+ All Categories
Home > Documents > Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

Date post: 20-Feb-2018
Category:
Upload: alexandru
View: 230 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 203

Transcript
  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    1/203

    CURSURI SEMIOLOGIE MEDICALA ANUL AL II-LEA

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    2/203

    PARTEA I: PARTEA GENERALA

    EXAMINAREA BOLNAVULUI

    STAREA DE SANATATE (OMS): bunastare !"!#a$ %s!&!#a s! s'#!aa s! nu nua! absenta

    b'!! sau a !n!r!tat!!*

    SCOPURILE ACTIVITATII MEDICALE: - %re+en!rea b'!'r,

    - tratarea$ ae!'rarea sau +!ne#area b'!'r,

    - !bunatat!rea #a!tat!! +!et!!*

    STABILIREA DIAGNOSTICULUI . %e ba"a examenului clinic #are #u%r!ne:/* e0%'rarea !n!re#ta (anane"a$ !nter'1at'r!u$ !nter+!u),

    2* e0%'rarea !re#ta (e0aenu 'b!e#t!+ (!"!#),

    3* e0a!nar! %ara#!n!#e*

    Anane"a:!s#ut!a #u b'na+u (anane"!s 4 au#ere a!nte 1r*) . !n'rat!! e 'r!n

    sub!e#t!+ 4 simptome (sen"at!!$ tuburar! sub!e#t!+e #are ! au# %e b'na+ a e!#*E0e%u: urerea$ %a%!tat!!e$ 1reata et#*

    E0aenu 'b!e#t!+:- semne4 an!estar! 'b!e#t!+e ae b'!!$ #'nstatate e e!#*

    E0e%u: eee$ !#ter$ #!an'"a et#*

    Sunt re%r'u#t!b!e ('bser+ate e a! ut! e0a!nat'r!)

    In+est!1at!!e %ara#!n!#e: - urn!"ea"a date

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    3/203

    SINDROMUL:un #'%e0 e s!%t'e s! sene #are sur+!n !ntr-un tab'u #!n!#

    s!!ar$ #'res%un"an un'r et!''1!! (#au"e) +ar!ate*

    E0e%u: sindromul febril as#ens!une ter!#a$ r!s'ane$ #eaee$ asten!e$

    #urbatura$ sete$ '!1ur!e$ ta&!#ar!e*

    A%are !n . b'! !ne#t!'ase,

    - b'! e #'a1en,

    - ne'%a"!!,

    S%re e'seb!re e b'aa$ sindromul nu are o cauza precizata.

    SEMIOLOGIA MEDICALA: %artea e!#!ne! #are se '#u%a #u es#r!erea s!%t'e'r

    s! sene'r b'!'r$ %re#u s! a et'e'r e a e %une !n e+!enta s! e a e

    !a1n'st!#a*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    4/203

    ANAMNE5A

    /*Datee b!'1ra!#e ae b'na+uu!:

    -+arsta,

    - se0u,

    - '#u%at!a s! '#u e un#a (a#t'r! e r!s# %r'es!'na),

    - '#u naster!! s! '!#!!u (!str!but!a 1e'1ra!#a a un'r b'!$ !n un#t!e e

    #'n!t!!e e #!a$ e !1!ena$ e 'b!#e!ur!e a!entare)2*M't!+ee !nternar!!. !n ordinea severitatii,

    3* Ist'r!#u b'!! a#tuae. t'ate s!%t'ee$ senee b'!'r !n ordine cronologica

    6* Ante#eentee b'na+uu!:

    - personale fiziologice (%er!'aee e e"+'tare !"!''1!#a$ enar&a$ nuaru

    e naster!$ #!a0u$ et#)

    - personale patologice(t'ate b'!e$ a##!entee$ !nter+ent!!e #&!rur1!#ae$

    transu"!!$ et#)

    - heredocolaterale(b'!e !n a!!e #a &e'!!a$ &!%ertens!unea arter!aa$

    r!n!#&!! %'!#&!st!#! et#)*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    5/203

    7* C'n!t!!e e +!ata s! un#a

    -factorii de risc:a#e! a#t'r!$ #are$ ara a %r'u#e b'aa$ sunt as'#!at!

    stat!st!# #u anu!te b'!* E0e%e:

    - uatu 4 a#t'r e r!s# %entru #an#eru %u'nar,

    - +!rusu &e%at!t!# B 4 a#t'r e r!s# %entru #an#eru &e%at'#euar*

    - a#t'r!! e stres, Stresul 4 ' stare e tens!une a#uta a 'r1an!suu!$

    'b!1at sa !s! 'b!!"e"e !8'a#ee e a%arare %entru a a#e ata une! s!tuat!! e

    aen!ntare (9ans See)

    Factorii de stres:

    - fizic:te%eratura$ arsur!e,

    - chimic: substante t'0!#e,

    - %s!&!#: e't!!$ su%ras'!#!tare,

    - alimentatia:e#&!!brata sau #u e0#ese,

    - antecedentele toxice:- uatu,

    - #'nsuu e a#'',

    - #'nsuu e #aea,

    - #'nsuu e r'1ur!*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    6/203

    EXAMENUL OBIECTIV

    - Ob!e#t!+ea"a s!%t'ee,

    - D'ua %art!:

    /*E0aenu 1enera e ansabu. 'r!entea"a asu%ra starii generalea sub!e#tuu!

    (#'nst!tut!a$ starea e nutr!t!e$ starea e #'nst!enta et#),

    2* E0aenu 'b!e#t!+ eta!at. e0%'rarea s!steat!#a a !er!te'r "'ne s! 'r1ane$ #u

    a8ut'ru a 6 et'e %r!n#!%ae:

    - inspectia: #ea a! s!%a$ ba"ata %e cercetarea vizuala$ #u 2 #'%'nente:

    - inspectia generala #er#etarea de ansamblua 'r1an!suu! (t!%u

    #'nst!tut!'na$ #'n'rat!a !er!te'r %art! ae #'r%uu!$ e"+'tarea us#uatur!!$ a

    tesutuu! a!%'s et#),

    - inspectia locala 'bser+area in detaliua sene'r #'nstatate a !ns%e#t!a

    1eneraa,

    - palparea:are a ba"a stimuli tactilis! a%re#!a"a %r'%r!etat!e !"!#e ae %!e!!$

    us#&!'r$ 'ase'r$ 1an1!'n!'r !at!#!$ 'r1ane'r (te%eratura$ u!!tate$ 'ra$

    ar!e$ #'ns!stenta$ ra%'rtur! #u ate 'r1ane)

    -palpare superficiala (ara a%asare),

    - palpare profunda (#u a%asare)*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    7/203

    -percutia: et'a #e #'nsta !n '+!rea r!t!#a$ nu!ta s!percutie,a su%raete! #'r%uu!

    uan !n s#'%u 'bt!ner!! e sunete #u a8ut'ru #ar'ra %ute e+aua starea !"!#a a

    ter!t'r!uu! e0%'rat*

    -%er#ut!e !1!t'-!1!taa,

    -Sunetul de percutie #ara#ter!"at %r!n:

    -!ntens!tate,

    -t'na!ate (!nata$ 8'asa),

    -urata,

    -t!bru (as%ru$ u#e)*

    -SUNETE: - s'n'r (%aanu sanat's),

    - t!%an!# (#a+!tat! #u #'nt!nut aer!an$ e #a+erna tuber#u'asa),

    - at (tesutur! s! 'r1ane ara #'nt!nut aer!an$ e$ !#at$ s%!na$ re+arsate

    !#&!!ene #a+!tare)

    -auscultatia:et'a %r!n #are %er#e%e trans!s!a$ e 'b!#e! a %eretee t'ra#!#$ a

    en'ene'r a#ust!#e %r'use !n !nter!'ru #'r%uu! uan !n t!%u un#t!'nar!!

    a%arate'r s! 'r1ane'r$ !n #'n!t!! !"!''1!#e s! %at''1!#e: ururu +e"!#uar$ raur!e$

    re#atur!e %eurae$ suur!e #ar!a#e s! arter!ae*

    - directa(#u ure#&ea),

    - indirecta (#u stet's#'%u)

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    8/203

    EXAMENELE PARACLINICE ( e ab'rat'r)

    Sunt e 'ua t!%ur!:

    /* Bareu !n!a: &e'1raa$ VS9$ uree san1u!na$ 1!#e!e$ ra!'s#'%!e t'ra#!#a$

    E;G

    2* E0aene #'%eentare: !n!+!ua!"ate %e #a":

    - Bater!! e teste %entru b'na+!! #u 9TA$ &e%at'%at!!$ ner'%at!!$et#,- E0aene s'!st!#ate: t''1ra!a a0!aa #'%uter!"ata$ re"'nanta a1net!#a

    nu#eara,

    Du%a anane"a s! e0aenu #!n!# 'b!e#t!+$ %entru !e#are %a#!ent se eab'rea"a un

    %an e !n+est!1at!! %ara#!n!#e

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    9/203

    ANAMNE5A

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    10/203

    EXAMENUL GENERAL

    STAREA GENERALA

    - O a%re#!ere e ansabu a star!! b'na+uu!$ !n %un#t e +eere !"!# s! %s!&!#*

    - I%res!a 1eneraa a#uta e %a#!ent

    - Gra are e sub!e#t!+!s

    STAREA PRE5ENTA: Starea e #'nst!enta s! starea %s!&!#a

    /* Starea e #'nst!enta

    - Este #a%a#!tatea %a#!entuu! e a ! %re"ent !n e!u s! e a ras%une a !+ers!

    st!u! e0tern!$ +erba! sau sen"'r!a!*

    -I%!#a un#t!!e #'rt!#ae su%er!'are (atent!a$ e'r!a$ 'r!entarea te%'r's%at!aa$

    1an!rea$ +'rb!rea$ ae#tu)

    - Orientarea autopsihica (sa %re#!"e"e nuee$ +arsta$ anu naster!!$ '#u%at!a$

    '!#!!u),

    - Orientarea allopsihica sau temporospatiala ("!ua$ anu$ an't!%u$ '#u une se

    1aseste b'na+u)*

    - O %ers'ana n'raa este 'r!entata aut'- s! a'%s!&!#*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    11/203

    D!er!te 1rae e ae#tare a star!! e #'nst!enta:

    /* Obnub!area: s'n'enta$ s#aerea atent!e!$ ras%uns ent ar ae#+at a st!u!

    sen"'r!a! s! +erba!$ !!tarea !s#ar!'r s%'ntane,

    2* Stu%'ru:absenta !s#ar!'r s%'ntane$ ras%uns ent$ %ut!n ae#+at a st!u!urer's!$ !%sa e ras%uns a st!u! +erba!$ ree0e %astrate,

    3* C'a:%!ererea e un1a urata a star!! e #'nst!enta$ 't!!tat!! s! sens!b!!tat!!$ #u

    !%sa ras%unsuu! a st!u! urer's!* - 2 1rae:

    - coma superficiala, #u %astrarea a#t!+!tat!! ree0e,

    -coma profunda, #u ree0e ab'!te*Cau"ee #'e!:

    - etab'!#e (&!%'1!#e!#a$ !abet),

    - !nt'0!#at!!,

    - ae#t!un! +as#uare ae SNC,

    - ae#t!un! !naat'r!! #erebrae*

    A se e'seb! e sincopa (%!ererea brus#a s! e s#urta urata a star!! e #'nst!enta)

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    12/203

    2* Starea %s!&!#a

    Tuburar! %s!&!#e:

    -anxietatea - stare e tens!une$ teaa #'nt!nua$ !ns't!ta e an!estar! s'at!#e(%a%!tat!!$ #'nstr!#t!e t'ra#!#a$ trans%!rat!!$ !aree),

    -depresia tuburare ae#t!+a #ara#ter!"ata %r!n tr!stete %at''1!#a$ %es!!s$ urere

    'raa$ e"!nteres$ aut'suba%re#!ere,

    - halucinatiile %er#e%t!! !reae$ ara 'b!e#t$ !ns't!te e #'n+!n1erea %a#!entuu! #a sunt

    reae* P't ! +!"uae$ 'a#t!+e$ au!t!+e$ ta#t!e$ 1ustat!+e$ >!neste"!#e,

    -obsesiile !e! '!nante e teaa s! !%us!une$ #e '!na 1an!rea$ !n #!ua a%tuu!

    #a %a#!entu e #'nst!ent #a sunt absure*

    -fobiile s!tuat!a %at''1!#a !n #are !eea 'bses!+a e !ns't!ta e an0!etate*

    -delirul. tuburare !%'rtanta$ #u !e! ase$ !reae$ tra!te e b'na+ #a !!n reae*

    -ceste tulburari fac obiectul patologiei psihiatrice.

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    13/203

    =EBRA

    TERMOREGLAREA

    -Or1an!s &'e'ter (3?@C)

    -Centru ter're1ar!!: &!%'taausu anter!'r s! %'ster!'r, %r!es# !n'rat!! e a

    ter're#e%t'r!$ %r!n !ntere!u ner+!'r %er!er!#! s! senae #are ree#ta te%eratura

    san1eu! #e !r!1a &!%'taausu*

    - Te%eratura: e#&!!bru - te'1ene"a (!#at 7$ us#&!$ ate 'r1ane),

    - ter'!"a (%!ee$ %r'#esu res%!rat!e!),

    Te%eratura n'raa asurata a n!+e 'ra$ a !n!+!"! / . 6 e an! 4 3$ $6@ C

    - Var!at!e #!r#a!ana: T at!naa FT +es%eraa (N !erenta nu e%aseste /@C)

    Va'area !n!a: 3?$2@C ('ra a),

    Va'area a0!a: 3?$?@C ('ra/)*

    - Crestere !"!''1!#a a te%eratur!!: e'rt$ !n t!%u !1est!e!$ e't!!$ a #resterea

    te%eratur!! ab!entae$ a '+uat!e (#u a0 $ @C)*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    14/203

    TERMOMETRI5AREA

    - Ter'etru (Ga!ee$ e u" uan 4 ter's#'% Sant'r!' Sant'r!')

    - Pr!n#!%!!e unaentaeH ae ter'etr!"ar!! . uner!#& /7/*

    -Masurarea te%eratur!!

    - e0tern (a0!ar sau !n1&!na),

    - !ntern ('ra sau re#ta),

    -Te%eratura e0terna n'raa: 3$ $6@C,

    - Te%eratura !nterna n'raa: sub 3?$7@C

    - D!erenta n'raa !ntre te%eratura re#taa s! a0!ara: $3 - $6 @C:

    -!erenta J $6 @C 4 %r'#es !naat'r %e+!n,

    - !erentaF$3 @C4 %r'#es !naat'r a0!ar

    - De re1ua te%eratura se as'ara e 2 'r! %e "!$ !!neata s! seara$ a 'ree a #are

    se at!n1 te%eratur!e e0tree*

    - Inre1!stran aste "!n!# te%eratura !n 'a!a e 'bser+at!e$ se 'bt!ne curba

    termica.

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    15/203

    =EBRA SI 9IPERTERMIA

    -Cresterea %este +a'r!e n'ra a!se a te%eratur!! #'r%uu! sen!!#a ebra*

    =ebra este un eeent se!''1!# !%'rtant$ #e atra1e atent!a asu%ra

    ae#tar!! star!! e sanatate s! !%une e0%'rarea atenta a %a#!entuu!*-C're#t$ ebra$4 #resterea an'raa a te%eratur!! #'r%uu! datorata aparitiei unor

    modificari in mecanismul nervos central de reglare a temperaturii corpului.

    - setareaH #entruu! &!%'taa!# %entru ent!nerea te%eratur!! a 3? @C*

    -In #'n!t!! %at''1!#e$ e !ne#t!! ba#ter!ene$ sub !nuenta %!r'1en!'r ba#ter!e!n! se

    %r'u#e ' resetareH a #entruu! &!%'taa!#$ a 3?-3 @C* Are '# ' re!str!bu!re asan1eu! e a %er!er!e #atre "'nee #entrae$ %r!n a#t!+area #entruu! +as''t'r$

    urata e +as'#'nstr!#t!e #utanata s! ra#!rea ebre'r* A#easta u#e a #resterea

    te%eratur!! !nterne #u /-2 @C. Da#a #resterea e te%eratura nu este su!#!enta$!nter+!ne s! #resterea a#t!+!tat!! us#uare$ %r'u#at'are e #aura$ #eea #e se

    e0%r!a #!n!# %r!n frison.

    !erioadele de evolutie a febrei:

    -e !nstaare (sta!u !n#reent!)$ e #restere$ %r!n ter'1ene"a,

    -e stare #an at!n1e +a'area a0!a (sta!u ast!1!u),

    - e s#aere %ana a te%eratura n'raa (sta!u e#reent!)$ %r!n

    ter'!"a$ brutaa (!n #r!s!s) sau %r'1res!+a (!n !s!s)* Oata #u s#aerea

    te%eratur!! a%ar vasodilatatia si hipersudoratia cutanata$ #eea #e #'nu#e

    a !nstaarea n'uu! resetH$ a te%eratura n'raa e 3?@C*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    16/203

    SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT : - #eaee,

    - !a1!! s! artra1!! (starea e #urbatura),

    - sete,

    - trans%!rat!!,

    - '!1ur!e,

    - #resterea re#+ente! #ar!a#e s! res%!rat'r!!,

    - #'nu"!e entaa$ e!r$ #'n+us!! ( a #'%!)*

    GRADELE =EBREI (!n un#t!e e +a'r!e te%eratur!!):- starea subebr!a (3?-3@C),

    - starea e ebra 'erata (3-3K@C),

    -starea e ebra r!!#ata (3K-6/@C)

    - &!%er%!re0!a (ebra %este 6/-6/$7@C)*- !n !ne#t!!e 'arte se+ere s!&e'ra1!!e #erebrae*

    9!%erter!a 4 #resterea te%eratur!! #'r%uu! #are nu %'ate ! #'ntra#arata e

    %r'#esee e ter'!"a$ fara modificari in functionarea termostatului hipotalamic.

    Cresterea te%eratur!! #'r%uu! a%are %r!n 2 e#an!se:

    - e0%unerea a te%eratura e0#es!+a,

    - &!%er%r'u#t!a e #aura en'1ena*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    17/203

    CAU5ELE =EBREI:

    /*=ebra e #au"a !ne#t!'asa:

    -Ine#t!! ba#ter!ene$ +!rae$ %ara"!tare,

    -A#uta sau #r'n!#a*

    2* =ebra ne!ne#t!'asa:

    - ne'%a"!!,

    -&e'%at!! a!1ne (eu#e!!$ !'ae),

    -b'! aut'!une s! e #'a1en (u%us$ erat'!'"!ta$ s#er'er!e$ %'!arter!ta

    n''asa)-!stru#t!! e tesutur!: !nter+ent!! #&!rur1!#ae$ arsur!$ &e'!"e$ !nar#te*

    -aer1!!,

    -tr'b'"e +en'ase,

    -b'! en'#r!ne (Base'),

    -b'! neur''1!#e #u !nteresare &!%'taa!#a*

    PATOGENE5A =EBREI:

    -a%are %r!n a#t!unea asu%ra #entruu! &!%'taa!# a ter're1ar!! a pirogenilor si

    cito"inelor pirogene, care induc la nivelul endoteliului capilarelor laminei terminalis

    formarea prostaglandinei #$ cu rol in resetarea centrului hipotalamic.

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    18/203

    CAU5ELE 9IPERTERMIEI:

    -SOCUL TERMIC: - e e'rt,

    - %r'us e unee substante: ant!&!sta!n!#e$

    ant!%ar>!ns'n!ene$ !uret!#e$ en't!a"!ne,

    -INDUSA DE SUBSTANTE MEDICAMENTOASE:#'#a!na$ s!%at!#'!et!#e$

    ant!#'!ner1!#e$ sa!#!at!$ !t!u*

    -9IPERTERMIA MALIGNA: ee#t 'sten!t a ret!#uuu! sar#'asat!# a us#&!'r

    s#&eet!#! #e u#e a #resterea ra%!a a #a#!uu! !ntra#euar a a!n!strarea e

    &a'tan s! ate aneste"!#e*

    -SINDROMUL NEUROLEPTIC MALIGN,

    -SINDROMUL SEROTONINIC,

    -BOLI ENDOCRINE: t!re't'0!#'"a$ e'#r''#!t'

    - A=ECTIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL: &e'ra1!a #erebraa$ e%!e%s!a$

    e"!un! &!%'taa!#e*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    19/203

    SEMNI=ICATIA CLINICA A CURBEI =EBRILE

    ASPECTUL CURBEI =EBRILE ESTE TIPIC PENTRU ANUMITE STARI PATOLOGICE:

    -febra continua (!n %er!'aa e stare +ar!at!!e "!n!#e ae te%eratur!! nu

    e%ases# /@C) !n %neu'n!a %neu'#'#!#a$ er!"!%e,

    - febra remitenta(+ar!at!!e "!n!#e ter!#e e%ases# /@C$ ar nu at!n1 +a'area

    n'raa) !n su%urat!!$ TBC %u'nara 1ra+a$ br'n&'%neu'n!e,

    -febra intermitenta ('s#!at!! ar! e te%eratura$ #u re+en!r! a +a'r! n'rae

    !ntre %er!'aee ebr!e) !n aar!e$ #an#er$ !ne#t!! ur!nare s! b!!are,

    - febra hectica(+ar!anta a ebre! !nter!tente$ #u +ar!at!! "!n!#e ar! e

    te%eratura$ %este 3@C) !n se%t!#e!!$ !ne#t!! 1ra+e$ TBC #a+!tara,

    - febra recurenta (a! ute e%!s'ae ebr!e se%arate e %er!'ae e

    aebr!!tate) !n +!r'"e (%art!#uar$ ebra !n r'aerH)$ TBC %u'nara$ !ne#t!! ur!nare

    s! b!!are (as%e#t %art!#uar ebra re#!!+antaH #u #rester! e te%eratura a %er!'ae

    +ar!ate),

    -febra inversa (te%eratura at!naa a! are #a #ea +es%eraa)$ !n su%urat!!%r'une$ !ne#t!! #a+!tare$ TBC %u'nara 1ra+a,

    - febra ondulanta (e%!s'ae ebr!e #e se re%eta %er!'!#$ #u as#ens!un! s!

    eer+es#ente ente)$ #ara#ter!st!# %entru b'aa 9'1>!n (ebra Pe . Ebste!n)$ ar s!

    en'#ar!te$ bru#e'"a,

    -febra neregulata (ne#ara#ter!st!#a) !n star! se%t!#e$ su%urat!!*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    20/203

    SIMPTOME DE ORDIN GENERAL

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    21/203

    - ae#t!un!e reuat!#e$ #u #ara#ter ete'r'sens!b! (#ara#ter e+'ut!+ a b'!!),

    - ner'%at!!e #r'n!#e$ #u #ara#ter %r'1res!+$ une'r! #a un!# s!%t',

    -!n !er!te #an#ere$ !n #aru s!nr'uu! e !%re1nare #an#er'asaH (stare

    1eneraa '!!#ata$ an're0!e$ s#aere %'neraa),

    - &e'%at!! ben!1ne s! a!1ne (ane!!$ eu#'"e$ !'ae), - !nt'0!#at!! %r'es!'nae (%ub$ '0! e #arb'n$ s'+ent! 'r1an!#!) sau

    ne%r'es!'nae (a#''$ tutun),

    < CE=ALEEA (#eaa1!e)

    -Durerea res!t!ta a n!+eu #a%uu!*

    -&urerea$ #u 'r!#e '#a!"are 4 s!%t' #ar!na #e au#e b'na+u a e!#*De!n!ta#a ' sen"at!e ne%a#uta$ ra%'rtata a un anu!t se1ent #'r%'ra$#are 1enerea"a un

    #'%'rtaent s%e#!!#$ !ns't!ta e ' #'%'nenta ae#t!+a s! rea#t!! +e1etat!+e*

    - Cara#ter!"ata !n %un#t e +eere #!n!# %r!n:

    - t'%'1ra!e ('#a!"are s! !ra!ere),

    - #r'n''1!e (e+'ut!e !n t!%),

    - !ntens!tatte,

    - #a!tate (es#r!sa s! #'%arata !n !+erse 'ur! e #atre b'na+),

    - s!%t'e e !ns't!re,

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    22/203

    -an!estar! %s!&!#e ( #'%'rtaentu s! at!tu!nea b'na+uu! ),

    - #'n!t!! e e#ansare s! !s%ar!t!e sau ae!'rare*

    Fiziopatologia durerii - Muer: sen"at!e %r!ara$ rea!"ata %r!n !ntere!u un'r

    re#e%t'r!$ !bre s! #entr! ner+'s!, Me"a#>: e#an!su urer!! e #'%e0$ %resu%unan %reu#rarea !%usuu! a

    !er!te n!+eur! ae SNC$ %reu#rare #are eter!na %er#e%t!a urer!!$ %re#u s! rea#t!a

    (e 'r!n s'at!# s! ae#t!+) a !er!t! st!u!* Aste$ !nter+!n:

    - fibrele senzitive ale diferitilor nervi(%!ee$ ten'ane$ us#&!$ +!s#ere) a #ar'r

    #'r% neur'na se aa !n 1an1!'nu s%!na),

    - 'aduva spinarii, cornul posterior4 se!u s!na%se! #u a II-ea neur'n a #a!!,

    - tractele spinotalamice(!n cordoanele laterale) 'rate !n a0'n!! neur'n!'r

    sen"!t!+! !n#ru#!sat!,

    - talamusul

    - !n traseu %r!n trun#&!u #erebra$ ' %arte !n !bree tra#tuu! s%!n'taa!# a#s!na%se !n substanta reticulataa trun#&!uu!*

    - !%usu trans!s %r!n !bree s%!n'taa!#e ur#a a nucleii posteromediali

    talamicis! e a!#! !n scoarta frontalas! sistemul limbic(res%'nsab!! e #'%'nenta

    ae#t!+a a urer!!)*

    - ate !bre s%!n'taa!#e se ter!na !n nucleul ventral posterolateral$ !!n

    %r'!e#tate %e scoarta senzitiva* (res%'nsab!e e !s#r!!narea s%at!aa a urer!! s! e!ntens!tatea a#este!a)

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    23/203

    )efaleea- 'r!1!ne a n!+eu :

    - stru#tur!'r e0terne ae #ran!uu!

    - 'ar a unee !n stru#tur!e !nterne (s!nusur!e +en'ase s! +enee aerente$

    arteree ure! ater s! ae %'!1'nuu! !!s$ ura ater a en'ba"e!$ ner+!! #ran!en! #u

    aerente sen"!t!+e V$ IX$ X)*

    'ecanismele si clasificarea cefaleei:

    /* #eaeea +as#uara:

    - e t!% !1ren's (#ara#ter a!!a$ re#+enta a se0u e!n!n$ !ns't!ta

    e 1retur! s! +arsatur!$ ebut sau '#a!"are un!ateraa),

    - e t!% ne!1ren's at'rata +as'!atat!e! !nusa e a#t'r!

    e0tra#ran!en! (#rester! bruste ae TA$ ebra$ &!%er#a%n!e$ u%a +as'!atat'are),

    2* #eaeea us#uara: '#a!"ata '##!%!ta sau at'rata une! suer!nte a #''ane!,

    3* #eaeea e tra#t!une at'rata tra#t!un!! e0er#!tate asu%ra stru#tur!'r

    !ntra#ran!ene sens!b!e e #atre tu'r!$ ab#ese$ &eat'ae #erebrae$ s#aer!! tens!un!!

    !ntra#ran!ene u%a %un#t!a 'bara,

    6* #eaeea e #au"a !naat'r!e at'rata !naat!e!:

    - stru#tur!'r !ntra#ran!ene (en!n1!te$ en!n1'en#ea!ta$ eb!te ae ++*

    !ntra#ran!ene$ &e'ra1!e #ran!ana) - s!etr!#a,

    - stru#tur!'r e0tra#ran!ene (#eu!te$ arter!te e0tra#ran!ene$ ab#ese)$ '#a!"ata

    s! !ns't!ta e an!estar! '#ae #ara#ter!st!#e*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    24/203

    7* #eaeea %r!n ne+r!te s! ne+ra1!!,

    - %r!n #'%res!a sau tra#t!unea ner+!'r sen"!t!+! #ran!en! sau s%!na! %r!n

    !naat!!$ tu'r!$ trauat!se$ s%'n!'"a #er+!#aa)$ urerea s!tuata !n ter!t'r!u e

    !ner+at!e a ner+uu! res%e#t!+,

    - ne+r!ta !n "'na "'ster $ %re#ee s! %ers!sta u%a eru%t!a +e"!#u'asa,

    -ne+ra1!a e tr!1een$ !ntensa$ at'rata un'r e"!un! ae 1an1!'nuu!

    tr!1e!na*

    * #eaeea %s!&'1ena- u%a traue %s!&!#e$ !n #as#aH,

    ?*#eaeea e 'r!1!ne na"'s!nusaa (tu'r!$ trauat!se) . '#a!"ata !n "'na,

    * #eaeea !n ae#t!un!e aur!#uare (trauat!se$ !naat!! sau tu'r! ae

    #'nu#tuu! au!t!+ e0tern$ t!%anuu! sau ure#&!! e!!),

    K* Ceaeea e 'r!1!ne '#uara !n: 1au#'$ tuburar! e rera#t!e ne#'re#tate$

    ne+r!ta retr'bubara$ neur'ret!n!ta$ %a%!!ta$ !ne#t!!$ tu'r! s! trauat!se '#uare*

    /* #eaeea e 'r!1!ne entara !n ae#tarea #a+!tat!! %u%are a !nt!'r$ !ntensa$

    #u #ara#ter %usat! s! !ra!ata !n "'nee !n+e#!nate,

    //*#eaeea e 'r!1!ne 'ste'art!#uara$ !n ae#tarea,

    -%er!'stuu! #ran!an,

    - ae#t!un! ae #''ane! #er+!#ae,

    - ae#t!un! ae art!#uat!e! te%'r'an!buare*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    25/203

    < TULBURARILE SOMNULUI

    Somnul4 ' stare !"!''1!#a$ %er!'!#a s! re+ers!b!a$ e reu#ere a un#t!!'r 'r1an!suu!$

    #ara#ter!"ata %r!n e0t!nerea %r'#esuu! e !n&!b!t!e %e !ntrea1a s#'arta s! %!ererea

    te%'rara a reat!!'r #u e!u e0ter!'r*

    - 'rar s'n+e1&e$ a#t!+ !n t!%u "!e!

    - s'nu e n'a%te a! %r'un e#at #e !n t!%u "!e!$ at'r!ta #rester!!

    n'#turne a a#t!+!tat!! %aras!%at!#e*

    -!erioada de somn fiziologic-!n ra%'rt #u +arsta:

    -C'%!: /2-/6 're,

    -Aut: ?-K 're,

    -batran!: 7-? 're*

    Stadiile somnului stu!ate %r!n !nre1!strarea s!utana a:

    - a#t!+!tat!! ee#tr!#e a #re!eruu! (EEG),

    - !s#ar!'r '#uare (ee#tr''#u'1raa),

    - a#t!+!tat!! us#uare (ee#tr'!'1raa)*

    Inre1!strarea #'nt!nua a a#est'r %araet! 4polisomnografie

    -$ tipuri de somn(lent si paradoxal*. se su##e

    -stadiile somnului:s'n'enta$ a'r!re$ s'n %r'un$ tre"!re

    - S'nu %r'un : +- cicluri ce se succed rapid

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    26/203

    S'nu %r'un: +- cicluri ce se succed rapid,

    - !e#are #!#u#'nsta !n:

    - ' a"a e s'n ent$ ara +!se$ #u %astrarea t'nusuu! us#uar,

    - ' a"a e s'n ra%! (%ara'0a)$ #u +!se$ !s#ar! '#uare s! ab'!rea t'nusuu!

    us#uar*

    -nducerea naturala a somnului#'n!t!'nata e:

    - un e!u !n#'n8urat'r !n!st!t,

    - 1an!re reusa$ 'n't'na$ e"!nteres ae#t!+,

    - !%sa e0#!tat!!'r n'#!#e%t!+e*

    !rincipalele modificari patologice ale somnului:

    %. nsomnia absenta s'nuu! !n %er!'aee n'rae e s'n:

    -!ns'n!a t'taa$ %e t'ata %er!'aa n'%t!!,

    -!ns'n!a !n!t!aa (%re'r!t!'naa$ e !nu#t!e)$ a'r!re #u !!#utate:

    -!ns'n!a e ent!nere a s'nuu! ('r!t!'naa)$tre"!r! re%atate s! rea'r!re!!#!a,

    -!ns'n!a ter!naa (%'st'r!t!'naa)$ tre"!re %re#'#e$ #u !%'s!b!!tatea e a

    a'r! !n n'u*

    Cau"e s! urata +ar!ab!e (tran"!t'r!e$ %e teren s#urt$ %e teren un1 #e %'ate

    1enera e%res!e)*

    &upa cauza insomnia poate fi clasificata in:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    27/203

    &upa cauza, insomnia poate fi clasificata in:

    a*Ins'n!e %r!ara (#au"a ne#un'a#uta$ !a1n'st!# e e0#uere)

    b* Ins'n!a se#unara$ e #au"e +ar!ate:

    - !ns'n!a tran"!t'r!e$ a s#&!barea ab!entuu!,

    - !ns'n!a e at!tu!ne$ at'r!ta &!%'0!e! s! &!%'#a%n!e!,

    - !ns'n!a !n ae#t!un!e %s!&!#e (e%res!e$ s#&!"'ren!e$ an0!etate),

    - !ns'n!a !n ae#t!un!e neur''1!#e (e%!e%s!a$ eente$ !1rene$ b* Par>!ns'n),

    - !ns'n!a as'#!ata at'r #au"e e!#ae: ebra$ !s%neea !n !nsu!#!enta #ar!a#a$

    #r!"ee e an1!na %e#t'raa$ tusea !n ae#t!un!e res%!rat'r!!$ urerea u#er'asa

    sau !n ate b'! !1est!+e$ aen'u e %r'stata s! #!st!ta #e %r'u# tre"!reat'rata ne#es!tat!! e a ur!na$ &!%ert!r'!!su #e tre"este %a#!entu e+ree$

    #!a0u*

    $./ipersomnia nevoie crescuta de somn, somnolenta, (mai rara*

    - a%are !n: #'n+aes#enta b'!'r se+ere$ ater's#er'"a #erebraa$ tu'r! ae

    #re!eruu!$ trauat!se #ran!ene$ s!nr'aee e a%nee !n s'n$ abu"u ee!#aente nar#'t!#e*

    0arcolepsia ' ne+'!e !%er!'asa s! !re"!st!b!a e s'n$ a%aruta !n #r!"e re%etate,

    - Tuburarea ab!!tat!! e ent!nere +'untare a star!! e +e1&e$ #u '!!#ar! ae

    %'!s'n'1ra!e!,

    C!n!#: s'n'enta e0#es!+a !n t!%u "!e!,

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    28/203

    -C!n!#: - s'n'enta e0#es!+a !n t!%u "!e!,

    - a tran"!t!a +e1&es'n:

    - sab!#!une us#uara a%aruta brus# sau %!ererea t'nusuu!

    us#uar ara %!ererea #'nst!ente! (#atae%s!e),

    - &au#!nat!! a ebutu s'nuu! sau !na!ntea tre"!r!!,- %ara!"!e us#uara !na!ntea tre"!r!!*

    1. !arasomnia 4 #'%'rtaente an'rae #are er!+a sau a%ar !n #ursu s'nuu!*

    e s'nabu!su (a#t!+!tate 't'r!e +ar!ata$ s#uat !n %at s! ur!nat !n '#ur!

    !nae#+ate$ !n1est!e e &rana !n t!%u s'nuu!$ %a#!ent %art!a trea" #u tre"!re

    #'%eta !!#!a)*Sen!!#at!a r!t!#!tat!! #!r#a!ene:'rta!tatea e #au"a #ar!'+as#uara #res#uta u%a

    tre"!re$ !n %r!ee 're ae !!net!!*

    < TULBURARILE VOCII

    2ocea sunetee %r'use a n!+eu ar!n1eu %r!n +!brat!a #'r"!'r +'#ae,

    - Or1anu 'nat'r: ar!n1e$ +a %aat!n$ !ba$ bu"e$ us#uatura res%!rat'r!e*

    -Cara#tere a#ust!#e: !ntens!tate$ re#+enta$ t'na!tate$ t!bru*

    'odificari patologice ale vocii:

    -%r!n tuburar! #are a%ar a n!+eu a%aratuu! 'nat'r,

    - %r!n !%'s!b!!tatea #'ntr'uu! au!t!+ a +'#!! (sur!tate$ &!%'a#u"!e)*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    29/203

    !rincipalele modificari patologice ale vocii:

    - disfonia teren 1ener!# %entru 'r!#e tuburare a +'#!! at'rata une! aterar!

    ('r''1!#e$ %ara!t!#e sau un#t!'nae ) a #'r"!'r +'#ae*

    - vocea bitonala: e!s!a s!utana a 'ua sunete (%ara!"!e a une! #'r"! +'#ae$

    %'!% a #'r"!! +'#ae),

    - raguseala tuburare a +'#!!$ #e %re"!nta un t!bru a! 1ra+ s! este +'aata:

    - a#uta: !ns't!ta e tuse$ !n ar!n1!tee a#ute,

    - #r'n!#a: ar!n1!ta #r'n!#a$ tu'r! ar!n1!ene$ %ara!"!a ner+uu! re#urent*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    30/203

    3eteaua presilviana are '! %'! !%'rtant! !n +'rb!re:-polul posteriorsau aria 4ernic"e trans'ra !%usur!e sen"'r!ae !ntr-'

    re%re"entare neuraa a #u+!nte'r$ #eea #e a sens #u+!nte'r,

    - !olul anterior sau aria 5rocatrans'ra re%re"entarea neuraa a #u+!nte'r !n

    se#+entee 'r art!#uate$ #u+!ntee !!n e!se !n !ba8u +'rb!r!!*6ulburarile vorbirii:-fazia 4 tuburare a !ba8uu! %r!n ae#tarea e#an!se'r #'rt!#ae ae a#este!a*-2 t!%ur! e aa"!e:

    -fazia motorie (tip 5roca*$ "!sa s! expresiva - !n#a%a#!tatea b'na+uu! e a

    enu! #'re#t 'b!e#te sau e a re%eta #u+!nte s%use e e0a!nat'r$ !nsa #u

    !ntee1erea s! e0e#utarea #'re#ta a 'r!ne'r 't'r!!, +'rb!rea e enta$

    1re'a!e$ne1raat!#aa$ ar #u+!ntee au sens #'re#t,-fazia senzoriala (tip 4ernic"e* "!sa s!receptiva b'na+u nu !ntee1e #'re#t

    sensu #u+!nte'r +'rb!te sau s#r!se s! nu e0e#uta #'re#t #'en"!e 't'r!!,

    +'rb!re ra%!a$ #u #u+!nte ara sens*

    -&isartria tuburare a +'rb!r!! #u !ba8 #'re#t$ cu afectarea capacitatii de articulare

    a cuvintelor$ at'r!ta ae#tar!! !ner+at!e! 't'r!! a 'r1ane'r 'nat!e!$ !n b'! #entrae

    sau %er!er!#e*

    -ara !!#utat! !n !ntee1erea #u+!nte'r +'rb!te sau s#r!se,

    -!ns't!ta aesea e tuburar! e e1ut!t!e,

    - In B* Par>!ns'n$ ater's#er'"a #erebraa$ tu'r! #erebrae$ a##!ente +as#uare

    #erebrae$ s!nr'ae #erebe'ase*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    31/203

    TULBURARI ALE SEN5ATIEI DE SETE

    Setea4 sen"at!a e us#a#!une a u#'ase! bu#ae$ #e sena!"ea"a ne#es!tatea !n1est!e!

    e !#&!e*

    -A%are #an 'r1an!su are un e!#!t &!r!#:

    -abs'ut (a%'rt s#a"ut sau %!erer! ar! e !#&!e),

    -reat!+ ('r1an!s su%ra!n#ar#at 's't!#)*

    -Sen"at!a e sete e#ansata e: - #resterea 's'ar!tat!! %asat!#e,

    - es&!ratarea !ntra#euara,

    - &!%'+'e!e*Semnificatia fiziologica a setei: !n!#a ne#es!tatea !n1est!e! e !#&!e %entru

    ent!nerea e#&!!bruu! &!r'ee#tr'!t!# a 'r1an!suu!,

    'odificarile patologice ale senzatiei de sete:

    %. !olidipsia 4 #resterea sen"at!e! e sete s! a #'nsuuu! e !#&!e*)auze:

    - #'nsuu e0a1erat e !#&!e$ e natura %s!&'1ena (dipsomanie, polidipsieprimara*,

    - !abetu !ns!%! (e!#!t e &'r'n ant!!uret!#), %'!ur!e #u ur!n! a%'ase$ #u

    ens!tate !#a,

    - !abetu "a&arat ('s'ar!tatea e0a1erata a %ase! %r!n &!%er1!#e!e

    %r'+'a#a sete)$ %'!ur!e #u ur!n! &!%er's'are$ #u ens!tate are at*

    1u#'"ur!e!

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    32/203

    -Ate #au"e en'#r!ne:

    -Trauat!se #ran!ene #u ae#tarea &!%'!"e!,

    -9!%er%arat!r'!!a s! &!%'%'tase!a !nusa %r!n a'ster'n$ #'rt!#'!"! sau !uret!#e

    (s!nr' aseanat'r #u !abetu !ns!%!$ ar #are nu ras%une a +as'%res!na),-P!erer! !#&!!ene ar! %r!n: trans%!rat!! abunente$ +arsatur! s! !aree$

    %ara#ente"e s! t'ra#'#ente"e$ &e'ra1!!,

    -A#''!s #r'n!# (!!nuarea se#ret!e! sa!+are s! us#a#!unea u#'ase! bu#ae #u

    e#ansarea sen"at!e! e sete),

    -

    D!er!te e!#aente:-!uret!#ee (%r!n !ure"a #res#uta),

    -%aras!%at!#'!t!#ee (%r!n us#a#!unea 1ur!!),

    $. /ipodipsia sau adipsia. a! rara 4 !!nuarea sau !s%ar!t!a sen"at!e! e sete s!

    !!nuarea !n1est!e! e !#&!e*

    - A%are !n :

    -e"!un!e &!%'taa!#e$ as'#!ata #u aa1!a:

    -u%a a!n!strarea un'r e!#aente ( e substante arener1!#e)*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    33/203

    < TRANSPIRATIA

    6ranspiratia #resterea se#ret!e! su'rae,

    - e#an!s ner+'s, #entr!! ner+'s! !n au+a s! &!%'taaus$ !n'rat! !re#t (e #atre

    san1e) s! %e #ae ree0a (%r!n ter're#e%t'r!! %!e!!) e #resterea te%eratur!! #'r%uu!$

    #eea #e st!uea"a trans%!rat!a*

    -R' e a%arare:

    -In ent!nerea #'nstanta a te%eratur!! #'r%uu! (%r!n %!erere e #aura),

    -In ent!nerea &'e'sta"!e! san1u!ne (%r!n trans%!rat!e e %!er %r'use e

    etab'!s$ t'0!#e e0'1ene)

    6ranspiratia in situatii patologice:-Abunenta !n a8'r!tatea b'!'r !ne#t!'ase ebr!e (atat !n %er!'aa e ebra r!!#ata$

    #at s! !n #ea e eer+ers#enta),

    - as%e#te %art!#uare !n anu!te b'!:

    - n'#turna !n TBC %u'nara s! b'aa 9'1>!n,

    - a n!+eu e0tre!tat!! #ea!#e (senu %erne!H) !n ra&!t!s,

    - !ns't!ta e +aur! e #aura (bueur!) !n en'%au"a,

    - a ata$ %ae s! %ante !n tuburat! neur'+e1etat!+e,

    - a%aruta brus# 4 s!tuat!e %at''1!#a 1ra+a (&e'ra1!e as!+a$ !nar#t

    !'#ar!#$ !nt'0!#at!e$ a !abet!#! !n su%ra'"a8 !nsu!n!#),

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    34/203

    -Ma! a%are !n: urer! %ar'0!st!#e (#'!#!)$ s!nr'u u%!n1$ !nt'0!#at!a #u

    n!#'t!na$ an0!etate sau su%ras'!#!tare ner+'asa,

    - t'%'1ra!e un!ateraa !n unee b'! neur''1!#e:un!ateraa$ e %artea %ara!"ata

    !n &e!%e1!e$ ae#tarea un!ateraa a antuu! s!%at!#,

    -In unee aa!!$ !n #are %r!n trans%!rat!e se e!!na substante t'0!#e en'1ene$

    %'ate a+ea #u'are sau !r's s%e#!!# ( e !n ure!e$ !r's a'n!a#a$ #u #r!stae e

    uree #e se e%un a su%raata %!e!!),

    - Can este abunenta u#e a %!erere e a%a s! ee#tr'!t!$ #u #'nse#!nte asu%ra

    e#&!!bruu! &!r'ee#tr'!t!#,

    < =RISONUL

    Frisonul 4 ' a#t!+!tate #'ntra#t!a us#uara #'nt!nua$ e0%r!ata %r!n treuratur!

    !ne$ nere1uate s! !ne1ae$ e urata s#urta$ #u ebut !n re1!unea 'rs''bara s!

    e0tens!e %r'1res!+a !n t't #'r%u$ !ns't!te e sen"at!e e r!1*

    -A%are !n star!e %at''1!#e #are e+'uea"a #u #resterea brus#a a te%eratur!!$ #a '

    rea#t!e ree0a a ere1area #entruu! ter!#, e"e#&!!bru !ntre termogeneza, #e #reste

    %r!n a%ar!t!a #'ntra#t!!'r us#uare s! termoliza$ reusa %r!n +as'#'nstr!#t!a #utanata*

    - Ins't!t e an0!etate$ %a'are (%r!n +as'#'nstr!#t!e)$ us#a#!unea te1uente'r*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    35/203

    Semnificatia patologica a frisonului:

    -A%are a ebutu ut'r b'! !ne#t!'ase, !n %neu'n!a ran#a 'bara e un!# s! bruta,

    a#a se re%eta %e %ar#ursu e+'ut!e! %neu'n!e!$ sen!!#a ' #'%!#at!e (%eure"!a),

    -Da#a a%are !n #a"u une! su%urat!! '#a!"ate$ %'ate anunta ' se%t!#e!e,

    -A%are !n #'!#a b!!ara s! renaa$ #an$ a#a e !ns't!t e ebra !nata$ sen!!#a '

    %!e'ner!ta sau ' an1!'#'!ta,

    -In %au!s$ #ara#ter %art!#uar: se re%ata a !nter+ae !0e (!n 2 !n 2 "!e),

    -P'ate a+ea sen!!#at!e !atr'1ena: transu"!! !n#'%at!b!e$ a!n!strare !+ e t'0!ne$

    substante %!r'1ene$ sus%ens!! ba#ter!ene*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    36/203

    )auzele pruritului:

    -A%are !n b'!: -#un's#ute (aer1!e$ !#ter$ ure!e$ !abet "a&arat$ %ara"!t'"e),

    -ne#un's#ute$ #e sunt !a1n'st!#ate !n t!% (!abet "a&arat #&!!#$ b*

    9'1>!n$ eu#e!!$ #!r'"a b!!ara %r!!t!+a)*

    !rincipalele boli in care apare pruritul:

    -Ae#t!un! aer1!#e: #u e#an!se &u'rae (%re#'#e) #a urt!#ar!a$ s'#u ana!a#t!# s!

    #euare (tar!+) #a b'aa seruu!,

    -Ae#t!un! etab'!#e:!abet "a&arat (%rur!t$ '#a!"at !n re1* +u+ara a ee!),

    -Ae#t!un! &e%at!#e #u #'esta"a (#!r'"a b!!ara %r!!t!+a)$ %rur!tu %re#ee !#teru s!

    &!%erb!!rub!ne!a,

    -Ae#t!un! renae #r'n!#e !n a"a e !nsu!#!enta renaa$ at'rat retent!e! a"'tate s!

    &!%er%arat!r'!!suu! as'#!at,

    -Ae#t!un! &eat''1!#e (eu#e!! #r'n!#e$ !'ae$ %'!1'bu!!),

    -Ae#t!un! %ara"!tare (s#ab!e$ &e!nt!a"e$ artr'%'e #a %ure#!$ tantar!),

    -Ae#t!un! erat''1!#e: a#nee$ &er%es$ %s'r!a"!s$ e#"ee*

    -Une'r! %rur!tu are '#a!"are #ara#ter!st!#a: +u+ar !n !abetu "a&arat$ ana !n '0!ur!a"a*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    37/203

    7 SUG9ITUL

    Sughitul4 #'ntra#t!a s%ast!#a$ re%etata$ a !ara1uu!$ #are se %r'u#e at'r!ta

    e0#!tar!! ner+!'r +a1 sau ren!#, trans!sa a #entru res%!rat'r$ a#easta e0#!tat!e u#e

    a e0#!tat!a r!t!#a a nu#euu! ren!#*

    A#easta #'nu#e a #'ntra#t!a brus#a s! +!'enta a !ara1uu!, s!utan #u#'b'rarea a#estu!a$ !n !ns%!r$ se %r'u#e un s%as a #'r"!'r +'#ae$ urat e un

    "1''t #ara#ter!st!#*

    -Durata su1&!tuu! este !%'rtanta %entru !nter%retarea sa se!''1!#a:

    -Su1&!t tre#at'r 4 sen!!#at!e ben!1na,

    -Su1&!t e urata 4 e0%res!a une! b'! 1ra+e*

    !rincipalele cauze ale sughitului:

    -%. Sughitul de origine centrala:

    - %r'#es !naat'r a n!+eu SNC (en!n1!ta$ en#ea!ta$ ab#es #erebra$

    %'!'!e!ta),- #resterea %res!un!! !ntra#ran!ene (tu'r!$ a##!ente +as#uare #erebrae$

    &!r'#ea!e),

    - tuburar! #!r#uat'r!! #erebrae (&!%'0!e$ ASC$ e%!e%s!e),

    - !nt'0!#at!! (a#''!s$ #'a !abet!#a$ ure!e)*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    38/203

    $. Sughitul de origine periferica:

    -Dat'rat e0#!tar!! ner+uu! ren!# %r!n: aen'%at!!$ 1usa$ !+ert!#u! es'a1!en!$ &ern!e

    &!ataa$ tu'r!$ e1'ane e!ast!nae$ %eure"!e !ara1at!#a$ ane+r!se a'rt!#e$

    ae#t!un! ae #''ane! +ertebrae),

    1. Sughitul de origine reflexa:

    -Dat'rat e0#!tat!e! ren!#uu! %r'+en!te e a n!+eu ab'enuu!:

    -%r'#ese !naat'r!! ab'!nae (%er!t'n!ta !ara1at!#a$ ab#es subren!#$

    %an#reat!ta a#uta$ !eus 4 sena e aara),

    -#resterea %res!un!! !ntraab'!nae !n: ete'r!s$ as#!ta$ sar#!na a+ansata*

    Sughitul cu semnificatie benigna, trecator:

    - La #'%!: a ra#!rea brus#a a te1uente'r$ a!entat!e 1rab!ta #e !ata brus#

    st'a#u,

    -La aut: tuburar! neur'+e1etat!+e$ #'nsu e a!ente$ tar! !nsu!#!ent

    ast!#ate$ !n1est!e e bautur! #arb'1a"'ase*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    39/203

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    40/203

    -'irosul fetid al hepaticilor:e et!er#a%tan$ aseanat'r !r'suu! e ru#te

    %utree,

    -in intoxicatii: !1ae aare !n !nt'0!#at!a #u #!anura e %'tas!u, ustur'! !n !nt'0!#at!!

    #u substante 'r1an''s'r!#e*

    - I%'rtanta !a1n'st!#a

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    41/203

    CONSTITUTIA (9ABITUSUL)

    &efinitie:ansabu !nsus!r!'r s'at!#e$ un#t!'nae s! %s!&!#e ae unu! !n!+!*

    -2 #'%'nente: ere!tara s! #ast!1ata (!%* a#t'r!'r e e!u)*

    -D % + 'r''1!#: as%e#tu 1enera a %a#!entuu!: statura$ %r'%'rt!'na!tatea !ntre !er!tese1ente anat'!#e*

    -ntropometria (eter!narea !nat!!!$ 1reutat!!$ %er!etre'r #ran!an$ t'ra#!# et#)*

    -D % + !"!''1!# . %art!#uar!tat! ae %r'#ese'r etab'!#e$ #e eter!na %art!#uar!tat! e

    rea#t!+!tate$ #u %re!s%'"!t!e #atre !er!te !b'na+!r! sau +ar!at!! e e+'ut!e a b'!'r*

    -'ai multe tipuri constitutionale clasificare:

    Pr!a #as!!#are . 9!%'#rate- are a ba"a u'area #are '!na*

    -6 t!%ur! #'nst!tut!'nae:

    -t!%u san1u!n (san1ee),

    -

    t!%u e1at!# (!a),-t!%u #'er!# (b!a 1abena),

    -t!%u (ean#'!# (b!a nea1ra)*

    -!avlov completeaza clasificarea cu caracteristici ce tin de acivitatea nervoasa

    superioara:

    -T!%u san1u!n: +!'!$ e#&!!brat$ !0ea"a us'r ree0ee #'n!t!'nate$ us'r aa%tab!,

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    42/203

    -T!%u #'er!#: s!ste ner+'s %utern!#$ ar e"e#&!!brat$ #e rea#t!'nea"a +!'ent,

    -T!%u e1at!# : e#&!!brat$ ar !nert$ !0ea"a us'r ree0ee ar se aa%tea"a 1reu,

    -T!%u ean#'!#: SN sab$ !0ea"a 1reu ree0ee se aa%tea"a 1reu*

    ctuala clasificare:

    -6ipul normostenic: %r'%'rt!'na!tatea se1ente'r #'r%uu!$ #eea #e #'nera ar'n!e$

    rea#t!! e ras%uns 'b!e$ ae#+ate$ e#&!!bru neur'+e1etat!+,

    -6ipul astenic: sub!e#t! !nat! s! sab!$ 'n1!!n!$ #a% aun1!t$ nas as#ut!t$ ebre subt!r! s!

    un1!$ uer! !n1ust!$ ba"!n !n1ust$ us#uatura s! tesutu a!%'s sab re%re"entate,

    %re'!na #atab'!su$ +a'r! s#a"ute ae #'ester'uu! s! a#!uu! ur!# %asat!#$ #u

    %re!s%'"!t!e #atre &!%'1!#e!e$ &!%'tens!une arter!aa$ bra!#ar!e$ ane!e$ +a1't'n!e$

    u#er 1astr!#$ !nsu!#!enta CSR$ %s!&'"e e t!% s#&!"'!,

    -6ipul hiperstenic: !n!+!"! r'bust!$ b!ne nutr!t!$ #u !nat!e !#a sau !8'#!e$ #u

    %er!etru t'ra#!# are$ uer! ar1! s! b s#urte$ #a% are$ 1at s#urt$ ab'en s! ba"!n

    +'u!n'ase$, %re'!na anab'!su$ ten!nta a 'be"!tate$ n!+e #res#ut a

    #'ester'uu! s! a#!uu! ur!#$ #u ten!nta a &!%er1!#e!e$ ta&!#ar!e$ 9TA$

    &!%ers!%at!#'t'n!e$ b'aa Cus&!n1$ D!abet "a&arat$ 1uta$ %'!1'bu!!$ !t!a"a b!!ara$%s!&'"e t!% an!a#'e%res!+*

    -& p d v comportamental $ tipuri comportamentale:

    -T!% A . a#t!+!$ ab!t!'s!$ neutu!t!$ #u re#+enta #res#uta a e+en!ente'r

    #ar!'+as#uare,

    -T!% B . a%at!#!$ retras!$ ne!%!#at! s'#!a*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    43/203

    STAREA DE NUTRITIE

    -A%re#!ata:

    - #ant!tat!+: %r'%'rt!a !ntre !nat!e s! 1reutate (1reutate !eaa #'res%un"at'are une!

    anu!te !nat!!)* G n'raa 4 G #at a! a%r'%!ata e G !eaa*

    - #a!tat!+:#arente !n #'%'nentee s%e#!!#e ae !ete! (%r'te!ne$ 1u#!e$ !%!e)$

    +!ta!ne$ !nerae*

    - Tesutu a!%'s 4 #'%'nenta #ea a! +ar!ab!a a 'r1an!suu!*dipocitul4 #eua

    a#t!+a etab'!#$ se !n#ar#a #u 1ras!e s! se#reta substante b!''1!# a#t!+e: e%t!na$

    a!%s!na$ a#t'ru e ne#r'"a tu'raa (TN= )$ an1!'tens!n'1enu$ !ntereu>!na $

    #e !nter+!n !n %at''1!a 'be"!tat!! s! a e!#!tuu! %'nera*- Greutate n'raa . e#&!!bru !ntre a%'rtu s! #'nsuu ener1et!#$ #u #entru

    #'''nat'r 4 &!%'taausu*

    - E+auarea star!! e nutr!t!e

    /* N'raa

    2* E0#es %'nera

    3* De!#!t %'nera

    Se eter!na 1reutatea %a#!entuu! s! se ra%'rtea"a a 1reutatea !eaa$ a%re#!ata !n

    un#t!e e !nat!ea !n!+!uu!*

    di l d l (')*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    44/203

    ndicele de masa corporala (')*:

    IMC 4Greutatea Q>1!nat!ea2Q

    2alori normale ale '): / . 27 >12$ !n!erent e se0*

    -In un#t!e e IMC a%re#!e 1raee e0#esuu! sau e!#!tuu! %'nera*

    -!atologia starii de nutritie

    %.Obezitatea

    IMCJ3 >124 'be"!tate,

    IMC !ntre 27 s! 2K$K >12 4 &!%er%'nere

    Obe"!tatea4 #resterea G at'r!ta a#uuar!! e tesut 1ras*

    Du%a t!%u e%uner!! e tesut 1ras$ 2 t!%ur! e 'be"!tate:

    -anr'! (ab'!naa)$ as'#!ata #u re"!stenta a !nsu!na$ !abetu "a&arat$ 9TA$ r!s#

    #res#ut %tr* E+en!entee #ar!'+as#uare (IMA$ AVC)*

    -1!n'!$ #u e%unere !n e0#es e 1ras!e %e #'a%se$ %e ese$ #u r!s# #ar!'+as#uar

    a! s#a"ut*

    -Rea#t!+!tatea etab'!#a !er!ta a #e'r 2 t!%ur! e tesut 1ras e0%!#a !erenta e r!s#

    #ar!'+as#uar*

    -eter!narea t!%uu! e 'be"!tate4 %r!n eter!narea #!r#uer!nte! ta!e!:

    - ta!a J K6 # a barbat s! J # a ee!e 4r!s# #res#ut,

    -ta!a J/2 # a barbat s! J # a ee!e 4 r!s# 'arte #res#ut*

    3 ! b !t t!! ! t IMC

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    45/203

    -3 #asee r!s# ae 'be"!tat!!$ e0%r!ate u%a +a'area IMC:

    -#asa I: IMC !ntre 3 s! 36$K >12,

    -#asa a II-a: IMC !ntre 37 s! 3K$K >12,

    -#asa a III-a: IMC %este 6 >12*

    Obezitatea boala cu caracter social in tarile dezvoltate, %este 7 !n %'%uat!e are

    'be"!tate* Ea !%!#a:

    - un e"e#&!!bru !ntre a%'rtu s! #'nsuu ener1et!#,

    - un a#t'r 1enet!#,

    - un a#t'r e e!u (st!u e +!ata$ b'aa a #!+!!"at!e!)*

    $. &eficitul ponderal4 e0#es a #'nsuuu! ener1et!# !n ra%'rt #u a%'rtu*

    In un#t!e e a%'area s! urata e!#!tuu! ener1et!# . a! ute grade de deficit

    ponderal:

    -

    Sab!rea s!%a 4 s#aere %'neraa e %ana a 2 ata e 1reutatea !eaa,-Ea#!erea 4 s#aere %'neraa e 2-3 ata e 1reutatea !eaa,

    -Case0!a 4 s#aere e0trea a 1reutat!!$ %este 3 !n 1reutatea !eaa*

    #tiologia deficiului ponderal: ne'%a"!!e$ TBC$ !ne#t!!e #r'n!#e$ !nsu!#!enta #ar!a#a

    se+era$ &e%at'%at!!e #r'n!#e$ !nsu!#!enta renaa #r'n!#a$ s!nr'aee e aabs'rbt!e$

    a#''!su #r'n!#$ !abetu "a&arat t!% I$ &!%ert!r'!!su$ !nsu!#!enta CSR$

    &!%er%arat!r'!!su$ an're0!a ner+'asa*

    ATITUDINEA

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    46/203

    ATITUDINEA

    Se reera a:

    -P'"!t!a b'na+uu! (!n 'rt'stat!s s! !n e#ub!t),

    -Mersu s! !s#ar!e b'na+uu!,

    -C'ntra#t!!e us#uare !n+'untare*

    /*P'"!t!a b'na+uu!

    -In'rat!! es%re b'aa %a#!entuu! s! 1ra+!tatea e!*

    -P'"!t!a #'n!t!'nata e: t'nusu 1enera a 'r1an!suu!$ un#t!'narea n'raa a

    a%arate'r s! s!stee'r$ ne#es!tatea atenuar!! un'r s!%t'e (!n s%e#!a urere)*

    -De!!tarea ortostatismului (%'"!t!aH !n %!#!'areH) e decubit (%'"!t!a #u#ata a %at)*

    -Ortostatismulent!nut #u 1reutate at'r!ta:

    -Un'r ae#t!un! neur''1!#e (e"!un! #erebe'ase . ba"a e sust!nere ar1!ta, e"!un!

    +est!buare . ten!nta e #aere !ntr-' %arte,ae#t!un! #ara#ter!"ate e e"area !bre'r

    un1! !n as#!uee G' s! Bura#&), De!#!tu se e+!ent!a"a %r!n %r'ba R'ber1,

    -9!%'tens!un!! 'rt'stat!#e (!s#&e!e #erebraa) !n &!%'+'e!!$ %!ererea ree0uu!

    +as'#'nstr!#t'r !n 'rt'stat!s #a !n %'!ne+r!te$ rea#t!! +a1ae &!%'tens'are e0a1erate,

    -Ae#t!un! ae b* Iner!'are sau ae #''ane! +ertebrae*

    Statica pacientului: %'"!t!a a#t!+a %as!+a s! 'rtata

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    47/203

    Statica pacientului: %'"!t!a a#t!+a$ %as!+a s! 'rtata

    %. !ozitia activa. %a#!ent! abuat'r!!H #are !s! ent!n 'rt'stat!su s! se e%asea"a #u

    usur!nta$ +!n %e %!#!'are a e!#- !n!#a ' stare 1eneraa buna,

    $. pozitia pasiva a!na!s$ a%at!e$ !n!erenta$ t'n!#!tate us#uara reusa* Bn* In

    re%aus a %at$ #u !%'s!b!!tatea s#&!bar!! %'"!t!e! 4 b'aa 1ra+a,1. !ozitia fortata. %'"!t!a %e #are %t e 'b!1at sa s!-' %astre"e$

    - %tr a !!nua !ntens!tatea !er!te'r s!%t'e (urere$ !s%nee),

    -!%usa e #'ntra#tura us#uara e !er!te #au"e,

    -!%usa e '!!#ar! ae #''ane! +ertebrae*

    Aste:

    a* P'"!t!! 'rtate anta1!#e:

    - %'"!t!a 1&eu!ta !n #r!"a e u#er 1astr!# sau u'ena,

    - %'"!t!a !'b!a s! r!1!a !n #r!"a e an1!na %e#t'raa$ IMA$ eb'!e %u'nara$

    en!n1!ta$ en#ea!ta$ tu'r! sau %s!&'"e,- bn$ #u %eur!ta 'r %e %artea sanat'asa !n e#ub!t atera,

    - bn #u #'!#a b!!ara sau renaa !s! s#&!ba ereu %'"!t!a*

    b* P'"!t!! ant!!s%ne!#e:

    - %'"!t!a se"ana #u e0tre!tatea #ea!#a r!!#ata ae!'rea"a !s%neea !n !nsu!#!enta

    #ar!a#a, #an se aau1a !n#!narea %'ster!'ara s! ateraa a #a%uu! s! s%r!8!nu !n brate

    - !n %er!#ar!ta e0suat!+a$ %a#!ent!! s! a%ea#a anter!'r t'ra#ee %tr e#'%r!area

    +ase'r e a ba"a #'ruu! (senu %erne!H sau %'"!t!a !n ru1a#!une a&'eanaH),

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    48/203

    +ase'r e a ba"a #'ruu! (senu %erne!H sau %'"!t!a !n ru1a#!une a&'eanaH),

    -!n %eure"!e bn sta #u#at %e %artea b'na+a*

    #* P'"!t!! 'rtate e#'ntra#turante:

    - %'"!t!a !n #'#'s e %us#aH !n en!n1!tee ba#!are,

    - opistotonusul!n tetan's$ en!n1!te$ tu'r! ae 'se! %'ster!'are$ &e'ra1!e

    subara&n'!!ana$ !nt'0!#at!a #u str!#n!na*

    - torticolisul,at'rat #'ntra#tur!! us#uare ater'#er+!#ae un!aterae, #'n1en!ta

    sau !n ae#t!un! ee #''ane! +ertebrae #er+!#ae sau 'rsae*

    2* Mersu

    -Ou sanat's . ers ener1!# s! s!1ur*

    -Mersu . '!!#at !n !+erse s!tuat!! %at''1!#e:

    - ers a!na!#$ 1re'! !n b'! 1ra+e$ stare e nutr!t!e %re#ara$ #'n+aes#enta b'!'r

    !ne#t!'ase$ !asten!e$ b'aa A!s'n,

    - ers s%as'!#$ r!1!$ #u tararea %!#!'are'r$ baansarea #'r%uu! a !e#are %as$!n s#er'"a !n %a#!$ en#ea!ta (#u !n#ru#!sarea %!#!'are'r)$ sr %ar>!ns'n!ene$ !n &e!%e1!e

    (ersu #'s!tH$ #u %!#!'ru tras e %artea b'na+a),

    - ersu ata0!# e ' beatH$ !n e"!un! euare$ #erebe'ase s! #erebrae,

    - ersu ste%at !n %ara!"!a n %er'n!er,

    -#au!#at!a $ #u '%r!r! %er!'!#e$ !n arter!'%at!!e b !ner!'are,- H

    3* M'!!#ar! ae !s#ar!! +'untare

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    49/203

    - M!s#area +'untara ae#tata at'r!ta:

    - s#aer!! une! ase us#uare (pareza*

    - !%'s!b!!tat!! !s#ar!! unu! se1ent(plegie*.

    -Du%a ter!t'r!u ae#tat:-/emipareza sau hemiplegia. ae#tarea !s#ar!! une! 8uatat! a #'r%uu! (b* Su%er!'r

    s! !ner!'r e ' %arte),

    -'onopareza sau monoplegia. ae#tata !s#area unu! b,

    -!arapareza sau paraplegia. ae#tata !s#area 8uatat!! !ner!'are a #'r%uu! (abee

    b !ner!'are),-6etrapareza sau tetraplegia.ae#tata !s#area tutur'r ebre'r

    6* M!s#ar! s! #'ntra#t!! us#uare !n+'untare

    6remuraturile

    De a! ute eur!$ un#t!e e !ntens!tate$ #ara#teru ent sau ra%! a !s#ar!!$ %artea

    e #'r% a #are se e0t!n$ !nuenta 'r asu%ra re%ausuu! sau !s#ar!!:

    - treuratur! !ne s! ra%!e !n : r!1$ e't!!$ !st'n!! neur'+e1etat!+e$

    t!re't'0!#'"a$ &!%'1!#e!! s! r!s'ane,

    - treuratur! e a%!tu!ne are !n :

    - B'aa Par>!ns'n$ !n s%e#!a a #a% s! e1etee a!n!'r$ #u tuburar!

    e ers s! e +'rb!re*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    50/203

    - tre'ru sen! a +arstn!#!,

    - !n !nt'0!#at!! (a#''$ n!#'t!na$ s'n!ere$ '%!a#ee) . bu"e$ !ba$ a!n!,

    - Flapping tremorul4 !s#are !n+'untara$ nere1uata$ a%a$ aseanat'are

    bata!'r ar!%!'r une! %asar!$ !n #!r'"a &e%at!#a e#'%ensata$ !nsu!#!enta renaa$

    res%!rat'r!e$ !nt'0!#at!! ae SNC*

    -6rismusul #'ntra#tura aseter!'r$ #u !%'s!b!!tatea es#&!er!! 1ur!!, e #au"a

    #entraa ( tetan's$ tetan!e$ e%!e%s!e$ en!n1!ta$ tu'r! #erebrae) sau '#aa (%r'#es

    !naat'r e +e#!natate$ e1'n a!1a!an$ %ar't!!ta$ et#)*

    -)rampele #'ntra#t!! t'n!#e urer'ase e0t!nse a us#&! !"'at!* Cau"e: e'rt$ ne+r!te$

    en#ea'!e!te$ !nt'0!#at!! (taba1!s$ a#''$ %ub)$ tuburar! e !r!1at!e arter!aa #u

    !s#&e!e$ sta"a +en'asa*

    - )onvulsiile4 #'ntra#t!! us#uare #e #u%r!n un ter!t'r!u are* In : se%t!#e!!$

    es&!ratar! as!+e$ tr!#&!ne'"a* In e%!e%s!e a%ar #'n+us!! 1enera!"ate*

    =ACIESUL

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    51/203

    =ACIESUL

    =a#!es$ !"!'n'!e$ !!#a

    Faciesul t'ta!tatea '!!#ar!'r ete! eter!nate e ' anu!ta ae#t!une*

    - In anu!te ae#t!un! %'ate ! #ara#ter!st!#*

    - Rea!"at e '!!#ar! e 'r!n anat'!# s! un#t!'na (t'nus us#uar s! #'ntra#tur!$

    '!!#ar! e +as''tr!#!tate)*

    - Fizionomia4 #'n'rat!a ete! unu! !n!+!$ a1ata e e"+'tarea #'nst!tut!'naa a

    sub!e#tuu!$ !n ra%'rt #u 'nu 1enet!# a a#estu!a*

    - 'imica e0%res!a %s!&''t'r!e a ete! !n!+!uu!$ #e ree#ta starea %s!&!#a s!

    a#t!+!tatea sen"'r!aa$ 1reate %e !"!'n'!e* Ree#ta sent!ente$ e1ate une'r! e

    e0!stenta b'!! s! 1ra+!tatea a#este!a* Re%re"!nta ' %arte a a#!esuu! b'na+uu!*

    - T!%ur! e a#!es

    %. Faciesul din bolile endocrine

    - Faciesul hipertiroidian (basedo8ian*: e0'ta!e$ retra#t!a %e'a%e! su%er!'are$

    te1uente !ne s! uee$ treuratur! !ne ae %e'a%e'r s! a!n!'r$ teaa$ ne!n!ste,

    - Faciesul hipotiroidian (mixedematos*as%e#t tue!at a ete!$ ee %er!'rb!ta$

    te1uente us#ate$ %ar as%ru s! rar$ as%e#t !n!erent a ete!),

    - Faciesul acromegalic !n &!%erse#ret!a e &'r'n s'at'tr'% !n aen'u e's!n'!

    &!%'!"ar #u as%e#t 1r's!er a ete!$ #u nas s! an!bua %r'e!nenta$ an!bua !n

    %r'1nat!s$ b'se r'ntae ar!te$ bu"e 1r'ase$ !ba are$ a!n! s! %!#!'are ar!,

    -Faciesul din sindromul )ushing%r!n e0#es e se#ret!e sau a!n!strare e &'r'n!

    1u#'#'rt!#'!"! #u ata r'tuna !n una %!naH r'seata a 'bra8!'r %!'"!tate a##entuata

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    52/203

    1u#'#'rt!#'!"!$ #u ata r'tuna$ !n una %!na $ r'seata a 'bra8!'r$ %!'"!tate a##entuata

    $ +er1etur! r's!!-+!'a#ee %e &!%'1astru s! #'a%se*

    -Faciesul diabetic #ara#ter!"at %r!n rube'"a !abet!#a (#u'are r'" a %'et!'r)*

    $. Faciesul din bolile cardiace

    -faciesul mitral. !n sten'"a !traa$ #''rat!e r'"ata a %'et!'r s! #!an'"a bu"e'r,

    -faciesul pletoric al hipertensivilor- er!te #u !atat!! +enuare a n!+eu %'et!'r*

    1. Faciesul din bolile respiratorii

    -faciesul vultuos din pneumonie- #'n1est!'nat$ a#'%er!t e su'are$ !n b'!e ebr!e,

    %'ate a%area un!atera$ e %artea %neu'n!e! (senu u! a#'u)$ a! #ara#ter!st!#*

    -faciesul din 5!O) tip 5 as%e#t #!an't!#$bu&a!t a ete!*

    9. Faciesul din bolile digestive

    -faciesul hipocratic !n %er!t'n!ta a+ansata #u es&!ratare s! st* t'0!#a$ #u te1uente

    s! !ba us#ata$ 'bra8! su%t!$ nas as#ut!t$ bu"e #!an't!#e$ us#ate$ %r!+!re absenta*

    -faciesul cirotic. enutr!t!e$ ata at'na$ #u'area 1aben-bruna a %!e!!$ bu"e #ar!nate$!#ter sau sub!#ter s#era$ a%at!e*

    +. Faciesul din colagenoze

    -faciesul din sclerodermie !#'ana b!"ant!naHsau as#aH sau #a% e s'are#eH$#u

    as%e#t nete$ !'b!$ ara re!e$ bu"e s! nas subt!r!$ s%ran#ene rare %ana a !s%ar!t!e*

    -faciesul din #S- eru%t!e er!te's#ua'asa$ !n utureH%e ar!%!e nasuu!*

    MODI=ICARI LA NIVELUL EXTREMITATII CE=ALICE

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    53/203

    /* M'!!#ar! a n!+eu #ran!uu!

    -n'ra 'ra a%r'0* Ser!#a$ #u 2 +ar!ante n'rae:

    -craniul brahicefal. !aetre a%r'0* e1ae$ ser!#,

    -craniul dolicocefal as%e#t aun1!t$ #u !aetru 'n1!tu!na a! are*

    ; 'odificari patologice:e 'ra s! !ens!un!:

    - /idrocefalia !ens!un! ar! ae #ut!e! #ran!ene$ #u %ers!stenta 'ntanee'r$ a +arsta

    #an ar trebu! sa !e !n#&!se$ a su1ar! s! #'%!!! !#!* Dat'rata a#uuar!! e LCR !n

    #a+!tat!e !ntra#ran!ene$ #e nu %'t ! renate* Ne#'re#tata a t!%$ u%a !n#&!erea

    'ntanee'r$ substanta #erebraa este #'%r!ata s! a%ar tuburar! neur''1!#e

    (&!r'#ea!a !nterna)*

    - )raniul din boala !aget. a%are a aut!$ %r!n #resterea %r'1res!+a a !ens!un!'r

    #ran!uu!$ at'rata tuburar!! re'ear!! 's'ase$ #u 'rarea e 's 1r's!er s! +'u!n's*

    - )raniul rahitic a! ute '!!#ar! e 'ra$ !n s%e#!a %r'e!nenta b'se'r r'ntae

    (craniul olimpian)$ s! %r'e!nenta sutur!'r e!ane ae b't!! (oxicefalia*.

    2* M'!!#ar! a n!+eu '#&!'r

    a. a nivelul globilor oculari:

    'odificari de pozitie a globilor:

    - #xoftalmia %r'tru"!a (%r'e!nenta !n aara 'rb!te!) a 1* O#uar!*

    -b!ateraa !n b'aa Gra+es . Base' (&!%ert!r'!!e aut'!una)$ at eeuu!retr''rb!ta$ %'ate ! us'r as!etr!#a, e0'ta!a s!etr!#a %'ate ! #'nst!tut!'naa*

    -un!ateraa . !n %r'#ese %at''1!#e #are !nteresea"a 'rb!ta: &eat'$ !naat!!$

    tu'r! %r!!t!+e sau etastat!#e

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    54/203

    tu'r! %r!!t!+e sau etastat!#e*

    -#noftalmia !nunarea !n 'rb!ta a 1'b!'r '#uar!*:

    -bilaterala !n es&!ratar! as!+e$ #ase0!e$ s#er'er!e,

    -unilaterala, !n %ara!"!a * Muer s! s!nr'u Caue Bernar . 9'rner (tr!aa:

    !'"a$ %t'"a %a%ebraa$ en'ta!e) at* ae#tar!! s!%at!#uu! #er+!#a sau t'ra#!# %r!n#'%res!une$ u%a !nter+ent!! #&!rur1!#ae %tr* t!r'!a et#

    'odificari de miscare ale globilor oculari

    -0istagmusul4 ' !nstab!!tate 't'r!e !n#'nstanta s! !n+'untara a 1'b!'r '#uar!$ #'%usa

    !n 2 se#use$ una enta ( a+an #a re"utat e+!erea %r!+!r!!) s! una ra%!a e re+en!re a

    %r!+!r!! a %un#tu !n!t!a urar!t* Du%a sensu se#use! ra%!e$ %'ate ! 'r!"'nta$ +ert!#a sau

    1!rat'r!u*

    -Strabismul %!ererea #'a0!a!tat!! 1'b!'r '#uar!, %'ate ! convergent sau divergent.

    Du%a %re"enta sau absenta !s#ar!'r 1'b!'r '#uar! %'ate ! neparalitic (a #'%!!$sau !n #a"

    e %!erere un!ateraa a +eer!! 4 aaur'"a un!ateraa) sau paralitic (at'rat %are"e! sau

    %ara!"!e! unu!a sau a! ut'r us#&! e0tr!nse#! a! 1'b!'r '#uar!)*

    b. 'odificari la nivelul polului anterior al ochiului

    -Pr'#ese %at''1!#e ae #'%'nente'r anat'!#e ae %'uu! anter!'r:

    -eucomul 4 '%a#!!erea #u as%e#t ab!#!'s a #'rnee!$ #!#atr!#eaa*

    -

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    55/203

    -pterigionul 'rat!une tr!un1&!uara$ ab!#!'asa s! +as#uar!"ata$ !n!t!a !n un1&!u !ntern

    a 'rb!te!$ a%'! se %'ate e0t!ne s%re %u%!a$ %e #are ' %'ate '%a#!!a$ ae#tan +eerea

    -cataracta '%a#!!area #r!sta!nuu!$ e+!ent!ab!a %r!n 'r!!#!u %u%!ar$ #u ae#tarea

    +eer!! (se !ne%artea"a #&!rur1!#a #r!sta!nu)*

    )uloarea galbena, icterica, sclerocon=unctivala - !n !#tere,

    )oloratia rosietica a globilor oculari. #au"e !er!te:

    - con=unctivita 4 !naat!a #'n8un#t!+e! bubare$ at'rata !atat!e! +ase'r

    #'n8un#t!+ae*

    - lezarea corneana$ e natura trauat!#a sau !ne#t!'asa,

    -iridociclita acuta4 !naat!a !r!suu! s! a #'r%uu! #!!ar$ a+an !n %us e

    e"area #'rneana !'"a$ une'r! #u #'ntur nere1uat a %u%!e!, e #au"e '#ae sau !n b'!

    s!ste!#e,

    - glaucomul acut 4 #resterea brus#a a tens!un!! !ntra'#uare$ !ns't!ta e

    +as'!atat!e #u er!te %er!!b!# s! !r!a"a$ urer! !ntense !n 1'b!! '#uar! s! s#aerea

    +eer!!,

    -&e'ra1!asubcon=unctivala #u #''rat!e !ntensa$ neurer'asa$ b!ne e!!tata

    a n!+eu 1'b!'r '#uar!*

    b. 'odificari la nivelul pupilelor

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    56/203

    E0aenu %u%!e'r : - !ens!un!e s! s!etr!a %u%!e'r,

    - rea#t!+!tatea %u%!e'r a u!na s! a !stanta*

    'odificari de dimensiune si simetrie a pupilelor:

    - mioza bilaterala 4 !#s'rarea s!etr!#a a %u%!e'r$ !n ra%'rt #u !ntens!tatea u!n!!$ !na##!entee #erebrae %'nt!ne$ !n !nt'0!#at!! ('r!na)$ !n trataentu #u %!'#ar%!na a

    1au#'uu!$ !r!te s! !r!'#!#!te*

    midriaza bilaterala !atarea s!etr!#a !s%r'%'rt!'nata ata e !ntens!tatea u!n!!$ a

    %u%!e'r$ !n a##!entee #erebrae 1ra+e$ !nt'0!#at!! (#!u%er#!$ a#''$ #'#a!na)$ trat #u

    atr'%!na, !r!a"a !0a a%aruta !n #ursu resus#!tar!! #ar!'res%!rat'r!! 4 sen a 'rt!!

    #erebrae4 !n!#at!e e '%r!re a resus#!tar!!,anizocoria !ne1a!tatea %u%!ara$ sen!!#a ae#tarea un!ateraa a !ner+at!e! %u%!are :

    e"area 11* Steat$ n* '#u''t'r #'un$ e"!un! a n!+eu trun#&!uu! #erebra*

    ;3eactivitatea la distanta a pupilelorsau reactia de acomodare la distanta4 n'ra$

    #'ntra#t!a %u%!e! a !s#area #'n+er1enta a 1'b!'r '#uatr!$ !n 'entu !n #are a#est!a

    %r!+es# un 'b!e#t #are se a%r'%!e*

    3eactivitatea la lumina a pupilelor, %r!n #er#etarea ree0uu! 't''t'r (a u!na %u%!a se

    #'ntra#ta$ a !ntuner!# se !ata, r %ara'0aa !n tabes (s!!!s #erebra)$ a#''!s$ AS$

    en#ea!ta)

    - In s!!!su #'n1en!ta . semnul rg>ll 3obertson %u%!e !'t!#e$ #u #'ntur nere1uat$#u

    %astrarea ree0uu! e a#''are a !stanta$ ar %!ererea ree0uu! 't''t'r*

    c. 'odificari la nivelul pleoapelor si glandelor lacrimale

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    57/203

    c. 'odificari la nivelul pleoapelor si glandelor lacrimale

    -!toza palpebrala 4 es#&!era !n#'%eta a ante'r %a%ebrae$ at unu! e!#!t e

    #'ntra#t!e a us#uatur!! #e r!!#a %e'a%a $ !n !asten!a 1ra+!s (b!ateraa)$ %ara!"!a n

    '#u''t'r #'un s! sr Caue Bernar . 9'rner (un!ateraa)*

    -'odificarile pozitiei marginii libere a pleoapelor:-entropion (pleoapa rasucita inauntru* , #!#atr!#ea,

    -ectropion (pleoapa rasucita inafara*, #!#atr!#ea sau$ a +arstn!#! at'r!ta rea0ar!!

    tesutuu! #'n8un#t!+* Ins't!t e s#ur1erea se#ret!e! a#r!ae %e ata (e%!'ra)*

    - 'arirea de volum a pleoapeiat'rata:

    - a#uuar!! e tesut 1ras,

    - eeuu! %a%ebra$ a! e0%r!at a n!+* P* su%er!'are$ e cauze locale

    (!naat!e$ aer1!e$ us#atura e !nse#te)$ saugenerale (!n b'!e renae$ !0ee)*

    -Formatiuni la nivelul pleoapei:

    -hordeolum (ulciorul* tu'reta %e 1 %e'a%e!$ at'rata !naar!! '!#uuu! %!'s a

    1ene!,

    -)halazionul 4 ' tu'are !naat'r!e$ a! %ut!n urer'asa e#at u#!'ru$ at*

    Inaat!e! 1ane'r Me!b'!us,

    -#piteliomul bazoceluleru#erat!e #u ar1!n! re!eate$ #e #reste %r'1res!+*

    a nivelul aparatului lacrimal:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    58/203

    a nivelul aparatului lacrimal:

    - /ipertrofia glandelor lacrimale ' %r'e!nenta !n /3 e0t* a %e'a%e! su% e #'ns!stenta

    #res#utra$ e #au"a !naat'r!e $ tu'raa$ !!'%at!#a$ une'r! !ns't!ta e e!#!t se#ret'r 4

    xeroftalmie (ochi uscat*

    -nflamatiile sacului lacrimal (dacriocistite* 4 tuea#t!! !n un1&!u !ntern a 'rb!te!$ #ee a#utesunt urer'ase$ #ee #r'n!#e nu*

    3* M'!!#ar! a n!+eu ure#&!'r

    V!"ea"a: %a+!!'nu ure#&!! s! #'nu#tu au!t!+*

    a nivelul canalului auditiv extern,s#ur1erea e se#ret!! %uruente a%are !n 't!ta e0terna s! e

    !ns't!ta e urerea %r'+'#ata e %res!unea %e tra1us sau e 'b!!"area %a+!!'nuu!*

    a nivelul pavilionului urechiise 'bs+:

    - &eformari ale pavilionului, #'n1en!tae sau %'sttrauat!#e,

    -'odificari cutanate comune leziunilor pielii

    -eziuni nodulare:

    -6ofii gutosi,n'uu! ur! %e &e!0 s! ante&e!0$ at'rat! e%uner!! e a#* ur!#, %'t u#era,

    -condrodermita helixului $ e"!une !naat'r!e #r* Ca un n'u er!teat's s! urer's,

    -nodulul lui &ar8in n''"!tate #art!a1!n'asa %e ar1!nea su%er!'ara a &e!0uu!$

    e#&!+aentu +* Ure#&!'r a!ere'r*

    6* M'!!#ar! a n!+eu nasuu! s! s!nusur!'r %arana"ae

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    59/203

    %

    a. a nivelul piramidei nazale:'!!#ar! !n #are #ea a! #un's#uta 4prabusirea

    piramidei nazala sau ?nasul in piciorus de ceaun@$ !n s!!!su #'n1en!ta,

    b.a nivelul vestibulului nazal se 'bser+a re#+ent deviatia de sept, #e %'ate 'bstrua '

    nara sau %r'u#e !ne#t!! ae +est!buuu! #u r!s# e tr'b'"a a s!nusuu! #a+ern's*#* S!nusur!e %arana"ae (r'nta %a%at sub /3 !nterna a s%ran#ene'r s!a0!ar %a%at %e

    %r'e!nenta 's'asa aara) %'t ! urer'ase a %res!une 4 %re"enta s!nu"!te!*

    7* M'!!#ar! a n!+eu #a+!tat!! bu#ae

    a. 'odificari la nivelul buzelor

    - /erpesul labial4 ' eru%t!e +e"!#uara$ at'rata +!rusuu! &er%et!#,u%a s%ar1erea+e"!#ue'r . ' e0u#erat!e #u #'ntur %'!#!#!#$ a#'%er!ta e #ruste #e se +!ne#a !n 2

    sa%taan!,

    - #piteliomul buzei$ a! re#+ent !n$ e0u#erat!e #u ar1!n! re!eate s! %erate$ a#'%er!te

    e ' #rusta %ers!stenta$ neurer'asa$ ar #are nu se +!ne#a,

    -

    Sancrul de inoculare luetic4 e0u#erat!e neurer'asa$ b!ne e!!tata$ #u ar1!n!abru%te s! ba"a ura$ #'nta1!'asa,

    - )heilita 4 ' !naat!e a bu"e'r$ !surate$ es#uaate$ a#'%er!te e #ruste$

    urer'ase$ a%arute u%a e0%unerea a r!1$ ara sen!!#at!e %at''1!#a,

    - )heiloza angulara4 !sur! urer'ase a #'tu bu"e'r$ at* Carente! e +!ta!na B2,

    -

    ngioedemul buzei (Auinc"e*a%are bruta$ #u #resterea +'uuu! bu"e! sau a une!%'rt!un! a ete!$ are #au"a aer1!#a s! %'ate %re#ea eeu aer1!# ar!n1!an*

    b. 'odificari la nivelul mucoasei bucofaringiene

    Bl l ft t! t b! ! !t t ! ! ! t!

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    60/203

    -Blcerul aftos u#erat!e r'tuna sau '+aara$ b!ne e!!tata$ #u ar1!n! r's!et!#e$

    urer'asa$ e 'r!1!ne +!raa$ %'ate re#!!+a,

    -nginele a n!+eu u#'ase! +auu! %aat!n$ %!!er!'r$ uete!$ e et!''1!e:

    -anginele virale$ #u er!te %e 'nu #are!a %'t ! #ate+a +e"!#ue sau u#erat!!

    %'!#!#!#e$ #u sau ara e%'"!te ab!#!'ase$ sens!b!e 4 &!%ertr'!a 'rat!un!'r !at!#e e%e %eretee %'ster!'r a ar!n1eu! s! &!%ertr'!e a!1a!ana,

    -anginele bacteriene$ #u er!te a u#'ase! %aatuu! %!!er!'r s! ar!n1eu!

    u#erat!! a#'%er!te e e%'"!te %uruente, #e a! re#+ent 4 stre%t'#'#u beta&e'!t!#,

    -angina difterica#u er!te e #u'are r's!e-!n#&!sa$ a#'%er!t e un e0suat

    !naat'r #u ase ebrane %e u#'asa*-Stomatita micotica er!te a u#'ase! a#'%er!t e e%'"!te ab!#!'ase$ eter!nate e

    Can!a ab!#ans$ u%a ant!b!'t!#e sa!u !un'e%res!e (!ne#t!a 9IV)*

    -leucopla"ia %'rt!une e u#'asa ab!#!'asa$ us#ata$ #'ns!erata e"!une %re#an#er'asa*

    c. 'odificari la nivelul amigdalelor si palatului

    -/ipertrofia amigdaliana- a!1ae ar!te$ #r!%t!#e$ n'ra #''rate$ ara e%'"!te,

    -migdalita acuta#u a!1ae &!%ertr'!ate* er!teat'ase$ urer'ase$ #u #r!%te #'nt!nan

    e0suat %uruent$ e et!''1!e ba#ter!ana,

    -bcesul amigdalian4 #'%!#at!a a!1a!te! a#ute$ %r'e!nenta urer'asa s!

    er!teat'asa a '8e! a!1a!ene,

    -cancerul amigdalian &!%ertr'!e un!ateraa$ !n''ra a '8e! a!1a!ane #e %'ate u#era*

    d. 'odificari la nivelul limbii

    0 l t t ! t t! t t !t b! !

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    61/203

    -0ormal$ as%e#ta ete! 'rsae r'"at$ #at!eat$ #u sau ara %re"enta e e%'"!t ab!#!'s

    !n*

    -'odificari patologice:

    -limba saburala- e%unerea$ a n!+eu ete! 'rsae$ a unu! e%'"!t ab!#!'s$

    abunent$ e es#uaare, !n b'!e ebr!e$ !n star!e 1ra+e,

    -limba geografica- aternanta e "'ne n'rae$ %a%!ate$ #u "'ne e%a%!ate$

    an !%res!a e &arta, ara sen!!#at!e %at''1!#a,

    -limba neagra, paroasa %e %artea %'ster!'ara$ e!an$ a%ar %'rt!un! e

    u#'asa !n1uaa #u %a%!e aun1!te$ brun-ne1r!#!'ase, ara sen!!#at!e %at''1!#a,

    -limba depapilata$ netea$ e #u'are r's!e-a%r!nsa$ t'teauna #u sen!!#at!e%at''1!#a, ane!a %ern!#!'asa (#arenta +!t B/2)$ #un's#uta #a 1's!ta 9unter$ !n e!#!tu

    at'r +!ta!ne !n 1ru%u B$ #arenta e !er,

    -limba zmeurie !n s#arat!na$ at &!%ertr'!e! %a%!e'r !n1uae,

    - leucopla"ia linguala,e"!une %re#an#er'asa$ %e ar1!n!e sau ata !ner!'ara a

    !b!!,-cancerul lingual 'rat!une n'uara$ #are #reste %r'1res!+$ %e ar1!n!e sau

    atur!e !b!!*

    e. 'odificari ale dintilor si gingiilor

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    62/203

    -u!#" (e"!une !'e%!te!aa ben!1na)sau !n sr S8'1ren(!n!trate !'#!tare a a#est n!+e)*

    -'arirea de volum unilaterala tu'ra ben!1na sau a!1na a 1ane!$ sau !t!a"a

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    63/203

    1 1 1

    #anauu! sa!+ar$ #u #'!#a sa!+ara

    g. 'odificarile tiroidei

    P'ate ! ar!ta e +'u*

    -Mar!rea !u"a a 1ane!$ ara n'u! !n gusa endemica, tiroidita /ashimoto, boala

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    64/203

    N't!un! e anat'!e: %!eea$ su%raata e %este / 24 1 straturi:

    -epidermul$ strat ne+as#uar!"at: - strat ba"a (ut!%!#are)

    - strat s%'n1!'s (!n#e%e e%unerea >erat!ne!)

    - strat #'rn's (#eue >erat!n!"ate$ se es#uaea"a),

    -dermul$ tesut #'n8un#t!+$ b!ne +as#uar!"at- 1ane$ '!#u! %!'s! s! ter!nat!! ner+'ase,

    -hipodermul$ #e a! %r'un$ 'rat !n tesut #'n8un#t!+ #u r' e sust!nere$ tesut

    a!%'s$ 1ane su'r!%are . %artea %r'una a '!#u!'r %!'s!$ +ase$ ner+!*

    nexele pielii:- fanere (parul si unghiile) - gandele anexe: - sebacee (!n er$ se#reta sebu #u r' %r'te#t'r)

    -sudoripare (!n &!%'er$ exocrine#u r' !n ter're1are

    s!apocrine#e se es#&! !n '!#u!! %!'s! s! eter!na !r'su #'r%uu!)*

    =un#t!!e %!e!!:- e %r'te#t!e,

    - sen"'r!aa (re#e%t'r! ta#t!!$ ter!#! s! urer's!),

    - ter're1are,

    - e0#ret'r!e (subst* e!!nata %r!n su'are),

    -etab'!#a (%art!#!%a a etab'!su +!t* D$ !%!#ata !n etab'!su

    's'#a#!#),

    !ielea se examineaza prin inspectie si palpare.

    'odificarile de culoare ale pielii:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    65/203

    Factorii ce determina culoarea pielii:

    %. 6ransmiterea si difractia luminii

    $. !igmentii pielii:

    -melanina,%!1ent brun se#retat e #eue s%e#!a!"ate (ean!n'#!te) !n er s!

    &!%'er* S!nte"a eter!nata 1enet!# (!erente ras!ae s! !n!+!uae)*

    -carotenul %!1ent 1aben e%us !n 1ras!ea sub#utanata$ 1* seba#ee s! str* #'rn's

    e%!er!#*C''rea"a "'nee &!%er>erat!n!"ate*

    -hemoglobina din hematii: 2 're, oxihemoglobina (r's!e-a%r!nsa$ !n arter!'e) s!

    deoxihemoglobina (r's!e-!n#&!sa$ !n +ene)* C'ntr!but!a &e'1'b!ne! a #''rat!a %!e!!e%!ne s! e su%er!#!a!tatea retee! +en'ase$ 1r's!ea e%!eruu!*

    )uloarea normala a tegumentelor +ar!a"a #u rasa$ +arsta s! 1r* e e0%unere a s'are.

    !rincipalele modificari de culoare a pielii:

    - 6ulburari de pigmentare: hiper si hipo pigmentarea

    - !aloarea si eritemul

    - )ianoza si circulatia colaterala

    - cterul.

    %. 6ulburarile de pigmentare:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    66/203

    a. /iperpigmentarea:

    -P'ate !:1enera!"ata$ re1!'naa$ '#a!"ata*

    ;/iperpigmentarile generalizate:

    -!"!''1!#e (ras!ae$ u%a e0%unerea a utra+!'ete)

    -%at''1!#e .at'rate e0#esuu! subst* #are #''rea"a brun %!eea$ !n %r!u ran

    ean!na* In:

    - boala ddison4 !nsu!#!enta #'rt!#'su%rarenaa %r!ara, e0#esu e ean!na

    at'rat e0#esuu! e &* aen'#'rt!#'tr'% &!%'!"ar (ACT9)$ #u stru#tura aseanat'are

    & ean'tr'% se#retat e &!%'!"a !ntere!ara$ #e st!uea"a ean'1ene"a,Ins't!tae ate an!estar! ae b'!!: &!%'tens!une arter!aa$ &!%er%'tase!e$ &!%'natre!e$

    &!%'+'e!e$ asten!e$ !na%ententa$ 1reata$ +arsatur!$ !aree*

    -hemocromatoza(ee#t 1enet!#) s! &e's!er'"a (%r!n a!n!stare e0#es!+a e !er

    %arentera$ e transu"!! re%etate)* 9!%er%!1entarea te1uente'r s! u#'ase'r at*

    e%uner!! !n e0#es a !eruu!$ !n %!ee$ u#'ase$ #a s! unee 'r1ane (&!%'!"a$ %an#reas$

    !#at$ !'#ar)$ e+'uan #u: !nsu!#!enta 1'na!#a$ !abet "a&arat$ #!r'"a &e%at!#a$!nsu!#!enta #ar!a#a (#!r'"a %!1entara$ !abet br'n"at)* 9e's!er!na e%usa !n

    %!ee st!uea"a ean'1ene"a*

    - hiperpigmentari dat. depunerii in piele de subst. medicamentoase sau chimice:

    a!'ar'na$ #'r%r'a"!na$ sarur! e arsen!#$ b!sut$ er#ur$ aur$ ar1!nt*

    -lte situatii: Insu!#!enta renaa (ur'#r'!)$ !nsu!#!enta &e%at!#a (e!#!t e !na#t!+are a

    st!uat'r!'r ean'1ene"e!)$ aen'reea %r!ara (!nteresare &!%'!"ara)*

    ;/iperpigmentarile regionale: !n anu!te re1!un! anat'!#e$ !n anu!te #'n!t!! %at''1!#e:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    67/203

    - acantozis nigricans$ &!%er%!1entare #u &!%er>erat!n!"are !n re1* a0!ara sau

    %er!an'1en!taa, a%are !n #an#ere sau en'#r!n'%at!! (a#r'e1a!e$ !abet)*

    -hiperpigmentarea gambiera ?ocreH$ at'rata sta"e! s! #rester!! %res!un!! #a%!are #u

    e0tra+a"are s! e%unere e &e's!er!na$ !n !nsu!#!eta +en'asa #r* s! !nsu!#!enta #ar!a#a, - hiperpigmentarea prin fotosensibilizarea "'ne'r e0%use a s'are$ u%a e!#aente

    't'sens!b!!"ante (*e u'r'#&!n''nee) sau !n %'r!r!e (#u atr'!! s! #!#atr!#e te1uentare)$

    %ea1ra*

    - )loasma sau masca gravidica4 ' &!%er%!1entare !"!''1!#a$ s!etr!#a$ a n!+eu ete!$

    are'e'r aare$ !n!e! abe ab'!nae$ +u+e! s! #!#atr!#e'r %'st'%erat'r!!*

    -/iperpigmentarile localizate: netee (a#ue sau %ete) sau re!eate (%a%ue sau %a#are):

    - efelidele (pistruii)$ a#ue %!1entare$ !n "'nee e0%use a s'are$ eter!nate 1enet!#$

    ara sen!!#at!e %at''1!#a,

    -lentigo (alunitele*: %a%ue %!1entare$ #ara#ter #'nst!tut!'na$ ara sen!!#at!e %at'*,

    -nevii pigmentari4'rat!un! !#! tu'rae &!%er%!1entate$ net e!!tate$ brun-

    ne1r!#!'ase* Ben!1ne ar se %'r a!1n!"a %r!n !r!tare e#an!#a*

    -neurofibromatoza von 3ec"linghausen:%ete #'arate #a s! #aeaua #u a%te !br'ae

    #utanate (tu'rete er'e%!er!#e '! ) s! %er!neurae (- sene neur''1!#e e

    #'%res!e)*

    b. /ipopigmentarile:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    68/203

    -P't a+ea #ara#ter 1enera!"at sau '#a!"at*

    -lbinismul 4 ' &!%'%!1entare 1enera!"ata at'rata e!#!tuu! t!r'"!na"e!$ en"!a

    !%!#ata !n ean'1ene"a*Te1uente ne%!1entate$ %ar ab$ !r!s e%!1entat$

    %u%!a r's!e at +!"ua!"ar!! #'r'!e! ne%!1entate$ re#+ent 't''b!e* - 2itiligo 4 !s#r'!e #u #ara#ter 1enera!"at sau '#a!"at, %ete a#r'e s!etr!#e$ #u

    ar1!n! us'r &!%er%!1entate* Du%a traue %s!&!#e sau !n b'! #u %at'1en!e

    aut'!una (en'#r!n'%at!!: B'aa Base'$ b'aa A!s'n)*

    $. !aloarea si eritemul

    a. !aloarea-La rasa aba$ n'ra$ te1uente r'"$ at* 9b !n %e0ur!e er!#e sau subu#'ase$

    #u +ar!at!! !n!+!uae$ !n #t e 1r e e"+'tare a a#est'r %e0ur!*

    -!aloarea s#aerea !ntens!tat!! #''rat!e! r'" a te1uente'r s! u#'ase'r*

    -Pa'are #'nst!tut!'naa . se 'bser+a #''rat!a bu"e'r$ !b!!$ u#'ase!

    bu#'ar!n1!ene s! #'n8un#t!+ae*

    'ecanismele palorii:

    - #resterea 1r's!!! te1uente'r (eee$ !0ee- %a'are 'ar a te1uente'r),

    - +as'#'nstr!#t!a +ase'r er!#e(a r!1$ stres$ #'%ensat'r u%a ' &e'ra1!e a#),

    - scaderea concentratiei /b din sangele vaselor cutanate anemie

    nemia 4 #'nse#!nta s#aer!! 9b !n san1e$ a+an re%t cauze:

    - %erer! a# sau #r e san1e,

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    69/203

    - %erer! a# sau #r e san1e,

    - %r'u#t!a !nsu!#!enta e &e'1'b!na s! &eat!!,

    - &e'!"a #res#uta*

    -

    C''rat!e %a!a #u nuante !er!te !n un#t!e e t!%u ane!e! s! #'nte0tu #!n!#:- #a #earaH sau &art!aH !n ane!a %'st&e'ra1!#a a#t,

    - #a aa!aH !n ane!!e &e'!t!#e at W 9b s! a b!!rub!ne! %r!n &e'!"a,

    -#a %a!uH$ !s#ret 1abu!e$ !n ane!!e e1a'bast!#e %r!n e!#!t e +!t B/2,

    - %a'are 1aben-+er"u!e$ nu!ta cloroza, !n ane!a er!%r!+a !nstaata a

    %ubertate$ a etee t!nere,

    - %a'area e nuanta ter'asa !n ane!!e !n !nsu!#!enta renaa #r'n!#a

    (ur'#r'!)*

    -De ana!"at !n #'nte0tu #!n!# s! a ate'r e ab'rat'r*

    b. #ritemul 4 r'seata +!e$ an'raa a te1uente'r*

    -'ecanisme:

    - !atarea +ase'r #utanate (&!%ere!e), er!teu !s%are a %res!unea +ase'r,

    - trans%arenta #res#uta a te1uente'r,

    - #resterea nr e er!tr'#!te s! a #'n#entr* 9b !n san1e*

    -ocalizare: 1enera!"ate s! '#a!"ate*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    70/203

    -Semnificatie: !"!''1!#a$ un#t!'naa sau %at''1!#a:

    -#ritemul pudic:a e't!+!$ a e't!!$ !n re1 #ea!#a$ 1at s! t'ra#ee su%er!'r,

    -#ritemul dupa expunerea la caldura (!s%are u%a !ne%artarea stresuu! ter!#) s!

    dupa expunerea la soare (%'ate %ers!sta #ate+a "!e$ %'ate ! e0%res!a une! arsur! e 1rI$ - ebra$ #eaee$ %rur!t),

    -!oliglobuliile$ #u r'seata a ete! #u tenta #!an't!#a$ !n s%e#!a !n #ee e 'r!1!ne

    #ar!'%u'nara,

    -eritemul fetei din bolile febrile$ (#as!# a#!esu +utu's !n %neu'n!e),

    -#ritemele generalizate din bolile contagioase eruptive e u1a#e s! %re#ee eru%t!a#ara#ter!st!#a (ru8e'a$ s#arat!na),

    -#ritemul circinat din 3sub 'ra unu! ar# e #er#,

    -#ritemul din bolile alergice

    -#ritemul etilicilor, ata s! nas,

    -3ubeoza diabetica a#!es r'"at,

    -ntoxicatia cu monoxid de carbon:at #'n# #arb'0!&e'1'b!ne!,

    -#ritemul medicamentos: a n!+* ete!$ %'et! s! nas$ s!etr!#$ u%a: en!t'!na$ sua!e$

    ant!b!'t!#e$ barb!tur!#e$ r* e 't'sens!b!!"are a u'r'#&!n''ne,

    -'acule eritematoase in: s!!!su se#unar (#'!eru Venere!$ !n 8uru 1atuu!)$ ebra

    t!'!a$ LES*

    -n dermatomiozita%a#! e #u'are r's!et!#a-+!'a#ee$ a n!+eu #a%uu! s! b* Iner!'are teean1!e#ta"!! s! tub* P!1entare,

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    71/203

    -#ritemul palmar din ciroza hepatica.

    1. )ianoza si circulatia colaterala venoasa

    a.)ianoza #''rat!a abastru!e a te1uente'r s! u#'ase'r$ at une! #ant!tat! #res#ute

    e 9b reusa !n +asee te1uentare(J71)*

    -Ate #au"e: %re"enta un'r 9b an'rae (M$ ;ansas$ su9b$ et9b)*

    -C!an'"a a%are #an saturat!a !n '0!1en a s1 arter!a F7*

    -C!an'"a nu se #'reea"a #u &!%'0e!a (s#aerea #'n#entrat!e! '0!1enuu! !n san1e) s! #u

    &!%'0!a ('0!1enare t!suara !nsu!#!enta)* In ane!e (#an s#ae #'n#entrat!a 9b) a%are rar

    #!an'"a$ ar are sen!!#at!e e 1ra+!tate* In %'!#!te!! a%are #!an'"a$ at'r!ta #rester!!#'n#entrat!e! 9b*

    -'ecanisme de producere:

    -%. 'ecanism central:%r!n #resterea #'n#entrat!e! 9b reuse !n s1 arter!a a'rt!#$ #u 2

    #au"e:

    -Oxigenarea pulmonara insuficienta a sg din arterele pulmonareat'r!ta:

    - 9!%'+ent!at!e! a+e'are (%erturbarea e#an!#!! +ent!at'r!! #a !n e'rat!! t'ra#!#e$

    ra#tur! e #'aste$ %ara!"!! us#uare, a re1ar!! res%!rat!e! !n b'! neur''1!#e sau

    'bstru#t!! ae #a!'r res%!rat'r!! !#!) ,

    - Tuburar!'r e !u"!une a 1a"e'r %r!n b* a+e''#a%!ara (!br'"e %u),

    - Perturbar!! ra%'rtuu! +ent!at!e%eru"!e (br'ns!ta #r$ ast$ %neu'n!e a#)*

    -imixtiunea intracardiaca de sange venos (sunt dreapta-stanga*. !n #ar!'%at!!

    !t t t (DSV)

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    72/203

    #'n1en!tae #u sunt r-st1 (DSV)

    -O0!1en'tera%!a ae!'rea"a #!an'"a at'rata &!%'+ent!at!e! a+e'are ar nu are ee#t !n

    suntu r-st1*

    -

    C!an'"a #entraa estegeneralizata si calda (&!%'0!a eter!na +as'!atat!e*.-$. 'ecanism periferic:%r!n e0tra#t!a #res#uta a O0!1enuu! !n s1* arter!a n'ra

    '0!1enat e #atre tesutur!* A%are !n staza(!n#et!n!re a #!r#uat!e!)* D!erenta

    arter!'+en'asa are e '0!1en*

    -Sta"a %'ate !:- 1enera!"ata,

    - '#a!"ata %r!n:

    -s%as arter!a (r!1$ an0!etate$ sr* Ranau),

    -'bstru#t!e arter!aa (ater's#er'"a 'b!teranta$ +as#u!te)

    -e!#!t a #!r#uat!e! +en'ase (tr'b'eb!ta %r'$ +ar!#e$ !nsu* Ven)

    b. )irculatia venoasa colaterala 4 %re"enta un'r +ene an'ra !atate !n "'ne anat'!#e

    s%e#!!#e*

    -C!r#uat!a #'ateraa 4ut!!"area %tr rea!"area #!r#uat!e! arter!ae sau a rena8uu! +en's

    a un'r +ase ne!%'rtante un#t!'na$ #an u0u n'ra nu a! este %'s!b! %r!n +asee

    %r!n#!%ae*

    -S!n1ura #!r#uat!e #'ateraa 'bs+* a su%raata 4 #ea +en'asa*

    -6ipuri de circulatie venoasa colaterala:

    - circulatia colaterala toraco-brahiala: a n!+* uaruu!$ /3 su%* brat s! re1*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    73/203

    circulatia colaterala toraco brahiala:a n!+* uaruu!$ /3 su%* brat s! re1*

    sub#a+!#uara* Dat 'bstru#t!e! !ntr!nse#! (tr'b'eb!ta) sau e0tr!nse#! (#'%res!e) a v.

    subclaviculare sau axilare de o parte, #an #!r#* #'ateraa e b!ateraa !n!#a #'%res!a v

    cave superioare e #atre un %r'#es tu'ra e!ast!na (sr* e!ast!na)*

    -

    circulatia colaterala abdominofemurala. !n /3 su% a #'a%se! s! %eretee ab'!na+e#!n$ at tr'b'eb!te! v. iliace ext sau comune.

    - circulatia colaterala cavo-cavaat* 'bstru#t!e! (Intr!nse#! sau e0tr!nse#! ) a v. cave

    inferioarearposibil si a v. cave superioare!atarea v. hipogastrica si epigastrica, %e

    an#ur!e ab'!nae$ #u res%e#tarea re1!un!! %er!'b!!#ae*

    - circulatia colaterala portocava. !atarea venelor periombilicale.Da#a au as%e#t

    +ar!#'s e!nes# sdr. )ruveilhier- 5aumgarten. In 'bstru#t!! ae v. porte$ e0tra&e%at!#e(tr'b'eb!ta$ #'%res!e e0tr!nse#a)$ sau !ntra&e%at!#e (#!r'"a$ aatur! e !atarea

    #e'rate anast''"e %'rt'#a+e- +ar!#e es'a1!ene s! &e'r'!"!)*

    9. cterul

    -&efinitie: #''rat!a 1abena a te1uente'r$ u#'ase'r s! %ase!$ at* #rester!!

    b!!rub!ne! ser!#e %este $ 1*

    -Nu este ' ent!tate %at''1!#a$ #! un sen a un'r b'! !+erse* De a#eea e !%'rtanta

    et!''1!a !#teruu!*

    Formarea bilirubinei

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    74/203

    -B!!rub!na 4%r'usu !na e etab'!s a nu#euu! tetra%!r'!# (!n %r!n#!%a a

    hemului din hemoglobina*.Se 'rea"a !n #euee ret!#u'en'te!ae $ une re"uta

    bilirubina indirecta, !ns'ub!a !n a%a$ #are nu se e!!na %r!n ur!na*

    -B!!rub!na !n!re#ta e trans%'rtata !n ser e #atre abu!na$ #e are ' #a%a#!tate a0!ae trans%'rt %tr* ' #'n#entrat!e a b!!rub!ne! ser!#e e - 1 b!!rub!na/ ser*

    -Aste b!!rub!na !n* a8un1e a !#at$ une se etab'!"ea"a !n 3 eta%e:

    -Ca%tarea B! !n s1 s! trans%'rtarea !ntra#euar !n !#r'"'!! &e%at'#!tuu!,

    -C'n8u1area B! !n %r!n#!%a #u a#! 1u#ur'n!# a n!+eu !#r'"'!'r &e%at!#!,

    -E0#ret!a !n b!a a B! #'n8u1ate*

    - In #ee 3 %r'#ese- !%!#ate en"!e a #ar'r e!#!t ere!tar #'nu#e a ictere

    hepatocelulare ereditare*(e!#!t e #a%tare sau e!#!t e #'n8u1are a B! 4 sr* Cr!1er .

    Na88ar s! sr* G!bert$ e!#!t e e!!nare a B! #'n8u1ate 4 sr* Dub!n .'&ns'n s! R't'r)*

    -5ilirubina con=ugata (directa* a rea#t!a +an en Ber1& !re#ta s! e &!r's'ub!a* Se

    e!!na 'ata #u b!a !n !ntest!n$ nu se abs'arbe !ntest!na$ #! e e#'n8u1ata s! reusa e#atre 'ra ba#ter!ana !n #''n a urobilinogen,abs'rbab! (/-2)*Ur'b!!n'1enu

    abs'rb!t a8un1e a !#at s! re!"ea"a circuitul enterohepatic al pigmentilor biliari.

    -Restu ur'b!!n'1enuu! e e!!nat %r!n s#aun #a atare sau '0!at !n urobilina (#''rata

    %'rt'#a!u)*

    - B!!rub!na !re#ta se e!!na %r!n ur!na*

    )lasificarea icterelor: u%a eta%ee etab'!suu! b!!rub!ne!:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    75/203

    /* I#tere %r!n 'rare e0#es!+a e b!!rub!na (icterele hemolitice*' %arte #u #ar* a!!a,

    2* I#tere %r!n tuburarea etab'!suu! &e%at!# a b!!rub!ne! (ictere hepatocelulare*

    3* I#tere %r!n tuburarea e!!nar!! b!e! (icter colestatic sau obstructiv*.

    Semiologia icterelor: Interesea"a:

    - #u'area te1uente'r,

    - #u'area s#aunuu!,

    - #u'area ur!ne! (#''rata e b!!rub!na !re#ta s! ur'b!!na)

    - In stab!!rea !a1n'st!#uu! au !%'rtanta:

    - C'nte0tu #!n!#,

    - Datee %ara#!n!#e: #'n#entrat!a B! t'tae$ !re#te$ !n!re#te, en"!ee &e%at!#e$

    !n+est!1at!!e !a1!st!#e*

    ;)uloarea tegumentelor si a mucoaselor: 1abena$ #e a! b!ne e+!ent!ab!a a n!+*s#ere'r*

    I#teru !s#ret$ #u b!!rub!ne!e F2 1 4 subicter, 'ar a n!+eu s#ere'r*

    Scaunul si urina as%e#t !er!t$ !n un#t!e e t!%u e !#ter:

    a. cterul hemolitic:

    - s#aun %e!'#r' %r!n e!!nare #res#uta e ur'b!!na,

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    76/203

    s#aun %e!'#r' %r!n e!!nare #res#uta e ur'b!!na,

    - Ur!na &!%er#r'a %r!n e!!nare #res#uta e ur'b!!na,

    - Pre'!na B! !n!re#ta*

    - P's!b!: ane!e$ s%en'e1a!e$ #ara#ter a!!a*b. cterul hepatocelular:

    - S#aun e#''rat,

    - Ur!na !ntens #''rata,

    - Cu #resterea B! !re#te s! !n!re#te*

    - In &e%at'%at!! #a &e%at!te #r'n!#e$ #!r'"e #u: &e%at'#!t'!"a$ &e%at'e1a!e$ sene ae

    #!r'"e! &e%at!#e$ ante#eente %ers'nae #e #'nu# a et!''1!a +!raa$ e!#aent'asa$

    t'0!#a$ aut'!una a b'!! &e%at!#e*

    c. cterul colestatic:

    - S#aun e#''rat,

    - Ur!na !n#&!sa a #u'are s! s%u'asa (#a berea nea1ra),

    - Creste B! !re#ta*

    - Cuprurit

    - P's!b!: urere !n &!%'#'nru r (!t!a"a b!!ara)$ ebra$ 1retur!$ +arsatur!$ +e"!#a b!!ara

    %a%ab!a$ sene e #!r'"a b!!ara %r!!t!+a$ &e%at'#!t'!"a$ #resterea en"!e'r e#'esta"a*

    LE5IUNILE CUTANATE:

    Cas!!#are %+ 'r''1!#:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    77/203

    % 1

    -Le"!un! eeentare %r!are s! se#unare,

    -Le"!un! &e'ra1!#e,

    -

    Le"!un! +as#uare*- eziunile elementare cutanate:

    -%. !rimare

    a. 'odificari bine delimitate de culoare, nereliefate si fara consistenta:

    -'acula '!!#are #!r#us#r!sa e #u'are $ !#a$ sub 7 $ nere!eata s! e a#eeas!

    #'ns!stenta #u a %!e!! !n#'n8urat'are,P't !:

    -Er!teat'ase: ues$ ebra t!'!a,

    -9e'ra1!#e:%etes!!e !n tuburar!e &e'sta"e!,

    -P!1entare (ee!ee sau %!stru!!)*-!ata a! are e#at a#ua $ %este / #* a%are #a atare sau %r!n #'nuenta a! ut'r

    a#ue*

    b. eziunile circumscrise, reliefate, de consistenta crescuta:

    -!apula 'rat!une re!eata$ e #'ns!stenta a! #res#uta e#at te1uentu !n#'n8urat'r$

    !#a$ sub 7 * E0: %a%uee !n urt!#ar!e$ ne+!! %!1entar!$ >erat'aee seb're!#e sau

    sen!e$ +eru#!e (%a%ue e 'r!1!ne +!raa)*

    -!lacardul asenat'are %a%ue! ar a! are* P'ate re"uta !n #'nuenta %a%ue'r$ ea#aru urt!#ar!an*

    -0odulul 'rat!une #u !ens!un! !ntre $7 s! 2 #$ e #'ns!stenta s'!a$ s!tuata a!

    %r'un:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    78/203

    %

    -er'e%!er!#$ !!n aerent e te1uentu su%er!#!a,

    -&!%'er!#$ 'b! ata e te1uentu su%er!#!a*-N'u!! . !n !er!te ae#t!un!:

    -N'u!! !n tuber#u'"a,

    -Er!teu n''s$ er'e%!er!#!$ r's!!-+!'a#e!$ !n !ne#t!! (TBC$ !ne#t!!

    stre%t'#'#!#e),

    -N'u!! Oser* Er!teet's!$ urer's!$ %e e1ete$ %ae$ %ante !n en'#ar!ta

    suba#uta,

    -N'u!! Menet$ %e su%raetee e e0tens!e ae b* In RAA,

    -6umora4 'rat!une #!r#us#r!sa s'!a$ e !ens!un! #e e%ases# 2 #* #e !nteresea"a

    t'ate str* %!e!!$ %utan sa e e%aseas#a !n %r'un"!e*

    c. eziuni circumscrise cu continut fluid

    -2ezicula ' a#uuare e !#&! ser's$ !n !nter!'ru te1uentuu!$ e !ens!un! !#! (F7)$ - su%er!#!ae$ !n e%!er (nu asa #!#atr!#e u%a +!ne#are),

    - %r'une$ !ntre e%!er s! er$ #u !nteresarea b* ba"ae e%!er!#e (asa #!#atr!#e

    u%a +!ne#are)*

    -Du%a t'%'1ra!e: - '#a!"ate ("'na "'ster)

    - 1enera!"ate (+ar!#ea)*

    - 5ula ' a#uuare e !#&! ser's #u !ens!un! !ntre $7 . 2 #, flictena e%aseste 2

    I ! !! b ! t !

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    79/203

    #* In arsur!$ aer1!!$ unee b'! erat''1!#e*

    -pustula a#uuare e !#&! e !ens!un! !#!$ sub 7 $ #u !#&! %uruent* In

    a#nee$ !%et!1'* P't a%area %r!n su%ra!ne#tarea +e"!#ue'r*

    5. Secundare

    a. eziuni prin pierdere de substanta cutanata:

    - eroziunea %!erere e substanta su%er!#!aa$ !n stratur!e e0terne ne+as#uar!"ate

    ae e%!eruu!$ nu san1erea"a,

    - exulceratia %!erere e substanta su%er!#!aa #e !nteresea"a t'ate str$

    e%!eruu!$ %ana a b ba"aa$ %e #are ' res%e#ta* De'are#e !nteresea"a str* ba"a$asa #!#atr!#e u%a +!ne#are,

    -ulcerul (ulceratia* o %!erere e subst* a! %r'una- !nteresea"a e%!eru$

    eru$ &!%'eru$ !n#us!+ +asee$ san1erea"a$ asa #!#atr!#e:

    - u#eru +ar!#'s !n !nsu!#!enta +en'asa #r'n!#a,

    - san#ru !n s!!!su %r!ar,- e%!te!'aee,

    - !sura 4 %!erere e subst* !n!ara,

    -es#'r!at!a 4 %!erere e subst* su%er!#!aa %r'usa %r!n abra"!une$ e

    e"!une e 1rata8*

    b. eziuni secundare prin productii la suprafata pielii:

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    80/203

    - )rusta e%'"!t %r'+en!t !n us#area un'r se#ret!! a su%raata %!e!!* Du%a natura

    se#ret!e!: - #ruste &eat!#e (san1e$ brun-r's#ate),

    - #ruste e!#er!#e (se#ret!e %uruenta$ 1abene)*

    -Scuama !a nastere %r!n e0'!erea unu! !# ra1ent !n stratu >erat!n!"at* In er!ta

    seb're!#a$ %s'r!a"!s*

    -c. eziunile cicatriceale:

    -atrofia cutanata ' subt!ere a %!e!!$ #e %!eredesenul imprimat de papilele dermice. La

    +arstn!#! (!"!''1!#)$ !n LES$ s#er'er!e$ !s#&e!a %er!er!#a #r,

    -)icatricea #a urare a !n'#u!r!! stru#tur!! n'rae a eruu! #u tesut #'n8un#t!+!br's, u%a %a1!$ u#ere$ e0u#erat!!,

    -)heloidul ' #!#atr!#e #u tesut #'n8un#t!+ !n e0#es*

    5. eziuni hemoragice ale pielii

    -petesia: ' &e'ra1!e !ntraer!#a$ ' a#ua r'tuna$ e /-3 * r's!e-+!'a#ee (a%'!

    bruna$ %a!a$ %ana a !s%ar!t!e)$ ne'!!#ata e %res!une* Can #'nuea"a a%arepurpura. Sunt e0%res!e a tuburar!'r &e'sta"e! (%at''1!a tr'b'#!tuu!$ a +ase'r$ !n

    eb'!! #utanate)*

    - #chimoza (vanataia* &e'ra1!e er'e%!er!#a e !ens!un! ar!* Pata e

    !ens!un! +ar!ab!e$ #u #u'are s#&!bat'are !n #ate+a "!e e a +!'a#eu a +er"u!$

    1aben . brun$ a%'! !s%are* S%'ntana !n ee#te e #'a1uare sau %'strauat!#*

    -/ematomul 4 a#uuarea une! #ant!tat! e san1e a n!+eu &!%'eruu!$ !n ura une!

    &e'ra1!! a! !%'rtante* N'u +!'a#eu$ #u'are !n e+'ut!e #a a e#&!'"a*

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    81/203

    1 % $

    P'sttrauat!# sau s%'ntan*

    -eziuni hemoragice ale mucoaselor:

    -erat!n!"area te1uentuu! su%ra!a#ent$#e !s%ar 1reu a +!tr'%res!une* A%ar a +arstn!#!$ ara sen!!#at!e %at''1!#a*

    -Stelutele vasculare (angioamele stelate* !atat!! ae unu! ter!t'r!u arter!'ar reus$

    'rate !ntr-' "'na #entraa %usat!a r's!e$ e a #are %'rnes# !#! !atat!! #a n!ste

    ra"e$ !n !aetru e 7-/7 * D!s%ar a +!tr'%res!une* In &!%erestr'1en!s a ee! s! !n

    #!r'"a &e%at!#a (!n#a%a#!ateta !#atuu! e a etab'!"a &'r'n!! se0ua!)$ %e t'ra#e$ ata

    s! b su%er!'are*

    -6elangiectaziile !atat!! +as#uare !n!are$ s!nu'ase$ e !#a un1!e$ '#a!"ate:

    -Pe %'et!! 'bra8!'r (e0%unere a s'are$ a#''!s$ 9TA),

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    82/203

    -Pe t'ra#e !n e!"e s! %a&!%eur!te,

    -Pe b !n a ee! %'sten'%au"a sau b'aa +ar!#'asa*

    MODI=ICARILE =ANERELOR

    'odificarile unghiilor- N'ra trans%arente s! us'r !n#urbate trans+ersa*

    -Pat''1!#:

    -%. modificari de culoare: #!an't!#e sau %a!e*

    -$. modificari de forma:

    -Bnghia hipocratica (in geam de ceasornic*4 un1&!a !n#urbata !n sens 'n1!tu!na*In#'nte0tu e1etuu! &!%'#rat!# 4 '!!#are a aan1e! !stae: un1&!e !n#urbata$

    &!%ertr'!e a tesutuu! 'ae !n 8uru un1&!e! s! a %er!'stuu! ut!e! aan1e$ #!an'"a

    un1&eaa*

    M'!!#are 1enet!#a sau !n #'nte0tu !er!te'r b'!:

    - %u'nare #r (Su%urat!! %u'nare$ #an#er %u'nar),- #ar!'%at!! #'n1en!tae #!an'1ene,

    -en'#ar!ta enta,

    -sr #'%res!+e e!ast!nae,

    -b'! !1est!+e: %'!%'"a !ntest!naa$ CBP$ RCU9,

    - '! 'bu!!*

    - !latonichia si coilonichia (un1&!a %ata$ res%e#t!+ #'n#a+a)$ !n ane!!e er!%r!+e #r'n!#e,

    6ulburari trofice, ca onicomicoza .

  • 7/24/2019 Presentation1 Cursuri Semiologie Medicala Anul Al II Lea

    83/203

    'odificarile parului

    .'odificari cantitative:

    -hipertricozele#'n1en!tae (&!%ertr!#'"a sa#rata !n s%!na b!!a) sau 'ban!te(!n "'nee su%use !r!tat!e!) 4 e"+'tarea e0#es!+a a %aruu!*

    -hirsutismul 4 a%ar!t!a a ee! sau a #'%!! a %!'


Recommended