1 Notiuni introductive

1.1 Definitii

Macroeconomia

- este o ramur a tiinei economiei care studiaz relaiile economice la nivelul ansamblului economiei naionale

- este partea economiei, care studiaz procesele i fenomenele economice (de ex. inflaia, omajul, creterea economic etc), ce rezult din corelarea activitilor economice la nivelul economiei naionale.

- se ocupa cu studiul comportamentului economic n ansamblu Economia naional reprezinta ansamblul activitilor economice i sociale care se desfoar in cadrul naional al unui stat.

1.2 Microeconomia VS Macroeconomia

Microeconomia Macroeconomia

Este alctuit din procese, fapte, aciuni manifestate la nivel individual, la fluxurile

economice ( gospodrii, firme, instituii, etc.)

Este alctuit din procese, fapte aciuni manifestate sub forma agregat, ca o rezultant a acelor reflectate de microeconomie la nivelul

economiei naionale.

Este componenta tiinei economice care se ocup cu studiul proceselor faptelor comportamentelor

individuale din economie, privite ca entiti de sine stttoare i aflate in interaciune

Este componenta tiinei economice care se ocup cu studiul structurii, funcionalitii i comportamentului de ansamblu al economiei ca

sistem

Este alctuit din elemente referitoare la entiti economice concrete, reale, care pot fi

individualizate i identificate n cadrul sistemului economiei naionale

Este alctuit din elemente conceptuale, obinute ca mrimi agregate din elemente preluate de la entitile macroeconomiei

Ca tiin, se bazeaz n special pe microanaliz Ca tiin se bazeaz n special pe macroanaliz

Se ocup de probleme mici Se refer la probleme de dimensiuni mari

Vizeaza activitatea individuala a agentilor

economici, studiind preturi, cantitati si piete

individuale

Vizeaza economia n general si se ocupa de comportamentul agentilor economici agregati

Macroeconomia studiaz comportamentul in ansamblu a celor patru sectoare ale unei economii naionale:

Sector Functie Venituri nregistrate Cheltuieli nregistrate

Gospodrii/menaje Consum, productie nefinanciara

Salariu, rent, doband

Consum

Firme sau productori Productie nefinanciara destinata pieei

Profit Investiii interne brute

Public sau

guvernamental

Redistribuirea veniturilor

si bogiei naionale Taxe i impozite percepute

Cheltuieli

Guvernamentale

Restul lumii/legtura cu strintatea

Export, import Export net

1.3 Obiective macroeconomice

- Angajri totale orice persoan pregtit, doritoare i capabil s lucreze s aib un serviciu stabil.

- Creterea economic dezvoltarea produciei de bunuri i servicii ar putea imbunti nivelul de trai al populaiei. - Stabilitatea preurilor exist perioade cnd preurile cresc/descresc in general intr-un ritm foarte rapid (perioade de inflaie/deflaie), crend dificulti in multe sectoare ale economiei - Securitatea economic ajutarea persoanelor aflate in imposibiltatea de asi purta singuri de grija (btrni, persoanele cu handicap, persoanele aflate in imposibilitatea de ai ctiga existena) - Echitate asigurarea sanselor egale a tuturor cetatenilor pentru realizarea scopurilor de catre sistemul economic al unei economii naionale - Eficien productie maxima utilizand resursele existente. Ca obiectiv naional eficiena se refer la intreaga capacitate a economiei de a produce la maxim, folosind resursele disponibile.

1.4 Cererea agregata si oferta agregata

Cererea agregat reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate ntr-o economie pentru achizitionarea de bunuri si servicii indiferent de destinatia acestora (consum, investitii, export

etc).

Componente :

- cererea pentru consum personal (C) = Cheltuielile necesare achizitionrii bunurilor si serviciilor de ctre consumatorii finali (populatie, menaje, gospodarii)

- Achizitiile guvernamentale (administratii publice locale si centrale) (G) = cheltuieli aferente consumului public si a investitiilor publice

- Cererea pentru investitii (I)=cheltuielile firmelor pentru investitii brute (formare bruta de capital fix si cresterea stocurilor)

- Exporturi nete (EN)=diferenta dintre exporturi si importuri (EN=EX-IM) reflectand influenta comertului exterior asupra cererii agregate.

CA=C+G+I+EN

Oferta globala/agregat reprezinta productia interna bruta adusa si oferita pe piata de catre agentii economici producatori. (productia totala interna de bunuri economice+IM)

Cererea si oferta global sunt analizate n legturile lor multiple cu indicele general al preturilor (IGP)

IGP CA OA

valoarea real a banilor puterea de cumprarecantitatea de bunuri/servicii cumparateCA in termeni reali Pretul bunurilor/serviciilor interne > Pretul

celor strinecerinta consumatorii interni pentru bunuri/servicii interneIM&EX

salariul nominal (suma de bani primit de salariat pentru munca depus) nu creste imediat (nu n aceeai proporie cu majorarea preurilor) => salariul real (puterea de cumparare a salariului

nominal)=> costul firmelor (CTM nu imediat (nu n aceeai proporie cu preurilor)=>profitul=>Q=>OA

preul bunurilor finale realizate intern => cantitatea cerut la export => cantitatea agregata cerut => Importurile devin mai ieftine (cantitatea

importat ) => cantitatea cerut din producia intern

Factorii care explica panta negativa a CA Factorii care explica panta pozitiva a OA

Factorii care determin /cererii agregate

Consumul d(la creditele de consum)(politica monetar expansionist) t (politic fiscal expansionist) gradul de ncredere n evoluia economiei

C=>CA

d(la creditele de consum)(politica monetar restrictiv) t (politic fiscal restrictiv) gradul de ncredere n evoluia economiei

C=>CA

Investitiile d(la creditele de investitii)(politica monetar expansionist) t (politic fiscal expansionist) gradul de ncredere n evoluia economiei

I=>CA

d(la creditele de investitii)(politica monetar restrictiv) t (politic fiscal restrictiv) gradul de ncredere n evoluia economiei

I=>CA

Cheltuielile

guvernamentale

G=>CA G=>CA

exportul Venitul extern=>cererea pentru produsele obinute n tara=>EX=>EN=>CA

EX=>CA

Venitul extern=>cererea pentru produsele obinute n tara=>EX=>EN=>CA

EX=> CA

Moneda nationala de depreciaz => EX se ieftinesc n moneda strin

EX=>CA

Moneda nationala se apreciaz => EX se scumpesc n moneda strin

EX=> CA

importul Venitul intern => IM IM=>CA

Venitul intern => IM IM=>CA

Moneda nationala se depreciaz=>IM=>CA IM=>CA

Moneda nationala se apreciaza=>IM=>CA IM=>CA

Dac Moneda nationala se depreciaz EX& IM=>EN=>deficitul comercial Dac Moneda nationala se apreciaz EX&IM=>EN=>deficitul comercial

Factorii care determin /ofertei agregate

Evoluia preurilor factorilor de producie (PFP)

PFP(de ex : combustibil, munca, materie prima) => costul de producie=>cantitatea produs de ctre firmele interne=>OA

PFP=>costul de producie=>cantitatea produs de catre firmele interne=> OA

Raportul dintre salarii (S) i productivitate (W) la nivel

naional

S >WL =>costurile medii de producie=>OA

S costurile medii de producie=>OA

Condiiile naturale din economie

condiii nefavorabile=>OA

condiii favorabile=>OA

Nivelul fiscalitii suportate de ctre firmele interne

fiscalitatea, =>Costul firmelor =>OA

taxele=>Costul firmelor=>OA

1.5 Echilibrul macroeconomic

Sistemul economic se afl in echilibru atunci cand CA=OA

Impactul modificrii cererii agregate/ofertei agregate

Efecte CA OA

deplasare

ctre dreapta

Q=>veniturile=>rata omajului;Rata inflatiei (cerere inflationista =

CA in urma promovrii politicii macroeconomice expansioniste (de

ex : ofertei de moned).

Q=>rata omajului(omajul= dezechilibru al pieei muncii caracterizat prin existena unei oferte de munca superioare cererii de munca); Ri

deplasare

ctre stanga

Q=>rata omajului=>Ri(are loc reducerea ritmului de cretere a preurilor = Dezinflaie).

Q=>rata omajului=>Ri (oferta inflationista=OA determinata de costurilor de producie, a salariilor > productivitatea, a fiscalitii)

Variatie relaie invers ntre Ri i rata omajului

relaie direct ntre Ri i rata omajului

Spirala

inflaionist Apare cand ocurile negative pe latura ofertei (care determin OA sunt acomodate monetar=>CA De ex: P materiilor prime=>C de producie=>P bunurilor finale=>puterea de cumprare=>veniturilor salariale=>cererea salariatilor=>inflatiei. Dacsalariale nu au fost susinute deW=>C produciei=>inflatiei => se intr

ntr-o spiral inflaionist.

1.6 Politica economica

Politica economic reprezint actiunea constient, concertat democratic, a puterii publice care presupune definirea obiectivelor economice si sociale ale statului, punerea n aplicare a acestor obiective, folosindu-se mijloace si tehnici adecvate.

Elaborarea politicii economice se bazeaz pe ntelegerea si constientizarea intereselor generale ale unei natiuni elaborate n functie de: epoca istoric, necesittile economice ale populatiei, conjunctura politic si economic international, materiile prime si resursele energetice ale trii, etc.

Politica economic a unui stat depinde si este influentat de obiectivele majore ale politicilor economice nationale, regionale si mondiale.

Termen Scopul politicii economice

Scurt Extinderea cererii agregate

Echilibrarea balantei de plati

Reducerea deficitului bugetar

Lung Asigurarea cresterii economice stabile

Stabilitatea preturilor

Reducerea somajului

Dupa Clasificare politici

domeniile n care trebuie s se aplice

economice -dezvoltrii economice, -dezvoltrii sociale, -dezvoltrii durabile, -eliminarea somajului,

-politica antiinflationist, -politici de dezvoltare a

categoriilor sociale

defavorizate.

sociale

durat -conjuncturale,

-pe termen scurt sau mediu,

-structurale,

-de restructurare, etc.

modul de influentare

a participantilor la

viata economic

-politici restrictioniste,

-politici de incitare,

-politici de stimulare,

-politici de concertare a actiunilor pe un anumit domeniu.

amploarea obiectului

politicii economice

Politici globale

-protectia mediului,

-politici bugetare,

-programarea macroeconomic.

Politici sectoriale n domenii diferite: -piata muncii,

-transporturile,

-infrastructura

doctrinei -liberal,

-neoliberal,

-a ofertei globale,

-a cererii,

-keynesianist,

-neodirijist.

2. Cresterea si dezvoltarea economica

2.1 Definitii

Economiile lumii se afla ntr-o continua stare de miscare, n vederea atingerii obiectivelor lor de dezvoltare si progres, a caror evolutie este evaluata n principal pe baza cresterii economice. Cresterea economica arata rezultatele pe care le nregistreaza o economie, ntro anumita perioada de timp. Cresterea economica poate fi definita ca o majorare a capacitatii de productie

a unei tari, identificata prin sporul produsului national real n decursul mai multor ani. Ea este nteleasa ca un proces de sporire a capacitatii unei economii nationale de a furniza n masura crescnda diferite bunuri si servicii de productie si consum. Astfel procesul cresterii economice, in sens larg, reprezinta un ansamblu de modificari (pozitive

sau negative) ce au loc n dimensiunile rezultatelor macroeconomice ntr-o anumita perioada de timp (de obicei un an) si ntr-un spatiu dat (interiorul economiei nationale). n sens restrns, cresterea semnifica sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora, pe ansamblul

economiei si pe diferitele ei subsisteme.

Dezvoltarea economica, este considerata o crestere economica pe termen lung si reprezinta

practic o trecerea de la o stare existentiala a macroeconomiei la o situatie superioara, fiind

definita ca ansamblul transformarilor cantitative, structurale si calitative ce survin att n procesele economice ct si n mecanismele de functionare a economiei si n modul de gndire al societatii.

Relatia ntre cresterea economica si dezvoltarea economica este una ca de la parte la ntreg. Progres economic reprezinta un efect n timp al cresterii si dezvoltarii economice, ce evidentiaza sensul si specificul dezvoltarii din fiecare etapa, n raport cu etapele anterioare. Cresterea economica aduce progres prin prisma sporirii resurselor disponibile procesului de

inovare si ameliorare a proceselor economice. Invers, progresul economic n general si cel tehnic n particular, reprezinta un factor al cresterii economice. Att cresterea ct si progresul favorizeaza dupa cum vom vedea dezvoltarea economica si primesc suportul acesteia. Putem

afirma ca reprezinta latura cantitativa si calitativa a acesteia. Un stat dezvoltat asigura conditiile

unei cresteri economice sustenabile si mai ales a progresului economic.

2.2 Factorii determinanti ai cresterii economice

Categorii de factori Factor Descriere

directi

arata latura

cantitativa a cresterii

influentnd procesul pe termen lung

munca ofertei de munca->Q bunuri si servicii ->mbunatatirea rezultatelor activitatii economice.

Sporul de forta de munca depinde de: sporul natural

demografic, migratia, rata de ocupare sau productivitatea

muncii (factori indirecti ai cresterii).

rata de ocupare - arata potentialul productiv al fortei de

munca dar si productivitatea muncii.

Tarile dezvoltate, care nu se bucura de un spor natural

demografic ridicat, controleaza fenomenul migrationist si n acelasi timp suplinesc latura cantitativa a muncii printr-o

productivitate ridicata, ceea ce arata ca rezultatele

economice raportat la efortul depus (populatia ocupata) sunt

ridicate.

Sporul populatiei > productivitatea marginala a muncii

pentru o crestere sustenabila.

natura Cresterea economica poate fi aratata prin abundenta

resurselor naturale, ale solului si subsolului Actiune strict restrictiva datorita caracterului limitat - pe termen scurt se

manifesta ca o constanta contributia lor la cresterea

economica este conditionata de elemente precum progresul

tehnic, posibilitatea de exploatare a resurselor naturale, etc

Capital Contribuie direct la procesul cresterii economice datorita

caracterului sau productiv, amplificat de un randament

ridicat, reprezentand consecinta investitiilor nete care sunt la

rndul lor un efect al economisirii (logica teoriei keyneseiste). Legatura dintre stocul de capital si cresterea

(economica) este evidenta, ele fiind direct proportionale.

Dimensiunea cantitativa a capitalului (factorului material)

=volumul de capital real n exploatare, dimensiunea calitativa=productivitatea capitalului real.

Eficienta marginala a capitalului - venitul sau produsul

suplimentar anual ce se obtine de pe urma surplusului

stocului de capital.

neofactori Factorul informational-tehnologic si procesul de inovare.

Procesul de inovare arata potentialul de a introduce progres

si eficienta n actul economic. Cnd tehnica se mbunatateste, tehnologiile se perfectioneaza iar combinarea factorilor traditionali de productie este optima, cu acelasi

consum de factori de productie clasici se obtine o productie

mai mare (sau aceeasi productie se obtine cu factori mai

putini) -> progresul tehnic, rezultat al procesului de inovare,

asigura o mai nalta valorificare a resurselor materiale si umane date si el este nsusi un factor de crestere economica sustinuta.

Progresul economic indus prin inovare determina efecte

multiple:

- contribuie la ameliorarea randamentului sistemelor de

productie;

- contribuie la obtinerea economiilor de scara prin reducerea

costurilor medii de productie;

- limiteaza costurile ecologice si sociale ale cresterii

economice;

- determina restructurarea pe sectoare si ramuri a

economiilor nationale.

Potentialul de inovare este conditionat de importanta

acordata activitatii de cercetare.

indirecti

latura/dimensiunea

calitativa a cresterii,

influentnd-o n special pe termen

scurt (efecte

temporare asupra

cresterii)

cererea agregata

rata economiilor si a investitiilor

productivitate

climatul de afaceri international

migratia fortei de munca

proprietatea privata

liberalizarea economica

stabilitatea monetara si financiara etc

2.3Tipuri de crestere economica

Ne arata modul n care se combina factorii de productie.

Tip de crestere economica

extensiv Contributie preponderenta a laturilor cantitative a factorilor (directi) la cresterea

economica.

Caracterizeaza tarile care nu au putut sau nu pot sa-si valorifice la un nivel

superior potentialul lor economic.

intensiv cea mai mare parte a sporului de rezultate macroeconomice se datoreaza laturilor

calitative ale factorilor de crestere, folosind resurse putine si obtinand rezultate

mari (le valorifica superior).

Este specific tarilor avansate, ce au capacitatea de a genera si absorbi progresul

tehnologic.

In fazele de nceput ale procesului de dezvoltare economica a statelor predomina tipul de crestere extensiva, urmnd ca factorii calitativi, ce caracterizeaza tipul intensiv de crestere, sa cstige progresiv n importanta

intermediar Se afla la granita celorlalte si presupune contributii aproximativ egale ale celor

doua categorii de laturi ale factorilor determinanti ai cresterii.

Beneficiile cresterii economice

- cresterea nivelului bunastarii si cu dezvoltarea economica

- genereaza noi locuri de munca contribuind la reducerea saraciei.

- sporirea capitalului investitional, ceea ce contribuie la progresul tehnic, suport al

cresterii viitoare.

Ritmurile galopante de crestere pot avea repercusiuni negative:

-procesul poate deveni nesustenabil fiind generat nu de cresterea productivitatii si de progres

tehnic ci de cresterea gradului de ndatorare si de fenomene speculative, conditii n care corectiile sub forma crizelor economice ct si presiunile inflationiste devin importante. - beneficiile asociate cresterii nu sunt distribuite n mod echitabil tuturor participantilor la obtinerea sa ; cresterea sustinuta este asociata cu reducerea pe masura a volumului resurselor

disponibile si cu externalitati negative de genul dezastrelor ecologice.

2.4. Modele de crestere economica

Beneficiile asociate cresterii economice au determinat cercetatorii sa construiasca modele de

crestere care sa explice acest fenomen.

Modelele de crestere economica reprezinta o constructie logico-matematica corespunzatoare

structurii logice a teoriei cresterii economice, care evidentiaza ansamblul de factori care concura

la cresterea productiei nationale pe ansamblu sau pe locuitor.

Cteva dintre aceste modele sunt: - Modelul Kalecki: asociaza ritmul de crestere a venitului national cu rata investitiilor;

- Modelul Harrod: rata garantata (decizii individuale agregate), rata naturala (fundamente

economice), rata de facto (nregistrata); - Modelul Solow: rolul progresului tehnic.

2.5 Indicatorii rezultatelor macroeconomice

Rezultatele macroeconomice reprezinta iesirile asociate activitatii agentilor economici agregati,

utilizand un sistem de indicatori sintetici (indicatori macroeconomici), iar ca metoda principala

se utilizeaza sistemul conturilor nationale (SCN).

Indicatorii rezultatelor macroeconomice pot fi:

globali, finali (brut net),

interni sau naionali

nominali sau reali Masurarea economica a rezultatelor macroeconomice se face folosind indicatorii:

- produsul intern brut (PIB);

- produsul intern net (PIN);

- produsul national brut (PNB);

- produsul national net (PNN);

- venitul national (VN);

- produsul global brut (PGB).

PIB (Produsul intern brut) este cel mai important indicator, reprezentnd indicatorul de referinta pentru masurarea rezultatelor economice, ce sta la baza estimarii cresterii economice,

exprimand marimea valorii adaugate brute a bunurilor economice ajunse n ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse n interiorul tarii de catre agentii economici autohtoni si straini, ntr-o anumita perioada de calcul (un an). Poate fi definit de asemenea ca valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale, de piata, realizate cu ajutorul factorilor de productie din

interiorul unei tari, ntr-o perioada de timp determinata. PIB poate fi exprimat n preturile factorilor de productie sau n preturile pietei

PNB (Produsul national brut) reflecta rezultatele agentilor economici autohtoni care functioneaza n interiorul tarii sau n afara acesteia, obtinute n perioada de calcul data. Cantitativ este dat de marimea PIB, la preturile pietei, corectat cu soldul valorilor adaugate brute a agentilor

economici nationali din strainatate si cea obtinuta de agentii economici straini din interiorul tarii,

exprimat tot n preturile pietei. Acest sold poate fi pozitiv sau negativ n functie de ordinea de marime n care s-au obtinut rezultatele. Astfel PNB este mai mare dect PIB-ul cnd agentii economici autohtoni aduc mai multa valoare adaugata din exterior (soldul este pozitiv) si mai

mic, daca agentii economici straini obtin n interior, comparativ, o valoare adaugata mai mare (soldul este negativ). PNB-ul reflecta, prin urmare, activitatea agentilor economici nationali

desfasurata att n interiorul tarii ct si n afara ei si ajustata cu productia obtinuta de firme detinute de rezidenti din strainatate.

Si n cazul PNB, se face distinctie ntre PNB nominal si PNB real. n prima situatie, calculul se face n preturi curente (ale perioadei), iar n cel de al doilea caz, calculul indicatorului se face n preturi constante (ale unui an dat, considerate neschimbate). Raportul dintre PNB nominal si

PNB real este numit deflatorul PNB, putin utilizat n practica.

Ageni economici interni Ageni economici naionali

PIB Firme naionale (care acioneaz intern) Firme strine (care acioneaz intern)

PNB

Firme naionale (care acioneaz intern) Firme naionale (care acioneaz extern)

PNB = PIB + (Veniturile obinute de ctre firmele naionale pe plan extern Veniturile obinute de ctre firmele strine pe plan intern)=PIB+ SVS (SVS=soldul

veniturilor cu strintatea)

PNN (Produsul naional net) reprezinta marimea valorii adaugate nete a bunurilor si

serviciilor finale obtinute de agentii economici nationali n interiorul tarii si n exterior. Marimea

sa este data de diferenta dintre PNB si deprecierea capitalului fix (A), adica: PNN=PNB-A

PIN (produsul intern net) - reprezinta marimea valorii adaugate nete a bunurilor si serviciilor

destinate consumului final, care au fost produse n tara de catre agentii economici autohtoni si straini, n perioada de calcul determinata. PIN = PIB A

Venitul national (VN) exprima valoarea totala a tuturor veniturilor (sau preturilor) realizate de

factorii de productie pe parcursul unui an. Indicatorul este un alt mod de calcul al valorii

productiei totale, adica prin nsumarea veniturilor factorilor (salarii, rente, dobnzi, profituri), indiferent daca rezultatul sunt bunuri economice finale ori intermediare.

Daca venitul national se exprima n pretul pietei este similar PNN: VNpp = PNBpp - A n cazul n care se exprima n pretul factorilor (sunt excluse influentele taxelor indirecte din preturile pietei), venitul national reprezinta PNB, si el exprimat n aceleasi preturi ale factorilor, fiind denumit venit national brut.

VNpf = VNpp - Tind

PGB (Produsul global brut) reflecta valoarea totala a bunurilor materiale si a serviciilor, cu

caracter marfar si nemarfar, obtinute ntr-o perioada de timp, de regula un an, n cadrul subsistemelor economiei nationale. Indicatorul cuprinde nregistrari repetate ceea ce duce la ncarcarea valorii totale, la denaturarea ei prin supraestimare. Cantitativ, PGB este egal cu:

PGB = PIB + Ci= =

+

unde: PGi este produsul global realizat de fiecare sector de activitate, PFi reprezinta produsul

final realizat n fiecare sector de activitate, Ci este consumul intermediar din fiecare sector de activitate iar i este numarul sectoarelor economice.

PGB = PIB + CI

PIB = PGB CI PIB poate fi obinut adunnd valorile adaugate. (Se determin ca diferen ntre ncasrile firmelor i consumul intermediar).

2.6 Indicatorii macroeconomici exprimai n preurile pieei (pp) i n preurile factorilor de producie (pf). PP = PF + Taxe indirecte (TVA, accize, taxe vamale)

PP = PF + Ti

Indicatorii macroeconomici prezentati anterior se vor scrie n preurile pieei, astfel: PIBPP = PIBPF + Ti

PNBPP = PNBPF + Ti

PINPP = PINPF + Ti

PNNPP = PNNPF + Ti

2.7 PIB se poate determina prin 3 metode:

2.7.1. Metoda produciei PIB poate fi definit ca marimea valorii adaugate brute agregate a bunurilor economice ajunse n ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse de agentii economici autohtoni si

straini. Valoarea adaugata reprezinta contributia ntreprinderii la productia nationala. Cantitativ este diferenta dintre pretul produsului finit si consumurile intermediare.

VAb = p*Q-Ci

unde: VAb este valoarea adaugata bruta; p*Q, reprezinta valoarea productiei; Ci sunt costurile cu

materii prime (consumurile intermediare), adica consumul de factori materiali ntr-un proces de productie, n vederea crearii de bunuri si servicii. Daca din VAb se deduce valoarea amortizarii capitalului fix (A) se ajunge la valoarea adaugata

neta.

VAn = VAb A

2.7.2. Metoda veniturilor

Consta n nsumarea veniturilor ce reprezinta remunerarea factorilor de productie (salarii, rente, dobnzi, profituri, s.a.) cu alocarile pentru consumul de capital fix. Nu sunt incluse si venituri care rezulta din transferuri (pensii, alocatii ajutoare).

Marimea obtinuta prin nsumarea veniturilor care remuneareaza factorii de productie (Vf) cu consumul de capital fix sau amortizarea (A) reprezinta PIBpf (exprimat n costul factorilor). Pentru a ajunge la PIBpp (exprimat n preturile pietei), trebuie adunate impozitele indirecte si scazute subventiile de exploatare.

PIBpf = Vf + A

PIBpp = Vf + A + Iind - Sexp

VABpf = A + VN

VANpf = VN

PIBpp = VANpf + A + Tind PIBpp = VN + A + Tind

2.7.3. Metoda cheltuielilor

Este cea mai des utilizata metoda si presupune agregarea cheltuielilor pentru achizitionarea

bunurilor care alcatuiesc productia finala. PIB nsumeaza cheltuielile pentru: consumul final privat si public (CF), formarea bruta a capitalului fix (FBCF) si variatia stocurilor (VS) la care se

adauga exportul net de bunuri (EN), ca diferenta ntre exporturi (EX) si importuri (IM). PIBpp = CF + FBCF + VS + (EX IM)

Se observa ca indicatorul macroeconomic PIB evalueaza activitatea agentilor economici

nationali si straini numai de pe teritoriul tarii, nu si a celei desfasurate peste granita. Din acest

motiv, produsul total este intern.

n acest caz, PIB reflect totalitatea cheltuielilor effectuate n vederea achiziiei de bunuri finale. Cine achizitioneaz producia de bunuri finale?

Consumatorii (gospodriile) -> C (cheltuieli de consum)

Firmele -> Ib (investitii brute)

Statul -> G (cheltuieli guvernamentale)

Agenii economici strini -> Exp (exporturi) PIB = C + IB + G + Exp Imp = C + IB + G + Expnet

2.8. Indicatori derivati ai PIB:

- PIB nominal - masoara valoarea bunurilor finale n preturile curente ale perioadei de calcul - PIB real - reflecta modificarea productiei fizice n economie, prin exprimarea tuturor bunurilor finale produse n preturile unui an de referinta, numite preturi constante. - Deflatorul PIB este raportul dintre PIB nominal si PIB real (pentru acelasi an). El reprezinta o alternativa pentru indicele preturilor de consum (IPC), utilizat n estimarea inflatiei. Deflator PIB = PIB nominal / PIB real

Care din cei 2 indicatori surprinde evoluia procesului de cretere economic (a produciei)? PIBnominal NU deoarece n T1 fa de T0 variaz att preul ct i producia realizat. De exemplu, PIBnominal poate crete, chiar n condiiile n care producia scade (n acest caz, preurile cresc mai mult dect scade producia). PIBreal DA deoarece evoluia PIB-ului real se datoreaz doar variaiei productiei (p=ct)

Exemplu. Dac n 2010, economia Romniei a sczut cu 1,3% fa de 2009 => PIBreal 2010 cu baza 2009 a fost mai mic dect cel din 2009 cu 1,3%. PIB-ul real se calculeaz deflatnd (mprind) PIB-ulnominal curent la indicele general al preurilor. PIBreal 2010/2009 = PIBnom 2010 / IGP 2010/2009 => IGP (Deflatorul PIB) = PIBnom2010 /

PIBreal2010/2009 = P2010Q2010 / P2009Q2009

Asa cum am precizat, cresterea economica se masoara prin evolutia PIB real (variatia relativa -

%). Acest indicator arata rata de crestere economica: g=PIB(%)

Poate fi determinat de asemenea volumul viitor al PIB-ului real, cu ajutorul formulei:

PIBn=(1+g)nPIB0 unde:

PIBn = volumul PIB real dupa n ani, n conditiile n care PIBt0 este volumul PIB n perioada de referinta

g = rata de crestere economica pentru cei n ani (se considera constanta sau medie).

Pentru a estima n cti ani PIB si va dubla volumul, poate fi aplicata regula lui 72. Aceasta regula este utilizata de obicei pentru estimarea timpului n care investitiile si dubleaza volumul, dar poate fi utilizata si n cazul PIB. Astfel: n = 72/g unde: n este numarul de ani n care PIB-ul si dubleaza volumul, iar g este rata anuala de crestere economica.

Pentru estimarea evolutiei PIB dar si pentru a vedea daca factorii de productie au fost folositi la

capacitatea maxima, se utilizeaza notiunile de PIB potential (estimat cu ajutorul filtrului

Hodrick-Prescott sau pe baza productivitatii totale a factorilor TFP1) si de gap-ul PIB-lui (ecartul PIB-ului ntregistrat vis-a-vis de PIB-ul potential).

Diferenele dintre IGP i IPC IGP indicele general al preurilor evideniaz evoluia preurilor tuturor bunurilor i serviciilor finale realizate de ctre agenii economici interni. IPC indicele preurilor de consum (utilizat de ctre Institutul Naional de Statistic pentru a calcula rata inflaiei n Romnia) surprinde evoluia preurilor bunurilor i serviciilor finale achiziionate de ctre populaie (bunuri alimentare, nealimentare i servicii). Exemple de diferene: a) Preul bunurilor industriale produse n Romnia se va reflecta n IGP i nu n IPC (populaia nu achiziioneaz utilaje); b) Preul bunurilor alimentare importate de ctre Romnia se va reflecta n IPC i nu n IGP (consumm acele bunuri, care nu sunt produse n Romnia); c) Deprecierea monedei naionale se va reflecta att n IGP (deoarece va scumpi materiile prime importate necesare pentru producia intern), ct i n IPC (deoarece crete i preul bunurilor de consum importate).

2.9 Dezvoltarea economica

Una din dimensiunile care caracterizeaza desfasurarea vietii economice este dezvoltarea

economica, care reprezinta o stare a economiei ca ntreg, fiind diferita de cresterea economica sau de progresul economic, dar mpreuna cu acestea reflecta dinamica economiei n ansamblu. Dinamica economiei ilustreza evolutia n timp a acesteia, reliefnd faptul ca perioadele de crestere, dezvoltare si progres alterneaza cu cele de decadere.

2.9.1. Pilonii dezvoltarii

Dezvoltarea economica implica n sine cresterea economica, cresterea rezultatelor macroeconomice pe termen lung, conducnd la transformarea ireversibila a configuratiei economiei. n acest context, toti factorii care conduc la cresterea economica (resursele umane, resursele naturale, formarea capitalului, progresul tehnic si inovatia) reprezinta piloni ai

dezvoltarii economice.

Spre deosebire de cresterea economica care pune accent pe latura cantitativa a dezvoltarii

economice (productia de bunuri si servicii), dezvoltarea economica surprinde simultan aspecte

cantitative, calitative si structurale ale evolutiei economice, corelate cu transformarea pe care

schimbarile economice o genereaza asupra modului si nivelului de trai si comportament al

oamenilor, ct si asupra raportului fata de mediul nconjurator. n cadrul dinamicii economice, o crestere a productiei totale sau pe cap de locuitor care este nsotita de schimbari structurale majore si ireversibile ale economiei, ale modului de trai si ale calitatii vietii populatiei se transforma n proces de dezvoltare economica. Dezvoltarea economica nseamna n esenta procesul de trecere a economiei de la o forma anume a evolutiei sale la o alta, calitativ superioara, caracterizata prin noile raporturi tehnico-economice si

economico-sociale ce apar n procesul de crestere. 2.9.2. Indicatori ai dezvoltarii economice

Dezvoltarea economica acopera dimensiunea:

- cantitativa cresterea economica - calitativa schimbarea structurilor economiei nationale care este indusa de cresterea

economica.

Cei mai folositi indicatori de apreciere a dezvoltarii economice sunt:

- rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor;

- nivelul PIB-ului per capita;

- rata medie anuala de crestere demografica;

- rata investitiilor;

- raportul dintre capital si munca;

- ponderea sectorului serviciilor n PIB; - infrastructura si servicii sociale;

- resursele de hrana;

- serviciul datoriei externe.

Tarile dezvoltate economic sunt acele tari care realizeaza indicatori de nivel

si de calitate mai nalte, in timp ce tarile a caror dezvoltare economica este slaba inregistreza indicatori de nivel si calitate scazuta.Conform acestui criteriu referitor la nivelul de dezvoltare,

este considerata tara dezvoltata acea tara care are un PIB pe locuitor relativ mare (peste 12.000

$), o structura economica avansata (serviciile depasind 50% din PIB) si care se caracterizeaza

printr-un standard de viata nalt. Aceste tari prezinta o crestere economica nalta n raport cu cresterea populatie (raportul variind de la 3/1 la 8/1), o putere de cumparare ridicata si o datorie

externa de maxim 60% din PIB. Din contra, o tara slab dezvoltata (sau subdezvoltata) are un PIB

per capita redus (sub 1000 $), un nivel de trai scazut, o rata de crestere demografica ridicata,

superioara ratei de crestere economica care este relativ mica, investitii reduse si infrastructura

deficitara.

2.9.3. Caile dezvoltarii economice prin:

- sporirea capitalul (investitii) concomitent cu cresterea eficientei sale (trebuie motivat capitalul

national prin acumularea economiilor si transformarea lor n investitii); - perfectionarea managementului organizational (deciziilor managerilor au la baza un mare

volum de informatii de variate tipuri iar pentru a fi viabile trebuie sa fie prompte);

- reducerea disparitatilor economice (vezi cazul UE);

- promovarea pluralitatii formelor de proprietate viabile, si liberalizarea pietelor (gestiune

eficienta, competitie);

- ncurajarea activitatilor autohtone, selectiv, pentru folosirea capacitatilor de productie interne (mobilizarea ntregului potential economic pe acele activitati pentru care tara respectiva dispune de prioritati si avantaje relative);

- ncurajarea exporturilor. 2.9.4. Dezvoltarea economica durabila

Dezvoltarea durabila economico-sociala este o modalitate dinamica structurala ascendenta a

economiei care sa sustina progresul uman nu numai la nivel national si pentru ctiva ani, ci pentru ntreaga planeta si pentru o lunga durata de timp. Principii la nivel international:

- principiul asigurarii egalitatii sanselor generatiilor viitoare;

- principiul politicii inegalitatii economico-sociale;

- principiul diversitatii vietii biologice si spiritual culturale;

- principiul suveranitatii populatiei;

- principiul responsabilitatii reciproce.

Dezvoltarea economica durabila este caracterizata de urmatoarele elemente:

- compatibilitatea permanenta a mediului creat de om cu mediul natural;

- egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed;

- interpretarea prezentului prin prisma viitoarului;

- accentul pe ecologie si geoeconomie atunci cnd se analizeaza problema bunastarii generale; - gestionarea unor elemente precum controlul poluarii, al ncalzirii globale, a sistemului educational si a sistemului de indicatori specifici dupa care se apreciaza calitatea dezvoltarii si

vietii oamenilor.

3. Venitul, consumul, economiile si investitiile

3.1 Venitul

Venitul national sau produsul national (Y) reprezinta suma dintre consumul final (C) si investitii

(I) (utilizarile). Y = C + I

3.2 Consumul

Consumul reprezinta partea din venit utilizata pentru achizitionarea de bunuri si servicii destinate

satisfacerii directe a nevoilor generale ale societatii.

Inclinatia spre consum reprezinta raportul procentual dintre consum si venit, ce poate fi prezentat

sub doua forme:

- nclinatia medie spre consum (c) - arata cte unitati de consum se pot satisface cu o unitate de venit

- nclinatia marginala spre consum (c) - arata efectul modificarii cu o unitate a venitului, asupra consumului

Factorii care influeneaz consumul

C = f (averea; d (rata dobnzii la creditele de consum); t (rata fiscalitii aplicat veniturilor);

Ria (rata anticipat a inflaiei); gradul de ncredere n evoluia economiei)

Factor

Averea ( active reale i financiare ale populatiei)

C C

d Creditele => C Politic monetar restrictiv

Creditele => C Politic monetar expansionist

t venitul disponibil populatiei=> C(politica fiscala restrictiva)

venitul disponibil populatiei => C (politica fiscala expansionista)

Ria C (prezent) C (prezent)

Gradul de ncredere n evoluia economic

- Optimism => C - Pesimism => C

Teorii de analiz a consumului

3.2.1 Teoria Keynesist - consumul este influenat n mod decisiv de venitul disponibil curent. C = f(Yd); Yd = venitul disponibil

Yd = Y (Venit Naional) - T directe (impozitul pe venituri + CAS + CASS) + TR (Transferuri) Venitul disponibil al unei gospodrii se aloc pentru consum i pentru economisire. Yd = C + S (economii)

c inclinaia medie spre consum arat partea din venitul disponibil alocat consumului s inclinaia medie spre economisire arat partea din venitul disponibil alocat economisirii c + s = 1

Legea psihologic a lui Keynes La modificarea venitului disponibil, consumatorii reacioneaza modificnd consumul ntr-o proporie mai mic i economisirea ntr-o proporie mai mare (consumul i economisirea se modific n acelai sens cu venitul).

a) Yd => C (crete mai puin) => c = => c

Yd => S (crete mai mult) => s = => s

La creterea venitului, consumatorii i vor mri inclinaia ctre economisire i i vor reduce inclinaia ctre consum b) Yd => C (mai puin) => c = => c Yd => S (mai mult) => s = => s La scderea venitului, consumatorii i vor mri nclinaia ctre consum i vor scdea nclinaia ctre economisire

Yd = C + S c + s = 1 c - reprezint nclinaia marginal spre consum= C/ Yd s reprezint nclinaia marginal spre economisire= S/ Yd

3.2.2. Teoria venitului permanent (Milton Friedman)

Ipoteze :

- consumul nu depinde de venitul disponibil curent, ci de venitul permanent. C = f(Ypermanent)

Ydisponibil = Ypermanent + Ytemporar

- indivizii economisesc cnd Yd > Ypermanent i utilizeaza economii cand Yd < Ypermanent.

3.3 Economiile

Economiile reprezinta surplusul de venit (Y) peste cheltuielile de consum sau reprezinta partea

din venitul disponibil care este economisita.

S = Y C si Y = S + C Acestea se afla ntr-un raport functional cu venitul: la o anumita modificare a lui Y are loc o modificare a lui S, fie liniara si constanta, fie curbilinie si crescatoare cnd venitul creste. Relatia dintre venit si economii arata:

- care este raportul dintre economii si venit nclinatia medie spre economii s=S/Y - cu ct sporesc economiile la o crestere cu o unitate a sporului de venituri nclinatia marginala spre economii (s). s= S/ Y Din relatia de calcul a nclinatiei marginale spre economii (s) si a nclinatiei marginale spre consum (c), rezulta: s + c=1.

Functia consumului i funcia economisirii

C = Ca + cYd - funcia consumului Ca = consum autonom (nivelul consumului care nu depinde de venitul disponibil curent)

Consumul autonom se poate face fie pe baza economisirii anterioare, fie pe baza mprumuturilor. T0: C0 = Ca + cYd0 T1: C1 = Ca +cYd1 C = cYd => c = C/ Yd C + S = Yd => S = Yd C = Yd Ca cYd = Yd cYd Ca = -Ca + sYd S = -Ca + sYd - funcia economisirii 3.4 Investiiile Investiiile reprezint fluxul de cheltuieli destinate creterii sau meninerii stocului de capital real, sau fluxul de cheltuieli menite proiectelor de producere a bunurilor care nu sunt destinate

unui consum imediat, cunoscandu-se categoriile de investiii: - Investiii de nlocuire/Investiii brute (Ib) (de reproducie) - se refer la nlocuirea obiectivelor uzate i meninerea stocului de capital fix (utilaje, instalaii, cldiri etc), sursa de acoperire o constituie amortizarea reprezentand formarea brut a capitalului fix i creterea volumului stocurilor materiale; Ib=S+A

- Investiii nete (In) (de dezvoltare) - mresc capitalul fix existent i asigur sporirea capacitii productive a crei surs o constituie venitul economisit fiind dat de partea din venit cheltuit pentru formarea factorului de producie capital, adic pentru creterea volumului capitalului fix i a stocurilor. Achiziiile de elemente de capital fix (utilaje, instalaii, cldiri etc) + stocuri =investiia net de dezvoltare (In) Investiia net se concretizeaz in acumularea net de capital. In=S

n economia de piata economiile se transforma n investitii, in functie de anumiti factori precum dorinta de organizare rationala a cheltuielilor n timp, dorinta de mbogatire, preferinta pentru lichiditate, etc.

Nu ntotdeauna nsa economiile se transforma integral n investitii caci o parte se tezaurizeaza (T), astfel I = S T (investitie neta), putandu-se considera si investitie bruta, care include si amortizarea capitalului fix.

De asemenea este posibila si situatia S > I cnd acumulari anterioare sunt transformate n bunuri de capital.

Funcia investiiilor poate fi scris in felul urmtor: I = d*i ,unde: investiiile autonome (care nu depind de rata dobanzii); i rata dobanzii; d coeficientul de sensibilitate a investiiilor fa de rata dobinzii. n sens economic, investiiile reprezint ansamblul cheltuielilor orientate spre achiziionarea bunurilor capital, n vederea sporirii avuiei societii. Spre deosebire de bunurile de consum, bunurile capital nu satisfac n mod direct nevoile umane, dar contribuie la crearea de noi bunuri, fie de consum final, fie tot de investiii, i care vor genera indirect, pe termen lung, o satisfacere superioar a trebuinelor colective. Dei, n mod obinuit, n sfera investiiilor sunt incluse i investiiile financiare (achiziionarea de titluri de valoare), acestea nu au ca rezultat sporirea capitalului i a avuiei societii, ci doar o schimbare a dreptului de proprietate. Astfel, ntr-o accepiune larg, investiia reprezint orice decizie de cheltuire care conduce la dobndirea unui activ (real sau financiar), n vederea obinerii ulterior a unui flux de lichiditi. Factorii care influenteaza decizia de a investi.

- nivelul profitului - legatura ar fi direct proportionala.

- cererea agregata

- politica statului n domeniul investitiilor

- starea generala a economiei.

In procesul de efectuare a investiiilor este necesar de comparat rata dobanzii curent cu rata ateptat a profitului. Dac rata dobinzii este mai mare decat rata ateptat a profitului, atunci nu este rentabil de a apela la credit pentru a efectua investiii La baza deciziei de a investi sta calculul unor indicatori de eficienta economica precum:

- Rata rentabilitatii investitiei: Sn=S0 (1+i)n

unde: S0 suma de bani investita initial; Sn suma de bani dupa n ani de viata a investitiei; i rata de actualizare (rata dobnzii). Investiia se dovedete oportun dac: Sn>S0 - Randamentul intern (actualizat) al investitiei - exprim cu ce efort investiional actual se obine un anumit venit peste n ani, reprezentand rata de actualizare care permite egalarea valorilor actuale ale cheltuielilor de investitii cu cstigurile nete cumulate (se foloseste tehnica VAN valoarea actualizata neta) S0=Sk/(1+i)

k, unde S0 suma de bani investita initial; Sk

suma de bani dupa k ani de viata a investitiei; i rata de actualizare (rata dobnzii). - Perioada de rambursare a investitiei (termenul de recuperare), reprezinta perioada de timp n care efortul investiional se recupereaz din venitul generat, mai precis din profit n urma punerii n funciune a investiiei, determinandu-se prin raportarea volumului investitiilor la profitul anual (Pa). Tr = I / Pa

- Coeficientul de eficien economic a investiiei exprim profitul anual ce se obine la o unitate monetar investit.

Factorii care influeneaz investiiile

Investiiile, ca premis a creterii unei economii naionale sunt influenate de mai muli factori: - volumul economiilor - partea din venit care nu este consumat. Fara acumulare (amanarea consumului in vederea obinerii unei producii viitoare suplimentare i deci aunor venituri viitoare) nu pot exista investiii - costul creditului cu cat este mai ridicat cu atat investiiile sunt mai reduse, deoarece acestea trebuie s genereze venituri mai mari pentru acoperirea costurilor creditului; - rata dobanzii pentru un nivel scazut creditul este ieftin i se creeaz premise favorabile investirii, insa trebuie trebuie corelat cu rata profitului (i eficiena capitalului), deoarece investitorul este constrans s plteasc dobanda din rezultatele procesului productiv. Insa daca randamentul plasamentelor (rata dobanzii) este mare, investitorul este descurajat s-i asume riscul unei afaceri. Atunci cand rata profitului este mai mare in raport cu rata dobanzii

economiile agenilor economici vor fi investite. - evoluia cererii de bunuri i servicii arat randamentul viitor al investiiei prezente. Valorificarea mai bun a bunurilor i serviciilor obinute in urma investiiilor determin venituri mai mari ca urmare a eforturilor investiionale i deci reprezint un stimulent pentru a investi; - increderea in viitor (ateptrile agenilor economici cu privire la cea ce se va intampla in viitor); perspective favorabile intr-un sector determin concentrarea resurselor de investit ctre ramura sau sectorul respectiv.

I = f(d(rata dobnzii la creditele pentru investiii); t (rata fiscalitii impus firmelor); Y; gradul de ncredere n evoluia economiei)

Factor

d creditele pentru investiii => I (politica monetar restrictiv)

creditele pentru investiii => I (politica monetar expansionist)

t costurile firmelor => I (politica fiscal restrictiv)

costurile firmelor => I (politica fiscal expansionist)

PIB sau venitul

naional veniturile din economie=>cererea=>firmele trebuie s producia pentru a face fa cererii => investiiile/stocul de capital (firmele trebuie s achiziioneze noi elemente de capital fix)

Gradul de ncredere n evoluia economiei

Optimism => I Pesimism => I

Principiul multiplicatorului si acceleratorului

Acceleratorul (a) indic efectul creterii venitului asupra investiiilor, exprimand raportul dintre cresterea investitiilor si cresterea cererii de bunuri de consum, a=I/C Principiul acceleratorului consider creterea cererii de mrfuri ca variabil independent ce influeneaz mrimea investiiilor. Legtura dintre modificarea venitului i modificarea stocului de capital reprezint principiul acceleratorului. a = K/Y => K=aY Daca principiul acceleratorului se aplica si la determinarea nivelului investitiilor nete n functie de modificarile venitului, relatie functionala este: a=It/(Yt-Yt-1)

Dupa efectuare investitiei aceasta genereaza cresterea productiei (ofertei), venitului, care, la

rndul ei, duce la cresterea consumului, care la randul sau genereaza o crestere a venitului ntr-o masura superioara celei anterioare, care, mai departe, va determina cresterea consumului;

efectele investitiilor se propaga n valuri, se repeta si se multiplica. Influenta investitiilor asupra venitului se masoara cu ajutorul multiplicatorului (k) care reflecta

de cte ori sporul de investitii (I) se cuprinde n sporul de venit (Y) : k=Y/I, aratand practic ca venitul creste cu o marime de k ori mai mare dect sporul investitiilor. Daca Y=I+C=> k=Y/(Y-C) => k=1/s Multiplicatorul investiiilor ia valori mai mari decat 1 (intrucat c i s iau valori intre 0 i 1), aratand c, cu cat este mai mare inclinaia marginal spre consum cu atat efectul investiiilor este mai mare. Ins, in aceste condiii, partea economisit va fi redus, reducanduse astfel posibilitatea ca in viitor investiiile s aib un nivel satisfctor. Pe de alt parte, o inclinaie spre consum redus este echivalent cu economii mai mari i transformarea acestora in investiii, dar creterea venitului ca urmare a investiiilor efectuate va fi insuficient. Aadar, intr-o economie naional trebuie s existe un echilibru intre consum i economisire.

n concluzie, att multiplicatorul, ct i acceleratorul reprezint dou concepte care acioneaz combinat i interdependent. Astfel, dac multiplicatorul exprim influena investiiilor asupra veniturilor, acceleratorul pune n eviden influena invers, respectiv a veniturilor asupra investiiilor (ambele procese, la nivel macroeconomic). n ambele cazuri influena se realizeaz, direct sau indirect, prin intermediul consumului, astfel c dependena produciei de consum este o realitate economic de care trebuie s se in seama ntotdeauna.

4. ECHILIBRUL si DEZECHILIBRUL MACROECONOMIC

4.1. Circuitul economic de ansamblu

Circuitul economic descrie fluxurile reale si monetare care au loc n cadrul economiei. Activitatile economice cuprind:

- operatiuni asupra bunurilor si serviciilor (productie, consum si investitii);

- operatiuni de repartitie (salarii, profit, dobnzi, renta, impozite, subventii, transferuri, etc.); - operatiuni financiare (crearea, colectarea si folosirea mijloacelor de finantare necesare

economiei).

Fluxurile (sau legaturile) economice pot fi:

- reale (bunuri, servicii si factori de productie);

- monetare (circuitul veniturilor si cheltuielilor).

Intre agenii economici se stabilesc relaii complexe, de natur real (bunuri i servicii) sau monetar, numite fluxuri economice, prezentate succint n schema de mai jos (Lipsey and Chrystal, 2002): Figura 1. Fluxul circular al venitului ntr-o econmie deschis

4.2 Sisteme economice contemporane

Sistemele economice sunt ansambluri de activitati economice interlegate, evolund spre satisfacerea nevoilor concrete si nelimitate ale consumatorilor, prin alocarea resurselor

disponibile.

La nivel international, in cadrul economiei de schimb, sunt evidentiate doua sisteme economice

contemporane:

Sisteme

economice Caracteristici

sistemul

economiei

de piata

- agentii economici, independenti juridic n fata legii, si exercita liberi atributele dreptului de proprietate;

- firmele trebuie sa decida ce, cum si pentru cine sa produca;

- resursele sunt alocate trebuintelor concurente, prin intermediul mecanismelor

pietei care se bazeaza pe proprietatea privata;

- principalii participantii la activitatea economica sunt ntreprinzatorii (urmaresc maximizarea profitului) si angajatii (urmaresc cresterea veniturilor salariale);

- concurenta reprezinta o competitie ntre ntreprinzatori pentru a obtine conditii ct mai favorabile de a produce (mna invizibila a economiei- A. Smith); - sistemul a evoluat de la o competitie libera (concurenta perfecta), la o

competitie tot mai restrictiva sau ngradita, dominata de monopol si oligopol (concurenta imperfecta);

- este cel mai performant sistem economic dintre cele cunoscute;

- reprezinta o economie partial dirijata, n care statul intervine doar pentru ca fortele economice sa ramna libere; - dupa gradul de manifestare al liberalismului economic, respectiv gradul de

interventie al statului, se poate face distinctia ntre: (i) economie clasica si neoclasica (libertatea economica este practic nelimitata); (ii) economie dirijata

partial (modelul keynesian) si (iii) piata cu liberalism restrns (interventionism sever face trecerea spre economia de comanda). Avantaje :

- este un sistem flexibil de producere a bogatiei, n care oamenii traiesc mai bine dect n orice alt sistem economic cunoscut n istorie; - modul de alocare a resurselor, sistemul financiar dezvoltat, concurenta si libera

initiativa reprezinta factori interni pentru cresterea eficientei economice;

- proprietatea privata reprezinta fundamentul acestui sistem si totodata creaza

premise favorabile pentru stimularea inovatiei si asumarea riscurilor (spiritul

antreprenorial);

- sistemul i elimina de pe piata pe cei ineficienti, prevenind situatiile de folosire irationala, pentru o perioada ndelungata a resurselor. Imperfectiuni :

- asociate cu complexitatea sistemului,

- asimetria informationala,

- comportamentul agentilor economici

- coruptia

Limite :

- persistenta unor dezechilibre economice de genul inflatiei si somajului.

sistemul

economiei

centralizate

- resursele sunt alocate de stat, care are loc de planificare (prin intermediul

institutiilor sale);

- deciziile provind productia si distributia sunt luate de catre o autoritate

centrala;

- reglarea economiei nu este realizata de piata, ci de stat; nevoile sunt satisfacute

astfel incomplet.

Avantaje:

- angajarea deplina a fortei de munca (planificata), chiar daca nu se obtine

profitabilitate; astfel, oficial, nu exista somaj;

- rata scazuta a inflatiei, pentru ca preturile se stabilesc administrat (fiind totusi

influentate de piata externa); nu urmaresc un profit maxim;

- minimizarea efectelor negative (externalitati negative poluare, de exemplu),

prin controlul statului ;

- o mai mare echitate sociala, pentru ca discrepantele n ceea ce priveste venitul si averea sunt reduse (discutabil).

Dezavantajele:

- costurile informatiilor sunt extrem de ridicate (birocratie);

- estimarea cererii este dificila (preturile nu se formeaza pe piata);

- planurile de productie sunt nerealiste (raportare gresita);

- initiativa lipseste;

- nivelul de trai este limitat (limitarea consumului);

Niciunul dintre aceste sisteme nu se regaseste ntr-o forma pura, oricare, mprumutand din caracteristicile economiei de piata si din cele ale economiei centralizate, fiecare avnd un numar important de avantaje si dezavantaje.

n concluzie, principalele caracteristici ale economiei de piata concurentiala sunt pluralismul formelor de proprietate, descentralizarea, libertatea de actiune si rolul important pe care l joaca concurenta n reglarea activitatii economice. Economiile foste socialiste nu pot fi considerate economii pure de comanda (n cadrul acestora lipsesc banii si preturile, iar trebuintele sunt satisfacute prin centre de distributie nu exista dect n teorie). Tranzitia de la o economie centralizata la una de piata (sau mixta), presupune:

- crearea conditiilor implementarii treptate a sistemului (legi, institutii, piete), cu ajutorul

reformelor (reforma gradualista versus reforma radicala) dupa 1999, n cazul Romniei reformele au fost impuse de aderarea la UE;

- instaurarea liberalismului economic (liberalizarea preturilor, importanta mediului de afaceri);

- privatizarea economiei;

- restructurarea activitatii economice si rentabilizarea acesteia;

- dezvoltarea sistemelor fiscale si bugetare;

- asigurarea unor costuri sociale ale tranzitiei suportabile de catre piata.

4.3 Echilibrul si stabilitatea

Notiunile de echilibru si stabilitate economica sunt nrudite, atestand o situatie economica favorabila, n care componentele sistemului economic se afla n armonie. Spre deosebire de echilibrul macroeconomic (egalitatea ntre cererea si oferta de pe toate pietele, iar preturile se afla peste tot la nivelul de echilibru) care reprezinta un concept teoretic (economia se regaseste

ntmplator n aceasta situatie), stabilitatea este starea care caracterizeaza parcursul economiei. Echilibrul general reprezint situatia economiei n care proportiile indicatorilor globali permit o ajustare armonioas a fluxurilor reale si monetare, iar functionarea da satisfactie subiectilor economici.

Echilibrul economic din conceptie

static sum de variabile legate ntre ele pentru a face imposibil orice instabilitate

dinamic etap a schimbrii economiei determinat de factori perturbatori si la care sistemul poate reveni dup ce au fost adoptate si implementate anumite msuri de ajustare.

Principalele echilibre spre care tinde un stat sunt:

-cresterea economic pozitiv, -ocupare fortei de munc, -stabilitatea nivelului general al preturilor,

-repartitia adecvat a veniturilor, -echilibrul soldului balantei de plti externe pe termen mediu. Dar echilibrul economic n realitate este relativ, deoarece vizeaz fluxuri si agregate globale, indicatori care au n structura lor aspecte relative ale echilibrelor partiale. Modele de echilibru general :

4.3.1 Model neoclassic (Leon Walras) - realizarea echilibrului economic general are loc

concomitent pe cele trei piete:

Piata Oferta Cererea

muncii functie crescatoare a

salariului real

(raportul dintre salariul

nominal si nivelul

preturilor)

functie descrescatoare a salariului real ( egalizarea dintre

productivitatea marginala a unei unitati de munca si

costul marginal al acestei unitati)

bunurilor

si

serviciilor

Oferta de economii

(functie crescatoare a

ratei dobnzii)

Cererea de investitii

(functie descrescatoare

a rata dobnzii)

depinde de ceea ce se ntmpla pe piata financiara - productia

este consumatoare de capital,

iar ntreprinzatorul nu se va mprumuta dect n urma unei comparatii ntre productivitatea marginala a

capitalului si rata dobnzii

monetara Oferta de =cantitatea de

moneda pe care sistemul

bancar o pune la

dispozitia economiei

Cererea de moneda

devine (Irving Fisher):

M x V =P xT

unde: M = cererea de

moneda, V = viteza de

rotatie a banilor, P =

nivelul preturilor, T =

volumul tranzactiilor n expresie fizica.

moneda ocupa un rol important

intermediaza schimbul

4.3.2 Modelul Keynesian se bazeaza pe doua conditii de echilibru :

- cererea globala (D) este egala cu oferta globala (Y)

- marimea economiilor (S) este egala cu volumul investitiilor (I).

Rezulta o noua egalitate de forma: Y+S+M+T=D+I+X+G

unde: S = economiile, M = importurile, T = taxe si impozite, I = investitiile, X = exporturile, G =

cheltuielile publice.

Situatia de echilibru poate fi afectata negativ de doua procese importante:

- iesirile/pierderile de moneda n exteriorul circuitului=parti de venit global creat de ntreprinderi si care nu sunt recuperate de ele (S, M, T);

- intrarile/ injectiile de moneda care nu provin de la ntreprinderi sub forma remunerarii factorilor de productie (I, X, G).

Iesirile si intrari de moneda n sistemul economic sunt influentate de trei variabile fundamentale n teoria lui Keynes: nclinatia spre consum, eficienta marginala a capitalului (Wmgk= Y/ K) si rata dobnzii. 4.4. Stabilitatea economica si financiara

Stabilitatea economica (sau macroeconomica) se refera la o stare a economiei asociata cu o rata a

inflatiei si a somajului scazute, cu o fluctuatie redusa a preturilor activelor si a cursului de

schimb, care ncurajeaza investitiile prin diminuarea incertitudinii si contribuie la cresterea economica si cresterea nivelului de trai.

Stabilitatea financiara este caracteristica unui sistem care se ndreapta ntotdeauna catre o stare de echilibru dupa ce a fost afectat de socuri interne si externe, fiind capabil sa-si exercite

functiile obisnuite de alocare eficienta a economiilor, de stabilire corecta a preturilor si de

asigurare a unui sistem de plati si decontari adecvat, functii care contribuie la cresterea

economica si asigurarea bunastarii.

4.5. Crize economice si financiare

Crizele financiare reprezinta o caracteristica a sistemului economic capitalist.

Davis (2001) defineste o criza ca fiind un colaps major si contagios al sistemului financiar care determina incapacitatea de furnizare a serviciilor de plati sau alocarea fondurilor catre institutii

Factorii declansatori ai crizelor financiare

generali asimetria informatiilor,

lipsa de coordonare a deponentilor,

ineficientele pietei,

lipsa constientizarii riscului de credit de catre institutiile financiare,

cresterea ratelor dobnzii, cresterea nesigurantei n piata, efectele pietei activelor asupra bilanturilor

slabiciunile institutionale si lacunele din structura pietelor financiare internationale

specifici dezechilibrul balantei de plati,

deteriorarea variabilelor fundamentale din economie,

utilizarea regimurilor de curs fix,

prezenta masiva a capitalurilor straine,

schimbari in structura sistemului

4.6 Determinarea echilibrului macroeconomic

Ipoteze:

a) Intrrile n fluxul circular al venitului sunt considerate autonome: intrri = I + G +Exp b) PIB-ul se consider a fi egal cu VN: PIB = VN = Y c) Preurile sunt considerate a fi constante: P=ct => Ri = 0; n acest caz orice cretere a cererii se va reflecta n totalitate ntr-o cretere a produciei: cererii =venitului = produciei.

4.6.1 Cazul economiei simple (exist doar sector privat format din: Firme interne, Gospodrii (populaia apt de munc), Sistem financiar bancar) Retragerile din fluxul circular al venitului sunt reprezentate de economii (S) Dac economiile cresc (S)=>cheltuielile de consum scad(C)=>ncasrile firmelor=> PIB Solutia de stimulare a activitii economice=reducerea economisirii (stimularea consumului - Keynes).

Dezvoltarea unei economii poate avea loc numai prin stimularea economisirii, care constituie

baza creterii investiiilor private i dezvoltrii sustenabile. (liberalism economic) Intrrile n fluxul circular al venitului sunt reprezentate de investiiile private (I) Daca I => PIB (relaie direct) Condiia de echilibru pentru o economie simpl: retragerile = intrrile (S=I)

Condiii de echilibru: a) S = I

b) Cag = Y (tot ceea ce se cere = tot ceea ce se produce)

Cag - reprezint cererea agregat (total) la nivelul unei economii, fiind egal cu PIB calculat prin metoda cheltuielilor : Cag = C + I + G + Expnet

Cag = C + I (ntr-o economie simpl) => Y = C + I ; Yd = Y Tdir + TR (ntr-o economie simpl nu exist taxe directe i transferuri) => Yd = Y Yd = Y = C + I

C = Ca + cYd Yd = Ca + cYd + I => Yd(1-c) = Ca + I Presupunem c se modific investiiile => Yd0(1-c) = Ca + I0 Yd1(1-c) = Ca + I1 Yd(1-c) = I => Yd/I = 1/(1-c) Raportul dintre modificarea absolut a venitului i modificarea absolut a investiiilor = multiplicator al investiiilor. Mi= Yd/I = 1/(1-c)

4.6.2. Cazul unei economii mixte (exist sector privat i sector guvernamental) Retragerile = S + Tnete

Daca Tnete (impozitul pe salariu) => venitul disponibil al gospodariilor => C => incasarile firmelor => PIB => omajul creste Intrarile = I + G

Daca G (statul achiziioneaza mai multe bunuri i servicii produse de ctre firmele interne) => PIB => producia firmelor interne => omajul scade Condiia de echlibru pentru o economie mixt: S + Tnete = I + G sau Tnete G = I S sau G - Tnete = S I (adic relaia dintre soldul sectorului public i soldul sectorului privat) Cu cat guvernul nregistreaz un deficit bugetar mai mare, cu att bncile vor folosi mai multe disponibiliti pentru a finana deficitul bugetar i nu investiiile private => creditele acordate ctre agentii economici privai vor fi mai mici (Efectul de crowding out). Condiii de echilibru: a) S + Tn = I + G Sau

b) Cag = Y => C + I + G = Y

Determinarea multiplicatorilor ntr-o economie mixt: Cag = Y

Cag = C + I + G = Cag + cYd + I + G = Y Yd = Y T + TR = Y - Tn T = Ta + tY

Ta = taxe autonome (taxe care nu depind de venit; ex: impozitul pe terenuri, cldiri, maini etc) t = rata marginal a fiscalitii (arat ct din modificarea venitului este preluat sub form de impozite i taxe) t = t/Y Demonstraie multiplicatori : Ca + c(Y T + TR) + I + G = Y i T = Ta + tY => Ca + c(Y Ta tY + TR) + I + G = Y Ca - cTa + cTR + I + G ctY + cY = Y Ca - cTa + cTR + I + G = Y cY + ctY

Ca - cTa + cTR + I + G = Y(1-c(1-t)) a) Presupunem ca variaz investiiile (I) Ca0 cTa0 + cTR0 + I0 + G0 = Y0 (1-c(1-t)) Ca0 cTa0 + cTR0 + I1 + G0 = Y1 (1-c(1-t)) I = Y(1-c(1-t)) Mi = Y / I=1/(1-c(1-t)) c => Mi t => Mi b) Presupunem c variaz cheltuielile guvernamentale (G) G = Y(1-c(1-t)) => MG == Y / G=1/(1-c(1-t)) = -> Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale -> arata cu ct se modific venitul naional (Y) ca urmare a variaiei cheltuielilor guvernamentale.

Mi = MG

c) Presupunem c variaz taxele autonome (Ta) -c Ta = Y(1-c(1-t)) MF == Y / Ta =-c/(1-c(1-t)) = -> multiplicatorul fiscal-> arat cu ct se modific venitul naional ca urmare a variaiei taxelor autonome. MF = -cMG = -cMi d) Presupunem c variaz transferurile (TR) cTR = Y(1-c(1-t)) MTR == Y / TR =c/(1-c(1-t)) = -> multiplicatorul transferurilor MTR = cMi = cMG = -MF

4.6.3. Cazul unei economii deschise (cazul economiei naionale - exist sector privat, sector public i sector extern) Retragerile = S + Tnete + Importuri

Importurile = retrageri din fluxul circular al venitului, deoarece creterea acestora determin reducerea ncasrilor firmelor interne i a produciei acestora Imp => PIB Intrarile = I + G + Exporturi

Exp => PIB Condiia de echilibru pentru o economie deschis: S + Tnete + Imp = I + G + Exp Sau S I + Tnete G = Exp Imp Soldul sectorului privat public extern

Economisirea privat (S) + soldul sectorului public (Tnete-G) = economisirea naional Economisirea naional I = Exp-Imp = Export net Economisirea naional I = Export net Condiii de echilibru: a) S + Tn + Imp = I + G +Exp

b) Cag = Y => C + I + G +Exp Imp = Y

4.7 Dezechilibrul economic

Dezechilibrul economic general reprezint starea economic marcat de dereglarea dintre cererea global si oferta global, dereglare nsotit de decalaje importante ale agregatelor economice fat de punctul lor de echilibru.

Situatia real a economiei unei tri poate s duca la dezechilibrele permanante, unele acceptate, dar cele mai multe nedorite. Cele mai importante dezechilibre fiind:

-stagnarea economiei,

-somajul,

-inflatia,

-decalajele mari dintre persoane, etc.

Formele fundamentale ale dezechilibrului economiei de piat

Presiune dezechilibru normal, caracterizat printr-un exces de ofert ( a cumprtorilor)

Absorbtie dezechilibru anormal, caracterizat prin penurie de ofert, existnd un exces de cerere ( a vanztorilor)

Cele mai mari dezechilibre economice generat de

Exces de ofert pe piata bunurilor economice si pe piata

muncii

-productie fr desfacere,

-oameni fr locuri de

munc

-cresterea concomitent a preturilor si a salariilor,

-inflatia n crestere, -incertitudinile de pe piat, -formarea surplusului de capacitate.

Exces de cerere pe piata

bunurilor economice si de ofert pe piata muncii

-penurie de produse sau ofert insuficient, -somaj.

Exces de cerere pe piata

bunurilor economice, a monedei

si pe piata muncii

-hiperinflatie,

-somaj cronic,

-nruttirea conditiilor de viat, -disparitia clasei de mijloc.

Teoretic echilibrul economic se poate obtine prin:

-limitarea nevoilor,

-cresterea resurselor,

-folosirea eficient a tuturor resurselor, -folosirea mecanismului oscilatiilor preturilor.

La nivelul macroeconomic echilibrul poate fi:

- partial const n concordanta calitativ dintre dou laturi ale economiei, dintre doi parametrii ai acesteia (productie si consum, capacitatea de cumprare si masa de mrfuri, veniturile si cheltuielile bugetului de stat) sau

- general concordanta sau dezvoltarea tuturor elementelor sistemului economic.

5. Piata muncii, Piata monetara, Piata bunurilor si Piata valutara

5.1 Piata muncii

5.1.1. Cererea i oferta de munc a) Cererea de munc provine din partea firmelor (care ofer locuri de munc celor api de munc). Se msoar prin numrul de locuri de munc existente la nivelul unei economii. b) Oferta de munc provine din partea populaiei active (fora de munc). Populaia total a unei ri = populaia activ + populaia inactiv (peste 15 ani) + populaia sub 15 ani Romnia 2011: 21,43 milioane = 9,76 milioane + 8,42 milioane + 3,24 milioane Populaia activ = populaia ocupat + omeri Romnia 2011: 9,76 milioane = 9,05 milioane + 0,71 milioane

Populaia ocupat = salariai + alte categorii (lucrtori pe cont propriu, lucrtori n agricultur etc) Romnia 2011: Numrul de salariai = 4,1 milioane (conform ANOFM) c) Echilibrul pieei muncii Observaie: n realitate nu exist o pia a muncii unitar la nivelul unei economii, ci una puternic segmentat n funcie de calificri i profesii. Preul care se formeaza pe piaa muncii este salariul real (SR=SN/P), care reflect puterea de cumprare a salariului nominal (SN, adic suma de bani cu care este remunerat un angajat). ISR=ISN/IP

Dac salariul real este superior SRE, atunci apare omajul. omajul reprezint un dezechilibru al pieei muncii determinat de existena unei oferte de munc superioare cererii de munc.

5.1.2. omajul i formele acestuia Identificarea numrului de omeri n Romnia se aplic 2 metodologii: 1. Metoda BIM (Biroul Internaional al Muncii): o persoan este considerat a fi omer dac indeplinete cumulativ urmtoarele condiii: - are ntre 15-74 ani i nu are loc de munc; - s-a aflat n ultimele 4 sptmani n cutarea unui loc de munc; - este disponibil s ocupe un job n urmtoarele 2 sptmni. 2. Metoda ANOFM: omerii sunt doar acele persoane care primesc indemnizaie de omaj sau sunt nregistrai la ageniile de ocupare a forei de munc (dupa ce nceteaz plata indemnizaiei). Obsevaie. n Romnia numrul de omeri s-a redus n 2011 comparativ cu 2010 cu aproximativ 200.000 n condiiile n care numrul locurilor de munc din economie s-a redus. Adic a sczut i numrul de locuri de munc, dar a sczut i omajul! Explicaia: omajul s-a redus nu prin gsirea unui loc de munc, ci prin ieirea din evidenele ageniilor de plasare a fortei de munc. Adic, o parte dintre omerii crora le-a expirat perioada de acordare a indemnizaiei de omaj nu s-au mai nregistrat c sunt n cutarea unui loc de munc (adic nu mai sunt omeri conform metodei ANOFM).

Rata omajului se calculeaz ca raport procentual ntre numrul de omeri i populaia activ (fora de munc). Rs=nr someri/populatie activa

omajul surplus de ofert de munc Locuri de munc vacante - surplus de cerere de munca

Instrumentul care evideniaz relaia dintre R i rata locurilor de munc vacante se numeste curba BEVERIDGE. Conform acesteia, exist o relaie invers ntre cele dou variabile. n perioadele de expansiune, rata omajului se reduce i rata locurilor de munca vacante crete. omerii pot cuta i pot gsi mai uor locuri de munc mai bine pltite. i permii s refuzi un anumit job.

n perioadele de recesiune, rata omajului crete i rata locurilor de munc vacante se reduce. O parte dintre omeri vor ocupa i locuri de munc mai prost pltite. Job-ul oferit nu se refuz.

Formele omajului

Ciclic/

conjunctural

cauzat de reducerea cererii n economie ca urmare a recesiunii economice (decalajul recesionist).

sezonier determinat de activitile sezoniere: construcii, servicii hoteliere etc.

fricional rezultatul friciunilor de pe piaa muncii (n care exist att someri ct i locuri de munc vacante). Aceti omeri sunt n tranziie ntre 2 job-uri, cutndu-i un loc de munc mai bine pltit ntr-un domeniu n care exist locuri de munc vacante

structural rezultatul dezechilibrului dintre structura cererii i structura ofertei de munc (diferene ntre competenele lucrtorilor, oferite i cerute pe piaa muncii). Acesta se elimin cel mai greu deoarece omerii trebuie s se recalifice (n condiiile n care profesiile deinute anterior nu mai sunt cerute pe piaa muncii). Politicile macroeconomice expansioniste n perioada de recesiune conduc la scderea somajului ciclic. Politicile de stimulare a ofertei agregate (noi investiii, creterea nivelului de educaie/a calificrilor forei de munc determin scderea omajului structural.

natural Exist n condiiile n care economia produce la nivelul su potenial. Este format din omaj fricional + omaj structural. NAIRU rata natural a omajului=rata omajului care exist atunci cnd economia produce la nivelul su potenial.

5.2 Piata monetara

5.2.1 Agregatele monetare reprezint activele ce ndeplinesc functiile banilor i care circul la nivelul unei economii.

Clasificarea agregatelor monetare dup gradul de lichiditate

M1 (masa monetar n sens restrns) Numerar n circulatie + Depozite overnight (conturi curente, depozite la vedere)

M2 (masa monetar intermediar) M1 + Depozite cu durata initiala de pna la doi ani inclusiv (sunt incluse si depozitele rambursabile dupa

notificare la cel mult trei luni inclusiv; depozite la

termen cu durata iniial de 2 ani)

M3 (masa monetar n sens larg) M2 + alte instrumente financiare (mprumuturi din operatiuni repo, actiuni/unitati ale fondurilor de piata

monetara, titluri de valoare negociabile cu maturitatea

de pna la doi ani inclusiv)

5.2.2. Oferta de moned Este creat de ctre banca central prin emisiune monetar i de ctre bncile comerciale prin acordarea de credite.

Rolul bancii centrale este de a supraveghe i reglementa sistemul financiar bancar, respectiv de a elabora politica monetar (influenarea ofertei de bani n funcie de nevoile economiei).

Instrumentele politicii monetare

Rata dobnzii de politic monetar (pm)

rata dobnzii platita de BC pentru depozitele pe o sptmn atrase de la bncile comerciale.

d(pm)=>depozitele atrase de BC => resursele disponibile ale bncilor comerciale pentru acordarea de credite =>

oferta de moneda

d(pm)=>depozitele pe care le fac bncile comerciale la BC=>resursele disponibile pentru acordarea de credite=>

creditele acordate=>oferta de moned

Operaiuni repo

reverse repo

BC cumpr de la bncile comerciale active eligibile

(titluri de stat), pentru a injecta

lichiditate n sistemul bancar.

Rata dobnzii repo > rata dobanzii reverse repo, deoarece operaiunile repo sunt cele prin care BC acord credite bncilor comerciale, iar operaiunile reverse repo sunt acelea prin care bncile comerciale constituie depozite la BC

BC vinde obligaiuni bncilor comerciale pe care le rscumpra la scaden, absorbind excesul de lichiditate de pe piaa

Operaiuni pe piaa valutar

Dac BC cumpr valutofer moneda nationala=>oferta de moned

Dac BC vinde valut cumpra moneda nationala =>oferta de moned

Faciliti permanente

de depozit /

creditare

oferite de BC

bncilor comerciale

BC atrage surplusul de resurse al bncilor comerciale, rata dobnzii la facilitatea de depozit = rata dobnzii de politic monetar nivel plafon %

Rolul lor este de a regla

funcionarea pieei monetare pe termen foarte scurt, overnight.

BC ofer credite overnight bncilor comerciale pentru a acoperi deficitul

temporar al acestora. Rata dobnzii la facilitatea de creditare = rata dobnzii de politic monetar + nivel plafon % .

Rezerve

minime

obligatorii

(RMO)

sunt disponibiliti ale bncilor comerciale la BC i se calculeaz in funcie de RRMO (rata RMO) care se aplic depozitelor n lei i valut.

RRMO=>resursele disponibile pentru acordarea de credite de

ctre bncile comerciale=>dla credite=>oferta de moned

RRMO =>resursele disponibile pentru acordarea de credite de

ctre bncile comerciale=>d la credite=>oferta de moned

Politica monetar

expansionist (oferta de moned ) restrictiv (oferta de moned )

dde politic monetar dde politic monetar

BC cumpra titluri de stat (operaiuni repo) BC vinde titluri de stat (operaiuni reverse repo)

RRMO RRMO

BC cumpr valut BC vinde valut

5.2.3. Cererea de moned Reprezint cantitatea de active pe care populaia dorete s o dein sub form de bani.

Mobilurile (motivele) cererii de moned

tranzacional (deinere de bani pentru tranzacii)

relaie direct ntre volumul tranzaciilor i deinerile de bani. Y=> tranzaciile=>L (cererea de moned)

relaie direct ntre Yi L (cererea de moned), ca urmare a mobilurilor

tranzacional i prudenial.

Prudenial/precauional (constituire rezerve pentr

cheltuieli neprevzute)

Y=> tranzaciile=>sumele pe care indivizii trebuie s le pstreze sub form de rezerve => L(n scop prudenial)

speculativ pastrarea unei sume de bani sub form de numerar pentru compensarea pierderilor posibile generate de fluctuaia cursurilor titlurilor financiare deinute (obligaiuni, aciuni)

Dac d n sistemul bancar=>rentabilitatea deinerii de numerar (deoarece se pot obine ctiguri mai mari din plasarea banilor n depozite)=>cererea de moned Dac d n sistemul bancar=>rentabilitatea deinerii de numerar=>L Cererea de moned se afl ntr-o relaie direct cu Y i ntr-o relaie invers cu rata dobnzii (d) => L = f(+Y;-d)

5.2.4. Echilibrul pieei monetare Se realizeaz atunci cnd cererea de moned este egal cu oferta de moneda. Ipoteze ale echilibrului pieei monetare: a) Oferta de moned este influenat de ctre banca central i nu depinde de rata dobnzii; b) Cererea de moned este influenat n sens invers de rata dobnzii; c) Agenii economici dein numerar i obligaiuni.

- Daca d>dE=>surplus de ofert de moned care va fi plasat pe piaa financiar=>cererea de obligaiuni=>cursul obligaiunii=>d pn la dE. - Dac ddeficit de ofert de moned, care va fi compensat prin vnzarea unor obligaiuni pe piaa financiar =>oferta de obligaiuni=>cursul obligaiunilor=>d pn la dE. Determinarea n acest fel a ratei dobanzii de echilibru, poart denumirea de teoria preferinei pentru lichiditate (Keynes).

Factorii care influeneaz modificarea echilibrului pieei monetare

rata RMO => oferta de moned (scade creditarea)

PIB => L (mobilul tranzacional i prudenial)

Operaiunile repo

BC efectueaz operaiuni repo=>injecteaz lichiditate=>oferta de moned

Operaiunile reverse repo BC efectueaz operaiuni reverse repo=>atrage lichiditate=>oferta de moned

5.2.5. Canalele de transmisie ale politicii monetare

Canalul

ratei

dobnzii

d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d la credite (dup un timp)=> creditele pentru consum,investiii=>cheltuielile pentru investiii=>CAg =>Y&Ri

cursului

de

schimb

d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d din sistemul bancar=> randamentele n moneda nationala (ale speculatorilor valutari) devin mai nerentabile=>o parte din valuta speculatorilor va pleca din ar =>oferta de valut (speculatorii vor cuta randamente mai bune n alte ri)=>moneda nationala se va deprecia=>EN=>CAg =>Y

d practicat de ctre BC (de politic monetar)=>d din sistemul bancar => depozitele n lei devin mai atractive, inclusiv pentru speculatorii strini=>vor intra capitaluri n ar=>oferta de valuta=> moneda nationala se va aprecia=>EN=>Y. Exist o relaie direct ntre rata dobnzii i cursul de schimb (moneda nationala se apreciaza cnd rata dobnzii i se depreciaz atunci cnd rata dobnzii ).

5.3. Teoria cantitativ a banilor 5.3.1. Teoria clasic - masa monetar se afl ntr-o relaie direct cu PIB-ul nominal i ntr-o relaie invers cu viteza de circulaie a banilor (se msoar prin numrul de tranzacii la care este folosit o unitate monetar). M=PY/v PIBreal=PIBnom/IGP

PY=PIB nom

M = masa monetar Y = PIBreal

V = viteza de circulaie a banilor

Variantele teoriei clasice Formula Explicare termeni

tranzacional (ecuaia lui Fischer

M = P x T/V

T=volumul tranzaciilor PxT=valoarea tranzaciilor V=viteza de tranzacie

venitului (ecuaia Cambridge)

M=PxY/V=>M=KxPxY

K=inversul vitezei de circulaie a banilor proporia din PIBnominal pe care agenii economici o dein sub form de moneda. PxY=PIBnominal

5.3.2. Teoria monetarist - majorarea masei monetare determin o cretere a produciei numai pe termen scurt. Pe termen lung, economia produce la nivelul su potenial, iar moneda este neutr. Explicaie. Se promoveaz o politic monetar expansionist (M), economia fiind la nivelul su potenial=>economia intr ntr-un decalaj inflaionist=>resursele din economie devin suprautilizate=>preul resurselor=>costurile de producie=>oferta agregat pe termen scurt =>Y la nivelul su potenial=>preurile.

5.4. Inflaia Inflaia presupune creterea generalizat a preurilor i scderea puterii de cumprare a banilor.

M = P x Y/V => P =MV/Y

Creterea preurilor este rezultatul creterii raportului mv/y, care evideniaz existena unui dezechilibru ntre cantitatea de bani aflat n circulaie i cantitatea de bunuri produse. PCB = cantitatea de bunuri ce poate fi achiziionat cu o unitate monetar. Rata inflaiei constituie procentul de modificare a preurilor = %P = Ip 100% Dezinflaia = reprezint procesul de scdere a ratei inflaiei (care se menine pozitiv). Deflaia = procesul de scdere a preurilor Daca P => Ip < 100% => %/P < 0 => Rinflaiei < 0

5.5. Rata nominal a dobnzii. Rata real a dobnzii Rata nominal a dobnzii reprezint rata dobnzii care apare n contractele de depozit/credit (cea afiat de ctre bnci). Rata real a dobnzii ia n considerare i evoluia inflaiei. Evideniaz ctigul/pierderea real a deponentului (adic n funcie de putera de cumprare). S1(nominal) = S0(1+dn) Pentru a calcula puterea de cumprare a sumei nominale, aceasta trebuie raportat la indicele preurilor.

S1reala =Snom/P

S1reala =Snom/IP

Dac dr> 0, atunci deponenii ctig n termeni reali (ncurajat economisirea). Dac dr< 0, atunci deponenii pierd n termeni reali (ncurajat consumul).

5.6 Relaia dintre piaa monetar i piaa bunurilor. Modelul IS LM

influena unei politici

fiscale expansioniste

asupra pieei bunurilor i asupra pieei monetare

(T;TR;G)=>CAg=>Y(Piaa bunurilor)=>L=>d=>costul creditelor(Piaa monetar)=>C i I => CAg => Y(Piaa bunurilor)

monetare expansioniste oferta de moned => d => costul creditelor (Piaa monetar) =>CAg(Piaa bunurilor)=> Y => L => d(Piaa monetar)

d coreleaz piaa monetar cu piaa bunurilor Y coreleaz piaa bunurilor cu piaa monetar

5.6.1 Modelul IS LM Permite evidenierea relaiilor dintre echilibrul pieei monetare i echilibrul pieei bunurilor. a) Dreapta IS corespunde echilibrului de pe piaa bunurilor (presupunem o economie mixta i nchis) CAg = Y => C + I + G = Y

S + Tn = I + G => S + Tn G = I SPrivate + Spublice = S naionale CAg = Y => C + I + G = Y => Ca +cYd + Ia bd + G = Y I = Ia bd = functia investitiilor Ia = investitiile influenate de ali factori, n afar de rata dobnzii (d) b = elasticitatea investiiilor n funcie de rata dobnzii Ca + c(Y Ta tY + TR) + Ia bd + G = Y Ca cTa + cTR + cY ctY + Ia bd + G = Y Ca cTa + cTR + Ia + G bd = Y cY + ctY => A bd= Y [1-c(1-t)] Y = (A bd)/ [1-c(1-t)]= (A bd)Mi Mi= multiplicatorul investiiilor ntr-o economie mixt Atunci cnd se modific rata dobnzii (d), are loc deplasarea pe aceeai dreapt IS. n A (elemente autonome) exist i instrumentele politicii fiscale (transferuri, taxe autonome, cheltuieli guvernamentale)

A = cTR - cTa + G + Ca + Ia

politic fiscal IS Explicatie

expansionist creste A => Y

restrictiv scade A => Y

b) Dreapta LM corespunde echilibrului de pe piaa monetar :cererea de moned = oferta de moned L=M/P

L = Y (y;d) L = hY Kd h = reacia cererii de moned n funcie de modificarea Y K = reacia cererii de moned n funcie de modificare d

La echilibru: hY Kd = M/P => hY = Kd+M/P => Kd = hY M/P => relaie pozitiv ntre Y i d(dac Y=>L=>d)

politic monetar LM Explicatie

restrictiv deplaseaz ctre stnga M/P => Y

expansionista se deplaseaz ctre dreapta M/P => Y la aceeai rat a dobnzii (d)

c) Reprezentarea grafic a modelului IS LM Punctul E reprezint un nivel de echilibru simultan pe piaa monetar i pe piaa bunurilor. Conform modelului IS LM, echilibrul se modific prin promovarea politicilor fiscale i monetare.

Grafic:

5.7 Analiza economiei deschise

5.7.1 Cursul nominal de schimb

Cursul nominal de schimb CNS reprezint cursul valutar/de schimb - determinat n funcie de cererea i oferta de valut CNS: valuta/moneda nationala

Dac se mrete cererea de valuta => CNS => moneda nationala se depreciaz Dac se mrete cererea de valuta => CNS => moneda nationala se apreciaz 5.7.2 Cursul real de schimb

CRS reprezint cursul la care pot fi schimbate bunuri produse n ri diferite. La nivelul unei economii, cursul real de schimb se va determina pe baza preului mediu extern i a preului mediu intern CRS =CNS P*/P

CNS CRS(depreciere n termeni reali) => EN

moneda nationala se depreciaz n termeni nominali=>CRS=> moneda nationala se depreciaz i n termeni reali.

P*/P bunurile produse intern devin mai ieftine relativ la bunurile externe=>Exp;Imp=> EN

CNS CRS(apreciere n termeni reali) => EN

moneda nationala se apreciaz=>Exp i Imp =>EN(Deficitul comercial;surplusul comercial)

P*/P bunurile produse intern devin mai scumpe=> Exp; Imp; EN (depreciere in termeni reali).

5.7.3. Balana de pli externe (BPE) curpinde totalitatea plilor i ncasrilor de valuta ale rezidenilor n relaia cu agenii economici strini.

Activ Pasiv

ncasrile de valut Plile de valut