ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Proiect

Analiza macroeconomica a inflatiei

Cuprins

ţ ţ ş

ţ

Parte introductiva

Ce este inflatia?

Inflaţia reprezintă unul dintre cele mai „nocive” fenomene economice care

se manifestă în economiile contemporane. Totuşi, aceasta nu reprezintă un

fenomen nou, manifestările ale ei fiind întâlnite încă din secolele al XVII-lea şi al

XVIII-lea, şi considerată drept o maladie cronică, greu de stăpânit. Tema

inflaţiei a fost adesea pusă în discuţie de numeroşi specialişti (economişti şi nu

numai), aceştia încercând sa definească fenomenul, să explice cauzele apariţiei

inflaţiei, impactul acesteia asupra populaţiei şi agenţilor economici, formele

sale de manifestare etc.

Din punct de vedere etimologic, termenul de inflaţie provine de la latinescul

« inflare « , care are semnificaţia de a se umfla in mod exagerat. Preluarea şi

folosirea acestui termen in limbajul de specialitate al teoriei economice sunt pe

deplin motivate, de la începutul manifestării sale şi până în zilele noastre ,

fenomenul denumit inflaţie, s-a caracterizat sub raportul conţinutului şi al

formei de manifestare , printr-o creştere exagerată a preţurilor.

Scaderea de cumparare a banilor, consta in relevarea faptului ca in decursul

unei perioade relativ lungi, volumul bunurilor si serviciilor ce se cumpara intr-o

economie scade in comparative cu masa monetara si nivelul preturilor. Aceasta

se determina ca un raport intre masa monetara si nivelul preturilor, aratand

cate bunuri si servicii se pot cumpara cu cantitatea de bani existenta in

economie, la un nivel dat al preturilor.

Elasticitate a ofertei, cresterea sau scaderea volumului fizic al bunurilor

economice in raport cu variatia veniturilor, sunt decisive pentru instalarea starii

de inflatie.

Nu orice sporire a preturilor inseamna inflatie. Inflatia este inainte de toate,

un fenomen monetar, fiind legata de excedentul de masa monetara peste

nevoile reale ale economiei, determinate de oferta de bunuri si servicii scazuta.

În analizele moderne ideea asociată noţiunii de "inflaţie" este aceea că

inflaţia constituie un fenomen dinamic, care apare în mişcare, în cazul în

care echilibrul este perturbat, pentru a fi regăsit din nou. Limbajul

economic contemporan este foarte sugestiv în această privinţă,

cuprinzând expresii ca "presiuni inflaţioniste", "tensiuni inflaţioniste"

(fenomene inflaţioniste minore şi parţiale) toate acestea sugerând că

inflaţia aparţine domeniului dinamicii economice. Deci, inflaţia este un

fenomen care se desfăşoară în timp şi care reflectă anumite "forţe"

contrare care întreţin sau dereglează o mişcare prealabilă.

Cum se calculeaza inflatia?

Exista mai multe formule de calcul folosite pentru masurarea inflatiei,

printre cele mai cunoscute fiind indicele general al preturilor sau indicele

sintetic al preturilor. Acesta, cu toate ca are anumite insuficiente, exprima, in

linii generale, cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu care afecteaza

economia. Nu orice crestere a indicelui general al preturilor este expresia

directa a inflatiei. Deci, pentru a trage o concluzie corecta cu privire la natura

inflationista sau a cresterii indicelui general al preturilor, adesea, sunt necesare

nformatii si analize suplimentare.

Alti indici importanti ar fi:

a) indicele preturilor bunurilor de consum (IPC); b) indicele preturilor de productie (IPP); c) deflatorul PIB.

Indicele preturilor bunurilor de consum (IPC) masoara evolutia preturilor unui

cos de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodarie

reprezentativa. Componentele acestui cos si ponderea acestora in cheltuielile

totale sunt determinate de catre Institutul National de Statistic ape baza unor

studii efectuate prin sondaj asupra gospodariilor din Romania.

Indicele preturilor de productie (IPP) masoara evolutia preturilor in stadiile

anterioare consumului final, respective preturile materiilor prime, al

semifabricatelor si ale produselor finite inainte de a fi livrate pe piata.

Indicele general al preturilor (IGP) masoara evolutia tuturor preturilor din

economie, respectiv atat a preturilor bunurilor consumate de catre gospodarii

cat si a preturilor bunurilor care intra in procesele de productie. Acesta

reprezinta cel mai general mod de masurarea la inflatiei.

Deflatorul PIB arata evolutia nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor

si serviciilor incluse in PIB, si se calculeaza astfel:

Deflatorul PIB = PIB nominal/ PIB real *100.

Formele de manifestare ale inflatiei

In functie de marimea indicelui preturilor de consum se disting urmatoarele

forme ale inflatiei:

inflatia taratoare: reprezinta treapta inferioara si suportabila a procesului inflationist, cand rata anula de crestere a preturilor este de pana la 5%;

inflatia moderata: cand rata anuala de crestere a preturilor este cuprinsa intre 5% si 10%;

inflatia rapida: cand indicele de cresterea a pretuilor este cuprins intre 10-15%;

inflatia galopata: cand rata anuala de crestere a preturilor depaseste 15%. Un astfel de tip de inflatie este present astazi intr-o serie de tari aflate in tranzitie spre economia de piata, precum si in unele tari in curs de dezvoltare;

hiperinflatie: cand ritmul mediu de crestere a preturilor depaseste 50%.

Masurarea inflatiei

in marime absoluta - Excedentul de masa monetara peste oferta reala de marfuri, care da nastere la un surplus de cerere absoluta nominal ace se traduce prin majorari ale preturilor effective;

in expresie relativa – Este raportul intre excedentul sau surplusul de moneda ( respectiv, de cerere) si oferta reala de bunuri si servicii, in economie, caruia ii corespunde o anumita majorare a preturilor.

Cauzele care duc la aparitia si cresterea inflatiei

Emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii.

Aceasta atrage dupa sine un “surplus de cerere” si, ca urmare, cresterea ansamblului preturilor. Marirea preturilor are loc nu prin simpla sporire a cantitatii de bani, ci prin cresterea cererii pe care acesta o face posibila. Cresterea masei monetare, insotita de cresterea productiei, poate conduce la cresterea ratei dobanzii, de aici la cresterea cererii pentru investitii si implicit la cresterea preturilor.

Excedentul de cerere agregata ( inflatie prin cerere) Ea apare datorita cresterii cererii aggregate, in conditiile in care oferta agregata ramane in urma cererii sau se micsoreaza. Cererea agregata poate sa creasca si in conditiile in care masa monetara nu se modifica.

Cresterea costurilor de productie ( inflatie prin costuri)

Marirea costurilor nu stimuleaza productia si, ca urmare oferta de marfuri

scade, iar preturile cresc. Costurile de productie se maresc atunci cand

remunerarea factorilor de productie creste mai mult decat productivitatea lor;

un loc important, in acest sens, il ocupa sporirea cheltuielilor pentru salarii

neinsotita de o crestere superioara a productivitatii muncii. In acelasi sens, al

cresterii costurilor, actioneaza si marirea preturilor la materii prime, materiale.

Consecintele inflatiei

Inflatia ca stare de dezechilibru economic este preponderant negative, avand

numeroase consecinte asupre populatiei, agentilor economici si asupra

mersului de ansamblu al economiei.

Scaderea puterii de cumparare a populatiei

Redistribuirea de venituri si de avutie

Este stimulate inclinatia spre consum

Este descurajata inclinatia spre economisire

“fuga” de lichiditati si preferinta pentru plasarea disponibilitatilor banesti in bunuri durabile neproductive.

Consecintele inflatiei pe care le suporta populatia, viata social-economica

in ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflatiei.

Desi inflatia este perceputa de catre toti participantii la viata economico-

sociala cu intensitati si semnificatii diferite, exista modalitati convenite

institutional pentru a-I calcula nivelul si evolutia, pe baza unui indice al

preturilor care reprezinta o medie ponderata a preturilor unui anumit numar

de bunuri, materiale si servicii. Pot fi alese: indicele preturilor de consum (IPC),

indicele general al preturilor sau deflatorul PIB (PNB), indicele preturilor

bunurilor de capital, indicele costului vietii, scaderea puterii de cumparare a

banilor, coeficientul de devansare a cresterii indicatorilor macroeconomici

rezultativi (PIB, PNB) de catre masa monetara aflata in circulatie si disponibila

pentru achizitionarea marfurilor.

In Romania, evaluarea inflatiei se face pe baza indicelui pretului de

consum (IPC) de tip Laspeyres dupa relatia:

IPC

in care: q = cantitati de bunuri p = preturile unitare i = ponderea pe fiecare grupa de marfuri o detine in bugetele de familie ale salariatilor, pensionarilor, etc. 0,1 = perioada de baza, respectiv curenta

IPC se calculeaza prin luarea in calcul a unui nomenclator de sortimente care

cuprinde 1442 de pozitii considerate reprezentative in consumul populatiei

structurate in zece grupe de bunuri marfare. Inregistrarea preturilor are loc in

42 de localitati-resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Fiecarei grupe si

subgrupe i se atribuie o anumita pondere care rezulta prin ancheta integrala in

gospodarii realizate de catre INS si MMPS.

Inregistrarea preturilor se face saptamanal pentru marfurile alimentare si

bilunar pentru cele nealimentare si servicii, la punctele (magazinele si pietele)

stabilite. In final, se calculeaza, dupa modelul Uniunii Europene, un indice de

pret clasic de tip Laspeyers .

In Romania, cu prognozarea ratei inflatie se ocupa BNR, iar datele

concrete obtinute sunt furnizate de Institutul National de Statistica.

Evoluţia inflaţiei in Romania şi cauzele acesteia

Rata anuală a inflaţiei IPC a atins la sfârşitul trimestrului IV 2013 minimul

ultimilor 24 de ani,coborând la limita inferioară a intervalului de variaţie de ±1

punct procentual asociat ţintei staţionare de 2,5 la sută. Nivelul atins în luna

decembrie a fost de 1,55 la sută, cu 0,33 puncte procentuale sub cel consemnat

la fi nele trimestrului III şi cu 0,3 puncte procentuale mai redus decât cel

prognozat în Raportul asupra infl aţiei din luna noiembrie. Reducerea în

continuare a indicelui agregat al preţurilor de consum, în structura căruia se

remarcă intrarea în premieră a ratei anuale a infl aţiei de bază CORE2 ajustat în

teritoriu negativ, s-a datorat în principal acumulării efectelor şocurilor

favorabile de natura ofertei din cursul anului 2013. Dată fi ind natura

tranzitorie a acestor efecte, este de aşteptat ca nivelurile foarte scăzute ale infl

aţiei să se menţină doar pe termen scurt.

Evoluţiile ultimilor ani sugerează conturarea unei tendinţe a ratei infl

aţiei de a reveni relativ rapid în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei,

după epuizarea efectelor şocurilor de ofertă. Rata anuală a infl aţiei de bază

CORE2 ajustat a coborât de la 0,49 la sută la sfârşitul trimestrului III până la -

0,14 la sută la fi nele trimestrului IV. La intrarea în teritoriu negativ a inflaţiei de

bază au contribuit în mare măsură evoluţii cu impact temporar asupra ratei

anuale a acesteia, vizibile încă din trimestrul anterior: scăderea, începând cu 1

septembrie 2013, a cotei TVA de la 24 la sută la 9 la sută la unele produse de

panifi caţie şi efectul de bază favorabil asupra preţurilor produselor alimentare

procesate, determinat de recolta agricolă abundentă a anului 2013 succesivă

celei defi citare din anul precedent. La evoluţia descendentă a indicelui CORE2

ajustat au continuat însă să contribuie şi factorii fundamentali reprezentaţi de

persistenţa deficitului de cerere agregată şi de înscrierea, în cursul anului 2013,

a anticipaţiilor privind infl aţia pe o tendinţă consistentă de convergenţă către

ţinta stabilită de inflaţie.

Perspectivele inflaţiei

Proiecţia ratei anuale a infl aţiei IPC prevede coborârea temporară a acesteia,

în prima jumătate a anului 2014, sub limita inferioară a intervalului de ±1 punct

procentual din jurul ţintei staţionare de 2,5 la sută pe an, revenirea în interval

în trimestrul III 2014 şi menţinerea în interiorul acestuia până la orizontul

proiecţiei.Prognoza macroeconomică anticipează confi rmarea pentru anul

2013 a unei dinamizări semnifi cative a creşterii economice faţă de

performanţa modestă din anul precedent, susţinută de evoluţia de excepţie a

exporturilor nete şi de unele componente ale consumului privat impulsionate

de oferta abundentă de produse agroalimentare. Majorarea în ansamblu a

grupei consumului fi nal a fost însă lentă, iar contribuţia investiţiilor la creşterea

PIB este evaluată a fi fost negativă pentru întregul an. Pentru anii 2014 şi 2015

se prevede consolidarea creşterii economice la ritmuri apropiate de cel din

2013. Se anticipează însă că, spre deosebire de anul precedent, creşterea

economică în anul curent şi cel viitor va fi impulsionată de redresarea cererii

interne, pe seama atât a consumului privat, cât şi a investiţiilor. La aceasta este

de aşteptat să contribuie:creşterea venitului real disponibil al gospodăriilor

populaţiei, consolidarea progresului realizat în atragerea fondurilor europene,

revigorarea treptată a fl uxurilor de investiţii străine directe, precum şi

ajustarea graduală a condiţiilor creditării, inclusiv pe seama confi guraţiei

proiectate a condiţiilor monetare reale în sens larg. Redresarea cererii interne

va induce un avans relativ mai rapid al importurilor, implicând revenirea în anul

2015 la o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economică.

Legatura dintre masa monetara si inflatie in romania

Evolutia inflatiei in Romania (2003-2013)

ANUL INDICII PRETURILOR DE CONSUM-% RATA INFLATIEI-%

2003 115,3 15,3

2004 111,9 11,9

2005 109,0 9,0

2006 106,56 6,56

2007 104,84 4,84

2008 107,85 7,85

2009 105,59 5,59

2010 106,09 6,09

2011 105,79 5,79

2012 103,33 3,33

2013 103,98 3,98

*) Indicele anual al preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor

marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie în anul curent fata

de anul precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta).Rata anuala a inflatiei se

calculeaza scazand 100 din indicele anual al preturilor de consum.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

RA

TA I

NFL

ATI

EI-

%

ANUL

Rata inflatiei

Rata inflatiei in Romania din anul 1977 pana in 2013

ANUL INDICII PRETURILOR DE

CONSUM-%

RATA INFLATIEI-

%

1977 100,6 0,6

1978 101,6 1,6

1979 102,0 2,0

1980 102,1 2,1

1981 103,1 3,1

1982 117,8 17,8

1983 104,1 4,1

1984 101,1 1,1

1985 100,8 0,8

1986 101,0 1,0

1987 100,9 0,9

1988 102,2 2,2

1989 101,1 1,1

1990 105,1 5,1

1991 270,2 170,2

1992 310,4 210,4

1993 356,1 256,1

1994 236,7 136,7

1995 132,3 32,3

1996 138,8 38,8

1997 254,8 154,8

1998 159,1 59,1

1999 145,8 45,8

2000 145,7 45,7

2001 134,5 34,5

2002 122,5 22,5

2003 115,3 15,3

2004 111,9 11,9

2005 109,0 9,0

2006 106,56 6,56

2007 104,84 4,84

2008 107,85 7,85

2009 105,59 5,59

2010 106,09 6,09

2011 105,79 5,79

2012 103,33 3,33

2013 103,98 3,98