Cursuri Management Public

7/29/2019 Cursuri Management Public

1/29

Curs 1

Managemetul public este stiinta de a conduce de a pune in valoare fiinta cea mai

importanta, omul cu scopul identificarii resurselor necesare prestabilite anteriror.Mangementul este un domeniu, are tehnici proprii de analiza, are metode proprii si

este realizat de catre om .Dezvoltare manageriala:

-organizarea omenilor-serviciu de aparare/ de sanatate/ educatie

-de aici rezulta organizare, existenta unor principii, unor ierarhii

Evolutia managementului public:La inceputul secolului 20 se instrumentaeza notiunea de managenet in administratia

publica pentru a eficientiza activitatea administratiei publice.M.P. ca activitate constienta de previzionare, organizare, coordonare si control de

reglare este realizat de om cu scopul satisfacerii nevoii publice, sociale prin punerea invaloare a tuturor resurselor umane, materiale, informationale intr-o perioada determinate detimp.

MP este cel ce a insotit evolutoia omenirii, de la formele primare la cele mai complexeforme de organizare.

MP are o componenta psiho-sociala identificata prin existenta unei starii de spiritcaracteristica fiecarei echipe mangerilae in care se manifesta factorii pozitivi si negative

evolutiei societatii

Trasaturi:

1. este determinate de dinamismul evolutiei societatii si de schimbarea factorilorpolitici, demografici, culturali , juridici.

2. stabilitatea pentru formarea structurala a elementelor de management3. continuitatea prin care se particularizeaza ca process de conducere in raport cu alte

activitati de conducere, de contro, care esete caracteristica sistemelor aflate in schimbare.4. consecventa este raportata la obiectivele pe care le are organizatia publice, existenta

unei flexibilitati, identificarea etepelor procesului de conducere5. ciclicitatea se identifica prin existenta unor noi stari ale sistemului sistemului condussi sistemului conducator

Functiile procesului de conducere acceptate ca fiind a;e scolii moderne

- fct de prevedere

- fct de organizare


2/29

- fct de coordonare

- fct de angrenare- declansare a actiunii

- fct de control-reglare

Toate functiile sunt incluse in procesul de conducere.

FUNCTIA DE PREVEDRE

-functia prin care organizatia publica este condusa prin procedee prin care suntevidentiate aspecte de dezvoltare viitoare cu scopul realizarii obiectivelor acestuia

-prevedrea actiunilor viitoare privind evolutia organizatiei publice-stabilirea obiectivelor-precizarea ansamblului de intentii si a cailor de urmat cu scopul realizarii

obiectivelor-determinarea concreta a tuturor etapelor si programarea actiunlior viitoare

insemnand: -stablirea activitatii/ durata activitatii/

-stabilirea resurselor necesare si a distributiei

FUNCTIA DE ORGANIZARE

-totalitatea ctivitatilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima eficienta a resurselorpe care le are organizatia

ACTVITATI- analiza obiectivelor- studierea situatie existente

- proiectarea situatiei inbunatatite- realizarea conditiilor de aplicarea obiectivelor- aplicarea sistemului imbunatatiti- functionarea sistemului imbunatatiti si urmarirea modului in care acesta functioneaza

FUNCTIA DE COORDONARE

-reprezinta procesul prin care conducatorul creeaza si mentine armonia intreactivitate oameni, compartimentele de munca pe care le conduce in conditiile unui mediu inschimbare cu scopul realizarii obiectivelor acesteia.

ACTIVITATI determinarea riguroasa a structurii de organizare a relatiilor si asitemelor de comunicare din interiorul organizatiei

- stabilirea unui sistem nou de comunicatii- determinarea standardelor de performanta- precizarea modalitatilor de compensare a perturbatiilor


3/29

FUNCTIA DE ANTRENARE DECLANSARE A ACTIUNII reprezinta procesul princare sunt motivate resursele umane din interiorul unei organizatii de catre conducator cuscopul realizarii eficiente a obiectivelor organizatiei

ACTIVITATI cunosterea si aplicarea diferitelor tactici de motivarea a colaboratorilor- stabilirea planurilor de actiune- identificrea mijloacelor si a resurselor privind declansarea actiunii- determinarea momentului de declansare a actiunii- evaluarea modului de indeplinire a actiunii

FUNCTIA DE CONTROL REGLARE reprezinta procesul prin care sunt verificate simasurate realizarile clitative si cantitative ale unor performante, sarcini sau lucrari, suntcomparate cu standarde cunoscute, indicandu-se masuri de corectie ori de cate ori seinregistreaza abateri de la standard.

ACTIVITATI- stabilirea obiectivelor controlului si planificarea acestuia- determinarea nivelului de performanta care poate fi masurat- proiectarea sistemului de control corespunzator cerintelor , si poate fi comparat cu

rezultatul standard- pregatirea personalului care realizeaza controlul si care este controlat- verificarea unor parametrii si compararea cu limitele prestabilite- interpretarea abaterilor stabilindu-se natura, amploarea, frecventa, consecintele- realizarea dupa caz a corectiilor necesare si indepartarea factorilor perturbatori

Cele 5 functii au urmatoarele carcteristici:- sunt specifice procesului de conducere realizat de catre oameni- au caracter general- au continut si forma de manifestare diferit in functie de nivelul ierarhic, de

specificitatea activitatii, de carcterul domeniului- se realizeaza intr-o pondere diferita in functie de gradul de autonomie si se aplica

intr-o conceptie de sistem, ele fiind intr-o interdependenta permanenta- procesul de management presupune existenta a 2 doua subsisteme in interiorul

organizatieio subsistemul conduso subsistemul conducatorRelatiile procesului de conducere definesc functtile acestuia pe baza determinarilor

economice, politice, umane si tehnico materiale.


4/29

Curs 2

Caracteristicile comune ale procesului de conducere

Cele 5 functii au caracter general cu continut diferit in functie de nivelul ierarhic la carese intalnesc.Ori de cate ori se discuta despre procesul de conducere, despre institutiile publice,

reprezentarea grafica a acesteia trebuie asimilata cu existenta unei piramide.

Functia de prevedere reprezinta cea mai importanta functie a procesului deconducereprin care conducatorul, in care conducatorul anticipeaza evolutia, conditia in carese va alfa sistemul socio-economic condus, precum si comportamentul acestuia in conditiileschimbate.

Exercitarea functiei de prevedere trebuie sa asigure identificarea tendintelor existente,prefigurarea proceselor viitoare, a fenomenelor ce pot avea loc si stabilirea obiectivelor cetrebuie atinse si a resurselor necesare.

Fundamenteaza strategiile si tacticile sistemului condus, programele planurile.Aceasta functie raspunde la activitati prin care sunt descries actiuni viitoare, iar

intrebarea este ce trebuie si ce se poate realize.Sunt cunoscute 3 instrumente prin care se poate realize functia:- programare- prognozare- planificare

Literatura de specialitate si practica demonstreaza existenta urmatoarelor metode depreviziune:

a) previziunea pe baza de identitate- care consta in mentinerea sau prelungirea inviitor fara nici o modificare a situatiei existente, aceasta inseamna extrapolarea in timp aconstantei cauzei si a conditionalitatii.

b) Previziunea prin extrapolare are la baza ipoteza potrivit careia atunci cand au locmodificari ale situatiei prezente, cand si cauzele raman constante, efectul schimbarii va fi

acelasi si in perioada imediat viitoarec) Previziunea ciclica- consta in atribuirea evenimentelor viitoare, unele sub formelecare au aparut in trecut pe baza supozitiei ca ele au un caracter ciclic repetabil

d) Previzionarea prin asociere- sunt concepute elemente din cel putin doua evenimenteanterioare din care se pot deduce formele viitoare pe baza evenimentelor anterioare.


5/29

e) Previzionarea prin analogie bazata pe analogia dintre doau category deevenimente consta in presupunerea ca ceea ce se intampla intr-una din category se vaintampla si-n viitor.

f) Previzionarea probabilistica- construirea evenimentelor viitoare prin clasarea lor inprelungirea unor structuri statistice sesizate ca atare pe cale intuitive.

La nivelul conducerii cand se discuta despre componenta de previzionare trebuie sase tina seama ca este un sistem dinamic care instrumenteaza cele mai multe informatii carestau la baza luarii unei decizii si se considera cel mai posibil sistemul existent in sistemulmanagerial social.

Informatiile pe care le instrumenteaza sistemul managerial prin functia de previzionaretrebuie sa aia urmatoarele carcteristici:

a) informatia sa fie integrala- realizarea starii unor indicatori, ce caracterizeaza publiculpentru care trebuie sa luam o decizie

b) trebuie sa fie necesare sisuficente- ceea ce se traduceprin faptul ca un conducatorprefera sa aiba o mica de informatie care sa reflecte realitatea si sa-i permita sa i-a decizia

c) sa fie certe-sa reflecte reaitatead) informarea sa se faca la timp cu momentul in care este luata decizia pentru ca

aceasta sa corespunda realitatii si modelarii unui posibil coportamnet ulterior.

Literatura de specialitate (kontz) defineste ca principii fundamnetale ale planificarii: principiul contributiei obiective

principiul primar al planificarii

principiul eficientei planurilor

structura planurilor are la baza utilizarea a 2 principii: principiul premiselor planificarii care solicita antrenarea mai multor

indivizi ce raspund de planificare, care inteleg si conving sa foloseascapremise substantiale pentru planificare.

Principiul cadrului strategic si de orientari conform caruia cu catstrategiile si orientarile sunt mai atent elaborate si mai clar intelese cu atatva fi mai substantial si mai efficient cadrul planificarilor organizatiei.

Reusita activitatii de planificare impune respectarea urmatoarelor principii:- principiul factorului imitator reprezinta esenta luarii deciziilor, presupune

rezolvarea problemei avand la baza mai multe alternative si identificarea dace esteposibil a factrilor imitatori si eliminarea acestora

- princpiul angajamentului prin care evidentiem existenta unei planificari logicecare acopera o perioada determinate de timp in viitor necesara, pentru a prevedea atatcat este posibil de bine indeplinirea angajamentelor luate


6/29

- principiul flexibilitatii- presupune cresterea gradelor flexibilitatii a planurilorcu scopul evitarii aparitiei factorilor perturbatori si a unor evenimente neasteptate,costul flexibilitatii trebuie masurat in raportu cu costurile riscurilor

- principiul schimbarii dirijate- presupune cresterea numarului deciziilor deplanificare pentru viitor astfel incat prognoza sa fie insotita de activitati de controlrealizate periodic cu scopul mentinerii

Planificarea in organizatie se clasifica :

- pe termen lung

- pe termen mediu

- pe termen scurt

Planurile pe termen lung sunte cele ce acopera aspectele competitive tehnologiice sistrategice cu un grad de complexitate mare atat pentru sistemul condus cat si pentru

conducator. Planurile pe termen lung au in vedere acoperirea activitatii de cercetare si insistemul condus, punand astfel in valoare capacitatea manageriala a sistemului conducator.

Planurile pe termen mediu se refera la perioada de timp cuprinsa intre 1-3 ani, in timpce planurile pe termen lung se refera la obiective generale derivate din planurile strategiceale sistemului condus, planurile pe termen mediu sunt detalii ale unor planuri operative side obicei intra in jurisprudenta nivelului mediu a sistemului conducator.

Planurile pe termen scurt se refera ca sip e termen mediu la obiectivele specifice, ele auun orizont de timp max 1 an si au un impact mai mare asupra activitatii zilnice amagerilor , se regasesc vizibil evidentiate in bugetul de cheltuieli a sistemului condus

PLANURI strategice operative de unica folosintaPlanurile strategice - influenteaza evolutia intregului system condus- sunt elaborate si definite de catre ocupantii niveluirlor ierarhice superioare- descrie misiunea si scopul organizatiei si stabilesc care sunt obiectivele acesteiaMomentul declansarii procesului de planificare incepe cu declansarea formala a

misiunii care stabileste directiile si premisele planificarii activitatii sistemului. Sunt elaborateplanurile operationale, obiective strategice, astfel incat sistemul sa se identifice cu propria

misiune.Planuri operationale acopera un domeniu mai restrans fiind orientate spre ctivitati

saptamanle si zilnice, uneori lunare prin care se asigura realizarea obiectivelorstrategice.Sunt cunoscut ca planuri tactice si au in general ca obiect alocarea resurselornecesare realizarii obiectivului, raportat la o perioada determinate de timp


7/29

Planuri de unica folosinta sunt create pentru a rezolva o problema care este putinprobabil sa apara in viitore, acestea pot fi programate, identificate printr-un program-proect,avand un buget bine determinat.

Planuri permanente sunt create sub conducerea nivelului executive deoarece prinaceste planuri se realizeaza delegarea de autoritate a nivelului executive, rezolvandu-semulte probleme de cei din nivelul executive, contribuind la economisirea timpului in luareadeciziilor.

Curs 3

FUNCTIA DE ORGANIZARE

-armonizarea resurselor-revine unui centru de organizare-stabileste rapoarte optime intre obiective, resurse, raportate la resurse-stabileste proportii necesare (functia de organizare si proportii intre categorii)-asigura cresterea cmplexa a volumului activitatii de organizare in organizatia

publica,realizand intre functia publica de control si functia publica de identificareniiveluri ierarhice.

Prin functia de organizare sunt puse in valoare tehnicile organizarii stiintifice,perfectionarea continua a acestora. Dezvolta si creeaza conditiile aplicarii gandirii sistematicepromovand sistemul de interactiune cu celelalte cond ale functiei de conducere.

Sprijina aplicarea principiilor managementului modern;

- Principiul diviziunii muncii- Principiul autoritatii si responsabilitatii- Principiul disciplinei- Principiul unitatii ordinelor- Principiul unitatii directionale- Principiul subordonarii intereselor individuale la interesul colectiv- Principiul remunerarii- Principiul centralizarii- Principiul functionarii logice-

Principiul ordinii- Principiul echitatii- Principiul stabilitatii conducerii- Principiul stabilitatii conducerii- Principiul initiativi- Principiul solidaritatii


8/29

Functia de organizare permite evidentierea organizarii active in institutiile publice,aceasta fiind reprezentatata prin instrumentele de organizare regulamentara.

Structura de organizare reprezinta rezultatul organizarii institutiei, felul in care partileacestui ansamblu sunt corelate intre ele si sunt asezate intr-o ordine determinata de logicaacesteia.

Partile structurii de organizare sunt elementul uman, circuitul de informare, ansamblulmijloacelor materiale.

Definirea structurii de organizare comporta o analiza realizata dintr-o triplaperspectiva, analiza functionala- sunt identificate functiile organizatiile publice.

-definirea autoritatii stabilirea centrilor decizionali-definirea legaturilor, evidentiindu-se natura acestora.Dimensiunea economica a organizatiei publice se realizeaza prin asigurarea conditiilr

de corelare a sarcinilor cu atributiile, a calitatii cu capacitatile.Dimensiunea sociala presupune satisfacerea nevoilor personalului angajat si a

personalului contactual si a personalului ce ocupa fuctii publice, motivarea acestuia siasigurarea unui statutu conform postului pe care-l ocupa.

Dimensiunea informationala presupune asigurarea conditiilor de circulare a informatieiin cele sensuri.

Un element al structurii de organizare este reprezentat de organigrama, care reprezintao descriere simplificata, grafica a unei structuri de organizare, nu confundati cu structuraorganizare, deoarece organigrama este o componenta a structurii de organizare, alaturi decomportimentele de munca.

Alt elemen constitutiv care reprezinta suma atributiilor omogene din punct de vedere al

naturii si complexitatii, in mod permanent si reactualizat ori de cate ori este nevoie.Se poatedescrie prin rolul sau, prin sarcini si atributii permanente, responsabilitate silegaturi.Autoritatea postului asigura dreptul de a dispune executarea unei sarcini sau a uneilucrari. Responsabilitatea reprezinta obligatia de a indeplini anumite sarcini cu scopulrealizarii misiiunii.

Postul este cel ce se ragaseste in statutul de functiuni, identificat ca un numar si insotitde o marca.Fisa postului reprezinta un document pe care angajatul il semneaza, in care seregasesc atributiile, responsabilitatile, nivelul ierarhic la care este regasit postu respectiv,legaturi de subordonare, de coordonare, de conducere sau de cooperare in interiorul

compartimentului, intre compartimentele situate la acelasi nivel ierahic sau la un nivelinferior sau superior.

Compartimentul de munca sunt grupuri inchegate de persoane, reunite sub aceeasiautoritate ierarhica si cu precizarea atributiilor si sarcinilor cu caracter permanent.

Clasificarea se realizeaza dupa marimea compartimentului compartimentesimple/complexe


9/29

b) dupa legaturi: compartimente ierarhice/ comp. de stat major/ comp functionale

Ocupantul unui post realizeaza activitati ce sunt caracterizate conceptual prin asanumita munca. Munca se poate evidentia prin componentel sale: prin operatie/ sarcina/atributii/ activitati/ legaturi

Legaturile structurale reprezinta sisteme de realizare bi si multi dimensionaleconcepute sa asigure functionarea structurii de organizare. Legaturile pot fi clasificate:

Dpdv al compartimentului in : leggaturi ierarhice de autoritate/ functionale/ deconsultare de tip stat major

Dpdv al reglementerilor pot fi: legaturi formale/ neformaleNiveluri ierarhice semnifica treptele de autoritate ierarhica ce separa functia de

conducere de functia de executie.Linia sau filera ierahica reprezinta controlul prin care circula informatia si

deciziile.Rangul ierarhic, diferit de nivelul ierarhic, identifica importanta unui

departament cu un alt departament.Ponderea ierarhica reprezinta raportul dintre functia de executie si cea de conducere,se

diferentiaza pe orizontala organizarii sau pe verticala acesteia, in functie de complexitateaactivitatii, de dificultatea muncii, sau de gradul de repetitivitate a activitatii

Structura de organizare are 2 reglulamente: - ROF al organizatiei publice

ROF este reprezentat ca instrumentul de conducere ce se sprijina pe detalierea tuturoractivitatlor organizatiei publice astfel incat sa fie evidentiate comportimentul de munca,nivelurile ierarhice, responsabilitati, conducerea institutiei publice.

Structura cadru a unui ROF este definita de existenta a 4 parti structurate astfel:I. cuprind elemetele privind o institutie publica: denumirea institutiei publice elemente privind statutul misiunea structura organizatorica compartimente comisiile si consiliile institutii subordonate organigrama an infiintare

II. descrierea tuturor atributiilor, atributiile institutiei publice obiectul de activitate atributele compartimentului de munca diagramele relationale dezvoltate pe orizontala si pe verticala


10/29

III. elemente privind conducerea institutiei publice conducerea colectiva stabilindu-se componenta, compartimentele,

atributiile responsabilitatile conducerea executiva- atributii, competente, raspunderi compartimentele de munca la diverse niveluri ierarhice de munca competentele, raspunderi, relatii cu celelalte compartimente

IV. dispozitiile finale reprezentate de modalitatea in care ROF-ul poate fi aplicat,

actualizat, modificat, corectat.

FUNCTIA DE ANGRENARE ( declansarea activitatii)

- consta in transmiterea catre personalul de executie a sarcinilor si atributiilor deexecutie ce revin acestuia.

- Ne permite dezvoltarea unui sistem complex de punere in valoare a tuturorresurselor institutiei publice cu scopul asigurarii realizarii obiectivelor specifice sidezvoltarea interdependentei intre nivelurile ierarhice- Control reglare- Organizare- Promoveaza motivarea diferentiata a angajatilor institutiei publice, claritatea si

concizia formularii dispozitiilor, a logicii actiunilor si a logicii argumentarii sitransmiterea atributiilor si sarcinilor- Evidentiaza realizarea echilibrului intre autoritati si responsabilitati

- Realizeaza repartizarea echilibrata a sarcinilor, ofera spatii si promoveazaconstituirea unui sistem informatizatAdapteaza stilul de conducere la specificul fiecarei actiuni promovand metode de

conducere de tip C, prin proiecte, obiective, bugete, metode de conducere ce sunt specifice.

FUNCTIA DE COORDONARE improvizarea in timp si spatiu a activitati cu resurselerealizate de catre personalul angajat

- institutiile publice au caracteristica de promovare a activitatii de coordonare,activitate complexa prin care se realizeaza coordonarea la fiecare nivel ierarhic al institutiei,

punandu-se in valoare rolul compartimentului de tip stat major (consultativ)- stil de conducere participativ, decizia este luata de echipa manageriala, actul de

decizie este colectiv- stimuleaza initiativa

FUNCTIA DE CONTROL REGLARE


11/29

- reprezinta urmarirea desfasurarii actvitatii si realizarea obiectivelor inconformitate cu plan prestabilit

- asigura cresterea actiunilor de control, controlul indirect in raport cu controluldirect, ierarhic interdependent a actiunii de control realizat la diferite niveluri ierarhice, ladiferite etape, amplificarea rolului si importantei compartimentului, in exercitarea functiei decontrol, diversificare formelor si meodelor de control si crestere caracterului preventive al si corelarea cu functia de previziune

- controlul asigura identificarea momentului de finalitate clara a actiuniicuantificand obiectivele si abaterile.Prin functia de control se realizeaza o repartizare clara,echilbrata a sarcinilor si responsabilitatile, asigurarea bunei circulatii a informatiei,imbinareaformelor de control.

Curs 4Delimitari conceptuale intre sector public- bun public

Sectorul public este format din stat si colectivitatile locale, ambele categorii fiind inclusein structurile dreptului public. A doua componenta a sectorului public e formata de institutiapublica. In categoria institutiilor publice includem institutiile cu caracter administrativ,comercial, si industrial. A treia componenta este data de structuri de drept privat aflate subcontrolul autoritatilor publice fie datorita obiectului lor social, fie datorita modului deorganizare sau a posesiunii capitalului.

Orice intreprindere in care statul , colectivitatile sau institutiile publice sunt proprietere,independent sau impreuna, direct sau indirect, cu o parte din capital a carei importanta: a).excede o jumatate din capitalul intreprinderii; b). desi minoritara, permite existenta sauconjugarea cu puterea publica; este o intreprindere publica.

Cat de important e sectorul public?Din perspectiva istorica au fost formulate 4 conceptii: conceptia birocratica- traditionala : promoveaza existenta unui public pentru a

raspunde direct nevoilor sociale ale populatiei. In aceasta conceptie , termenul de serviciu

public apare ca sintagma fundamentala , functionarul public este privit ca actor principalcaruia statul ii garanteaza drepturi si obligatii.

conceptia liberala- statul este dator sa asigure respectarea drepturilor siobligatiilor publice si sa regleze activitatiile fundamentale bunei desfasurari a activitatiipublice. In aceasta conceptie se discuta despre statul minimal prin care delegarea autoritatiieste o necesitate.

conceptia modernista- accentul e pus pe interes, iar apropierea de stiinta


12/29

administrativa este vizibila. Sectorul public apare ca o preconditie a gestionarii cu succes aactiunilor publice.

conceptia juridica- statul de drept este regula. Prin urmare, statul pt ca estenevoie de o entitate care sa fie sursa unica si elementara a alegerilor, modalitatilor defunctionare a mecanismelor publice, a neutralitatii si impartialitatii functiilor publice.

Cea de-a doua perspectiva care raspunde intrebarii cat de important este sectorulpublic, este cea economica; 6 motive:

existenta unui sector public asigura intrarea libera pe piata a producatorilor siconsumatorilor, exercitarea in cunostiinta de cauza a deciziei de cumparare. Miza este caexistenta legilor clasifica si asigura un cadru fluent si stabil dezvoltarii pietei.

guvernul poate interveni in echilibrarea concurentei acolo unde aceasta nu esteeficienta datorita costurilor in scadere.

aranjamentele contractuale si schimburile necesare pentru functionarea pietei nuar putea exista fara protectia si impunerea unei structuri juridice oferite de guvern;

situatiile de esec al pietei pot fi contracarate prin existenta unui sector public; valorile sociale pot necesita ajustarea in distributia veniturilor, fapt ce rezulta din

transmiterea drepturilor de mostenire , de exemplu asupra proprietatii; sectorul public poate ajusta ineficienta pt sistemul de piata in ceea ce priveste

cresterea nr de angajati , stabilitatea preturilor si a ratei sociale a cresterii economice.

Particularitati ale sectorului privat e mai transparent fata de cel public; cresterea concurentei; obiectivul : obtinerea profitului; libera initiativa ; actorul principal e proprietarul.Criterii de diferentiere intre sistemul privat si cel public: accesul la produse. Pt sistemul public, accesul la produse se face prin alegere

colectiva , printr-o politica publica. In sistemul privat, accesul la produse se face prinalegerea individuala.

reglare. In sistemul public public , reglarea se realizeaza prin nevoia de resurse.Statul intervine cand cetatenii au nevoie. In sectorul privat, reglarea se realizeaza prin cerere-oferta.

obiectivele. In sectorul public- obtinerea egalizarii nevoilor; insect privat-obtinerea profitului financiar.

calitatea actorilor. In sectorul public- cetateni; in cel privat- clienti. instrument al pietei. In sectorul public- actiunea colectiva; in cel privat-

concurenta. decizii. In sectorul public- decizia poarta oputernica raspundere politica si poate

fi coercitiva; in sectorul privat- procesul decizional are valente consensuale, iar


13/29

fundamentarea e raspunderea in fata actionarilor.

Domeniul public- definitie.

1.Include totalitatea bunurilor mobile si imobile care nu sunt susceptibile de a faceobiectul proprietatii private sau care sunt destinate folosintei publice sau functionariipublice.

2. Poate reprezenta organizarea cu scop colectiv , cuprinzand actiunea colectiva,cetatenii, indivizii unui stat , la un anumit moment , art.136/Constitutia Romaniei.

Bunul public.

Produs al carui consum de catre un singur individ nu reduce cantitatea valabila pentrualtii, poate fi folosit de toti membrii unei colectivitati in acelasi timp si nu exclude de laconsum pe cei care nu doresc sa contribuie la finantarea bunului public.

Serviciu public.In sens organic, serviciul public desemneaza realizatorul activitatii de interes public, un

organism,o persoana juridica ,publica sau privata.In sens material , serviciul public desemneaza o activitate publica sau de interes public

(serviciul de legiferare, de administrare, judiciar).

Functia publica.

Potrivit unei prime definitii, functia publica =complexul de puteri si competenteorganizate prin lege pentru satisfacerea unui interes general in vederea ocuparii in chip

temporar de un titular sau mai multi , persoana fizica ce exercita puterea in limitacompetentei si urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea (PaulNegulescu 1934)

Grupare de atributii, de competente, stabilite conform legii din cadrul unui serviciupublic infiintat in scopul satisfacerii in mod continuu de catre functionarii publici numiti inaceste functii, a intereselor generale ale societatii.

Pentru managementul public, functionarii publici vor fi , in consecinta, consideratiresurse umane ale societatii si garanti ai functionarii activitatilor acestora.


14/29

Curs 5ORGANIZATIA PUBLICA

Notiune de organizare-in general prin organizare intelegem descoperirea unui fenomen, process sau

sistem in elementele sale cele mai simple precum si analizarea acestora cu scopulrecompunerii lor sub un efect de sinteza ameliorata

-etimologic organizarea provine din gr. Organo ce inseamna armonie. Notiuneade organizatie privita in lit de specialiate intr-o acceptie foarte larga astfel potrivitteoreticianului Henry Fayon organizarea consta in costruirea dublului organism social simaterial al unei organizatii precum si inzestrarea acesteia cu tot ceea ce ii este necesar pt apute functiona

-in domeniul M.P.organizarea consta intr-un ansamblu de procese de munca princare se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se stabilesc competentele,sarcinilesi responsabilitatile care revin componentelor acesteia, precum si relatiile care se stablilescintre ele in interiorul si exteriorul sistemului.

-in esenta organizarea este un proces de divizare a muncii, de precizare aresponsabilitatilor si a autoritatilor.

-ratiunea existentei organizarii in Adm. Publ deriva din necesitatea stabiliriiierarhiilor si a autoritatii in vederea indeplinirii obiectivelor. Drept urmare fiecare individtrebuie sa stie cine este, ce trebuie sa faca, cine este responsabil si pt care anume rezultat

organizatia publica poate fi definita pornind de la sensul traditional al organizatiei cereprezinta o entitate sociala creata in scopul realizarii de obiective specifice, de realizare amisiunii sale fundamentale, aceea de satisface a nevoii publice. In plus, conceptul poete fidefinit ca si coordonareplanificata a activitatilor unui anumit nr de oameni prin impartireamuncii si a functiilor printr-o ierarhie a responsabilitatilor si a autoritatilor.

Cine are dreptul sa ia decizii?AutoritateaCine poarta raspunderea in situatia in care ceva nu merge bine?ResponsabilitateaEste informat functionarul public atunci cand desfasoara activitate in organizatie?

InformareCand incepe activitate?CoordonareaExista o metoda mai buna de recompensare a activitatii realizate?RecompensaAflate in stransa legatura cu organizatia publica, structura organizationala poate fi

definita ca ansamblul persoanelor si a subdiviziilor organizatorice, al relatiilor stabilite intre


15/29

acestea astfel constituite si implementate astfel incat sa asigure premisele organizatoriceneceesare pentru obtinerea performantelor dorite.

Indicatori de proiectare:1. postul2. functia3. compartimentul4. relatii organizatorice(leg structurale)5. nivelul ierarhic6. ponderea ierarhica

Parametrii de situatie1. vechimea organizatiei2. dimensiunea orgaizatiei3. pietele

4. structura organizatiei5. controlul organizatiei din exterior6. procesul decizional intern7. tehnologia utilizata

In general asupra parametrilor de proiectare intervine echipa manageriala pentruconfigurarea organizatiei publice, parametrii de situatie fiind aceea care conditionezarealizarea sa.

Din analizarea elementelor de definitie, putem spune ca elementele de baza ale oricarei

organizatii publice, sunt urmatoarele:1. scopul organizaatiei publice-misiune,obiective,politici, strategii2. structura-rolurile,sarcinile, activitatile3. clasa oameni-cunostinte, capacitati, competente4. cultura-stilul de conducere, valorile pe care le promoveaza5. mediul extern-suma de factori de influenteaza organizatia publica6. tehnologia-echipamentele utilizate la procesarea informatiei

Organigrama- o transpunere grafica a optiunii de repartizare de autoritate siresponsabile intr-o organizatie publica

In practica pot fi intalnite 3 tipuri de organigrame:a)org functionale- cele ce radau functiile managerialeb)org divizionale- se refera la segmentele strategice grupate pe diferite serviciic)org matriciale- o combinatii de criterii a) si b)


16/29

Principiile organizationale

-avand in vedere toate elementele componente ale unei structuri organizationale apareca necesara fixarea anumitor reguli si proceduri de asamblare a cestora in vedereadesfasurarii de activitati eficiente si eficace.

-ca urmare in lit de specialitate au fost conturate 3 principii organizationale:-1.principiul functional-2.principiul liniei-3.principiul.liniei si al personalului

intr-o organizatie apare necesitatea delegarii si cooperarii intre indivizii insarcinati curealizarea functiilor din cadrul compartimentelor de munca, in acest scop este necesararealizarea unei diagrame organizationale pt identificarea autoritatii, a resposabilitatii, aatributiilor si a sarcinilor spacifice.

1.P. functional

-se caracterizeaza prin faptul ca un angajat are mai multi superiori, fiecare dintre

acestia, fiin specialist in domeniul sau de activitate.-avantaje: utilizarea eficienta a specialistilor; linia scurta de comanda-dezavantaje: incrucisarea liniilor de autoritate,de comanda; atribuire neclara a

responsabilitatilor2.P.liniei

-conform acestuia datorita nr ridicat de personal, este necesara specificarea in detaliu afiselor postului. Aceasta forma dea congigurare o organizatiei publice implica instrumentulmanagerial numit delegare de autoritate si creeaza linii clare de autoritate intre diferiteniveluri de autoritate

-int-o astfel de organizatie trasatura distincta este ca fiecare angajat are un singursuperior, nu va exista niciodata indoiala asupra ordinii ce trebuie urmata, canalele deautoritate si de comanda fiind aceleasi

-avantaje: fiecare angajat are un singur superior; liniile de comanda se suprapun cu celede comunicare; distribuirea clara a autoritatii si a responsabilitatii

-dezavantaje: pre multe niveluri in organizatie;dificultatea utilizarii specialistilor; problede coordonare si cooperare

3.P.liniei si al personalului

-se datoreaza multiplicarii sarcinilor in organizatii, ceea ce conduce la probleme decontrol si de competenta. Presupune o autoritate clara, precum si impartirea

responsabilitatilor rezultand tipuri de compartimente, unlu liniar si unul functional; cel liniarfiind responsabil pt indeplinirea obiectivelor esentiale ale organizatiei.


17/29

Curs 6Mecanismele decizionale

Cele cinci functii ale procesului decizional se finalizeaza cu momentul luarii unei deciziispecifice fiecarei activitati.

Functia de previziune-Ce trebuie ?ce poate fi realizat ? in cadrul organizatiei. Eareprezinta ansamblul proceselor prin care se determina obiectivul organizatiei, se formuleazaactiunile si modalitatile de actionare si sunt alocate resurse.

Functia de previziune asigura identificarea resurselor necesare executarii misiunii

organizatorice, prefigureaza procesele, fenomenele care vor avea loc si stabileste obiectivele.

Functia de organizare- cine ?cum ? contribuie la realizarea obiectivelor organizatiei.Prin aceasta functie sunt asigurate resursele necesare aplicarii planului cu scopul activitatiicuprinse in plan.

Functia de coordonare- care ? sunt modalitatile de armonizare si motivare. Reprezintaansamblul proceselor prin care sunt armonizate deciziile cu actiunile. Scopul organizatieieste de a raspunde in timp real provocarilor interne si externe pt indeplinirea obiectivuluiorganizatiei.

Functia de antrenare si declansare- de ce ?personalul organizatiei participa larealizarea obiectivului acesteia. Se stabilesc sarcinile precise si functiile de motivareexercitate la diferite nivele.

Functia de control- cu ce ? rezultate s-a finalizat munca. Se identifica prin ansamblulproceselor de masurare si comparare a rezultatelor organizatiei cu standardele si obiectiveleprestabilite.

Momentul esential al procesului de conducere este reprezentat de decizia manageriala.Fiecare functie a procesului de conducere se finalizeaza cu un act decizional astfel : F. de previziune- decizia privind obiectivele si directiile de actiune ; F. de organizare- decizia privind formele si metodele de organizare ; F. de coordonare- decizia de armonizare intre personal si activitati ; F. de antrenare- decizia privind motivarea personalului ; F. de control-reglare- deciziile privind corectiile necesare realizarii obiectivelor ;


18/29

Diferenta intre a hotari si a decide :A hotari= act unilateral ; nu are la baza mai multe variante posibile de rezolvare a

problemei ; este un act de vointa.A decide= proces ce are la baza identificarea unei probleme, culegerea datelor privind

problema sesizata, prelucrerea datelor, elaborarea variantelor posibile decizionale, alegereaunei variante din cele elaborate.

Decizia ca si proces se identifica cu existenta a doi parteneri : decidentul si obiectivul.Decidentul poate fi individual sau colectiv.Obiectivul = problema aparuta in organizatie si scopul eliminarii factorilor ce au

determinat aparitia acesteia si dezvoltarea unor variante posibile eliminarii factorilor.Obiectivul cat si decidentul exista intr-o relatie biunivoca de conditionare reciproca ce

actioneaza intr-o perioada de timp determinat.

Procesul decizional= procesul prin care unsistem inteligent stabileste oportunitatile sipertinanta unei anumite modificari in sistem, a comportamentul sistemului si elaboreazaalternative posibile in acest sens, selectionand o singura alternativa, cea care este indreptataconstient pentru realizarea problemei.

Nivelul la care actioneaza decidentul intr-o organizatie publica se identifica in structuraorganizationala cu pozitia pe care o are decidentul pe nivelurile ierarhice, decidentul fiindinzestrat cu autoritate autentica si oficiala. Gradul de autoritate este determinat decoeficientul de autoritate, aceasta fiind autoritate oficiala .

Obiectivul ce face obiectul procesului decizional este caracterizat de un procent de

importanta Kj, deoarece in activitatea organizatiei publice pot exista mai multe prioritatipentru atingerea obiectivelor.Nivelul la care se afla obiectivul este caracterizat de un criteriu de importanta KJ, Kj>0

trebuie sa fie supraunitar.Decidentul = cel acre instrumenteaza doua tipuri de multimi ; prima este cea a

variabilelor decizionale (V), iar a doua este multimea criteriilor decizionale.Fiecarui criteriu ii este asociat un coeficient de importanta.Determinarea variantei optime depinde de natura modului de adoptare a deciziei. Si

anume : se urmareste pe de-o parte varianta care raspunde tuturor cerintelor si restrictiiloriar pe de alta parte cea care asigura eliminarea factorilor care au generat problema

conducand la realizarea obiectivului organizatiei.Modelele pentru luarea deciziei sunt modele matematice, instrumentate pe conceptul

de modelare sociala, toate pornind de la teoria clasica privind luarea deciziei. In acest sens,decizia este luata intr-un mediu caracteristic ei in care exista factori externi si interni denatura economica, sociala, tehnica.

Factorii externi : prevederile, normativele, limitarile meta-informationale care pot fistatice sau dinamice. Aspectul static este dat de caracterul universal si valabil pe o perioada


19/29

determinata de timp a unui tip de informatie. Aspectul dinamic- timpul relativ scurt alexistentei informatiei si de puternicile influente externe ce ii influenteaza continutul.

Alti factori : limitarile organizationale tipologia organizatiei in care functionaeaza procesul

decizional si tipologia organizationala ce exista in exteriorul organizatiei si care seinterconditioneaza.

Limit.normativa si tehnica : factori economici si financiari ; Limit.conjuncturala.Factorii interni : factori tehnici, economici ,sociali. Limit informationale in cadrul org ; Limit statice ; Limit de invatare ; Limit de comportament in climatul de munca ; Barierele de cunostinte ; Motivarea ca actiune ; Caracteristicile personale ale decidentului ; Limit performantelor personalului.

Etapele clasice ale procesului decizional sunt :1. Precizarea problemei ;definirea problemei ;2. Culegerea datelor si informatiilor privind problema ;3. Prelucrarea datelor / analiza info si datelor utilizand corelatia factorilor ;4. Construirea variantelor ;

5. Analizarea variantelor propuse si luarea deciziei ;6. Comunicarea deciziei ;7. Aplicarea deciziei ;8. Controlul aplicarii deciziei luate.Exista trei etape : Fundamentale : 1, 4, 5, 7 Auxiliare : 6 Complementare : 2, 3,8.

Fiecarei etape specifice procesului decizional ii este caracteristic un principiu

managerial astfel : Etapele 2, 3 principiul argumentarii selective ; 3 principiul indivualizarii si fundamentarii alternativelor ; 5 principiul optimizarii variantei alese ( + p delegarii autoritatii si actiunii

individuale) 6 p economiei informatiei ; 8 p participarii.


20/29

Modelele de luare a deciziei in sistemul public sutn imprumutate din teroria economieisi teoriile manageriale si sunt adaptate tipologiei problematicii supuse procesulu decizional.

Teoria decizionala promoveaza nevoia adaptarii modelelor matematice la aspectesociale, politice, economice si administrative.

In sistemul public pot fi evidentiate trei modeel de luare a deciziei identificate peierarhia organizationala. Model decizional prin abordare :

politica ; juridica ; manageriala.Specificitatea sistemelor publice e data de existenta triunghiului decizional pt orice tip

de decizie luata , astfel triunghiul decizional este similar cu triunghiul organizational, fiindformat din nivelul strategic, tactic si operational.

1. Nivel strategic : abordare politica, decizii, planificare strategica ;

2. Nivel tactic : planificare tactica, decizii tactice, abordare juridica ;3. Nivel operational : actiunea propriu-zisa, decizii operationale, abordare

manageriala)

Nivelul 1.

Caracteristicile nivelului strategic sunt determinate de specificitatea decidentilorimplicati in procesul decizional, nr redus de decidenti care lucreaza in mod nerepetitiv sicreativ.

Nivelul strategic este caracterizat de procesul decizional, elemente privind viitorul

organizatiei si al modului in care functioneaza organizatia.Aria de cuprindere e larga.Orizontul de timp se masoara in ani, majoritatea info = info agregate ce provin din

surse externe organizatiei.Planificarea e strategica si caracterizeaza nivelul de varf al organizatiei.Deciziile strategice- stabilirea sau schimbarea obiectivelor organizatiei si la resursele

necesare realizarii obiectivelor si ploiticilor. Abordarea deciziei e abordarea politica- vezicartea.

Nivelul 2.

E caracterizat de interactiunile personale , de delimitarea ariei de cuprindere fiind mairestransa si de un orizont de timp mai mic masurat in luni.

Nivelului tactic ii e caracteristica planificarea tactica in care se instrumenteaza notiunide nivel managerial mediu prin elaborarea si luarea deciziilor tactice. Deciziile tactice privescmodul in care resursele sunt obtinute si utilizate in mod eficace, eficient in concordanta cuobiectivele organizatiei.

Ii e caracteristica abordarea administrativa sau juridica a deciziei (in carte).


21/29

Nivelul 3.

E nivelul operational in care se desfasoara procesele prin care se realizeaza sarcinilespecifice obiectivelor specifice in mod eficient si eficace.

Caracteristicile nivelului operational sunt determinate de dimensiunea ariei decuprindere care e mai restransa si bine definita de orizontul de timp care se masoara insaptamani, zile.

Tipologia informationala utilizata e de natura interna apartinand organizatiei.Precizia si gradul de detaliere a activitatii sunt ridicate iar frecventa aparitiei detaliilor

pt activitate e ridicata.Deciziile operationale sunt caracterizate de sarcini si resurse necesare realizarii

obiectivelor specifice ca au fost stabilite la nivel anterior.Tipologia decizionala = abordarea manageriala.

Caracteristicile deciziei :1. Decizia trebuie sa fie aplicata la nivel cat mai apropiat de obiectiv ;2. Decizia trebuie luata in timp real si aplicata in timp cat mai scurt posibil ;3. Trebuie sa fie definita de elemente logice : Abstractia : rationala, formalizata, modelata si simulata ; Sa aiba la baza info reala ca premisa a cunoasterii realitatii si a alegerii variantei

optime ; Obiectiva.

Curs 7ABORDRI ALE DECIZIEI

I. Abordarea managerial Abordarea managerial urmre te s permit managerilor publici s ia decizii raionale

eficient, eficace i economic.

Un mod de a introduce raionalitatea n procesul de luare a deciziei este acela de a proiecta un

sistem care s ajute managerul public s aleag ntre alternativele competente prin:

(1) reducerea numrului de alternative ce trebuie luate n considerare;

(2) reducerea numrului valorilor ce trebuie analizate n alegerea dintre alternative;


22/29

(3) asigurarea c managerul stie s fac o alegere raional

(4) furnizarea de informaii necesare managerului s selecteze dintre alternative.

Concepte cum sunt specializarea, ierarhia, oficializarea i meritul nsoesc practicile

manageriale ale sectorului public n luarea deciziei.Specializarea reprezint mijlocul dominant n reducerea numrului de alternative, pe

careun manager public le poate lua n considerare atunci cnd ia o decizie.

Managerii publici trebuie s fie preocupai cu promovarea interesului public n msura

n care acesta are legtur cu autoritatea lor. Ei nu sunt liberi s aleag ntre alternative

politice n mod deliberat.

Ierarhia define te autoritatea managerilor publici. Aceia cu autoritate mai puin au

posibiliti mult mai limitate cu care s se confrunte. Aceasta nu nseamn c managerii

publici de nivel mediu nu au alegeri dificile de fcut. Managerii publici cu autoritate mai

mare iau decizii strategice, iar cei cu autoritate mai mic decizii operaionale.

Specializarea i ierarhizarea tind s se ntreptrund una cu cealalt n sensul de limitare

a autoritii; specializarea limiteaz autoritatea jurisdicional, n timp ce ierarhia limiteaz

autoritatea managerial.

Oficializarea este importantn procesul de luare a deciziei, pentru reducerea alternativelor

valabile, prin specificarea exact a factorilor i informaiilor de care s se in seama n

exercitarea alegerii. A a cum sugereaz termenul oficializare, formele standard pot fi folosite

pentru solicitarea informaiilor care sunt considerate de instituii publice relevante n luarea

deciziilor lor. Sunt incluse aici informaii certe; alte informaii fiind excluse.

Aceast abordare a dezvoltat i un model de luare a deciziei, regsit sub numele de

modelul de nelegere raional.

Conform modelului, procesul de luare a deciziei este fundamentat pe urmtoarele etape:

(1) Determinarea obiectivelor. n luarea deciziilor, managerii publici trebuie mai nti s

determine care sunt obiectivele (politicii publice). Aceste obiective trebuie identificate n

termeni operaionali, n moduri n care pot fi observate i msurate. Este important s


23/29

accentum c managerul public nu are libertatea de a stabili obiectivele. Este constrns de

autoritate, specializare, ierarhie.

(2) Stabilirea mijloacelor. O dat ce obiectivele (politicii publice) sunt stabilite, toate

mijloacele pentru ndeplinirea lor trebuie luate n considerare. Toate mijloacele posibile cepot fi identificate trebuie examinate. n stabilirea mijloacelor poteniale ale obiectivelor,

managerul public trebuie s ncerce s estimeze toate consecinele fiecrui mijloc, n toate

domeniile de interes guvernamental.

(3) Alegerea celei mai bune alternative. O dat ce toate mijloacele poteniale pentru a

ajunge la o finalitate sunt identificate, este necesar s alegem dintre ele.

Conform abordrii manageriale, aceast alegere trebuie s fie fcut astfel nct s duc

la maximum de eficien, economie i eficacitate. Acolo unde aceste trei valori nu sunt ntr-o

deplin armonie, trebuie creat un echilibru adecvat ntre ele.

Critici ale modelului de nelegere raional:

(1) n practic, acest model nu se potrive te ntotdeauna cu procesul real al adoptrii

deciziei.

(2) Acest model se bazeaz pe faptul c managerii publici au timp s abordeze

problemele ntr-un mod raional, s identifice n mod detaliat i cuprinztor toate mijloacele

poteniale ale realizrii obiectivelor stabilite i s evalueze toate aceste mijloace n termenii

eficienei, economiei i eficacitii.

(3) Se apreciaz c specializarea pe care se bazeaz poate deveni o povar. (ntr-o

oarecare msur, specializarea face dificil analiza costurilor oricrui curs particular al

aciunii guvernamentale).

(4) Sprijinindu-se pe teorie i profesionalism poate s conduc la decizii care sunt

neadecvate n practic, cu elemente specifice sectorului public.

II. Abordarea politic a deciziei: modelul cresterii


24/29

Promotorii acestei abordri consider c este tipul de abordare cel mai des ntlnit n

administraia public i apreciaz, de asemenea c este modelul care ar trebui s aib cea mai

mare extindere.

Modelul cre terii se bazeaz pe urmtorul proces general pentru luarea deciziei

administrative:

1. Redefinirea finalitilor. Mijloacele i scopurilenusunt tratate ca forme distincte unelede

celelalte (ci tratate ca aproape sinonime). Modelul recunoa te c obiectivele politice pot

fi neclare pentru a servi ca finalitate n oricare sens operaional.

2. Ajungerea la un consens. Acest lucru presupune adoptarea unei decizii pe bazaacordului sau a consensului si a susinerii majoritii. Mijloacele si scopurile sunt

tratate ca pachete, ce sunt mai mult sau mai puin acceptabile pentru grupuri de

interes relevante. Pachetul care este cel mai acceptabil - acesta este susinut de cel

mai puternic consens este considerat n mod obi nuit cea mai bun abordare.

3. Luarea unei decizii satisfctoare. Cei care iau decizii administrative prin modelulcre

terii vor considera cteva pachete de mijloace-scopuri si vor selecta unul care este

satisfctor. Fr efort, sau cu foarte puin efort, se ajunge la o decizie optim ce

maximizeaz valorile pertinente.

Critici ale modelului cresterii

1. Pluralismul tinde s se consolideze (cu ct sunt implicate mai multe uniti

administrative, cu att devine coordonarea mai dificil). O asemenea abordare poate s

conduc, dincolo de conservatorism, la imobilitate.

2. Modelul se sprijin pe o succesiune de pa i mici i n acest fel este posibil ca

finalitatea s fie total diferit de obiectivul propus iniial.

3. Modelul cre terii nu se potrive te deciziilor fundamentale care intenioneaz s

redirecioneze societatea sau s o angajeze ntr-o iniiativ la scar larg.


25/29

Abordarea juridic a deciziei

Abordarea juridic a deciziei n administraia public se bazeaz pe o procedurdistinct, adjudecarea, de a asigura faptul c indivizii, grupurile, corporaiile sau alte pri

nu neag drepturile lor sau, altfel spus, sunt tratate ntr-un mod incorect sau arbitrar, ntr-un

mod adversar care afecteaz interesele lor.

Adjudecarea este o form special de decizie, una delimitat de o procedur elaborat,

formalizat, de proceduri i reguli ce intenioneaz s le identifice:

(1) faptele unei situaii,

(2) interesele prilor opuse

(3) echilibrul dintre aceste interese care se potrivesc cel mai bine cu cerinele

legale sau servesc cel mai bine interesului public.

Adjudecarea este un mijloc important de luare a deciziilor administrative n multe domenii ale

politicii, n special regulamente, administraia personalului i garantarea bunstrii sociale.

Avantajele sale sunt considerate a fi acelea care permit organizaiilor administrative s

se comporte deta at de presiunile politice, s aib o vedere pe termen lung asupra interesuluipublic, s ia decizii care s susin acest punct de vedere, i s dezvolte o organizaie legal

care ajut la identificarea interesului public.

Adjudecarea presupune consum mare de timp, fiind lipsit de uniformitate, atunci cnd

diferii examinatori ai audierilor ajung la concluzii diferite n cazuri similare. Coninutul

decizional al cazului legal (adic principiile legale ce pot deriva din analiza deciziilor n cazuri

anterioare) nu este accesibil publicului sau prilor interesate din afara acestui proces. Ea poate fi

chiar obscur pentru managerii publici care sunt guvernai de ea.

Adjudecarea situeaz managerii publici i indivizii, sau organizaiile, ntr-o poziie antagonist,

adversar, unde o asemenea relaie este neadecvat politicii publice, fiind promovat n mod

ostentativ.


26/29

Curs 8

Functia Publica si Functionarul Public

Legea 188/1999 Statutul Functionarului Public

Codul de conduita a functionarului publicOUG 92/2008 privind statutul f. Public denumit manager publicLegea 215/2001- administratia publica locala (cap 8)

Functia PublicaPrincipiile functiei publicea) Legalitate , impartialitate si obiectivitateb) Transparentac) Eficienta si eficacitated) Orientare catre cetateane) Obiectivitatef) Stabilitateg) Subordonare ierarhica

Clasificarea functiei publiceA. Functii publice GENERALEB. Functii publice SPECIFICE

Criteriul competentelor generale sau specifice ale autoritatilor si institutiilor publice saucare necesita competente si responsabilitati generale sau specificeDupa criteriul studiilor:

- Functii publice din cls I- Functii publice din cls a II-a

- Functii publice din cls a III-aDupa criteriul nivelului administrativ:

- Functii publice de state , functii publice teritoriale, functii publice locale

Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart in 3categorii dupa cum urmeaza:


27/29

a) functii publice corespunzatoare inaltilor functionari publicib) functii publice corespunzatoare categoriilor functiilor publice de conducerec) functii publice corespunzatoare categoriei functiilor de executie

Functionarii publici grad profesonal:1) Grad Superior ( MAXIM)2) Principal3) Asistent4) Debutant

Functionarul public reprezinta persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sauinsitutie publica aflate in raporturi ierarhice si care au fost legal investiti sau investite cuexercitiul unei functii publice de regula pe o perioda de timp nedeterminata fiindsalarizati pt perioada de timp depusa.

persoana care a fost eliberata din functia publica si se afla in corpul de rezerva alfunctionarilor publici isi pastreaza calitatea de functionar public.

Activitatea desfasurata de functionarul public care implica executarea prerogativelor deputere publica :

- punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative- elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor , a programelor , a studiilor ,

analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publiceprecum si a documentatiei necesare executarii legilor , in vederea realizariicompetenteti autoritatilor sau institutiilor publice in care acesta se afla

Consilierea , controlul activititatilor functiei publiceConsilierea , controlul si auditul public internGestionarea resurselor umane si a resurselor financiareReprezentarea intereselor autoritatilor publice in raportul acesteia cu persoane fizicesau juridice de drept public sau privat din tara sau din strainatate in limitacompetentelor stabilite de conducerea autoritatilor sau institutiilor publice precum sireprezentarea in justitie a autoritatilor publice in care isi desfasoara activitatea.Realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informare a administratia publicaReforma in administratie nu e reglementata

Tipuri de functionari publici:a) Functionarii publici debutanti: pot fi numiti functionari publici debutanti aceia

care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice de gradprofesional debutant

b) Functionari publici definitivi pot fi : funcionari publici debuntanti care auefectuat perioada de stagiu prevazuta de lege si au obtinut rezultat


28/29

corespunzator la evaluare

Persoana care intra in corpul functionarilor publici si care au vechimea inspecialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice de minim 12, 8 luni sau 6luni in functiei de nivelul studiilor absolvite

Inalti functionari publici cuprinde persoanelor care sunt numite in urmatoarelefunctii publice:

o Secretar general din ministere si din alte organe de specialitate aleadministratiei publice centrale

o Prefectulo Secretarul general adjuncto Subprefectulo Inspectorul guvernamental

Functiile publice de conducere cuprind persoane numite in una din urmatoarele functiipublice:

a) Director general si director general adjunct din aparatul autoritatii administratieiautonome , al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratieipublice centrale precum si in functii publice specifice asimilate acestora

b) Directorul executiv adjunct din cadrul institutiei prefectuluic) Secretarul unitatii administrative teritoriale

Functii de executie:I) Clasa 1: persoane numite in urmatoarele functii publice generale : consilierul,auditorul, expertul si inspectorul

II) Clasa 2: referentii de specialitateIII) Clasa 3: referentul

Managerul public :- Categorie aparte de functionari publici care au rolul de a asigura sprijin

pentru politicile de reforma ale Guvernului in ceea ce priveste proiectarea

si implementarea de la nivelurile strategice la cele operationale aprocedurilor si activitatii vizand reforma administrativa

Functia Publica specifica de manager public este structurata pe 3 grade profesionale:- Superior- Principal- Asistent


29/29

Au raspunderi ce privesc proiecte , programe si activitati menite sa dezvolte cap.Administrative, sa promoveze descentralizarea competentelor si sa modernizezeadministratia publica cu scopul de a creste calitatea actului administrativ si a serviciilorpublice furnizate cetatenilor

Managerii publici asigura revizuirea procedurilor si a reglementarilor specificefiecarei institutii in conformitate cu standardele de calitate si eficienta ale U.E., aplicareade principii si tehnici moderne de management al proiectelor.

Aplicarea de principii si tehnici moderne de management operational, supervizare sicontrol al calitatii.

Aplicarea de principii si tehnici moderne privind bugetarea si managementulfinanciar din sectorul public.

Managerul public isi desfasoara actiivtatea in subordinea directa a unui inaltfunctionar public, in cazul in care in instutia sau in autoritatea publica in care a fost

repartizat nu exita un inalt functionar public, acesta isi desfasoara acitivatatea insubordinea functionarului public de conducere situat la cel mai inalt nivel din cadrulautoritatii sau insitutiei publice respective dar nu mai putin de functia de director saufunctiile specifice asimilate acesteia.

Administratorul public gestioneaza probleme cotidiene din cadrul organizatieipublice in care e activ dar este si un agent al schimbarii

ADMINISTRATORUL PUBLIC NU E FUNCTIONAR PUBLIC!

Rolul administratorului public este acela de a profesionaliza administratia publicalocala prin eficientizarea serviciilor publice oferite cetatenilor.Administratorul public nu e un functionar public, ci care calitatea de persoana

contractuala.Administratorul public poate fi angajat la propunerea primarului sau a presedintelui

C.Judetean cu aprobarea C.Local, respectiv a C. Judetean, in limita numarului maxim deposturi aprobate , pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice.

Numirea in functie se face pe baza unui contract de management , atributiile decoordonare a aparatului de specialitate sau a serviciului public de interes local,judetean.

De asemenea asociatia de dezvoltare intracomunitara poate decide desemnarea unuiadministrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectulasociatiei.

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-bogdan
View:	221 times
Download:	0 times

Cursuri Management Public

Documents