CURS 1

NOŢIUNI GENERALE DE FARMACOCINETICĂ

FARMACON=leac, medicament

LOGOS=ştiinţă

Farmacologia=ştiinţa care studiază medicamentele dpdv. al interacţiunilor dintre medicament şi organism.

MEDICAMENTUL=substantă sau un produs farmaceutic realizat pt. prevenirea sau pt. tratarea (ameliorarea sau vindecarea) unei boli.

RAMURILE FARMACOLOGIEI (6 ramuri)

-3 fundamentale

-3 aplicative

RAMURI FUNDAMENTALE RAMURI APLICATIVE

1.Farmacocinetică(F.cin) → 4.Farmacografie(F.graf)

2.Farmacodinamie(F.din) → 5.Farmacoterapia(F.ter)

3.Farmacotoxicologia(F.tox) → 6.Farmacoepidemiologia(F.epid)

1. FARMACOCINETICA -studiază evoluţia medicamentului de la administrare până la eliminarea din organism.

2. FARMACODINAMIA -studiază efectele biologice ale medicamentului asupra organismului ACŢIUNEA

3. FARMACOTOXICOLOGIA - studiază efectele nedorite produse de medicamente.

-R. adverse

-Intoxicaţiile produse de medicamente

4.FARMACOGRAFIA -modul de prescriere şi administrare al medicamentelor

-calea de administrare

-doză

-interval

5.FARMACOTERAPIA -se ocupă cu studiul indicatiilor terapeutice.

1

6. FARMACOEPIDEMIOLOGIA -studiază: Contraindicaţii şi Precauţii la medicamentele bazate pe reacţii adverse.

!BOLILE produse de medicamente= boli iatrogene cu mare răspândire în populaţie.(prescriere şi eliberare necorespunzătoare a medicamentelor)

Fazele şi etapele parcurse de medicament în organism.

I. FAZA BIOFARMACEUTICĂ

II. FAZA FARMACOCINETICĂ

III. FAZA FARMACODINAMICĂ

I. FAZA BIOFARMACEUTICĂ -se desfăşoară la nivelul căii de administrare şi cuprinde 2 subetae.

1. -eliberarea substanţei active(ş.a) din forma farmaceutică =>particule de s.a.

2. -dizolvarea s.a. în lichidul de la locul de administrare.

Cpr. DEZINTEGRARE GRANULE sau DEZAGREGARE PARTECULE

Cps. AGREGATE de s.a

s.a. în soluţie

ABSORBŢIE

S.A. în sânge (circulaţia sistemică)

II.FARMACOCINETICĂ (F.cin)

1. Absorbţia în sânge

2.Distribuirea în ţesuturi -transportul în sânge

-difuziunea în ţesuturi

-distribuirea propriuzisă

-fixarea (stocarea) în ţesuturi2

III. FARMACODINAMIE (F.din) M-R

-fixarea medicamentului de receptorul specific.

-apariţia efectului f.din.

BIODISPONIBILITATEA

Astăzi prescrierea unui medicament se face pe principiul:

BIOECHIVALENŢEI ≈ BIODISPONIBILITATE

BIODISPONIBILITATE(Bd.) - cantitatea de substanţă activă (s.a.)sau viteza cu care s.a. este eliberată, absorbită, ajunge la locul de acţiune şi îşi manifestă un EFECT.

3TIPURI

Bd a. ABSOLUTĂ

b. RELATIVĂ

c. RELATIVĂ OPTIMALĂ

BIODISPONIBILITATEA ABSOLUTĂ -se determină pentru medicamente nou introduse în terapie şi compară o cale de administrare a unui medicament cu calea intravenoasă (i.v.)

conc.

ASC.=aria de sub curbă

• ASC.

t

F= ASC p.o. . D.i.v.

ASC i.v. D.p.o.

D=Doză,

i.v=intravenos

p.o.=per. oral

3

Condiţia pt. ca o substanţă să fie administrată p.o. (peros)

F ≥ 0.75 (75%)

Dacă F < 0.75- se iau anumite măsuri

Dacă F este foarte mică sub 25% se aleg alte căi de adm. pt.

20% subst.

Ex. Antibiotice(AB )aminoglicozide(Gentamicină, Kanamicină) nu se pot adm. p.o. pt. efecte sistemice(infecţii urinare, respiratorii) deoarece au structură polară şi nu se absorb. F= mică

!! Se vor adm. numai injectabile!!

Dacă F este mică dar acceptabilă atunci se poate folosi calea p.o. însă se vor adm. doze mai mari pt a obţine concentraţii plasmatice (Cp.) eficiente terapeutic.

Ex: ß-blocante: PROPRANOLOL, METOPRANOL

ß-adrenolitice

Nifedipina (B.C.C.)

BIODISPONIBILITATE RELATIVĂ = compară biodisponibilitatea unui medicament de testat cu un medicament lider sau de referinţă.

Bd. relativă= ASC M. testat

ASC M. referinţă

conc. ASC M. testat

ASC M. referinţă

t

Pe curbele conc/ timp se mai determină:-conc. max. atinsă-durata efectului-timpul efectului maxim

4

BIODISPONIBILITATEA RELATIVĂ OPTIMALĂ-compară biodisponibilitatea unei forme farmaceutice (F.f.) cu soluţia apoasă

care este considerată formă farmaceutică cu biodisponibilitate maximă.

TIPURI DE TRECERE PRIN MEMBRANE BIOLOGICEMEMBRANĂ BIOLOGICĂ: -structură care desparte diversele componente ale

organismului.Se compune din: - complex lipoproteic cutanat

-canal proteic – por-sisteme active de transport -receptor

Sunt polarizate cu: + la exterior datorită -cationilor şi- la interior -anionilor

TIPURI DE TRANSPORT1.-TRANSPORT PASIV2.-TRANSPORT SPECIALIZAT

TRANSPORT PASIV FILTRARE- M2(medic.) hidrosolubile DIFUZIUNE SIMPLĂ- M2 liposolubile

Filtrarea medic. Se face la nivelul porilor membranali iar difuziunea la nivelul complexului lipoproteic membrana.

TRANSPORTUL SPECIALIZAT -a. Transport activ

-b. Difuziune de schimb

-c. Difuziune facilitată sau uşoară

Transport activ -se face cu ajutorul sistemelor active de transport -(transportor sau cărăuş).Se face cu consum de energie în sens invers gradientului de concentraţie

Ex: 1.LEVODOPA-în Boala Parkinson trece bariera hematoencefalică= trece cu transportorii aminoglicozidelor(a.a.)

2. Fe2+ -absorbţia are loc cu APAFERITINĂ

Difuziunea de schimb se face cu transportor

Difuziunea uşurată sau facilitată se face în sensul gradientului de concentraţi. dar cu transportor (carăuş).

5

ABSORBŢIA MEDICAMENTULUI=etapa farmacocineticii în care substanţa medicamentoasă trece de la locul de administrare în circulaţia sanguină (sistemică).

CĂILE DE ABSORBŢIE (administrare)

-CĂI NATURALE

-CĂI ARTIFICIALE

CĂI NATURALE -la nivelul pielii -calea cutanată

-la nivelul mucoaselor -calea orală sau peros

-calea sublinguală

-calea intrarectală

-calea oculară

-calea nazală

-calea respiratorie

-calea intravaginală

-calea uretrală

CĂI ARTIFICIALE

-Intravasculare -intraarterială(i.a.)

-intravenoasă(i.v.)

-un fel de intracardiac

-Extravasculare -Intratisulare -intramusculare

-subcutanat (s.c.)

-intraosoasă (în măduva oaselor)

-Intraseroase -intraperitoneană (i.p.)

-intrapleurală

-intrapericardică

-intraarticulară

-Intrarahidiană -subarahnoidiană L.C.R.

-Intrarectală

-Intraventriculară

6

Se folosesc:-pt. acţ. generală (sistemică)

-pt. acţ. locală

Căi folosite numai pentru acţiunea generală

Ex: calea sublinguală -Nitroglicerina (criză angină pectorală)

Căi folosite numai pentru acţiunea locală

-calea oculară -picături

-calea intravaginală -ovule

Căi artificiale: -calea pleurală

-calea articulară

ABSORBŢIA PE CALE ORALĂ (P.O.)

-suprafata foarte mare 1 m2

-pH 1-3

-mucoasa lipolitică

ASC.

La pH acid se găsesc în formă lipofilă şi nedisocilă

Ex. medicamente: -Derivaţii barbiturici

-Sulfamide antimicrobiene

Absorbţia la niv intest subţire se absorb :

-subst. liposolubile , cu caracter slab bazic prin difuziune simplă

-subs. hidrofile prin filtrare

-subst. polare, disociate prin transport activ

Intestinul subţire - este o mucoasa lipidica cu pori si sisteme active de transport

-pH 4.8-8

-suprafata mare 100m2

Absorbţia la niv intestinului gros -este o mucoasă groasă , lipidică şi cu pori

-se absorb subst nesolubile la niv intest subţire

7

!!N.B.-Specific pt adm pe cale orală este faptul ca medicamentele sunt luate de VENA PORTĂ şi duse la FICAT, unde are loc metabolizarea lor.

Absorbţia pe cale orală este influenţată de:

-asocierea cu alte med care pot modifica pH.Ex: med antiacidele cresc pH gastric

-asocierea cu alimente -alimentele scad abs med. Ex: AMPICILINA - adm pe stomac plin îi scade abs cu 30%

-şi de stările patologice ale căii: -diareea scurtează timpul de contact şi scade absorbţia

AVANTAJE:- CALEA P.O.

-este o cale comodă de adm

-permite administrări repetate

-se pretează la traament de întreţinere

! Complianta pacienţilor este maximă.

! Cale este naturală şi se pretează la tratamentul cronic!

DEZAVANTAJE:

-NU poate fi folosită drept cale de URGENŢĂ

-NU poate fi folosită de - pacienţii inconstienţi si

- pacienţii cu sindrom vomitiv

-NU poate fi folosită pt anumite categorii de substanţe ca:

-subst care nu se pot absorbi din tubul digestiv. ex: antibiotice, aminoglicozide, STREPTOMICINA

-subst. inactive la pH acid -PENICILINA G

-subst. inactivate de enzimele proteolitice - insulina

8

CALEA SUBLINGUALĂ

Absorbţia se face prin mucoasa sublinguală care este subţire si puternic vascularizata

-ocoleşte pasajul hepatic

-se folosesc comprimate de talie mica

!-este o cale de urgenta

ex: -NITROGLICERINA -medicament antiangios folosit în criză şi angină pectorală,

- IZOPRENALINA- antiasmatic,

- NIFEDIPINA (BCC- blocant al canalelor de Ca)-tensiune,angină

Secreţia salivară antrenează o parte din substanţă in tubul digestiv astfel încât pe curba plasmatică şi timp apar 2 timpi: -absorbţie sublinguală

-absorbţie tub. Digestiv

cp.

abs. sublinguală

abs. tb. digestiv.

t.

AVANTAJE:

!-ocolirea sistemului port hepatic -subst nu suferă primul pasaj hepatic.

-poate fi fol in situatii de urgenţă(absorbţie rapidă)

DEZAVANTAJE:

-pierderea unei părţi de subst. prin deglutinism

-nu se poate folosii decât pt. subst active la doze foarte mici.9

UTILITATEA - numai pt acţiune sistemica(generală)

-in situaţii de criză, de urgenţă

FORME FARMACEUTICE SPECIFICE:

-soluţii,

- spray,

- comprimate sublinguale( mici dimensiuni),

- granule homeopate

OBS: Subst active trebuie să fie potente (să fie active la doze mici), pt a putea fi încorporate în forme farmaceutice de mici dimeniuni.

CALEA BUCALĂ

Administrare:-între gingie şi peretele interior al obrazului.

Abs. -la nivelul mucoasei sublinguale şi a mucoasei tubului digestiv.

Utilitate: -pt. acţiune generală -comprimate cu vitamine

-pt. acţiune locală -produse cu antiseptice, dezinfectante, antiinflamatoare, anestezice locale.

Forme farmaceutice: -comprimate pt supt, pastile, tablete.

CALEA RECTALĂ

Abs. -la nivelul mucoasei rectale, c.p.(caracteristici de permeabilitate) -membrană lipidică cu pori mici, subst. lipofile şi hidrofile.

Factorul specific -refluxul de respingere

FORME FARMACEUTICE

-SUPOZITOARE -subst. activă trebuie eliberată în 10-15 minute maxim.

-subst. activă şi excipienţi nu trebuie să fie iritanţi.10

Utilitate -pt. acţiune generală ex: analgezice-pt. durere

antipiretic-scade febra

antiinflamatoare

antispastice

-pt. acţiune locală, ex:laxative, antihemoroidale.

AVANTAJE:-Substanţele ocolesc primul pasaj hepatic dacă abs. are loc la nivelul rectului inferior sau mijlociu deoarece venele hemoroidale drenează direct în vena cavă inferioară.

Dacă cedarea subs. are loc la nivelul rectului superior şi abs. are loc, atunci apare efectul primului pasaj hepatic.

! Atenţie la tipul de excipienţi.

DEZAVANTAJE: -existenţa refluxului de respingere

-NU este o cale comodă

-NU se pretează la tratament în boli cronice.

FORME FARMACEUTICE: -SUPOZITOARE

-MICROCLISME MEDICAMENTOASE

CALEA NAZALĂ

Abs. -la nivelul mucoasei rinofaringiene.

-mucoasă foarte bine vascularizată neadaptată pt. abs.

-membrană lipidică cu pori

-trec substanţe lipofile şi hidrofile.

Factori: secteţia nazală se opune absorbţiei

Utilitate: -acţiune locală

-acţiune generală

MEDICAMENTE: -Decongestionante nazale

-Antibiotice

-Antiinflamatoare11

!UTILITATE pt. acţiune generală

FORME FARMACEUTICE: -soluţii apoase, uleioase adm. sub formă de

picături sau spray

-pulberi

OBS. !La copiii, mucoasa nazală este foarte permeabilă de aceea în urma trat. local timp îndelungat apar efecte sistemice.

Ex:Folosirea decongestionantelor nazale la copii, produse cu EFEDRINĂ sau NAFAZOLINA produc stimulare SNC sau stimularea aparatului cardiovascular.

CALEA RESPIRATORIE sau pulmonară

Abs. are loc la nivelul mucoasei bronşiolare şi la nivelul epiteliului alveolar

Caracteristici de permeabilitate(C.P.) - mucoasa lipidică cu pori mari

UTILITATE: - pt anestezie generală

-pt acţiune locală = bronhodilatatoare, expectorante, antibiotice, antiinflamatoare.

AVANTAJE:- dozele adm. inhalator sunt mult mai mici decât dozele adm. oral pt obţinerea aceluiaşi efect.

!Reactii adverse-după adm. inhalatorie sunt mult mai mici

-Poate fi folosiă drept cale de urgenţă în criză de astrm bronsic

DEZAVANTAJE - o parte din subst. se poate pierde prin deglutinism

-pt. adm. sunt necesare anumite dispozitive care pot duce la complianţă mai mică din partea pacientului.

FORME FARMACEUTICE:

-gaze si lichide volatile (in cazul anesteziei generale)

-soluţii sau pulberi adm. sub formă de aerosoli

-Particulele de aerosoli trebuie să fie cuprinse între 2-5µm, deoarece particulele <1µm ajung la nivelul alveolelor şi sunt eliminate la respiraţie

-Particulele >10µm= rămân la nivelul căii respiratorii.

12

CALEA OCULARĂ

Adm.:-în sacul conjunctival odată cu presarea canalului lacrimo-nazal.

Locul abs. -la nivelul conjunctivei (calea conjunctivală)

-la nivelul corneei (calea corneană)

Caracteristici (C.P.)=mucoasa lipidică cu pori prin care trec subst. hipofile şi hidrofile

Factori: -secreţia lacrimară duce la pierderi de subst.

Utilitate: -acţiune exclusiv locală

-acţiune antiglautomatoasă

-acţiune antiinflamatorie

-acţiune antibiotică

Forme: -soluţii apoase sau colire

-unguente oftalmice

-sisteme terapeutice oftalmice

OBS.: Soluţii apoase (colire), trebuie să îndeplinească anumite condiţii:

-să fie sterile

-sa fie izotone cu lichidul lacrimal

-pH=7,4-8

-se admit soluţiile slab hipertone însă sunt excluse soluţiile hipotone- pot produce ulceraţii corneene.

CALEA CUTANATĂ

Abs. -la nivelul foliculilor piloşi şi la nivelul glandelor sebacee= glandă transfoliculară

-la nivelul epidermei -cale transepidermică.

13

Caracteristici de permeabilitate: -membrană lipidică fără pori şi sisteme active de transport, trec lipofilele uşor.

Abs.=favorizată de masaj local.

În caz de arsuri pielea este lezată şi este favorizată abs. sistemică în proces mare.

Utilitate: -pt. acţiune locală în afecţiuni dermatologice. Unguente, creme, antibiotice, antimicotice, AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), keratolitia

FORME FARMACEUTICE: -soluţii apoase

-emulsii

-creme, unguente, geluri, şi TTS

-plasturi

Abs. pe căi artificiale (INJECTABILE)

Formele farm. adm. injectabil trebuie să îndeplinească condiţiile:

-să fie sterile şi apirogene(fără impurităţi)

-să fie izotone sau slab hipertone

-să aibă pH≈ 7,4

Pt. toate căile, subst ocolesc primul pasaj hepatic

CĂILE INTRAVASCULARE

-sunt excluse subst. hemoolitice sau subst. care precipită proteinele plasmatice.

CALEA INTRAVENOASĂ

-Adm. direct în circulaţia venoasă, tipul de abs. = 0

Tipul de transport al subst în întreaga circulaţie este scurt 25-45 secunde.

Factori: - viteza de adm.

-se recomandă adm. rapidă în cel puţin 1 secundă pt. a nu apărea reflexele vegetative periculoase.

Se folosesc subst. hidrosolubile.

14

Utilitate: -pt. acţiune generală

AVANTAJE: -cale de urgenţă

-permite adm. de volume mari- perfuzie

DEZAVANTAJE: -reflexe vegetative

-risc de reacţii febrile

FORME FARMACEUTICE: -soluţii apoase

-emulsii în apă, U/A în cazul perfuziilor cu lipide.

15

CURS 2

METABOLIZAREA UNUI MEDICAMENT ÎN ORGANISM

CALEA DE ELIMINARE

Reacţiile prin care are loc metabolizarea medicamentelor sunt:â

1. Reacţii de FAZĂ I: OXIDARE, HIDRALIZĂ, REDUCERE, în urma acestor reacţii se formează compuşi polari mai uşor de eliminat.

2. Reacţii de FAZĂ II: -Reacţii de conjugare cu glicocol

Ex. de medicamente care se metabolizează:

1. Medicamente care prin metabolizare formează metaboliţi cu acelaşi tip de acţiune: -FENACETINA trece în PARACETAMOL cu acţiune analgezică şi antipiretică

-CODEINA MORFINĂ

-DIAZEPAM OXAZEPAM

=>ACŢIUNE ANXIOLITICĂ

NORDAZEPAM

2. Medicamente inactive care se mai numesc PRODROGURI sau PROMEDICAMENTE şi se transformă în medicamente active.

ERITROMICINĂ PROPINAT ERITROMICINĂ

CLORAMFENICOL PALMITAT CLORAMFENICOL

Eliminarea medicamentelor

=etapa farmacocinetică (f.cin) în care substanţele medicamentoase sunt evacuate din organism:

- fie ca atare în formă activă

- fie sub formă de metaboliţi (cel mai des)

CĂILE DE ELIMINARE = sunt căile fiziologice prin care organismul se debarasează de substanţele nocive sau substanşele inutile care provin din procesele metabolice.

16

CĂILE DE ELIMINARE

1. Calea renală pt. substanţele hidrosolubile cu moleculă mare.

2. Calea digestivă prin fecale pt. substanţele administrate p.o. şi care nu se absorb.

3. Eliminarea prin mucoasa gastrică

4. Eliminarea respiratorie pt. substanţele volaatile şi gazoase

-eliminare prin secreţie nazală

-eliminare prin secreţie bronşică

5. Eliminarea cutanată pt. substanţe lipofile şi volatile:

-eliminare prin secreţia glandelor sudoripare

-eliminare prin descuamarea celulelor epidermice

6. Eliminarea prin alte secreţii:

-lacrimară

-salivară

-biliarră

-lactată

CALEA RENALA

In cazul medicamentelor eliminarea renală poate avea următoarele tipuri de efecte:

1 EFECTE BENEFICE- ex. antibiotice, chimioterapice,diuretice2 EFECTE NOCIVE - ex AMINOGLICOZIDE- se depozitează in parenchim

=> nefrotoxicitate-Metaboliţi acetilaţi ai sulfamidelor (precipită la pH acid

urinar şi irită parenchimul renal =>dureri, hematurie)

Eliminarea pe cale renală se face prin: -filtrare glomerulară-secreţie tubulară-reabsorbtie tubulară

Factorii care influenţează eliminarea medamentelor:

17

DIUREZA= volumul de urină eliminate in unitatea de timp , la diureză mare, eliminare mare

Diureza depinde de: -hidratare -stări patologice ca ex-:VASOCONSTRICŢIE=>reduce diureza

-INSUFICIENŢA CARDIACĂ (I.C.)=>scade fluxul sanguin renal şi scade diureza

-Ph urinar

MECANISMUL DE ELIMINARE:

-SECREŢIA tubulară ste e cel mai rapid mecanism de eliminare-FILTRAREA GLOMERULARĂ-REABSORBTIA TUBULARĂ - proes care decurge in sens invers eliminării,

duce la apariţia unui circuit şi cumularea substanţelor in organismEx DOXICILINA se reabsoarbe tubular 75% adm 1× 24hFACTORI:

-1. Vârsta - scade funcţiile de epurare (eliminarea renală)ClCR (vârstnici) =100ml/minClCRn =140/minCRn-creatinină normală

!Adaptarea dozelor în cazul medicamentelor cu eliminare renală, nebiotransformate şi cu indice terapeutic(i.t.) mic

Ex: -AMINOGLICOZIDE-DIGOXINĂ (DIGITALICE)-SĂRURI DE LITIU-2.Stări patogene -insuficienţa renală

ClCR(IR)critic ≈ 20 ml/minMĂSURI: se individualizează dozele cu:

-micşorarea dozei -micşorarea distanţei dintre doze.

ELIMINAREA PE CALE DIGESTIVĂ

-Substanţe insolubile ca: -cărbunele

-ulei de parafină

-antiacide

-absorbante -săruri de Bismut18

-Substanţe solubile neabsorbabile: -MgSO4

-Aminoglicozide

ELIMINAREA PRIN SECTEŢIA SANITARĂ

Pentru substanţe: -Ioduri

-Alcaloizi

-Fenitoină

-Teofilină

O parte din aceste substanţe ajung în tubul digestiv prin deglutiţie prin circuitul enterosalivar.

Utilitatea eliminării -pentru supravegherea farmacoterapiei (f.ter) prin dozarea conc. medic. în salivă atunci când recoltarea sângelui venos este dificilă (PEDIATRIE).

Ex: Dozarea Teofilinei folosită la -antiasmatici

-la copii

-sau când se doreşte dozarea formei libere

Ex: FENITOINA

ELIMINAREA PRIN SECREŢIA BILIARĂ

.

.

.

.

.

ELIMINARE RESPIRATORIE

-Prin secreţie nazală se elimină -ioduri

-Prin secreţie bronşică se elimină -subst volatile sau sublimabile

Ex:Expectorantele din grupa sărurilor de amoniu şi Benzoatul de sodiu care se elimină cu secreţia, alcalinizează şi fluidifică

19

Prin epiteliul alveolar se elimină anestezicele generale.

ELIMINAREA CUTANATĂ

-Substanţe volatile

-Uree

-Ioduri

Ex: GRISEOFULVINA -utilitate terapeutică în micoze cutanate

ELIMINAREA PRIN SECREŢIA LACTATĂ

.

.

.

.

.

NOŢIUNI DE FARMACOGRAFIE GENERALĂ studiază:

1. Denumirea medicamentelor care poate fi:

-chimică

-D.C.I.(denumire comună internaţională)

-Denumire comercială(nume înregistrat)

-Denumire oficinală înscrisa în FARMACOPEEA ROMÂNĂ (FR.IX- FR.X)

2. Forme farmaceutice- soluţii, suspensii

3. Prescripţia

4. Posologia -doze, interval dintre doze, durata tratamentului.

5. Supravegherea terapiei

POSOLOGIA

Doza=cantitatea de substanţă care produce un efect.

20

- se exprimă mg/organism

mg/kg/corp

Tipuri doze:

-DOZE EFICACE: -DE 25

(DE) -DE 50

-DE 100

-DOZE TOXICE

-DOZE LETALE -se determină exclusiv pe animalele de

laborator

DE 50=doza care produce efect la 50% din indivizii unui lot sau doza care produce 50% din efectul maxim posibil.

După modul de utilizare avem doze:

-pt. odată

-pt. 24 h

-pt. o cură de tratament

Concentraţia plasmatică (Cp.)

-Cp. min.

-Cp. medie

-Cp. max.

-Cp. toxică

Între Cp. min. şi Cp. max. se află zona concentraţiei plasmatice(Cp.) terapeutice.

POSOLOGIA

-Standard pt. toţi pacienţii

-Individualizată pt. un pacient (copii, vârstnici)

Individualizarea posologiei => După vârstă

Doză COPIL

Dcopil = A ×Dadult

A+12

21

A= vârstă copil

=> După greutate

Dcopil = G ×Dadult

70

G=greutate copil

70=greutatea unui adult standard

=> După suprafata corporală

Dcopil = S ×Dadult

1,73

S=suprafaţa corporală

TIMPUL DE ÎNJUNATĂŢIRE (T 1/2) sau semi viaţa biologică= timpul în care concentraţia de medicamentului se reduce la jumătate.

DOZA DE ATAC (Da)= Doza care realizează concentraţia plasmatică eficace

Da= Cp × Vd Cp= concentraţie plasmatică

Vd= volum de distribuţie

DOZA DE MENŢINERE (Dm)= Menţine Cp eficace= cantitatea de medicament epurată din organism.

SUPRAVEGHEREA TERAPIEI

COMUNĂ pt. toţi pacienţii

PARTICULARĂ în următoarele situaţii:

*bolnavi cu riscuri (cu: -insuficienţă hepatică

-insuficienţă renală

-insuficienţă cardiacă)

*pacienţi cu stări fiziologice speciale:

22

-nou-născut, copil, femeie gravidă, vârstnici

*medicamente cu indice terapeutic mic(cu limită de siguranţă mică) -Reacţii adverse

Ex: Antibiotice(AB)

Antiastmatice

Medicamente antiepileptice

Supravegherea se face pe 3 criterii:

1. CLINIC -se urmăreşte efectul terapeutic în timp

Ex: reducerea tensiunii arteriale (TA) după adm. de hipertensive.

2. BIOCHIMIC -dozarea glicemiei

3. CRITERIUL f.cin careconstă în dozarea concentraţiei plasmatice a medicamentelor în sânge şi readaptarea dozei pe baza acestei concentraţii.

COMPLIANŢA -resperctarea prescripţiei medicale de către pacient

-DOZĂ

-INTERVAL DOZĂ

-DURATĂ TRATAMENT

23

CURS 3

PRESCRIPŢIA MEDICALĂ

Prescripţia medicală (REŢETA) poate conţine preparate medicale industriale, formule oficinale (preparate a căror compoziţie este standardizată în FARMACOPEE) sau formule magistrale, concepute de medic prin asocierea mai multor substanţe într-o formulă farmacografică comună.

Prescripţia medicală sub formă de reţetă este documentul de bază căruia farmacia eliberează medicamente. Ea cuprinde urmatoarele componente:

a. SUPERSCRIPŢIA, formată din:

*antetul reţetei, unele figurează instituţia medicală (cabinetul medical individual, policlinica, centrul de diagnostic şi tratament, spitalul) de unde este emisă.

*rubricile prevăzute în formularul de reţetă, unde se completează:

-numele şi prenumele pacientului

-vârstă

-adresă

*căsuţa special prevăzută unde trebuie notat numărul fişei bolnavului, numărul din registrul de consultaţii sau numărul foii de observaţie din spital.

*rubrica de diagnostic

b. PRESCRIPŢIA alcătuită din 4 părţi.

*Invocaţia

*Inscripţia

*Subscripta

*Instrucţia

24

-INVOCAŢIA= Rp (de la recipe în limba latină= ia, primeşte) şi se adresează personalului de farmacie ca o invitaţie la efectuarea reţetei.

-INSCRIPŢIA= medicamentul propriu-zis şi cantitatea.

-SUBSCRIPŢIA= este destinată personalului de farmacie, arătând cum trebuie pregătit medicamentul pt. a putea fi administrat.

Ex:M. f. sol.= amestecă. pentru a fi o soluţie. MISCE PIAT SOLUTIO(limba latină)

Această indicaţie este necesară în cazul formulelor „magistrale” adică a acelor substanţe medicamentoase care trebuie preparate, divizate, dizolvate, amestecate, în farmacie, pt. a putea fi administrate pacientului.

! În cazul produselor industriale (formule”oficinale” ) subscripţia nu mai este necesară.

-INSTRUCŢIA= cuprinde îndrumările date bolnavului asupra felului cum trebuie folosit medicamentul. Apar obligatoriu iniţialele D.S.(de la DETUR et SIGNETUR, în limba latină=dă şi semnează)

c. Urmează DATA PRESCRIERII REŢETEI

d. La sfârşit, SEMNĂTURA şi PARAFA MEDICULUI plus ştampila unităţii sanitare de unde a fost emisă.

!! NU pt. toate medicamentele este necesară reţetă emisă de o unitate sanitară.

Ex: -Vitaminele şi polivitaminele

-Preparatele cu săruri minerale

-Suplimente alimentare

-Analgezice alimentare

-Majoritatea medicamentelor antirematice şi alte grupă se pot elibera de la farmacii în modul OTC (în mod liber, fără prezentarea vreunei prescripţii medicale)

Ex: Formulă magistrală indicată în stomatită aftoasă.25

Rp.

Neomicină pulvis 1g

Vitamina A 1 fiolă a 300.000 UI

Vitamina B2 (riboflavină) 1 fiolă a 2 ml

Nistatin pulvis 0,50 g

Anestezină 1 g

Hidrocortizon acetat IV fiole a 25 mg

sau sau

hemisuccinat I fiolă a 100 mg

Glicerină boraxată 10% 50 g

MISCE f. sol.

DS. instilaţii bucale câte 1/4-1/2 linguriţă la interval de 4-6 ore.

CLASIFICARE

-MEDICAMENTE ELIBERATE PE BAZĂ DE PRESCRIPŢIE MEDICALĂ

= MEDICAMENTE ETICE

-MEDICAMENTE ELIBERATE FĂRĂ PRESCRIPŢIE MEDICALĂ

=OTC

-MEDICAMENTE MAGISTRALE ŞI OFICINALE

=MEDICAMENTE GALENICE

ETICHETAREA pe recipiente cu preparate farmaceutice

! UZ INTERN -etichetă cu incripţie albastră pe fond alb

! UZ EXTERN -etichetă cu inscripţie roţie pe fond alb

„La SEPARANDA” -substanţe puternic active

„La VENENA” -Stupefiante în dulap special (numai farmacistul)!!!

Pe etichete se menţionează:

-nume, adresa farmaciei -numele preparatorului

-cale de administrare -valabilitate

-mod de utilizare -menţiuni speciale

26

CAZURI:

Cazul 1

Pacient cu H.T.A. solicită preparat efervescent cu ASPIRINĂ.

Preparat efervescent= preparat cu bicarbonat de sodiu (NaHCO3)=> creşterea volemiei şi creşte eliminarea de apă.Iar aspirina este un AINS

AINS= antiinflamator nesteroidian -scade prostaglandinele (PG)

-cresc retenţia de Na+ şi H2O

*! Înlocuim cu PARACETAMOL

Cazul 2

Un pacient astmatic se prezintă la farmacie cu o reţetă cu produsul „SERETIDE DISKUS” (pulbere unidoză pt. inhalat) care conţine:

-Salmeterol Xinafoat (bronhodilatator)

-Fluticazonă= corticoid cu durată lungă

dar mai solicită si ASPIRINĂ

ASPIRINA -are potenţial alergizant

-scade PG cu rol bronhodilatator şi determină apariţia unei crize de ASTM.

! NU AINS (antiinflamator nesteroidian)

Administrăm PARACETAMOL în locul ASPIRINEI

Cazul 3

Pacient cu o reţetă:

ACENOCUMAROL ssolicită ASPIRINĂ (OTC).

ACENOCUMAROL= anticuagulant oral.

ACENOCUMAROL+ ASPIRINĂ = apare competiţia de legare pe proteinele plasmatice cu fenomenul de supradozare a Acetocumarol.

Efectele ASPIRINEI = Doze mici -antiagregant plachetar

Doze mari -proagregant plachetar.

27

Apare:

!-Risc hemoragic

*Rezolvare: Înlocuim Aspirina cu IBUPROFEN

Cazul 4

Pacientă care solicită un medicament amtialergic. (Aerius, Clorfeniramin, Clemastin) mai doreşte şi un medicament OTC antipiretic

*Ce medicamente îi recomandăm.

-PARACETAMOL

!! Nu ASPIRINĂ

Cazul 5

Gravidă solicită analgezic- antipiretic. Ce poate recomanda asistentul de farmacie?

1. Vom întreba în câte săptămâni este sarcina deoarece în primul semestru de sarcină nu se recomandă medicamente.

!De ştiut!

METAMIZOL (Algocalmin) în sarcină:

C.I. -în primele 3 luni de sarcină

La doze mari produce efecte teratogene (malformaţii, lipsă tegumente inferioare, superioare).

-în ultimele 6 săptămâni- fenomenele sanguine la făt.

ASPIRINA (AAS)

C.I. în primele 5 luni poate produce hemoragie placentară => avort

Din luna a 6 C.I. absolut poate prelungii perioada de gestaţie şi prezintă hemoragii la făt şi nou-născut.

Preparate cu CODEINĂ

28

-produc malformaţii în semestrul I de sarcină

-deprimă centrul respirator

Preparate cu pseudoefedrină=tratament de rezervă la indicaţia medicului.

Recomandăm PARACETAMOL

Cazul 6

Pacient cu gastrită acută se plânge că medicamentul GAVISCON înlocuitor ULCEROTRAT folosit în mod fecvent în trecut cu rezultate bune nu-şi mai face efectul chiar dacă-şi măreşte doza.

GAVISCON conţine -Alginat se Sodiu=absorbant

-CaCO3=neutralizat (carbonat de calciu)

-KHCO3 (carbonat acid de potasiu)=alcalinizant

Alginat de sodiu =de elecţie în Boală de reflux esofagian.

-nu ef. adverse

-cresc factorii de protecţie

ULCEROTRAT =conţine NaHCO3 (bicarbonat de sodiu) care are acţiune antiacidă. Acţiune rapidă după 10-15 minute şi durează 20-60 minute. Adm. oral 2 comprimate ×3/ zi după mese.

Cazul 7

O femeie tânără se prezintă la farmacie cu un sugar în braţe.Solicită Fasconal în scopul atenuării durerii. Asistentul de farmacie va pune urmatoarele întrebări:

-Dacă pacienta alăptează

-Câte luni are copilul

FASCONALUL=PARACETAMOL

-CAFEINA- excitant SNC

-ASPIRINĂ- nu copiilor sub 5 ani

-FENOBARBITAL- BENZODIAZEPINA

29

Nu vom recomanda FASCONAL ci vom recomanda spre administrare PARACETAMOL.

Cazul 8

30

CURS 7

INTERACTIUNI ŞI INCOMPATIBILITAŢI MEDICAMENTOASE

INTERACŢIUNE MEDICAMENTOASĂ- reacţie între medicamente administrate concomitent sau reacţie între un medicament şi o componentă alimentară sau farmaceutică.Aministrarea concomitentă a două sau mai multe medicamente poate duce la modificări ale acţiunii acestora chiar la efecte secundare nedorite

Medicamente a căror asociere este contraindicată

Din grupul ANTIBIOTICE

*CLARITROMICINA – nu se asociază cu CISAPRID (COORDINAX=prochinetic gastrointestina)

-nu se asociază cu PIMOZID(ORAP=neurologic cu proprietăţi anxiolitice)

-nu se asociază cu TERTENADIA(HISTADIN- antihistaminic de generaţia a II-a)

*ERITROMICINA-nu se asociază cu ASTENIZOL(antihistaminic de generaşia a II-a , PINOZID, cu CISAPRID, cu TERFENADINĂ.

Dintre ANTIEPILEPTICE

*CARBOMAZEPINA (Finlepsin,Stazepin )Nu se asociază cu IMAO(inhibitorii monoamino-oxidazei)reprezentanţi prin SELEGILINĂ şi RASAGILINĂ(folosite în bola Parkinson)

Dintre clasa ANTIFUNGICE

*FLUCONAZOL (DIFLUCAN*-)Nu se asociază cu (IMAO) inhibitori monoaminooxidazei şi cu TIORIDAZIN (medicament neuroleptic)

*ITRACONAZOL (SPORILIN*)-Nu se asociază cu ALPRAZOLAM (XANAX*-medicament anxiolitic), ASTEMIZOL, CHINIDINĂ

CISAPRID,=LOVASTATIN(medicament hipolipemiant)

31

MIDAZOLAM=DORMICUM-hipnotic şi sedativ

PIMOZID= SIMVASTATIN(=ZOCOR*-hipolipemiant)

*KETOCONAZOL(NIZORAL*)-Nu se asociază cu

-ALPRAZOLAM

-ASTEMIZOL

-CISAPRID

-TERFENADINĂ

*VORICONAZOL – Nu se asociază cu alcaloizi din secara cornută(ergot)

-COFEDOL=medicament antimigrenos

-ERGOMETRINĂ(OCITOCICE)

-Cu ASTEMIZOL, BARBITURICE, CHINIDINĂ, RIFAMPICINĂ, TERFENADINĂ.

Dintre ANTIDEPRESIVE

*CITALOPRAM- Nu se asociază cu IMAO adică cu

-SELIGILINĂ

-RASAGILINĂ

*FLUOXETIN şi FLUVOXAMINĂ –Nu se asociază cu

-ASTEMIZOL

-CISAPRID

-IMAO

-TIORIDAZIN

*SERTRALINA- Nu se asociază cu IMAO şi cu PIMOZID

*PAROXETINA-Nu se asociază cu IMAO şi cu TIORIDAZIN

Dintre ANTITUSIVE cu acţiune centrală

*DEXTROMETORFAN- Nu se asociază cu IMAO

Dintre ANXIOLITICE(TRANCHILIZANTE)

*ALPRAZOLAM- Nu se asociază cu ITRACONAZOL şi KETOCONAZOL

32

MEDICAMENTE CARE PRIN ASOCIERE SUFERĂ MODIFICĂRI ALE ACŢIUNII

Unele asocieri de medicamente duc la intensificarea sau la diminuarea acţiunii unuia dintre ele sau la tulburări funcţionale.

Din clasa ANTICOAGULANTE orale:

*ACENOCUMAROL(TROMBOSTOP) şi WARFARINĂ înregistrează o creştere a efectului anticoagulant în caz de asociere cu

-HEPARINA

-ANTIAGREGANTE PLACHETARE ca AAS, CLOPIDOGREL (PLAVIX*)

-Cu ACID VALPROIC(CONVULEX, DEPAKINE)

-Cu ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE(DICLOFENAC, IBUPROFEN, NAPROXEN, PIROXICAM)

-Cu ANTIBIOTICE -MACROLIDE

-CEFALOSPORINE

Au acţiune de scadere a efectului anticoagulant asocierile cu barbiurice, cu carbamazepina, fenitoină glucocorticoizi (PREDNISOLON) şi cu RIFAMPICINĂ

Din clasa ANTIDEPRESIVE TRICICLICE

*AMITRIPTILINA, CLOMIPRAMINA(ANAFRANIL*)şi MAPROTILINA (LUDIOMIL*)

-Dacă se asociază cu alcool, cresc efectul deprimant al acestuia

-Dacă se asociază cu barbiturice li se diminuează acţiunea principală, cea antidepresivă

-Dacă se asociază cu CHINIDINA creşte cardiotoxicitatea acesteia

-Dacă se asociază cu CLONIDINA sade efectul acesteia

-Dacă se asociază cu ADRENALINĂ, NORADRENALINĂ, DOPAMINĂ produc HTA şi tulburări de ritm cardiac

33

-Dacă se asociază cu TIORIDAZINA li se amplifică efectul antidepresiv.

Din clasa ANTIHISTAMINICE anti H2(antialergice)PROMETAZINA , KETOTIFEN, LORATADINA,CETIRIZINA asociate cu alcool sau hipnotice-sedative(AMOBARBITAL,FENOBARBIATL, CICLOBARRBITAL, NITRAZEPAM)le intensifică acţiunea deprimantă asupra SNC.

Din calsa ANTIHISTAMINICE anti H2(antiacide)CIMETIDINA, FAMOTIDINA, NIZATIDINA sau RANITIDINA amplifică acţiunea urmatoarelor substanţe dacă se asociază cu:alcoolul, anticoagulante orale (ACENOCUMAROL, WARFARINĂ) antidepresive triciclice (AMITRIPTILINĂ,CLOMIPRAMIN, MAPROTILIN)

-FENITOINĂ ,BENZODEAZEPINE(DIAZEPAM şi MEDAZEPAM) ß-blocante adrenergice(ATENOLOL,BISOPROLOL,METAPROLOL,NEBIVOLOL, PROPRANOLOL, SOTALOL)

-CARBAMAZEPINĂ

-CHINIDINĂ

-LIDOCAINĂ

-NEFIDIPINĂ

Din casa AINS (antiinflamatoare nesteroidiene):

*AAS- asociat cu heparina sau cu anticoagulante orale (ACENOCUMAROL, WARFARINA)le măreşte acestora efectul până la risc de sângerare.

*Cu corticoizi (PREDNISOLON,DEZAMETAZONĂ)poate produce hemoragiidigestive superioare

*Cu ibsulina îi creşte acţiubea hipoglicemiantă.Asocierea cu IEC (inhibitorii enzimei de conversie)(CAPTOPRIL,ENALAPRIL, LISINOPRIL)le scade efectul şi poate duce la fenomene de insuficienţă renală acută.

IBUPROFEN,INDOMETACIN,NAPROXEM sau PIROXICAM asociate cu antihipertensive (CLONIDINA,METILDOPA,RESERPINA)le scad acestora acţiunea

Din clasa BARBITURICE (amobarbital,ciclobarbital,fenobarbital)înregistrează creşterea efectului deprimant

34

asupra SNC în caz de asociere cu acid valproic, consum acut de alcool, antipsihotice (CLORPROMAZINĂ, TIORIDAZINĂ, HALOPEREDOL)şi alte deprimante centrale.

Se constată scăderea efectelor barbituricelor în asociere cu acid folic şi alcoolism cronic.

Asocierea barbiuricelor -cu anticoagulante orale (ACENOCUMAROL)scade acţiunea anticoagulantă a acestora

-cu antidepresive scade efectul antidepresiv al acestora

Din clasa BZD (BENZADIAZEPINE) -ALPRAZOLAM DIAZEPAM, BROMAZEPAM, MEDAZEPAM, înregistrează creşterea efectului dacă se asociată cu antcu alcoolism acut, antipsihitice şi alte deprimante centrale, diltiazem, antibiotice din clasa macrolide(eritromicina, azIitromicina,claritromicina).AsocieTAMIDA, ea cu DIGIXIN duce la amplificarea efectelor digitalice.

Din clasa SULFAMIDE HIPOGLICEMIANTE orale:

*GLIBENCLAMIDA, TOLBUTAMIDA, GLIPIZID şi GLIMEPIRID suferă o creştere a efectului hipoglicemiant dacă sunt asociate cu consum acut de alcoo, cu hormoni androgeni, cu doze mari de AAS, cu anticoagulante orale(ACENOCUMAROL,WARFARINA)

Se constată scaderea efectului hipoglicemiant in caz de asociere cu alcoolismul cronic, clorpromazonă, corticosteroizi, adrenalină, dopamină.

IMAO=inhibitorii monoaminooxidazei

=medicamente care acţionează blocand efectul unei enzime (monoaminooxidaza) asupra catecolaminelor

-NORADRENALINA (NA)

-ADRENALINA (ADR)

-DOPAMINA (DA)

-SEROTONINA

pe care le desaminează şi deci le inactivează.

Sunt utilizate ca antidepresive unele şi pentru prevenirea acceselor de migrenă.

35

Medicamente inhibitoare selective ale IMAO =SELEGILINA şi RASAGILINA utilizate in boala Parkinson.

DEFINIŢII ŞI EXPLICAŢII

ALOPECIE- căderea parului

ANEMIE APLASTICĂ- scăderea importantă a hematiilor şi hemoglobinei din sâange din cauza distrugerii hematiilor (hemoliză)din circulaţie prin diferite mecanisme.

ANEMIE MEGALOBLASTICĂ- scăderea importantă a hematiilor din sânge, dar cu mărirea apreciabilă de volum a celor existent. Apare în carenţa de vitamina B12 şi în cazul parazitării.

ATAXIE- tulburare de coordonare a mişcarilor active

BOALA SERULUI- manifestare patologică apărând la 8-12 zile după administrarea unui medicament sau produs bilologic(ser antitetanic, ser antidifteric)şi care constă în urticarie, edeme periferice, febră.

DIPLOPIE=vedere dublă a obiectelor privite.

FOTODERMATITĂ-reacţie sub formă de eritem solar apărând atunci când un medicament sau metabolitul său se concentrează în piele şi absoarbe energia razelor ultraviolete

GALACTOREE- secreţie lactată excesivă, anormală, a glandelor mamare.

GINECOMASTIE- dezvoltarea patologică a glandelor mamare la barbaţi uneori cu apariţia unei mici secreţii lactate.

MIELOSUPRESIE- insuficienţa maduvei osoase hematopoietice de a produce celulele de sânge

MUCOSITĂ-inflamaţia mucoasei bucale, în mod frecvent insoţită de afte, ulceraţii crescute şi mici sângerări locale

SIALOREE- hipersalivaţie

SINDROM KARKINSON- tulburări ale motilităţii extrapiramidale-rigiditate, tremurături neintenţionate, articularea dificilă a cuvintelor, dificultăţi la mers, imobilitatea mimicii feţei.

URTICARIE(popular bânde)-erupţie a pielii uneori generalizată, foarte pruriginoasă, formată din malule eritromatoase şi papule de diferite marimi, cele întinse având centrul alb.

36

TINITUS-acufene=zgomote sau vâjâieturi in urechi(fără vreo cauză exterioară)

CURS 16

SCHEME FARMACOTERAPEUTICE ÎN H.T.A

Tratamentul HTA se face în trepte:

1. Hipertensiunea de hotar sau uşoară se tratează utilizând măsuri nefarmacologice ca:

-suprimarea fumatului

-scăderea greutăţii corporale

-reducerea consumului de sare la mai puţin de 6 g/zi

-aport suplimentar de K

-reducerea stresului

Dacă in urma acestor măsuri Tad nu scade sub 90 mmHg se trece la tratament medicamentos, care se face în trepte (etape)

*ETAPA I- se preferă monoterapie (1 singur medicament)

Medicamente de primă alegere sunt:

DIURETICE- la vârstnici

ßadrenolitice- tineri

În cazul în care aceste medicamente sunt contraindicate în alte patologii asociat cu HTA se folosesc celelalte medicamente.

Ex: Când pt. Diuretice

-Diabet zaharat

-Gută

-Dislipidemii

Când pt. ß-adrenolitice

-Bloc atrio-ventricular

-Astm bronşic

-Insuficienţa circulatorie periferică dată de vasoconstricţie.37

!Dacă după 4-6 săptămâni de tratament TA nu a revenit la valori normale se trece la treapta a II-a =asocierea a 2 medicamente.

*ETAPA a II-a DIURETIC + ß-adrenolitic

DIURETIC + I.E.C

DIURETIC + PRAZOSIN (α-adrenalitic)

*ETAPA a III-a

Se face asocierea a 3 medicamente antihipertensive la care se mai adaugă un vasodilatator musculotropde tip HIDRALAZINĂ.

În funcţie de bolile asociate se pot utiliza xa terapie de primă treaptă şi alte medicamente.

Ex: *HTA asociată cu aritmii cardiace -se utilizează ß-adrenolitice

*HTA asociată cu insuficienţă cardiacă -se utilizează IEC de tip CAPTOPRIL

*HTA + Cardiopatie ischemică -se folosesc blocantele canalelor de calciu- NIFEDIPIN

MEDICAMENTE UTILIZATE ÎN URGENŢE H.T.A

Urgenţele HTA constau în:

-Edem pulmonar (umplerea plămânului cu sânge ca o consecinţă a insuficienşei cardiace stângi)

-Encefalopatia hipertensivă

-A.C.V. cu hemoargie intracraniană

-Edem cerebral

-Eclampsie(H.T.A de sarcină)

Medicamente utilizate în perfuzie i.v sunt:

-FUROSEMID

-DIAZOSID

38

-NITROPRUSIAT DE SODIU

PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN ANGINA PECTORALĂ

Cardiopatia ischemică sau boala coronariană sau angina pectorală se declanşează ca urmare a dezechilibrului între 2 categorii de factori.

1. -Creşte nevoia de sânge cu oxigen a inimii în special la efort

2 .-Scade aportul de sânge prin arterele coronare datorită aterosclerozei.

Medicamentele utilizate în tratamentul acestei boli combat acest echilibru dintre nevoia inimii de sânge cu oxigen şi aport redus.

Tratamentul anginei se face cu urmatoarele grupe de medicamente.

I -Substanţe care scad nevoia inimii de sânge cu oxigen

- ß-adrenolitice -METOPROLOL

-PROPRANOLOL

-Blocante ale canalelor de calciu (B.C.C.)

-VERAPAMIL

-DILTIAZEN

-Grupul NIFEDIPINEI

II -Substanţe care cresc aportul de sânge cu oxigen prin arterele coronare.

-NITRIŢII şi NITRAŢII antianginoşi

-NITROGLICERINA

-Isosorbid mononitrat

-Isosorbid dinitrat

-MOLSIDOMIN

III -Substanţe care previn formarea placilor de ateron

39

-STATINE--SIMVASTATIN

-FIBRATI--FENOFIBRAT

Medicamente antiagregante plachetare care previn formarea trombilor (conglomerate de trombocite sau plachete sanguine care aderă la peretele vascular)

-Acid acetilsalicilic 75mg/zi --ASPENTER

-CLOPIDOGREL -- PLAVIX

-TICLOPIDINA --IPATON

--TICLID

--TICLODIN

FARMACOTERAPIA ANGINEI PECTORALE

-se face în trepte:

*În crizele uşoare declanşate numai la efort sau şi în crize de intensitate mai mare de elecţie se folosesc: -NITRIŢII

-NITRIŢII sublinguali

*În tratamentul de fond se utilizează:

-asocierea dintre: NITRAŢI+ß-adrenolitice

MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV

MEDICAMENTE antiulceroase- Baze fiziopatologice

Ulcerul=pierdere de mucoasă gastrică sau duodenală care depaşeşte în profunzimemusculatura mucoasei şi care este înconjurat de exudat.

UG (ulcer gastric) cel mai frecvent la vârstnici

UD (ulcer duodenal) cel mai frecvent la tineri

Caracterul durerii în ulcer

DUREREA- CARACTERISTICI

-Senzaţie de arsură, de roadere sau apăsare sau senzaţia de gol dureros.

-Ritmicitatea * în U.G. apare la 30’-1h postalimentar (după masă)

40

* în U.D. apare tardiv postalimentar (3-4h) şi noaptea în jurul orei 1-2

-Durata este cuprinsă intre 30’ şi 1h şi cedează după masă sau după ingestie de medicamente antiacide sau antiulceroase.

-Periodicitatea adica durerile apar clasic primăvara şi toamna.

Alte semne clinice care însoţesc UG şi UD:

-Greaţa şi vărsăturile acide apar frecvent în ulcerele pilorice (Pilorul este sfincterul dintre stomac şi duoden)

-Pierdere în greutate- frecvent în UG

Complicaţiile ulcerului sunt:

-Hemoragia care se poate manifesta prin:

*hematemeză (vărsături cu sânge)

*melenă (sânge în scaun)

-Perforaţia stratului muscular

-Penetraţia în organele vecine

TERAPIA ULCERULUI GASTRIC

-Regimul igieno-dietetic care constă în renunţare la fumat, cafea pe stomacul gol

-alimentaţie condimentată

-mese regulate

-Renunţarea la medicamente AINS şi AIS

ex: -ASPIRINĂ

-CORTIZON

TRATAMENTUL medicamentos cu medicamente antiulceroase:

1. ANTIHISTAMINICE H 2 -REPREZENTANŢI: *CIMETIDINĂ

*RANITIDINĂ

*FAMOTIDINĂ

*ROXATIDINĂ

41

! MECANISM DE ACŢIUNE- Histamina activează receptorii H2 din celulele parietale şi creşte secreţia de acid gastric.

!! Mecanismele antihistaminice H2= blochează receptorii H2 şi scade secreţia HCl (acid clorhidric)

N.B. Toate medicamentele scad atat secreşia bazală cât şi secreţia provocată de alimente sau diverse substanţe chimice.

Scheme posologice în U.G. şi U.D.

*RANITIDINA --150mg×2/zi sau 300mg seara la culcare

*FAMOTIDINA --20mg×2/zi sau 40mg seara la culcare

*CIMETIDINA --400mg×2/zi sau 800mg seara la culcare

Durata tratamentului este de 1 lună sa 1 1/2 luni cu dozele menţionate.

! De reţinut ! Nu se întrerupe tratamentul brusc deoarece apare ulcer perforat

-Tratamentul se continuă cu o doză de menţinere adică 1/2 din doză (doza terapeutică) 2 săptămâni

2. Inhibitori ai pompei de protoni

REPREZENTANŢI -OMEPRAZOL

-PANTOPRAZOL

-ESOMEPRAZOL

-au un efect hiposecretor gastric aproximativ 90% după o doză administrată

-blochează adepeaza H/K şi scade difuziunea ionilor de H2 în lumenul gastric

Scheme posologice

20mg×2/zi sau 40mg seara la culcare -OMEPRAZOL

40mg seara la culcare -PANTOPRAZOL

30mg seara la culcare –LANSOPRAZOL

Durata tratamentului este de 2 săptămâni cu vindecarea ulcerului

42

Tratamentul se întrerupe brusc deoarece aceste medicamente nu produc fenomen Rehband deoarece inhibiţia pompei de potasiu este ireversibilă.

R.A.

-favorizarea dezvoltării carcinoamelor gastrice datorită alcalinizării conţinutului gastric (acest efect apare numai la utilizări repetate)

-favorizează dezvoltarea infecţiilor bacteriene datorită alcalinizării-Ph gastric.

-fotosensibilizare cu apariţie de erupţii cutanate prin expunerea la soare(! Vara este atenţionat pacientul)

-inhibiţie enzimatică cu creşterea concentraţiei plasmatice pentru TOFILINĂ şi DIGOXINĂ.

3. Substanţe care stimulează cicatrizarea mucoasei gastrice şi duodenale indicate exclusiv în ulcere cu nişă.

REPREZENTANŢI

-SUCRALFAT 2g×2/zi sau 1g×4/zi timp de 4-8 săptămâni

-SUBCITRAT DE BISMUT COLOIDAL 240mg×2/zi timp de 4-8 săptămâni

Pot produce ca R.A- constipaţie, se administrează obligatoriu cu 1/2h înainte de masă pentru a devenii active.

-nu se consumă lapte în timpul tratamentului cu subcitrat de bismut

-se administrează la distanţă de alte medicamente, poate diminua absorbţia acestora.

4. Medicamente antiacide

-se utilizează ca adjuvante deoarece singure nu pot duce la vindecarea ulcerului.

REPREZENTANŢI:

-compuşi de magneziu

-compuşi de aluminiu

43

-compuşi de calciu

-combinaţii de compuşi cu compuşi de aluminiu, calciu şi magneziu.

! Bicarbonatul de sodiu, citrat de sodiu şi fosfat de sodiu, se absorb în circulaţia sistemică şi prin ionul de sodiu pot produce retenţie hidrosalină.

!! Cind. În H.T.A. şi la persoanele cu insuficienţă cardiacă.

Antiacidele care conţin: oxid de magneziu, carbonat, sulfat de Mg, adm. Singure pot produce DIAREE.

Antiacidele care conţin: carbonat de calciu—CONSTIPAŢIE de regulă sunt folosite în asocieri(Ca+Mg) (Mg+Al) Ca+Mg+Na pt. A nu modifica tranzitul intestinal

5. Antibiotice şi chimioterapice microbiene active pe bacteria Helicobacter Pylorii (AB+Metronidazol)

Durata tratamentului cu AB (Amoxicilină,Claritromicină ) este de 2 săptămâni. Acestea se pot administra concomitent cu medicamente care scad secreţia gastrică.

44

CURS 6

FARMACOTOXICOLOGIA

FARMACOTOXICOLOGIA –ramură fundamentală a farmacologiei care studiază efectele adverse ale medicamentelor conform OMS (Organizaţia mondială a sănătăţii)

Reactiile adverse la medicament reprezintă efectele nedorite care apar la doze eficace terapeutic(dozele care se folosesc în terpeutică )

Atunci când reacţiile adverse se manifestăcu intensitate mare au anumită gravitate.

La un procent semnificativ din populaţie=patologie medicamentoasă sau iatrogenă

Bolile iatro

45