CARENŢA DE FLUOR. EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI. Defcitul de uor din organism se corelează cu morbiditatea prin cariidentare. Aecţiunea are o largă răspândire, find o problemă de sănătate publică, pr in aectarea defnitivă a dent i ţ iei sau chiar edentare, pri n apa ri ţia la vâr ste tot mai ragede şi pri n aectarea unui număr tot mai mare de persoane. luoru l intră !n compoziţi a normală a tuturo r ţesuturil or, cele mai bogate !n uor find oasele şi dinţii. "n etiologia cariei se recunosc următorii actori# actori interni ai gazdei, caracteristicile salivei, placa bacteriană şi actori alimentari. $ecesarul de uor se asigu ră prin apă%&'( ) ('*+ şi pri n alimente%!n special de origine marină, frune!e "i mugurii ar#ore!ui de $eai +. unt considerate optime concentr aţ iile de uor !n apă !ntr e -, ) /,& mg'dm0 pentru ţările din zona temperată. "n 1omânia, %e&'e ()* dintre sursele de apă sunt defcitare !n uor. 1aţia zilnică totală de uor pentru adult este de +,- mg Efe$'u! $ario%reen'ia! /uoru!ui se maniestă prin# formarea /uoroa%a'i'eidin hidro2iapatită, la nivelul smalţului dentar, cu cr eşt erea rezistenţei la acţ iunea acizilor rezult aţi din ermentar ea glucidelor eect asupra plăcii bacteriene prin a$0iunea #a$'erio&'a'i$ă a /uoru!ui a&u%ra mi$roorgani&me!ordin placă in1i#ă deminera!iarea &ma!0u!ui "i den'inei şi avori zea ză reminera!iarea !eiuni!or e$1i scade vâscozitatea salivei Efe$'u! $ari o%r een'i e&'e ma2im 3n %er ioada in'rau'erină "i %reeru%'iă 4%5nă !a 6),6- ani7 , dar el continuă toată viaţa dacă se asigură aportul o ptim de uor . PROFILA8IA CARIEI DENT ARE asigurarea unei concentraţii de 6 mg /uor9dm: a%ă, prin uorizarea apei %34+. a!imen'a0ie dier&i;$a'ă for'i;$area $u /uor a unor produse alimentare %lapte, ăină, sare+ /
Defcitul de uor din organism se corelează cu morbiditatea prin carii
dentare. Aecţiunea are o largă răspândire, find o problemă de sănătatepublică, prin aectarea defnitivă a dentiţiei sau chiar edentare, prinapariţia la vârste tot mai ragede şi prin aectarea unui număr tot maimare de persoane.
luorul intră !n compoziţia normală a tuturor ţesuturilor, cele mai bogate !n uor find oasele şi dinţii.
"n etiologia cariei se recunosc următorii actori# actori interni ai gazdei,caracteristicile salivei, placa bacteriană şi actori alimentari.
$ecesarul de uor se asigură prin apă %&'( ) ('*+ şi prin alimente %!nspecial de origine marină, frune!e "i mugurii ar#ore!ui de $eai+.
unt considerate optime concentraţiile de uor !n apă !ntre -,) /,&mg'dm0 pentru ţările din zona temperată.
"n 1omânia, %e&'e ()* dintre sursele de apă sunt defcitare !n uor.
1aţia zilnică totală de uor pentru adult este de +,- mg
Efe$'u! $ario%reen'i a! /uoru!ui se maniestă prin#
formarea /uoroa%a'i'ei din hidro2iapatită, la nivelul smalţului dentar,cu creşterea rezistenţei la acţiunea acizilor rezultaţi din ermentareaglucidelor
eect asupra plăcii bacteriene prin a$0iunea #a$'erio&'a'i$ă a /uoru!uia&u%ra mi$roorgani&me!or din placă
in1i#ă deminera!iarea &ma!0u!ui "i den'inei şi avorizeazăreminera!iarea !eiuni!or e$1i
scade vâscozitatea salivei
Efe$'u! $ario%reen'i e&'e ma2im 3n %erioada in'rau'erină "i%reeru%'iă 4%5nă !a 6),6- ani7, dar el continuă toată viaţa dacă seasigură aportul optim de uor.
PROFILA8IA CARIEI DENTARE
asigurarea unei concentraţii de 6 mg /uor9dm: a%ă, prin uorizarea apei%34+.
a!imen'a0ie dier&i;$a'ă
for'i;$area $u /uor a unor produse alimentare %lapte, ăină, sare+
olosirea unor %a&'e de din0i $u /uor, a unor &o!u0ii $u /uorură de&odiu pentru badi5onarea dinţilor % pot reduce incidenţa cariei cu până la(-6+
administrare de 'a#!e'e &au &o!u0ie $u /uor.
E8CESUL DE FLUOR <I FLUORO=AENDEMIC>
luorul 3n e2$e& reprezintă o &u#&'an0ă 'o2i$ă pentru organism şi sepoate !ntâlni !n zone geografce bogate !n uor !n actorii de mediu,aectând populaţia sub ormă de endemii.
7auzele uorozei endemice#
consumul de apă cu un conţinut de uor de 8)9 mg'dm0 apă
consumul unor cantităţi mari, constante de ): dm0 apă'zi, apa având unconţinut normal de uor %!n zone cu climă caldă+.
ormele de maniestare a uorozei endemice#
;niţial boala are caracter local, /uoroa den'ară, avorizată de consumulunei ape cu /,8)& mg 'dm0.
S'adia!iarea /uoroei den'are#
&'adiu! I# apariţia de pete mici, mate, cretoase, simetrice, mai ales peincisivii laterali, aectând cel mult /'( din supraaţa smalţului dentar
&'adiu! II# petele se măresc, unele se pigmentează, rezultând un aspect<tigroid< , dinţii devin riabili
&'adiu! III# pigmentaţia devine galben !nchis, maro, unii dinţi capătăaspect de dinte cretos, devitalizat
&'adiu! I?# distrofe dentară cu aspect de din'e @m5n$a' de mo!ii@ saudin0i 3n ;eră&'rău
=lterior se instalează /uoroa genera!ia'ă, cu modifcări osoase ceevoluează spre anchiloză. >voluează !ntr)o ază asimptomatică şi unasimptomatică.
O&'eo/uoroa a&im%'oma'i$ă#
Apare după consum de apă cu o concentraţie de uor de 8 mg'dm0, find !nsoţită de modifcări osoase vizibile radiologic.
e instalează după consum de apă cu o concentraţie de uor de &-mg'dm0. 4odifcările constau !n osteoscleroze ale oaselor pelvisului şimembrelor inerioare, calcifcări ligamentare vertebrale, apariţiaosteoftelor , exostoze, racturi spontane pe oasele lungi şi curbarea
acestora, semne de epuizare fzică şi nervoasă (caşexia
uorotică ).
E!emen'e!e minera!e "i #o!i!e$ardioa&$u!are
?olile cardiovasculare reprezintă cauză de deces ma5oră !ntr)o multitudinede ţări@ statisticile arată că e2istă o legătură !ntre compoziţia minerală aapei şi patologia cardiovasculară.
>lementele minerale maniestă o acţiune protectivă a miocardului,
antiaterosclerotică şi intervin !n uncţionarea miocardului.
Duritatea scăzută a apei potabile se !nsoţeşte de o mortalitate crescută
prin boli cardiovasculare, magneziul find un modulator al activităţiimuşchiului cardiac.
=nele microelemente din apă au rol de protecţie a cordului şi vaselor.
Cromu! are o acţiune de protecţie !mpotriva unor actori neavorabiliactivităţii cardiace, apt demonstrat de valorile scăzute ale cromului tisulardupă inarct miocardic.
Manganu! şi in$u! au eect de reglare a metabolismului lipidic, eecthipocolesterolemiant, participă ;a transportul o2igenului la ţesuturi,inclusiv la miocard.
?anadiu! are rol !n transportul o2igenului, este antihipo2emic.
Alte minerale e2ercită eect neavorabil asupra aparatului cardio)vascular#
Cadmiu! !n concentraţie crescută are rol !n apariţia hipertensiuniiarteriale.
C!orura de &odiu !n e2ces determină creşterea tensiunii arteriale.
tudiile privind relaţia dintre mineralizarea apei şi bolile cardiovascularecontinuă, esenţială este stabilirea concentraţiei optime pentrumicroelemente !n vederea prote5ării sănătăţii, luând !n considerare şi apaconsumată din alte surse# apă minerală, alimente.
indi&%en&a#i!e elemente minerale, vitamine, unii aminoacizi, uniiacizi graşi.
Alte trofne pot f sintetizate de organismul uman pornind de laprecursori nee&en0ia!e4di&%en&a#i!e7 glucide, lipide, unii
aminoacizi.
3 alimentaţie sănătoasă asigură $an'i'ă0i "i %ro%or0ii o%'ime de'ro;ne !n special de trofne indispensabile.
Tro;ne $u ro! %!a&'i$# intervin !n sinteza substanţelor propriiorganismului, !n procesele de re!nnoire şi de reacere. 1olul plastic estemai accentuat !n perioadele de creştere ) la copii şi adolescenţi, !nmaternitate@ !n convalescenţa bolilor inecţioase, a stărilor de subnutriţie,etc.
>2# proteine, unele elemente minerale, vitamine.
Tro;ne $u ro! energe'i$ care eliberează energia pentru desăşurareavieţii.
roteinele sunt substanţe organice !n a căror compoziţie azotul este elementuldistinctiv. Azotul reprezintă apro2imativ /96 din greutatea proteinelor, / g azotrezultând din 9,&8 g proteine+.
roteinele sunt ormate din aminoacizi uniţi prin legături polipeptidice. tructuraunei proteine este !ntotdeauna aceeaşi, ea find determinată genetic.7a atare,
absenţa unuia sau a mai multor aminoacizi duce la perturbarea sintezei proteice !n organismul uman.
Aminoacizii, !n număr de (-)(/, se clasifcă !n#
aminoa$ii nee&en0ia!i sau dispensabili, care pot f sintetizaţi deorganismul uman, atunci când alimentele nu le conţin,
aminoa$ii e&en0ia!i sau indispensabili, care nu pot f sintetizaţi deorganism, singura lor sursă find alimentele@ sunt !n număr de :#enilalanina, izoleucina, lizina, leucina, metionina, treonina, triptoanul,
ursele de proteine parţial complete sunt alimentele de origine vegetală#cerealele, leguminoasele uscate.
Pro'eine $u a!oarea #io!ogi$ă inferioară %proteine incomplete,proteine de clasa a treia+ nu conţin toţi aminoacizii esenţiali, iar ceiprezenţi nu sunt !n proporţii optime.
unt reprezentate prin eina din porumb %ără lizină, oarte săracă !n triptoan+,
plastic# !n procesele de creştere, de re!nnoire continuă şi de reparare auzurii celulelor şi ţesuturilor. roteinele sunt principala componentă aprotoplasmei şi organitelor celulare.
intră !n structura enzimelor şi substanţelor active# hemoglobina, glutation,transerină, etc.
participă la sinteza hormonilor produşi de glandele endocrine# hipofza,
tiroidă, pancreas.
contribuie la realizarea presiunii coloid osmotice, a echilibrului acido)bazic.
inuenţează apărarea organismului aţă de no2ele mediului ambiant##io!ogi$e, asigurând capacitatea agocitară a leucocitelor şi sinteza deanticorpi@ $1imi$e, prin asigurarea trofcităţii ţesuturilor şi organelor, aechipamentului enzimatic necesar metabolizării trofnelor, a partenerilorde con5ugare.
rol energetic # secundar, deoarece# proteinele sunt mai &$um%e decâtalte trofne urnizoare de energie@ prin ardere nu e!i#ereaă 3n'reagaenergie, aceasta rămânând conţinută !n acidul uric, uree@ produşii decatabolism prezintă un anumit grad de 'o2i$i'a'e şi necesită un efor'e2$re'or pentru !ndepărtare din organism. %/g eliberează *,/ Ccal+
Ne$e&ar ) g9g$or%9i sau 6H,6(* din valoarea calorică a raţieialimentare
roteinele de origine animală vor reprezenta 8-)86 la copii şiadolescenţi@ 8-6 !n maternitate@ (-)*-6 la adult, din raţia totală deproteine
urse#
carne şi preparate de carne# /8)&& g proteine'/-- g produs
brânzeturi# /-)(- g6,
ouă# /()/* g6,
lapte# (,8 g6.
leguminoase %asole, mazăre+# &-)&8 g6,
paste ăinoase# /-)/& g6,
pâine# ): g6,
nuci, alune# /8)/ g6.
&$P$'#&#
Eipidele sunt substanţe organice care au ca şi componente principale acizii graşi.
Acizii graşi din alimente sunt ormaţi din atomi de carbon !n număr par !ntre *)&* sunt monocarbo2ilici şi au catena liniară.
%en'ru a$idu! ara1idoni$# numai grăsimile animale.
*&+,$'#&#
Hlucidele sunt produse !n regnul vegetal prin otosinteză şi reprezintă
substanţele organice cu cea mai mare răspândire.
Hlucidele din alimente se clasifcă !n monoa1aride o!igoa1aride "i%o!ia1aride.
Ro!u! g!u$ide!or
energetic# /g eliberează *,/ Ccal
sinteza de lipide % ca rezervă de energie+
rol plastic sub ormă de# mucopolizaharide, acizi nucleici,
imunopolizaharide, actorul e2trinsec 7astle.
deto2iferea organismului de substanţe e2ogene %poluanţi, medicamente+,cât şi substanţe endogene %bilirubină, hormoni+, prin radicalul acetil, acidulglucuronic.
G!u$ide!e nedigera#i!e denumite şi ;#re a!imen'are inuenţeazăperistaltismul intestinal %celulozele şi hemicelulozele accelerează tranzitul,pectinele, gumele şi mucilagiile !l !ncetinesc+, diminuează accesul enzimelordigestive la alimente, leagă dierite substanţe minerale şi organice, crescând
eliminarea ecală a acestora# metale %calciu, magneziu, fer, zinc, cupru+, săruribiliare, colesterol, produşi de secreţie şi de descuamare din tubul digestiv,microorganisme, etc.
&u%or' faora#i! %en'ru /ora in'e&'ina!ă avorizând indirect sintezavitaminelor din grupul ?.
ro!uri %ro;!a$'i$e "i 'era%eu'i$e.
Ne$e&ar -, g9g$or% "i i respectiv ),(* din valoarea calorică araţiei
Fitaminele sunt substanţe organice naturale, necesare organismului !n cantităţioarte mici şi asigurate prin aport alimentar fe ca atare, fe ca provitamine.=nele vitamine pot f sintetizate şi !n organismul uman, din precursori.
1oluri# acţionează ca #io&'imu!a'ori, alături de enzime şi hormoni.
Fitaminele nu eliberează energie şi nu !ndeplinesc rol plastic.
7lasifcarea vitaminelor are la bază criterii nutriţionale şi medicale#
i'amine !i%o&o!u#i!e A, D, >, I,
i'amine 1idro&o!u#i!e comple2ul ?, 7, .
Fitaminele sunt substanţe organice naturale, necesare organismului !n cantităţioarte mici şi asigurate prin aport alimentar fe ca atare, fe ca provitamine.=nele vitamine pot f sintetizate şi !n organismul uman, din precursori.
1oluri# acţionează ca #io&'imu!a'ori, alături de enzime şi hormoni.
Fitaminele nu eliberează energie şi nu !ndeplinesc rol plastic.
7lasifcarea vitaminelor are la bază criterii nutriţionale şi medicale#
i'amine !i%o&o!u#i!e A, D, >, I,
i'amine 1idro&o!u#i!e comple2ul ?, 7, .
-$"/$%#&# &$P!!&+0$&#
unt solubile !n lipide şi solvenţii lor, şi sunt insolubile !n apă.
?i'amine!e A 4re'ino!7
$ecesar# H)) U.i9H- 1, adolescenţi, adulţi
urse#
fcatul, mai ales de peşte# &8.--- =.i'/-- g produs, lapte integral şi produse lactate grase
Fitamina ?/& se găseşte e2clusiv !n alimente de origine animală, cel mai
bogat find fcatul, dar şi # came şi produse de carne, ouă, lapte şi derivatede lapte.
A$idu! fo!i$
Ne$e&ar
Ea adult# !n medie de H)) mi$rograme9H- ore, până la
dublare !n maternitate.
Sur&e a!imen'are
rincipala sursă de acid olic este grupul !egume!or frune. =rmează
fcatul şi alte viscere, carnea, pâinea neagră.
A$idu! %an'o'eni$ 4i'. B7
Ne$e&ar
Ea adult necesarul este de ,6 mg9H- ore.
Sur&e a!imen'are
Acidul pantotenic se găseşte !n alimente de origine animală şi vegetală,cantităţi mai mari find !n# viscere, came, ouă, ructe şi legume, derivatede cereale şi leguminoase uscate.
Acidul pantotenic este sintetizat şi de către /ora in'e&'ina!ă.
Bio'ina 4i'. B7
Ne$e&ar# )+ mg9i !a adu!'Sur&e a!imen'are
Alimentele mai bogate !n biotină sunt# fcatul şi alte viscere, carnea,gălbenuşul de ou, legumele, nucile, dro5dia de bere.
?iotina este sintetizată şi de către ora microbiană intestinală.
Dintre runcte şi legume, cele mai bogate !n vitamina sunt citricele,
măceşele, coacăzele, strugurii.
?i'amina C 4a$id a&$or#i$7 Ne$e&ar !n medie /-)&- mg'zi la copii şi tineri, +) mg9i !a adu!0i %chiar unaport de /- mg'zi previne şi vindecă scorbutul+. $ecearul este mai mare !n stărihipermetabolizante# eort muscular, rig, stress, transpiraţii abundente, ebră,hipertiroidism, etc.
Sur&e a!imen'are
ursa practic e2clusivă de vitamină 7 este reprezentată de legume şiructe. 7oncentraţia vitaminei 7 este variabilă !n uncţie de specie, partea
botanică consumată, gradul de e2punere directă la radiaţia solară, condiţiide păstrare a alimentelor.
7ele mai bogate ructe şi legume !n vitamina 7 sunt#
măceşe pulpă,ardei roşu# peste &-- mg'/-- g
coacăze negre,pătrun5el runze# /8/)&-- mg'/-- g
ardei verde, mărar urzici, păpădie# /-/)/8- mg'/-- g
sunt esenţiale, unele sunt macroelemente: 7, J, -&, $&, 7a, , $a, I, 7;,4g, ,
altele sunt microelemente# e, , 7u, Kn, ;, 7o, 4n, 4o, 7r, e,
se găsesc fe sub ormă de soluţii saline, fe !n compoziţia unor moleculeorganice.
1oluri cu caracter general#
intră !n structura celulelor şi lichidului interstiţial,
reglează balanţa apei din organism, intra) şi e2tracelulară,
inuenţează permeabilitatea membranelor,
menţin presiunea coloid)osmotică şi echilibrul acido)bazic,
participă la procese anabolice şi catabolice,
intervin !n contracţia musculară şi activitatea nervoasă.
>lementele minerale !nseamnă, !n medie, 96 din greutatea corpului şi *)86 dincenuşă.
Absenţa din alimentaţie determină boala carenţială.
>2cesul din alimentaţie duce la eecte negative, cu potenţial to2ic,
cancerigen, mutagen.MACROELEMENTELE
Sodiu!
Ne$e&ar# Ea adult, necesarul este !n medie de H g9i, sufcient find şi un aportde -,8 g'zi. Alimentaţia obişnuită asigură nevoile de sodiu.
Sur&e a!imen'are
"n alimente, preponderent de origine animală, sodiul se găseşte sub ormă
de săruri, !n principal clorura de sodiu, şi care se absorb aproape integral.1inichiul reglează cantitatea reţinută, avorizând eliminarea sau reţinereade sodiu.
C!oru!
Ne$e&ar# >ste de -, g9i, asigurat prin alimentaţia obişnuită.
Sur&e a!imen'are
ărurile mai ales clorura de sodiu, se găsesc !n alimente. "n caz de ingestie
carnea şi viscerele, ouăle, laptele şi brânzeturile. ulul organic se
absoarbe bine.
leguminoasele uscate şi legumele bogate !n tiocianaţi derivatele de cereale, nucile, chiar dacă conţin cantităţi apreciabile de
sul, se caracterizează prin asimilare oarte redusă.
MICROELEMENTELE
FIERUL
Ne$e&ar# ţine cont de utilizarea digestivă oarte redusă, de 8)/-6, şi raţia de
fer va f deci de /- ori mai mare aţă de acesta# )/& mg'zi la copii, /()/: mg'zila adolescenţi, /-)/8 mg'zi la bărbaţi adulţi, /8)&8 mg'zi la emei, până la *-mg'zi la sârşitul sarcinii. "n condiţii fziologice, necesarul de fer este mai mare laemei !n perioada ertilă, prin pierderi de fer prin menstruaţie, transertransplacentar la ăt, transer !n lapte.
Sur&e a!imen'are# 7ele mai bune surse de fer sunt carnea, viscerele, peştele#
7arne# ()(,8 mg'/-- g
icat# /* mg'/-- g
1inichi# /- mg'/-- g
3uă# &,: mg'/-- g.
ierul este absorbit !n partea superioară a intestinului subţire !nproporţie de 8)/-6. Absorbţia este avorizată de# necesarul crescut alorganismului %absorbţia poate să crească până la &-6+@ acidul clor!idric
din sucul gastric %avorizează eliberarea şi ionizarea ferului, trecereaferului trivalent !n fer bivalent+@ vitamina C@ ferul din alimentele de
origine animală
Cu%ru!
Ne$e&ar# la adult este de H mg9i, asigurat prin alimentaţia obişnuită.
Sur&e a!imen'are# viscerele, carnea şi peştele.
Iodu!
Ne$e&ar la adult este de 6)),H)) mi$rograme. "n condiţii fziologice%creştere, maternitate+ şi de eort crescut, necesarul de iod este mai mare, la#
$ecesarul de iod al organismului se acoperă prin alimente !ntr)o proporţie de :-)G-6, cele mai bune surse find# peştele, scoicile, creveţii, algele marine. 1estulde iod se asigură prin apa potabilă, iar !n zonele de litoral, şi prin aerosoli de iod.
entru profla2ia guşei endemice tireopate se oloseşte sarea iodată %/8)&8 mgiodat de potasiu'Cg sare+ sau iodura de potasiu %tablete+, şi care seadministrează la persoane cu susceptibilitate crescută# copii, emei !nmaternitate.
F!uoru!
Ne$e&ar# +,- mg9i.
Sur&e a!imen'are#
$ecesarul de uor al organismului se acoperă !n principal prin a%a%o'a#i!ă, ('*)&'(, apoi prin a!imen'e, /'*)/'(# peşte de apă sărată,scoici, crustacee, runzele şi mugurii arborelui de ceai. Absorbţia digestivăa uorului din apă este de :-)G-6, !n timp ce a uorului din alimente,doar de 9-)-6.
entru prevenirea cariei dentare, dar şi a uorozei, se recomandărealizarea unei concentraţii medii a uorului din apă de / mg'dm( apă.
1ezultatele profla2iei !n caria dentară sunt mai reduse !n caz de
ortifcare cu uor a unor alimente, administrare de tablete sau soluţie cuuor, badi5onarea dinţilor cu soluţie de uor, olosirea pastelor de dinţi cuuor.
=in$u!
Ne$e&ar# 6 mg9i
Sur&e a!imen'are# carnea, viscerele, peştele, legumele şi ructele.
Co#a!'u!
Ne$e&ar# nu se cunoaşte.
Sur&e a!imen'are# 3 alimentaţie obişnuită acoperă necesarul de cobalt.
Manganu!
Ne$e&ar# +, mg9i ;a adult.
Sur&e a!imen'are# alimente de origine vegetală# derivate de cereale cugrad mare de e2tracţie, nucile, alunele. =tilizarea digestivă este redusă şiasemănătoare ferului.
Sur&e a!imen'are# viscere, leguminoase uscate, derivate de cereale cugrad mare de e2tracţie.
Cromu! Ne$e&ar $u se cunoaşte.
Sur&e a!imen'are carnea şi viscerele, leguminoasele uscate, derivatelede cereale cu grad mare de e2tracţie, berea. =tilizarea digestivă este !ntre/)&86, mai crescută la ormele organice de crom.
Se!eniu!
Ne$e&ar# $u se cunoaşte.
Sur&e a!imen'are# carnea şi viscerele, peştele oceanic, ouăleleguminoasele uscate şi derivatele de cereale.
=tilizarea digestivă este de (-)-6, mai mare la compuşii organici.
