16
Curs:[1] T. Cretu,“Fizica Generala”, Vol. I, Vol II, Ed. Tehnica,1984[2] T. Cretu,“Fizica Generala”, Ed. Tehnica,1997[3] R. Titeica, I. Popescu, “Fizica Generala”, Vol I, II si III, Ed. Tehnica,1971[4] F.W. Sears, M.W. Zemansky, H.D. Young,“Fizica”, Ed. Didactica siPedagogica, 1983
2
Pedagogica, 1983[5] C. Kittel, W.D. Knight, M.A. Ruderman,“Cursul de Fizica de laBerkeley”,Vol I – Mecanica, Ed. Didactica si Pedagogica,1981[6] E. Luca,“Fizic ă Generală” , Ed. Didactica si Pedagogica,1981[7] R. Feynman,“Fizica” , Vol. I, II si III, Ed. Tehnica,1970[8] L. Mitoseriu, V. Tura, “Electricitate si Magnetism”, Ed. Univ. Al.I.Cuza,1996
Laborator:
[1] T.D. Strugariu,“Fizica genarala. Lucrari practice de laborator”,Ed.
Ars Docendi,2003
Seminar:
3
Seminar:
[1] T.D. Strugariu,“Probleme şi Răspunsuri Comentate”, Ed. Muşatinii,
Suceava,2002
[2] I.M.Popescu,“Probleme rezolvate de fizică” ,(vol.I), Ed.13Dec.,1984
Definitie: (din grec. physis = natura) - Fizica estestiinta naturii
Lord Kelvin (1824-1907): “Eu spuneam adesea ca stii ceva in legatura cusubiectul, cand il poti exprima in numere, cand nu il poti exprima in numere,cunoasterea ta este slaba si nesatisfacatoare, poate fi doar inceputul unui proces decercetare.”
4
Definitie: (din grec. physis = natura) - Fizica estestiinta naturiicarestudiaza structura si proprietatile materiei, cum si fenomenelelegate de transformarile acesteia, in particular de acele transformariin caresubstantele isi modifica compozitia chimica.
� Sistemele cu care se ocupa fizica sunt alcatuite din corpurisi din campuri,interactiile dintre elementele unui sistemmanifestandu-se prin forte simomente.
Exemplu: un corp aflat in campul gravitational este supusactiunii unei forte in urma faptului ca acel corp are o masa nenula.Deasemenea, un corp care are sarcina electrica, introdus intr-un camp
5
Deasemenea, un corp care are sarcina electrica, introdus intr-un campelectric este supus actiunii unei forte conditionate de sarcina corpului sicare nu se manifesta daca acel corp isi pierde sarcina.
� Fizica observa modul in care se desfasoara fenomenele, descopera legiledupa care se petrec si explica producerea lor. Pentru a descrie cantitativstarile sistemelor studiate si transformarile suferite deacele sisteme, fizicamasoara valorile marimelor ce caracterizeaza proprietatile care determinaacele stari si transformari.
� Fizica macroscopicastudiaza starile si transformarile sistemelor ladimensiuni la care nu e neaparat nevoie sa se tina cont de structuramoleculara sau atomica a corpurilor.
� Fizica microscopica descrie starile si tranformarile sistemelor ladimensiuni destul de mici astfel incat structura lor moleculara, respectivatomica, sanupoatafi neglijata.
6
atomica, sanupoatafi neglijata.
� Teoriile care descriu evolutia sistemelor fizice la scara macroscopica suntnumite, adesea,teorii clasice. Ele sunt uneori folosite in studiul anumitorsisteme in care apare structura moleculara, ca de exemplu, in teoria cineticamoleculara a gazelor. Experienta arata insa, ca in studiul la scaramicroscopica, ori de cate ori e nevoie de o aproximatie mai buna, teoriileclasice nu sunt suficiente. In acest caz, sunt folosite asa numitele teoriicuantice.
� Legile fizicii pot fi exprimate fie printr-unenunt, fie, adesea, printr-oformula in care intervin marimile ale caror valori se schimba in cursuldesfasurarii unui fenomen, fie printr-oreprezentare grafica.
� Pe langa legile exprimand modul in care, intr-o transformare efectuata inanumite conditii, se schimba valoarea unei marimi ce caracterizeazasistemul care se transforma, in functie de variabilele unor parametri, se
7
sistemul care se transforma, in functie de variabilele unor parametri, secunosc silegi de conservare, care exprima ingrandiriale posibilitatilor detransformare.
� Conformunei legi de conservare, nu sunt posibile decat transformarile incursul carora valoarea unei anumite marimise conserva. Se cunosc atatlegide conservare generale (legea conservarii energiei, legeaconservariisarcinii electrice), aplicabile in toate conditiile cat silegi de conservare cuaplicabilitate restransa (legea de conservare a stranietatii, legea deconservare a paritatii, intalnite in fizica nucleara).
� Cand impingemsau tragemun corp spunemca exercitam o fortaasupralui. Pana in prezent se considera ca existapatru tipuri fundamentale deforte.
� Forta gravitationala.� Forta elctromagnetica.
8
� Forta elctromagnetica.� Forta slaba.� Forta tare.
� Forta Gravitationalaeste cea mai slaba dintre toate, iar ea este cea carementine Pamantul ca un intreg, leaga Soarele si planetele sale in sistemulsolar si stelele in galaxii. Fortele gravitationale pot actiona in spatiu de ladistanta fara contact direct. Purtatorul acestei forte este gravitonul care panain prezent nu a putut fi pus in evidenta experimental.
� Forta Electromagnetica– asigura existenta atomilor, moleculelor si asistemelor cristaline ca edificii stabile. Intensitatea acesteia este mai micadecat intensitatea fortei slabe. Domeniul de existenta (sau actiune) esteinfinit, la fel ca si in cazul fortei gravitationale. Forta exercitata intre douaparticule de acelasi tip este de respingere. Purtatorii acestei forte suntfotonii.
� Forta slaba– esteo forta decontactcareaparela distantedeordinul 10-17
9
� Forta slaba– esteo forta decontactcareaparela distantedeordinul 10-17
m, adica inferioare dimensiunilor nucleare care sunt de ordinul a 10-15 m.Intensitatea acesteia este de 109 ori mai mica decat intensitatea fortei tari,insa este mult mai puternica decat forta gravitationala. Aceasta forta nupoate forma stari stabile in sensul in care forta gravitationala poate forma unsistemsolar. Purtatorii acestei forte sunt bozonii Z si W pentru a carordescoperire in anul 1983 s-a acordat premiul Nobel.
� Forta Tare (sau nucleara)– leaga nucleonii impreuna pentru a formanucleele tuturor elementelor din sistemul lui Mendeleev. Ea se manifestaintre quarci, iar interactiunile dintre acestia sunt intermediate de catregluoni.
10
gluoni.
� In procesul de cunoastere, trecerea de la observarea calitativa a unuifenomen lacaracterizarea lui cantitativa, impune determinarea valoriimarimilor fizice ce caracterizeaza sistemul studiat, deciefectuarea unormasuratori. Astfel, o definitie aunei marimi masurabiletrebuie sa ofere unsir de regului pentru calcularea ei in functie de alte marimi care pot fimasurate.
11
masurate.
Exemplu: regula de calcul a impulsului (definit ca produsuldintre masa si viteza), este continuta in definitie. Tot ce estenecesar este sa se stie cum se masoara masa si viteza.
� A masura o marimeinseamna a o compara cu o marime deaceesi natura,considerata caunitate.
� Definitia vitezei este data in functie dedistanta(lungimea) sitimp, dar nuexista alte marimi in functie de care sa fie exprimate distanta si timpul.
� Lungimea si timpul sunt douamarimi fundamentale (primitive) alemecanicii. Pe langa marimile fundamentale mai putemintalni si marimiderivate.
12
�Marimile fundamentale nu pot fi definite cu ajutorul altor marimi,introducerea lor se face fie prin experiment, fie prin postularea existenteiunor proprietati fizice ce pot fi evidentiate ulterior in urma unorexperimente.
� Marimele fundamentale sunt in numar detrei: lungimea, timpul si masa(in literatura mai puteti gasi si forta ca fiind a patra marime fundamentala,insa aceasta se confunda cu masa).
� Marimele derivate se definesc in functie de cele primitive printr-oformula sau relatie de definitie
Exemplu:dr
vdt
=�
�
Q It=
- viteza
- cantitateade electricitate
13
� La Congresul International de Masuri si Greutati din 1960 s-a adoptatprin conventie un numar desapte marimi fundamentale. La aceste marimi s-au adaugat ulterior doua marimi suplimentare.
Q It= - cantitateade electricitate
Nr. crt. Denumirea marimii Denumirea unitatii de masura
Simbolulunitatii
1 Lungimea Metru m
2 Timpul Secunda s
3 Masa Kilogram Kg
4 Intensitatea curentului electric Amper A
Marimi fundamentale:
14
4 Intensitatea curentului electric Amper A
5 Temperatura Kelvin K
6 Cantitatea de substanta Mol mol
7 Intensitatea luminoasa Candela Cd
Nr. crt. Denumirea marimii Denumirea unitatiide masura
Simbolul unitatii
1 Unghiul plan Radian rad
2 Unghiul solid Steradian sr
Marimi suplimentare:
� Obiectivul cursului de Fizica pentru ingineri consta in aprofundareaproblemelor de fizica utile viitorului inginer, precum si formareadeprinderilor de a opera cu acestea.
� In functiedemetodeledestudiuale fenomenelor, fizica seimpartein:
15
� In functiedemetodeledestudiuale fenomenelor, fizica seimpartein:� Fizica experimentala.� Fizica teoretica (Fizica analitica).
� Principalele domenii clasice pe care le studiaza Fizica sunt: Mecanica,Termodinamica si Fizica Statistica, Oscilatii si Unde, Electricitate siMagnetism, Optica, Fizica atomica si Nucleara.
The end
16
