Macroeconomie CSIE rezolvari

7/28/2019 Macroeconomie CSIE rezolvari

http://slidepdf.com/reader/full/macroeconomie-csie-rezolvari 1/33

1.Explicaţi cu ajutorul modelului IS-LM-BP posibile efecte pe care le va aveaasupra economiei României acordarea de către Uniunea Europeană, cu titlugratuit, a 23 mld. Euro in perioada 2010-2015Modelul IS-LM-BP este folosit pentru a explica comportamentul economieinaţionale şi dinamica sa. Modelul IS – LM arată legăturile existente între

sectorul bunurilor şi serviciilor şi sectorul monetar, legătura ce există întrepieţele bunurilor şi cea a activelor financiare. El oferă un instrument simplu şiputernic de analiză a efectelor politicilor fiscale şi monetare asupra cereriiproducţiei şi a ratei dobânzii. Variabilele de bază ce fac legătura dintre pieţesunt venitul şi rata dobânzii.Echilibrul pe piata bunurilor si piata monetara ( modelul IS-LM) Modelul IS-LMeste obţinut din combinarea curbelor (IS) şi (LM), respectiv a echilibrelor pecele două pieţe: cea a bunurilor şi serviciilor respectiv cea monetară. ModelulIS –LM va arăta combinaţia de venit naţional şi rată a dobânzii care conducesimultan la echilibre pe ambele pieţe (în ambele sectoare: cel real şi celmonetar), astfel că economia este privită ca un întreg. Punctul de echilibru

este unic, iar grafic este reprezentat prin intersectia dintre cele douacurbe(grafic).Pentru a studia deplasările vom face două ipoteze: 1.Producţia (outputul)

creşte ori de câte ori există un exces de cerere de bunuri şi scade ori de câteori există un exces de ofertă de bunuri. Această ipoteză descriecomportamentul firmelor faţă de scăderea sau creşterea stocurilor. 2. Ratadobânzii creşte ori de câte ori există un exces de cerere de bani şi scadeatunci când există un exces de oferte de bani. Această ajustare derivă dinfaptul că un exces de cerere de bani conduce la un exces de ofertă de activespeculative. În tendinţa de a obţine mai mulţi bani agenţii economici vorvinde certificate, ceea ce va conduce la scăderea preţului acestora sau la

creşterea ratei dobânzii. Din mai multe motive este util să condiţionămdinamica indicatorilor prin ipoteze rezonabile. Una dintre aceste condiţionărieste ipoteza că piaţa monetară se ajustează rapid la schimbări, în timp cepiaţa bunurilor se ajustează mai lent.Balanţa de Plăţi (BP)reprezintă înregistrarea tranzacţiilor rezidenţilor unei ţăricu restul lumii. Există două mari conturi ale balanţei de plăţi: contul curent şicontul de capital. Ce-a de-a treia componentă este contul acordurilor oficiale(sectorul oficial. Rezervele oficiale sunt reprezentate de activele financiarestrăine deţinute de către guvern (autoritatea publică). O creştere arezervelor oficiale conduce la o balanţă a acordurilor curente negative.Surplusul balanţei de plăţi = creşterea rezervelor oficiale = surplusul contului

curent + fluxul net privat de capital către interior.In continuare vom analiza modelul IS-LM-BP pe cazul Romaniei. Am stabilitca IS este o dreapta de panta negativa. Dat fiind faptul ca Romania este oeconomie dechisa, faptul că o parte a venitului va fi cheltuită pentru bunuriimportate conduce la verticalizarea curbei IS faţă de cazul unei economii închise. Deci modificarea pantei curbei IS depinde de:-Elasticitateainvestiţiilor în raport cu dobânda. -Înclinaţia marginală către economisire (s)-Rata de impozitare. -Elasticitatea exportului net in raport cu dobanda (n)-

1



Inclinatia marginala catre export net (m). Deplasările curbei IS rezultă din:Modificarea cheltuielilor publice (G)- Modificarea volumului absolut alimpozitelor (T). Panta curbei LM depinde de:-elasticitatea cererii speculativede bani în raport cu rata dobânzii - senzitivitatea cererii pentru tranzacţiicurente faţă de modificările venitului naţional. Deplasarea curbei LM rezultă

din modificarea ofertei de masă monetară. O creştere a acesteia determinădeplasarea către dreapta a curbei LM, iar o scădere determină deplasareacătre stânga. Pentru a verifica dacă un punct de echilibru intern (r, Y) situatla intersecţia curbelor IS şi LM) conduce la un deficit (sau un surplus) albalanţei de plăţi este suficient să suprapunem diagrama BP peste diagramaIS – LM.

Acordarea de catre Uniunea Europeană, cu titlu gratuit, a 23 mld. Euroin perioada 2010-2015 va determina: In prima instanta, cresterea surplusulcontului de capital prin cresterea fluxului de capital catre interior.↑ CSB - > ↑ BP - > curba BP se va deplasa in jos - > vom avea o nouacurba: BP1. In al doilea rand, datorita unei intrari de capital banesc in

interiorul tarii, oferta de masa monetara va creste. ↑ M / P - > LM sedeplasează la dreapta .Cum piaţa activelor reacţionează imediat, rata dobânzii va scădea între E şiE1, ceea ce va stimula investiţiile, venitul crescând către noul punct deechilibru E’, pentru care rata dobânzii va fi r 1. Mărimea acestor modificăridepinde de poziţiile curbelor IS şi LM. Cu cât curba LM este mai aproape deorizontală, cu atât mai mari vor fi modificările în venit.Suma primita de la UE va insemna o crestere a cheltuielilor guvernamentaleG, ducand la modificarea curbei IS. ↑ G – > Y ↑ - > IS se deplaseaza spredreapta

Dacă vom presupune că rata dobânzii rămâne nemodificată, atunci

venitul se deplasează la dr . Încorporând efectele monetare ale creşteriicheltuielilor, atunci datorită creşterii venitului va avea loc creşterea rateidobânzii, iar venitul va scădea. Această creştere a ratei dobânzii va „elimina”anumite cheltuieli private iar creşterea venitului va fi mai mică decât aceeacorespunzătoare cazului în care rata dobânzii rămâne constantă. Acest efectse mai numeşte efect de compensare şi va reduce dimensiuneamultiplicatorului. Echilibrul intern se modifica, corespunzator outputului siratei reale a dobanzii . Deci Y creste, iar r scade. Aceast lucru este beneficpentru economie, sugerand o perioada de expansine in economie.

2



Tema 2: Apreciaţi faza ciclului economic în care se află România în prezent şipropuneţi, pe baza modelului IS-LM-BP măsuri de încurajare a creşterii

economiceCreşterea economică se defineşte drept un spor al ritmului produsuluinaţional brut, al produsului intern brut sau al venitului naţional brut pe capde locuitor, încercându-se tratarea simultană a aspectelor economice şisociale. Aceasta este generată de sporul calitativ şi cantitativ al resurselorproductive ale economiei naţionale, al forţei de muncă şi a capitalului. Laturacantitativă a ofertei de muncă este determinată de dinamica populaţiei, iarcea calitativă de resursele disponibile pentru educaţie şi calificareprofesională. Celălalt factor major al creşterii economice este formarea brutăde capital, care constă în lărgirea stocului de capital determinată de sporulinvestiţiilor brute; calitatea stocului de capital depinzând de nivelul

tehnologiei încoporate în acesta. Teoriile creşterii economice sugerează următoarele direcţii: 1.stimulareaacumulării private şi naţionale; 2.promovarea şi stimularea investiţiilor înindustrii şi tehnologii de vârf; 3.promovarea şi stimularea investiţiilor încapitalul uman; 4.încurajarea comerţului internaţional.Pe termen lung oferta de factori de producţie este cea care determinăcreşterea economică. De aceea guvernele încearcă să acţioneze în aceastădirecţie folosind următoarele pârghii: - Perfecţionarea calităţii forţei demuncă; -Stimularea investiţiilor prin sistemul de taxare; - Menţinerea rateidobânzii la un nivel scăzut pentru a reduce costul împrumuturilor destinateinvestiţiilor; - Stimularea cercetării ştiincifice şia dezvoltării tehnice; -Sporirea

investiţiilor în sectorul public. Deşi este general acceptată ideea creşteriieconomice ca motor al dezvoltării sociale, teoria economică evidenţiază şidaunele care însoţesc acest proces: -Deteriorarea mediului prinindustrializare, urbanizare şi în special prin poluare; - Modificarea rapidă aprofesiunilor şi a stilului de viaţă, care produce inadaptări cu consecinţeasupra calităţii vieţii; -Schimbarea involuntară a stilului de viaţă şi a calităţiiacestuia determinată de societatea de consum.În continuare vom trece la analiza situaţie existente în România.În România putem considera faptul că vârful creşterii economice s-a atins înanul 2004, care totodată a fost şi un an electoral. Dar de atunci, noile politiciale guvernului nou instalat, au făcut ca aceasta, să tindă către „ un dezastru

economic”. Un exemplu în acest fel ar fi faptul că în anul urmator, în 2005,nivelul preţurilor nu a crescut deoarece valoarea importurilor a crescut foartemult, ţinând astfel pe loc inflaţia, lucru ce a determinat totodată şi o creşterea deficitului balanţei de plăţi externe. Acordarea creditelor doar cu”buletinul” a dus la o îndatorare a cetățenilor și la un supraconsumnesustenabil care a avut ca efect două consecințe, pe termen scurt a dus lacreșterea PIB-ului, iar pe termen lung la un deficit al balanței comerciale aRomâniei la care plătim și acum, prin datora externă.

3





externa cand se reflecta in evolutia ascendenta a cursului la principaleleburse.Deprecierea interna la randul sau poate fi generala si partiala. Depreciereagenerala apare cand preturile si tarifele cresc insesizabil pe ansamblu, faptcare face sa se achizitioneze mai putine bunuri ca inainte dar cu o suma

identica de moneda ori pe piata raman marfuri cu acelasi pret ca inainte darde calitate inferioara. Deprecierea partiala in sensul ca moneda sedepreciaza doar la unele marfuri si numai intr-o anumita perioada.Deprecierea externa este cauza pentru o varietate de fenomene dramaticedin economie inclusiv a deprecierii interne.Semnificatia sa tehnica este capentru o suma data de moneda straina se va cheltui o suma mai mare demoneda nationala. Dintre formele frecvente de devalorizare o importantaaparte in contextul actualei economii romanesti ca economie deschisa si deproportii mijlocii o are devalorizarea care poate fi: Defensiva cand seomologheaza oficial prevederea pietei de cumparare externe a monedeinationale ca urmare a unei inflatii prelungite.Ofensiva cand printro atare

operatiune se urmareste stimularea exporturilor daca intre monedeleimplicate exista raporturi paritare efective.O devalorizarea partiala la care a fost supusa moneda romaneasca a fost intoamna anului 1990 cand vechea valoare paritara a monedei a fost redusabrusc pe cale administrativa fata de valoarea dolarului (de la 22lei/$ prindevalorizarea leului sa ajuns la cursul de 35lei/$).Experienta practica a aratat ca stabilizarea monetara, oprirea ferma ainflatiei, inclusiv prin devalorizare, a dat rezultate in general favorabile.Reformele monetare pentru a da rezultate de durata, trebuie sustinuteputernic prin cresterea productiei, asigurarea echilibrului bugetar, a uneibalante comerciale si de plati echilibrate, control riguros al emisiunilor

monetare si al acoperirii lor temeinice.Masurile de combatere a inflatiei merg, de regula, in sensul invers al cailorcare au dus la inflatiei. Prima intentie se indreapta spre diminuarea cererii:reducerea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor private din fonduriimprumutate, majorarea impozitului.Devalorizarea poate contribui la alimentarea inflaţiei prin efectul propagat alcreşterii preţurilor bunurilor importate. O monedă prea puternică poateproduce de asemeni pierderi economice. Iniţial o monedă puternică creşteputerea de cumpărare a statului pe piaţa internaţională. Preţurile maiscăzute la importuri pot contribui la scăderea inflaţie. Dar, exporturile devinmai puţin competitive, astfel încât exportatorii vor fi constrânşi să

urmărească o competitivitate structurală. Aceasta înseamnă o rată adobânzii mai puternică pentru plasamentele în monedă naţională, în raportcu devizele. Creşterea ratelor dobânzii poate produce scăderea investiţiilor şisubminarea creşterii PIBului. În plus, poate antrena creşterea artificială acursurilor de schimb şi implicit a riscului crahului bursier.

Efecte pozitive şi negative ale devalorizării

5



Devalorizarea monedei naţionale este efectuată de către Banca Centrală într-un regimcu rate de schimb fixe iar deprecierea rezultă din deficitul balanţei de plăţi într-o economie curegim de schimburi flexibile. În ambele situaţii se pot înregistra următoarele

efecte :(1) Devalorizarea monedei naţionale conduce la creşterea preţurilorproduselor importate.(2) În cazul în care importurile se concentrează în maremăsură pe materii prime, materiale şi tehnologiei atunci vor creşte şipreţurile interne (inflaţia importată). (3) Datorită creşterii preţurilor interneare loc o scădere a competitivităţii produselor exportate (exprimate înmonedă străină). (4) Pe de altă parte, creşterea preţurilor importurilorconduce la scăderea volumului acestora. (5) Devalorizarea monedeinaţionale generează scăderea preţurilor produselor exportate (exprimate înmonedă străină). (6) Scăderea preţurilor produselor exportate conduce lacreşterea competitivităţii produselor interne şi de aici la: (7) Creşterea

volumului exporturilor. (8) Creşterea exporturilor determină creşterea PIB împreună cu toate efectele acesteia: creşterea ofertei de locuri de muncă şiscăderea şomajului conjunctural. (9) Scăderea importurilor însoţită decreşterea exporturilor va determina scăderea deficitului balanţei comerciale.Efectele descrise anterior au loc doar în cazul unei economii competitive peplan internaţional şi a unui comportament concurenţial din partea firmelorinterne. Din aceste considerente vom sublinia şi dezavantajele care potaparea în cazul unei asemenea politici:(1) Efectul – profit al unei devalorizări constă în faptul că exportatorii,păstrându-şi preţurile în moneda străină. (2) vor câştiga la repatriereavalutei un venit mai mare în moneda naţională, iar volumul exporturilor

rămâne nemodificat. (3) În ceea ce priveşte importatorii, dacă vor decide sămenţină preţurile interne nemodificate (pentru a păstra volumul desfacerii),aceştia vor înregistra o scădere a profitului, iar dacă vor majora preţurile, vascădea volumul desfacerilor. (4) Aceste efecte vor determina scădereadeficitului balanţei comerciale. (5) Efectul de concurenţă constă încomportamentul exportatorilor şi importatorilor în raport cu devalorizarea.Dacă elasticitatea cererii faţă de preţuri este puternică, vor scădeaimporturile şi vor creşte exporturile. (6) Creşterea exporturilor şi scădereaimporturilor determină scăderea deficitului balanţei comerciale.Dacă cereaeste realativ inelastică în raport cu preţurile, volumul importurilor va rămânerelativ nemodificat. (7) Menţinerea nemodificată a importurilor determină

creşterea deficitului balanţei comerciale.Efectul unei devalorizări nu este de la început favorabil balanţei de plăţidatorită inerţiei sistemului economic şi efectelor de întârziere. Grafic, formaefectelor unei devalorizări este aceea a literei J, respectiv în primul an are loco depreciere a soldului balanţei comerciale, urmată de o îmbunătăţire progresivă a acestuia. Revenirea la echilibru se efectuează, în general, dupădoi – trei ani de la devalorizare.

6



În cazul unei monede slabe există multe situaţii în care o devalorizare nu areefectele scontate. În cazul unei monede puternice, chiar dacă pe termenscurt o apreciere a acesteia generează o înrăutăţire a balanţei economice,pe termen lung se realizează o consolidare a monedei şi o bază stabilăpentru relansare economică şi obţinerea unei balanţe comerciale şi \de plăţi

excedentară.

4. Analizati evolutia somajului si a inflatiei in Romania in ultimii 18 ani sicomentati curba PhillipsInflatia este procesul de crestere semnificativa si persistenta a nivelului

preturilor. Aceasta mai poate fi definita prin scaderea puterii de cumparare aunei unitati monetare. O crestere a inflatiei, a nivelului preturilor de sub 1%anual nu este considerata inflatie. Un nivel al inflatiei intre 1 si 3% esteconsiderat rezonabil pentru o economie in expansiune, iar o astfel de inflatiese numeste inflatie taratoare. La polul opus, in care inflatia este de peste50% avem hiperinflatie.Pe termen lung inflatia este prezenta in oriceeconomie. Exista doua tipuri de inflatie:anticipata si neanticipata. Inflatianeanticipata este acea crestere surprinzatoare a preturilor, crestere care nua fost anticipata de agentii economici. Inflatia poate fi masurata prinintermediul IPC, IPP, IGP sau deflatorul PIB. IPC masoara evolutia preturilorunui cos de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o

gospodarie reprezentativa. IPP masoara evolutia preturilor in stadiileanterioare consumului final, respectiv preturile materiilor prime, alesemifabricatelor si ale produselor finite inainte de a fi livrate pe piata. IGPmasoara evolutia tuturor preturilor din economie. Deflatorul PIB arataevolutia nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor si serviciilor incluse inPIB: = * 100. Cele mai generale masuri pentru inflatie sunt IGP sideflatorul PIB.

Inflatia are drept cauze cresterea salariilor care conduce la crestereacosturilor de productie.De asemenea, cresterea cererii de bunuri si serviciimai rapida decat cresterea ofertei va determina cresterea preturilor.O altacauza a inflatiei este reprezentata de cresterea masei monetare. Dintre

politicile antiinflationiste amintim: controlul preturilor, controlul salariilor,reducerea cererii agregate, prin intermediul politicii de venituri sau prinpolitica monetara (masa monetara mica). In ceea ce priveste somajul, acestapoate fi analizat prin intermediul indicatorilor absoluti (nr. efectiv de someri)sau indicatorilor relativi ( Rata somajului= S/PA*100), S-nr. someri, PA-populatia activa.Somerii, a doua componenta a populatiei active, se determina in 2 variante:someri inregistrati si someri in sensul BIM.

7



In statistica internationala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj: -rataglobala standardizata BIM =someri in sen BIM/ populatia activa totala; -rataglobala standardizata OCDE= someri/ populatia activa totalaSomajul a fost clasficat in mai multe tipuri: -Voluntar/Involuntar;-Conjunctural/ Frictional/ Structural.

In functie de raportul cerere-oferta:Clasic/ Ciclic/ SezonierÎn România problema şomajului tinde să se agraveze şi datorită faptului că a început să se restructureze o parte a întreprinderilor mari şi foarte mari.Această restructurare presupune deci şi pierderea unor locuri de muncă,care adăugându-se la numărul şomerilor deja existenţi pe această piaţă nuva reuşi decât să agraveze problema şomajului.Relatia negativa intre somaj si inflatie este evidentiata de curba Phillips.

In cazul unei concurente perfecte pe piata, preturile si cantitatile seajusteaza catre echilibru. (Teorema Cobweb). In cazul Romaniei ratasomajului se observa ca are un trend descrescator. Variatii mai mari aleacestuia s-au inregistrat in ianuarie 2000 (cand a crescut brusc de la 11.8%

la 12.3%) sau in mai 2001 cand a scazut de la 9.8% la 9.2%. In 1991 s-auinregistrat cele mai mici valori ale somajului, media anuala fiind de doar1.8%. Daca analizam valorile corespunzatoare pentru rata inflatiei observamca acestea urmeaza o dreapta cu panta negativa, deci au tendintadescrescatoare. (in 2000 aceasta a fost de 45.7%, iar in 2009 de doar5.59%). Pentru 2010 estimarea ratei inflatiei este cuprinsa intre 1 si 6%.Există trei etape ale procesului inflaţionist la noi în ţară :1. Inflaţia până la revoluţia din decembrie 1989. Această etapă a procesuluiinflaţionist se caracterizează prin fatpul că: preţurile au fost menţinute forţatsub control ; a existat o penurie acută de produse şi servicii adăugându-se laaceasta şi proasta calitate, banii menţinuţi la populaţie au fost foarte puţini

folosindu-se un sistem agresiv de impozite.2. O a doua etapă ţine de la la revoluţia de la 1989 până la declanşareaacţiunii de liberalizare a preţurilor ;(1989-1996). Această perioadă secaracterizează prin faptul că preţurile au fost menţinute la un nivelsatisfăcător; creşterea veniturilor populaţiei; creşterea fără motiv a maseimonetare.3. Trecerea la sistemul de preţuri liberalizat a fost o adevărată loviturăpentru economia românească, importurile au crescut în comparaţie cuexporturile; moneda naţională a fost scăpată de sub control depreciindu-se în continuu faţă de cursul de referinţă.In 1993, imediat dupa Revolutie, rata inflatiei a atins un nivel maxim de

256,1%. Dupa aceea, rata inflatieie a cunoscut un declin gradual până înanul 1997 când economia ţării a cunoscut o perioadă de instabilitateeconomică ce a condus la atingerea unui nou nivel al inflaţiei (154.8%). Din1997 si pana astazi, rata inflatieie a scazut treptat, tinta pentru 2010 fiind de3.5%.Rata somajului a scazut constant (mai ales din 2002) datorita mentineriicresterii economice, consecventei in aplicarea eficienta a masurilor privindsistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca,

8



care au creat permanent oportunitati de ocupare pe piata muncii. Ratasomajului in 2003 a fost de 7.6% (fata de 10.2 % in 2002) datoritaimplementarii masurilor prevazute in Programul socila aprobat de GuvernulRomaniei, in urma caruia au fost incadrate in perioada 1 noi. 2002-31 mar.2003 64.877 persoane.

Analizand ultimii 18 ani, am identificat trei cicluri complete de crestere sidescrestere a ratei somajului, al patrulea fiind in plina desfasurare:1. intre august 1992 si noiembrie 1996, rata somajului a crescut de la 5.9%

la 11.5% dupa care a scazut inapoi la 6.1%, ciclul total decrestere/descrestere intinzandu-se pe o perioada de 51 de luni. Maximul de11.5% a fost atins dupa o perioada de 19 luni de crestere, iar descresterea adurat 32 de luni, insa pe ultima parte, revenirea a fost semnificativa:in ultimele 9 luni ale perioadei, rata somajului a scazut de la 9.8% la 6.1%.

2. noiembrie 1996 – octombrie 2001: rata somajului s-a majorat de la6.1% la 12.5% (39 de luni de crestere discontinua) revenind la 7.7% dupa 19de luni de scadere, valoarea de 6.1% nefiind insa atinsa.

3. octombrie 2001 – mai 2003: in doar 19 luni, rata somajului a urcatde la 7.7% la 13.5% revenind apoi la 7.6%, aceasta evolutie spectaculoasaputand avea si alte explicatii pe care nu am reusit sa le identific (de ex,intrarea in randul somerilor a un0r categorii de persoane care nu au fostprinse in statistici pana la momentul respectiv, urmata de iesirea acestoradin statistici dupa o anumita perioada).

4. iulie 2008 – prezent: rata somajului este acum de 7.8%, cu 4.1puncte procentuale sub nivelul din iulie 2008, cresterea avand loc peparcursul a 17 luni.

Inflaţia manifestată în România în intervalul 1990–2000 s-a menţinut laun nivel ridicat, dar într-un evident proces de dezinflaţie după anul 2000, în

timp ce şomajul a avut o evoluţie sinuoasă, declinul şi dezechilibreleprovocate de trecerea la economia de piaţă determinand o adevăratăexplozie a şomajului în primii ani ai tranziţiei. Deşi în literatura despecialitate se apreciază că pe termen mediu relaţia de compensare inflaţie-şomaj (curba lui Philips) nu se respectă, totuşi faptul că economiaromânească se află în proces de tranziţie spre economia de piaţă estereflectat de existenţa, într-o anumită proporţie, a acestei relaţii. In ceea cepriveste Romania, relatia inversa dintre inflatie si somaj a putut fi observatain perioada 1993-1994, cand inflatia a scazut de la 256.1% la 136.7%, intimp ce somajul a crescut, de la 10.4% la 10.9%. In schimb, in perioadaurmatoare, scaderea inflatiei a fost insotita de scaderea ratei somajului.

Pana in 2008, trendul descrescator s-a mentinut la ambii indicatorianalizati.Curba Phillips poate fi considerat un instrument important în

fundamentarea politicii economice pentru ca fiecare punct al ei poate ficonsiderat o strategie economica. Asadar, pentru a putea restabilizaechilibrul economic, este necesar a se actiona asupra celor 2instrumente(ambele cu efecte negative asupra cresterii) care, actionand unaasupra celeilalte pot aduce nivelul economiei la un prag de echilibru.

9



10



5.Analizati pietele bunurilor si serviciilor si cea monetara din Romania prinintermediul modelului IS-LM.

Conceptul de piaţă desemnează sfera economică în care producţia demărfuri apare sub formă de ofertă, iar nevoile de consum sub formă de

cerere. Piaţa pune în evidenţă raporturile care se stabilesc între sferaproducţiei şi sfera consumului.O bună cunoaştere a pieţei presupune şi identificarea şi analizareacategoriilor/tipurilor de parteneri prezenţi în cadrulacesteia, reunite subdenumirea de “ansamblu al publicului”.Acest public cuprinde şase categoriiprincipale, după cum urmează: ♦ consumatorii sau utilizatorii finali; ♦

cumpărătorii; ♦ distribuitorii; ♦ prescriptorii şi consilierii; ♦ concurenţii; ♦

furnizorii.

11



Un loc important revine pieţei bunurilor şi serviciilor, în care activitateacomercială este practic omniprezentă. Pe aceasta piata se poate conturamodelul IS, model ce reprezinta sectorul real al economiei si explicamecanismul sau de functionare. Curba IS arata legatura ce exista intre rateledobanzilor si nivelul output-uriloe pentru care cheltuielile planificate

egaleaza venitul agregat(PNB,PIB). Cu alte cuvinte, fiecare punct de pe curbaIS arata combinatia de venit agregat si rate ale dobanzilor pentru careinvestitiile planificate sunt egale cu acumularile planificate. Curba IS poate fideterminata atat grafic, cat si analitic.Cheltuielile publice pot fi usor atasate modelului prin adaugarea lororizontala in cadranul (a), la curba EMK, ceea ce va genera o deplasare catredreapta a acestei curbe cu G unitati, respectiv va fi I+G. Pentru a descrieinflueta modifcarii taxelor si impozitelor, vom incepe cu cadranul (c), in carecurba acumularii se va deplasa catre dreapta cu T, respectiv va deveni S+T.In niciunul dintre cazuri analiza fundamentala nu este modificata, iar curba ISva contine si cheltuielile publice, precum si taxele si impozitele

corespunzatoare.Expresia cea mai generala a curbei IS este:

De unde rezulta dependenta intre PIB si rata dobanzii:

Piaţa monetară este o piaţă a capitalurilor pe termen scurt şi foarte scurt.Piaţa monetară se derulează în principal la băncile care crează monedă , dela care se pot procura disponibilităţile necesare pentru a face faţă fluxurilorde plăţi . De aceea se poate spune că piaţa monetară este o piaţă a monedeicentrale , adică a biletelor de bănci , a numerarului în general şi adisponibilităţilor în cont create la banca de emisiune . Piaţa monetară este opiaţă de lichidităţi pe termen scurt pentru toate organismele de creditbancare . Participanţii la această piaţă sunt bănci , case de economii ,societăţi financiare , banca de emisiune , trezoreria statului , casele detitluri , etc.Pe aceasta piata se poate contura modelul LM sau curba de echilibru pepiata monetara care arata combinatia de rate ale dobanzii si neveluri alevenitului agregat astfel incat cererea reala de masa monetara sa fie egala cuoferta. Toate punctele situate pe curba LM indica echilibre posibile ale pietei

monetare.Panta curbei LM depinde de: Elasticitatea cererii speculative de bani inraport cu rata dobanzii. Cu cat aceasta elasticitate este mai mare, cu atatcurba LM este mai plata( are o inclinatia mai mica).Senzitivitatea cererii pentru tranzactii curente fata de modificarile venituluiagregat. Cu cat aceasta senzitivitate este mai mare, cu atat curba LM tindecatre verticala(are o panta mai mare).

12



In cadrul acestui model, oferta reala de bani este egala cu diferenta intrecererea de tranzactii si cererea speculativa:

Unde: este cererea de tranzactii; este cererea speculativa; masamonetara de bani, oferta de bani, senzitivitatea cererii speculative,

senzitivitatea cererii in rapot cu venitulUtilizand aceste informatii obtinem dependenta intre output si rata dobanzii:

Echilibrul pietelor:

Modelul IS-LM este obtinut din combinarea curbelor IS si LM, respectiv aechilibrelor pe cele doua piete, cea a bunurilor si serviciilor si cea monetara.Modelul IS-LM va arata combinatia de output sau venit agregat si rata adobanzii care conduce simultan la echilibre pe ambele piete( in ambelesectoare: cel real si cel monetar), astfel ca economia este privita ca unintreg. Punctul de echilibru este unic, iar grafic este reprezentat prin venitul

Yo si rata dobanzii ro. Orice punct in afara curbelor IS si LM reprezintadezechilibre pentru ambele sectoare (monetar si real) din economie.Deplasarea acestor puncte catre nivelul de echilibru conduce la modificareasimultana a venitului si a ratei dobanzii.

6.Evoluția comețului extern al României în ultimii 18 ani și influența acestuiaasupra formării PIB- ului (modelul IS-LM-BP). Țările lumii efectueză schimburi de bunuri din mai multe cauze: Datorităcondițiilor climatice unele bunuri nu sunt disponibile peste tot în lume; multedintre bunurile agricole sunt în această situație; Resursele naturale nu sunt

13



distribuite în mod egal în lume (unele țări nu dețin rezerve de petrol saucărbune, în timp ce pentru alte țări aceste resurse sunt în exces);Deoarece factorii de producție și resursele naturale tind să fie imobile, estemai convenabilă specializarea în producția bunurilor ce utilizează factoripentru care există un avantaj în fabricație și exportul bunurilor astfel

obținute în schimbul unor produse care nu pot fi fabricate în condițiieficiente. Specializarea și schimbul cresc nivelul producției în întreaga lumeși asigură posibilitatea atingerii unui nivel de trai mai ridicat.Principiul avantajului comparativ: Legea costurilor comparative arată cățările pot câștiga din specializare, iar schimbul bunurilor arată diferențele decost relativ în producerea acelor bunuri.Principiul avantajului absolut: Dacă una din țări este mai eficientă înproducția ambelor bunuri, atunci aceasta are un avantaj absolut.Avantajul comparativ se fundamentează pe dotarea cu factori: muncă,capital fix, resurse naturale și capital financiar, iar avantajul absolut se referăla faptul că o țară exportă un bun dacă aceasta era produs la costul cel mai

mic.Activitatea de comerț exterior cuprinde în raporturile cu străinătatea:Vânzarea- cumpărarea sau schimburile de mărfuri; Prestările de servicii; Transporturile și expedițiile internaționaleProiectarea și executarea de lucrări; Asistență sau colaborare; Operaţiunilefinanciare, asigurările şi turismul şi, în general, orice acte sau fapte decomerţ.Formele tradiționale de comerț exterior sunt:Importul de mărfuri care reprezintă totalitatea operațiunilor cu caractercomercial prin care se cumpără mărfuri din alte țări și se aduc în țară pentruconsumul productiv și neproductiv.

Exportul de mărfuri care reprezintă totalitatea operațiunilor cu caractercomercial prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într- o țărăse vând în alte țări.Câștigul obținut din schimb este dat de creșterea outputului total datorităspecializării fiecărei țări în produsele pentru care deține avantaj relativ.Împărțirea câștigului între țări depinde de raportul prețurilor produselorschimbate.

ITS=100*

_ _ _

exp _ _ _

importatebunurilor preturilor Indicele

ortatebunurilor preturilor Indicele

Pe termen lung, diferențele dintre productivitățile absolute tind să fie

eliminate prin deplasarea forței de muncă și a altor resurse către regiunile cuproductivitate înaltă.Comerțul exterior influențează creșterea economică, această influențămanifestându- se sub mai multe forme. În primul rând, comerțul exteriorasigură înfăptuirea realizării produsului social chiar în condiţiile în carestructura cererii diferă de structura ofertei. Se ştie că asigurarea uneieficienţe a producţiei presupune un anumit volum minim al acesteia. Dacăacest volum depăşeşte capacitatea de absorbţie a pieţei interne, asigurarea

14



unei producţii eficiente impune apelarea la piaţa externă. Pe de altă parte,anumite produse fie că nu pot fi obţinute în producţia internă fie că nu se justifică din punct de vedere economic a se obţine din producţia internă. Şi într-un caz şi în celălalt aceste produse se pot obţine numai de pe piaţaexternă. În al doilea rând, comerţul exterior determină sporirea sau

diminuarea venitului naţional produs în exterior, în funcţie de raportul dintrevaloarea naţională şi valoarea internaţională a mărfurilor care fac obiectulcomerţului exterior.Exportul, reprezintă un important element calitativ de apreciere afuncţionalităţii organismului economic şi în ţara noastră, aflată încă în plinproces de reajustare a vechilor structuri economice vizând macrostabilizareaşi edificarea unei economii de piaţă eficiente. O primă categorie detransformări cu incidenţa asupra comerţului exterior românesc şi care audebutat imediat după 1989, se referă la mutaţiile operate în sistemulorganizatoric specific acestor activităţi.Astfel, în perioada anterioară lui decembrie 1989, întregul sistem al activităţii

de comerţ exterior era structurat în întreprinderi de comerţ exteriorspecializate pe domenii de activitate si subordonate ministerelor și seurmărea: susţinerea importurilor de materii prime (minereuri. petrol, gazenaturale), dar şi a celor de maşini şi utilaje; promovarea" cu orice preţ" aexporturilor din toate domeniile, în vederea creşterii încasărilor valutare îndevize liber convertibile;limitarea strictă a importurilor în devize liberconvertibile;După decembrie 1989, fostele întreprinderi de comerţ exteriorau fost transformate în societăţi comerciale (societăţi pe acţiuni), dar aucontinuat să se afle sub coordonarea ministerelor de resort, având ca obiectde activitate desfăşurarea operaţiunilor de import-export al produselorministerelor în subordinea cărora se aflau. Se urmărește în principal

creșterea cererii de bunuri de larg consum din import care favorizeazăapariția a numeroare societăți particulare cu capital românesc sau străin înpoziția de importatori a unor produse din această categorie.Perioada 1993-1996 este puternic marcată de fenomene turbulente care se produc atât însfera macroeconomică (caracterizată prin inconsecvenţa politicilorcomerciale aplicate, exacerbarea fenomenului inflaţionist, devalorizareamonedei naţionale în raport cu principalele devize etc.), cât şi în ceamicroeconomică.Perioada 1996-2002, din punctul de vedere al evoluţieistructurii organizatorice a comerţului exterior, este o perioadă de consolidareşi relativă stabilitate. În acest interval, România a adoptat o serie de politicieconomice destinate reorientării geografice a schimburilor sale comerciale

şi, mai ales restructurării inter- ramuri a bunurilor exportate si importate. Înpofida acestor eforturi, ţara noastră a rămas şi în această perioadă unimportator net care înregistrează un deficit comercial care tinde să sepermanentizeze Principalele cauze responsabile pentru această stare ,defapt, rămân insuficienţa restructurare a economiei, dar mai ales, ponderearidicată a întreprinderilor de stat în totalul firmelor producătoare de bunuridestinate exportului. Prin extinderea comerțului internațional, firmele

15



naționale intră în concurență cu partenerii externi, fapt ce ar putea stimulascăderea costurilor de producție și creșterea eficienței.

7. Analizaţi evoluţia cursului de schimb nominal şi real în România înultimii 18 ani

Operaţiunea de stabilire a cursului valutar pe piaţă în funcţie de cerere şiofertă se numeşte cotaţie. Valutele sunt monede naţionale care, încirculaţie, au putere de plată şi pot fi constituite ca rezerve în alte ţări. Existădouă categorii de monede internaţionale, respectiv monede naţionaleconsacrate şi instrumente monetare şi unităţi de cont. Printre monedelestrăine se pot aminti : dolarul american, lira sterlina, euro, yenul japonez etc.Preţul la care o monedă se schimbă cu alta se numeşte rata deschimb sau curs de schimb. Referindu-ne la România, cursul de schimb alleului reprezintă preţul leului în alte monede. Ca orie alt preţ, cursul deschimb este determinat de raportul cerere-ofertă. Cererea de lei pe piaţaexternă reprezintă suma pe care agenţii economici doresc să o cumpere într-o anumită zi pentru un anumit curs de schimb dacă vor găsi un vânzător.Oferta de lei reprezintă suma pe care agenţii doresc să o vândă pe piaţădacă vor găsi un cumpărător.

Valoarea monedei unei ţări depinde în ultimă instanţă deperformanţele sale în comerţul internaţional. Un surplus al balanţeicomerciale indică o cerere mai mare pentru moneda naţională, respectiv ocerere mai mare de bunuri interne. În acest caz cursul de schimb va fi relativridicat în raport cu alte monede. Un deficit al balanţei comerciale va indicaun exces de ofertă de moneda internă şi în consecinţă o monedă slabă.

Modificarea cererii de monedă poate fi determinată de :-O creştere apreferinţelor străinilor pentru bunurile importate; -O creştere a venituluirestului lumii; -Un flux de capital către interior; -Speculaţii.

Măsurarea cursului de schimb

Există mai multe moduri de a se măsura cursul de schimb. Unul dintremodurile convenţionale de măsurare se numeşte curs de schimb nominalbilateral. Acesta este bilateral în sensul că este o rată de schimb a uneimonede în raport cu alta şi nominal deoarece specifică rata de schimb întermeni nominali( lei/lire sterline, lei/yen japonez, lei/dolar etc). Cursul deschimb bilateral poate fi exprimat în două moduri : monedă străină/monedanaţională sau monedă naţională/monedă străină.

Pentru a şti dacă bunurile interne au devenit mai ieftine sau mai

scumpe decât bunurile din străinătate, trebuie să evidenţiem evoluţiapreturilor interne şi a celor din străinătate. Astfel se va obţine cursul deschimb (efectiv) real.

Cursul de schimb real este raportul dintre preţurile străine şi internemăsurat în aceeaşi monedă. El va măsura competitivitatea ţării în comerţulinternaţional.Deci cursul real de schimb este definit ca: R=Pf*e/P unde :- Pf reprezintă nivelul preţurilor din străinătate ; - P reprezintă nivelulpreţurilor interne; -e reprezintă preţul în lei al unei unităţi monetare străine.

16



Teoria parităţii puterii de cumpărare (PPC) explică modul în care seformează echilibrul cursului de schimb între două monede în raport cu nivelulpreţurilor din cele 2 ţări. Cursul de schimb se va stabili în punctul în careputerea de cumpărare a unei unităţi de monedă este aceeaşi în fiecare ţară.

Cursul de schimb ce exprimă paritatea puterilor de cumpărare se

referă la cursul de schimb nominal, care menţine cursul real de schimbconstant pentru o anumită perioadă, ca de altfel şi nivelul competitivităţiiinternaţionale.Sunt 2 tipuri de cursuri de schimb : flexibile şi fixe.

. Studiu de caz : RomâniaÎn România, politica monetară actuală se concentrează pe promovareagradată a deflaţiei, fără a pune în primejdie competitivitatea externă. Înderularea politicii sale monetare, Banca Nationala a României foloseştecursul de schimb în principal ca pe o ancoră nominală. În alegerea traseuluicursului de schimb, BNR caută să găsească echilibrul dintre stăpânirea

inflaţiei şi evitarea unei aprecieri reale negarantate, care ar putea apăreadacă alte politici nu vin în sprijinul acestor eforturi. În cazul în care cursul deschimb real îşi depăşeşte nivelul pe termen lung, competitivitatea externăeste afectată negativ iar cursul de schimb devine nesustenabil. De aceea,evaluarea cursului de schimb real, şi, în special, încercarea de a determinadacă rata reală este supra sau sub-evaluată în ceea ce priveşte nivelul săupe termen lung, reprezintă o problema crucială pentru derularea politiciimonetare în România.

17



8. Comentaţi dinamica valorilor nominare şi reale ale principalilor indicatorimacroeconomici în România în ultimii 18 ani.

Analiza indicatorilor macroeconomici, în perioada 1985 - 2008, evidenţiazătransformările importante ce s-au produs pe plan economic şi social, dar şi întârzierile înregistrate în promovarea mecanismelor de piaţă, în pregătirea

premiselor pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a societăţiiromâneşti.Indicele Preţurilor de Consum (IPC)- se calculează lunar şireprezintă un indice agregat al preţurilor bunurilor şi serviciilor achiziţionatede către gospodării. IPC este cel mai cunoscut indicator care măsoarăvariaţiile în costul vieţii. În multe situaţii, variaţia anuală a IPC esteechivalată cu nivelul inflaţiei.PIB (Produsul intern brut) Este unul dintre principali indicatoriimacroeconomici care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şiserviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei îninteriorul unui stat în decurs de un an. Există trei modalităţi de calcul a PIB:Metoda producţiei (a valorii adăugate brute) +=∑VA PIB pp impozit pe

produs+taxe vamale-subvenţiiMetoda Cheltuielilor PIBpp=Consum(C)+Cheltuieli guvernamentale(G)+Investiţii(I)+Export net(NX)Metoda Veniturilor PINpf =salarii+profit+rente+dobânzi+venitul proprietarilorPINpp=PINpf +taxe indirecte(TI)-Subvenţii(Sv)PIBpp=PINpp+AmPIBpf =PIBpp-Taxe indirecte+subvenţiiSalariul-cantitatea de bani plătită în schimbul muncii prestate. Este de obiceiprincipala formă de plată asupra căreia se concentrează angajatul şiangajatorul ca parte a negocierii contractului de muncă. Dacă din salariulnominal brut scădem taxele şi impozitele plătite obţinem salariul nominal

net. Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri materiale şi servicii deconsum personal ce pot fi cumpărate, cu ajutorul salariului nominal net, la unmoment dat.Inflaţia este procesul de creştere semnificativă şi persistentă a nivelului preţurilor. În perioadele în care se manifestă fenomenele inflaţioniste,influenţa preţurilor care cresc este mai mare decât a celor care scad, astfel încât, pe total, nivelul mediu al preţurilor va creşte. De asemenea, inflaţiamai poate fi definită prin scăderea puterii de cumpărare a unei unităţi

18

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bani



monetare (respectiv a cantităţii de bunuri şi servicii ce poate fi achiziţionatăprin intermediul unei unităţi monetare). Cele mai generale măsuri pentruinflaţie sunt indicele general al preţurilor şi deflatorul PIB. Deflatorul PIBarată evoluţia nivelului mediu al preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilorincluse în PIB.

Rata inflaţiei reprezintă creşterea procentuală a preţurilor pe o anumităperioadă de timp, de regulă pe un an.RI=IPC-100% RI=Deflatorul PIB-100%Şomajul -dezechilibru macroeconomic ce afectează populaţia aptă de muncăprin pieredrea locurilor de muncă sau negăsirea lor.

Rata şomajului reprezintă nivelul şomajului relativ. 100⋅=

A P

NS RS sau unde

NS=număr de şomeri(indicator absolut); PA=populaţia activă;

19



9. BALANTA DE PLATIBalanta de plati externe reflecta sintetic toate incasarile I platile

valutare ale unei tari,rezultate din relatiile sale cu alte tari,pe o perioada detimp,deregula un an. Balanta de plati serveste ca instrument de analiza anivelului de dezvoltare a unei tari si a structurii economiei acesteia.Este inesenta barometrul intregii activitati economic-finaciare a unei tari.Ea pune inevident capacitatea de productie a bunurilor si competivitatea acestora pepiata international,atat in ceea ce priveste calitatea cat si pretul acestora

Componentele standard ale balantei de plati,dupa metodologiaFondului Monetar International,sunt:1.Contul current : -Bunuri si servicii : a)Bunuri(balanta comerciala):marfuri deexport-import(evaluate in preturi la frontier vamala a tarii exportatoare-FOB);bunuri de prelucrare; reparatii la bunuri; procurarea de bunuri in porturide catre carausi; aur nemonetar; b)Servicii:de transport; turism-calatorii; alte categorii de servicii(de comunicatii,deconstructii ,de asigurari, financiare,de informatica,leasing,servicii cultural side recreere,taxede licenta). Venituri: a)venituri din munca(salarii si altecompensatii,in numerar sau in natura); b)venituri din investitii directe sau deport ofoliu(dividend, dobanzi, remiteri de profituri); c)venituri din alte

investitii decapitalo(dobanzi aferente operatiunilor pe termen scurt,mediu silung). Transferuri curente a)Transferuri ale administratiei publice(subventiisau donatii la bugetele curente,asistenta tehnica,despagubiri propuse printratate de pace ,contributii guvernamentale la bugetele administrative aleorganizatiilor internationale);b)Transferuri private (remiteri ale muncitorilorangajati in alte economii ,cadouri pensii alimentare si alte transferuri deajutoare,premiii castigate, pensi necontractuale de la agent iineguvermnamentale,prime de asigurare temporara nu pe viata,mai putin

20



cheltuielile aferente acestor servicii si asigurarile temporare,ajutoare date inalte scopuri).2.Contul de capital si financiar:Investiţiile;Împrumuturile;Activele de rezervăEchilibrul BPE -obiectiv fundamental al politicilor economice -Diagramaechilibrului extern

Conform politicilor economice obiectivele general acceptate aleacestora vizeaza echilibrul intern al unei economii(atragerea unui nivel inaltsi stabil al utilizarii fortei de munca,stabilirea preturilor),dar si atragereaechilibrului Balantei de palti exterioare(echilibrul exterior),definit ca situatiain care deficitul contului current nu este foarte mare incat sa nu se poatarambursa datoria exteriopara,nici excedentul nu este asa ridicat incat sa-Ipuna pe straini in aceasta situatie.De ce deficitul contului current poate fi o problema a politicii economice?Avand deficite persistente ale contului current o natiune imprumutata inpresent(in perspective rambursarii din veniturile viitoare),crescandu-sidatoriile fata de restul lumii ce vor trebui onorate in viitor: ;

datoria externa la sfarsitul anului “t”O parte mai mare din PIB trebuie platita strainatatii,deci ramane o parte maimica pentru consum si investitii.Faptul ca o tara este din ce in ce maidependenta de imprumuturile externe agraveaza termenii in care aceasta seimprumuta .Pentru a atrage o parte mai importanta din fondurile strainilortrebuie referite rate de dobanda mai inalte,ceea ce conduce la un transfersuplimentar de venit catre strainatate.Deficitul copntului current dublat de dificultatile in atragerea finantariiexterne,provoaca un dezechilibru pe piata valutara.Oferta de valuta estedata de incasarile din exporturi si de finantarile externe atrase,iar cerereaeste determinata de platile pentru importuri si de rambursarile in conturile

datoriei externe existente.Deficitul de valuta creat de tranzactiile comercialenefiind acoperite de fluxurile de capital conduce la o discrepanta intre cereasi oferta de valuta.

Restabilirea echilibrului se poate reface prin completarea oferteivalutare cu sume din rezerva valutara(situatie intalnita in regimurilecursurilor fixe)sau prin deprecierea monedei nationale ce poate restabiliegalitatea export-import.Pentru o economie deschisa sau un grad dedeschidere al economiei in crestere,efectul consecutive este crestereainflatiei,preturile fiind direct influentate de cursul de schimb.Costurile :-confiscarea activelor aflate pe teritorii straine –creditorii isi potconvinge guvernele sa confiste activele debitorilor aflate pe teritoriul

lor:reserve valutare ale Bancii Centrale a tarii debitoare,active externedetinute de rezidentii tarii debitoare,bunuri exportate de debitor cetranziteaza tara creditoare;-exluderea de pe piata international de capital(de la imprumuturileviitoare):detinatorii de capitaluri isi pierd incerderea in promisiunea derambursare a tarilor ce declara vmoratorii ale datoriei externe ,deci nu vormai avansa fonduri catre acestea.Tara debitoare nu va mai putea atrage nici

21



investitii straine,ecestea vor fii reduse si finantate prin economisirea internareducandu-se consumul.Declinul poate pune in pericol stabilitatea politica;-reducera investitiilor din comertul exterior-cel mai serios cost al crizei este oconsecinta a primelor doua –confiscarea exporturilor si lipsa creditelor pentruexport deterioreaza capacitatea tarii de a face plati viitoare in contul datoriei

externe (in lipsa incasarilor din export).Comertul exterior al unei astfel detari se poate rezuma doar la tranzactiile burter

10. Fluxurile de capital şi balanţa de plăţiFluxurile de capital (FC) depind de diferenţele dintre rata internă a

dobânzii (r ) şi ratele dobânzilor din străinătate (rf ), astfel că surplusulbalanţei de plăţi (BP) este:

BP = Nx(Y, Yf, R) + FC(r – rf) (4.6)Astfel, în multe situaţii, ţările trebuie să facă faţă problemei politicii pecare să o adopte, deoarece un cont curent deficitar conduce la înrăutăţireafluxurilor de capital, astfel încât va exista un conflict între echilibrul intern şicel extern.

Echilibrul extern există atunci când balanţa de plăţi are un soldapropiat de zero. Altfel, banca centrală va pierde sau va câştiga rezerve.Echilibrul intern este atins atunci când economia se află la nivelul ocupăriicomplete a factorilor.O politică monetară expansionistă va îmbunătăţi situaţia utilizării factorilordar, va înrăutăţi

balanţa de plăţi întrucât scade rata internă a dobânzii r şi capitalul sedeplasează către exterior. În acest context fluxurile de capital, sensibile larata dobânzii, sugerează soluţia problemei: o creştere a ratei dobânzii vaconduce la finanţarea deficitului comercial. Aceasta arată faptul că pentruatingerea echilibrului intern şi extern trebuie utilizate simultan atât politicifiscale şi bugetare cât şi politici monetare. Fiecare punct de echilibru internse află la intersecţia curbelor IS şi LM. În aceste condiţii ajustările depind înmod esenţial de regimul cursului de schimb.

22



Modelul Mundell – Fleming extinde analiza pentru economii cu o perfectămobilitate a capitalului.a) În condiţiile unor cursuri de schimb fixe ţările nu pot adopta o politicămonetarăindependentă. Ratele dobânzilor nu pot devia mult de la cele existente pe

plan mondial. Orice încercare de a duce o politică monetară independentă vaconduce la fluxuri de capital şi la necesitatea intervenţiei în economie, astfel încât rata dobânzii să revină la nivelul celei internaţionale.b) În condiţiile unor cursuri de schimb perfect flexibile banca centrală nu vainterveni pe piaţa monetară deoarece cursul de schimb se ajusteazăautomat, astfel încât să se păstreze echilibrul balanţei de plăţi (BP = 0).Orice deficit al contului curent trebuie finanţat prin fluxuri de capital dinexterior, iar un surplus al contului curent conduce la fluxuri de capital cătreexteriorFluxurile de captial aduse de românii din stăinătate sunt în principal datorateefectului de migraţie. Una dintre principalele consecinţe pozitive ale

migraţiei internaţionale face referire la remitenţe. Remitenţele pot fi definiteca fiind transferuri băneşti spre ţara de origine. Cele asociate forţei demuncă migrante reprezintă fluxuri transmise de migranţi spre familii şi/sauprieteni şi sunt văzute de cele mai multe ori ca o compensaţie pentrufenomenul de „brain-drain” şi, în general, pentru ieşirile de capital uman.Acestea cresc veniturile ţării din surse externe, cu efecte în domeniulcreşterii nivelului de trai al celor ce le primesc, al dezvoltării economicelocale, prin creşterea consumului şi a investiţiilor, precum şi prin reducereapresiunii asupra guvernului pentru implementarea reformelor economice şisociale.

11. Politici de creştere economică monetară

Mecanismul de transmisie a politicii monetarePe termen scurt evoluţia preţurilor este supusă unor influenţe multiple,generate de factori provenind din economia naţională şi din mediul extern,care acţionează asupra cererii şi ofertei agregate. Pe termen mediu şi lung, însă, un rol fundamental în asigurarea stabilităţii preţurilor îi revine conduiteipoliticii monetare. Mecanismul de transmisie a politicii monetare reprezintătotalitatea canalelor prin care banca centrală, utilizând un set variatde instrumente de politică monetară poate influenţa dinamica cererii

agregate şi a preţurilor din economie.Dintre canalele (sau mecanismele specifice) de transmisie a politiciimonetare identificate de literatura de specialitate, practica economică arelevat cu precădere importanţa următoarelor: canalul ratelor dobânzilorpracticate de instituţiile financiare; canalul creditului; canalul cursului deschimb; canalul efectelor de avuţie şi bilanţ; canalul anticipaţiilor agenţiloreconomici privind inflaţia.Instrumentele de politică monetară

23

http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=3327




Setul de instrumente şi proceduri prin care banca centrală implementeazăpolitica monetară în vederea atingerii obiectivului său fundamental formeazăcadrul operaţional al politicii monetare.

Principalele instrumente de politică monetară pe care BNR le are ladispoziţie conform reglementărilor în vigoare sunt:

1. OPERAŢIUNILE DE PIAŢĂ MONETARĂ reprezintă cel mai importantinstrument de politică monetară al BNR. Acestea se realizează la iniţiativabăncii centrale, având următoarele funcţii: ghidarea ratelor de dobândă,gestionarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi semnalizareaorientării politicii monetare.

Potrivit reglementărilor în vigoare, principalele categorii de operaţiunide piaţă monetară aflate la dispoziţia BNR sunt: operaţiuni repo -; atragerede depozite ;emitere de certificate de depozit ; operaţiuni reverserepo; acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentrugarantare ;vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare ;swap valutar

2. FACILITATILE PERMANENTE oferite de BNR instituţiilor de credit audrept scop: (i) absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termenfoarte scurt (o zi); (ii)semnalizarea orientării generale a politicii monetare;(iii) stabilizarea ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe piaţa monetarăinterbancară, prin coridorul format de ratele dobânzilor aferente celor douăinstrumente.

3. REZERVELE MINIME OBLIGATORII (RMO) sunt reprezentate dedisponibilităţi băneşti ale instituţiilor de credit, în lei şi în valută, păstrate înconturi deschise la Banca Naţională a României.

Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea decontrol monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii

de către BNR) şi cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetarăinterbancară. Rolul major al RMO în valută este acela de a temperaexpansiunea creditului în valută.

12. Politici de crestere economica fiscala si bugetara

Politici fiscale (bugetare) intr-o economie inchisa.Pentru a descrie efectelepoliticilor fiscale (si monetare) se utilizeaza modelul IS-LM. In cazul in carecurba LM este verticala (cererea de moneda este inelastica in raport cu rata

dobanzii – acceptiunea monetarista), efectul unei cresteri a cheltuielilorpublice se manifesta prin deplasarea curbei IS in sus (in IS’), dar cum cerereade bani este inelastica, venitul ramane nemodificat si prin urmare tot efectulse va resimti numai asupra ratei dobanzii, care va creste la r’, si astfel politica fiscala este ineficienta. In acest caz, solutia de crestere a venituluiagregat consta in cresterea ofertei de moneda, crestere ce va avea un efectmaxim asupra venitului agregat. In cazul in care curba IS este verticala(cererea de bani este elastica in raport cu rata dobanzii – acceptiunea

24





keynesiana), adica ratele dobanzilor au efecte nesemnificative asupra cereriide investitii, o crestere a cheltuielilor publice deplaseaza curba IS catredreapta in IS’, ceea ce conduce la cresterea venitului agregat de la la Y’. Inacest caz, politica fiscala are efect maxim asupra venitului, si nu politicamonetara.

Efectele de transmisie ale politicilor fiscala si bugetara de relansareeconomicaAspecte pozitive: - Puterea publică (guvernul) - Creşterea veniturilor totale(Y) - Majorarea P.I.B. şi a investiţiilor private.Aspecte negative: - Cresterea cererii de consum - Cresterea cheltuielilorpublice, a transferurilor sau scaderea taxelor - Cresterea ratei dobanziiPolitici fiscale (bugetare) intr-o economie deschisa-Economiile deschisecontin sectorul extern si prin urmare se reprezinta prin modele care includbalanta de plati (BP) si cursul de schimb. În condiţiile unui capital foartemobil balanţa de plăţi este sensibilă faţă de rata dobânzii. Dacă rata dobânziiscade sub nivelul celei internaţionale, capitalul tinde să se îndrepte către

exterior, ceea ce va conduce la un deficit al balanţei de plăţi şi o devalorizarea cursului de schimb. Invers, o creştere a ratei dobânzii va determina un fluxde capital către interior, un surplus al BP şi o apreciere a cursului de schimb.In regimul ratei de schimb fixe: - Politica de relansare bugetară se poateefectua prin intermediul cheltuielilor publice (creşterea acestora) sau ataxelor (prin scăderea volumului impozitelor sau diminuarea ratei deimpozitare). - Datorită creşterii preţurilor produselor interne produseleexterne devin mai competitive pe piaţă; - Creşterea cererii de bunuri şiservicii antrenează o creştere a cererii de masă monetară, care antrenează ocreştere a ratelor dobânzilor pe pieţele financiare. - Creşterea cheltuielilorpublice sau scăderea taxelor determină fie creşterea cheltuielilor statului fie

diminuarea veniturilor acestuia.Cum balanţa comercială este deficitară, iar balanţa capitalurilor esteexcedentară, efectul total asupra balanţei de plăţi este incert. Totuşi, acestefect depinde în mare măsură de gradul de mobilitate al capitalurilorinternaţionaleIn regimul cu rate de schimb flexibile- Efectele de transmisie sunt similarecelor descrise in cazul unui regim cu rate de schimb fixe.

25



13. Politici antiinflationiste si politici antisomaj.

26



Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate careafecteaza economiil tuturor tarilor. . Somajul se poate caracteriza ca o starenegativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibilaprin neasigurarea locurilor de munca.

Forme de şomajŞomajul voluntar rezultă din refuzul de a se angaja al celor ceestimează că salariul si condiţiile de muncă nu recompensează în modcorespunzător eforturile pe care ei le consimt atunci când lucrează.Întrucâtcomportamentul ce stă la baza şomajului voluntar ar putea exista oricând, s-a formulat concluzia că în orice societate există un şomaj natural care nupoate fi resorbit, un şomaj permanent, denumit şi şomaj normal, pentru cănu este determinat de factori conjuncturali şi monetari.

Somajul involuntar include persoanele neocupate care ar fi dispuse salucreze, acceptand chiar un salariu nominal mai mic decat salariul existent,sperand ca atunci cand cererea efectiva de munca se va mari, va creste si

nivelul ocuparii.Şomajul ciclic este excedentul ofertei de muncă a cărei geneză ciclicăeste determinată de conjunctura economică şi caracterul sezonier aldiferitelor activităţi. Această denumire se aplică pentru: a)şomaj conjuctural,cauzat de alernanţa perioadelor de prosperitate şi depresiune carecaracterizează lumea industrializată b)şomajul sezonier, provocat desezonalitatea unor activităţi precum construcţiile şi agricultura

Şomajul structural este determinat de tendinţele de restructurareeconomică, geografică, zonală,sociala care au loc în diferite ţări, mai ales subincidenţa crizei energetice, revoluţiei tehnico-ştiintifice, închiderii firmelornerentabile, perimării unor produse şi, odată cu acestea, a unor meserii,

datorită modificării gustului şi opţiunilor consumatorilorŞomajul tehnologic este determinat de înlocirea vechilor tehnici şitehnologii cu altele noi, precum şi de centralizare unor capitaluri şi unităţiloreconomice ducând la restrângerea locurilor de muncă.

Şomajul frictional sau tranzitoriu este starea de inactivitatemomentană (termen scurt) care corespunde unei situaţii say fazeintermediare ce se scurge între încetarea activităţii în cadrul unui loc demuncă.

Politici antişomaj-Fiind un fenomen care afectează, în diferite proporţii,toate ţările, prin nivelul, structura, durata şi consecinţele sale, şomajul s-aimpus atenţiei guvernelor şi forţelor sociale, devenind o preocupare

generală. Pe termen scurt, obiectivul major al tuturor acestora îl formeazăatenuarea exacerbării consecinţelor sale, iar pe termen mediu şi lungobiectivul constă în diminuarea sau chiar resorbirea resurselor de muncăaflate în stare de şomaj.

Masuri pt diminuarea somajului - măsurile de organizare a pregătirii şicalificării celor în căutarea unui loc de muncă

- Măsurile ce privesc populaţia activă ocupată

27



De fapt, cea mai semnificativă problemă care priveşte populaţia ocupată sereferă la “împărţirea” (partajul) muncii între cei angajaţi şi crearea unei noiposibilităţi de angajare.Diminuarea reală a şomajului nu poate fi decât rezultatul creării de noi locuride muncă ce sunt însoţite de rezultate benefice corespunzătoare. În această

etapă, literatura economică atribuie creşterea numărului locurilor de muncă în mare parte protecţiei mediului natural.O altă clasificare a politicilor antişomaj este aceea a diversificărilor acesteadupă momentul în care apar. Astfel, avem: Politicile pasive sunt acele politiciprin care statul susţine direct nivelul de trai al indivizilor ale căror şanse deangajare în muncă au scăzut considerabil prin plata directă a şomerilor.Politicile active în domeniul pieţei muncii sunt acele politici prin care seintervine direct pe această piaţă cu scopul declarat de a reduce rataşomajului, astfel încât ea să se stabilizeze în jurui ratei de echilibru aşomajului.De regulă, prin politicile antişomaj, nu se încearcă să se stabilizeze rata

şomajului, lucru extrem de dificil, ci rata ieşirii din şomaj şi durata medieaşteptată a rămânerii în şomaj.Ambele mărimi sunt influenţate de ceea ce se numeşte starea dedependenţă a şomerilor, care este interacţiunea reciprocă dintre scădereamoralului muncitorilor, care au cunoscut şomajul pe termen lung şicomportamentul economic faţă de aceştia.Politicile antişomaj pure pot fi completate cu politici de venit şi politici deimpozitare.Politicile de impozitare (taxare) sunt politici de venit bazate însă pemecanisme indirecte.Politicile de stabilizare macroeconomică cuprind componente din toate cele

trei tipuri discutate mai sus: politici anticiclice (de stabilizare a outputului),antiinflaţioniste şi antişomaj.

28



14.Tipuri de multiplicatori si efecte de multiplicare. Studiu de caz pentruRomânia.Economia României este una deschisă şi cu sector guvernamental. Analitic,PIB-ul Romaniei se calculează prin metoda cheltuielilor folosind următorulsistem de ecuaţii:PIBpp=Y=C+G+ I+NXC=C0 + cYD

YD= Y-T+TR T= Ta+ tY.Forma finala a Pib-ului este Y= (1/1-c(1-t))[C0-cTa +cTR + G+I +NX] (1),unde notam 1/(1-c(1-t)) cu αG si acesta este multiplicatorul politicii bugetare.Multiplicatorul reprezinta cantitatea cu care se modifica output-ul inconditiile in care cererea agregata autonoma creste cu o unitate.Avem următorii multiplicatorii:

a) ∆Y/∆G; ∆Y/∆I; ∆Y/∆Ta b)∆Yd/∆G; ∆Yd/∆Ca; ∆Yd/∆Ta c)∆C/∆Ta; ∆C/∆TR d)∆Y/∆t

Politica fiscala sau bugetara reprezintă politica autoritatii publice în ceea cepriveste nivelul cheltuielilor publice, al transferurilor, precum si structura si

nivelul taxelor şi impozitelor. O politica de stabilizare consta in actiuni aleautoritatii publice indreptate psre controlul nivelului output-ului simentinerea sa cat mai aproape de nivelul ocuparii complete a factorilor

Efecte ale politicii de relansare economică bugetară:1.Modificareacheltuielilor publice ∆Y=αG* ∆G2.Modificarea volumului transferului ∆Y /∆TR=c* αG 3.Modificarea volumuluitaxelor este similara cu cea avolumului transferurilor, dar de semn contrar. ∆Y=-cY0 ∆t /(1-c(1-t1))Stabilizatorul automat este reprezentat de orice mecanism care fărăintervenţia statului, reduce amplitudinea modificarii output-ului. Exemple:

ajutorul de şomaj, stocul, sistemul de impozitare proportional, ritmulconstant de crestere al masei monetare. Somajul este un stabilizatorautomat deoarece le permite somerilor sa consume chiar daca nu au delucru, per total conducand la o scadere a cererii mai putin accentuatadecatdaca acestia nu ar avea deloc castiguri. Stocul este un stabilizator automatdeoarece in momente in care cererea este mai mica decat oferta stocurilecresc, iar cand cererea isi revine si este mai mare decat oferta, stocuriledescresc. Astfel nu se permite prabusirea productiei de bunuri. Deficitul

29



bugetar (DB) se calculeaza ca diferenţa între cheltuielile publice (cheltuieliguvernamentale şi transferuri) şi mărimea veniturilor publice (provenite dintaxe si impozite).DB=G +TR- Ta-t*YDacă DB ia o valoare negativă atunci avem excedent bugetar, altfel

discutăm de deficit bugetar.Legatura dintre modificarea cheltuielilor publicesi modificarea deficitului bugetar este ∆DB=∆G-t*∆Y/∆G ∆DB==∆G*(1-t* αG). Legatura dintre modificarea deficitului bugetar si modificarea cotei deimpozitare este ∆DB= -t1*∆Y- Y0*∆t.

30



15. Politici neokeynesiene şi de tip monetar de creştere economicăModelul IS-LM pretinde să reprezinte esenţa “Teoriei Generale” a lui JohnMaynard Keynes (1936) sub forma unui sistem de ecuaţii simultane. Unuldintre rezultatele uimitoare ale modelului IS-LM a fost imposibilitatea de aobţine rezultatul Keynesian de “echilibru al şomajului”. Modelul a avut

tendinţa de a produce rezultatul neoclasic de “ocuparea totală a forţei demuncă”. Ca urmare, în scopul generării unui “echilibru al şomajului” casoluţie a acestui sistem de ecuaţii, neo-keynesienii au apelat la salarii rigide,la rata dobânzii – cerere de investiţii inelastică, la venit – cererea de masămonetară inelastică, sau la alte imperfecţiuni ale acestui sistem.Cum afectează politicile monetare creşterea economică?Banca naţională

încearcă să menţină stabilitatea preţurilor prin controlul nivelului ofertei debani. Astfel, politica monetară joacă un rol de stabilizator, influenţândcreşterea economică prin mai multe metode.Menţinerea stabilităţii preţurilorreprezintă contribuţia adusă de politica monetară creşterii economicedurabile. Politica monetară se foloseşte de instrumentele ei pentru a verifica

masa monetară în vederea menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediuşi lung. Teoria şi dovezile empirice din literatura de specialitate sugereazăcă, de obicei, creşterea economică durabilă pe termen lung este asociată cuun nivel mai mic al preţurilor. Cu alte cuvinte, inflaţia ridicată estedăunătoare pentru performanţa şi bunăstarea economică pe termen lung.Politica monetară are un impact radical asupra condiţiilor de finanţare îneconomie, nu numai asupra costurilor dar şi asupra disponibilităţii de credit,asupra dispoziţiei băncilor de a se expune unor riscuri specifice, etc. Aceasta

31



influenţează, de asemenea, aşteptările cu privire la direcţia viitoare aactivităţii economice şi a inflaţiei, afectând, astfel, preţurile mărfurilor,preţurile activelor, ratele de schimb, precum şi consumul şi investiţiile.Politici privind cererea şi oferta agregată de bunuri şi servicii într-o economie închisă.

Una din principalele preocupări ale teoriei macroeconomice este problemainflaţiei, deci este necesară introducerea ipotezei modificării preţurilor înmodelele considerate.În continuare vom utiliza modelele cerere agregată-ofertă agregată (CeA şi OA). În acest model, curba cererii agregate (CeA) nueste aceeaşi cu curba cererii agregate de masă monetară. Curba CeA poatefi determinată grafic din modelul IS – LM, introducând nivelul preţurilor cavariabilă endogenă. Astfel, curba cerereii agregate (CeA) are o pantănegativă şi descrie legătura dintre venitul agregat real (output) şipreţuri.Toate punctele de pe CeA reprezintă echilibre, pe pieţele considerate,corespunzătoare unor preţuri diferite.Creşterea cererii autonome sau aofertei nominale deplasează curba CeA către dreapta iar scăderea lor duce la

o deplasare a curbei CeA către stânga. Curba ofertei agregate (OA) descrierelaţia ce există între nivelul preţurilor şi outputul economieiconsiderate.Curba ofertei agregate keynesiene este orizontală – firmele oferăorice cantitate de bunuri cerută pentru nivelul dat al preţurilor.Curba oferteiagregate clasică (şi neoclasică) este verticală – indiferent de nivelulpreţurilor, oferta agregată de bunuri şi servicii rămânenemodificată.Intersectând CeA şi OA obţinem punctul de echilibru E aleconomiei adică outputul de achilibru şi nivelul de echilibru al preţurilor.Dacă guvernul aplică o politică expansionistă (de scădere a taxelor, creşterea cheltuielilor publice, modificare a ratei de schimb sau creştere a maseimonetare) atunci curba CeA se va deplasa către dreapta în CeA', deplasare

ce duce la creşterea venitului în punctul şi la creşterea preţurilor înp1.Efectul multiplicatorului keynesian se reduce.(dacă preţurile ar fi rămasconstante venitul s-ar fi modificat mult mai mult – -, dar datorită modificăriipreţurilor venitul la echilibru este mai mic – -). Oferta agregată pe termenscurt(OAS) şi pe termen lung (OAL).Dacă salariaţii refuză să accepte oreducere a salariului real când creşte nivelul venitului agregat şi vor cere ocreştere a salariilor, atunci venitul şi preţurile nu se pot menţine la nivelul deechilibru dat (E din imag de mai sus). Pe termen lung, outputul real rămânenemodificat, înregistrându-se doar o creştere a preţurilor. Astfel curba oferteiagregate pe termen lung este verticală.

32



Spirala salarii-preţuri-Guvernul poate încerca să contracareze tendinţa derevenire a outputului la nivelul iniţial şi generează un nou şoc în cerereaagregată. Pornind de la un nivel de echilibru E dat de un nivel Y al venitului şiun nivel P al preţurilor, deplasarea curbei CeA spre dreapta datorită creşteriinivelului outputului şi al preţurilor (Y1,P1) va avea ca efect creşterea salariilor

ceea ce va face ca curba OAS să se deplaseze spre stânga (OAS1

) de-a lungulcurbei OAL. Efectul acestui lucru este dat de creşterea niveluluişomajului.Guvernul acţionează atunci printr-un nou şoc aplicat cereriiagregate deplasând curba din CeA1 în CeA2 adică printr-o nouă creştere aoutputului şi preţurilor (Y1, P3), economia revenind pe curba ofertei agregatepe termen lung (OAL).

În punctul E4 outputul real este acelaşi cu cel din E însă nivelulpreţurilor este în P4. Outputul a crescut doar în termeni nominali, şomajul arămas la acelaşi nivel însă inflaţia a fost mult mai mare.Versiunea keynesiană -Curba OA are formă de L. De-a lungul zonei orizontaledin OA , orice creştere (deplasare a CeA) nu determină şi creşterea

preţurilor, doar a outputului şi a gradului de ocupare al forţei de muncă.Înmomentul în care se atinge nivelul de ocupare completă a factorilor deproducţie (Yf) orice creştere a CeA va avea ca unic efect creşterea preţurilor.(outputul nu creşte nici măcar pe termen scurt).Versiunea neo-clasica-Monetariştii extremi consideră că OA este verticalădeci creşterea CeA va avea ca unic efect creşterea preţurilor (outputul nucreşte nici măcar pe termen scurt).

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	lucian-filote
View:	262 times
Download:	1 times

Macroeconomie CSIE rezolvari

Documents