CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 2013 - europarl.europa.eu · 26-30 principalul proiect privind...

ISSN

183

1-09

66

CURTEA DE CONTURIEUROPEANĂ

2013

RO

Rap

ortu

l sp

ecia

l nr.

4

COOPERAREA UNIUNII EUROPENE CU EGIPTUL ÎN DOMENIUL GUVERNANȚEI

COOPERAREA UNIUNII EUROPENE CU EGIPTUL ÎN DOMENIUL GUVERNANȚEI

Raportul special nr. 4 2013

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ12, rue Alcide De Gasperi1615 LuxembourgLUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1Fax +352 4398-46410E-mail: [email protected]: http://eca.europa.eu

Raportul special nr. 4 2013

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet

pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fișă catalografică figurează la sfârșitul prezentei publicații.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2013

ISBN 978-92-9241-239-5

doi:10.2865/82621

© Uniunea Europeană, 2013

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Luxembourg

Raportul special nr. 4/2013 – Cooperarea Uniunii Europene cu Egiptul în domeniul guvernanței

3

CUPRINS

Puncte

LISTA ACRONIMELOR

I-XI SINTEZĂ

1-17 INTRODUCERE

2-9 EVOLUȚIILE RECENTE DIN EGIPT

10-14 CADRUL DE COOPERARE AL UNIUNII EUROPENE

15-17 ASISTENȚA FINANCIARĂ ACORDATĂ DE UE

18-22 SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

23-71 OBSERVAȚII

23-56 REZULTATE LIMITATE ÎNAINTE DE REVOLTA POPULARĂ

23-25 PROBLEMA DREPTURILOR OMULUI – TRATATĂ ÎN MOD INEFICACE ÎNAINTE DE REVOLTA POPULARĂ

26-30 PRINCIPALUL PROIECT PRIVIND DREPTURILE OMULUI A FOST ÎN MARE PARTE LIPSIT DE SUCCES

31-36 VOLUM LIMITAT DE FONDURI ACORDATE, ÎNAINTE DE REVOLTA POPULARĂ, SOCIETĂȚII CIVILE PRIN INSTRUMENTUL IEDDO ȘI PRIN PROGRAMUL TEMATIC DERULAT SUB UMBRELA ICD PRIVIND ACTORII NESTATALI

37-41 EXISTĂ UN DIALOG PE TEMA DREPTURILOR OMULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI, DAR NU SE ÎNTREPRIND PREA MULTE ACȚIUNI ÎN ACEST SENS

42-45 INEXISTENȚA UNUI PLAN DE REFORMĂ A GESTIUNII FINANȚELOR PUBLICE

46-50 DEFICIENȚELE MAJORE CARE AFECTEAZĂ GESTIUNEA FINANȚELOR PUBLICE NU SUNT REMEDIATE

51-52 PROGRESE LIMITATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE COMBATEREA CORUPȚIEI

53-56 COMISIA NU A FOLOSIT ÎN MOD ADECVAT CADRUL DE COOPERARE AFERENT POLITICII EUROPENE DE VECINĂTATE PENTRU A ABORDA CHESTIUNEA GESTIUNII FINANȚELOR PUBLICE ȘI CEA A CORUPȚIEI

4


4

57-71 PUȚINE SCHIMBĂRI CA REACȚIE LA REVOLTA POPULARĂ

57-61 PROGRAMELE DE ASISTENȚĂ AU RĂMAS ÎN MARE MĂSURĂ NESCHIMBATE, ÎN CIUDA REVIZUIRII POLITICII EUROPENE DE VECINĂTATE

62-64 ACCENT MAI SCĂZUT PE DREPTURILE FEMEILOR ȘI ALE MINORITĂȚILOR

65-68 NOILE INSTRUMENTE DE SPRIJIN PENTRU ORGANIZAȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE AU AVUT UN IMPACT LIMITAT PÂNĂ ÎN PREZENT

69-71 SPRIJINUL BUGETAR: SUNT POSIBILE PROGRESE, DAR ESTE NECESARĂ APLICAREA STRICTĂ A CONDIȚIILOR REVIZUITE

72-82 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

72-79 CONCLUZII

80-82 RECOMANDĂRI

ANEXA I – ALOCĂRILE PROGRAMATE PRIN IEVP PENTRU EGIPT ÎN PERIOADA 2007-2013

ANEXA II – LISTA PROGRAMELOR ȘI A PROIECTELOR AUDITATE

RĂSPUNSURILE COMISIEI ȘI ALE SEAE


5

CAO: Organizația Centrală de Audit (Central Auditing Organisation)

FMI: Fondul Monetar Internațional

ICD: Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare

IdS: Instrumentul de stabilitate

IEDDO: Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului

IEVP: Instrumentul european de vecinătate și parteneriat

MEDA: Măsurile de sprijin al reformei economice și sociale în țările terțe mediteraneene

NCCM: Consiliul Național pentru Copii și Mame (National Council for Childhood and Motherhood)

NCHR: Consiliul Național pentru Drepturile Omului (National Council for Human Rights).

NCW: Consiliul Național pentru Femei (National Council for Women).

LISTA ACRONIMELOR

6


6

ONG: Organizație neguvernamentală

PEV: Politica europeană de vecinătate

PIB: Produsul intern brut

PIN: Program indicativ național

SBS: Sprijin bugetar sectorial

SEAE: Serviciul European de Acțiune Externă

SIGMA : Spr i j in pentru îmbunătăț i rea guvernanței ș i a gest ionăr i i (Suppor t in Governance and Management)

7


SINTEZĂ

I.Egiptul este cea mai mare țară, ca populație, din lumea arabă și, tradițional, a jucat un rol central în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu. Totodată, prin revolta populară de la începutul anului 2011, îndreptată împo-triva regimului Mubarak, Egiptul a avut un rol esențial în cadrul fenomenului cunoscut drept „primăvara arabă”.

II.Egiptul a fost, atât înainte, cât și după revoltă, unul dintre beneficiarii principali ai asistenței acordate prin Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP), utilizat de UE în sprijinul politicii sale europene de vecinătate (PEV ).

III.În perioada 2007-2013, Egiptul a beneficiat de o alo-care de aproximativ un miliard de euro, din care un pro-cent de aproximativ 60 % este canalizat prin interme-diul sprijinului bugetar sectorial (SBS) către guvernul egiptean, restul asistenței acordându-se unor proiecte convenite de comun acord cu autoritățile egiptene. De asemenea, un anumit volum de fonduri UE, deși mult mai scăzut, a fost pus în mod direct la dispoziția organizațiilor societății civile, în special prin interme-diul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO).

IV.Auditul Curții a urmărit să stabilească dacă Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au gestionat în mod eficace sprijinul pe care l-a acordat UE în vederea îmbunătățirii guvernanței în Egipt, atât înainte, cât și după revolta populară din 2011.

V.Perioada acoperită de audit se întinde până în luna septembrie 2012, acesta axându-se pe două domenii primordiale care țin de guvernanță: drepturile omului și democrația, pe de o parte, și gestiunea finanțelor publice și combaterea corupției, pe de altă parte. În cadrul auditului, au fost examinate 25 de proiecte și cele trei programe principale SBS. A fost analizat, de asemenea, modul în care UE a gestionat cadrul mai larg de cooperare cu Egiptul sub auspiciile politicii europene de vecinătate și dacă s-a urmărit realizarea de progrese în aceste domenii.

8


VIConcluzia auditului a fost că, per ansamblu, Comisia și SEAE nu au reușit să gestioneze în mod eficace spri-jinul pe care îl acordă Uniunea Europeană în vederea îmbunătățirii guvernanței în Egipt, în parte din cauza condițiilor dificile pe care le-au întâmpinat în această țară, dar și din cauza deficiențelor care afectează modul în care SEAE și Comisia au gestionat coopera-rea cu Egiptul.

VII.Înainte de revolta populară, Comisia a reușit să includă în planul de acțiune UE-Egipt din cadrul politicii euro-pene de vecinătate un număr mare de aspecte care necesitau reforme din sfera democrației și a drepturi-lor omului, desemnând aceste domenii ca o prioritate pentru asistența acordată prin IEVP. Comisia nu a reușit însă să realizeze progrese nici în cadrul dialogului afe-rent politicii europene de vecinătate, nici prin interme-diul principalului proiect IEVP care a primit finanțare în acest domeniu. În pofida dificultăților întâmpinate, Comisia a continuat să acorde un volum substanțial de fonduri guvernului egiptean, în special sub forma sprijinului bugetar.

VIII.Înainte de revolta populară, proiectele care finanțau în mod direct organizațiile societății civile s-au bucurat, în general, de relativ mai mult succes, însă au primit fonduri în cuantumuri foarte reduse. În schimb, spriji-nul bugetar, deși a beneficiat de o finanțare considera-bilă, nu a fost un instrument eficace în ceea ce privește promovarea bunei gestiuni a finanțelor publice, pro-gresele realizate în această direcție fiind lente. Comisia a finanțat un proiect de combatere a corupției foarte relevant, dar acesta a suferit întârzieri la demarare și nu a fost monitorizat suficient de îndeaproape.

IX.Revizuirea politicii europene de vecinătate, care a avut loc după revolta populară, a marcat eforturile consi-derabile depuse de noul serviciu creat, SEAE, și de Comisie în vederea îmbunătățirii eficacității sprijinului acordat de UE. Această revizuire nu s-a concretizat însă în aducerea unor modificări semnificative sprijinului pe care îl acordă UE Egiptului. Faptul că revizuirea pune accent pe promovarea „democrației solide” prezintă relevanță în cazul Egiptului, dar drepturile femeilor și ale minorităților, deși constituie probleme majore în această țară, nu au fost aduse în prim plan cu ocazia revizuirii și nici în cadrul noilor forme ulterioare de asistență. Valoarea adăugată a noilor mecanisme care oferă sprijin societății civile nu a fost încă demonstrată; totodată, fondurile suplimentare care au fost acordate organizațiilor societății civile au avut valori modeste.

X.În urma revizuirii conexe a sprijinului bugetar acor-dat de UE, au fost identificate o serie de modalități esențiale prin care se poate consolida gestiunea reali-zată de Comisie, dar aceste schimbări nu își vor dovedi eficacitatea decât în cazul unei aplicări mai stricte de către Comisie a condițiilor pe care le impune.

XI.Raportul formulează o serie de recomandări vizând consolidarea sprij inului acordat pentru drepturile omului, democrație, gestiunea finanțelor publice și combaterea corupției, precum și recomandări vizând necesitatea revizuirii modului în care se utilizează spri-jinul bugetar pentru Egipt.

SINTEZĂ

9


1. Prezentul raport de audit examinează eforturile depuse de Serviciul Eu-ropean de Acțiune Externă și de Comisia Europeană, atât înainte, cât și după evenimentele din 2011, pentru a promova buna guvernare în Egipt.

EVOLUȚIILE RECENTE DIN EGIPT

2. Cu 84 de mil ioane de locuitor i , Egiptul este cea mai mare țară, ca populație, din lumea arabă și, tradițional, a jucat un rol central în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu. De asemenea, Egiptul are una dintre cele mai numeroase populații musulmane din lume, care coexistă însă cu o minoritate creștină semnificativă. Relațiile acestuia cu țara vecină, Israel, au o importanță crucială pentru menținerea păcii în regiune și nu numai.

3. După răsturnarea monarhiei, în 1952, Egiptul a fost condus, până în 2011, de trei președinți autocrați, toți trei provenind din rândul armatei: cel dintâi, colonelul Nasser, până la încetarea sa din viață în 1970, ulterior, colonelul Sadat, până la asasinarea sa de către radicalii musulmani în 1981, și, între 1981 și 2011, Hosni Mubarak, vicepreședintele din timpul regimului lui Sadat, care fusese și comandantul forțelor aeriene.

4. Pe parcursul celor treizeci de ani cât a rămas la putere, Mubarak a menținut în vigoare „legile de urgență” adoptate în urma decretării stării de urgență după asasinarea lui Sadat. Până în 2005, el a fost sin-gurul candidat care s-a prezentat la alegerile prezidențiale, astfel încât a câștigat cinci alegeri consecutive cu o majoritate covârșitoare. Partidul său, Partidul Național Democrat, a dominat parlamentul într-un mod similar. În cele din urmă, în 2005, a cedat presiunilor prin care se solicita permiterea unor alegeri prezidențiale deschise concurenței, dar a impus condiții atât de restrictive încât a fost foarte dificil pentru un candidat viabil să candideze împotriva sa.

5. În schimb, începând cu 2005 în special, Mubarak a lansat o serie de refor-me economice liberale, care au fost în general primite cu entuziasm de comunitatea internațională. Totuși, ele mai degrabă au adâncit decât au redus inegalitățile existente în raport cu personalul militar și cu cercu-rile care aveau legături cu familia lui Mubarak și care dețineau interese majore în economie.

INTRODUCERE

10


6. La 25 ianuar ie 2011, a izbucnit o revoltă populară în cadrul căreia demonstranții protestau împotriva menținerii în continuare a legilor de urgență, precum și împotriva unor chestiuni conexe, precum brutalita-tea forțelor de poliție și utilizarea torturii de către acestea, inexistența unor alegeri libere și restrângerea libertății de exprimare. Protestele erau îndreptate, de asemenea, împotriva corupției generalizate și împotriva nivelului ridicat al șomajului corelat cu creșterea prețurilor la alimente. Aceste evenimente în mare măsură neprevăzute au condus la demisia lui Mubarak la 11 februarie 2011.

7. Între februarie 2011 și iunie 2012, Egiptul a fost condus de facto de Consiliul Suprem al Forțelor Armate. Din multe puncte de vedere, aces-ta a continuat să aplice abordarea autoritară caracteristică guvernelor anterioare, un exemplu ilustrativ în acest sens fiind puternica represiune îndreptată împotriva ONG-urilor străine începând cu toamna anului 2011. Cu toate acestea, după mai multe amânări, au fost organizate alegeri prezidențiale în lunile mai și iunie 2012, în urma cărora candidatul Fraților Musulmani, Mohamed Morsi, a repurtat o victorie strânsă.

8. Succesul Fraților Musulmani concordă cu buna prestație pe care această formațiune politică a avut-o cu prilejul alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului 2011, în urma cărora candidații săi au câștigat 235 din cele 498 de mandate. Totodată, un bloc islamist mai conservator, condus de salafiști, a câștigat 123 de mandate. În pofida faptului că au jucat un rol major în cadrul revoltei, grupurile seculare și liberale nu au obținut decât în jur de 20 % din mandate. În iunie 2012, Curtea Supremă a declarat însă anumite aspecte ale alegerilor ca nefiind constituționale, astfel încât este prevăzută organizarea unor noi alegeri în 2013.

9. În luna decembrie 2012, egiptenii au votat favorabil pentru adoptarea unei noi constituții. Mai multe segmente importante ale societății egipte-ne au exprimat însă preocupări serioase în legătură cu ceea ce percepeau a fi o schimbare de direcție către legea Sharia, cu restricțiile aplicate libertății de exprimare și drepturilor femeilor și ale minorităților, precum și cu rolul în continuare privilegiat al armatei.

11


CADRUL DE COOPERARE AL UNIUNII EUROPENE

10. Acordul de asociere dintre Egipt și UE, care a intrat în vigoare în 2004, stabilește temeiul juridic și cadrul instituțional pentru cooperarea sa cu Uniunea Europeană. Se prevede că un Consiliu de asociere se va întruni la nivel ministerial cel puțin o dată pe an pentru a dezbate cu privire la chestiuni de primă importanță legate de acord sau cu privire la alte chestiuni bilaterale sau internaționale de interes comun. O comisie de asociere, care este sprijinită de alte subcomisii , are drept obiectiv să faciliteze dialogul la nivelul înalților funcționari, dialog menit să asigure punerea în aplicare a acordului.

11. O caracteristică esențială a acordului de asociere constă în aceea că se insistă asupra respectării principiilor democratice și a drepturilor funda-mentale ale omului (articolul 2), fapt care reflectă angajamentul de lungă durată asumat de UE de a promova drepturile omului și democrația în derularea relațiilor sale internaționale, angajament consfințit și la arti-colul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană1.

12. Egiptul este, ca populație, cea mai mare țară care intră sub incidența politicii europene de vecinătate (PEV )2. Această politică a fost lansată în 2004 cu scopul de a evita apariția unor noi l inii de separare între Uniunea Europeană extinsă și vecinii săi de la sud și de la est, prin con-solidarea prosperității, a stabilității și a securității atât a Uniunii, cât și a țărilor vecine acesteia.

13. Un loc central în cadrul politicii europene de vecinătate îl ocupă planurile de acțiune bilaterale încheiate între UE și fiecare țară parteneră în cadrul PEV. Acestea stabilesc o serie de priorități pe termen scurt și mediu pen-tru reformele politice și economice convenite de comun acord între cele două părți. Planul de acțiune convenit între UE și Egipt a fost adoptat de Consiliul UE-Egipt în luna martie 2007 și acoperă șase domenii3. El urma să expire în martie 2012, dar durata sa a fost prelungită până la elabora-rea unui nou plan de acțiune în cooperare cu noile autorități egiptene. Comisia Europeană publică anual rapoarte intermediare privind stadiul PEV referitoare la punerea în aplicare a reformelor planificate în planurile de acțiune.

1 Articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede următoarele: „Acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional. Uniunea depune toate eforturile pentru a dezvolta relații și a construi parteneriate cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, regionale sau globale care împărtășesc principiile prevăzute”.

2 Celelalte țări vecine care beneficiază de politica europeană de vecinătate sunt: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, teritoriile palestiniene ocupate, Siria, Tunisia și Ucraina.

3 1. Dialog politic intensificat, dezvoltare economică și socială și reformă; 2. Chestiuni legate de comerț, piață și reforma de reglementare; 3. Transporturile, energia și mediul; 4. Migrație, integrare socială, justiție și securitate; 5. Știință și tehnologie, cercetare și dezvoltare, societatea informațională și cooperarea în domeniul audiovizualului; 6. Contactele interpersonale.

12


14. Până la sfârșitul anului 2010, responsabilitatea pentru stabilirea abordă-rii ce avea să stea la baza PEV și pentru programarea și implementarea ulterioară a asistenței, precum și pentru cadrul general de cooperare în cadrul PEV i-a revenit Comisiei Europene. După înființarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) în decembrie 2010, acesta a devenit responsabil de elaborarea politicii și de cadrul general de cooperare, în timp ce, pentru programarea asistenței, responsabilitățile sunt reparti-zate între SEAE și Comisie. Implementarea asistenței rămâne responsa-bilitatea Comisiei.

ASISTENȚA FINANCIARĂ ACORDATĂ DE UE

15. Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP)4 a fost lan-sat în 2007 pentru a oferi asistență financiară cu scopul de a sprijini țările partenere în punerea în aplicare a planului de acțiune. El a înlocuit programul anterior de asistență financiară al UE, „MEDA”, care acoperise doar țările din sudul și din estul Mării Mediterane5. Asistența acordată prin acest instrument este condiționată de respectarea democrației și a drepturilor omului (articolul 28). Egiptul este unul dintre beneficiarii principali ai instrumentului, acordându-i-se o alocare de aproximativ un miliard de euro în temeiul documentului de strategie de țară elaborat de UE cu privire la Egipt pentru perioada 2007-2013. Acest document identifică trei domenii prioritare pentru asistența acordată prin IEVP (a se vedea anexa I pentru informații detaliate privind alocările):

(a) sprijinirea reformelor în domeniile democrației, drepturilor omului și justiției (90 de milioane de euro);

(b) dezvoltarea competitivității și a productivității economiei (409 mi-lioane de euro);

(c) asigurarea sustenabilității dezvoltării (508 milioane de euro).

16. Aproximativ 40 % din asistența furnizată prin IEVP Egiptului este destinată finanțării de proiecte, în timp ce în jur de 60 % din aceasta asistență este implementată prin intermediul sprijinului bugetar sectorial (SBS), ceea ce implică faptul că fondurile UE sunt canalizate direct către bugetul național al Egiptului, sub rezerva îndeplinirii de către acesta a condițiilor referitoare la reformele sectoriale și la reforma gestiunii finanțelor pu-blice6. În decursul ultimilor ani, programele de ajutor ale Comisiei au pus un accent puternic pe ameliorarea gestiunii finanțelor publice – și anume, modul în care guvernele beneficiare planifică și execută bugetele și modul în care efectuează controlul acestora – scopul fiind acela de a contribui la îmbunătățirea economicității, a eficienței, a eficacității și a transparenței utilizării nu numai a finanțelor naționale, ci și a fondurilor acordate de UE. Principalul instrument la care a recurs Comisia în acest sens în Egipt este sprijinul bugetar.

4 Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat (JO L 310, 9.11.2006, p. 1).

5 Regulamentul (CE) nr. 2698/2000 al Consiliului din 27 noiembrie 2000 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1488/96 privind măsurile financiare și tehnice de susținere (MEDA) a reformei structurilor economice și sociale în cadrul parteneriatului euromediteranean (JO L 311, 12.12.2000, p. 1).

6 Sprijinul bugetar acordat de Comisie poate lua două forme: sprijinul bugetar general (SBG) și sprijinul bugetar sectorial (SBS). SBG pune accentul mai mult pe sprijinirea planurilor de dezvoltare națională, în timp ce SBS se axează pe strategiile de sector. În conformitate cu abordarea sa generală de a acorda sprijin bugetar țărilor cu venituri medii inferioare, Comisia a recurs în mod exclusiv, pentru Egipt, la această ultimă formă de sprijin.

13


17. Cea mai mare parte a asistenței furnizate de UE Egiptului este finanțată prin IEVP, dar sprijin în domeniul guvernanței se mai acordă și sub alte forme, deși în volum mai mic: Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), programele tematice derulate sub umbrela Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul de stabilitate (IdS) și Facilitatea pentru societatea civilă, un instrument creat mai recent. O caracteristică esențială a acestor forme de sprijin constă în aceea că sprijinul poate fi acordat în mod direct de Comisie prin fur-nizarea de granturi organizațiilor societății civile și altor actori nestatali, fără să existe obligația de a încheia acorduri de finanțare cu autoritățile naționale.

14


7 Auditul nu a acoperit sprijinul furnizat de UE prin intermediul programului anterior, „MEDA” (a se vedea punctul 15).

8 Auditorii nu au examinat decât aspectele legate de gestiunea finanțelor publice și de combatere a corupției din cadrul acestor programe.

18. Auditul ce face obiectul prezentului raport a adresat următoarea între-bare generală:

“Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au gestionat în mod eficace sprijinul pe care l‑a acordat Uniunea Europeană în vederea îmbunătățirii guvernanței atât înainte, cât și după revolta populară din 2011?”

19. Auditul a acoperit perioada cuprinsă între lansarea instrumentului IEVP, în 2007, și luna septembrie 20127.

20. Auditul s-a axat pe două domenii primordiale care țin de guvernanță: democrația și drepturile omului, pe de o parte, și gestiunea finanțelor publice și combaterea corupției, pe de altă parte.

(a) În domeniul democrației și al drepturilor omului, auditul a examinat:

(i) programul privind drepturile omului care a beneficiat de finanțarea cea mai importantă de la IEVP (17 milioane de euro);

(ii) finanțarea anuală acordată prin IEDDO și prin programul tematic co-nex derulat sub umbrela ICD cu privire la actorii nestatali – auditul a acoperit un eșantion de 15 proiecte cu o valoare totală de 2,95 mi-lioane de euro;

(iii) două proiecte finanțate prin Instrumentul de stabilitate, în valoare totală de 2,86 milioane de euro.

(b) În domeniul gestiunii finanțelor publice și al combaterii corupției:

(i) cele mai importante trei programe de sprijin bugetar sectorial ca finanțare (valoare totală de 304 milioane de euro)8;

(ii) principalul proiect de combatere a corupției finanțat prin IEVP (2,5 mi-lioane de euro).

Mai multe informații detaliate cu privire la totalitatea intervențiilor au-ditate sunt prezentate în anexa II.

21. Pentru fiecare dintre aceste domenii ale guvernanței, auditorii au exami-nat, de asemenea, Planul de acțiune UE-Egipt, dialogul purtat între UE și Egipt cu privire la punerea în aplicare a planului de acțiune și rapoartele intermediare privind stadiul PEV elaborate de Comisie.

22. Probele necesare Curții pentru evaluare au fost colectate prin exami-nări documentare și prin realizarea de interviuri cu SEAE, cu Comisia, cu autoritățile egiptene și organizațiile societății civile prezente în Egipt, precum și cu alți donatori. Auditul a constat, de asemenea, într-o vizită de două săptămâni efectuată în Egipt în iunie 2012. Echipa de audit a be-neficiat de ajutorul unui expert internațional, care i-a acordat consultanță în domeniul democrației și al drepturilor omului.

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

15


SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

REZULTATE LIMITATE ÎNAINTE DE REVOLTA POPULARĂ

PROBLEMA DREPTURILOR OMULUI – TRATATĂ ÎN MOD INEFICACE ÎNAINTE DE REVOLTA POPULARĂ

23. Ca și în cazul celorlalte țări pentru care se aplică PEV, înainte de nego-cierea planului de acțiune cu autoritățile egiptene, Comisia Europeană a publicat, în 2005, un „raport de țară”9, în care aceasta evaluează situația existentă în Egipt. Raportul conținea o serie de observații critice la adresa situației politice și atrăgea atenția asupra impactului negativ pe care îl au „legile de urgență” asupra drepturilor omului și a democrației.

24. În urma negocierilor cu autoritățile egiptene, Comisia a reușit să in-cludă trei domenii de mare prioritate legate de drepturile omului și de democrație printre cele 19 care figurează în planul de acțiune10. La un nivel mai detaliat însă, acesta cuprinde nu mai puțin de 39 de acțiuni prioritare în domeniul democrației și al drepturilor omului, ceea ce a re-prezentat o platformă excesiv de ambițioasă, care nu a avut la bază priorități formulate cu claritate de Comisie.

25. Acțiunile prevăzute aveau ca obiect teme sensibile precum cooperarea în domeniul alegerilor, dreptul de întrunire și de asociere și drepturile deținuților. Totuși, o parte dintre problemele majore care fuseseră sem-nalate în raportul de țară nu erau abordate direct, în special menținerea în vigoare a „legilor de urgență”, rolul instanțelor militare și al instanțelor pentru securitatea statului și utilizarea generalizată a torturii. În plus, anumite acțiuni erau definite într-un mod destul de vag și nu existau puncte clare de referință pentru a măsura progresele.

PRINCIPALUL PROIECT PRIVIND DREPTURILE OMULUI A FOST ÎN MARE PARTE LIPSIT DE SUCCES

26. Cu ocazia elaborării documentului de strategie de țară 2007-2013, drep-turile omului și democrația au fost selectate pentru prima dată ca do-meniu prioritar pentru acordarea sprijinului financiar din partea UE (a se vedea punctul 15), Comisia înregistrând astfel un succes în eforturile sale de a plasa aceste subiecte în rândul primelor puncte de pe agenda politică a relațiilor pe care le întreține cu Egiptul.

OBSERVAȚII

9 COM(2005) 72 final, 2 martie 2005.

10 (i) intensificarea dialogului politic și a cooperării în legătură cu valorile comune; (ii) creșterea eficacității instituțiilor cărora li s-a încredințat sarcina consolidării democrației; (iii) promovarea protecției drepturilor omului sub toate aspectele.

16


27. Principala intervenție lansată, în acest domeniu, în cadrul documen-tului de strategie de țară a fost un program IEVP pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a societății civile. Obiectivul acestui program era să consolideze capacitatea atât a instituțiilor egiptene, cât și a organizațiilor societății civile de a pune în aplicare în mod eficace convențiile internaționale încheiate în acest domeniu. Intenția era ca programul să contribuie la atingerea priorității de înalt nivel care era atribuită drepturilor omului în planul de acțiune. Aprobarea lui a avut loc în 2008 și suma care i-a fost alocată se ridică la 17 milioane de euro (a se vedea anexa II pentru detalii).

28. Programul era afectat de o serie de deficiențe la nivelul concepției. În mare măsură, el reprezenta continuarea a diverse proiecte anterioare care primiseră finanțare în temeiul documentului de strategie de țară 2002-200611. Nivelul de integrare dintre aceste proiecte în noul program nu era însă suficient, cazul cel mai elocvent fiind cel al proiectului „Promo-varea dreptului la un mediu sănătos cu ajutorul organizațiilor societății civile”. Mai mult, la conceperea programului, Comisia nu a ținut seama în mod suficient de lecțiile învățate în urma acestor proiecte anterioa-re. Două dintre organizațiile selectate pentru a implementa programul, deși reformiste în abordarea adoptată, erau organisme publice create de regimul Mubarak, ce aveau legături mai ales cu soția președintelui mai degrabă decât cu ministere din cadrul guvernului12. După revolta populară, aceste legături au devenit un handicap pentru program.

29. Implementarea programului a suferit întârzieri majore, în mare măsură imputabile lipsei de angajament din partea autorităților egiptene:

(a) Acordul de finanțare a fost semnat de autoritățile egiptene abia la 23 decembrie 2009, ultima zi înainte de termenul stabilit în acest sens. Semnarea lui a avut loc după derularea unui dificil proces de negociere între Comisie și autoritățile egiptene pe marginea conținutului programului și a modului în care urma să fie imple-mentat acesta.

(b) După semnarea acordului, implementarea a continuat să fie foarte lentă. După 30 de luni și doar cu șase luni înainte de expirarea ter-menului pentru contractare, se încheiaseră contracte doar pentru un procent de 53 % din fondurile programului și doar 22 % din totalul fondurilor fusese plătit. S-au înregistrat întârzieri legate în special de începerea activității unității de gestionare a programului, fapt care a afectat implementarea acestuia per ansamblu.

(c) Anularea, în luna aprilie 2012, a componentei pentru consolidarea capacității organizațiilor societății civile (4 milioane de euro) a con-stituit un important pas înapoi pentru program. Această situație a fost cauzată de imposibilitatea găsirii unui acord între autoritățile egiptene și Comisie cu privire la formulările care trebuiau folosite în legătură cu genurile și cu minoritățile în cadrul elaborării pro-punerilor pentru cererile de proiecte. Serviciile Comisiei nu au luat nici ele o decizie clară cu privire la aceste probleme.

11 Finanțarea pentru documentul de strategie de țară 2002-2006 a provenit de la instrumentul MEDA (Programul de sprijin în domeniile democratizării, respectării drepturilor omului și societății civile și programul „Copii în situație de risc”).

12 National Council for Childhood and Motherhood (NCCM) (Consiliul Național pentru Copii și Mame), National Council for Women (NCW) (Consiliul Național pentru Femei).

17


30. În pofida eforturilor Comisiei de a menține în viață programul, acesta a obținut rezultate limitate până în prezent, iar sustenabilitatea lor este în foarte mare măsură condiționată de evoluția situației politice din Egipt. Cu toate că intenția Comisiei în legătură cu acest program era ca el să contribuie la sporirea vizibilității aspectelor privind drepturile omului, în practică ea nu a reușit să îl utilizeze ca mijloc de dezvoltare a dialogului pe această temă cu autoritățile egiptene.

VOLUM LIMITAT DE FONDURI ACORDATE, ÎNAINTE DE REVOLTA POPULARĂ, SOCIETĂȚII CIVILE PRIN INSTRUMENTUL IEDDO ȘI PRIN PROGRAMUL TEMATIC DERULAT SUB UMBRELA ICD PRIVIND ACTORII NESTATALI

31. Comisia a apelat la instrumentul IEDDO pentru a aborda câteva subiecte delicate precum procesul electoral și combaterea torturii și a maltratării. Acestea nu putuseră fi tratate în cadrul asistenței furnizate prin IEVP, având în vedere că aceasta presupune obligația Comisiei de a încheia acorduri de finanțare cu autoritățile naționale. Inițial, IEDDO a fost utilizat cu predilecție atunci când erau vizate drepturile socioeconomice, însă, introducerea, începând cu 2010, în acest domeniu a programului tematic derulat sub umbrela ICD cu privire la actorii nestatali, a dat posibilitatea Comisiei să concentreze IEDDO pe democrație și pe drepturile politice. Fondurile au fost utilizate pentru a consolida capacitatea organizațiilor societății civile de a acționa în mod eficace în aceste domenii, precum și pentru a acorda sprijin persoanelor care fuseseră victime ale unor abuzuri îndreptate împotriva drepturilor omului.

32. Totuși, fondurile extrem de limitate care se puneau la dispoziție, îna-inte de revolta populară, pentru aceste două instrumente nu reflectă importanța politică pe care SEAE și Comisia o acordă democrației și drep-turilor omului în planul de acțiune (a se vedea punctul 24). Valoarea lor este scăzută și în comparație cu asistența care se alocă prin IEVP pentru aceste două domenii (a se vedea secțiunea precedentă)13, precum și în comparație cu sumele care se alocă pentru sprijinul bugetar. În cazul IEDDO, valoarea medie a finanțării anuale acordate între 2008 și 2010 se ridica la nu mai mult de 875 000 de euro, cu toate că numărul mediu de cereri de finanțare depuse anual era de 40 de cereri. Nu se acordau decât între patru și șapte granturi pe an, cu o valoare medie de aproximativ 150 000 de euro. Alocările au fost la fel de modeste și în cazul programu-lui tematic derulat sub umbrela ICD cu privire la actorii nestatali, după introducerea acestuia în 201014.

33. Comisia nu a întreprins încă niciun exercițiu de identif icare a tutu-ror organizațiilor societății civile din Egipt. Deoarece nu dispune de informații detaliate cu privire la acestea, i-a fost mai dificil să se asi-gure că sunt luate în considerare toate punctele de vedere ale acestor organizații variate referitor la conținutul cererilor anuale de propuneri care se organizau pentru programele UE. Din același motiv, s-au întâmpi-nat dificultăți și în ceea ce privește conceperea unor cereri de propuneri care să fie adaptate la capacitatea acestor organizații15.

13 O parte dintre organizațiile societății civile întâlnite de echipa de audit pe parcursul desfășurării activității sale de audit în Egipt și-au exprimat frustrarea față de volumul redus al finanțării UE care se direcționează către organizațiile de acest tip pentru a sprijini drepturile omului și democrația, în comparație cu sumele care se alocă autorităților egiptene.

14 Pentru programul tematic privind actorii nestatali din 2010, alocarea s-a ridicat la 970 000 de euro. S-au primit 48 de cereri de finanțare și s-au atribuit trei contracte de grant.

15 De exemplu, din punctul de vedere al valorii grantului care urma să fie acordat sau al nivelului cerut de cofinanțare.

18


34. Implementarea asistenței furnizate prin IEDDO și prin programul tematic derulat sub umbrela ICD cu privire la actorii nestatali a fost încetinită de durata lungă a procedurii Comisiei de organizare a cererilor de propu-neri. În cazul eșantionului de contracte examinate, durata medie dintre termenul stabilit pentru organizațiile societății civile pentru depunerea propunerilor de proiecte și semnarea de către Comisie a contractului de grant pentru finanțarea proiectului era de 8,5 luni, în ciuda valorilor mici ale contractelor și în pofida faptului că, adeseori, calendarul de implementare este de doar 24 de luni.

35. Nouă dintre cele 14 proiecte semnate din cadrul eșantionului au înre-gistrat întârzieri ca urmare a procedurilor lungi de aprobare de către Ministerul Solidarității și Justiției Sociale din Egipt16. În aceste cazuri, Comisia a avut o atitudine binevoitoare și adoptat o abordare flexibilă, suspendând în mod sistematic perioada de implementare a proiectului până la primirea aprobărilor necesare de către organizațiile în cauză.

36. În cazul a trei dintre cele cinci proiecte din eșantion care fuseseră fi -nalizate, se obținuseră realizările care fuseseră planificate în beneficiul grupurilor-țintă. Celelalte două proiecte nu și-au îndeplinit în totalitate obiectivele, în cea mai mare parte din cauza ingerințelor autorităților egiptene. Contribuția proiectelor la ameliorarea guvernanței a fost simțită mai degrabă la un nivel foarte local.

EXISTĂ UN DIALOG PE TEMA DREPTURILOR OMULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI, DAR NU SE ÎNTREPRIND PREA MULTE ACȚIUNI ÎN ACEST SENS

37. După îndelungate negocier i , Comis ia a reuș i t să obț ină acordul autorităților egiptene pentru a înființa o subcomisie pe probleme politice sub egida Comisiei de asociere. Denumirea acestei subcomisii reflectă însă compromisul care a fost găsit: „Subcomisia pentru probleme politice: drepturile omului și democrația – probleme internaționale și regionale”. Comisia, pe de o parte, dorea să axeze dialogul pe tema drepturilor omu-lui și a democrației, în timp ce partea egipteană intenționa, de cealaltă parte, să se concentreze pe problemele de securitate internațională, în concordanță cu ambiția sa de a dezvolta un parteneriat strategic cu UE.

16 În vederea respectării Legii 84/2002, ONG-urile trebuie să obțină aprobare, înainte de demararea activităților, pentru fiecare proiect care este finanțat din surse străine.

19


38. Subcomisia s-a reunit o dată pe an între 2008 și 2010. Reprezentanții UE au început să r idice din ce în ce mai frecvent probleme cruciale legate de drepturile omului și de democrație în Egipt, printre care tor-tura, dreptul de asociere și l ibertatea de exprimare, legea restrictivă care se aplică ONG-urilor17, precum și menținerea în vigoare a „legilor de urgență”. Drept reacție însă, partea egipteană punea accentul pe ches-tiunile internaționale și oferea asigurări reprezentanților UE că se luau măsuri în legătură cu problemele de guvernanță de pe plan intern sau minimizau importanța acestor probleme. Autoritățile egiptene susțineau, în egală măsură, că problemele legate de drepturile omului erau tratate cu ajutorul programului IEVP pe această temă, cu toate că, în realitate, încercau în permanență să întârzie implementarea acestui proiect (a se vedea punctul 29).

39. Comisia nu a reușit să se asigure că autoritățile egiptene dădeau curs, în practică, prin intermediul unor acțiuni concrete, problemelor pe care le ridica cu ocazia dialogului derulat în cadrul subcomisiei. Chiar și atunci când, la sfârșitul reuniunii, aceste probleme erau acceptate pe lista acțiunilor care urmau să fie întreprinse, nu se dădea în general curs punerii lor în aplicare. De exemplu, una dintre acțiunile incluse pe listă de subcomisie în 2009 era „explorarea posibilității de a utiliza asistența tehnică furnizată de UE cu scopul de a acorda consultanță Egiptului pe tema legislației care se aplică ONG-urilor în statele membre”, dar această acțiune nu a fost niciodată implementată.

40. Și în rapoartele intermediare referitoare la punerea în aplicare a planurilor de acțiune, Comisia a semnalat existența unor probleme sensibile legate de drepturile omului și de democrație și a adoptat un ton extrem de critic. Rapoartele nu au făcut însă nicio mențiune la dificultățile întâmpi-nate în ceea ce privește implementarea asistenței UE care este destinată să remedieze aceste probleme. Totodată, până la publicarea raportului in-termediar privind anul 201118, Comisia nu propusese niciodată în aceste rapoarte măsurile pe care le-ar fi putut întreprinde autoritățile egiptene pentru a soluționa problemele ridicate.

41. Comisia nu a pus în practică opțiunea de a reduce sau de a suspenda asistența acordată de UE ca modalitate de a da un curs criticilor pe care le-a adus în rapoartele intermediare cu privire la încălcările drep-turilor omului, cu toate că acordul de asociere, Regulamentul IEVP (a se vedea punctele 11 și 15) și acordurile de finanțare încheiate pentru diversele programe conțin clauze privind drepturile omului. Dat fiind că sprijinul bugetar finanțează în mod direct bugetul național, reducerea sau suspendarea lui ar fi putut constitui un instrument puternic pentru susținerea problematicii drepturilor omului, însă nu s-a recurs la aceste modalități înainte de revolta populară.

17 Legea 84/2002.

18 Începând cu 2011, raportul intermediar este un document de lucru elaborat în comun de Comisie și de SEAE și intră în responsabilitatea acestuia din urmă.

20


INEXISTENȚA UNUI PLAN DE REFORMĂ A GESTIUNII FINANȚELOR PUBLICE

42. Planul de acțiune UE-Egipt abordează un număr de priorități ale reformei gestiunii finanțelor publice, deși nu în mod detaliat. Planul menționează, de asemenea, necesitatea sporirii transparenței și a revizuirii politicii de combatere a corupției , dar fără să pună accentul pe importanța soluționării acestei probleme și fără să o includă printre cele 19 domenii de mare prioritate.

43. Unul dintre instrumentele esențiale prin care Comisia promovează re-forma gestiunii finanțelor publice în țările partenere este sprijinul bu-getar. Politica Comisiei aduce în prim plan necesitatea ca țările care primesc sprijin bugetar să pună în aplicare un plan de reformă a gestiunii finanțelor publice, cu ajutorul căruia să se poată ierarhiza în funcție de priorități și să se poată coordona reformele. Cu toate acestea, deși un procent de aproximativ 60 % din asistența acordată de UE este canali-zat prin intermediul sprijinului bugetar, Comisia nu a cerut autorităților egiptene să elaboreze un astfel de plan.

44. În 2009, Comisia a finanțat efectuarea unei evaluări a cheltuielilor publice și a responsabilității financiare, care a avut drept obiect situația gestiu-nii finanțelor publice din Egipt. Exercițiul a pus în lumină deficiențe în domenii-cheie ale acestei gestiuni, inclusiv în ceea ce privește auditul extern și controlul legislativ al rapoartelor de audit. Cu toate acestea, exercițiul nu a fost urmat de măsuri ferme prin care să se instituie un pro-gram de reformă. Abia în decembrie 2011, Ministerul Finanțelor a adoptat foaia de parcurs a Fondului Monetar Internațional (FMI), care conține fun-damentul pentru un program de reformă a gestiunii finanțelor publice19.

45. Egiptul nu dispune încă de o strategie de combatere a corupției, cu toate că unul dintre obiectivele proiectului anticorupție finanțat prin IEVP și demarat în 2011 era tocmai de a elabora o astfel de strategie (a se vedea punctul 52).

19 Acest raport nu fusese făcut public de autoritățile egiptene.

21


DEFICIENȚELE MAJORE CARE AFECTEAZĂ GESTIUNEA FINANȚELOR PUBLICE NU SUNT REMEDIATE

46. Ritmul reformei gestiunii finanțelor publice în Egipt a fost unul lent, iar programele de sprijin bugetar sectorial nu au avut decât o contribuție limitată la aceste reforme. De exemplu:

(a) Nu s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește crearea unei funcții de audit intern care să fie eficace, deși acest domeniu fusese semnalat în Planul de acțiune UE-Egipt din 2007. Ministerul Finanțelor solicitase sprijinul Comisiei în acest sens pentru prima dată în luna iunie 2009, dar singurul ajutor concret oferit de Comisie până la data auditului a constat în organizarea, în iunie 2011, a unui seminar la nivel regional pe această temă20.

(b) Autoritățile egiptene au început, în 2006, demersurile în vederea creării unui cont unic de trezorerie, care reprezintă un instrument esențial pentru consolidarea și gestiunea lichidităților aflate la dispoziția guvernului. Până în luna iunie 2012, aproximativ 500 de unități contabile ale guvernului dintr-un total de 2 600 fuseseră integrate în contul unic de trezorerie. Deși Comisia a introdus pro-gresele înregistrate în această privință printre condițiile pentru programul de sprijin bugetar pentru sectorul de sănătate, această condiție nu a avut un efect stimulativ semnificativ.

(c) Ritmul de implementare a sistemului informațional pentru gestiu-nea financiară de stat a fost, în egală măsură, lent din cauza resur-selor insuficiente și a priorității scăzute pe care i-o acordă Ministerul Finanțelor, în pofida condițiilor impuse de Comisie în materie.

(d) S-au realizat progrese în ceea ce privește elaborarea unui cadru-pi-lot de cheltuieli pe termen mediu și întocmirea bugetului pe pro-grame în sectorul educației. Cu toate acestea, extinderea ulterioară a acestor proiecte-pilot la alte ministere este deocamdată un proces în curs de derulare.

47. Comisia nu a utilizat programele sale de sprijin bugetar sectorial ca un mijloc prin care să abordeze deficiențele majore, prezentate mai jos, care afectează gestiunea finanțelor publice:

(a) O ser ie de domenii impor tante ale bugetului sunt l ipsite de transparență. Cheltuielile militare nu sunt declarate și, în plus, nu există informații cu privire la cheltuielile administrației prezidențiale.

20 Comisia a organizat un seminar la nivel regional care acoperea mai multe țări nord-africane ce apelau la SIGMA (Support in Governance and Management – sprijin oferit pentru îmbunătățirea guvernanței și a gestionării).

22


(b) O sumă de cel puțin 36 de miliarde de lire egiptene (aproxima-tiv 4 miliarde de euro), echivalentul a 2,4 % din PIB-ul egiptean, este deținută de autoritățile egiptene în afara bugetului de stat, în așa-numitele „fonduri speciale”. Nu se cunosc nici volumul exact al acestor fonduri, nici scopurile sau modalitățile în care se utilizează acestea. Comisia nu a recurs la programele sale SBS pentru a aborda în mod specific această problemă.

(c) Nu s-au realizat deloc progrese în ceea ce privește reforma auditului extern. Organizația Centrală de Audit (Central Auditing Organisa- tion – CAO), instituția supremă de audit a Egiptului, era direct sub-ordonată președintelui Mubarak, iar rapoartele sale de audit sunt în cea mai mare parte secrete. Lipsa de reformă și de transparență a CAO constituie un impediment grav în calea îmbunătățirii gesti-unii finanțelor publice.

48. Conform politicii Comisiei, o implementare satisfăcătoare, per ansam-blu, a reformelor în domeniul gestiunii finanțelor publice constituie o condiție generală pentru acordarea sprijinului bugetar. Totuși, Comi-sia nu a stabilit criterii clare, sub forma unor repere temporale și a unor valori de referință anuale, pentru monitorizarea și evaluarea a ceea ce constituie un ritm adecvat de progres al reformelor și a continuat să efectueze plăți în contul sprijinului bugetar în pofida ritmului lent de implementare a acestora.

49. Comisia a fost singurul donator care a acordat sprijin bugetar Egiptului. Prin urmare, nu s-a pus problema coordonării cu alți donatori în vederea creșterii proporției din finanțare care să fie supusă unor condiții și în vederea sporirii în acest mod a efectului său stimulativ.

50. Deși, în majoritatea țărilor, programele de sprijin bugetar implemen-tate de UE se derulează în tandem cu acordarea de asistență tehnică, prin intermediul căreia se oferă consultanță privind reformele din do-meniul gestiunii finanțelor publice, în cazul Egiptului, asistența tehnică a fost utilizată într-o măsură foarte redusă. De altfel, până în luna de-cembrie 2011, nu a fost finanțat niciun proiect de asistență tehnică care să vizeze în mod specific reformele din domeniul gestiunii finanțelor publice21. Mai mult, programele SBS nu au fost însoțite de acordarea de finanțare organizațiilor societății civile, pentru ca acestea să își dezvolte rolul în ceea ce privește monitorizarea bugetului național.

21 Un proiect de „sprijin pentru reforma administrației publice” (9 milioane de euro), pentru care acordul de finanțare a fost semnat în luna decembrie 2011, prevedea atribuirea unui contract de asistență tehnică pentru reforma gestiunii finanțelor publice.

23


PROGRESE LIMITATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE COMBATEREA CORUPȚIEI

51. În ciuda problemelor grave cu care se confruntă Egiptul în domeniul corupției22, programele SBS nu au realizat prea multe în direcția abordării directe a acestora. În alte țări, unele programe de sprijin bugetar acordat de UE cuprindeau condiții speciale referitoare la corupție, dar nu același lucru s-a întâmplat în cazul Egiptului. Principala excepție o constituia faptul că programul SBS din sectorul educației prevedea acordarea de asistență tehnică pentru realizarea unei anchete de urmărire a cheltuie-lilor publice. Parțial, prin introducerea acestei anchete, se avea în vedere identificarea „surselor de scurgere” din sectorul educației, însă exercițiul nu a fost unul foarte eficace.

52. Principalul proiect finanțat de UE care viza în mod specific combaterea corupției a fost aprobat în 2008 pentru o sumă de 2,55 milioane de euro. Acesta era singurul proiect care a primit finanțare semnificativă din par-tea unui donator și care a fost lansat în acest domeniu în perioada ante-rioară revoltei populare. Implementarea lui a întâmpinat însă dificultăți, iar Comisia nu l-a supus unei monitorizări suficiente, în ciuda importanței de care se bucura. Dat fiind că proiectul a fost doar recent demarat și că a înregistrat deja întârzieri, rezultatele lui sunt deocamdată limitate. Cu toate acestea, perspectivele sale de sustenabilitate par să fie bune, având în vedere preocuparea existentă în prezent pe scară largă la nivelul opiniei publice egiptene cu privire la corupție.

COMISIA NU A FOLOSIT ÎN MOD ADECVAT CADRUL DE COOPERARE AFERENT POLITICII EUROPENE DE VECINĂTATE PENTRU A ABORDA CHESTIUNEA GESTIUNII FINANȚELOR PUBLICE ȘI CEA A CORUPȚIEI

53. Nici Comisia, nici autoritățile egiptene nu au inclus chestiunea gestiunii finanțelor publice pe agenda Comisiei de asociere, iar cele opt subco-misii nu aveau nici ele această temă în mandatul ce le-a fost conferit. Exista posibilitatea de a apela la reuniunile anuale organizate în vederea derulării dialogului economic dintre UE și Egipt pentru a aborda această chestiune, dar nu s-a dat curs acestei opțiuni.

54. Aspectele legate de corupție au fost dezbătute în cadrul subcomisiei pentru justiție și securitate, care s-a reunit o dată pe an în perioada 2007-2010. A existat un anumit schimb de informații cu privire la inițiativele de combatere a corupției, dar apelurile repetate la cooperare formulate de ambele părți nu s-au tradus în acțiuni concrete. În plus, dialogul nu s-a concretizat în lansarea unor proiecte noi în cadrul IEVP și nici nu a abor-dat problema dificultăților întâmpinate în ceea ce privește demararea proiectului din 2008 finanțat prin IEVP (a se vedea punctul 52). Sfera largă de competență a subcomisiei și timpul limitat prevăzut pentru reuniunile acesteia au constituit factori care au îngreunat discuțiile în profunzime, procesul decizional și urmărirea implementării.

22 Egiptul ocupă locul 77 în cadrul Indicelui de percepție a corupției publicat de Transparency International în 2004 și locul 112 în indicele publicat în 2011 (sunt anchetate 183 de țări). Indicatorii guvernării la nivel mondial (Worldwide Governance Indicators – WGIs) publicați de Banca Mondială arată că, în decursul perioadei 2001-2011, controlul corupției a cunoscut o deteriorare.

24


55. Rapoartele intermediare privind stadiul PEV au acordat prea puțină atenție gestiunii finanțelor publice, cu toate că au început să adopte un ton mai critic. Astfel, raportul pe 2010 a semnalat ritmul lent, per ansamblu, al reformei gestiunii finanțelor publice, în timp ce raportul pe 2011 a atins pentru prima dată problema bugetului militar, criticând eforturile armatei de a-și ține bugetul departe de orice control civil sau democratic. Acest subiect merită însă să i se acorde o atenție mult mai mare.

56. În mod similar, tema corupției a fost și ea doar foarte pe scurt abordată în rapoartele intermediare ale Comisiei. În perioada 2007-2010, aceste rapoarte abordau un ton relativ pozitiv atunci când erau discutate pro-gresele realizate, trecând cu vederea dificultățile fundamentale existente în acest domeniu. Raportul pe 2011 a adoptat un ton mai critic, recunos-când corupția ca o problemă majoră.

PUȚINE SCHIMBĂRI CA REACȚIE LA REVOLTA POPULARĂ

PROGRAMELE DE ASISTENȚĂ AU RĂMAS ÎN MARE MĂSURĂ NESCHIMBATE, ÎN CIUDA REVIZUIRII POLITICII EUROPENE DE VECINĂTATE

57. Înainte de „primăvara arabă” din 2011, Înaltul Reprezentant și Comisia au lansat, în iulie 2010, o revizuire globală a politicii europene de veci-nătate, care a implicat consultări cu statele membre, țările partenere și societatea civilă în vederea determinării modalităților prin care această politică poate deveni mai eficace. Rezultatul acestei revizuiri a fost pu-blicat, în mai 2011, într-o comunicare comună intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”23. Obiectivul principal al acestei comunicări a fost acela de a sublinia sprijinul oferit de UE pentru reformele democratice, propunând să ofere țărilor stimulente pentru a avansa în această direcție – un demers cunoscut sub denumirea de „mai mult pentru mai mult”: mai multe fonduri din partea UE, un mai bun acces la piața UE și posibilități mai bune de călătorie pe teritoriul UE, în schimbul mai multor reforme democratice24. În iulie 2011 a fost numit un reprezentant special al UE pentru regiunea sud-mediteraneană, care să se implice în punerea în aplicare a revizuirii25.

58. De altfel, o comunicare din 2007 a Comisiei publicată după lansarea IEVP făcuse deja referire la abordarea „mai mult pentru mai mult”: „PEV con-stituie un parteneriat pentru reformă care oferă „mai multe pentru mai mulți”: cu cât un partener se implică mai mult în relația cu Uniunea, cu atât mai mult aceasta din urmă poate oferi un sprijin complet în materie de politică și economie și prin intermediul unei cooperări financiare și tehnice”26.

23 COM(2011) 303 final, 25 mai 2011.

24 Aceste avantaje potențiale oferite de UE sunt cunoscute uneori, în limba engleză, ca „cei trei M”: money, markets and mobility – bani, piețe și mobilitate.

25 Decizia 2011/424/PESC a Consiliului din 18 iulie 2011 de numire a unui reprezentant special al Uniunii Europene pentru regiunea sud-mediteraneană (JO L 188, 19.7.2011, p. 24).

26 Consolidarea politicii europene de vecinătate, COM(2007) 774 final, 5 decembrie 2007 (p. 2).

25


59. Cu toate că, per ansamblu, revizuirea politicii europene de vecinătate a implicat consultări extinse, factorii interesați care activau în Egipt au fost consultați doar într-o măsură foarte limitată:

(a) Nu s-a realizat, înainte de revolta populară, niciun studiu aprofun-dat și nicio evaluare specifică în vederea identificării cauzelor care ar putea să explice eficacitatea limitată a asistenței acordate prin IEVP Egiptului.

(b) Deși în luna octombrie 2010, în cadrul procesului de revizuire a PEV, Comisia a organizat o reuniune la care au participat înalți funcționari din țările partenere, printre care și Egipt, reuniunea la nivel ministerial planificată pentru începutul anului 2011 nu a mai avut loc.

(c) Consultările în vederea revizuirii PEV cu ONG-urile care activează în Egipt au fost foarte limitate. Comisia a organizat o reuniune în luna noiembrie 2010 la Bruxelles, la care au fost convocate ONG-uri din toate țările partenere în cadrul PEV, dar invitația a fost transmisă cu prea puțin timp înainte și doar unui număr de șase ONG-uri egiptene, dintre care doar una a participat.

60. După revolta populară, SEAE și Comisia au procedat, de asemenea, la revizuirea documentului de strategie de țară 2007-2013 și a programului indicativ național 2011-2013, cu scopul de a stabili dacă acestea continuă să fie pertinente în noul context. Conform concluziilor acestor instituții, nu era necesară revizuirea formală a celor două documente, întrucât asistența pe care o prevedeau acestea avea o sferă de aplicare suficient de largă și de flexibilă. Programul indicativ național 2011-2013 se bazase pe un document de strategie de țară care fusese revizuit în 2009. Acesta adoptase o perspectivă pozitivă cu privire la evoluția situației dreptu-rilor omului și a democrației în Egipt, susținând că era necesar „să se consolideze realizările obținute până în acel moment și să se încurajeze luarea mai multor măsuri îndrăznețe în vederea reformei politice”. În mod similar, revizuirea de către Delegația UE a programului de asistență prin IEVP propus pentru 2011 nu a condus nici ea la modificări importante27.

61. Așteptările ar fi fost, în special în ceea ce privește documentul de strate-gie de țară și programul național indicativ, ca SEAE și Comisia să propună mai multe schimbări care să țină seama de contextul de după revolta populară și de revizuirea politicii europene de vecinătate. Această ipo-teză trebuie formulată însă sub rezerva faptului că, atât timp cât s-a aflat la putere, în calitate de guvern interimar în perioada de 18 luni de după revolta populară, Consiliul Suprem al Forțelor Armate a limitat posibilitățile de dezvoltare a unei strategii de asistență complet noi cu autoritățile egiptene.

27 Două proiecte, unul privind planificarea familială (20 de milioane de euro) și unul privind activități de deminare (10 milioane de euro), au fost anulate deoarece s-a considerat că nu sunt de mare prioritate. Ele au fost înlocuite cu un proiect privind sprijinul acordat IMM-urilor din sectorul agriculturii (22 de milioane de euro) și cu dublarea finanțării acordate unui proiect care viza ameliorarea cartierelor defavorizate din Cairo.

26


ACCENT MAI SCĂZUT PE DREPTURILE FEMEILOR ȘI ALE MINORITĂȚILOR

62. Revizuirea politicii europene de vecinătate pune accentul pe necesi-tatea de a dispune de o „democrație solidă”, subliniind importanța nu numai a alegerilor, ci și a independenței sistemului judiciar, a tragerii la răspundere a poliției și a armatei și a necesității de a combate corupția. Toate aceste aspecte constituie probleme majore în Egipt, unde există un contrast profund între conceptul de „democrație solidă” și nivelul pur declarativ al angajamentului pentru democrație adoptat de autorități anterior revoltei populare.

63. În schimb, revizuirea politicii a pus mai puțin accent pe două aspecte ale „democrației solide” care prezintă o importanță deosebită în Egipt și care sunt periclitate după revolta populară:

(a) drepturile minorităților: violențele sectare s-au intensificat, creștinii fiind grupul care este cel mai grav afectat de acestea. Anchetele în legătură cu violențele fie au avansat extrem de încet, fie sunt inexistente28;

(b) drepturile femeilor: deși acesta constituie unul dintre domeniile în care se realizaseră anumite progrese în ultimul deceniu al regimului Mubarak, după revolta populară această evoluție este pusă în pericol. În urma revoltei, noul parlament a cerut desființarea unui număr de instituții care sprijineau drepturile femeilor. Acesta a solicitat, de asemenea, reducerea vârstei legale de căsătorie, dezincriminarea mu-tilării genitale feminine și revizuirea Legii privind statutul persoanelor și a Legii copilului în conformitate cu principiile Sharia.

În afară de impactul asupra respectării drepturilor omului, înregistrarea de noi regrese în aceste domenii riscă să exacerbeze problemele eco-nomice existente, în special prin prisma efectului negativ pe care îl au asupra turismului și a încrederii investitorilor străini și naționali.

64. Deocamdată, SEAE și Comisia nu au demarat decât un număr restrâns de inițiative noi de finanțare în aceste două domenii ca urmare a revizu-irii PEV. Printre acestea se numără noile teme adoptate pentru cererile de propuneri organizate pentru 2011 și 2012 în vederea acordării de finanțare prin IEDDO, teme care includ promovarea toleranței, a pluralis-mului și a dialogului intercultural. Finanțarea nu s-a ridicat însă decât la aproximativ 500 000 de euro în cazul bugetului pentru 2011. Principala nouă inițiativă în materie de finanțare a sprijinirii drepturilor femeilor a fost propunerea de a transfera suma de 4 milioane de euro de la com-ponenta care a fost anulată din cadrul programului IEVP pentru dreptu-rile omului și democrație [a se vedea punctul 29 litera (c)] în contul unui proiect implementat în colaborare cu Entitatea Organizației Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Emanciparea Femeii destinat sprijinirii drepturilor femeilor și a mijloacelor de câștigare a existenței aflate la dispoziția acestora.

28 „Egypt: Investigate Violence Against Coptic Christians” (Egipt: Anchetarea violențelor comise împotriva creștinilor copți), Human Rights Watch, 10.10.2011 (http://www.hrw.org/news/2011/10/10/egypt-investigate-violence -against-copticchristians).

27


NOILE INSTRUMENTE DE SPRIJIN PENTRU ORGANIZAȚIILE SOCIETĂȚII CIVILE AU AVUT UN IMPACT LIMITAT PÂNĂ ÎN PREZENT

65. În concordanță cu accentul plasat pe dezvoltarea unei „democrații soli-de”, revizuirea politicii evidențiază rolul important care revine societății civile. În consecință, noua politică propune două inițiative noi în acest domeniu, Facilitatea pentru societatea civilă și Fondul european pentru democrație.

66. Unul dintre scopurile speciale pentru care a fost creat Fondul european pentru democrație este furnizarea de sprijin organizațiilor societății civile care nu sunt înregistrate. Acest instrument are șanse să constituie un mijloc eficace de a soluționa problemele întâmpinate de organizațiile societății civile în Egipt atât anterior, cât și ulterior revoltei populare. Fondul are drept obiectiv să permită, de asemenea, proceduri pentru finanțarea acestor organizații care să fie mai flexibile decât cele aplica-bile în acest moment. Totuși, încă nu s-a demarat furnizarea de asistență prin intermediul acestui instrument, deoarece acesta era încă în curs de a fi creat la mijlocul anului 2012 și se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește atragerea de fonduri.

67. Facilitatea pentru societatea civilă abia devenise operațională la momen-tul auditului, iar alocarea repartizată Egiptului pentru 2011 se ridica la doar 600 000 de euro. Suplimentarea, după revolta populară, a fondurilor pentru IEDDO și pentru programul tematic derulat sub umbrela ICD pri-vind actorii nestatali a fost și ea modestă, în pofida creșterii numărului de cereri de finanțare din partea organizațiilor societății civile. Finanțarea acordată prin Facilitatea pentru societatea civilă riscă să se suprapună cu finanțarea acordată în prezent prin Fondul european pentru democrație, prin IEDDO și prin programul tematic derulat sub umbrela ICD privind actorii nestatali.

68. Autorități le egiptene sunt în curs de a revizui actuala lege privind ONG-urile, care este foarte restrictivă, însă este neclar în ce măsură noua lege, prevăzută pentru 2013, va aduce o liberalizare semnificativă.

28


SPRIJINUL BUGETAR: SUNT POSIBILE PROGRESE, DAR ESTE NECESARĂ APLICAREA STRICTĂ A CONDIȚIILOR REVIZUITE

69. Revizuirea politicii europene de vecinătate a acoperit și modificările pre-văzute pentru sprijinul bugetar. Modificările aduse efectiv au fost pre-zentate ulterior în Comunicarea Comisiei: „Abordarea viitoare a sprijinului bugetar al UE destinat țărilor terțe”29. Anumite elemente ale abordării revizuite prezintă relevanță pentru Egipt:

(a) Comisia va acorda o atenție specială combaterii corupției, con-siderând că aceasta este complementară cu gestiunea finanțelor publice, care constituie o condiție generală pentru acordarea spri-jinului bugetar.

(b) Transparența și supravegherea bugetară vor deveni un nou criteriu de eligibilitate pentru acordarea sprijinului bugetar.

(c) O coordonare mai strânsă cu ceilalți donatori va intensifica efectul de levier asupra dialogului politic și a dialogului legat de reformele politicilor și va spori impactul asupra fondurilor.

70. Beneficiile potențiale ale noii direcții date politicii nu se vor materializa însă decât în cazul în care Comisia adoptă o abordare mai strictă de-cât cea aplicată înainte de revolta populară pentru a stabili dacă sunt îndeplinite efectiv criteriile de eligibilitate. Mai mult, în timp ce noua politică privind sprijinul bugetar prevede asumarea unui angajament față de respectarea drepturilor omului și a democrației ca o condiție pentru acordarea sprijinului bugetar general (cunoscut de acum înainte sub numele de „contracte de bună guvernanță și dezvoltare”), situația nu este la fel de clară în cazul sprijinului bugetar sectorial (cunoscut de acum înainte sub numele de „contracte de reformare sectorială”), acesta din urmă fiind forma sub care s-a acordat sprijin bugetar în Egipt30.

71. Programele de sprijin bugetar sectorial care sunt în curs de implementare în Egipt nu au fost modificate după revolta populară pentru a ține seama de această abordare revizuită. Până la sfârșitul primului semestru al anu-lui 2012, nu fuseseră încă demarate activitățile privind implementarea foii de parcurs a Fondului Monetar Internațional (a se vedea punctul 44).

29 COM(2011) 638 final, 13 octombrie 2011.

30 Comunicarea menționează posibilitatea de a reduce sau de a suspenda sprijinul bugetar general ca reacție la constatarea unei tendințe „semnificative” de deteriorare în ceea ce privește angajamentul unei țări pentru respectarea drepturilor omului și pentru democrație. Totuși, finanțarea poate fi transferată, în aceste cazuri, programelor de sprijin bugetar sectorial. În cazul acestui tip de sprijin, problemele de guvernanță politică trebuie puse în balanță cu necesitatea de a dispune de serviciile care trebuie prestate. Suspendarea programelor de sprijin bugetar sectorial nu se va produce decât dacă are loc suspendarea totalității programelor de asistență ca urmare a unei deteriorări „grave” a guvernanței politice.

29


CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

CONCLUZII

72. Per ansamblu, Comisia Europeană și SEAE nu au reușit să gestioneze în mod eficace sprijinul pe care îl acordă Uniunea Europeană în vederea îmbunătățirii guvernanței în Egipt, în parte din cauza condițiilor dificile pe care le-au întâmpinat în Egipt, dar și din cauza deficiențelor care afectează modul în care SEAE și Comisia au gestionat cooperarea Uniunii Europene cu această țară. Anterior producerii revoltei populare, Comi-sia a încercat să abordeze o serie de aspecte esențiale în materie de guvernanță, dar nu a fost în măsură să găsească o modalitate de a obține rezultate concrete. După revoltă, în urma revizuirii de către SEAE și de către Comisie a politicii europene de vecinătate, au fost evidențiate un număr de domenii în care era necesară o cooperare mai eficace, dar, până în prezent, s-au obținut puține rezultate în acest sens.

73. Înainte de revolta populară, Comisia a inclus în planul de acțiune un număr mare de aspecte care țineau de domeniul democrației și al drep-turilor omului, dar nu a avut o strategie clară pentru a le da prioritate și pentru a le implementa. Deși anumite probleme importante fuseseră ridicate și în cadrul dialogului purtat cu autoritățile egiptene, Comisia nu s-a asigurat că aceste discuții se concretizează în acțiuni specifice. Același lucru este valabil și pentru rapoartele intermediare anuale publicate cu privire la Egipt.

74. Înainte de revolta populară, Comisia a depus eforturi considerabile pen-tru a crea și a implementa un program de o anumită anvergură pri-vind drepturile omului în cadrul IEVP, dar acesta a avut realizări limitate până în prezent, principala cauză fiind lipsa de cooperare din partea autorităților egiptene. Cu toate că nu s-au făcut progrese în domeniul drepturilor omului și al democrației, Comisia a continuat să acorde sume mari de bani guvernului egiptean, în special sub forma sprijinului buge-tar. Proiectele finanțate de Comisie direct prin intermediul organizațiilor societății civile s-au bucurat de mai mult succes, însă sumele canalizate către acestea au fost foarte reduse.

75. Gestiunii finanțelor publice și problemelor de corupție nu li s-a acordat o prioritate ridicată în Planul de acțiune UE-Egipt, în pofida problemelor considerabile care există în aceste domenii. Nu s-a creat un forum de dialog pe tema gestiunii finanțelor publice în cadrul pus la dispoziție de Comisia de asociere, iar rapoartele intermediare nu au acordat decât prea puțină atenție acestor subiecte și, până recent, au avut tendința de a prezenta o imagine exagerat de optimistă a rezultatelor obținute în aceste domenii.

30


76. Sprijinul bugetar a reprezentat principalul mecanism prin care Comisia a acordat asistență Egiptului, iar unul dintre obiectivele sale primordiale este îmbunătățirea gestiunii finanțelor publice. Progresele obținute în îndeplinirea acestui obiectiv au fost lente și anumite deficiențe majore care afectează această gestiune nu au fost abordate. Comisia, care este singurul donator care furnizează sprijin bugetar, a dat dovadă de prea multă flexibilitate prin faptul că a considerat că autoritățile egiptene implementau în mod satisfăcător reformele gestiunii finanțelor publice, o condiție esențială pentru primirea sprijinului bugetar.

77. Comisia nu a utilizat sprijinul bugetar pentru a aborda în mod direct pro-blema corupției, cu toate că, în alte țări, aceasta era practica curentă. Un proiect important de combatere a corupției a primit finanțare din partea Comisiei, dar a suferit întârzieri și nu a fost monitorizat într-o măsură suficientă de aceasta. Deocamdată, proiectul nu a condus la rezultate importante, iar perspectivele sale de sustenabilitate depind de cursul pe care îl vor da autoritățile egiptene cererii publicului de a se lua măsuri în vederea soluționării problemei corupției.

78. Revizuirea politicii europene de vecinătate, care a avut loc după revol-ta populară, marchează eforturile considerabile depuse de SEAE și de Comisie în vederea îmbunătățirii eficacității sprijinului acordat țărilor partenere în cadrul acestei politici, printre care se numără și Egiptul. Această revizuire nu s-a concretizat însă în aducerea unor modificări semnificative sprijinului care se acordă Egiptului, în special din cauza condițiilor dificile care predomină pe teren în această țară. Faptul că se pune accent pe o „democrație solidă” prezintă relevanță în cazul Egiptu-lui, dar drepturile femeilor și ale minorităților, deși constituie probleme majore în această țară, nu au fost aduse în prim plan cu ocazia revizuirii și nici în cadrul noilor forme ulterioare de asistență. Au fost create două mecanisme noi pentru a oferi sprijin societății civile, dar, în practică, asistența oferită până în prezent în Egipt prin aceste noi instrumente a fost una limitată.

79. În urma revizuirii recente a sprijinului bugetar, au fost identificate anu-mite domenii importante în care sunt necesare îmbunătățiri și s-au spe-cificat condiții noi și mai stricte de eligibilitate. Impactul acestora din urmă va depinde însă în mare măsură de rigoarea cu care vor fi puse în aplicare.

31


RECOMANDĂRI

80. În ceea ce privește drepturile omului și democrația, SEAE și Comisia ar trebui să profite de noul context existent după producerea revoltei populare:

(a) pentru a identifica un număr restrâns de priorități în domeniul drep-turilor omului și al democrației, priorități cărora să le corespundă valori-țintă stabilite în funcție de anumite valori de referință, și pentru a dezvolta un dialog intensificat cu autoritățile egiptene pe tema acestora;

(b) pentru a revizui bugetul alocat instrumentului IEDDO și progra-mului tematic derulat sub umbrela ICD privind actorii nestatali , adaptându-l în funcție de angajamentul față de „democrația soli-dă” exprimat în urma revizuirii politicii europene de vecinătate și redirecționând o parte din resursele aferente asistenței acordate prin IEVP către aceste instrumente în acele cazuri în care autoritățile egiptene nu dau dovadă de o cooperare suficientă în cadrul pro-gramelor IEVP privind guvernanța;

(c) pentru a evita suprapunerea și dispersia finanțărilor între diferitele instrumente folosite în acest domeniu (IEDDO, programul tematic derulat sub umbrela ICD privind actorii nestatali, Facilitatea pentru societatea civilă, Fondul european pentru democrație);

(d) pentru a accelera sprijinul care se acordă organizațiilor societății civile, în special în etapa cererilor de propuneri, și pentru a crește flexibilitatea acestuia și a-l adapta la capacitatea lor organizațională;

(e) pentru a aplica cu rigurozitate condițiile stabilite în legătură cu drepturile omului și cu „democrația solidă”.

81. În ceea ce privește gestiunea finanțelor publice și combaterea corupției, SEAE și Comisia ar trebui să accelereze progresele realizate în materie:

(a) punând mai mult accent pe aceste probleme în noul plan de acțiune, în special în vederea garantării transparenței bugetare și a unui audit extern complet independent;

(b) creând o subcomisie în cadrul furnizat de acordul de asociere care să fie consacrată în mod special gestiunii finanțelor publice și com-baterii corupției;

(c) sprijinind autoritățile egiptene în eforturile lor de implementare a foii de parcurs a Fondului Monetar Internațional și convenind cu acestea termene intermediare clare pentru implementarea acesteia.

32


82. În ceea ce privește consolidarea gestiunii sprijinului bugetar, SEAE și Comisia ar trebui să procedeze la o reexaminare în concordanță cu noua politică a UE privind sprijinul bugetar, pentru a stabili dacă este în con-tinuare adecvat să se acorde sprijin bugetar Egiptului. Ar trebui să se aplice cu strictețe criteriile de eligibilitate precum respectarea drep-turilor omului, transparența și supravegherea bugetară și ar trebui, de asemenea, tratată cu seriozitate problema corupției.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera III, condusă de domnul Karel PINXTEN, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 14 mai 2013.

Pentru Curtea de Conturi

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRAPreședinte

ANEXA I

33


ANEXA I

ALOCĂRILE PROGRAMATE PRIN IEVP PENTRU EGIPT ÎN PERIOADA 2007-2013

(în milioane de euro)

PIN 2007-2010 PIN 2011-13

Prioritatea 1 – Sprijinirea reformelor în domeniul democrației, al drepturilor omului și al justiției

40 50

Sprijin pentru dezvoltare politică, descentralizare și promovarea bunei guvernanțe

13 5

Promovarea și protecția drepturilor omului 17 15

Sprijin pentru modernizarea administrării justiției 10 10

Modernizarea mediului legislativ, instituțional și de reglementare 0 20

Prioritatea 2 – Dezvoltarea competitivității și a productivității economiei

220 189

Sprijin pentru implementarea programului aferent planului de acțiune (SAAP)

220

— Facilitarea comerțului și reforma vamală 20

— Legislația în domeniul economic și mediul de afaceri

— Agricultură și măsuri sanitare și fitosanitare

— Transporturi, energie, știință și tehnologie 169

— Modernizarea sistemului statistic

Prioritatea 3 – Asigurarea sustenabilității dezvoltării 298 210Sprijin pentru reforma în domeniul educației 120 105

Sprijin pentru reforma sănătății publice 120 0

Subvențiile la dobândă (transporturi, energie, mediu) 58 0

Servicii de apă potabilă și de ape uzate 0 50

Sprijin pentru dezvoltarea rurală

Dezvoltarea comunităților locale 0 35

Sprijin pentru IMM-urile din sectorul agriculturii

Gestionarea deșeurilor solide 20

Total PIN 558 449

Sursa: Programele indicative naționale pentru Egipt pentru perioadele 2007-2010 și 2011-2013.

34


ANEXA II

LISTA PROGRAMELOR ȘI A PROIECTELOR AUDITATE

Programul din cadrul IEVP pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a societății civile în Egipt (17 milioane de euro))

Denumirea componentei Suma contractată(în euro)

Suma plătită(în euro)

Programul pentru drepturile copilului și drepturile familiei 2 000 000 821 736

Sprijin pentru biroul avocatului poporului din cadrul Consiliului Național pentru Femei (NCW) în eforturile de promovare a drepturi-lor femeilor și sporirea eficacității acestuia

1 200 000 578 666

Sprijin pentru biroul avocatului poporului din cadrul Consiliului Național pentru Drepturile Omului (NCHR) în eforturile de promo-vare a unei culturi de respectare a drepturilor omului cu ajutorul acestei structuri

1 000 000 470 224

Promovarea dreptului la un mediu sănătos cu ajutorul organizațiilor societății civile (Promotion of Environmental Rights through Civil Society Organisations – PERCSO)

500 000 282 654

Asistență tehnică pentru programele „Protecția drepturilor omului”, „Societatea civilă” și „Sprijin pentru dezvoltare politică și bună guvernanță”

1 161 700 531 915

Ministerul Cooperării Internaționale. Program de demarare – buget previzional pentru unitatea de gestionare a următoarelor programe: „Promovarea și protecția drepturilor omului și a societății civile în Egipt” și „Sprijin pentru dezvoltare politică și bună guvernanță”

128 035 76 821

Programul comun de abandonare a practicii de mutilare genitală feminină și de emancipare a familiilor

3 000 000 1 006 320

Subtotal program IEVP 8 989 735 3 768 336

DREPTURILE OMULUI ȘI DEMOCRAȚIA

35


IEDDO

Denumire Suma contractată(în euro)


Promovarea femeilor în roluri de lider și a participării acestora la alegeri („Alegeri care sprijină angajarea femeilor în viața publică”)

134 071 134 071

Combaterea impunității și încetarea practicii torturii în Egipt (abor-dare integrată la mai multe niveluri)

135 457 75 986

Programul de emancipare pentru rețeaua producătorilor marginalizați și de promovare a drepturilor socioeconomice ale acestora

56 123 28 649

Aplicarea drepturilor economice și sociale în cadrul procesului de trecere la viața adultă a copiilor și a tinerilor cu handicap din guvernoratul Minia

72 780 72 136

Platforma egipteană pentru observarea nepartizană a alegerilor parlamentare și prezidențiale

300 000 269 149

Obstacolele de natură legislativă și judiciară în calea drepturilor economice și sociale

111 645 106 051

Protejarea copiilor în situație de risc oferindu-le acces la drepturile care li se cuvin

111 280 53 002

Mecanismele de protecție juridică a femeilor oprimate 173 578 156 220

Vorbește, Egipt! Vocile femeilor 235 046 87 884

Răspunsul corect! Îmbunătățirea cunoștințelor practicienilor din domeniul dreptului în materie de drept public și drepturi fundamentale

246 239 95 920

Promovarea dialogului intercultural: consolidarea valorilor civice și a capacității de a coexista în pace și de a coopera

213 840 49 045

Subtotal IEDDO 1 790 059 1 128 113

ANEXA II

36


ICD – actori nestatali



Alimentare cu apă potabilă și servicii de salubrizare pentru persoa-nele sărace în Egiptul Superior

257 000 167 107

Servicii de sprijin pentru reintegrarea în societate a copiilor și a tinerilor străzii

350 000 87 442

Emanciparea copiilor străzii cu scopul de a-i ajuta să își revendice drepturile de cetățeni

281 237 85 918

Angajarea civică prin utilizarea rețelelor socialeSumă planificată inițial:

272 787Anulată

Subtotal ICD – actori nestatali 1 161 024 340 647

IdS



Sprijin pentru democratizare în Egipt 1 654 235 846 171

Activități de sprijinire a proceselor electorale în Egipt 1 203 431 962 745

Subtotal IdS 2 857 666 1 808 916

ANEXA II

37


IEVP – sprijin bugetar sectorial1

Denumire Suma alocată (în euro)

Suma contractată

(în euro)


Programul de sprijinire a politicilor din sectorul transpor-turilor (Transport Sector Policy Support Programme – TSPSP)

80 000 000 78 947 955 36 543 674

Programul de sprijinire a politicilor din sectorul educației (Education Sector Policy Support Programme – ESPSP)

120 000 000

118 178 898 75 549 034Programul de sprijinire a politicilor din sectorul educației (ESPSP) – angajament suplimentar

20 000 000

Programul de sprijinire a politicilor din sectorul sănătății II (Health Sector Policy Support Programme II – HSPSP II)

110 000 000 107 700 000 20 700 000

Subtotal IEVP-SBS 3 programe SBS

(plus un angajament suplimentar)330 000 000 304 826 853 132 792 708

Program în cadrul IEVP de sprijin pentru dezvoltare politică, descentralizare și promovarea bunei guvernanțe (sumă alocată: 3 milioane de euro)

Măsuri de sprijinire a luptei împotriva corupției și a combate-rii spălării de bani și de promovare a recuperării activelor în Egipt – 1 proiect

2 548 657 487 528

ANEXA II

GESTIUNEA FINANȚELOR PUBLICE ȘI COMBATEREA CORUPȚIEI

Total general:

ο 25 de proiecte contractate, cu o valoare totală de 17,3 milioane de euro; ο 3 programe de sprijin bugetar sectorial contractate, cu o valoare totală de 304,8 milioane de euro.

1 Auditorii au examinat doar acele aspecte ale programelor de sprijin bugetar sectorial (SBS) care au legătură cu gestiunea finanțelor publice și cu combaterea corupției, la nivel de țară sau la nivel sectorial.

Sursa: Sistemul informațional comun pentru relațiile externe (CRIS), 30.9.2012.

38



SINTEZĂ

I.Comisia și SEAE salută Raportul special al CCE privind Egip-tul, însă regretă natura negativă a multora dintre titlurile/subtitlurile din raport, deoarece acestea nu reflectă în fapt observațiile Curții, dintre care majoritatea sunt mai echi-librate. Comisia și SEAE consideră că titlurile/subtitlurile induc, de asemenea, în eroare cit itorul întrucât nu iau suficient în considerare contextul politic local și eforturile depuse de-a lungul anilor de Comisie și SEAE pentru a sta-bili un dialog și o cooperare cu privire la aspecte dificile privind guvernanța, democrația și drepturile omului, inclu-siv drepturile femeilor și ale minorităților. Rezultatul dialo-gului politic și al sprijinului Uniunii Europene este urmarea unor negocieri dificile cu partea egipteană, iar impactul angajamentului și al asistenței UE privind guvernanța ar putea fi considerat relativ limitat în comparație cu alte țări. Cu toate acestea, rezultatul poate fi considerat o realizare deosebit de pozitivă având în vedere contextul local și efectele revoltei populare din ianuarie 2011.

III.Sumele alocate organizațiilor societății civile (OSC) sunt relativ mai mici în comparație cu alte tipuri de asistență, dar sunt adecvate pentru tipul de organizații locale și tipul de activități vizate.

VI.În condițiile date, Comisia și SEAE au fost în măsură să ges-tioneze în mod adecvat sprijinul UE și, acolo unde a fost posibil, să îmbunătățească guvernanța în Egipt. Condițiile în timpul regimului autoritar Mubarak erau deja foarte difi-cile și nu permiteau angajarea într-un dialog și într-o coo-perare relevante și aprofundate cu privire la toate aspec-tele legate de drepturile omului.

Analiza situației politice în perioada care face obiectul prezentului raport arată în mod clar că, începând cu eve-nimentele din ianuarie 2011, s-a înregistrat o încetinire, dacă nu o blocare a procesului de luare a deciziilor la nivel guvernamental și o aversiune sporită față de societatea civilă și drepturile omului în sens mai larg. Acesta înseamnă că a fost necesară abordarea nu doar a unor „condiții difi-cile”, ci a unei situații complet noi, diferită de cea în care au fost concepute și lansate proiectele examinate. Instabilita-tea politică prelungită și lipsa angajamentului guvernului au permis doar o revizuire parțial reușită a portofoliului de guvernanță. Este nevoie de timp pentru a vedea rezul-tate, mai ales într-un mediu nefavorabil și încă imprevizibil. Decizia de a menține proiectele referitoare la drepturile omului și de a le acorda o șansă să fie restructurate a fost cu siguranță foarte bine motivată politic.

39



VII.Eforturile depuse de Comisie și SEAE pentru a include un număr mare de aspecte din domeniul drepturilor omului și al democrației în planul de acțiune UE-Egipt în materie de reforme în cadrul PEV au fost uriașe și permanente, în ciuda dificultăților întâmpinate pentru a ajunge la rezultate semnificative.

Comisia și SEAE consideră că s-au realizat progrese. Presiu-nea continuă a condus la instituirea unui subcomitet pen-tru dezbaterea drepturilor omului, la alocarea a 10 % din bugetul bilateral în favoarea drepturilor omului, a bunei guvernanțe și a proiectelor pentru democrație, inclusiv în favoarea drepturilor copilului și a drepturilor femeilor, cu un impact pozitiv și măsurabil cu adevărat semnificativ. În ceea ce privește proiectul din cadrul Instrumentului euro-pean de vecinătate și parteneriat (IEVP), având în vedere perioada scurtă de timp pentru punerea sa în aplicare îna-inte de revolta populară, este prematur să se formuleze o concluzie cu privire la rezultate deoarece există încă timp ca proiectul să dea roade.

Operațiunile de sprijin bugetar (SB) la care se face trimitere au fost concepute înainte de revolta populară. Anularea operațiunilor respective ar fi fost în detrimentul populației egiptene, deja grav afectată de dificultățile sporite care au urmat revoluției din ianuarie 2011. Sprijinul Comisiei adop-tat în 2012 nu cuprinde nicio operațiune SB, dar include programe importante în domeniul social și al educației, care sunt extrem de relevante în contextul actual.

În sfârșit , decizia de a continua furnizarea de asistență financiară în pofida tuturor obstacolelor întâmpinate este de natură politică și ar trebui să fie privită, de asemenea, în contextul regional și luând în considerare rolul strategic important jucat de Egipt. În acest sens, decizia Comisiei și a SEAE este în conformitate cu deciziile luate de alți parte-neri de dezvoltare, inclusiv de state membre ale UE.

VIII.În pofida constrângerilor bugetare, ca răspuns imediat la Pr imăvara arabă, UE a creat noua Faci l i tate pentru societatea civi lă (FSC), pentru a consolida capacitatea reprezentanților societății civile de a promova reforma la nivel național și a crește răspunderea publică. La sfârșitul anului 2012, suma totală a granturilor tematice în curs acordate în cadrul noului instrument, al ICD și al IEDDO și gestionate de delegația Uniunii în Egipt a fost de 17,4 mili-oane EUR. De asemenea, o sumă echivalentă a fost alo-cată prin programele bilaterale pentru drepturile omului și democrație în Egipt, demonstrând importanța egală pe care Comisia o acordă consolidării drepturilor omului prin canale atât guvernamentale, cât și neguvernamentale.

Înainte de revolta populară din ianuarie 2011, Comisia a acordat mai multe programe de sprijin bugetar sectorial. Trebuie să se sublinieze faptul că, deși un program credibil și relevant de reformă a gestiunii finanțelor publice (GFP) este un criteriu de eligibilitate indispensabil pentru spriji-nul bugetar sectorial (SBS), scopul unui SBS rezidă în pri-mul rând în îmbunătățiri realizate în sectorul respectiv (ser-vicii de bază de sănătate și educație). Comisia recunoaște că progresele ar fi putut și ar fi trebuit să fie mai rapide. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că în perioada în cauză autoritățile egiptene au derulat pentru prima dată un dialog constructiv cu privire la GFP cu comunitatea donatorilor, au susținut cheltuielile publice și responsabili-tatea financiară (CPRF) și, ulterior, au convenit asupra unei foi de parcurs pentru a îmbunătăți GFP.

Proiectul de combatere a corupției a început cu întârziere din cauza lipsei unui acord între Comisie și Egipt cu privire la metoda de punere în aplicare a acestuia. Comisia și SEAE au depus eforturi semnificative constante pentru semna-rea acordului de către autoritățile egiptene, punând pro-iectul pe agenda politică. După revolta populară din 2011, delegația Uniunii a solicitat imediat adăugarea unei com-ponente specifice privind recuperarea activelor, ca răspuns direct la schimbarea regimului.

În pofida contextului dificil, Comisia a monitorizat înde-aproape dosarul. Acest fapt a fost confirmat de misiunea independentă de monitorizare axată pe rezultate care a avut loc în noiembrie 2012 (a se vedea răspunsul Comi-siei la punctul 52). În ceea ce privește rezultatele, proiectul se va derula până în 20 iulie 2014. Prin urmare, ne aflăm la jumătatea perioadei de punere în aplicare, drept pentru care este prematur să se formuleze o concluzie cu privire la nivelul de realizare.

40



INTRODUCERE

9.Analiza preocupărilor populației egiptene cu privire la noua Constituție și motivele de boicot trebuie explicate cu atenție. După declarația constituțională a președintelui Morsi de la sfârșitul lunii noiembrie 2012, adoptarea grăbită a proiectului de Constituție și invitația ulterioară la referen-dum, Constituția a fost adoptată la 25 decembrie cu o mică majoritate și cu o participare foarte scăzută la vot (circa 30 %). Trebuie subliniat faptul că, la momentul declarației constituționale a președintelui, toți non-islamiștii au pără-sit Adunarea Constituantă (AC) responsabilă cu elaborarea Constituției deoarece AC a fost considerată „prea islamistă”. În pofida invitațiilor UE și ale comunității internaționale la un dialog favorabil incluziunii pentru a elimina decalajul politic intern între islamiști și opoziția seculară, polarizarea politică s-a amplificat.

16.Comisia a subliniat din ce în ce mai mult îmbunătățirea GFP ca un criteriu de eligibilitate pentru sprijinul buge-tar, cel mai recent pr intr-o nouă abordare a spr i j inu-lui bugetar reflectată în noile orientări în vigoare de la 1 ianuarie 20131.

Sprijinul pentru GFP nu s-a realizat doar prin programe de SBS, Comisia alocând, în cadrul programului său „Reforma administrației publice și dezvoltarea locală”, asistență teh-nică în valoare de 2 milioane EUR pentru aspecte legate de GFP (elaborarea bugetului).

17.Sumele alocate organizațiilor societății civile (OSC) sunt relativ mai mici în comparație cu alte tipuri de asistență; acestea sunt însă adecvate pentru tipul de organizați i locale și tipul de activități vizate.

1 Referitor la nota de subsol 6, descrierea este corectă în ceea ce privește perioada auditată, dar începând cu 1.1.2013 au fost puse în aplicare noi mecanisme cu trei tipuri de sprijin bugetar: contracte de bună guvernanță și dezvoltare (Good Governance and Development contracts – GGDC), contracte de reformă sectorială (Sector reform Contracts – SRC) și contracte de sprijin în vederea consolidării statului (State building Contracts – SBC).

IX.Revizuirea a marcat o nouă direcție de politică prin intro-ducerea conceptelor de diferențiere sporită și restructu-rarea abordării „mai mult pentru mai mult”. Aceasta a fost aplicată deja în Egipt pentru a lua în considerare metoda de alocare a f inanțăr i i globale SPRING (Spr i j in pentru parteneriat, reforme și creștere favorabilă incluziunii) în 2012 și 2013. Politica va fi consolidată în continuare în momentul adoptării noului regulament privind Instrumen-tul european de vecinătate (IEV ).

Sprijinul acordat femeilor a fost o prioritate pentru Comi-sie în materie de politică și asistență financiară; o serie de granturi acordate organizațiilor societății civile au fost dedicate acestui domeniu. De asemenea, în decembrie 2012 a fost semnat cu UNWOMEN un proiect de 4 mili-oane EUR având ca scop emanciparea femeilor.

Noul mecanism de sprijinire a societății civile a fost creat după revolta populară. Pr in urmare, este prematur să se încerce evaluarea rezultatelor ș i a valor i i adăugate a acestuia.

X.Pe baza noilor orientări privind sprijinul bugetar, UE aplică și va aplica într-un sens strict condiționalitatea. Evaluarea condițiilor generale și speciale se face cu atenție înainte de efectuarea oricărei plăți SB. Tranșele sunt eliberate pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea cri-teriilor de referință convenite în materie de reformă. Nu se efectuează plăți pentru neexecutare.

41



OBSERVAȚII

Rezultate limitate înainte de revolta popularăComisia ș i SEAE nu împăr tășesc punctul de vedere al Curții și consideră că au fost obținute rezultate pe măsura dificultăților întâmpinate.

Problema drepturilor omului – tratată în mod ineficace înainte de revolta popularăComisia și SEAE nu împărtășesc punctul de vedere al Curții în ceea ce privește tratarea problemei drepturilor omului înainte de revolta populară.

24.Planul de acț iune din cadrul PEV este un document ambițios, iar abordarea strategică a Comisiei a constat în includerea unui amplu set de domenii prioritare, pentru ca, în procesul de programare ulterior, să definească un obiec-tiv mai specific. Motivele sunt prezentate mai jos.

În primul rând, trebuie subliniat faptul că planul de acțiune este un document comun UE-Egipt. Autoritățile egiptene au dorit în mod cert să dilueze aspectele privind dreptu-rile omului din planul de acțiune, în special cu privire la drepturile civile și politice, iar negocierile au fost extrem de dificile. În al doilea rând, drepturile omului sunt indivi-zibile, iar Comisia consideră că este necesar să se angajeze într-un dialog cu privire la toate aspectele și preocupările. În încheiere, Comisia și SEAE consideră că gradul în care drepturile omului sunt tratate în planul de acțiune a fost și rămâne o realizare semnificativă. Aceasta a deschis calea pentru crearea unui subcomitet care se concentrează pe drepturile omului și a fost de neprețuit în furnizarea unui forum de discuții pentru aspecte care, până la stabilirea planului de acțiune, nu au putut fi abordate în mod cores-punzător. De asemenea, planul de acțiune a permis stabili-rea de programe bilaterale de cooperare cu privire la drep-turile omului și guvernanță.

25.Comisia și SEAE consideră că gradul în care sunt tratate drepturile omului în planul de acțiune a fost și rămâne o realizare semnificativă.

Principalul proiect privind drepturile omului a fost în mare parte lipsit de succesComisia și SEAE nu împărtășesc punctul de vedere al Curții în ceea ce privește proiectul privind drepturile omului.

Comisia și SEAE consideră că acesta a fost un proiect rele-vant care s-a confruntat cu dificultăți de punere în aplicare.

26.Comisia și SEAE ar dori să sublinieze succesul pe care îl reprezintă faptul că drepturile omului și democrația au fost selectate ca domeniu prioritar. În acest context, tre-buie menționat că deja în 2005 Comisia a negociat primul program bilateral UE-Egipt privind drepturile omului, în valoare de 5 milioane EUR.

28.S-au depus eforturi specifice pentru a integra cele patru componente ale programului prin crearea unei unități de gestionare a proiectului care a fost responsabilă de coor-donarea internă între acestea. Mai mult, nu a fost posibil să se integreze în noul program lecțiile învățate din proiectele anterioare deoarece, la momentul identificării programu-lui, proiectele vechi erau încă în derulare și produceau în continuare rezultate; altfel spus, era prea devreme să se includă lecțiile învățate.

Organizațiile selectate (Consiliul național pentru copii și mame, Consiliul național pentru drepturile omului, Con-si l iul național al femeilor ș i Agenția egipteană pentru protecția mediului) pentru a acționa în calitate de par-teneri de punere în aplicare a programului erau organis-mele publice relevante responsabile cu aceste aspecte la momentul elaborării proiectului și sunt încă relevante și operaționale în prezent. La fel ca toate celelalte ministere și instituții egiptene, organizațiile respective au trebuit să se adapteze la schimbările politice radicale care au avut loc în țară după căderea regimului Mubarak, astfel cum s-ar fi întâmplat oriunde altundeva în lume la trecerea printr-o astfel de transformare rapidă. Pr in spri j inirea respecti -velor instituții publice printr-un acord de finanțare sem-nat de Ministerul de Cooperare Internațională, Comisia și SEAE consideră că guvernul din Egipt a fost pe deplin de acord și a aprobat această inițiativă, indiferent de asocie-rea pe care instituțiile în cauză au avut-o sau nu cu fosta primă-doamnă. Consiliul național al femeilor și Consiliul național pentru copii și mame au obținut rezultate având în vedere activitatea deosebit de pozitivă privind dreptu-rile femeilor care a fost recunoscută de UE și de alți dona-tori la momentul respectiv.

42



30.Dez voltarea unui dialog constructiv privind drepturi le omului cu autoritățile egiptene a fost deosebit de dificilă în perioada care a trecut de la adoptarea deciziei Comisiei, în 2008.

Programul a obligat autoritățile egiptene să continue un dialog cu Comisia privind aspecte legate de drepturile omului și să pună în aplicare activități concrete în dome-niul drepturilor omului. Închiderea proiectului ar fi fost preferată de guvernul egiptean, deoarece aceasta ar fi fost o modalitate de a evita punerea în aplicare a activităților specifice din domeniul drepturilor omului. Angajamentul UE și discuțiile pe aceste teme au păstrat chestiunea drep-turilor omului într-o poziție importantă pe ordinea de zi a dialogului.

Programul a fost extins până în decembrie 2015. Pr in urmare, este prematur să se formuleze o concluzie cu pr ivire la nivelul rezultatelor, deoarece mai este t imp pentru obținerea acestora. Chiar dacă până în prezent au fost obținute doar câteva rezultate, este important de menționat valoarea lor având în vedere că acestea au fost realizate într-un mediu foarte dificil, în care situația dreptu-rilor omului continuă să se deterioreze.

31.În mod complementar, au fost folosite diferite instrumente pentru a sprijini societatea civilă în vederea realizării unor ambițioase obiective politice și privind drepturile omului în Egipt.

32.Tipul de sprijin oferit OSC prin intermediul liniilor bugetare tematice nu poate fi comparat cu programele bilaterale tradiționale, de exemplu în sprijinul reformelor, din cauza tipului de organizații și de acțiuni vizate de aceste instru-mente și a naturi i complementare a celor două instru-mente de sprijin a actorilor nestatali, IEDDO și ICD.

29. (a)Comisia a depus efor tur i ur iașe pentru ca acordul de finanțare să fie semnat la timp de autoritățile egiptene. Ca urmare, autoritățile egiptene s-au angajat să continue împreună cu UE activitatea privind aspectele legate de drepturile omului, ceea ce este o realizare importantă în sine.

29. (b)Cea mai mare întârziere în punerea în aplicare a programu-lui s-a datorat 1) componentei privind cererea de propu-neri și 2) acordului de finanțare cu PNUD privind integrarea drepturilor omului în instituțiile de învățământ superior. Până la data de încheiere a contractării (23.12.2012), au fost semnate în cele din urmă toate contractele, în ciuda con-textului dificil din jurul acestor aspecte (drepturile omului în învățământul superior și drepturile femeilor), a contextu-lui politic volatil după revolta populară și a numeroaselor schimbări ale conducerii, în special în cadrul Ministerului Învățământului Superior.

29. (c)Comisia și SEAE nu consideră că anularea componentei pentru consolidarea capacități i OSC a fost un obstacol major pentru program. Prin adoptarea unei poziții ferme cu privire la minorități, Comisia și SEAE au luat în conside-rare dimensiunea politică privind minoritățile și Concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2011, care preve-deau următoarele: „Consiliul European își exprimă preocupa-rea cu privire la recentele confruntări tragice din Egipt și subli-niază importanța promovării și a protejării libertății religioase sau de convingere, inclusiv a protejării minorităților religioase, drept componentă esențială a oricărei societăți democratice.”

În timp ce Comisia și SEAE sunt conștiente de faptul că decizia de a menține formularea inițială privind minoritățile a cauzat întârzieri în cadrul programului, decizia a permis, de asemenea, reelaborarea componentei privind cererea de propuneri , ceea ce a condus la f inanțarea unui nou proiect cu UNWOMEN privind drepturile femeilor, cu un accent puternic pe violența împotriva femeilor. Proiectul privind femeile este foarte oportun din punct de vedere politic în contextul egiptean actual. Având în vedere dete-riorarea rapidă a drepturilor femeilor în această țară și ris-cul de a pierde fondurile alocate pentru sprijinul drepturi-lor omului, Comisia și SEAE au demonstrat o bună judecată politică și au luat o decizie clară atunci când au transferat fondurile pentru o activitate extrem de relevantă condusă de ONU privind drepturile femeilor.

43



33.Necesitatea unei identificări a fost evidențiată de Comi-sie încă de la începutul anului 2012. Se preconizează că exercițiul de identificare va avea loc în 2013.

Deși identificarea este utilă pentru a obține o imagine de ansamblu asupra reprezentanților activi ai societății civile din diferite sectoare, acesta nu este singurul instrument relevant pentru a contribui la elaborarea de orientări privind cererile de propuneri deoarece nu oferă informații detaliate des-pre gestionarea sau capacitățile de absorbție ale diferitelor organizații. Astfel de informații sunt colectate mai eficient prin experiența delegației2 de gestionare a peste 40 de gran-turi acordate organizațiilor societății civile.

34.Durata medie nu a fost reglementată de o anumită normă din fostul Regulament financiar. Aceasta s-a încadrat, în orice caz, în termenul permis de Regulamentul financiar aplicabil, fiind mai mică decât termenul redus prevăzut în noul Regulament financiar din 2013 (9 luni de la depunerea propunerii complete până la semnarea contractului).

D u r a t a p r o c e d u r i i d e c e r e r e d e p r o p u n e r i n u e s t e proporțională cu durata sau suma unui contract. Comisia consideră că valoarea medie (150 000 EUR) nu este mică, iar durata (2 ani) a eșantionului de contracte examinate nu este scurtă. Procedura de cerere de propuneri permite o analiză aprofundată a cererilor și oferă o asigurare rezonabilă cu privire la capacitatea beneficiarilor de a gestiona eficient fondurile. Toate aceste controale sunt realizate cu scopul de a asigura o bună gestiune financiară a fondurilor publice.

36.Faptul că aportul proiectelor la îmbunătățirea guvernanței se manifestă în cea mai mare parte la nivel local este de așteptat având în vedere că beneficiarii sunt de multe ori organizații mici care lucrează la nivel local și că instrumen-tele ICD și IEDDO sprijină și încurajează acest tip de activi-tate. Este important de reținut că astfel de proiecte-pilot de mici dimensiuni pot fi foarte importante din punct de vedere simbolic și politic. De exemplu, unul dintre proiec-tele finanțate în cadrul IEDDO a urmărit și a dat vizibili-tate cazului de tortură a lui Khaled Said, care a ajuns să declanșeze revolta populară împotriva regimului Mubarak.

2 Experiența continuă să arate că dimensiunea maximă a granturilor ar trebui să fie menținută sub valoarea de 300 000 EUR, în special pentru organizațiile locale, pentru a nu copleși sistemele interne de gestiune, în general, slabe. În ceea ce privește nivelul de co-finanțare, delegația Uniunii s-a străduit să minimizeze cât mai mult posibil cerințele de cofinanțare pentru organizațiile egiptene, în conformitate cu reglementările în vigoare (în cererile de propuneri din 2011 și 2012, rata de cofinanțare a UE a fost de 95 %). Delegația a menținut în mod deliberat o gamă largă de priorități și de cerințe de finanțare care sunt cât mai flexibile cu putință pentru a maximiza numărul și tipul de propuneri, care acoperă spectrul larg al problemelor privind drepturile omului cu care se confruntă Egiptul. Necesitatea unei acoperiri largi a fost evidențiată în mod repetat de către toate părțile interesate.

Există un dialog pe tema drepturilor omului și a democrației, dar nu se întreprind prea multe acțiuni în acest sensComisia și SEAE au fost foarte active, cu toate acestea, dia-logul privind drepturile omului și democrația a fost dificil.

38.Comisia și SEAE confirmă că, în perioada 2008-2010, UE a pus în discuție din ce în ce mai multe aspecte critice în cadrul Subcomisiei pentru drepturile omului.

Comisia și SEAE ar dori să reitereze importanța trimiterii la „Foaia de parcurs informală” din noiembrie 2010, care deschide calea spre consolidarea relațiilor între UE și Egipt. Foaia de parcurs informală cuprinde obiective politice, sociale, economice și de altă natură din planul de acțiune, cu criterii de referință concrete pe care Egiptul trebuie să le îndeplinească. Numai atunci când criteriile de referință respective vor fi atinse, UE va iniția negocieri privind posi-bile relații UE-Egipt „consolidate” sau aprofundate, astfel cum Egiptul a solicitat inițial în 2008 și UE a aprobat în 2009, realizarea planului de acțiune fiind principalul instru-ment de referință.

39.Comisia ș i SEAE au reușit efectiv să monitor izeze ele-mentele acțiunii. Au avut loc întâlniri în care s-au pus în discuție puncte de acțiune concrete, inclusiv oferta de a folosi expertiza europeană pentru consilierea Egiptului cu privire la legislația privind ONG-urile. Faptul că punerea în aplicare nu a avut loc nu a depins de lipsa de insistență din partea Comisiei și a SEAE, ci mai degrabă de o lipsă de voință și de angajament din partea Egiptului.

Ca semn al insistenței continue a Comisiei și a SEAE de a oferi, în special, sprijin sub formă de asistență tehnică pentru legea privind ONG-urile, Comisia și SEAE au oferit în martie 2013 un astfel de sprijin cu privire la legislația referitoare la ONG-uri dezbătută în prezent.

40.Rapoartele Comisiei și ale SEAE privind progresele înregis-trate în cadrul PEV pentru toate țările partenere au început abia din 2011 să includă puncte de acțiune adresate țărilor partenere și să fie monitorizate în următorii ani.

44



41.Orice decizie privind suspendarea și reducerea ajutoarelor trebuie să fie abordată cu atenție de către Comisie și SEAE. În fapt, impactul negativ al unor astfel de decizii asupra categoriilor celor mai vulnerabile trebuie să fie evaluat în raport cu lipsa progreselor sau realizarea unor progrese reduse în domeniul drepturilor omului. Întrucât Egiptul nu este o țară dependentă de ajutor și prezintă aversiune față de intervenția „străină”, Comisia a considerat că o conso-lidare a dialogului politic cu Egiptul este o abordare mai eficientă.

Decizia de a rămâne în dialog cu Egiptul în ciuda unui difi-cil context politic și privind drepturile omului a fost luată nu numai de către Comisie, ci și de alți donatori, inclusiv de state membre ale UE.

Inexistența unui plan de reformă a gestiunii finanțelor publicePlanul de acțiuni UE‑Egipt abordează o serie de priorități de reformă în materie de GFP, deși nu în mod detaliat (a se vedea punctul 42). Comisia și SEAE consideră că au fost realizate progrese semnificative în cursul perioadei supuse auditului.

42.Planul de acțiune este un document convenit de comun acord în urma unor negocieri lungi și dificile. Faptul că UE a reușit să includă multe dintre prioritățile sale majore este în sine o realizare. Problemele din Egipt sunt numeroase și trebuie să fie abordate într-un fel sau altul.

Comisia și SEAE doresc, de asemenea, să atragă atenția asupra „Foii de parcurs informale”, menționată la punctul 38, în care, de exemplu, prioritățile în materie de GFP sunt detaliate cu criterii de referință specifice.

În acest context, trebuie remarcat că atenția sporită acor-dată gestiunii finanțelor publice reflectă necesitatea recu-noscută a coerenței depline între ambițiile politice și coo-perarea financiară și tehnică. La momentul negocierilor primului plan de acțiune, s-a pus accent pe aspecte care erau clar de natură mai degrabă politică, apreciindu-se că aspectele de natură mai tehnică, precum GFP, deși nu mai puțin importante, vor fi abordate mai pe larg prin interme-diul programul de cooperare UE-Egipt.

43.Deși un program credibil și relevant de reformă în materie de GFP este un criteriu important de eligibilitate pentru SBS, scopul principal al unui SBS constă în îmbunătățiri realizate în sectorul respectiv (servicii de bază de sănă-tate și educație). În perioada vizată, autoritățile egiptene au început pentru prima dată să recunoască problema, au derulat un dialog constructiv cu privire la GFP cu comuni-tatea donatorilor, au susținut CPRF și, ulterior, au convenit asupra unei foi de parcurs pentru a îmbunătăți GFP.

Comisia și SEAE au subliniat în mod regulat în cadrul dia-logului politic necesitatea unui plan adecvat de reformă în mater ie de GFP ș i au luat măsur i pentru a spr i j in i autoritățile egiptene în acest domeniu, inclusiv prin efec-tuarea primului exercițiu CPRF.

44.Comisia și SEAE recunosc că ar fi fost de dorit progrese mai rapide din partea autorităților egiptene în ceea ce privește GFP.

Comisia și SEAE au urmărit pe cât posibil rezultatele în materie de CPRF, ținând cont în special de capacitatea de absorbție redusă și de disponibilitatea scăzută a Ministe-rului de Finanțe. Comisia și SEAE au pregătit primul pro-gram de asistență tehnică cu accent pe elaborarea buge-tului, încheiat cu autoritățile egiptene în decembrie 2011 și coordonat cu alți donatori care abordează alte puncte slabe ale sistemului de reformă al Egiptului privind GFP, iar programul a fost considerat de către alți donatori un mare succes.

45.Procesul de elaborare a strategiei anti-corupție a început în septembrie 2012 (primul atelier de lucru) și este pe dru-mul cel bun. Activitatea este derulată în strânsă colaborare cu Ministerul Justiției (Departamentul pentru drepturile omului).

45



47.În absența unei cereri specifice din partea guvernului egip-tean, nu există un program specific de sprijin al sectorului GFP. În măsura în care a fost posibil, Comisia și SEAE s-au concentrat în cadrul programelor de sprijin sectoriale asu-pra priorităților-cheie ale GFP pentru care s-a putut ajunge la un acord cu guvernul egiptean. Importanța transparenței a fost recunoscută, iar în Comunicarea din 2011 privind o abordare modernă a sprijinului bugetar a fost adăugat un al patrulea criteriu de eligibilitate: „Transparență și suprave-ghere bugetară”. Exhaustivitatea bugetului este evaluată în exercițiile CPRF (PI 6 și 7), precum și în cadrul de gestionare a riscurilor (risk management framework – RMF) elaborat de către Comisie (întrebarea 4.1)3.

47. (a)A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 47.

47. (b)Comisia și SEAE au abordat problema „fondurilor speci-ale” în contextul instituirii contului unic de trezorerie și al acoperirii sale progresive. Este de așteptat ca fondurile speciale să devină marginale în viitor prin controlul Tre-zoreriei care va fi exercitat odată ce contul unic de trezo-rerie va fi integrat toate conturile bancare ale instituțiilor din sectorul public. Comisia și SEAE au folosit programe de sprijin bugetar sectorial pentru a aborda acest aspect, de exemplu, SBS în materie de sănătate include un indi-cator de reformă care monitorizează extinderea sistemelor de control bugetar centralizat la un număr de ministere, f i ind legat de un control mai cuprinzător al conturilor. Operațiunile actuale de sprijin bugetar sectorial în materie de energie și apă, care nu fac obiectul prezentului raport, includ, de asemenea, indicatori de reformă legați de con-sol idarea transparenței ș i a responsabil i tăț i i bugetare a instituțiilor din sectorul public în sens larg.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctele 47 și 47 (a).

3 Indicatori CPRF: PI-6: Exhaustivitatea informației incluse în documentația bugetară; PI-7: Importanța operațiunilor guvernamentale neraportate.

RMF – 4.1 Exhaustivitatea bugetului, care reia cei doi indicatori CPRF:

Trebuie remarcat, de asemenea, că un nou element important al guvernanței interne este Comitetul de coordonare a sprijinului bugetar (CCSB), prezidat de directorul general al DEVCO, cu reprezentanți ai DEVCO, SEAE și ECFIN la nivel de management. Acesta funcționează de la jumătatea anului 2012 întărind coordonarea continuă și consolidând controlul politic și de politică și asigurând coerența operațiunilor de sprijin bugetar ale UE.

Deficiențele majore care afectează gestiunea finanțelor publice nu sunt remediateComisia și SEAE au abordat numeroase puncte slabe în domeniul GFP, deși progresele au fost mai lente decât s‑a preconizat.

46. (a)În anii dinainte de revolta populară, Ministerul de Finanțe a susținut la nivelul declarațiilor necesitatea de a intro-duce o funcție de audit intern. Acesta a respins însă orice asistență tehnică concretă, care a fost în cele din urmă mobilizată la începutul anului 2013 de către Comisie și SEAE cu ajutorul unor experți de top din cadrul OCDE.

46. (b)Integrarea unități lor contabile din Egipt în contul unic de trezorerie este un proces treptat, în conformitate cu capacitatea și dorința de reformă a Egiptului. Criteriul de referință privind reforma contului unic de trezorerie a asis-tat în mod pozitiv la menținerea/păstrarea ritmului acestui proces.

Până în prezent, dat fiind că nu a fost îndeplinită condiția, a fost plătită doar una dintre cele 4 tranșe fixe programate.

46. (c)Procesul de implementare a sistemului informațional pen-tru gestiunea financiară de stat este un proces treptat, în conformitate cu capacitatea și dorința de reformă a Egip-tului. Acesta a fost identificat printre domeniile prioritare ale sprijinului UE în următoarea perioadă de programare 2014-2015, nefiind încă adoptat în mod formal.

46. (d)Exercițiul de extindere a fost amânat din cauza instabilității inst i tuț ionale ș i pol i t ice, precum și a constrânger i lor bugetare. Spri j inul UE va continua având în vedere că autoritățile egiptene și-au reînnoit recent angajamentul de a continua extinderea.

46



Progrese limitate în ceea ce privește combaterea corupțieiSunt necesare mai multe progrese în combaterea corupției.

51.Criteriile de referință în materie de reformă pentru progra-mele de sprijin bugetar sectorial ale Egiptului se concen-trează pe programul de reformă sectorială astfel cum s-a convenit cu beneficiarul. În ceea ce privește criteriile de referință în materie de reformă a GFP, guvernul egiptean nu a acceptat și nici nu a propus indicatori de reformă în domeniul corupției. După revolta populară, combate-rea corupției a devenit o problemă importantă. Cu toate acestea, includerea (semnificativă) a combaterii corupției ar supraîncărca instrumentul SBS. Prevenirea corupției sau a fraudei care ar putea fi asociată cu punerea în aplicare a programelor de sprijin bugetar sectorial a fost reglemen-tată în temeiul articolelor 14 și 18 din Condițiile generale ale acordurilor de finanțare.

52.Proiectul de combatere a corupției a început cu întârziere din cauza lipsei unui acord între Comisie și Egipt cu privire la metoda de punere în aplicare a acestuia, din moment ce Comisia a insistat ca proiectul să fie gestionat de Biroul ONU pentru droguri și cr iminalitate (UNODC), custode al Convenției ONU împotriva corupției (UNCAC). Comi-sia a acționat cu grijă și a depus toate eforturile pentru semnarea acordului de către autoritățile egiptene, punând proiectul pe agenda pol it ică, într-un moment în care corupția era o provocare majoră și când niciun alt donator nu a reușit să abordeze această problemă în mod bilate-ral cu guvernul. După revolta populară din 2011, Comisia a solicitat imediat adăugarea unei componente specifice privind recuperarea activelor, ca răspuns direct la schim-barea regimului.

Proiectul a început în august 2011. UNODC nu a putut pune în aplicare pe deplin toate activitățile din cauza con-textului crizei politice profunde. Incertitudinea a prevalat până la alegerea președintelui Morsi. În această perioadă, proiectul nu a avut sprijinul autorităților de tranziție, ceea ce a condus la o încetinire a punerii în aplicare.

47. (c)Revol ta populară a dat naștere unei no i Const i tuț i i cu modif icăr i la nivelul dispoziț i i lor ș i al personalului Organizației Centrale de Audit (Central Auditing Organisa-tion – CAO) care par a crea deschideri valoroase în dome-niul transparenței și al reformei.

48.Comisia a aplicat cu strictețe orientările de sprijin bugetar, care includ criterii clare, în special privind abordarea dina-mică, luând în considerare rezultatele care au fost obținute în trecut și recent în materie de politică, evaluate în raport cu angajamentele de reformă, dar permițând o adaptare în funcție de situație. În contextul politic specific din Egipt, un ritm lent de punere în aplicare a reformei GFP poate fi salutat deja ca un progres.

49.Comisia va urmări în operațiunile sale viitoare de sprijin bugetar (SB) să se asocieze cu alți donatori și să creeze ast-fel efectul de levier necesar pentru a influența reformele.

50.În cele mai multe țăr i , pachetele de asistență tehnică incluse în programele de sprij in bugetar sectorial sunt dedicate beneficiarilor din sectorul vizat și nu reformei GFP. În Egipt, în pofida rezistenței din partea Ministeru-lui de Finanțe, Comisia și SEAE au dezvoltat cu succes un prim proiect de asistență tehnică (AF semnat în decembrie 2011), cu accent pe îmbunătățiri în procesul de elaborare a bugetului.

Comisia și SEAE recunosc că SBS nu a fost însoțit de nicio finanțare pentru organizațiile societății civile (OSC) cu sco-pul de a dezvolta rolul acestora în monitorizarea bugetului național, dar la momentul respectiv acest lucru nu era obli-gatoriu și a fost privit doar ca un exemplu de bună prac-tică, care în fapt s-a dovedit dificil de pus în aplicare în cazul de față. Într-adevăr, contextul politic nu este propice pentru înființarea de OSC cu capacități suficiente în acest domeniu.

47



Dosarul a fost monitorizat îndeaproape de către Comisie. Schimburile între delegația Uniunii și UNODC se desfășoară regulat de la începutul proiectului, cu cel puțin o reuni-une pe lună în plus față de activitățile de proiect speci-fice (ateliere de lucru, seminare etc.), care sunt urmărite îndeaproape de delegație. Reuniunile au condus la cereri ș i schimburi de ambele păr ț i , pentru a garanta că, în pofida situației, proiectul continua să fie derulat. Datorită evoluției pozitive a situației politice, în prezent comitetele de coordonare se reunesc mai regulat, cu interlocutori mai stabili , suficient de încrezători pentru a discuta aspecte sensibile într-un mod mai deschis.

Misiunea independentă de monitorizare axată pe rezultate care a avut loc în noiembrie 2012 nu împărtășește opinia Curții cu privire la proiect, în special referitor la monitoriza-rea insuficientă a proiectului.

Conform rapor tu lu i de monitor izare axată pe rezul-tate (Eficiență și implementare până în prezent – p. 2): „Contribuțiile au fost furnizate la timp și la costurile pla-nificate. UNODC le gestionează în mod transparent și res-ponsabil, le folosește eficient și le monitorizează cu regu-lar itate. Procedurile contractuale sunt înțelese de toți . Cadrul legal și planul de lucru sunt utilizate în gestionare. Proiectul se derulează bine în tranziția politică actuală. Activitățile sunt puse în aplicare conform planificării; unele sunt deplasate în 2013, fără a afecta punerea în aplicare. Proiectul este sub nivelul de cheltuieli prevăzut, dar ar putea fi pe drumul cel bun în 2013. S-a format un comi-tet de coordonare/dirijare la nivel de experți naționali de proiecte cu reprezentare din partea UNODC, MSAD, MJ, MI și MAE. Proiectul este monitorizat de către UNODC și managerul de proiect al delegației Uniunii. Proiectul este suficient de flexibil; monitorizează nevoile reale ale bene-ficiarilor și ajustează atelierele și sesiunile de pregătire în consecință. (...) Comunicarea între părțile interesate, antre-prenor și managerul de proiect al delegației Uniunii este foarte bună”.]

În ceea ce privește rezultatele, proiectul se va derula până la 20 iulie 2014. Prin urmare, acesta se află la jumătatea perioadei de punere în aplicare și este prematur să se for-muleze o concluzie cu privire la nivelul de realizare, deoa-rece mai există încă timp pentru a obține rezultate.

Comisia nu a folosit în mod adecvat cadrul de cooperare aferent politicii europene de vecinătate pentru a aborda chestiunea gestiunea finanțelor publice și cea a corupțieiComisia și SEAE nu împărtășesc punctul de vedere al Curții în ceea ce privește modul în care a fost folosit cadrul de cooperare aferent PEV pentru a aborda GFP și corupția.

Comisia și SEAE s-au confruntat cu rezistență continuă din partea Egiptului atunci când abordează tot mai mult GFP și corupția în cadrul de cooperare al PEV.

53.Delegația Uniunii a sugerat de mai multe ori includerea aspectelor legate de GFP pe ordinea de zi a dialogului economic informal, atunci când ar fi necesar, dar trebuie menționat că toate punctele de pe ordinea de zi din cadrul structurii de dialog formal sunt stabilite de comun acord.

Scopul Comitetului de asociere este de a realiza un bilanț al discuțiilor tehnice pe parcursul anului. În cazul în care partea egipteană ar fi acceptat GFP în cadrul dialogului economic informal, atunci acest subiect ar fi fost ridicat, de asemenea, la nivelul Comitetului de asociere.

54.Combaterea corupției este un element-cheie al GFP, iar pla-nul de acțiune, prin abordarea GFP, a deschis calea pentru un dialog politic pe această temă, corupția urmând să fie abordată în inițiativele de cooperare. După revolta popu-lară, combaterea corupției a devenit o prioritate națională și Comisia și SEAE planifică inițiative în noul CSU (cadrul de sprijin unic) pentru a sprijini programele anti-corupție egiptene.

55.Rapoartele privind progresele înregistrate în cadrul PEV urmăresc rezultatele obținute în domeniile planului de acțiune. Având în vedere că aspectele legate de GFP nu sunt larg răspândite în planul de acțiune, acestea nu sunt larg răspândite în rapoartele privind progresele înregistrate în cadrul PEV.

56.A se vedea răspunsurile la punctele 53 și 54.

48



Puține schimbări ca reacție la revolta popularăComisia și SEAE consideră că au fost introduse schimbări semnificative ca reacție la revolta populară, cum ar fi revi-zuirea politicii PEV, numirea a doi reprezentanți speciali ai UE, instrumente suplimentare pentru a sprijini societatea civilă, crearea unui grup de lucru pentru Egipt.

59. (a)Comisia a efectuat un studiu cuprinzător în 2009, „Evalua-rea sprijinului Comisiei Europene pentru Egipt – evaluare la nivel de țară”, care a fost prezentat în 2010, a acoperit perioada 1998-2008 și a fost luat în considerare pentru revizuirea PEV.

60.La momentul în care a avut loc revolta populară și Comi-sia a decis să reorienteze cooperarea planificată pentru anul 2011, procesul de decizie (un proces complex care în mod normal durează până la un an) era aproape de final și ar fi fost imposibil să se facă schimbări mai radicale. Cele mai mari schimbări în programul indicativ național pentru 2011-2013 au avut loc în perioada 2012-2013.

61.Revizuirea de către Comisie a programului său de asistență a confirmat pertinența priorităților subiacente și comple-mentaritatea cu cerințele revoluției. A se vedea, de aseme-nea, răspunsul la punctul 60.

Accent mai scăzut pe drepturile femeilor și ale minoritățilorComisia și SEAE subliniază că, pe parcursul perioadei audi-tate, a fost acordată o atenție deosebită drepturilor femei-lor și ale minorităților. Atenția a crescut și mai mult la nivel politic și financiar după revolta populară.

63.În scrisoarea lor comună către miniștr i i de externe din 3 februarie 2013, ÎR/VP Ashton și comisarul Füle au indi-cat că „în conformitate cu Comunicarea privind revizuirea PEV, evaluarea progreselor partenerilor în ceea ce privește democratizarea se va baza pe rezultatele înregistrate în funcție de următoarele criterii:

ο respectarea altor drepturi ale omului (abolirea pedepsei cu moartea, libertatea religioasă, nediscriminarea pe bază de sex sau orientare sexuală, nediscriminarea minorităților, drepturile copilului, eliminarea torturii și a pedepselor degradante)”.

De asemenea, în scr isoare se preciza că „se va acorda o atenție deosebită drepturilor femeilor, reflectând rolul major jucat din nou de femei în evenimentele recente din sud”.

Ambii factori sunt evaluați în mod specific în alocarea bugetului SPRING, care este alocat țărilor ce au demonstrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare de reforme politice și în materie de democratizare.

63. (a)Delegația din Egipt monitor izează îndeaproape acest aspect și subliniază importanța drepturilor minorităților, de exemplu, în rapor tul pr iv ind PEV ș i la ult ima reu-n iune a Comitetu lu i de asoc ie re ca re a avut loc la 28 februarie 2013.

63. (b)Adunarea Populară aleasă în 2011 a dezbătut dreptu-rile femeilor, însă nu a fost prezentat încă niciun proiect de lege oficial. Întregul cadru legislativ privind drepturile femeilor este încă în vigoare. Comisia și SEAE monitori-zează îndeaproape acest aspect și subliniază importanța drepturilor femeilor la fiecare eveniment la nivel înalt, de exemplu, la ultima reuniune a Comitetului de asociere care a avut loc la 28 februarie 2013.

64.Temele identificate de Curte ca prezentând cel mai mare risc au fost monitorizate de Comisie prin măsuri specifice și adecvate: drepturile femeilor au fost incluse în mod siste-matic în toate cererile locale de propuneri, cererea guver-nului egiptean privind derogarea de la includerea dreptu-rilor minorităților ca element de valoare adăugată în cadrul cererilor de propuneri nu a fost acceptată, un nou proiect de promovare a drepturilor femeilor prin intermediul UN Women a fost elaborat ca urmare a realocări i a 4 mil i-oane EUR pentru societatea civilă în cadrul programului bilateral privind drepturile omului.

49



Noile instrumente de sprijin pentru organizațiile societății civile au avut un impact limitat până în prezentNoul sprijin pentru organizațiile societății civile a fost lan-sat în septembrie 2011 și este prea devreme pentru a con-cluziona asupra impactului acestuia.

66.Fondul european pentru democrație (FED) a fost înființat la sfârșitul anului 2012 și mai multe state membre ale UE au făcut contribuții financiare la bugetul de funcționare a acestuia.

FED nu este un instrument UE gestionat de către Comi-sie sau SEAE și, prin urmare, nicio responsabilitate pentru începerea cu întârziere a activităților nu poate fi imputată Comisiei și SEAE.

67.Egiptul a primit cea mai mare alocare de fonduri din partea Facilității pentru societatea civilă (FSC) pentru 2012-2013 în regiunea Vecinătății de sud (2 100 000 EUR pentru Egipt din 22 de milioane pentru Vecinătatea de sud). În plus, tre-buie menționat că în Egipt, cererile locale de propuneri ale actorilor nestatali includ fonduri din partea FSC și cererile de propuneri pentru actorii nestatali sunt lansate în același timp cu cererile locale de propuneri ale IEDDO. Ca atare, nu există niciun risc de suprapunere deoarece acestea sunt tratate ca un grup de fonduri cu componente tematice diferite.

68.Comisia și SEAE monitorizează îndeaproape situația în ceea ce privește noul proiect de lege privind ONG-urile. În cadrul reuniunii Comitetului de asociere UE-Egipt care a avut loc la 28 februarie 2013, UE și-a reiterat preocupă-rile legate de libertatea de asociere în Egipt. UE a subli-niat cu tărie importanța asigurării unui mediu favorabil pentru societatea civilă și a solicitat adoptarea unei noi legi pr ivind ONG-uri le în conformitate cu standardele internaționale care ușurează procedurile de înregistrare și limitează puterea discreționară a guvernului egiptean de a autoriza sau de a respinge cererile de înregistrare. Datorită insistenței Comisiei și a SEAE, ministrul justiției a acceptat în cele din urmă oferta UE de a furniza consiliere inter pares cu privire la proiectul de lege privind ONG-urile, pentru elaborarea unei legi în conformitate cu standardele internaționale. Asistența tehnică a fost asigurată la mijlocul lunii martie 2013.

70.În prezent există trei contracte diferite pentru sprijin buge-tar: contracte de bună guvernanță și dezvoltare, contracte de reformă sectorială și contracte de sprij in în vederea consolidării statului.

Respectarea valorilor fundamentale ale drepturilor omului, ale democrației și ale statului de drept prevăzute în Tratatul de la Lisabona este, în special, o condiție prealabilă pentru contractele de bună guvernanță și dezvoltare (GGDC), care sunt în general văzute ca un semn de susținere a politicii în ansamblu și a poziției de guvernanță a unei țări.

Acolo unde condiț i i le nu permit un contract de bună guvernanță și dezvoltare, se poate oferi un contract de reformă sectorială (SRC) pe baza unei evaluări care pune în balanță preocupările legate de valorile fundamentale cu necesitatea de a proteja și a servi populația. Pentru țările instabile sau în situație de tranziție se pot asigura con-tracte de sprijin în vederea consolidării statului (SBC). În cazul acestora, riscul lipsei de acțiune va fi contrabalansat de preocupările legate de valorile fundamentale.

Comisia aplică într-un sens strict condiționalitatea. Tranșele sunt eliberate pe baza progreselor înregistrate în ceea ce pr ivește îndeplinirea cr iter i i lor de refer ință conve-nite în materie de reformă. Nu se efectuează plăți pentru neexecutare.

71.Impactul orientărilor bugetare revizuite asupra programe-lor de sprijin bugetar în desfășurare se va constata cu oca-zia evaluării plății următoarei tranșe.

50



CONCLUZII

72.În circumstanțele date, Comisia și SEAE au fost în măsură să gestioneze în mod eficient sprijinul UE și, acolo unde a fost posibil, să îmbunătățească guvernanța în Egipt. Condițiile în timpul regimului autoritar Mubarak erau deja foarte difi-cile și nu permiteau angajarea într-un dialog și într-o coo-perare relevante și aprofundate cu privire la toate aspec-tele legate de drepturile omului.

Analiza situației politice în perioada care face obiectul prezentului raport arată în mod clar că, începând cu eve-nimentele din ianuarie 2011, s-a înregistrat o încetinire, dacă nu o blocare a procesului de luare a deciziilor la nivel guvernamental și o aversiune sporită față de societatea civilă și drepturile omului în sens mai larg. Acesta înseamnă că a fost necesară abordarea nu doar a unor „condiții difi-cile”, ci a unei situații complet noi, diferită de cea în care au fost concepute și lansate proiectele examinate. Instabilita-tea politică prelungită și lipsa angajamentului guvernului au permis doar o revizuire parțial reușită a portofoliului de guvernanță. Este nevoie de timp pentru a vedea rezul-tate, mai ales într-un mediu nefavorabil și încă imprevizibil. Decizia de a menține proiectele referitoare la drepturile omului și de a le acorda o șansă să fie restructurate a fost cu siguranță foarte bine motivată politic.

73.Planul de acțiune cuprinde un număr mare de aspecte privind drepturile omului și democrația care au fost rezul-tatul unor negocieri lungi și dificile cu partea egipteană. Faptul că Comisia și SEAE au reușit să includă numeroase aspecte-cheie legate de drepturile omului și democrație este în sine o realizare. Problemele legate de drepturile omului – indiferent dacă acestea privesc drepturi socioe-conomice sau drepturi civile și politice – sunt numeroase și trebuie să fie abordate.

Din nou, Comisia și SEAE doresc să atragă atenția asupra „Foii de parcurs informale” – menționată mai sus, în care sectoarele I și II se referă la drepturile fundamentale ale omului, cu criterii de referință.

74.Sprijinul oferit de Comisie și SEAE, în special în cadrul spri-jinului bugetar, a permis furnizarea și extinderea serviciilor sociale de bază (sănătate, educație etc.) pentru ca aces-tea să ajungă la categoriile de populație cele mai sărace și mai vulnerabile. Suspendarea sprijinului UE ar fi afec-tat negativ populația în cauză și ar fi încetinit calea unor reforme extrem de necesare. Plățile au fost efectuate pe baza progreselor înregistrate în reformele convenite și a performanței reale în domeniile respective.

În ceea ce privește fondurile alocate OSC, în pofida con-strângerilor bugetare și ca răspuns imediat la Primăvara arabă, Comisia și SEAE au creat Facilitatea pentru societa-tea civilă pentru a consolida capacitatea reprezentanților societății civile de a promova reforma la nivel național și de a crește răspunderea publică. O sumă de aproximativ 70 de milioane EUR a fost alocată noului instrument, care vizează toate țările din cadrul PEV și completează alte inițiative de sprijinire a societății civile, cum ar fi IEDDO și instrumen-tele aferente actorilor nestatali/autorităților locale.

La sfârșitul anului 2012, suma totală a granturilor tema-tice în curs acordate în cadrul programelor ICD, IEDDO și IEVP-FSC gestionate de delegația Uniunii în Egipt a fost de 17,4 milioane EUR.

75.Raportul privind progresele înregistrate a oferit o imagine fidelă a eforturilor de reformă ale Egiptului în domeniul reformei GFP și în conformitate cu ponderea acordată aspectelor GFP în planul de acțiune.

76.Obiectivul principal al unui SBS (sau SRC) este de a însoți reformele legate de un sector, dar nu gestionarea pro-priu-zisă a finanțelor publice (exceptând în cazul unui SRC în materie de GFP).

Ca parte a SBS, s-au adăugat câteva criterii de referință pentru a aborda, de asemenea, aspecte legate de GFP în domenii-cheie prioritare pentru care s-a putut ajunge la un acord guvernamental.

51



Punerea în aplicare satisfăcătoare a reformelor GFP este unul d intre cele patru cr i ter i i de e l igibi l i tate pentru operațiunile de sprijin bugetar, dar nu o condiție pentru acestea. Comisia a aplicat o monitorizare strictă a efor-turilor Egiptului de a reforma GFP și a realizat o evaluare corectă în rapoartele sale anuale privind progresele reali-zate în materie de GFP.

În această perioadă, autoritățile egiptene au început pen-tru prima dată să recunoască problema, au derulat un dia-log constructiv cu privire la GFP cu comunitatea donatori-lor, au susținut CPRF și, ulterior, au convenit asupra unei foi de parcurs pentru a îmbunătăți GFP.

77.Proiectul de combatere a corupției a început cu întârzi-ere din cauza lipsei unui acord între Comisie și Egipt cu privire la metoda de punere în aplicare a acestuia. Comi-sia a acționat cu grijă și a depus toate eforturile pentru semnarea acordului de către autoritățile egiptene, punând proiectul pe agenda pol it ică, într-un moment în care corupția era o provocare majoră și când niciun alt donator nu a reușit să abordeze această problemă în mod bilate-ral cu guvernul. După revolta populară din 2011, Comisia a solicitat imediat adăugarea unei componente specifice privind recuperarea activelor, ca răspuns direct la schim-barea regimului.

Proiectul a început în august 2011, însă nu toate activitățile au putut fi pe deplin puse în aplicare din cauza contextului crizei politice profunde. Incertitudinea a prevalat până la alegerea președintelui Morsi. În această perioadă, proiectul nu a avut sprijinul autorităților de tranziție, ceea ce a con-dus la o încetinire a punerii în aplicare.

Dosarul a fost monitorizat îndeaproape de către Comisie. Schimburile între delegația Uniunii și agenția de imple-mentare se desfășoară regulat de la începutul proiectului, cu cel puțin o reuniune pe lună în plus față de activitățile de proiect specifice (ateliere de lucru, seminare etc.), care sunt urmărite îndeaproape de delegație. Datorită evoluției pozitive a situației politice, în prezent comitetele de coor-donare se reunesc mai regulat, cu interlocutori mai stabili, suficient de încrezători pentru a discuta aspecte sensibile într-un mod mai deschis.

Misiunea independentă de monitorizare axată pe rezultate care a avut loc în noiembrie 2012 nu împărtășește opinia Curții cu privire la proiect, în special referitor la monitoriza-rea insuficientă a proiectului.

În ceea ce privește rezultatele, proiectul se va derula până la 20 iulie 2014.Prin urmare, acesta se află la jumătatea perioadei de punere în aplicare și este prematur să se for-muleze o concluzie cu privire la nivelul de realizare, deoa-rece mai există încă timp pentru a obține rezultate.

78.Comisia și SEAE monitor izează îndeaproape aspectele privind drepturile minorităților și ale femeilor și aduc în mod regulat importanța acestora în atenția autorităților egiptene, de exemplu, în raportul privind progresele înre-gistrate în cadrul PEV pentru 2012 și la ultima reuniune a Comitetului de asociere care a avut loc la 28 februa-rie 2013. Drepturile femeilor au fost incluse în mod sis -tematic în toate cererile locale de propuneri, în timp ce includerea aspectului privind minoritățile în cererea de propuneri a fost întotdeauna respinsă de guvernul egip-tean. Mai mult, în decembrie 2012 a fost elaborat un nou proiect de 4 milioane EUR pentru promovarea drepturilor femeilor prin UNWOMEN.

Mecanismul FSC nu a dat încă rezultate deoarece proiec-tele acordate sunt abia la început. Mecanismul FED este sponsorizat financiar de către Comisie și SEAE fără respon-sabilitate de gestionare.

79.De la adoptarea de către Comisie a noilor orientări nu a fost inițiată nicio nouă operațiune de sprijin bugetar în Egipt. Toate operațiunile de sprijin bugetar viitoare vor res-pecta pe deplin noile orientări.

52



RECOMANDĂRI

80. (a)Această recomandare este deja pusă în aplicare.

În cadrul noii politici PEV, accentul se pune sistematic asu-pra drepturilor omului și asupra democrației. Această abor-dare se va reflecta în continuare în noul plan de acțiune UE-Egipt din cadrul PEV, care va include criterii de referință adecvate.

Există, de exemplu, un dialog în curs cu privire la aceste aspecte în contextul elaborării unui nou contract de spri-jin în vederea consolidării statului în temeiul programului aferent planului de acțiune pentru 2013, care va include indicatori de guvernanță democratică.

80. (b)Recomandarea este deja pusă în aplicare.

Comisia și SEAE revizuiesc în mod regulat liniile bugetare și alocările bugetare în special în lumina noilor informații, comentarii și evaluări și realocă resurse după cum și atunci când este necesar.

Comisia și SEAE vor urmări îndeaproape evoluțiile politice din Egipt, în special în domeniul drepturilor omului și al democrației, și vor depune eforturi pentru a obține pro-gramul cel mai echilibrat pentru această țară, asigurând o alocare corespunzătoare diferitelor instrumente pentru cooperare viitoare.

80. (c)Recomandarea este deja pusă în aplicare. Comisia și SEAE vor continua să evite riscul de suprapunere între diferitele instrumente.

80. (d)Recomandarea este deja pusă în aplicare. Noul Regula-ment financiar, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, reflectă un sprijin mai flexibil și receptiv al dispozițiilor pri-vind granturile, de exemplu, proceduri mai ușoare pentru granturile cu valoare mică, posibilitatea de a utiliza opțiuni simplificate privind costurile (sume forfetare etc.), modifi-cări ale acordării de subgranturi (prag mai ridicat/scopul acțiunii) și perioadă redusă. De asemenea, acesta reduce la 9 luni durata de timp între depunerea propunerii com-plete și semnarea contractului. Trebuie remarcat faptul că Comisia a îndeplinit deja acest obiectiv ambițios în Egipt (8,5 luni).

80. (e)Comisia ș i SEAE acceptă această recomandare. Noua abordare a PEV a subliniat condiționalitatea consolidării democrației și a angajamentului față de valorile fundamen-tale pentru țările care doresc să consolideze parteneriatul cu UE. Elaborarea noului Instrument european de vecină-tate aflat în prezent în curs de negociere interinstituțională oferă mai mult spațiu „abordării bazate pe stimulente”, care va fi aplicată cu strictețe de către Comisie.

81. (a)Comisia și SEAE sunt de acord cu recomandarea de a pune mai mult accent pe aceste aspecte în timpul negocierilor privind noul plan de acțiune. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că planul de acțiune este rezultatul nego-cierilor cu guvernul egiptean și, prin urmare, trebuie să fie stabilit de comun acord.

În ceea ce privește cooperarea, s-a convenit deja că spri-jinul acordat pentru combaterea corupției, inclusiv GFP, trebuie să fie o prioritate-cheie pentru perioada 2014-2015.

81. (b)Comisia și SEAE nu sunt de acord cu recomandarea. Cu toate acestea, Comisia și SEAE vor continua să propună includerea aspectelor legate de GFP pe ordinea de zi a dia-logului economic informal, în cazul în care acest lucru ar fi și încă este necesar.

81. (c)Comisia și SEAE acceptă această recomandare și se anga-jează să alinieze sprijinul pentru GFP cu foaia de parcurs a FMI.

82.Comisia și SEAE se vor asigura că viitoarele operațiuni de sprijin bugetar în Egipt vor fi în conformitate cu preve -derile noii abordări și ale noilor orientări privind sprijinul bugetar, inclusiv revizuirea celor 4 criterii de eligibilitate.

Curtea de Conturi Europeană

Raportul special nr. 4/2013Cooperarea Uniunii Europene cu Egiptul în domeniul guvernanței

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene

2013 — 52 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-9241-239-5

doi:10.2865/82621

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• unsingurexemplar: pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• maimulteexemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine

telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pesite-ulEUBookshop(http://bookshop.europa.eu).

Abonamente:

• delaagențiidevânzăriaiOficiuluipentruPublicațiialUniuniiEuropene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ-A

B-13

-004-R

O-C

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

EGIPTUL ESTE UNUL DINTRE PRINCIPALII BENEFICIARI AI ASISTENȚEI ACORDATE PRIN INSTRUMEN-

TUL EUROPEAN DE VECINĂTATE ȘI PARTENERIAT (IEVP).

ACEST RAPORT A URMĂRIT SĂ STABILEASCĂ DACĂ COMISIA EUROPEANĂ ȘI SERVICIUL EUROPEAN

DE ACȚIUNE EXTERNĂ (SEAE) AU GESTIONAT ÎN MOD EFICACE SPRIJINUL PE CARE L-A ACORDAT

UE ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRI I GUVERNANȚEI ÎN EGIPT, ATÂT ÎNAINTE, CÂT ȘI DUPĂ REVOLTA

POPULARĂ DIN 2011. ACCENTUL A FOST PUS PE O SERIE DE DOMENII PRIMORDIALE CARE ȚIN DE

GUVERNANȚĂ: DREPTURILE OMULUI ȘI DEMOCRAȚIA, GESTIUNEA FINANȚELOR PUBLICE ȘI COMBA-

TEREA CORUPȚIEI.

CONCLUZIA RAPORTULUI ESTE CĂ, PER ANSAMBLU, COMISIA ȘI SEAE NU AU REUȘIT SĂ GESTIO-

NEZE ÎN MOD EFIC ACE SP RIJ IN U L PE C A RE ÎL ACO RDĂ UNIUNEA EURO PEA NĂ ÎN VEDEREA

ÎMBUNĂTĂȚIRII GUVERNANȚEI ÎN EGIPT, ÎN PARTE DIN CAUZA CONDIȚIILOR DIFICILE PE CARE LE-AU

ÎNTÂMPINAT ÎN ACEASTĂ ȚARĂ, DAR ȘI DIN CAUZA DEFICIENȚELOR CARE AFECTEAZĂ MODUL ÎN

CARE SEAE ȘI COMISIA AU GESTIONAT COOPERAREA CU EGIPTUL.

Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 2013 - europarl.europa.eu · 26-30 principalul proiect privind...

Documents