Date post: | 14-Oct-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | ecaterinadonici |
View: | 89 times |
Download: | 7 times |
of 23
Dispozitive medicale utilizate in chirurgieMateriale de pansament
Se clasifica :
De taiere
De prehensiune
Departatoare , Coasere
Exista numeroase instrumente si aparate speciale ( de cateterizare si dilatare ), aparatura chirurgicala endoscopica sau cea destinata microchirurgiei Dispozitive pt. incizia chirurgicala
Incizia = operatia de sectionare cu aj unui instrument taios a tesuturilor superficiale si profunde , in vederea crearii unei cai de acces chirurgical
Instrumentarul : bisturiu , foarfeci , sonde , pense , departatoare Instrumentele de taiere : bisturiul si foarfecele
- Bisturiul cu lama fixa inlocuit astazi cu cel de unica intrebuintare ; in practica chirurgicala se foloseste bisturiul electric ( mono sau bipolar )
- Foarfecele div forme ; de disectie curbe , vasculare f fine Instrumentele ptr prehensiune : pensele
Pense ptr hemostaza ( cu dinti pensa Kocher dreapta, curba, pensa Mickulicz fara dinti, pensa Pean , etc)
Pense ptr apucat si prezentat tesuturi ( pensa Forester , pensa Allis , pensa Babcock ) O alta categorie de instrumentar chirurgical departatoarele :
Manuale cu sau fara dinti, indoite in unghi drept
AutostaticeDispozitive ptr sutura chirurgicala
Sutura : refacerea continuitatii planurilor anatomice intrerupte intentionat ( incizie interv chirurgicala) sau accidental si se realizeaza prin coaserea plan cu plan a diferitelor straturi sectionate
- Conditioneaza cicatrizarea si rezultatul final Materialul necesar efectuarii unei suturi cuprinde:
Instrumentarul
Firul de sutura propriu zis Instrumentarul : ace , portace si pense
Acele :
De mana ( simple )
Ace mecanice cu maner sau cu pedala
Acele de mana pot fi : drepte , semicurbe , curbe si se aleg in functie de utilizarea lor
Drepte servesc la suturi intradermice
Semicurbe sutura tegumentelor
Cele curbe cele mai folosite
Astazi se fol din ce in ce mai mult acele atraumatice ( ace Hagedorn, rotunde), la care firul este montat in continuarea acului prin procesul de fabricatie
Ace mecanice : tip Reverdin, Deschamps utilizate rar, prezinta dezavantajul de traumatizare a tesuturilor
Astazi se fol ace de unica folosinta , avand firul montat in continuarea acului ; ele sunt livrate steril Portacele dispozitive cu ajutorul carora se manuiesc acele curbe , avand o parte activa ( zimtata ) de prindere a acului si o parte pasiva ( un maner cu ajutorul caruia acesta se fixeaza in pozitia dorita )
Cele mai cunoscute : Mathieu , Hegar Pensele chirurgicale :rol de a apropia marginile plagii , sustinind tesuturile in timpul suturii Materiale de sutura : = firele de sutura care fct de proprietatea de a fi absorbite in tesuturile organismului se impart :
Fire resorbabile
Fire neresorbabile
Fire tardiv resorbabile
Primele fire de sutura de origine vegetala au fost folosite de egipteni cu 2000 de ani inaintea erei noastre
In timp s-au folosit :
Firul de par de cal dezavantajul rc alergice
Matase naturala
Catgut a carui prop au fost imbunatatite prin cromare
In tara noastra firele de Nylon sau Dacron tesute -datorita supletei, rezistentei, tolerantei bune ( comparativ cu materialele biologice ), sterilizarii simple si a costului scazut
Astazi firele de sutura sunt considerate nu doar suport ptr plaga , ci ca implanturi putind sa vehiculeze sa si avand rol activ in procesul de vindecare Clasificarea materialelor de sutura
1 . Dupa proprietatea de absorbtie in tesuturile organismului :
- Neabsorbabile :
Polieteri : mersilen , etibond, lavsan , etiflex
Oliolefine : polipropilen , prolen , polietilen
Sarma metalica : otel , platina
In , bumbac ,par de cal
- Absorbabile
Catgut simplu , cromat
Mat pe baza poliglicolidelor : vicryl , polisorb , dexon
Celulozei : octelon , catelon , rimin
Pe baza poliglicapronului : monocryl
Polidioxanului : PDS,PDS II Materiale de sutura neresorbabile : se utilizeaza ptr sutura planurilor anatomice supuse unor tractiuni puternice , cu mentiunea ca sunt un factor iritant local ( contraindicat la plagile care supureaza )
Unul din cele mai cunoscute si folosite este matasea usor de manevrat , nodurile sunt rezistente in timp si prezinta avantajul unui pret de cost mai mic comparativ cu restul materialelor de sutura Dezavantajul dat de faptul ca fiind un fir multifilamentar , fav dezv bacteriilor si acumularea de fluide la nivelul plagii chirurgicale
Firele de polietilena : inerte , nu sufera proc de degradare hidrolitica si se folosesc mai mult ptr suturi tegumentare
Poliamidele ( nylonul ) suturi chirurgicale , au o mare rezistenta la tractiune , dar prezinta inconvenientul rigiditatii ceea ce reclama atentie in intinderea lor, ptr a evita ruperea nodului si posibilitatea ruperii firului in interiorul tesutului
Materiale de sutura absorbabile: ptr sutura tesuturilor moi, dar nu se recomanda in cazurile in care se doreste mentinerea rezistentei suturii sau in caz de interventie larga asupra tesutului
Catgut FR X Chorda resorbilis sterilis folosit pana in anii 90 ca standard de fir resorbabil
Conform FR X acesta se obt din submucoasa intestinului de oaie si seroasa intestinului de bovine ( prin prelucrare si sterilizare ) respectind anumiti parametri si corespunzand conditiilor de sterilitate
Se prezinta sub forma unor fire netede , de culoare galbuie
Firele de catgut sunt sterilizate cu oxid de etilena si se pastreaza la loc ferit de lumina , caldura , umiditate , conditii in care termenul de valabilitate este de 3 ani de la data fabricatiei
Dezavantaje : rezistenta mica , nodul se umfla si se poate desface , poate genera si reactii anafilactice , iar sterilizarea este dificila. In plus, in tesuturile bogat vascularizate, catgutul simplu se resoarbe rapid ( mai putin de 8-10 zile ) fiind compromisa cicatrizarea zonelor de discontinuitate se prefera utilizarea catgutului cromat a carui resorbtie intarziata ( 15-20 zile ) permite cicatrizarea in conditii optime
In ultimii ani nu se mai folosesc firele de catgut ci se utilizeaza firele sintetice, mai ales cele resorbabile multifilament
Avantajul : isi pot pastra propr indiferent de starea tesuturilor , iar reactia lor tisulara este minima
Firul este maleabil si nodurile sigure , iar datorita invelisului extern este atraumatic si cu pasaj fin prin tesuturi
Calitatile impuse astazi materialelor de sutura :
1. Biocomaptibilitatea
2. Caracteristici mecanice optimale ( elasticitate , suplete , rezistenta )
3. Atraumaticitate
4. Manipularea usoara ( capacitatea de a se innoda usor si de a necesita putine noduri )
5. Sterilitate
6. +/- biodegradabilitate mat resorbabile tb sa posede capacitatea de a se absorbi complet, fara schimbari la nivelul tes inconjuratoare
7. +/- calitati stimulatoare asupra regenerarii plagilor postoperatorii
Astazi subiect de interes ptr chirurgia moderna este utilizarea suturilor drept sistem de transport al medicamentelor. Conceptul se bazeaza pe observatia ca eliberarea lenta a agentilor microbieni in apropierea plagii are ca rezultat imbunatatirea remarcabila a procesului de vindecare, cu diminuarea pericolului de infectii sau inflamatii
Materiale de pansament
Prin pansament se urmareste realizarea si mentinerea asepsiei unei plagi in vederea vindecarii acesteia
In acest scop se fol :
Subst antiseptice ptr dezinfectia plagii propriu zise precum si a tegumentelor din jurul plagii
Materiale de pansament propriu zise ptr protectia plagii si favorizarea vindecarii acesteia
In functie de materialul din care este executat pansamentul, caracteristicile sale specifice si modalitatea de aplicare, ele se utilizeaza :
Pt acoperirea si vindecarea plagilor
In timpul interventiilor chirurgicale
Pt imobilizare ( fracturi si traumatisme ) Rolul pansamentului este de a facilita vindecarea plagii , asigurand :
Protectia fata de traume , bacterii si corpi straini
Absorbtia exudatului
Prevenirea pierderii de fluide prin plaga
Compresie in caz de edem
Nonaderenta la suprafata plagii Caldura umeda ocluziva
Imobilizare functionala
Confort estetic Caracteristicile pansamentului :
Sa acopere complet plaga ( conferind izolare fata de mediul exterior )
Materialul sa aiba o f buna putere absorbanta
Sa fie confectionat din materiale sterile ( bandajul exterior poate fi nesteril )
Sa nu contina particule sau componente toxice
Bandajul care fixeaza pansamentul sa fie suficient de elastic , dar suficient de bine strans , incat pansamentul sa se mentina fix , dar sa nu produca constrictie
Executarea pansamentului sa nu provoace durere In plus , un pansament ideal ar tb sa asigure :
Inlaturarea excesului de exudat si a toxinelor
Umiditatea crescuta la interfata plaga pansament
Permisivitatea schimburilor gazoase dintre plaga si exterior
Izolatie termica
Protectie impotriva infectiilor secundare
Schimbarea lui sa fie atraumatica Clasificarea pansamentelor : Protectoare ptr a proteja si izola plaga de contactul cu exteriorul
Absorbante cu prop si rolul de a absorbi secretiile
Compresive de a realiza hemostaza prin exercitarea unei presiuni asupra plagii sau ptr a tine stransa o articulatie Dupa alti autori :
Pansamentul nonocluziv comprese de bumbac , primul strat fiind umezit cu o sol antiseptica; protejeaza bine plaga, realizeaza compresiunea si imobilizarea plagii , sunt ieftine si accesibile. Dezavantaj: slaba influenta asupra proc de epitelizare, sunt voluminoase Pansamentul ocluziv rol de a izola complet o plaga de exterior , protejand plaga de traumatisme , de contaminare bacteriana si de corpii straini din exterior. Avantaj fav epitelizarea Unele abordari au vizat :
Terapia uscata a plagilor folosind pansamente / comprese clasice din bumbac (imbibate sau nu cu o sol antiseptica ) sau acoperite cu o folie poroasa de Al sau Ag , favorizand epitelizarea primara marginala a plagii. Dezav : pansamentele uscate nu sunt capabile sa absoarba in totalitate secretiile , iar drenajul excesului de exudat implica risc mai mare de macerare a pielii sanatoase vindecare anevoioasa si cu complicatii
Terapia umeda a plagilor : div tipuri de pansamente umede care realizeaza controlul excesului de exudat din plaga cea mai moderna si eficienta modalitate de tratament Tipuri de pansament
Materiale traditionale :vata si tifonul
Vata de obtine din capsulele de bumbac prin indepartarea semintelor , degresare , albire si uscare
Vata hidrofila oficinala in FR X ( Gossypium depuratum ) prop imp hidrofilia ( cel mult 10 s ) se determina prin cronometrarea timpului scurs pana cand vata hidrofila paraseste suprafata apei
Vata hidrofila mixta oficinala FRX amestec de vata hidrofila si celofibra hidrofila continand cel mult 57 % celofibra hidrofila raportat la subst uscata Vata Conditii de ambalare si conservare prevad pastrarea in ambalaje de polietilena bine inchise , ferite de lumina
Depozitarea in farmacii se face pe rafturi , in incaperi uscate
Se utilizeaza ca material de protectie mecanica si absorbtie
Vata , totusi nu este recomandata ptr a intra in contact direct cu plaga
Se utilizeaza frecvent ptr dezinfectia tegumentelor , dar si in ortopedie , sub bandaje , cu rol de a proteja tegumentele de presiunea exercitata de aparatele gipsate Tifonul- tesatura confectionata din bumbac sau bumbac si celofibra ; panza este rara formand ochiuri
FR X monografia Tela Hydrophila = tifonul hidrofil tesatura neapretata, degresata si albita, moale, nelucioasa cu o anumita rezistenta la rupere, cu margini intarite printr-un nr mai mare de fire de urzeala sau cu margini false
Se pastreaza in ambalaje si in locuri ferite de umiditate
Dpdv al modului de utilizare :
Pansamente neaderente : confectionate din bumbac sau vascoza , acoperit cu un strat subtire de silicon sau parafina cu rol in prevenirea aderarii pansamentului de plaga
Unele tipuri contin si antiseptice sau antibiotice
Se fol in chirurgia plastica si se aplica direct pe plagi deschise ptr a preveni riscul aderarii pansamentului secundar la tesuturi
Pansamente absorbante : pansamante mari, sterile sau nesterile , permeabile sau impermeabile spre exterior
Utilizate ca pansamente secundare in cazul plagilor cu secretii abundente ; nu se aplica direct pe plaga , se fixeaza cu un material de fixare corespunzator
Materialele moderne de pansament : contin subst care ajuta nu doar la protectia si la dezinfectia ranii , dar au un rol important in vindecarea mai rapida a acesteia
Avantaje :
Cresterea nr de celule viabile in zona de reparatie a plagii ( favorizeaza epitelizarea )
Apararea antibacteriana crescuta ( scaderea ratei de infectare )
Schimbarea tipului de pansament utilizat in fct de fazele evolutive de vindecare ale leziunii
Videcare mai rapida
Diminuarea durerii la schimbarea pansamentului
Confort psihic
Scaderea constului total al tratamentului Pansament din alginat de calciu fibre netesute de alginat de Ca, extras din alge brune marine
Alginatul de Ca rasina schimbatoare de ioni : ionii de Na din exudat inlocuind ionii de Ca , proces care are ca efect transformarea fibrei pansamentului in gel care absoarbe exudatul din plaga precum si germenii si toxinele de la suprafata plagii
In plus , gelul mentine un mediu umed de vindecare , protejand plaga impotriva formarii crustei , avand rol si in indepartarea atraumatica a pansamentului
Indicatii :-plagile superficiale care sangereaza si secreta excesiv
Plagilor cavitare deschise
Plagilor cronice ( escare , ulcer de gamba )
Arsurilo de gradul II
Abcese , furuncule
Frecventa schimbarii pansamentului depinde de starea plagii ( la inceput schimbate zilnic sau de 2 ori pe zi ) apoi fct de remisia semnelor si simptomatologiei infectiei la 2-3 zile Pansamente hidrocoloidale : subst hidrocoloidale (cmc ) avand la exterior un film poliuretanic
Mecanism : comp hidrocolidale se combina cu exudatul , compusul format absorbind exudatul pana la saturarea hidrocoloidului
Prin mentinerea mediului umed previne deshidratarea tesutului de granulatie , iar prin hipoxia tisulara determinata caracterul ocluziv al pansamentului , acelereaza procesul de granulatie
Sunt pansamente absorbante , avand la exterior o folie de poliuretan semipermeabila astfel sunt impermeabile ptr apa si germeni ( favorizand rehidratarea ) dar permeabile ptr vapori
Indicate in toate fazele de vindecare accelerind granularea si epitelizarea , dar in special ptr tratamentul ranilor cronice cu vindecare dificila
Contraindicate : in cazul plagilor cu exudat in exces , infectate cu germeni anaerobi sau in prezenta micozelor Pansamente cu hidrogel : pansamente transparente care contin geluri amorfe care au capacitatea de a absorbi sau ceda lichid in fct de starea tesuturilor pe care se aplica
Mecanism : absorbtia secretiilor determina expansiunea legaturilor polimerice ale hidrogelului , acestea fiind absorbite in structura gelului si apoi indepartate odata cu pansamentul
Utilizat ca pansament primar sau secundar in ingrijirea plagilor profunde , a plagilor cu zona de necroza , in arsuri minore
Se indica ptr tratamentul ranilor cronice cu slaba tendinta de vindecare si in cazul formarii dificile , indelungate a tesutului de granulatie
Nu se recomanda in cazul plagilor cu cant mare de exudat sau a plagilor care prezinta hemoragii Spume poliuretanice - contin un stat de spuma hidrofila poliuretanica ( la int ) si un film poliuretanic cu structura microporoasa la ext ( impermeabil) cu sau fara margine aderenta ( adeziv acrilic )
Mecanism : funct ca pansament primar sau secundar ptr absorbtia exudatului si ptr asigurarea unui mediu umed de vindecare
Se indica in tratamentul multor tipuri de plagi , in special in cazul plagilor neinfectate , cu exudat moderat , superficial sau usor profunde
Se contraindica in cazul plagilor neexudative
Filmele pansament poliuretanice ; foite subtiri , extensibile si suple , transparente la lumina , comportandu-se ca o piele dubla
Sunt permeabile ptr aer , oxigen , vapori de apa , dar impermeabile ptr germeni ( constituind o adevarata bariera microbiologica )
Una dintre suprafetele lor este acoperita cu un strat adeziv acrilic , care permite fixarea pansamentului pe tegument , cu conditia ca acesta sa fie uscat
Se fol ptr :
Plagile superficiale acute si cronice
Plagile operatorii
Tratamentul arsurilor superficiale
Fixarea cateterului
Se contraindica pe pielea grasa , acneica , plagile infectate , hemoragice si in cazul plagilor cronice cu o cant mare de exudat
Pansamentul cu colagen plastic biologic datorita biocompatibilitatii sale
Mecanism : datorita structurii poroase a colagenului cu o activitate capilara accentuata , pansamentul are capacitatea de a absorbi o cant mare de exudat si tesut necrotic , de asemenea stimuleaza raspunsul celular si elibereaza factorii de crestere , permitand regenerarea tisulara si accelerind vindecarea plagilor
Indicat in :
Plagi superficiale si profunde , cu secretie minima neinfectate
Ulcere tegumentare
Plagi hemoragice
Materiale de fixare a pansamentelor Benzi de fixare : fol ptr a mentine pansamentul de dimensiuni mici si mijlocii sau alte disp medicale
Leucoplastele traditionale din panza acoperite cu adezivi pe baza de ZnO au fost inlocuite cu benzi adezive de hartie, de plastic, din fibre textile netesute sau de matase cu adezivi sintetici hipoalergeni
Bandajele de fixare : fesile confectionate din bumbac folosite prin aplicarea unor tehnici de infasare particulare regiunii anatomice vizate , asigurand acoperirea si fixarea pansamentului , fara a exercita presiune asupra plagii
Bandajele elastice realizeaza si compresie
Bandajele cu pasta bandaje impregnate utilizate in tratamentul dermatitelor si a ulcerelor venoase
Bandajele gipsate ptr imobilizarea fracturilor si in cazul traumatismelor ce necesita o imobilizare temporara
Sunt de unica folosinta
Importanta prod tehnico medicale pentru asistenta farmaceutica Prod tehnico medicale detin o pondere imp in activ unei farm si au o larga aplicabilitate :1. Uz igienico sanitar
2. Management al plagii ( pansamente , fesi )
3. Sist vascular ( seringi , ace , catetere )
4. Chirurgie ( bisturiu , foarfece )
5. Ginecologie ( irigatoare , sterilete , prezervative )
6. Protetica ( orteze , ciorapi elastici )
7. Analiza de laborator ( pipete , copro/ uro cultoare )
8. Dispozitive ptr investigatii si monitorizare : termometre , tensiometre , glucometre
Se elibereaza prin farmacii si se utilizeaza in cadrul unei institutii de sanatate : spital , clinica , cabinet medical , ambulatorul
Ord 639 /5.06.2006 stabileste lista produselor care pot fi detinute si eliberate prin farmacii si drogherii
Categorii de produse reglementate prin ord 639 : 1. disp medicale ptr uz int inclusiv consumabile , cu exceptia disp implantabile
2. disp med de diagnostic in vitro destinate consumatorului disp de autotestare
3. materiale , articole si accesorii
4. articole si accesorii in aplicarea unui tratament medical sau in adm med
5. prod destinate aplicarii / intretinerii lentilelor de contact oculare
6. prod de puericultura
7. prod ptr protectie sexuala
Cadrul legislativ in vigoare
Legea care reglementeaza activ disp medicale este legea 176 / 2000 modificata prin legea 434 /2004 elaborata prin transpunerea directivelor 90/385 /CEE- disp medicale implantabile , 93/42/CEE disp medicale , 98/78/CEE disp medicale ptr diagnostic in vitro
Legea 176 /2000 stabileste :
Cadrul legal ptr controlul disp medicale
Controlul activitatilor de comercializare, distributie, prestari servicii in domeniul distributiei
Se aplica si accesoriilor dispozitivelor medicale HG 190/03 stabileste cond de introducere pe piata si de utilizare a disp medicale
Contractul cadru si normele de aplicare a contractului cadru stabileste serviciile acordate de furnizorii de dispozitive med precum si plata
Atributiile Ministerului Sanatatii
HG 190/2003
- stabileste masurile necesare ptr a se asigura ca disp pot fi introduse pe piata , pot fi puse in functie si utilizate numai daca sunt conform acestei HG
Disp medicale nu tb sa afecteze securitatea si sanatatea pacientilor
- elaboreaza standardele de calitate
Normele de aplicare a legii 176/00 au stabilit procedura de evaluare a conformitatii produsului
In baza criteriilor ptr notificarea organismelor de certificare prin HG 2281 /04 si a ROF a fost desemnat ca organism notificat in dom disp med : OFICIUL TEHNIC DE DISPOZITIVE MEDICALE ( OTDM )
Definitie : (HG 190 /03) Dispozitiv medical = orice instrument , aparat , echipament , material sau alt articol utilizat singur sau in combinatie , inclusiv software-ul necesar functionarii acestuia , destinat de producator sa fie folosit ptr om in scop de :
Diagnostic, prevenire , monitorizare , tratament sau ameliorare a unei afectiuni
Diagnostic , monitorizare , tratament , ameliorare sau compensare a unei leziuni sau unui handicap
Investigatie , inlocuire sau modificare a anatomiei sau a unui proces fiziologic
Control al conceptiei Accesoriu = destinat sa fie folosit impreuna cu un dispozitiv Disp med ptr diagnostic in vitro : reactivi , prod de reactie , calibrator , material de control , trusa , instrument , aparat , echipament , utilizat singur sau in combinatie in vitro ptr examinarea de probe , inclusiv a donarilor de singe si tesuturi in scop exclusiv sau principal de a furniza informatii :
Priviind o stare fiziologica sau patologica
Priivind o anomalie congenitala
Ptr a determina gr de securitate si compatibilitate cu primitori potentiali
Ptr a monitoriza masuri terapeutice Recipiente ptr probe de tip vacuum sau nu destinate ptr pastrarea , conservarea probelor obt din org uman in scopul unei examinari in vitro
Dispozitiv individual la comanda disp destinat unui anumit pacient si confectionat conform prescriptiei unui practician medical calificat care elaboreaza pe propria raspundere caracteristicile constructive ale disp
Disp medicale de serie mare nu sunt disp individuale la comanda
Disp destinat investigatiei clinice = disp utilizat de practicianul medical calificat atunci cand conduce investigatia clinica intr-un mediu clinic adecvat
Disp invazive = disp care se introduce in intregime sau in parte in int org , fie printr-un orificiu anatomic , fie prin suprafata org
Disp chirurgical invaziv = patrunde in int org prin suprafata organismului cu ajutorul sau in contextul unei operatii chirurgicale
Disp implantabil destinat : - sa fie introdus complet in organismul uman
- sa inlocuiasca o suprafata epiteliala sau suprafata ochiului prin interventie chirurgicala si care ramane pe loc dupa procedura
Instrument chirurgical reutilizabil utilizat in chirurgie ptr taiere , gaurire , coasere , razuire , raclare , fara conectare la un disp medical activ , care poate fi reutilizat dupa efectuarea unor proceduri adecvate
Disp medical activ = orice disp medical a carui operare depinde de o sursa de energie electrica , sau de o sursa de putere , alta decat cea generata de organismul uman sau de gravitatie si care actioneaza prin convertirea acestei energii
Disp terapeutic active = orice disp medical activ folosit singur sau in combinatie cu alte disp ptr a sustine, modifica , a inlocui , ori a restaura functii sau structuri biologice , in vederea tratamentului ori ameliorarii unei maladii , leziuni sau handicap
Disp activ ptr diagnostic = orice disp medical activ folosit singur sau in combinatie cu alte disp ptr furnizare de informatii , ptr detectarea , diagnosticarea , monitorizarea sau tratarea unor cond fiziologice , stari de sanatate , maladii , ori malformatii congenitale
Clasificarea disp medicale Peste 10000 tipuri de produse , de la pansamente la disp implantabile , si echipamente ultraperformante de diagosticare
A . Dupa gradul de risc
B . Dupa calea de acces
C. Dupa durata de utilizare
D. Dupa impactul asupra organismului
A. dupa gradul de risc
I risc slab
IIA mediu
IIB risc potential ridicat
III riscul cel mai ridicat
Exista 18 reguli de clasificare grupate in 4 categ :
Disp neinvazive
Disp invazive( implantabile )
Disp medicale active
Reguli speciale
Reguli de clasificare a disp medicaleDisp neinvazive
Regula 1 nu sunt in contact cu pacientul sau sunt in contact cu pielea intacta a acestuia rec ptr recoltarea urinei , pungi ptr stomii , scutece , pansamente nesterile , plasturi , guler cervical clasa I
Regula 2 disp medicale neinvazive destinate directionarii sau stocarii singelui sau lichidelor org in scopul unei eventuale perfuzii ;
A clasa II = catetere , seringi ptr perfuzie , tubulatura din sist de resp artificiala
B disp destinat stocarii unui organ , parti de tesut care vor fi introduse in org ; truse de transfuzii , containere ptr transplanturi sau ptr stocare pe termen lung a unor subst biologice si tesuturi : cornee , sperma , embrioni umani
C disp ptr stocarea unui lichid sau gaz care va fi introdus in organism tubulatura ptr masti de oxigen
Regula 3 disp medicale neinvazive destinate modificarii compozitiei biologice sau chimice a sangelui , fluidelor org, sau alte lichide destinate perfuziei
Clasa II A , IIB hemodializoare ,
Regula 4 disp medicale neinvazive care vin in contact cu tegumente lezate clasa I , 2A , 2B tampoane , vata, tifon
Disp medicale invazive ( implantabile ) Regula 5 toate disp invazive in raport cu orificiile anatomice care nu sunt conectate cu un disp medical activ oglinzi stomatologice , cateter cu balonas ptr dilatare prostatica , lentile de contact , tampoane ptr singerari nazale sau extractii dentare , proteze dentare fixe , tuburi ptr traheostomie , tub de drenaj gastric
Regula 6 se aplica tuturor disp invazive cu utilizare tranzitorie toate clasele
Ace ptr sutura , ace si seringi , manusi chirurgicale , cateter cardiovascular , foarfeci , forcepsuri , adezivi tisulari pe baza de fibrina , pen-uri cu insulina Regula 7 se aplica tuturor disp chirurgicale invazive destinate utilizarii pe termen scurt cleme , canule , adezivi tisulari , fire de sutura , adezivi ptr terapia canalelor dentare
Regula 8 se aplica tuturor disp chirurgicale invazive utilizate pe termen lung proteze articulare implantabile , stent-uri , placute cu suruburi ptr ortopedie , implanturi maxilo faciale , punti , coroane , aliaje dentare , valve cardiace , proteze vasculare , stent-uri vasculare , electrozi ptr SNC , filtre permanente ptr vena cava , fire de sutura absorbabile Disp medicale active clasa 2A, 2BRegula 9 se aplica disp medicale active destinate adm sau schimbului de energie :
En mecanica burghiu in stomatologie
En acustica proteze auditive , terapia cu laser , radiatii ionizante x
En termica incubatoare
Regula 10 destinate furnizarii de energie in scopul obtinerii de imagini : RMN , CT , electrocardiograf , termometre electronice
Regula 11 se aplica disp active destinate adm sau indepartarii med , lichidelor biologice sau alte subst din organism : echipament ptr aspiratie , ptr dializa ,
Regula 12 toate celelate disp active sunt cuprinse in clasa I Reguli speciale Regula 13 se aplica tuturor disp care incorporeaza ca parte integranta o subst care daca este utilizata separat poate fi considerata produs medicamentos si care act asupra org uman cu o act auxiliara fata de cea a disp : prezervative cu spermicide , catetere acoperite cu heparina
Regula 14 toate disp ptr contraceptie sau ptr prevenirea bolilor transmisibile sexual :prezervative diafragme contraceptive , disp intrauterine contraceptive
Regula 15 ptr dezinfectarea , curatarea , clatirea sau hidratarea lentilelor de contact sol ptr lentile de contact , sol dezinfectate ptr endoscoape , sterilizatoare
Regula 16 disp inactive destinate ptr inregistrarea de imagini de diagnostic prin raze x
Regula 17 toate disp fabricate folosind tes animale sau derivate neviabile ; valve cardiace biologice ,fire de sutura din catgut , implanturi de colagen
Regula 18 ptr pungile ptr sange
B dupa calea de acces :
Calea parenterala : seringi , perfuzoare , ap ptr transfuzii
Calea resp sonda nazala cu oxigen , sonda ptr aspiratia bronsica
Calea digestiva sonda duodenala
Calea genito- urinara sonda vezicala , punga de urina
Calea chirurgicala camera cu cateter implantabil C . Dupa durata de utilizare :
Tranzitorie mai putin de 60 min
Termen scurt ptr o perioada de pana la 30 zile
Termen lung ptr o perioada mai mare de 30 zile
D. dupa impactul asupra org :
Disp neinvazive
Disp medicale invazive
Disp chirurgical invaziv
Implantabile
Marcarea
In Romania sunt permise punerea pe piata si utilizarea disp care indeplinesc urmatoarele conditii :
Sunt inscriptionate CE marcaj european de conformitate adica atesta indeplinirea cerintelor din HG 190/03
Sunt inscriptionate CS marcaj national de conformitate
In cazul in care are ambele marcaje CE+ CS = semifica ca disp este conform tuturor prevederilor si reglemtarilor tehnice respective
CE obligatoriu si permite libera circulatie in UE Etichetarea si instructiunile tb sa cuprinda informatiile necesare utilizarii produsului in cond de securitate
Instructiunile de utilizare nu sunt necesare ptr disp clasa I , II daca pot fi folosite in siguranta fara aceste instructiuni
Eticheta tb sa cuprinda
Numele sau numele comercial , adresa producatorului
Detalii ptr identificarea disp si a continutului pachetului
Cuvantul steril daca e cazul
Nr lotului sau nr de serie dupa caz
Termen de valabilitate anul si luna pana la care poate fi folosit
Inscriptia de unica utilizare acolo unde e cazul
La comanda ptr disp la comanda
Exclusiv ptr investigatii clinice
Cond speciale de pastrare si/sau manevrare
Instructiuni de utilizare
Atentionari si/sau precautii necesare
Anul de fabricatie ptr disp active
Metoda de sterilizare daca e cazul
Materiovigilenta
Se refera la incidentele sau riscurile de incidente rezultand din utilizarea disp medicale precum si informarea priviind incidentele datorate disp introduse pe piata
O metoda de evaluare a problemelor care pot surveni in urma utilizarii disp medicale este analiza riscurilor
Identificarea riscurilor presupune informarea exacta priviind natura , severitatea , localizarea si tipul de dispozitiv medical
Toate aceste riscuri tb inregistrate si raportate cat mai repede
Disp medical suspect care ar fi putut contribui sau ar putea fi cauza unui incident rc adv
Un accident este considerat serios cand pacientul a decedat , necesita spitalizare , reclama interventie chirurgicala
Un incident poate fi o circumstanta care a generat un disconfort
Analiza tuturor informatiilor permite evaluarea gradului de risc si luarea masurilor necesare retragerea de pe piata a disp , retragerea autorizatiei de funct a prod si sau distribuitorului
MS are obligatia de a inregistra si de a evalua orice informatie primita privind incidentele MS informeaza producatorul sau distribuitorul despre orice incident
Deoarece piata disp medicale este in continuua crestere este necesara coordonarea activ in domeniu , cooperarea autoritatilor nationale , semnalarea incidentelor intr-o banca de date ( EUDAMED ) in scopul imbunatatirii sigurantei pacientilor din intreaga lume
Materii prime folosite ptr obt produselor tehnico medicale
Conditii :
Inerte dpdv biologic
Sa poata fi supuse sterilizarii
Sa nu sufere modificari fizico chimice sau mecanice in timpul utilizarii
Materialele folosite pot fi :
-oteluluri aliate cu Cr Ni rezistente la rugina
- titan sau aliaj de titan
- aliaje de metale grele , neferoase cu suprafete finisate ( bronz placat cu Cr- Ni)
- metale usoare ( Al)
- sticla ptr sist optice
- metale ceramice
- ciment si alti ag de fixare
- aliaje de lipit
- materiale plastice si de cauciuc
- celuloza si bumbac
Biomateriale , biocompatibilitateBiocompatibil cel care nu determina nici o rc adv a tesutului
Cand un material este introdus in corp tb avut in vedere 2 aspecte :
Influenta mediului fiziologic
Efectul materialului si al prod de degradare a acestuia asupra fluidului si tesutului
Biomaterialele se caract prin inertie chimica si biologica , stabilitate fizico chimica , absenta toxicitatii , compatibilitate superioara comparativ cu mat traditionale
O directie noua de cercetare o constituie inlocuirea mat artificiale utilizate in medicina cu mat bioartificiale
Biomat sunt utilizate in chirurgia plastica si constructiva , stomatologie , ortopedie , implanturi stomatologice
Aliajele metalice ridica probleme de biocompatibilitate , deoarece prop lor mecanice sunt f diferite de cele ale osului
Ceramicile ( aluminele arse ) au o biocomp excelenta
Biomat cu structura chimica asemanatoare osului (derivate din fosfati de ca ) ofera avantajul ca pot fi colonizate de cel osoase datorita structurii poroase si analogiei osoase cu tes osos
Astazi sunt intreprinse cercetari cu privire la obt de inlocuitori ai sangelui : elab unor celule artificiale constituite din Hb si microincapsulate in polimeri sintetici sau gelatine si dextrani utilizate ca substitut al plasmei sanguine
Biomat noi au imbunatatit performantele lentilelor de contact
Ingineria biomed presupune nu numai studiu si producerea de echipamente biomedicale performante , ci si utilizarea acestor echipamente in cond de calitate a actului medical si de securitate ptr pacient si personalul medical
Materiale si echipamente de protectie Dispozitive medicale ptr diagnostic in vitro
Materiale si echipamente de protectie
Procesul de preventie a infectiilor este de importanta majora scopul este acela de a reduce nr infectiilor si de a reduce riscul aparitiei lor date fiind consecintele acestora in plan medical si economic
Masurile de protectie tb sa se adreseze in egala masura atat pacientilor , apartinatorilor cat si echipei medicale Prin echipament de protectie se intelege bariera intre lucrator si potentiala sursa de infectie , utilizata in timpul activitatilor care presupun riscul de infectie
In farmacii se gaseste o gama larga de produse care fac parte din echipamentul de protectie necesar in unitati medicale
Masti chirurgicale :protejeaza tegum si muc bucala si nazala
Sunt destinate utilizarii in ingrijirea pacientului si in chirurgie
Permit respiratia fara efort fiind totodata si un filtru
Conditii :
Hipoalergene
Rezistente la fluide
Rezistente la microorganisme
Sa fie usor de fixat , respectiv de indepartat
Sint confectionate din textura in diferite straturi , captusite material textil si cu elastic sau snur
Au o tija de contur a nasului ptr o buna fixare
Alte masti au forma de cupa , oferind confort optim la purtare
Nu ofera protectie impotriva aerosolilor mici Masti si dispozitive ptr particule 1. masti de unica folosinta ptr particule prevazute cu filtru de aer de inalta eficienta ptr particule ( HEPA- high efficency particulate air filter ) inlatura 99,97% dintre particule cu diam de 0,3 microm
2. semi-masca sau masca completa cu filtre ptr particule ofera protectie ptr subst chimice specifice sau pot fi filtre HEPA
3. dispozitive electrice de respiratie cu purificarea aerului ( PAPR- powered air purifying respirator) folosesc o pompa ptr a forta aerul sa treaca prin filtrele care elimina contaminantii inainte de a fi furnizat purtatorului
Sunt confortabile deoarece aerul intra in masca fortat de catre pompa producand un ef de racire
Au dezav ca sunt greioaie , nu pot fi folosite acolo unde este necesar un camp steril , deoarece aerul poate iesi pe langa garnitura , sau prin valva de expiratie
Necesita reincarcarea bateriilor Manusi medicale se fol atunci cand se anticipeaza :
Contactul mainilor cu singele , lichide biologice , tes umane
Contact cu pacientii care sangereaza , au plagi deschise , escare , leziuni
Manipularea dupa utilizare a intrumentarului contaminat in vederea curatirii
Tipuri de manusi : - fct de scopul si modul de utilizare sunt :
1. Manusi reutilizabile ( de uz general ) folosite ptr manipularea de materiale si produse biologice contaminate si ptr activ de intretinere ; se pot decontamina si reutiliza daca nu sunt deteriorate
2. Manusi de uz unic utilzate in interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului; se fol atat manusi sterile ( chirurgie ) cat si nesterile dar curate au aceleasi calitati ca si cele chirurgicale dar grosimi diferite
Forma este universala ptr ambele maini
Exista si manusi chirurgicale ortopedice mai groase decat cele standard oferind protectie marita impotriva fragmentelor de oase din timpul interventiilor ortopedice precum si rezistenta marita ptr a evita ruperea
Exista manusi microchirurgicale ptr interventiile delicate
Dupa folosire se spala mai intii mainile cu manusi iar dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou chiar daca manusile nu sunt deteriorate
Sunt fabricate din latex sau polimeri sintetici
Manusile chirurgicale au o rezistenta marita ptr a evita ruperea
In farmacii gama variata de marimi
Manusi chirurgicale cu pudra amidonul sau carbonatul de calciu
Depunerea de pudra se poate face prin emulsie sau aerosol
Amidonul are avantanjul biodegrabilitatii dar poate determina rc alergice
Ef lubrifiant al pulberii asigura o buna manipulare iar dezav ac tip de manusi este determinat de faptul ca se asigura transportul diferitelor subst chimice si microorg , au ef proinflamator si fav aparitia rc alergice ca de ex pruritul si eruptia , rar tuse , dispnee , rinoconjuctivita
In vederea limitarii acestor dezav prod au pus la dispozitie noi tipuri de manusi cu un continut cat mai mic de amidon
Manusi chirurgicale fara pudra contin o pelicula interna de gel silicon sau alt polimerar ce formeaza o bariera de protectie care impiedica interactiunea ag microb cu pielea si previne uscarea pielii ( retinerea apei )
Manusi chirugicale sintetice fara pudra rezistente la alc sanitar si alti ag dezifectanti
Sunt recomandate ptr persoanele alergice la latex
Campuri chirurgicale pacientii cu inf intraspitalicesti necesita o spitalizare prelungita de aceea tb respectate principiile de asepsie
In cazul inf postoperatorii se recomanda reducerea si restrictionarea accesului microorg la plaga operatorie deschisa
In acest scop se fol campuri chirugicale de acoperire
Astazi exista si campuri chirurgicale cu pelicula microb de acoperire destinata acoperirii suprafetei sterile si activ microb pe toata perioada interv
Sunt conf din materiale absorbante
Unii producatori pun la dispozitie un sistem complex de campuri
Asigura sterilitatea suprafetei si a activ microbiene continuue pe toata perioada
Campurile se indeparteaza usor reducand timpul curatirii zonei
Dispozitive medicale ptr diagnostic in vitro
Dupa scopul ptr care sunt folosite :
- aparatura ptr diagnostic
aparatura de laborator destinata efectuarii diferitelor teste microbiologice , in scopul stabilirii unui diagnostic sau ptr cunoasterea unor parametri fiziologici
aparatura ptr explorari functionale destinata investigarii organismului uman in scopul cunoasterii starii normale sau patologice a acestuia : temometre , glucometre , tensiometre
Aparatura ptr terapie ptr tratamentul unor afectiuni diverse
Aparate de masaj , aparate ptr aerosoli , aparate de raze x,
In farmacii :
Aparate ptr explorari functionale termometre , tensiometre , glucometre
Echipamente ptr respiratie
Aparate ptr terapie fizica , recuperatorie
Termometrul Termometrul cu aplicare corporala
Termometru clinic tip banda
Termometru clinic tip plasture
termometru ptr frunte tip banda magnetica
Termometru clasic cu mercur
Termometru digital tip creion
Termometru digital cu cap flexibil Tensiometre :
Pacientul tb sa stea confortabil , culcat sau sezand , in repaus fizic si psihic timp de 5 min anterior determinarii
Masurarea se face in clinostatism sau in sezut cu bratul dus pe cat posibil la niv cordului
Se fol de preferat un aparat cu coloana de hg , iar masurarea se repeta de doua ori
Manseta tb adaptata fct de varsta , ai sa acopere 2/3 din lungimea bratului
Ptr pres arteriala sistolica se ia in considerare primul zgomot ce apare din momentul deprimarii mansetei
Pres art diastolica corespunde cu disparita zgomotelor Metode de masurare a tens arteriale :
Metode invazive prin cateter neobisnuite
Metode neinvazive
Metode ultrasonice , pe baza ef Doppler sunt metode cu fidelitate crescuta , avand rezultate asem cu cele prin metoda clasica
Metoda oscilometrica in care pres sistolica este notata in momentul cresterii bruste a amplitudinii oscilatiilor acului indicator , iar pres art diastolica in mom reducerii bruste a acestora
Metoda flush manseta se fixeaza la brat sau coapsa , se infasoara bratul sub manseta cu o banda de cauciuc elastica strinsa , ptr a realiza o exanghinare , se umfla apoi manseta deasupra valorii pres sistolice , dupa care se scoate banda de cauciuc , membrul ramanind exanghinat , se decomprima lent manseta si momentul recolorarii membrului corespunde cu pres arteriala medie
Aparate utilizate ptr determinarea tens art
Stetoscopul dispozitiv care amplifica sunetele , avand la una din extremitati o palnie sau o membr subtire , care se aplica pe organ , iar la cealalta , doua olive montate in tuburi de cauciuc care se introduc in conductele auditive
Tensiometre
Sfigmomanometru cu mercur
Sfigmomanometru aneroidAparate utilizate ptr determinarea unor parametri biochimici
Glucometrele principiu de functionare se bazeaza pe determinarea glicemiei din singele capilar prin act enzimatica a glucoz oxidazei , impregnata in benzile de test . Rezultatul acestei act este inregistrat de catre biosenzorul glucometrului si afisat pe ecranul acestuia
glucometru Accu- Chek active
Accu Check compact
Glucoalpha kit Pompe de insulina principiu de functionare : se bazeaza pe eliberarea continuua a insulinei ai sa fie asigurat nivelul bazal al acestei subst pe durata intregii zile , cat si pe eliberarea in bolus inaintea sau in timpul mesei
Parti comp :
Pompa propriu zisa
Canule ce pot avea unghiuri diferite de insertie ( de obicei 35 sau 90 grade )
Sterilizarea prodUSELOR tehnico medicaleDispozitive ptr calea parenterala
Operatiuni prealabile sterilizarii
Potrivit legislatiei in vigoare , inainte de a fi supuse sterilizarii produsele tb :
Decontaminate
Triate
Curatate
Ambalate
Decontaminarea reducerea nr de germeni de pe un obiect sau dintr-o subst
Se realizeaza cu sol dezinfectate si antiseptice
Trierea pe categorii de materiale
Curatirea etapa preliminara , obligatorie , sistematica obiectiv de indepartare a murdariei de pe produs prin metode mecanice sau manuale utilizand ag fizici / chimici
Se realizeaza in masini de spalat cu ultrasunete ptr disp mici , fragile, si masini de spalat
Ambalarea efectuata dupa operatiile de curatire si control, si tb sa asigure integritatea caract organoleptice , fizice , chimice si mecanice si sa permita trecerea ag de sterilizare precum si extragerea in cond aseptice a continutului Se pot impacheta :
Cutii metalice ( ptr sterilizarea cu aer cald )
Cutii metalice perforate ( ptr sterilizarea cu abur sub presiune )
Casolete perforate cu colier
Hartie speciala ptr impachetarea instrumentarului
Sterilizarea = Operatia prin care toate microorg vii , sub forma vegetativa sau sporulata , sunt omorate sau indepartate de pe un obiect sau produs ( FRX) Asepsia = ansamblu de masuri utilizate ptr a impiedica aportul exogen de microorg sau virusi intr-un organism viu , mediu inert ( material sau mediu de cultura ) prep medicamentos ( prevenirea contaminarii unui medicament )
Se realizeaza print-o serie de metode fizice si chimice , cat si printr-o serie de precautii , prin care se evita contactul cu microorganisme- zone sterile , boxe sau blocuri sterile
Asepsia se completeaza cu antisepsia = metoda care urmareste distrugerea germenilor patogeni (microbieni , fungici , virali ) , cu ajutorul unor subst chimice ( subst antiseptice ) sau a agentilor fizici
Succesul operatiei de sterilizare depinde de natura microorg , de rezistenta lor la agentul de sterilizare
Metodele de sterilizare se aleg in functie de natura produsului .FR X mentioneaza urmatoarele metode :
- sterilizarea cu aer cald
- sterilizarea cu vapori sub presiune
- sterilizarea prin filtrare
- sterilizare cu gaz
Sterilizarea la cald = Supunerea microrg la temp relativ ridicate duce la distrugerea lor .Eficacitatea act caldurii depinde -de gradul de incalzire ,
-de timpul de expunere ,
-si de prezenta umiditatii
Metoda prin : caldura uscata sau cu caldura umeda
Mec de act coagularea protoplasmei celulare sub act caldurii .Temp necesara este mai scazuta in prezenta umiditatii
Flambarea principiu deshidratarea urmata de carbonizarea microorg .Se realizeaza cu ajutorul becurilor de gaz si al lampilor de alcool sau acetona
Se aplica la obiecte mici cu suprafata neteda ,spatule , mojare ,pistile
Metoda rudimentara , care se aplica numai in caz de necesitate absoluta
Sterilizarea cu caldura uscata
Se realizeaza de obicei la 160 grade cel putin 3h , la 170 grade cel putin 1h sau la 180 grade cel putin 30 min
Se aplica mat termorezistente ;ustensile si instrumente metalice , portelan , sticla , fiole , vase gradate
Ptr subst sau produse care sunt afectate de vapori de apa : unele pulberi termostabile ( bolus alba , talc ) uleiurile , grasimile , hidrocarburile , glicerina anhidra ( glicerina obisnuita cu mici proportii de apa poate exploda )
Sterilizarea pulberilor se face in strat subtire iar a lichidelor in cantitati mici
Timpul se ia in considerare dupa ce intreg materialul a atins temp de sterilizare . Temp tb sa fie aceiasi in toata incinta dispozitivului si se realizeaza in etuve cu aer ( ventilatoare )
circulant
Obiectele supuse sterilizarii tb sa fie uscate
In int etuvelor mari este necesar sa se efectueze un control in diferite locuri , deoarece termometrele de contact sunt inexacte.In scopul amintit se folosesc benzi indicatoare a caror culoare vireaza daca se atinge temp de sterilizare
Dezavantaje :
- repartizarea neuniforma a caldurii , chiar in cazul unui sistem de ventilatie
- prop izolante ale aerului provoaca decalaje intre temp afisata si temp din int incarcaturii
- oxidarea obiectelor metalice ( fara inox ) - alterarea sarjelor
- dezlipirea instrumentelor formate din materiale cu coef de dilatatie diferit
- nu permite sterilizarea unor lichide , textile , pansamente comprese care tb sterilizate prin alte procedee
Sterilizarea cu caldura umeda
1 Sterilizarea cu vapori sub presiune
In autoclave la 121 grade cel putin 15 min sau la 115 grade 30 min ; se pot folosi si alte cond de temp si timp a caror eficacitate a fost dovedita si care tb specificate in monografiile respective
Mec de act coagularea proteinelor , germenilor microbieni dat act a trei factori : fortei de penetratie , a umiditatii si temp ca urmare a presiunii la care sunt supusi vaporii de apa
Act vaporilor de apa este cu atat mai profunda si mai penetranta cu cat presiunea este mai mare
Se sterilizeaza filtre din materialele poroase , pansamentele chirurgicale ,prep apoase ori de cate ori este posibil fiole sau flacoane , dopuri de cauciuc Autoclavele sunt recipiente cu pereti rezistenti care se inchid etans cu un capac si sunt prevazute cu manometru , termometru , ventil de siguranta si un robinet de evacuare .Vaporii sunt produsi chiar in incinta autoclavei .Autoclava tb sa nu contina aer deoarece in acest fel scade puterea lor de penetrare .Timpul de incalzire se ia in considerare dupa ce fiolele , flacoanele sau materialele au atins temp ceruta
Dezavantaje : sol apoase ale unor medicamente nu suporta incalziri peste 100 grade .In timpul sterilizarii sticla fiolelor poate ceda alcalinitate
Sol injectabile uleioase nu pot fi sterilizate cu ajutorul caldurii umede
Nu se pot steriliza pulberile inchise in fiole
Sterilizarea cu gaze
Metoda chimica de sterilizare
Ag de sterilizare oxidul de etilena ,aldehida formica , oxidul de propilena
Oxidul de etilena are punct de fierbere 10,8 si poate fi usor lichefiat .Cu aerul da amestecuri explozive , dar acest dezavantaj se evita prin utilizarea amestecurilor de oxid de etilena cu bioxid de carbon sau hidrocarburi fluorurate ( freoni ) .Este iritant si vezicant
Act de sterilizare se datoreste capac de alchilare a grupelor SH , -OH , - COOH , -NH2 ale moleculelor celulelor ( proteine , enzime , acizi nucleici ) Eficacitatea sterilizarii depinde de presiunea partiala in incinta de sterilizare conc utilizate sint intre 20 1000 mg/l Temperatura sporeste activitatea , temp de lucru este 20 60 , deoarece oxidul de etilena se aplica in special ptr materiale termolabile
Umiditatea factor care influenteaza pozitiv act oxidului de etilena , fiind favorabila o umiditate relativa de 30-33 %.Starea de hidratare a microorg este mai imp deoarece microorg uscate sunt mai rezistente
Timpul de expunere este fixat in functie de material si de conc gazului . Astfel la o conc de 850 900 mg/l sterilizarea are loc dupa o perioada de 3 ore , ptr o conc de 450 mg /l 5 ore , iar ptr o conc 200 mg/l 16 ore , de fiecare data pastrandu-se temp de 45 grade
Sterilizarea cu oxid de etilena nu deterioreaza materialele , este practicabila la temp reduse , si este destul de eficace
Metoda este destul de limitata datorita rc de alchilare pe care le poate avea fata de medicamente
Se aplica la materialele plastice , cauciuc , manusi chirurgicale , seringi ( dar nu ace ) , vata , tifon , truse de perfuzie , anumite subst medicamentoase si unele prep farm perfuzii conditionate in pungi sau flacoane de material plastic
Sterilizarea cu radiatii
Radiatii uv
Surse lampi cu vapori de hg
Se adreseaza distrugerii microorg din spatiile de lucru unde se efectueaza op aseptice
Sterilizarea cu subst chimice introducerea unor subst bactericide in anumite produse cum ar fi vaccinuri, sau utilizarea de solutii antiseptice ptr dezinfectarea spatiilor de lucru sau mobilierului
Verificarea sterilitatii
Stabilirea unui nivel de asigurare a sterilitatii = SAL = sterility assurance level coefficient de securite
Valoarea SAL se stabileste in fct de scopul in care se utilizeaza produsul supus sterilizarii
Ptr prod medicale invazive care intra in contact cu fluidele corpului se impune o val SAL = 10 -6 = ceea ce inseamna ca se accepta riscul ca 1 produs dintr-un milion sa fie nesteril
Sterilitatea unui obiect nu se poate verifica decat prin teste care distrug starea de sterilitate
Ptr ca este o procedura speciala ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului , aceasta operatie tb sa fie supusa validarii se atesta ca produsul este steril prin autorizarea procesului
Sterilizarea unui produs nu depinde numai de validarea corecta a proc de sterilizare ci si de alti factori ca :
Nivelul de contaminare microbiologica inaite de sterilizare
Modul in care se parcurg etapele de fabricatie anterioare sterilizarii : calitatea materiilor prime , ambalare
Dispozitive ptr calea parenterala Alegerea modalitatii de adm a prod farm are ca scop mentinerea unei conc minime eficiente , asigurarea unei eficiente terapeutice maxime , precum si evitarea ef nedorite care pot fi cauzate de o dozare necorespunzatoare
Calea parenterala fol atit ptr tratament cat si ptr diagnostic datorita avantajelor :
Subst se abs rapit si complet
Cant de med adm este dozata cu precizie
Se pot adm pacientilor in stare de soc - Cele mai imp disp medicale ce servesc adm pe cale parenterala :
Seringa
Dispozitive de injectare automata ( seringi automate )
Catetere scurte sau lungi ; periferice si centrale
Truse de perfuzie
Truse de transfuzie Seringa intrument dintr-un cilindru si un piston etans la cilindru cu care se injecteaza subst med
Conditii :
Sa fie perfect etansa ( in timpul injectarii sa nu lase sa treaca lichid pe linga piston)
Sa prezinte o gradatie corecta ( dozare precisa )
Sa fie sterile
Initial seringi din otel inoxidabil , sticla , cauciuc pisele adaptabile si demontabile
Astazi seringi de unica folosinta dupa utilizare tb aruncate in recipiente inchise
Exista si seringi speciale adecvate unor utilizari particulare in scop de diagnostic arteriografie , urografie etc
Seringa Guyon ( ORL spalaturi auriculare , urologie ) capacitate mare 100- 200 ml
Seringile preumplute : vaccinuri , interferon , insulina pen-uri
Seringile automate mijloc mult utilizat in medicina paliativa si in terapia intensiva
Avantaje :
Mentinerea conc plasmatice a medicamentelor
Stabilirea corecta a duratei perfuziei
Evitarea injectarii la intervale repetate
Posibilitatea verificarii locului de injectare
Mentinerea mobilitatii si autonomiei pacientului
Ace ptr seringi
Acul un tub ( canula ) de diferite dimensiuni confectionat din otel inoxidabil terminat cu o margine taiata oblic ( ptr a facilita patrunderea in tesuturi )
Acul de seringa este alcatuit din :
Ambou partea prin care se adapteaza acul la seringa culoare caract ( cod culoare )
Bizou orificiul pe unde iese lichidul care se injecteaza
In general grosimea acului este direct proportionala cu lungimea
Diametrul exterior al acului sau diametrul nominal este exprimat in Gauge ( G) si este reperat printr-un cod de culoare
Se observa faptul ca cu cat cifra G este mai mare cu atat acul este mai fin
Ptr evitarea riscului de intepare , acele sunt prevazute cu un capison protector
Dupa utilizare sunt obligatoriu incinerate
Instrumente si aparate ptr calea venoasa de adm a med Folosite in urgenta si in tratamentele de lunga durata
Catetere orice tub prin care sunt introduse sau eliminate lichide in si din organism
Instrumente cu ajutorul carora :
Se adm subst medicamentose
Se realizeaza explorari functionale
Prin cateterism venos se intelege introducerea unui cateter intr-un vas sanguin in scopuri diagnostice sau terapeutice
Cateterismul venos poate fi :
Periferic vena cateterizata apartine sist venos periferic superficial sau profund
Central cateterul se gaseste in vena cava sup sau inf sau intre periferie si vena cava sup , varful cateterului gasindu-se la jonctiunea axilo- subclaviculara
Cateterele tuburi f subtiri si flexibile din material plastic care sunt introduse intr-un vas sanguin prin intermediul unui ac si sunt manevrate din ext
Cateterul ramas in vena este fixat la nivelul pielii cu leucoplast
Se fol ptr adm sm , subst nutritive Truse de perfuzie : dispozitive medicale care permit adm sol medicamentoase
Perfuzia intravenoasa consta in introducerea , pic cu picatura iv a unor sol perfuzabile
Perfuzia gravitationala : scurgerea sol perfuzabile asigurandu-se prin pozitionarea rezervorului la o inaltime de 0,5 1 m
O trusa de perfuzie :
Perforator sau percutor ptr fl cu solutie ( asigura prinderea si etanseitatea )
Filtru de aer : ptr fl rigide ( asigura filtrarea bacteriologica a aerului care intra in flacon ) se gaseste incorporat in perforator sau separat
Camera de numarare a picaturilor ( masurarea debitului )
Reglatorul debitului
Tubul o lungime totala de aprox 150 cm
Racordul terminal adus la suprafata pielii in vederea adm medicatiei
Truse de transfuzie :destinate prelevarii , transferului si transfuziei singelui si derivatelor acestuia
Comparativ cu perfuzoarele prezinta urmatoarele diferente :
Perforatorul nu este prevazut cu filtru de aer
Prezinta intotdeauna un filtru ptr sange cu rol de a retine agregatele asigura filtrarea part de peste o,5 microni