Obligatorie: 1. note de curs 2. C. Mitrache, C. Mitrache Drept penal roman. Parte generala. Universul Juridic 2008-> 3. note de seminar

UNITATEA DE INFRACTIUNI1. Unitate naturala: a. unitatea infractiunii decurge chiar din natura acesteia b. infractiunea simpla, unitatea naturala colectiva, infractiunea continua 2. Unitate legala: a. unitatea este creata de legiuitor decurgand din vointa acestuia b. infractiunea continuata, infractiunea de obicei, infractiunea complexa, infractiunea progresiva Formele infractiunii naturale: 1. Infractiunea simpla (instantanee) a. actul de executare presupune un singur act care produce un singur rezultat, iar acest rezultat survine imediat; b. intentie, praeterintentie, culpa 2. Unitatea naturala colectiva a. este acea forma a unitatii de infractiune in cazul careia actiunea se compune dintr-o pluralitate de acte de executare susceptibile de aceeasi incadrare juridica si indreptate impotriva aceluiasi subiect pasiv b. conditii de existenta: i. unitate de actiune 1. unitatea manifestarii de vointa: toate actele care intra in structura actiunii trebuie sa fie indreptate spre acelasi scop 2. unitatea spatio-temporala a actiunilor comise: toate actele trebuie sa fie savarsite intr-o unitate de timp si de loc 3. unitatea procesului executional nu este afectata de existenta unor eventuale intreruperi, atata timp cat acestea sunt firesti, normale, pentru modul de comitere ales de faptuitor 4. omogenitatea materiala a actelor savarsite = actele trebuie sa fie de aceeasi natura ii. omogenitatea juridica 1. presupune ca toate actele trebuie sa fie susceptibile de aceeasi incadrare juridica a. omogenitatea juridica nu exclude incadrarea unora dintre acte ca tentativa si a altora ca infractiune consumata;

b. omogenitatea juridica nu exclude incadrarea unor acte in forma simpla a infractiunii si a altora in forma agravata (in acest caz, toata infractiunea va fi incadrata ca infractiune in forma agravata) c. infractiunea cu continut alternativ/continuturi alternative i. in primul caz, conditia omogenitatii juridice este indeplinita si atunci cand se comit actiuni diferite dintre cele prevazute alternativ de norma de incriminare ii. in cel de-al doilea caz, conditia omogenitatii juridice nu este respectata in cazul realizarii unor continuturi diferite dintre cele prevazute alternativ; iii. toate actele trebuie sa se indrepte impotriva aceluiasi subiect pasiv 1. Streteanu crede ca trebuie sa existe unitate de subiect pasiv, reglementare regasita si in noul CP. c. se poate conmite cu orice forma de vinovatie d. regim sanctionator: pedeapsa prevazuta de norma de incriminare, deci unitatea naturala colectiva nu este o forma agravanta; 3. infractiunea continua a. acea forma a unitatii naturale actul de executare se prelungeste in timp, dincolo de momentul consumarii, prelungire datorata vointei faptuitorului b. conditii de existenta: i. act de executare care se prelungeste in timp: detinerea, purtarea, sechestrarea, ocuparea, conducerea; c. infractiune continua: i. permanenta = atul de executare se prelungeste in timp fara intrerupere ex: detinere, lipsirea de libertate ii. succesiva = intreruperi firesti, cerute de modul de comitere al faptei ex: portul nelgal de decoratii, conducere fara permis d. unitatea manifestarii de vointa: prelungirea in timp a actului de executare este dorinta autorului; e. se poate comite cu orice forma de vinovatie; poate sa fie comisiva, dar si omisiva; f. regim sanctionator: se sanctioneaza cu pedeapsa din norma de incriminare, nefiind o cauza de agravare; 4. Unitatea legala

Infractiunea continuata:art. 41. alin 2. a. conditii de existenta: i. savarsirea unor actiuni sau inactiuni la diferite intervale de timp ii. omogenitatea juridica (vezi unitatea naturala colectiva) iii. unitatea de subiect activ si pasiv (vezi unitatea naturala colectiva) iv. unitatea de rezolutie infractionala: toate actiunile sau inactiunile trebuie sa fie savarsite in baza aceleiasi hotarari

1. rezolutia infractionala sa fie determinata: autorul trebuie sa aiba, cel putin in linii generale, reprezentarea activitatii pe care urmeaza s-o comita esalonat in timp; (un casier isi propune ca in fiecare luna sa fure din banii de salarii; NU: o sa insele pe cine prinde) 2. rezolutia trebuie sa fie anterioara inceperii actelor de executare Infractiuni care nu pot fi comise in forma continuata a) infractiunile din culpa b) infractiuni cu rezultat indivizibil (definitiv) c) incompatibilitatea cu forma continuata exista in cazul tentativei de omor, insa nu si a infractiunii de omor d) infractiunea de obicei exceptie: la diferite intervale de timp trebuie sa avem grupe de acte si in fiecare grupa sa avem sufieciente acte pentru a proba obisnuinta; e) infractiuni comise cu praeterintentie Infractiunea continuata este o cauza de agravare facultativa a pedepsei. Instanta in cazul infractiunii continuate poate aplica pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim este neindestulator se poate aplica si un spor de pana la 5 ani in cazul inchisorii, de pana la jumatate din maximul special in cazul amenzii aplicata persoanei fizice si de pana la o treime din maximul special in cazul amenzii aplicate persoanei juridice.

Infractiunea complexaa) art. 41 alin. 3 b) obiectul juridic al infractunii complexe este un obiect juridic complex in sensul ca este format din doua sau mai multe valori sociale de natura diferita sau de aceeasi natura; c) daca valorile sunt de natura diferita, vorbim de un obiect juridic principal, care determina si incadrarea infractiunii intr-o anumita grupa in Codul Penal, si un obiect juridic secundar; d) subiectul pasiv: in cadrul infractiunii complexe putem avea acelasi subiect pasiv, in calitatea de titular al valorilor sociale lezate sau putem avea subiecti pasivi distincti; e) latura obiectiva: uneori lezarea ambelor valori sociale din structura obiectului juridic sunt lezate printr-o singura actiune, iar in alte cazuri prin actiuni distincte; f) latura subiectiva: se poate comite cu orice forma de vinovatie: intentie (talharia), din culpa (uciderea din culpa a 2 sau mai multe persoane), cu praeterintentie (viol care a avut ca rezultat moartea victimei) Conditii de existenta: a) caracterul necesar al absorbitei: infractiunea absorbanta nu se poate comite niciodata fara infractiunea absorbita b) caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite

a. determinat: legiuitorul stabileste explicit fapta care se include in continutul infractiunii complexa b. determinabil: legiuitorul nu stabileste explicit care este fapta absorbita, dar aceasta poate fi identificata prin interpretarea normei; c. fapta nu e determinabila nu va opera complexitatea, ci vom fi eventual in prezenta unui concurs de infractiuni c) diferenta de pericol social: infractiunea absorbanta trebuie sa aiba o pedeapsa mai mare decat infractiunea absorbita Regim sanctionator: pedeapsa prevazuta de norma de incriminare

5. Infractiunea de obiceia) presupune savarsirea unor acte de executare la diferite intervale de timp, acte care privite individual nu au relevanta penal, caracterul infractional fiind dat doar de dovedirea obisnuintei in savarsirea lor; Conditii de existenta: a) o pluralitate de acte omogene savarsite la diferite intervale de timp b) irelevanta penala individuala: actele privite izolant nu au caracter penal, ci sunt de regula contraventii; c) unitatea manifestarii de vointa; d) de regula, avem unitate de subiect pasiv e) forma de vinovatie: in practica legislativa actuala, toate infractiunil de obicei reglementate de lege sunt savarsite cu intentie; nu este exclusa incriminarea unor infractiuni de obicei savarsite din culpa; Regim sanctionator: pedeapsa prevazuta de norma de incriminare;

Infractiunea de simpla repetare= un act privit izolat nu are relevanta penala; legiuitorul stabileste de cate acte e nevoie pentru consumarea infractiunii (de regula de doua acte)

Infractiunea progresiva= infractiunea care se caracterizeaza prin faptul ca dupa producerea unei urmari, respectiva urmare se agraveaza in timp fara o noua interventie din partea faptuitorului poate fi comisa cu orice forma de vinovatie

infractiunea progresiva se considera comisa la momentul consumarii momentul epuizarii este important datorita faptului ca incadrarea juridica a faptei se va face in raport de urmarea de la momentul epuizarii

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI= situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni

CONCURSUL DE INFRACTIUNI= exista atunci cand o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni inainte sa fi fost condamnata pentru una dintre ele Conditii de existenta 1) savarsirea a doua sau mai multe infractiuni 2) identitatea de subiect activ (persoana respectiva sa participe cel putin la savarsirea faptelor) 3) toate infractiunile sa fie savarsite inainte de condamnarea definitiva pentru vreuna dintre ele a. trebuie sa avem in vedere momentul savarsirii actiunilor din componenta concursului b. stabilirea momentului la care o hotarare de condamnare devine definitivaCod procedura penala Art. 416: Ramanerea definitiva a hotararii primei instante (1) Hotararile primei instante raman definitive: 1. la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului; 2. la data expirarii termenului de apel: a) cand nu s-a declarat apel in termen; b) cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului; 3. la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel; 4. la data expirarii termenului de recurs in cazul hotararilor nesupuse apelului sau daca apelul a fost respins: a) cand nu s-a declarat recurs in termen; b) cand recursul declarat a fost retras inauntrul termenului; 5. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararilor mentionate la pct. 4, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs; 6. la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva hotararilor mentionate la pct. 4. Art. 4161: Ramanerea definitiva a hotararii instantei de apel (1) Hotararile instantei de apel raman definitive: 1. la data expirarii termenului de recurs: a) cand apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare si nu s-a declarat recurs in termen; b) cand recursul declarat impotriva hotararii mentionate la lit. a) a fost retras inauntrul termenului; 2. la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii mentionate la lit. a), daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs; 3. la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva hotararii mentionate la lit. a). Art. 417: Ramanerea definitiva a hotararii instantei de recurs (1) Hotararea instantei de recurs ramane definitiva la data pronuntarii acesteia cand: a) recursul a fost admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de recurs, fara rejudecare; b) cauza a fost rejudecata de catre instanta de recurs, dupa admiterea recursului; c) cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, in cazul respingerii recursului.

4) cel putin doua dintre infractiunile comise sa atraga condamnarea faptuitorului (e o conditie pentru aplicarea tratamentului sanctionator, nu pentru existenta concursului, insa avand in vedere importantei tratamentului sanctionator ea este asimilata conditiilor de existenta) Formele concursului de infractiuni Concurs: real o o acel concurs care exista atunci cand infractiunile din componenta sa sunt savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte clasificare: simplu: intre infractiunile din structura sa nu exista o legatura speciala caracterizat (cu conexitate): una dintre infractiuni este savarsita pentru inlesnirea sau ascunderea celeilalte conexitate etiologica o o infractiune este savarsita pentru inlesnirea comiterii unei alte infractiuni o legatura de la infractiunea mijloc (M) la infractiunea scop (S) o ambele infractiuni trebuie sa aiba la baza intentia o hotararea privind savarsirea infractiunii scop trebuie sa adoptata inainte de savarsirea infractiunii mijloc conexitate consecventionala o a doua infractiune este savarsita pentru ascunderea primei infractiuni o prima infractiune poate fi comisa cu orice forma de vinovatie, in timp ce a doua trebuie savarsita pe baza intentiei o hotararea privind savarsirea celei de-a doua infractiuni, de regula, poate lua nastere atat inainte cat si dupa comiterea primei fapte o prin exceptie, hotararea privind cea de-a doua infractiune se ia obligatoriu dupa savarsirea primei fapte in doua situatii: daca prima fapta este din culpa cand cea de-a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba in mod natural pe prima presupune ca infractiunile din structura sa sunt savarsite prin aceeasi actiune sau inactiune

ideal o

Tratament sanctionator Sistemul cumulului juridic: se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita in anumite situatii In sistemul nostru se aplica sistemul cumulului juridic cu spor facultativ si variabil.

Stabilirea pedepsei: a. trei etape: i. instanta stabileste o pedeapsa pentru fiecare dintre infractiunile comise, facand abstractie de celelalte infractiuni comise ii. alegerea pedepsei de baza, care este pedeapsa cea mai grea dintre pedepsele stabilite 1. in cazul in care toate pedepsele stabilite sunt egale, pedeapsa de baza va fi pedeapsa pentru infractiunea care are maximul special cel mai mare; iii. stabilirea pedepsei rezultante (pedeapsa globala stabilita pentru concursul de infractiuni) 1. se poate aplica doar pedeapsa de baza (sporul este facultativ) 2. se poate ridica pedeapsa de baza inspre maximul special 3. daca instanta constata ca nici maximul special nu este indestulator pentru reeducarea infractorului, se poate adauga la maximul special al pedepsei de baza un spor in cazul pedepsei cu inchisoarea sporul este de maxim 5 ani (sistem cu spor variabil) 4. prin aplicarea acestui algoritm, pedeapsa rezultanta va fi intotdeauna supusa la doua limite de aplicare cumulativa, adica intotdeauna pedeapsa rezultanta va fi cel mult egala cu maximul special al pedepsei de baza plus sporul si a doua limita pedeapsa rezultanta trebuie sa fie cel mult egala cu suma pedepselor stabilite

Termenul 2 al recidivei postcondamnatorii e comis in stare de evadare RIL 81/2007

Pluralitatea de faptuitori I. Pluralitatea naturala c. participarea mai multor persoane la comiterea faptei este impusa de insasi natura infractiunii 1. toti cei care iau parte la comiterea unei fapte sunt autori la infractiunea cu pluralitate naturala

II. Pluralitatea constituita 1. legiuitorul incrimineaza constituirea unui grup avand ca scop comiterea de infractiuni 2. e infractiune si sprijinirea sau initiativa unei asemenea grupari

III. Pluralitatea ocazionala 1. infractiunea poate fi comisa de un singur subiect activ, dar in mod ocazional, la savarsirea ei participa mai multe persoane (ex: omorul un singur subiect activ, dar daca avem mai mult subiecti activi, avem pluralitate ocazionala participatie) Participatia: vom fi in prezenta participatiei atunci cand doua sau mai multe persoane, in baza unei legaturi subiective participa cu acte materiale sau intelectuale la savarsirea aceleiasi infractiuni fara ca aceasta participarea sa fie ceruta de natura sau continutul legal al infractiunii; Conditii de existenta: implicarea a doua sau mai multe persoane: acestia pot fi autori, coautori, instigatori sau complici; existenta unei legaturi subiective intre participanti intelegere intre participanti (explicita sau implicita); o intelegerea poate fi anterioara sau concomitenta savarsirii faptei; o in cazul instigarii legatura subiectiva ia nastere inainte de luarea hotararii infractiunii; savarsirea de catre participanti a unor acte materiale sau intelectuale savarsirea aceleiasi infractiuni : calificarea faptei se va face pt. toti in functie de calificarea data infractiunii autorului (in cazul infractiunilor de simpla repetare, coautorul trebuie sa stie de calificarea ca infractiune a faptei autorului) participarea mai multor persoane sa nu fie impusa de natura sau continutul legal al infractiunii la pluralitatea naturala nu e posibila participatia sub forma coautoratului, insa putem intalni instigare si complicitate in cazul pluralitatii constituite, participatia nu este posibila in niciun din formele sale, deoarece legea incrimineaza ca acte de executare inclusiv actele care prin natura lor ar fi acte de participatie sau instigare

Autoratul 1. autorul este cel care savarseste fapta conform legii penale Coautoratul 1. coautorii sunt persoanele care in baza unei legaturi subiective participa cu acte de executare la savarsirea infractiunii 2. coautorul participa intotdeauna cu acte de executare 3. legatura subiectiva se stabileste fie inaintea savarsiri faptei, fie in timpul savarsirii faptei 4. poate sa fie implicita sau explicita

5. in cazul infractiunilor complexe, mai ales a celor care presupun doua actiuni distincte in structura lor, nu este absolut necesar ca toti autorii sa comita ambele infractiuni din structura infractiunii complexe 6. infractiuni care nu se pot comite in coautorat: a. infractiunile caracterizate de o pluralitate naturala si infractiunile caracterizate de pluralitate constituita b. infractiunile cu autor unic c. infractiunile cu subiect activ special pot fi comise in coautorat, insa toti autorii trebuie sa aiba calitatatea ceruta de lege (in cazul in care unii au calitatea altii, cei care au calitatea vor savarsi infractiunea care cere subiect activ special, iar celalalt infractiunea care nu cere aceasta calitate) d. infractiunile din culpa (decat daca exista legatura subiectiva cu privire la actiune) Instigarea 1. instigatorul este persoana care cu intentie determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala 2. instigarea poate fi savarsita de una sau de mai multe persoane atunci cand e savarsita de doua sau mai multe persoane se face distinctie intre ipoteza coinstigarii (cand intre instigatori exista o legatura subiectiva) si situatia concursului de instigari (caz in care nu avem legatura subiectiva intre instigatori) 3. in functie de rezultatul instigarii, poate sa fie perfecta sau imperfecta 4. instigarea perfecta = atunci cand instigatul a savarsit infractiunea ceruta de instigator 5. instigarea este imperfecta atunci cand instigatul nu a trecut la executare sau, desi a trecut la executare, a comis o tentativa nepedepsibila 6. instigarea neurmata de excutare nu este o forma de participatie ci este o infractiune de sine statatoare: pedeapsa este de la 2-10 ani pentru o infractiune care prevede detentiunea pe viata, iar in cazul in care s-a instigat la o infractiune care prevede pedeapsa inchisorii pedeapsa pentru instigator va fi cuprinsa intre minimul general al inchisorii (15 zile) si minimul special infractiunii 7. instigarea neurmata de urmare nu se pedepseste daca pentru infractiunea la care s-a instigat legea prevede doar amenda sau inchisoarea de pana la 2 ani - prin exceptie, instigatorul va fi sanctionat chiar daca pentru fapta la care a instigat este prevazuta pedeapsa amenzii sau a inchisorii mai mici de 2 ani daca actele comise de autor pana in momentul desistarii sau intreruperii rezultatului constituie alta infractiune, iar instigatorul va fi pedepsit cu pedeapsa primita de autorul acestei din urma infractiuni 8. nu este posibila comiterea instigarii prin omisiune 9. sub aspectul periculozitatii, instigarea este mai putin periculoasa decat coautoratul ceea ce face ca atunci cand aceeasi persoana comite atat acte de instigare cat si acte de executare specifice coautoratului ea va raspunde doar in calitate de coautor, deci coautoratul absoarbe instigarea Complicitatea

= complicele este persoana care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la comiterea unei fapte prevazute de legea penala; = este complice si cel care inainte sau in timpul comiterii faptei promite ca va tainui sau va ajuta chiar daca ulterior nu-si respecta promisiunea Clasificare: 1. Complicitatea materiala = presupune savarsirea de catre complice a unor acte materiale cum ar fi, de exemplu, procurarea unor materiale cu care se va comite infractiunea, inlaturarea unor obstacole, asigurarea mijloacelor de transport cu care sa fie sustrase bunurile furate; a. obiectul pus la indemana faptuitorului trebuie sa fie efectiv folosit la comiterea infractiunii pentru ca , complicele sa fie complice material; altfel acesta va fi complice intelectual 2. Complicitatea intelectuala = presupune o intarire a rezolutiei infractionale; a. incurajari, tainuire (art. 221 CP), promisiune de nedenuntare, simpla asistenta; b. complicitatea negativa: presupune asistarea pasiva la savarsirea unei infractiuni in absenta unei legaturi subiective cu autorul => nu avem act de participatie si nu se pedepseste ca atare; i. prin exceptie, complicitatea negativa poate fi sanctionata ca infractiune distincta de nedenuntare, in cazul in care exista obligatia de denuntare conform art 262 CP; PARTICIPATIA IMPROPRIE =acea forma de participatie caracterizata prin faptul ca participantii actioneaza cu forme de vinovatie diferite sau unii actioneaza chiar fara vinovatie 1. intentie + culpa a. in aceasta modalitate, instigatorul si complicele actioneaza cu intentie, iar autorul actioneaza din culpa b. regim sanctionator: instigatorul si complicele raspund pentru o fapta intentionata, iar autorul raspunde pentru o fapta din culpa, daca infractiunea este incriminata si in aceasta modalitate; 2. intentie + lipsa de vinovatie a. in aceasta modalitate, instigatorul si complicele actioneaza cu intentie, iar autorul actioneaza fara vinovatie b. regim sanctionator: instigatorul si complicele raspund pentru o fapta intentionata, iar autorul nu raspunde penal; Coautoratul este compatibil cu participatia improprie.

Regimul sanctionator in cazul participatiei 1. in cazul participatiei, legiuitorul roman a optat pentru regimul parificarii pedepsei; 2. toti participantii vor fi, de regula, sanctionati intre aceleasi limite de pedeapsa tuturor participantilor li se aplica aceeasi pedeapsa legala. 3. situatia pedepselor alternative prevazute in norma de incriminare exemplu, detentiunea pe viata si pedeapsa inchisorii: in acest caz este posibil ca unii dintre participanti sa primeasca detentiunea pe viata, iar altii pedeapsa inchisorii; 4. incidenta unor circumstante reale sau personale: imprejurari legate de fapta sau persoana faptuitorului care conduc la o modificare a tratamentului sanctionator in cazul unora dintre participanti; Circumstantele reale a) imprejurari legate de locul, timpul, miloacele, subiectul pasiv al infractiunii si care se rasfrang asupra tuturor participantilor in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut; Circumstantele personale circumstante personale subiective 1. tin fie de pozitia psihica a participantului, fie de anumite calitati ale acestuia si ele nu se rasfrang decat asupra persoanei cu privire la care au fost constatate; circumstante personale de individualizare 1. se refera la calitati ale subiectului activ care sunt cerute de norma de incriminare, fiinde elemente constitutive ale infractiunii 2. constatarea lor are incidenta directa in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei 3. aceste circumstante si incadrarea atrasa de ele se rasfrang asupra tuturor participantilor care le-au cunoscut, cu exceptia coautorilor

-

Calitate: 1. subiect pasiv -> circumstanta reala 2. subiect activ (nu e ceruta de norma de incriminare) -> circumstanta personala subiectiva 3. subiect activ (ceruta de norma de incriminare) -> circumstanta personala de individualizare Cauze de nepedepsire incidente in cazul participatiei In cazul altor participanti decat autorul, desistarea nu produce efecte. (ex: complicele care se desista va raspunde pentru fapta autorului chiar daca acesta se desista). Desistarea poate produce efecte in cazul coautorilor in cazul in care toti coautorii s-au desistat. Daca autorul se desista, instigatorul raspunde pentru o instigare neurmata de comiterea faptei. In cazul complicelui, daca autorul se desista, acesta nu mai raspunde penal (decat in cazul in care pana la momentul desistarii s-a produs o alta infractiune).

Pentru a nu raspunde penal, participantul trebuie sa impiedice producerea rezultatului pentru a fi exonerat de raspundere avem nevoie deci de o atitudine activa din partea participantului. Ceilalti participanti raspund pentru o tentativa (art. 29-30 CP). In cazul in care o persoana are mai multe calitati (gen instigator si complice), nu vom avea un concurs de infractiuni intre instigare la omor si complicitate la omor, ci forma mai grava va absorbi forma mai grava.

SANCTIUNILE DE DREPT PENAL

Pedepse Masuri educative Masuri de siguranta

1. PEDEPSE - pedepse 1. principale a. detentiunea pe viata i. presupune o privare de libertate pe toata durata de viata a infractorului ii. inlocuirea pedepsei + liberare conditionata iii. nu se aplica in cazul in care condamnatul a depasit varsta de 60 de ani la momentul condamnarii sau in cazul in care e minor iv. in cazul minorilor se aplica pedeapsa cu inchisoarea care nu va putea depasi 20 de ani, in vreme ce in cazul batranilor se aplica durata inchisorii pe 25 ani v. inlocuirea detentiunii pe viata o intalnim in situatia in care infractorul a implinit 60 de ani caz in care pedeapsa se va inlocui cu pedeapsa inchisorii de 25 ani vi. inlocuirea e obligatorie si opereaza independent de comportamentul infractorului in timpul executarii vii. din pedeapsa de 25 ani de inchisoare se scade ce a executat viii. liberarea conditionata se poate acorda infractorului care a executat 20 de ani din inchisoarea pe viata, sau 15 ani, daca a implinit 60 de ani/55 ani barbati/femei, a fost disciplinat, muncitor etc. ix. termenul de incercare este de 10 ani

b. inchisoarea i. privarea de libertate pe o anumita perioada de timp ii. pedeapsa relativ individualizata iii. limite generale (15z-30a) iv. limite speciale (minim special-maxim special) limitele prevazute de norma de incriminare v. exista mai multe regimuri de executare in functie de durata condamnarii si de conduita infractorului: regim de maxima siguranta, regim inchis, regim semideschis, regim deschis LIBERAREA CONDITIONATA se acorda dupa executarea unei parti din pedeapsa stabilita de instanta sa fi fost disciplinat + sa fi fost staruitor in munca si sa fi dat dovezi temeinice de indreptare durata care trebuie executata se analizeaza in functie de 2 factori: dupa cum e mai mica sau mai mare de 10 ani si dupa forma de vinovatie cu care s-a comis fapta > 10 ani 3/4 2/3

Vinovatie/Durata Intentie/Praeter Culpa

10 2/3 1/2

= 10 ani => [3,10) fostul minim >= 5 => [1,5) fostul minim >=3 => [3 luni, 3) fostul minim >=1 => [min general: 15 zile, 1) fostul minim >= 3 luni => (15 zile, 3luni)/ Amenda>= 250 RON fostul minim Amenda >= 200 RON

Efectele asupra pedepsei amenzii: a) fostul minim >= 500 RON => [150, fostul minim] b) fostul minim < 500 RON => [100, fostul minim] Limitare a efectelor circumstantelor atenuante (art. 76 alin. 2): efectul este limitat in sensul ca reducerea nu se poate face decat pana la 1/3 din fostul minim special. 1) 2) 3) 4) 5) infractiuni contra sigurantei statului infractiuni contra pacii si omenirii infractiunea de omor infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave infractiuni intentionate care au avut ca urmare moartea victimei

Efectele circumstantelor agravante: Retinerea: circumstante legale: obligatorie circumstante judiciare: facultativa Efecte: facultative

-

Efectele in cazul pedepsei inchisorii: se poate aplica un spor de pana la 5 ani (nu poate depasi 1/3 din maximul special)

Efectele in cazul pedepsei amenzii: se poate adauga un spor de maxim 1/3 din maximul special

Efectul in cazul persoanei juridice: se poate adauga un spor de pana la maxim din maximul special;

Concursul de circumstante: 1) Concurs de circumstante atenuante: - pedeapsa va cobori o singura data sub minimul special, insa numarul va fi luat in considerare o singura data in individualizarea judiciara; 2) Concurs de circumstante agravante - o singura data se agraveaza, o singura data se aplica sporul; 3) Concurs de circumstante agravante si atenuante (art. 80 alin (1)) a. se aplica agravanta, iar apoi atenuanta: se aplica sporul, iar la intervalul astfel obtinut se coboara pedeapsa (dand efect circumstantei atenuante), insa in acest caz coborarea pedepsei sub fostul minim special nu mai este obligatorie 4) Concursul de circumstante si cauze a. diferenta dintre cauze si circumstante: la circumstante se agraveaza/atenueaza o singura data, in schimb la cauze se atenueaza/agraveaza in functie de numarul cauzelor; b. cauze atenuante: minoritate, tentativa; 74 [1] Mica reforma c. cauze agravante: RPC, RPE, PI,concurs, forma continuata; ORDINE: minoritate, tentativa, circumstante agravante, circumstante atenuante, forma continuata, RPE, RPC (PI), concurs

Inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea (art. 63[1] CP) 1) sa existe o hotarare de condamnare definitiva la pedeapsa amenzii 2) condamnatul sa se sustraga cu rea credinta de la plata amenzii (are posibilitati, dar refuza sa plateasca) 3) amenda sa fie prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii; instanta inlocuieste pedeapsa amenzii cu pedeapsa inchisorii RIL 50/2007: cand se inlocuieste pedeapsa amenzii cu pedeapsa inchisorii, aceasta din urma se executa efectiv in penitenciar; Ce se intampla daca nu avem pedeapsa inchisorii prevazuta alternativ? 1) nu se poate inlocui pedeapsa amenzii cu inchisoare: amenda e prevazuta de lege pentru infractiunea comisa ca sanctiune unica 2) amenda e sanctiunea unica in consecinta circumstantelor atenuante (art. 76 lit. e)

INDIVIDUALIZAREA EXECUTARII PEDEPSEI Suspendarea conditionata a executarii pedepsei (81-86 CP) Definitie Conditii cu Legea permite suspendarea daca pedeapsa privire la concret aplicata este amenda sau pedeapsa infractiunie inchisorii de cel mult 3 ani (pedeapsa aplicata). In caz de concurs de infractiuni se poate dispune suspendarea pedepsei rezultante daca aceasta este de cel mult 2 ani. Si consecintele suspendarii si conditiile de acordare au fost interpretate in practica in sensul ca in cazul pedepselor rezultante formate din inchisoare si amenda se vor lua dupa pedeapsa inchisorii. Conditiile Antecedentele penale ale persoanei, iar persoanei suspendarea nu se va putea dispune daca persoana a fost anterior condamnata la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cu exceptia cazului in care condamnarea corespunde vreunei ipoteze de la art. 38 CP. Termenul = durata pe perioada caruia persoana trebuie sa de nu comita alte infractiuni si sa respecte alte incercare obligatii pentru a putea permite institutiei sa isi produca efectele definitive. Pentru pedeapsa amenzii, termenul e de 1 an. Pentru inchisoare, termenul de incercare se compune dintr-o durata fixa de 2 ani + durata pedepsei inchisorii aplicate. Conditiile - sa nu comita alte infractiuni pe durata - sa-si indeplineasca obligatiile civile termenului de incercare Suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei(86[1]-86[6]) Nu se poate dispune in cazul pedepsei amenzii. Se poate dispune la pedeapsa inchisorii de cel mult 4 ani, iar in caz de concurs rezultanta trebuia sa fie de maxim 3 ani.

Nu se va putea dispune suspendarea daca persoana a fost anterior condamnata la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 1 an, cu exceptia cazului in care condamnarea corespune art. 38 CP. Termenul este o durata cuprinsa intre 2 si 5 ani plus durata pedepsei efectiv aplicate.

-

sa respecte masurile de supraveghere impuse de lege si obligatiile impuse de instanta (art. 86[3] alin. 1 si art. 86[3] alin. 3)

EFECTELE SUSPENDARII: efectul imediat intervine la momentul ramanerii definitive a hotararii si consta in faptul ca persoana nu va fi pusa in executare efectiva (cu exceptia cazului cand a fost arestat preventiv, caz in care va fi pus in libertate) la implinirea termenului de incercare, daca infractorul nu a comis o noua infractiune si nici nu sa pronuntat revocarea sau anularea suspendarii va interveni reabilitarea de drept.

-

Revocarea obligatorie: a. 1. savarsirea unei infractiuni in termen 2. infractiunea sa fie intentionata sau praeterintentionata 3. sa fie descoperita in termenul de incercare indiferent cand este judecata b. Neindeplinirea obligatiilor civile c. La suspendare sub supraveghere: neindeplinirea obligatiilor impuse de judecator Revocarea facultativa: apare la infractiunile savarsite din culpa

EFECTELE REVOCARII In cazul revocarii pt. neindeplinirea obligatiilor civilesau pt. sustragere de la obligatiile impuse de instanta , el va fi pus in executare. In cazul in care revocarea se face pentru savarsirea unei noi infractiuni, pedeapsele se vor executa in cumul aritmetic. ANULAREA SUSPENDARII (art. 85) 1. Comiterea unei infractiuni anterior dispunerii suspendarii, infractiune de care instanta nu a avut cunostinta la momentul acordarii suspendarii 2. Infractiunea sa fie descoperita in termenul de incercare si pentru aceasta infractiune sa se fi aplicat pedeapsa cu inchisoarea Instanta cand anuleaza, aplica regulile de la concurs sau recidiva intre pedeapsa initial suspendata si pedeapsa pentru noua infractiune, iar daca rezultanta astfel obtinuta intruneste conditiile prevazute de lege, instanta poate dispune suspendarea pedepsei rezultante. Suspendarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, despagubirilor civile, pedepselor accesorii si complementare (???). IPOTEZE SPECIALE a. Suspendarea dispusa in cazul pierderii capacitatii de munca b. Suspendarea in cazul infractiunii de abandon de familie (art. 305 alin. 4): daca in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile legale instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei 1. se dispune fara respectarea conditiilor de drept comun , nu poate fi anulata 2. nu poate fi revocata decat daca in termen se comite o noua infractiune de abandon de familie 3. nu are ca efect reabilitarea de drept c. Suspendarea in cazul minorilor - nu conteaza antecedentele

-

necontand antecedentele nu putem dispune anularea suspendarii termenul de incercare in cazul minorului pentru pedeapsa amenzii este de fix 6 luni, iar pentru pedeapsa inchisorii este compus din durata pedepsei care se adauga la un interval [6l , 2 ani]. - la implinirea termenului de suspendare nu intervine reabilitarea de drept. I. Instanta poate dispune suspendarea conditionata, caz in care minorul nu va intra in executare, iar pe durata termenului va trebui sa respecte obligatiile generale. II. In cazul suspendarii sub supraveghere, pe perioada cat e minor va incredinta supravegherea lui unei persoane sau insitutii dintre cele prevazute la art. 103 CP, iar apoi merge suspendarea clasica III. In cazul suspendarii sub control, pe perioada minoritatii instanta va incredinta supravegherea lui unei persoane de la art. 103, putand sa-i impuna si obligatii de la art. 103 alin. 3 CP. Dupa implinirea varstei de 18 ani, va trece pe regimul de la majori, si va avea masurile de supraveghere de la 86[3] alin. 1 CP si eventual obligatiile pe care le-a stabilit instanta, fiind supravegheat de Serviciul de Probatiune (RIL 75/2007) SANCTIUNILE APLICABILE MINORILOR 1. Masuri educative a. mustrarea i. consta in dojenirea minorului, aratarea gravitatii faptei comise, atentionarea sa nu mai comita noi fapte, caci in caz contrar se va aplica o masura educativa mai dura sau o pedeapsa; b. libertatea supravegheata i. lasarea in libertate a minorului pe o durata fixa de 1 an sub supraveghere deosebita (parinti, rude, tutore, institutie legal abilitata) ii. pe durata termenului libertatii, instanta poate impune minorului respectarea uneia sau mai multor obligatii: sa nu frecventeze anumite locuri, sa nu se intalneasca cu anumite persoane, sa presteze o munca neremunerata in favoarea unei institutii de interes public iii. REVOCAREA LIBERTATII SUPRAVEGHEATE: 1. sustragere de la supraveghere 2. purtari rele 3. savarsirea unei fapte prevazute de legea penala 4. savarsirea unei infractiuni 5. pentru 1-3 se dispune revocarea si internarea intr-un centru de reeducare; pentru litera 4 se dispune revocarea sau aplica o pedeapsa c. internarea intr-un institut de reeducare i. se ia pt infractiuni mai grave sau pt nerespectarea conditiilor libertatii supravegheate ii. se ia pe durata nedeterminata, durand, in principiu, pana la 18 ani, si, prin exceptie, putand fi prelungita cu cel mult 2 ani.

iii. liberarea din internare: dupa trecerea a cel putin 1 an de la internare, daca minorul da dovezi temeinice de indreptare, instanta va putea dispune liberarea acestora iv. revocarea liberarii/internarii: se revoca liberarea daca are purtari rele si se dispune reinternarea; daca in termenul liberarii sau al internarii minorul comite o infractiune pentru care instanta considera necesar sa-i aplice pedeapsa inchisorii va revoca masura liberarii si masura internarii si dispune executarea pedepsei d. internarea intr-un institut medical educativ i. corespondentul internarii intr-un centru de reeducare, dar se ia fata de minorul infractor care datorita starii fizice sau psihice are nevoie de o ingrijire, educatie, sau regim de executare special 2. Pedepse a. pedepse principale: i. detentiunea pe viata: nu e aplicabila, se va inlocui cu inchisoare intre [5-20] ii. pedeapsa inchisorii: limitele se vor reduce la jumatate, fara a se scadea sub minimul general si fara ca minimul sa poata depasi vreodata 5 ani; iii. pedeapsa amenzii: limitele se injumatatesc; b. RIL 51/2007 c. pedepsele complementare nu se aplica minorilor d. In caz de concurs intre pedeapsa si masura educativa ce se intampla? RIL 30/2007 MASURILE DE SIGURANTA dispuse fata de persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si se iau pentru a inlatura o stare de pericol relevata de comiterea respectivei fapte, stare de pericol ce ar putea sa determine in viitor comiterea de fapte prevazute de legea penala masurile de siguranta se iau impotriva celui care a comis o fapta tipica si antijuridica;

-

Care este masurile de siguranta? obligarea la tratament medical o trebuie sa se fi comis o fapta tipica si antijuridica o trebuie ca faptuitorul sa sufere de o boala sau intoxicatie cronica (alcool, droguri) o aceasta intoxicatie cronica sa prezinte o stare de pericol in sensul ca ar putea provoca comiterea de noi fapte prevazute de legea penala o obligatia de a se prezenta la unitatea medicala la intervalele stabilite si sa urmeze tratamentul prescris o se poate aplica si in lipsa unei condamnari, nici macar ca fapta sa fie infractiune, e de ajuns ca fapta sa fie tipica si antijuridica o se poate dispune si in timpul procesului cu titlu provizoriu urmand a fi confirmata sau infirmata prin hotararea definitiva pronuntata in cauza o masura nu poate fi confirmata de instanta atunci cand achitarea s-a dispus prin raportare la prevederile art. 10 lit. a,b,c) CPP

-

-

-

o daca faptuitorul nu isi indeplineste obligatia, aceasta masura de siguranta se inlocuieste cu o alta masura de siguranta de ordin medical (internarea); prin exceptie, nerespectarea acestei masuri de siguranta poate sa contituie infractiune de sine statatoare (309 CP contaminare venerica o masura se dispune pe o perioada nedeterminata, urmand a fi revocata atunci cand dispare cauza ; de obicei, revocarea se face la cerere; internarea medicala o masura de siguranta privativa de libertate o se dispune pe o perioada nedeterminata o se ia fata de faptuitorul care e bolnav mintal sau toxicoman care a comis o fapta tipica si antijuridica o acesta este internat sub paza in centre specializate o se poate dispune si in timpul procesului in mod provizoriu, urmand a fi confirmata sau infirmata in aceleasi conditii ca si precedenta o daca faptuitorul fuge din institutia in care a fost sanctionat, acesta nu va fi sanctionat, ci doar adus inapoi; interzicerea de a se afla in anumite localitati o masura restrictiva de drepturi, pentru ca restrange libertatea de circulatie a individului si se poate dispune doar in cazul savarsirii unei infractiuni o faptuitorul trebuie sa fi comis o infractiune o conditii: pedeapsa mai mare sau egala de un an + antecedente (cel putin trei infractiuni, iar a treia, cea actuala, sa fie mai mare de 1 an) pedeapsa e mai mare de 5 ani se comite una din infractiunile de la 116 alin. 4; o trebuie sa existe o condamnare la pedeapsa inchisorii sau amenda, insa nu o masura educativa o trebuie precizat ca instanta e obligata sa individualizeze in hotarare toate localitatile vizate de interdictie o se dispune pe o perioada determinata de maxim 5 ani si poate fi prelungita cu cel mult durata pentru care a fost dispusa initial o masura poate fi revocata, daca a trecut cel putin un an de la dispunere si au disparut temeiurile care au impus luarea ei o sanctionare: 271 alin. 4 CP interdictia exercitarii unei functii sau profesiei Masura de siguranta (116) Pedeapsa complementara (64 lit. c)) Motiv inaptitudinea exercitare abuziva Durata nedeterminata 1-10 ani Fapta tipica si antijuridica infractiunea comisa Modul de facultativa obligatoriu/facultativ operare

Regim sanctionator

271 alin. 4 CP

Nu avem sanctiune

-

-

expulzarea o consta in indepartarea cetateanului strain sau apatridului cu domiciliul in strainatate din tara o expulzarea se dispune doar daca faptuitorul a savarsit o infractiune o nu se aplica in cazul minorilor (minorul nu se expulzeaza, ci se repatriaza) o in materia expulzarii opereaza toate limitarile impuse de drepturile fundamentale vazute la extradare cu exceptia dreptului la un proces echitabil, deoarece infractorul nu e expulzat pentru a fi judecat in statul strain, ci doar pentru a fi indepartat de pe teritoriul statului; confiscarea speciala o presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri legate de savarsirea faptei prevazute de legea penala din patrimoniul infractorului in patrimoniul statului; o categoriile de bunuri supuse confiscarii: bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala sunt bunuri care au luat nastere sau au suferit o modificare in timpul savarsirii faptei tipice bunuri contrafacute daca contrafacerea e interzisa, insa detinerea nu, se vor confisca banii obtinuti din comercializarea produselor daca si contrafacerea si detinerea sunt interzise, se vor confisca si banii si produsele bunurile folosite la savarsirea infractiunii infractiunea trebuie sa fie intentionata sau praeterintentionata bunul trebuie sa apartina infractorului daca bunul apartine unei persoane care nu stie la ce urmeaza sa fie folosit, nu se va dispune confiscarea in natura ci se va confisca o suma de bani reprezentand contravaloarea bunului bunul sa fi fost folosit la savarsirea infractiunii: aceasta folosire presupune folosire la realizarea actului de executare confiscarea trebuie sa fie proportionala; daca o confiscare in natura a intregului bun s-ar dovedi disproportionata, instanta poate hotara confiscarea partiala prin echivalent aceasta ipoteza de confiscare nu se aplica infractiunilor comise prin presa bunurile produs, modificate, transformate, adaptate in scopul comiterii faptei prevazute de legea penala

bunul se confisca in intregime, indiferent de valoarea lui sau de fapta comisa bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a-l rasplati pe infractor bunurile dobandite in mod vadit prin savarsirea infractiunii bunurile existau si inainte de dobandirea faptei, insa dupa savarsirea acesteia si-au modificat pozitia in cadrul raporturilor sociale bunuri sustrase, bunuri obtinute prin comiterea unei infractiuni de inselaciune, bunurile primite ca mita, bunurile primite prin trafic de influenta bunurile trebuie sa-si fi schimbat proprietarii bunurile sa nu serveasca la despagubirea persoanei vatamate aceasta metoda de confiscare are un caracter subsidiar obligatiei de reparatie in cazul in care bunul a fost instrainat: regimul confiscarii depinde de buna sau reaua credinta a tertului daca tertul e de buna credinta, tertul pastreaza bunul si confiscam suma de bani, echivalentul banesc al bunului, de la hot in masura in care tertul e de rea credinta vom confisca bunul de la el si acestuia ii ramane actiunea in regres in contra hotului; confiscarea opereaza doar in limitele a ceea ce infractorul a beneficiat din savarsirea faptei: daca infractorul vinde bunul, se confisca pretul obtinut de infractor, si nu una la valoarea de piata daca unele dintre bunuri nu au mai ajuns sa-i profite infractorului nu mai dispunem confiscarea lor bunurile a caror detinere este interzisa de lege: bunuri cu regim special, care nu pot fi detinute in absenta unei autorizatii speciale: arme, substante stupefiante, materiale radioactive ; confiscarea opereaza in natura, pentru a inlatura pericolul sunt supuse confiscarii alaturi de bunurile care se includ in una din categoriile mentionate si acele bunuri care au fost obtinute prin folosirea sau exploatarea bunurilor in cauza; EXCEPTIE: bunurile de la 118 lit. b) si c) nu se incadreaza in aceasta categorie; interzicerea de a reveni in locuinta familiei legea 197/2000 este necesar sa se comita o infractiune de violenta infractiunea trebuie sa fie fost savarsita asupra unui membru de familie faptuitorul sa fi fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin un an prezenta lui in locuinta sa prezinte o stare de pericol pentru ceilalti membri de familie

masura de siguranta sa fie ceruta de partea vatamata sub aspectul continutului, masura de siguranta interzice prezenta temporara sau permanenta la domiciliu. se dispune pe o durata de pana la 2 ani si nu poate fi prelungita sau revocata nerespectarea se sanctioneaza prin 271 CP alin 4

CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA = imprejurari care nu afecteaza existenta infractiunii, insa inlatura dreptul statului de a trage la raspundere persoana respectiva; cauzele care inlatura raspunderea penala: o amnistia o prescriptia raspunderii penale o lipsa sau retragerea plangerii prealabile o impacarea partilor

Amnistia act de clementa acordat de Parlament prin lege care inlatura raspunderea penala pentru infractiunea comisa cea mai importanta clasificare se face in raport de momentul aparitiei legii de amnistie: o amnistie antecondamnatorie intervine dupa comiterea infractiunii si pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare o amnistie postcondamnatorie intervine dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare efectele amnistiei depind de forma acesteia in sensul ca amnistia antecondamnatorie are ca efect incetarea procesului penal indiferent de faza procesuala in care se afla invinuitul poate sa ceara el continuarea procesului pentru a-si dovedi nevinovatia in ceea ce priveste amnistia postcondamnatorie aceasta inlatura executarea pedepselor si inlatura unele consecinte care decurg din hotararea de condamnare potrivit art. 119 amnistia nu produce efecte asupra obligatiilor civile masurile educative nu sunt influentate de amnistie, in principiu, dar poate sa produca in cazul in care legea de amnistie prevede expres acest lucru masurile de siguranta nu sunt influentate de amnistie o ca exceptie, amnistia antecondamnatorie impiedica dispunerea masurilor de siguranta care se aplica doar pe langa o pedeapsa, din simplul fapt ca in urma aplicarii amnistiei, nu se mai ajunge la pronuntarea unei pedepse este o lege retroactiva care dispune insa numai pentru viitor: ea priveste doar infractiunile savarsite anterior intrarii ei in vigoare, pana la o data stabilita expres in textul legii;

-

-

Lipsa sau retragerea plangerii si impacarea partilor Retragerea plangerii prealabile - act unilateral Impacarea partilor - act bilateral infractiuni care se urmaresc la plangere/ infractiuni care se urmaresc din oficiu nu poate cere continuarea pentru a-si dovedi nevinovatia opereaza doar intre partile care s-au impacat

Natura juridica Sfera infractiunilor Continuarea la cerere Modul de operare

infractiuni care se urmaresc la plangere prealabila inculpatul poate sa ceara continuarea procesului penal solidaritatii active si pasive -

Solidaritatea activa: in cazul existentei mai multor persoane vatamate prin infractiune plangerea introdusa sau mentinuta de una dintre ele angajeaza raspunderea inculpatului. Pentru ca inculpatul sa fie exonerat de raspundere este necesar ca toate persoanele vatamate sa isi retraga plangerea. Solidaritatea pasiva: in cazul in care exista mai multi inculpati, plangerea formulata sau mentinuta cu privire la unul din ei angajeaza raspunderea tuturor. Efectele privind latura civila: impacarea partilor nu doar ca inlatura raspunderea penala dar stinge si actiunea civila. De principiu, retragerea plangerii nu stinge actiunea civila.

Pescriptia raspunderii penale Orice infractiune se prescrie. Exceptii: infractiunile contra pacii si omenirii. Termenul de prescriptie curge din momentul savarsirii infractiunii. Se intrerupe prescriptia prin efectuarea oricarui act de procedura care trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului. Prescriptia speciala are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa indiferent de numarul intreruperilor, dupa trecerea unui interval de timp a carui durata este o data si jumatate durata termenului de prescriptie. Suspendarea poate sa fie de drept sau de fapt. Cele de drept sunt cauzate de o dispozitie legala: existenta unei imunitati de jurisdictie, termenul pana la care se introduce plangerea. Suspendarile de fapt sunt anumite imprejurari determinate de anumite evenimente care impiedica autoritatile sa efectueze investigatia (calamitate naturala). Durata termenelor de prescriptie art. 122 CP.

In cazul minorilor, termenele de prescriptie se reduc la jumatate. La fel ca in cazul amnistiei antecondamnatorii sau la retragerea plangerii, inculpatul poate cere continuare procesului pentru a-si dovedi nevinovatia. Cauze care inlatura executarea pedepselor: gratierea prescriptia executarii pedepsei

Gratierea: act de clementa acordat prin lege sau prin decret al presedintelui care are ca efect inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei sau inlocuirea acesteia cu o pedeapsa mai usoare prin comutare in functie de izvor: gratiere acordata prin lege/ gratierea acordata prin decret in functie de sfera beneficiarilor: gratiere colectiva/ gratiere individuala in functie de momentul la care intervine: gratierea antecondamnatorie/gratierea postcondamnatorie in functie de obligatiile inculpatului: gratierea conditionata/ gratierea neconditionata Gratierea colectiva gratierea unui numar nedeterminat de persoane lege detentiune pe viata, inchisoare, amenda

-

Gratierea individuala se aplica uneia sau mai multor persoane determinate Izvor decret Pedepsele se aplica doar pedepselor privative de principale libertate executabile Pedepsele nu are efecte, decat daca este prevazut NU complementare expres de lege Momentul la Antecondamnatoriu*/postcondamnatoriu Postcondamnatoriu care intervine Obligatiile celui conditionata**/ neconditionata neconditionata gratiat Posibilitatea DA, cu efectul cumulului aritmetic NU revocarii Modul de in raport de pedepsele stabilite, si nu de pedeapsa rezultanta operare la rezultanta concurs

*daca intervine antecondamnatoriu, procesul continua, iar la final se aplica legea de gratiere **exista un termen de incercare, termen in care condamnatul gratiat nu trebuie sa comita o alta infractiune Nu produce efecte asupra obligatiilor civile si asupra masurilor de siguranta.

PRESCRIPTIA EXECUTARII PEDEPSEI termenul curge de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare sau de la ramanerea definitiva a hotararii prin care pedeapsa a devenit executabila nu curge in cazul pedepselor contra pacii si umanitatii pedepsele pentru minori se reduc la jumatate in cazul persoanei fizice, prescriptia nu produce efecte aupra pedepselor complementare in cazul persoanei juridice, se pot prescrie si pedepsele complementare, insa numai in cazul acelor persoane juridice care nu pot fi dizolvate o pedeapsa stinsa prin prescriptie poate forma termenul I al recidivei

REABILITAREA reabilitarea are ca efect inlaturarea decaderilor interdictiilor sau incapacitatilor ce decurg din hotararea de condamnare dupa trecerea unui interval de timp de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei vizeaza limitari in exercitarea unor drepturi care nu sunt evidentiate in hotararea de condamnare reabilitarea cunoaste doua forme: reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca

-

Reabilitarea de drept: intervine in temeiul legii daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: o persoana sa fi fost condamnata la pedeapsa inchisorii de cel mult un an sau la pedeapsa amenzii o sa se implinit termenul de reabilitare de 3 ani de la momentul executarii sau considerarii ca executata a pedepsei o persoana sa nu fi savarsit o noua infractiune in termenul de reabilitare

Reabilitarea judecatoreasca: se acorda de catre instanta daca: o este necesar sa se fi implinit termenul de reabilitare o persoana sa nu fi suferit o noua condamnare o persoana sa fi avut o buna conduita pe perioada termenului de reabilitare o persoana sa aiba asigurata existenta prin munca si mijloace oneste; o persoana sa-si fi indeplinit obligatiile civile si sa fi achitat cheltuielile de judecata, in masura in care avea posibilitatea sa faca acest lucru; o poate fi acordata post-mortem cu conditia ca persoana sa fi supravietuit pana dupa termenul de incercare

Termenul de reabilitare curge de la data executarii/ considerarii ca executa a pedepsei privative de libertate.

In caz de condamnari succesive, termenul de reabilitare curge de la data executarii/considerarii ca fiind executata a ultimei pedepse, insa termenul va fi cel de la cea mai grava infractiune.