Date post: | 18-Feb-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | roxana-elena |
View: | 52 times |
Download: | 6 times |
Planificarea media în relații publice
Note de curs
Universitatea din București, Facultatea de Litere, Secția Comunicare și Relatii Publice
Program Master Modele de Comunicare și Relatii Publice, an academic 2010 – 2011, semestrul II
Elaborat și susținut de: Mihaela Mureșanu (cadru didactic asociat)
2
Planificarea media în campaniile de relații publice
Cursul de planificare media în relații publice va trata planificarea aparițiilor în presă în
contextul unor campanii integrate de comunicare. Materia de curs va pune in discuție
acele cunoștințe necesare construirii unei planificări media eficiente: cunoașterea
etapelor comunicării în activitatea de relații publice, identificarea tipurilor de presa și a
specificului fiecaruia și crearea unui mix eficient de comunicare pentru produse din
diferite arii de interes: industria auto, FMCG (Fast Moving Consumer Goods), imobiliare,
lifestyle, branding personal.
De-a lungul acestui curs vom identifica pornind de la exemple practice tipurile de
abordare ale unei strategii de comunicare. La sfarsitul cursului studenții vor fi capabili:
- Să identifice informația ce poate avea valoare de stire și care, prin urmare va
putea fi comunicată jurnaliștilor cu șanse de a fi preluată
- Să construiască proiecte speciale în care să implice brandul pentru a genera
informație de presă
- Sa identifice tipurile de materiale care pot aparea în mass media și să stie să
creeze continut pentru fiecare dintre acestea
- Să aleagă cele mai potrivite canale pentru mix-ul de comunicare
- Să poată evalua natura resurselor care ii vor fi necesare pentru a construi o
campanie de comunicare eficientă.
Evaluare :
Prezență + participare activă la curs = 25%
Proiect final: elaborarea unei strategii de planificare media și susținerea ei.
Se va puncta: identificarea corectă a mixului de media pornind de la obiectivele
campaniei și a publicului țintă vizat = 75%
3
Bibliografie
Iulian Comănescu, Cum să devii un Nimeni: mecanismele notorietății, branduri
personale și piața media din România, Humanitas, București, 2009
Ralf Leinemann, Elena Baikalteva, Eficiența în relațiile publice, Comunicare.ro,
București, 2007
Fundatia E.L.I.T.A. (București), Clubul Român de Presă (București), Ghidul mass media
românești 2006: ziare, reviste, presa electronică, radiouri, televiziuni, agenții de presă,
media și IT&C, agenții de publicitate, organizații de presă, legislația de presă / Fundatia
E.L.I.T.A și Clubul Român de Presă, House of Guides, București, 2006
Marshall McLuhan, Mass-media sau mediul invizibil, Nemira, București, 1997
Mihai Coman, Mihaela Paun (coord), Mass media, politic si divertisment: receptarea
domestica a mesajelor presei, Editura Universității, București, 2008
Delia Cristina Balaban, Ioana Iancu și Radu Meza (coord) PR, publicitate și new media,
Tritonic, Bucuresti, 2009
Werner J. Severin și James W. Tankard Jr, Perspective asupra teoriilor comunicării de
masă: originile, metodele și utilizarea lor în mass media, Polirom, Iași, 2004
Carole Howard and Wilma Mathews, On deadline: managing media relations, Waveland
Press, Prospect Heights, IL, 1988
Paul Dobrescu și Alina Bârgaoanu, Mass media și societatea, Comunicare.ro, București,
2003
Lon Safko, David K. Brake, The Social Media Bible. Tactics, Tools and Strategies for
Business Succes, John Wiley&Sons, Inc. 2009
Dennis L. Wilcox, Glent T. Cameron, Phillip H. Ault, Warren K. Agee, Relații Publice,
Strategii și tactici, Curtea Veche, București, 2009
4
Planificarea media în relații publice. Obiectul cursului
Planificarea media în relații publice face referire la o modalitate diferită de plasare de
materialele de natură să promoveze un produs în media. Pornind de la sumele investite
până la sistemul de negociere și forma pe care o iau aceste materialele, avem de-a face
cu o abordare complet diferită de cea planificării de tip media buying.
Planificarea unei strategii de relații publice pleacă în primul rând de la natura brandului
pentru care comunicăm și a informației de care dispunem. În funcție de categoria din
care face parte produsul respectiv, alegem tipul de media către care comunicăm și felul
în care structurăm informația ce urmează a fi comunicată.
Planificarea
Planificarea media a unei campanii de relații publice se va face în acord și ulterior
planificării integrale a respectivei campanii. O planificare media trebuie facută ulterior
unei cercetări a istoricului brandului în media, de planificarea generală a campaniei în
functie de obiectivele care se doresc atinse, de publicul țintă caruia i se adresează și de
bugetul de care dispune proiectul respectiv. În funcție de aceste considerente se
stabilesc tacticile de atingere a obiectivelor, una dintre acestea fiind alcătuirea unui mix
potrivit de comunicare cu media. Dacă obiectivele au fost atinse se va constata la final
în urma unei evaluări cantitative și calitative.
Cercetarea
Procesul de cercetare este esențial inaintea oricărui tip de acțiune. Trebuie cercetat
istoricul companiei sau al brandului pe piața locală, dar și internațională, în ce fel au
comunicat până în momentul respectiv, care sunt direcțiile de comunicare și cum se
poziționeaza. De asemenea, pentru o planificare media eficientă trebuie cercetat
contextul actual pentru a vedea care sunt subiectele importante pe agenda publică,
daca subiectul campaniei noastre ar fi complet inoportun în acel context sau,
dimpotrivă, își găsește cel mai bun moment de realizare. O cercetare a materialelor
precedente apărute în presă pe subiectul respectiv poate să indice care sunt publicațiile
și jurnaliștii cheie și cum ar putea fi abordați. În momentul în care specialistul în relații
5
publice abordează un jurnalist și arată ca nu cunoaște tot istoricul brandului pentru care
comunică își pierde din credibilitate și din forța de convingere în fața acestuia.
Tipuri de campanii de comunicare
În funcție de obiectivele de comunicare, campaniile pot fi încadrate în mai multe
categorii:
1. Campanie de conștientizare
2. Campanie de informare
3. Campanie de educare publică
4. Campanie de reîntărire atitudinală
5. Campanie de schimbare a atitudinilor
6. Campanie de modificare a comportamentului
Indiferent de obiective, fiecare dintre aceste campanii trebuie să puncteze câtiva pași
esențiali pentru reușita campaniei.
Planificarea prin obiective (MOB)
Norman R. Nager și T.Harrell Allen în lucrarea Public Relations Management by
Objectivs stabilesc criteriile de care trebuie să se țină seama în realizarea unei
campanii. Acestea sunt:
1. Obiectivele clientului/angajatorului
În momentul începerii unei campanii de comunicare trebuie stabilit clar împreună cu
clientul ce se dorește de la campania respectivă. Setarea unui număr foarte mare de
obiective de comunicare va conduce la o diminuare a rezultatelor finale. Prin
urmare, stabilirea unui număr de maxim trei obiective este considerată varianta
ideală. Stabilirea de comun acord a obiectivelor campaniei va ajuta și în procesul de
evaluare la realizarea unui raport concludent.
6
2. Audiența/Publicurile
În funcție de obiectivele campaniei vor fi identificate tipurile de public vizate.
Comunicarea targetată/ specifică va conduce la o eficientizare a campaniei și la
obținerea unor rezultate cât mai bune. În urma stabilirii publicului țintă se va
putea realiza și un plan de comunicare care să includă cele mai potrivite tipuri de
media.
Criteriile după care se stabilesc publicurile țintă sunt vârsta, venitul, statutul
social, educația, reședința, afinitățile și interesele personale. Fiecare dintre
publicații, stații radio și TV comunică datele socio-demografice al audienței. În
funcție de aceste date se poate face și o planificare media în acord cu publicul
țintă vizat de campania de comunicare.
3. Obiectivele audienței
Obiectivele audienței nu sunt întotdeauna aceleași cu cele ale clientului care a
comandat campania. Dacă clientul este interesat să comunice performanțele
produsului său, consumatorul vizat va fi interesat în primul rând de beneficiile pe
care le poate obține în urma achiziționării și folosirii produsului respectiv.
Întelegerea nevoilor consumatorului conduce la formularea unor mesaje de mai
mare impact, fără a fi lezate în vreun fel interesele angajatorului.
Pentru a putea formula o abordare productivă a unei campanii de comunicare,
trebuie să înțelegem publicul căruia ne adresăm. Pornind de la exemplul
campaniilor de strângere de fonduri pentru cauze umanitare, putem identifica mai
multe tipuri de acțiuni care pot genera răspuns. Este greșit să pornești pur și
simplu de la ideea că este destul de important ceea ce comunici, că nu mai are
nevoie de nici un alt ambalaj și că oamenii în mod sigur vor raspunde pozitiv. În
asemenea situații trebuie luat în primul rând în considerare că mai există o
multitudine de astfel de campanii, pentru alte cauze la fel de importante ca cea
comunicată de campania ta. Pentru a atrage atenția și a genera implicare trebuie
găsit unghiul cel mai potrivit de expunere a problemei. O campanie în sprijinul
bătrânilor va merge pe mesaje legate de frica de singurătate, una pentru copii va
7
face apel la sentimentele oamenilor pentru proprii copii, una pentru mediul
înconjurător poate aduce în discuție scenariile apocaliptice ce se pot materializa
datorită lipsei noastre de grija pentru mediul înconjurător, o campanie pentru
sănătatea proprie poate sublinia impactul pe care l-ar avea asupra celor din jur, a
copiilor sau părinților noștri, îmbolnăvirea sau moartea noastră etc.
În afara acestor considerente, mai există unele legate de modalitatea de atragere
a atenției publicului vizat. Într-o epocă media în care oamenii sunt bombardați în
continuu de informație, procesul de filtrare este mult mai activ. Impactul vizual
este cel mai puternic și orice comunicare de succes trebuie să aibă în
componența ei imagini sugestive. De asemenea, un mesaj prea lung nu va fi citit
și, de aceea, este nevoie de esențializarea în slogane de impact și organizarea
informației în prima parte a textului, pentru a se reuși captarea atenției și
parcurgerea întregului mesaj ulterior.
Tipurile de media
Primul pas al unei planificări media eficiente este cunoașterea peisajului mediatic
în care dorim să propagăm mesajele, dar și a modului de integrare a diferitelor
tipuri de media în activitatea publicului țintă: cum se stabilesc legăturile, ce tip de
raporturi există și cum funcționează acestea.
De asemenea, fiecare tip de media deține particularități utile într-un anumit
moment al campaniei sau pentru un anumit tip de informație. Internetul este cel
mai rapid în transmiterea informației, dar funcționează și ca o arhivă în care vor
rămâne pentru totdeauna informațiile respective. Publicațiile cotidiene ajung la o
masă mai largă de public, iar atenția acordată subiectului va fi mai mare.
Revistele, deși ajung la un public redus și cu o oarecare întârziere a mesajului,
au avantajul de a comunica către un public select și direct targetat/vizat, prin
urmare, au un impact ridicat. Televiziunea este mediul cu cel mai mare impact
afectiv într-o epocă în care vizualul primează. Radioul are rolul de a comunica
către publicuri foarte bine nișate, rapid și cu un impact imediat.
8
Cotidienele
Publicațiile cotidiene se împart în locale și naționale în funcție de aria de
difuzare. Cotidienele naționale ajung în toate zonele țării și tratează subiecte de
interes general, pe când cele locale se difuzează doar într-o anumită arie de
acoperire și tratează și subiecte locale.
În momentul planificării unei campanii, se vor intocmi și listele de presă pentru
campania respectivă. Nu este indicat să existe un singur set de contacte la care
să se trimită toate informările, din mai multe motive: în redacții există jurnaliști
specializați pe diferite zone de interes și, deși avem o relație mai apropiată cu
unii dintre ei, nu vom reuși să obținem niciun rezultat dacă subiectul pe care
dorim să-l abordeze nu este de domeniul lor. Tot ce vom obține prin această
abordare este sâcâirea jurnaliștilor respectivi și erodarea relației cu ei. Cel mai
indicat, în cazul în care avem o relație mai bună cu un jurnalist dintr-o redacție,
este să-i cerem să ne recomande colegului specializat pe subiectul pe care îl
tratăm.
Întocmirea de liste de presă pentru fiecare proiect este utilă și trebuie să includă
și o verificare a contactelor, măcar la nivelul publicațiilor cu care nu s-a mai lucrat
în ultima vreme. Mai jos veți găsi o inventariere a publicațiilor cotidiene centrale
și locale prezente pe site-ul Biroului Român de Audit al Tirajelor, www.brat.ro.
Deși informația a fost extrasă în luna aprilie a 2011, conține referiri și la publicații
care s-au închis încă din 2009, cum este Business Standard. În afară de lipsa de
reactualizare constantă a BRAT-ului, există și situația când informația să fie prea
recentă pentru a fi înregistrată. Un exemplu este cel al publicației Gândul care a
renunțat la ediția print rămânând doar în varianta online, schimbare produsă în
luna aprilie a acestui an.
9
Chiar dacă aceste situații sunt destul de puțin frecvente, verificarea listei media
este necesară și datorită schimbărilor la nivel de jurnaliști care inevitabil se
produc.
În tabelele de mai jos puteți vedea publicațiile naționale și locale înregistrate de
BRAT și tirajul declarat al acestora. Informația despre tiraj este utilă în momentul
realizării propunerilor de campanie și a rapoartelor de evaluare.
Publicatia Companie Periodicitate Tip Arie Tiraj Brut Total Vanzari Total Difuzat
Adevarul Adevarul Digital Media Cotidian platit National 116.260 75.340 77.419
Business Standard Catavencu Cotidian platit National n/a n/a n/a
CANCAN Cancan Media Cotidian platit National 76.699 48.257 49.136
Click Adevarul Digital Media Cotidian platit National 276.459 208.884 210.173
Curierul National Media Sud Management Cotidian platit National 3.900 3.137 3.526
Evenimentul Zilei
Editura Evenimentul Zilei si
Capital Cotidian platit National 29.259 18.197 18.778
Financiarul Media Casa Press Cotidian platit National 8.827 3.844 4.579
Gandul Mediafax Group Cotidian platit National 20.363 11.626 12.368
Gazeta Sporturilor Convergent Media Cotidian platit National 66.342 39.930 40.599
Jurnalul National Editura Intact Cotidian platit National 71.125 48.117 49.249
Libertatea Ringier Romania Cotidian platit National 177.471 126.903 127.609
PRO Sport Mediafax Group Cotidian platit National 55.250 31.423 32.066
Puterea Cutezatorii - Media Content Cotidian platit National n/a n/a n/a
Romania Libera Media Gamma Publishers Cotidian platit National 51.991 40.909 41.461
Scanteia Editura Intact Cotidian gratuit National n/a n/a n/a
Ziarul Financiar Mediafax Group Cotidian platit National 18.036 12.154 14.348
Ziarul Lumina
Patriarhia Romana - Ziarul
Lumina Cotidian platit National n/a n/a n/a
10
11
12
Publicațiile cotidiene naționale se împart în funcție de subiectele pe care le tratează:
- de interes general
13
- știri financiare
- informații din sport
14
- tabloide
Revistele
Publicațiile săptamanale, bilunare, lunare, trimestriale sau lunare sunt specializate pe o
anumită arie de interes, au un target specific și abordează subiecte de interes general
pentru acesta.
Publicațiile ce se adresează femeilor sunt cele mai numeroase. Între acestea se pot
face alte clasificări în funcție de segmentul de vârstă și interese căruia i se adresează.
Avem, astfel, publicații pentru un segment de vârstă mai ridicat, cu venituri medii spre
ridicate, concentrat în special pe familie:
15
Avem și o altă categorie de publicații ce se adresează unui public tânăr, educat,
cu venituri medii spre mari, concentrat în special pe carieră.
O a treia categorie de public țintă este unul alcătuit din persoane foarte tinere, cu
venituri scăzute, în perioada studiilor și cu interese specifice acestei vârste:
16
Pentru segmentul de public bărbați oferta de publicații este mult mai scazută.
Principalele publicații de lifestyle adresate lor sunt acestea:
Chiar dacă diferențele dintre cifrele de difuzare sunt destul de mari, nu ne vom
orienta neaparat spre publicația cu cel mai mare număr de cititori, ci o vom alege
pe aceea care se adresează publicului nostru țintă. Astfel, FHM are un public
17
tânăr, cu venituri și cu studii medii, Esquire se adresează unui public matur, cu
un nivel de educație ridicat, Men’s Health se adresează acelei categorii de
bărbați preocupați de înfățișarea lor, iar GQ și Playboy țintesc categoriile cu
venituri mari, atenți la stilul personal.
În afară de revistele de lifestyle, o altă mare categorie de publicații periodice este
cea cu profil economic. Printre cele mai importante sunt acestea:
Pe langă abordarea diferită a subiectelor și a numărului de cititori, ce le
deosebește este tipul de periodicitate. Astfel, Saptămâna Financiară, Business
Magazin și Capital apar săptămânal, BIZ și Money Express bilunar.
Criteriul tipului de periodicitate nu este de neglijat în momentul realizării unei
planificări media, momentul apariției unei informații și a tipului de frecvență în
comunicare reprezentând factori importanți în planificarea strategică.
Există, de asemenea, o serie de alte categorii de publicații care vizează tipuri de
public specifice: revistele auto, de decorațiuni și grădinărit, de turism, medicale,
de bucătărie, de fotografie, cu recomandări pentru petrecerea timpului liber (aici
încadrându-se și suplimentele de week-end ale cotidienelor) etc.
18
Publicații auto:
Publicații de design interior și grădinărit:
O altă media de luat în seamă sunt revistele interne ale companiilor, dar și cele
emise de o companie sau o instituție și care se adresează publicului larg:
19
revistele companiilor aeriene, revistele diferitelor lanțuri farmaceutice, revistele
studențești etc.
Televiziunea
Televiziunea joacă un rol foarte important într-o campanie de comunicare pentru
că asigură cea mai mare expunere pentru mesaj.
În tabelul de mai jos se poate vedea o inventariere a posturilor TV din România
în ordinea audiențelor înregistrate în 2010.
1 ianuarie - 31 decembrie 2010
Media pe zi Mii persoane Rtg% Shr%
Media în Prime Time (19.00-23.00)
Mii persoane Rtg% Shr%
Pro TV 339 3 15.3 Pro TV 789 6.9 17.5
Antena 1 235 2 10.6 Antena 1 490 4.3 10.9
Realitatea TV 144 1.3 6.5 TVR 1 299 2.6 6.6
Antena 3 116 1 5.2 Acasa 234 2 5.2
TVR 1 114 1 5.1 Prima TV 229 2 5.1
Kanal D 109 0.9 4.9 Antena 3 223 1.9 4.9
Acasa 101 0.9 4.5 Realitatea TV 219 1.9 4.9
Prima TV 87 0.8 3.9 Kanal D 206 1.8 4.6
National TV 68 0.6 3.1 National TV 165 1.4 3.7
Disney 65 0.6 2.9 OTV 110 1 2.4
OTV 53 0.5 2.4 Disney 92 0.8 2
Cartoon Network 39 0.3 1.7 Antena 2 84 0.7 1.9
TVR 2 38 0.3 1.7 B1TV 78 0.7 1.7
Sport.ro 36 0.3 1.6 TVR 2 75 0.6 1.7
B1TV 33 0.3 1.5 Sport.ro 66 0.6 1.5
ETNO 32 0.3 1.4 ETNO 55 0.5 1.2
Antena 2 32 0.3 1.4 Pro Cinema 53 0.5 1.2
Pro Cinema 26 0.2 1.2 DigiSport 51 0.4 1.1
Diva Universal 23 0.2 1
Cartoon Network 50 0.4 1.1
Discovery 18 0.2 0.8 Diva Universal 36 0.3 0.8
Taraf TV 18 0.2 0.8 Favorit TV 34 0.3 0.8
20
Eurosport 16 0.1 0.7 AXN 34 0.3 0.8
Favorit TV 16 0.1 0.7 Euforia 34 0.3 0.7
AXN 16 0.1 0.7 Discovery 31 0.3 0.7
gspTV 16 0.1 0.7 gspTV 30 0.3 0.7
DigiSport 16 0.1 0.7 Eurosport 27 0.2 0.6
National Geographic 15 0.1 0.7 Taraf TV 24 0.2 0.5
Euforia 14 0.1 0.7 National Geographic 21 0.2 0.5
Kiss TV 12 0.1 0.5 Romantica 21 0.2 0.5
Animal Planet 11 0.1 0.5 N24 PLUS 16 0.1 0.4
U TV 9 0.1 0.4 Animal Planet 16 0.1 0.4
Romantica 8 0.1 0.4 Kiss TV 14 0.1 0.3
MTV Ro 7 0.1 0.3 U TV 11 0.1 0.2
N24 PLUS 7 0.1 0.3 MTV Ro 10 0.1 0.2
MGM 6 0 0.2 TVR 3 9 0.1 0.2
TVR 3 5 0 0.2 MGM 8 0.1 0.2
TCM 5 0 0.2 TCM 7 0.1 0.2
EuroSport 2 5 0 0.2 EuroSport 2 7 0.1 0.2
Music Channel 4 0 0.2 Movies 24 6 0.1 0.1
Movies 24 4 0 0.2 TeleSport 5 0 0.1
TeleSport 3 0 0.1 Music Channel 5 0 0.1
Mynele TV 3 0 0.1 Mynele TV 3 0 0.1
VH1 2 0 0.1 VH1 3 0 0.1
Sport Klub 1 0 0 Sport Klub 2 0 0
Sport 1 1 0 0.1 Sport 1 2 0 0.1
Vox News 1 0 0 10 TV 2 0 0
Dolce Sport 1 0 0 Vox News 1 0 0
10 TV 1 0 0 Dolce Sport 1 0 0
În funcție de subiectul comunicării noastre ne vom îndrepta spre formatul de
emisiune în care ar putea fi integrat cel mai bine un mesaj despre campanie:
program de știri, talk-show sau emisiune de divertisment. În afară de rating și
cota de piață a emisiunii, trebuie să luăm în considerare formatul emisiunii și
văzut dacă acesta permite o intervenție din afară, dacă există calup de știri
21
locale, dacă sunt prezenți invitați sau dacă ne putem adapta în vreun fel rețetei
emisiunii.
Topul programelor de știri, divertisment și al talk-show-urilor în 2010:
Program de stiri Post TV
Mii persoan
e Rtg%
Nr. Difuza
ri
Stirile Pro TV 19.00 Pro TV 1038 9 365
Vremea - Stirile Pro TV 19.00 Pro TV 846 7.4 365
Sport - Stirile Pro TV 19.00 Pro TV 796 6.9 365
Stirile Pro TV 17.00 Pro TV 643 5.6 250
Observator 19.00 Antena 1 576 5 365
Stirile Pro TV 08.00 Pro TV 469 4.1 26
Stirile Pro TV 07.00 Pro TV 448 3.9 333
Stirile Pro TV 22.30 Pro TV 436 3.8 67
Vremea - Stirile Pro TV 17.00 Pro TV 401 3.5 248
Sport - Observator 19.00 Antena 1 397 3.5 364
Observator 16.00 Antena 1 372 3.2 364
Telejurnal 20.00 TVR 1 362 3.2 366
Observatorul de noapte Antena 1 348 3 204
Flash Sport - Observator 19.00
Antena 1 347 3 108
Romania, te iubesc Pro TV 345 3 35
22
Emisiune de divertisment Post TV
Mii persoane
Rtg% Nr.
difuzari
Dansez pentru tine Pro TV 951 8.3 17
Divertis - Land of Jokes Pro TV 805 7 24
Te pui cu blondele Antena 1 775 6.8 31
Divertis - Serviciul Roman de Comedie Pro TV 714 6.2 25
Plasa de stele Antena 1 668 5.8 30
In puii mei Antena 1 651 5.7 28
O data-n viata TVR 1 587 5.1 42
Happy Hour Pro TV 574 5 220
Canta, daca poti Antena 1 566 4.9 7
Burlacul Antena 1 535 4.7 10
Acces direct Antena 1 532 4.6 231
Superbingo Metropolis Antena 1 487 4.2 52
InTrecerea anilor TVR 1 479 4.2 10
Comanda la mine Antena 1 464 4.1 22
Iubirea face farse Antena 1 454 4 9
Sa te prezint parintilor Antena 1 449 3.9 49
Schimb de mame Prima TV 438 3.8 38
As vrea eu Pro TV 437 3.8 6
Aruncati din tren Antena 1 417 3.6 7
Serviti, va rog Pro TV 400 3.5 43
23
Talk-show Post TV Mii
persoane Rtg% Nr.
Difuzari
Sinteza zilei Antena 3 323 2.8 236
Tema zilei TVR 1 283 2.5 52
Subiectiv Antena 3 275 2.4 111
Ora de foc Realitatea TV 263 2.3 225
Cristina show Acasa 225 2 5
Ultima sansa Realitatea TV 225 2 26
Realitatea zilei Realitatea TV 224 1.9 180
Arena publica TVR 1 214 1.9 17
Zona de impact Realitatea TV 209 1.8 43
Agenda politica TVR 1 207 1.8 25
Tanase și Dinescu Realitatea TV 205 1.8 46
Punctul de intalnire Antena 3 202 1.8 68
Intre bine și rau TVR 1 201 1.8 10
Romania politica Realitatea TV 198 1.7 18
3 X 3 Realitatea TV 189 1.6 45
Dupa 20 de ani Pro TV 189 1.6 26
Radio
Includerea radioului în planificare trebuie avută în vedere datorită diferitelor
avantaje pe care această media o prezintă: mesajele sunt transmise imediat ce
au fost primite, fără a mai fi amânate de procesul de tipărire, adecvarea
materialului în funcție de specificul radioului (poate fi identificat foarte ușor
targetul), o reacție imediată din partea publicului.
Informațiile transmise trebuie adaptate la tipul de format de emisiune care ne
interesează: programe de știri, programe de divertisment, talk-show-uri.
24
Stațiile de radio sunt naționale, locale și regionale. În funcție de aria de acoperire
pe care ne dorim să o aibă mesajul nostru, vom selecta stațiile de radio care
transmit și în zona noastră de interes.
Stații de radio naționale Stații de radio locale și regionale
Radio România Actualități Radio Cluj
Radio România Cultural Radio Iași
Radio România Muzical Radio Târgu Mureș
Radio România Internațional Radio Timișoara
Radio 3net Antena Brașovului
Radio România Regional Radio Brașov
BBC România Super FM
RFI România (Radio France Internationale) Radio Galaxy Turnu Severin
Kiss FM RadioKaLumeaFM
Radio 21 ProFM Dance
Pro FM Metronom Râmnicu Vâlcea
Europa FM Nova FM - Lugoj
InfoPro Sport Total FM
Radio ZU Radio Kit Onești
Radio Guerrilla Activ Efem
Național FM Impact FM
Realitatea FM Radio Sud-Est
News FM Radio Top91 Suceava
Mix FM Radio Voces Campi Călărași
Itsy Bitsy Stil FM Net Călărași
Romantic FM Orizont FM Medgidia
Gold FM Radio Bărăgan
Magic FM
Vibe FM
Rock FM
SpaceRadio
Radioclub FM
Renegade Radio
Stil FM
The One Radio
Radio Orion
Sky FM
Radio Campus
RADIO BLACKSEE RADIO
Radio VirtualDJ
25
Trebuie avut în vedere ca mesajele pentru radio să fie de dimensiune mai mică
cu focus pe esențial, știrile radio având o durată scurtă. De asemenea, trebuie
ținut seama și de profilul postului de radio atunci când se dorește realizarea unor
emisiuni împreună, cel mai indicat fiind să realizăm materiale în acord cu
formatul emisiunii care să poată fi ușor integrate și care ar avea astfel șansa de a
fi preluate.
Media online
O serie de publicații print au și versiune online. Unele dintre acestea, cum sunt
Cotidianul și Gândul, au rămas doar în varianta online. Există, de asemenea,
publicații care au apărut doar în varianta online, cum sunt www.121.ro,
www.kudika.ro, www.eva.ro etc.
Varianta pentru online a BRAT este SATI – Studiul de Audiența și Trafic Internet.
Aici pot fi găsite inventariate majoritatea site-urilor și cifrele lor de audiența.
Vedeți mai jos exemplul categoriei de site-uri de lifestyle feminin:
Categorie Site Companie Afisari Vizite Clienti Unici
Lifestyle www.acasa.ro Acasa Media 181596 68558 60376
Lifestyle feminin www.eva.ro Imedia Plus Group 353196 77490 67760
Lifestyle feminin www.onemagazine.ro Mediafax Group 21400 4908 4486
Lifestyle feminin www.acasatv.ro Pro TV 324859 78162 58431
Lifestyle feminin www.avantaje.ro Edipresse A.S. 26387 5677 5111
Lifestyle feminin www.egirl.ro Medianet 21317 8629 7570
Lifestyle feminin www.ele.ro Q2M 102298 37038 34000
Lifestyle feminin www.envy.ro Internet Corp 76748 10526 9511
Lifestyle feminin www.femeia.ro Sanoma Hearst Romania 30140 6421 5916
Lifestyle feminin www.garbo.ro Internet Corp 99528 28274 24683
Lifestyle feminin www.kudika.ro Internet Corp 232488 67047 57991
26
Lifestyle feminin www.revistaioana.ro Burda Romania 734 201 180
Lifestyle feminin www.tabu.ro Q2M 4990 2456 2314
Lifestyle feminin www.unica.ro Ringier Romania 115030 25220 23036
Lifestyle feminin www.lumeafemeilor.ro Ringier Romania 890 413 387
Lifestyle feminin www.miresici.ro Sanoma Hearst Romania 78036 16616 13785
Lifestyle feminin www.cosmopolitan.ro Sanoma Hearst Romania 22846 3642 3241
Lifestyle feminin www.ambition.ro Precision Media 378 169 153
Lifestyle feminin www.flu.ro Medianet 60504 15150 13762
Lifestyle feminin www.mayra.ro Inform Media 40862 7164 6448
Lifestyle feminin www.stilfeminin.ro Inform Media 20056 7473 6391
Lifestyle feminin www.euforia.tv Intact Interactive 11465 2737 2450
Lifestyle feminin www.revistafelicia.ro Media Casa Press 13803 5508 4692
Lifestyle feminin www.feminis.ro AD Evolution 223463 12740 11365
Lifestyle feminin www.infomariaj.ro Inform Media 21532 4530 4160
Lifestyle feminin www.clickpentrufemei.ro Adevarul Holding 8155 2196 2027
Lifestyle feminin www.fashionandbeauty.ro Mkco 3289 1335 1193
Lifestyle feminin www.121.ro Mkco 42144 13715 12707
Lifestyle feminin www.divahair.ro Radulescu Consulting 72424 25044 22732
Lifestyle feminin www.petocuri.ro My Media Branded Content 9348 3685 3384
Lifestyle feminin www.perfecte.ro Pro TV 78475 24101 19615
Lifestyle feminin www.okmagazine.ro Adevarul Holding 23713 4212 3943
Lifestyle feminin www.femei-moderne.ro Digital4 People 33326 9857 9123
Lifestyle feminin www.reteteculinare.ro AD Evolution 86422 24804 22358
Lifestyle feminin www.viva.ro Edipresse A.S. 24239 4033 3663
27
Lifestyle feminin www.intrefete.ro Mediafax Group 39294 9580 8989
Lifestyle feminin www.dietetik.ro Mediafax Group 11834 3345 2930
Lifestyle feminin www.hotcity.ro Mediafax Group 6391 2902 2709
Lifestyle feminin www.beautycenter.ro Mediafax Group 2303 1158 1113
Lifestyle feminin www.cura-de-slabire.ro Innovative Web Services 3508 2054 2013
Lifestyle feminin www.e-joy.ro Ringier Romania 3157 742 679
Lifestyle feminin www.parfect.ro Mediafax Group 1039 155 153
O categorie importantă pe zona de online sunt fluxurile de știri: Mediafax, News
In, Amos News, Ager Press, HotNews. Apariția pe agențiile de presă a
informației pe care dorim să o comunicăm garantează preluarea ei și de către
alte publicații print sau online.
În ceea ce privește mediul online, situația posturilor de radio și TV este aceeași
cu a printului, o parte dintre aceste posturi având și varianta online. Există însă și
altele care există independent doar în acest mediu. Dacă prin identificarea
publicului căruia i se adresează constatăm că acesta face parte din zona noastră
de interes, trebuie integrate și aceste medii online în strategia noastră de
comunicare și găsită o abordare potrivită și acestui mediu.
Când vorbim de media online facem referire și la blogguri și la rețelele de
comunicare socială cum sunt Facebook, Twitter, Hi5, Neogen etc. Cele mai
importante sunt Facebook și Twitter care, alături de blogguri, sunt monitorizate
prin sistemul Ze List Monitor. Ze List joacă rolul BRAT-ului și al SATI-ului pentru
social media. În Ze List apar înregistrate bloggurile și evoluția lor în ultima
perioadă, evoluție ce conduce la realizarea unui clasament actualizat
săptamânal.
28
Când vorbim de blogguri, vorbim de un tip de media aparte, ce nu trebuie neglijat
în campaniile de comunicare. La fel ca în media de tip clasic, avem de-a face cu
o clasificare în funcție de subiectele abordate: sunt blogguri culinare, despre
timpul liber, modă, tehnologie, mașini, fotografie etc. Diferența majoră față de
media clasică este abordarea pe care trebuie să o avem vis-a-vis de acest tip de
media. Dacă în media clasică este importantă relația pe care o avem cu
jurnaliștii, dar există un consens al relației dintre specialistul în comunicare și
acesta, o convenție consolidată de-a lungul istoriei relațiilor publice, în cazul
social media, abordarea trebuie să fie diferită și personalizată pentru fiecare blog
și blogger care stă în spatele lui, în parte.
Ze List înregistrează și un top al celor mai active conturi de Twitter:
29
Aceasta arată importanța acordată acestui mediu. Alături de Twitter, Facebook are un
rol foarte important în transmiterea informației către publicurile noastre de interes.
30
Un studiu realizat în august 2010 de Daedalus Millward Brown arată ca 7 din 10 români
cu conturi pe Facebook urmăresc Fan Pages.
Între acestea, paginile brandurilor și companiilor sunt cele mai urmărite (36,2% dintre
respondenți), ele fiind urmate de paginile cântăreților și formațiilor (34,5%) și de cele ale
țărilor și orașelor (26,5%).
Mai mult, aproximativ 9 din 10 români (prezenți pe Facebook) au vizitat cel puțin o dată
pagina unui brand.
Ca și intrument de monitorizare a paginilor de Facebook din Romania a fost lansat
recent serviciul Face Brands.
Nu orice campanie de comunicare trebuie să includă activări în social media, însă
atunci când publicul țintă este prezent în aceste medii este importantă integrarea în
strategia de comunicare și a unor activări speciale pe aceste canalele.
4. Canale media
Următorul pas după stabilirea publicului țintă și a mesajelor este alegerea
canalelor media folosite. În afară de transmiterea de informări către media,
31
specialistul în relații publice mai poate folosi și alte canale de comunicare cum
sunt newsletterele, scrisorile personalizate (direct mail), broșuri, întâlnirile și
evenimentele speciale etc. Dezavantajul folosirii altor canale decât mass-media
este rata mai mică de răspândire a mesajului, însă avantajul transmiterii astfel
este păstrarea acurateții sale. Mesajul ajunge la receptor exact în forma dorită de
transmițător fără a fi alterat de trecerea printr-un alt filtru.
Vedeți mai jos un model media de relații publice integrate realizat de profesorul
Kirk Hallahan de la Colorado State University și prezentat de Dennis L. Wilcox în
lucrarea Relații Publice, Strategii și tactici aparută la Curtea Veche în 2009.
CARACTERISTICA
MEDIA
PUBLICE
MEDIA
INTERACTIVE
MEDIA
CONTROLATE
EVENIMENTE/GRUPURI
UNU-LA-
UNU
Utilizarea principala Construirea
gradului de
constientizare
a notorietatii
Raspund la intrebari;
Schimba informatii
Promovare; punere
la dispozitie;
informatii detaliate
Motiveaza participantii;
Consolideaza atitudinile
Obtine
angajamente;
Rezolva
probleme
Exemple Ziare, reviste,
radio,
televiziune
Internet, base de
date, servere de e-
mail, grupuri de stiri,
camere de chat,
buletine informative
Brosuri, buletine
informative, reviste
sponsorizate,
rapoarte anuale,
carti, posta directa,
expuneri la puncte
de cumparare,
brosuri video
Discursuri, targuri, expozitii,
intalniri, conferinte, demonstratii,
raliuri, sponsorizari, aniversari
Vizite
personale,
campanii de
lobby, scrisori
personale,
telefoane,
telemarketing
Natura comunicarii Impersonala Impersonala Impersonala Cvasipersonala Personala
Directia comunicarii Unidirectionala Cvasibidirectionala Unidirectionala Cvasibidirectionala Bidirectionala
Sofisticarea tehnologica Inalta Inalta Moderata Moderata Scazuta
Proprietatea asupra
canalului
Organizatii
media
Canal común sau
institutie
Sponsor Sponsor sau alta organizatie Niciuna
Mesaje alese de catre Producatori si Receptor Sponsor Sponsor sau organizatie asociata Producator si
32
5. Obiectivele media
Atunci când alegem să ne folosim de mass-media pentru diseminarea mesajelor
– și de cele mai multe ori o facem pentru că este modalitatea cea mai eficientă,
în timpul cel mai scurt, cu cele mai mici costuri și către o categorie cât mai largă
de public – trebuie să ținem seama că mesajele vor suferi un proces de filtrare
de către editorii publicațiilor. Aceștia au fost numiți gate-keeperi de Kurt Lewin în
1947 făcând referire la activitatea lor de filtrare a informației care urmează a fi
publicată. Filtrul pe care ei îl reprezintă are și rolul de a seta agenda publică prin
acordarea de importanță în mod selectiv unor anumite subiecte în detrimentul
altora.
Prin urmare, când vom comunica către media vom ține seama și de interesele
publicației respective. Dacă este locală, vom adăuga și importanța pentru zona
respectivă a evenimentului pe care îl comunicăm, dacă este o publicație
economică vom pune accent pe cifre și tot așa. De asemenea, cunoscând
subiectele de pe agenda publică în momentul respectiv, putem să ne adaptăm
mesajul și să-l legăm de sfera generală de subiecte de interes în momentul
respectiv, asigurându-ne că astfel informația va avea mai multe șanse de a fi
publicată.
6 Surse și întrebări
terte parti audienta
Implicarea audientei Scazuta Inalta Moderata Moderata Inalta
Atingerea audientei Inalta Moderat-scazuta Moderat-scazuta Scazuta Scazuta
Costul per impresie
creata
Extrem de
scazut
Scazut Moderat Moderat Inalt
Provocari-cheie ale
eficacitatii
Competitie;
ecou mediatic
Disponibilitate,
accesibilitate
Design, distributie Participare, atmosfera Imputernicire,
dinámica
personala
33
În momentul în care trimitem o informare către presă vom cita și experți în
domeniul respectiv pentru a da greutate mai mare informației. Nu va fi citat
întotdeauna directorul companiei, dacă declarația directorului tehnic va fi mai
relevantă în situația dată.
7. Strategii de comunicare
Alegerea momentului realizării unei campanii trebuie să țină seama de mai mulți
factori:
- care sunt subiectele de discuție pe agenda publică în momentul respectiv – de
exemplu, în perioada Sărbătorilor oamenii sunt mai dispuși să-și ajute semenii și
vor fi mai receptivi la mesaje umanitare. De asemenea, dacă pe agendă sunt
subiecte de interes național care ocupă spațiul din publicații – cum ar fi
inundațiile sau alte probleme care sunt constant acoperite în presă –
comunicarea rezultatelor financiare ale companiei X nu își va găsi ecoul din lipsa
de spațiu, altele fiind considerate știrile de o importanță mai mare. Dacă în
schimb, compania X va oferi ajutoare sinistraților, șansele de a apărea știri vor
crește tocmai datorită acestui context.
- dacă momentul apariției știrilor va fi unul prielnic pentru produsul pentru care
facem comunicarea – de exemplu, o campanie de promovare a unor rechizite
cel mai bine este să se implementeze chiar înainte de momentul începerii școlii.
- evitarea unor momente ce ar putea conduce la declanșarea unor crize de
imagine – de exemplu, în momentul inundațiilor, compania X, specializată în
prelucrarea lemnului, cu centru de acțiune în zona în care se produc inundațiile,
să-și publice datele despre rezultatele obținute în ultima perioadă. Se știe că una
dintre principalele cauze ale inundațiilor și alunecărilor de pământ este defrișarea
excesivă, prin urmare o știre despre o companie care se ocupă cu tăierea
copacilor – chiar dacă în limitele legii și respectând ecosistemul – va atrage
oprobriul presei și al opiniei publice provocând daune de imagine și nu aducând
beneficii. În contextul acesta, tocmai pentru a preveni o eventuală criză de
imagine, compania X ar trebui să iasă cu o declarație privind măsurile care sunt
34
luate pentru a preveni dezastrele naturale: plantarea de puieți în zonele
despădurite, tăierea responsabilă respectând un anumit număr de copaci etc.
8. Esența mesajului
Mesajul va fi adaptat în funcție de obiectivul final. Dacă se dorește doar
educarea, sau dimpotrivă obținerea unei reacții directe, mesajul va trebui să
conducă spre aceasta. Campaniile de informare sunt printre cele mai frecvente
în activitatea de relații publice, dar sunt și cele mai greu de măsurat. Este
necesară o măsurare prealabilă a gradului de conștientizare a problemei și una
ulterioară pentru a putea măsura eficiența campaniei de comunicare.
Atunci când vom avea o campanie centrată pe obiective de motivare, mesajul va
conține și îndemnul la acțiune alături de prezentarea acelei situații. Astfel de
campanii sunt cel mai ușor de măsurat pentru că au ca obiectiv obținerea unor
rezultate cuantificabile.
9. Suport nonverbal
Materialele de comunicare au un impact mai mare când sunt însoțite de imagini
– de la evenimentul comunicat, ale produselor sau ale persoanelor citate în
comunicat. Alte tipuri de materiale pot fi grafice și situatii statistice ca suport al
datelor comunicate.
Aparte de aceste 9 criterii stabilite de R. Nager și T. Harrell Allen o planificare media
optimă trebuie să includă tacticile cele mai potrivite pentru obținerea de materiale în
media targetată/vizată. De la organizarea de evenimente până la trimiterea de
comunicate de presă sau intermedierea de interviuri, tacticile trebuie să aibă în vedere
obiectivul final: obținerea de vizibilitate pentru subiectul campaniei.
Calendarul/Agenda. Planificarea campaniei trebuie să se facă în detaliu, pe activități și
perioade de timp. Cel mai util în acest sens este un grafic Gant, prin intermediul căruia
planificarea se poate realiza pe luni, săptămâni, zile sau chiar ore în zilele de
eveniment.
35
Bugetul unei campanii trebuie să includă costul orelor alocate pe proiectul
respectiv de departamentul de relații publice, începând de la etapa de cercetare
și planificare până la cea de implementare și evaluare. În acest buget trebuie
36
inclus și costul tuturor materialelor ce vor fi folosite în campania respectivă, de la
costul printării unui comunicat și al trimiterii sale prin curier, până la cel al
implementării unui eveniment sau al deplasărilor în scopul îndeplinirii sarcinilor
specifice campaniei. De asemenea, chiar dacă o campanie de relații publice nu
include media platită, cumpărarea de advertoriale este o practică proprie acestei
activități și poate fi inclusă în acțiunile campaniei. Costul advertorialelor va fi
cuprins, de asemenea, în bugetul general.
Evaluarea campaniei se va face în funcție de obiectivele initial stabilite. Un
raport de monitorizare a presei poate fi centralizat într-un tabel având
următoarele rubrici:
Nr. Publicatie
Tipul publicatiei/
cotidian/online/sapta
manal/lunar Nr. audienta/cititori
Data aparitiei
materialului Titlul Mesaje cheie
Tipul articolului/
pozitiv/negativ/neutru Valoarea articolului - euro
Calculul valorii articolului se face aproximând costul de media al articolului
respectiv. Printr-un astfel de raport campania va putea fi evaluată atât cantitativ,
cât și calitativ.