REABILITAREA GERIATRICĂ IN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII ȘTIINȚELOR COMUNICĂRII SI

AL IMPACTULUI JURNALISTIC

PROF. UNIV. DR. EMERIT GHIURU RODICA

INVATAMANTUL GERIATRIC IESEAN TRADITIE SI ACTUALITATE

Prof. Dr. J. Hurjui, Acad. Prof. S. Milcu,

Acad. Prof. Dr. Ana Aslan

SENESCENŢA - IMPERATIV AL TIMPURILOR NOASTRE

GERIATRIA SI GERONTOLOGIA

Geriatria – specialitatea medicala adresata asistentei medicale a varstnicilor

Gerontologia – specialitatea care se adreseaza preventiei patologiei varstnicului

PROBLEMATICA ABORDARII PACIENTULUI VARSTNIC

- medicala- in contextul artei comunicarii- sub impactul jurnalistic

VARSTA – LA CATI ANI INCEPE IMBATRANIREA?

-peste 65 ani?

-peste 70 ani?

Sau… CAND?

…. De la nastere?

… peste 30 ani cand mecanismele compensatorii incep sa incetineasca?

… “niciodata”? Ponce de Leon a descoperit Florida in timp de canta “fantana tineretii”

Progresele medicinei au marit speranta de viata!

B: 1900 – 46 ani in prezent 70 ani

F: 1900 – 48 ani in prezent 72 ani

DE CE TRUPURILE NOASTRE SUNT “CONSTRUITE SA IMBATRANEASCA”

1. Teorii genetice: ADN este detinatorul codului genetic, ce ordoneaza si dirijeaza reactiile biochimice ce duc la sinteza normală de proteine necesare vietii.

2. Teoria degradarii si reparării ADN : destinul celulei şi implicit procesul de imbătrânire depinde de eficienţa mecanismelor de reparare a ADN-ului alterat .

3. Teoria pierderilor genetice: Acumulare tardivă de mutaţii si recombinări nefavorabile, cu apariţia unor modificări in sinteza proteică.

4. Teoria genelor modificatoare, frenatoare: Genele frenatoare, ce blocheaza efectele degenerative ale genelor de îmbătrânire, devin la un moment dat ineficiente.

5. Teoria radicalilor liberi (RL) (Denman si Harman, 1956): RL sunt produsi intermediari cu numar impar de electroni, ceea ce le ofera o foarte mare reactivitate.

OFENSIVA IMPOTRIVA CELOR IN VARSTA: DISPUTA “TINERETE - BATRANETE”

Manusa aruncata de tineri:

- in copilarie: in suflet tainice porniri contra adultilor

- tinerii: gasesc batranii chiar in familie de ajutor si/sau de sicana; promovarile si premiile orientate catre cei “foarte adulti”! (tineri cu talent ofensati!)

Batranii au motive sa fie nemultumiti de tineri? AU – frecvent tac

- demnitatea varstei de a nu se ameseteca in certuri inutile

ATS – CEA MAI FRECVENTA CAUZĂ DE DECES ÎN LUME ŞI ŢĂRILE DEZVOLTATE – BOALĂ VASCULARĂ LOCALIZATA ÎN ARTERELE MUSCULARE MEDII ŞI ELASTICE MARI

Manifestări frecvente ale ATS:1. Cardiopatia ischemică2. Ischemia şi infarctul cerebral3. Sindroamele de ischemie

periferică sau viscerală4. Dilataţiile anevrismale. ATS (concepţii actuale) = boală

cu evoluţie progresivă, cu debut în copilărie şi care se poate manifesta la adult mai precoce sau mai tardiv

EVOLUTIA LEZIUNILOR ATEROSCLEROTICE

Celule spumoase

Striuri lipidice

Leziuneintermediară Aterom

Placă fibroasă

Leziune complicată/ruptura plăcii

Disfuncţie endotelială

Din prima decadă Din a treia decadă Din a patra decadă

Creştere mai ales prin acumulare de lipidMuşchi neted

şi colagenTromboză,hematom

adaptatǎ dupǎ Jurnalul American de Cardiologie, 2005

IMPORTANTA SOCIALA A PROBLEMELOR MEDICALE ALE GENERATIEI IN VARSTA

OMS – Grupuri de varsta cu risc inalt de agravare a sanatatii somatice

– perechi in varsta, dintre care unul din soti este grav bolnav sau sufera de deficienta fizica

– persoane in varsta care sunt nevoite sa traiasca din indemnizatiile minime (statala/sociala)

– persoane foarte batrane 80-90 ani si mai mult

– persoane in varsta singure si/sau izolate

– femei in varsta, mai ales solitare si vaduve

DIRECTIILE DE BAZA ALE REABILITARII GERONTOLOGICE

MEDICALA PSIHOLOGICA: terapii psihologice SOCIALA: resocializarea DE ILUMINIZARE: increderea in sine, noi roluri,

ridicarea nivelului instructiv, imagine pozitiva in societate

ECONOMICA: stimularea independentei economice a varstnicilor

OMS: SCOPURILE REABILITARII GERIATRICE = 3R

REACTIVAREA: stimularea varstnicului, inactiv sub aspect fizic si social spre “o renovare” a vietii active de zi cu zi in mediul din care face parte

RESOCIALIZAREA: restabilirea relatiilor cu familia, vecinii, prietenii

REINTEGRAREA: reintoarcerea in societate a persoanei varstnice, participarea la viata normala si, pe masura puterilor, indeplinirea activitatilor utile

REABILITAREA GERIATRICA

COLABORAREA vasta si stransa a institutiilor de ocrotire a sanatatii si de protectie sociala

Dorinta de a trai o viata lunga

“In cautarea fericirii carunte”

ASOCIATIA MEDICALA JAPONEZA

Persoanele in varsta pentru a fi fericite – au nevoie de urmatoarele conditii:

Sa fie sanatoase Sa fie independente economic Sa simta atentia celor apropiati

SISTEMUL DE ASISTENTA SOCIALA PENTRU PERSOANELE VARSTNICE IN MAREA BRITANIE

Departamentul Sanatate si Servicii Medico-Sociale Departamentul Protectie Sociala Departamentul Educatie (Universitatile Geriatrice)

comunitate in crestere in Romania si la nivel mondial valorificarea unei experiente acumulate de catre varstnici in urma

unei cariere avantaje economice in urma incurajarii varstnicilor catre munca necesitatea stabilirii unui program in vederea longevitatii si

calitatii vietii

Evaluarea fizica si psihica - anamneza

- examen fizic

- examen al functiilor psihice

- bilant paraclinic

Evaluarea psihosociala - identificarea problemelor

- cunoasterea individului varstnic

- familia

- resurse sociale

- resurse materiale

Evaluarea functionala

GIGANŢII GERIATRIEI

Imobilitatea Instabilitatea Incontinenţa Intelect alterat

NECESITATEA COLABORARII PLURIDISCLIPLINARE IN EVALUAREA PACIENTULUI VARSTNIC

REABILITAREA ORALA IN CONTEXTUL AFECTIUNILOR SOMATICE

-insuficinta respiratorie acuta pe scaunul stomatologic

-urgentele cardio-vasculare pe scaunul stomatologic(criza hipertensiva, criza de angina pectorala, infarct miocardic acut etc.)

-tulburarile hemoragipare

-sindromul de frica, starea de pierdere a constientei

REABILITAREA ORALA LA VARSTNIC IN CONTEXT BIOETIC, ESTETIC SI COSMETIC

-influenta starii generale asupra reabilitarii orale la pacientii edentati total

-influenta unor medicamente anti-hipertensive asupra efectului unor anestezice locale utilizate in practica stomatologica

-concepte moderne in estetica din implantologie

COMUNICAREA IN PRACTICA MEDICALA GERIATRICA

DELIMITARI CONCEPTUALE ALE COMUNICARII

Bernard Voyenne:

‘’schimbul de informatii, de idei, …. sunt pentru societate tot asa de importante ca si respiratia pentru organism’’

In comunitatea varstnica nevoia sociala de comunicare este un imperativ de asigurare a calitatii vietii

SCOPURILE COMUNICARII

- sa fim receptionati (auziti sau cititi)

- sa fim intelesi; sa fim acceptati ; sa provocam o reactie (o schimbare de comportament sau atitudine)

TIPURI DE COMUNICARE

- comunicarea verbala

- comunicarea non-verbala prin gesturi, mimica, manifestari vocale, accent, intonatie, ritm, pauza

- limbajul tacerii

- limbajul spatiului (‘bula de aer ce il inconjoara pe om’)

- paralimbajul (tonul si timbrul vocii, ritmul vorbirii

- contactul vizual

- expresia faciala

- atitudinile si pozitiile corporale

- gesturile

- atingerea

COMUNICAREA IN RELATIA MEDIC-PACIENT

- necesitatea cunoasterii de catre medic a problemelor care influenteaza starea de sanatate a pacientului

Efectele comunicarii adecvate:

-controlul durerii

-reducerea anxietatii si stresului

-respectarea indicatiilor medicale

-satisfactia pacientului fata de ingijirea medicala primita

BIOETICA IN GERIATRIE Un nou modul de

invatamant medical universitar

Responsabilizarea invatamantului universitar medical in dezvoltarea colaborarii interdisciplinare avand la baza principiile de deontologie medicala

INFRACȚIUNI COMISE DE VÂRSTNICUL CU DEMENȚĂ

90 % varstnici - modificări de comportament și psihologice, care se dezvolta progresiv odată cu -progresia bolii.

izbucniri verbale și fizice, tristețe/plâns, acte suicidale, agitație, intervenindu-se în aceste situații prin metode de controlare comportamentală folosite de personalul îngrijitor si familie pentru o posibilă colaborare cu aceștia, ceea ce ridică probleme de etică-afirmații mincinoase , interziceri/privări si medicația psihoactivă.

Episoadele depresive- sunt deseori, în cadrul psihiatriei medico-legale, cauze de suicid.

- comportamentul neadecvat al familiei, îngrijitorilor și a mediului înconjurător

- abuzuri fizice și verbale, în principal, la adresa persoanelor mai sus menționate, în momentul episodului de pierdere a memoriei și în cadrul crizelor demențiale , mai ales, dar și în situații de auto-apărare în fața unor afirmații aduse vârstnicului pe care acesta le-ar putea considera mincinoase.

- vârstnicii cu demență sunt privați de medicație sau de anumite activițăți si li se aduc interdicții, de asemenea, -agresivi.

Situațiile de fărădelegi sunt mai ales penale, în cazul vârstnicilor cu demență, întrucât nu numai patologia psihiatrico-neurologică, dar și vârsta îi determină spre un comportament neadecvat

- omor.

- se recomandă psihoterapie, dar, mai ales, activități în aer liber, cu plimbări lungi în natură, sub supravegherea personalului calificat și activități creative care să crească moralul și stima de sine a vârstnicului

INFRACȚIUNI COMISE LA ADRESA VÂRSTNICULUI CU DEMENȚĂ

înscenarea de diverse fărădelegi si infracțiuni vârstnicul oricum neavând capacitatea de a rememora evenimentele zilei prezenta sau anterioare, în funcție de gradul de dementa, si putand fi influentat psihologic cu usurinta pentru a crede ca fapta s-ar fi comis de câtre el.

- infracțiuni pot fi atât de ordin civil-acte de moștenire si contracte vânzare-cumpărare,

- penal când acestora li se înscenează chiar de către familie, asa-zișii prieteni si cunoscuți- crime, tâlhării, furturi,

TIPURI DE ABUZURI

- varstnicii cu dementa pot fi supuși abuzului- psihologic/psihic, verbal, fizic

- pot ei înșiși avea răspundere penală sau civilă, pentru fărădelegile lor, într-un anumit context.

Abuzul la adresa vârstnicului cu demență

- fizic-un atac fizic fără o explicație rezonabilă, abuz sexual, interdicția anumitor fapte prin violența sau privarea de medicamente,

- financiar-prin furtul de bunuri de la vârsticul dement si întocmirea de fals în documente,

- psihic/psihologic prin abandonarea vârstnicului de către familie si personalul azilului de bătrani si lipsă de îngrijire

- verbal prin adresarea agresivă si jignitoare la adresa acestor vârstnici, care în momentele de criza nu înțeleg oricum mesajele ce vin din exterior asa cum ar trebui.

de familie si personalul azilelor/caselor de vârstnici cu demență și alte tulburări de comportament, în cadrul azilelor pentru batrâni și centre de plasament, cât și în cadrul clinicilor de psihiatrie

EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ

Examinarea medico-legală psihiatrică are rolul de a furniza justiţiei elemente menite să stabilească responsabilitatea unei persoane implicate în săvârşirea unei infracţiuni,

cu implicaţii civile (capacitatea de a testa, de a întocmi un act de vânzare-cumpărare, de donaţie, etc.).

Expertiza medico-legală psihiatrică este o activitate interdisciplinară care are ca scop depistarea tulburărilor psihopatologice şi a influenţelor pe care acestea le au asupracapacităţii individului

Sarcina fundamentală a expertizei medico-legale psihiatrice este de a aprecia discernământul persoanei, cu referire specială la starea psihica în momentul săvârşirii faptei.

STABILIREA DISCERNĂMÂNTULUI, CU INTERVENȚIA TUTORELUI LEGAL

Familia este îndreptățită să ia decizii în numele bolnavului vârstnic, primele decizii fiind în favoarea principiului autonomiei - degradarea demențială se accentuează, apropiindu-se mai mult de acte care să fie mai mult în interesul vârstnicului, decât urmându-se dorințele sale întru totul - principiul beneficiului.

Treptat, vârstnicul se va afla sub un tutore legal, membru al familiei, ce va fi delegat, legal, să își asume deciziile în numele vârstnicului cu demență.

INTERVENTIA SOCIALA A MASS-MEDIEI IN REABILITAREA GERIATRICA

IMPACTUL INFORMATIEI JURNALISTICE IN STRUCTURA EMOTIONALA UMANA

RESEMNARE?

DA SAU NU ?

STILUL JURNALISTIC DE RASTALMACIRE A DATELOR INFORMATIONALE – IMPACT IN STABILITATEA EMOTIONALA A VARSTNICULUI

Prezentare de caz: deces, in urma unei publicatii defaimatoare nereale

DREPTURILE UMANE IN STRUCTURA INFORMATIONALA

Confidentialetatea si intimitatea pacientului

- informatia confidentiala poate fidivulgata numai pe baza consimtamantului explicit al pacientului si/sau a unei dispozitii judiciare exprese

IMPLICAREA MEDICINEI, A STIINTELOR COMUNICARII SI A JURNALISTICII IN DREPTUL PACIENTULUI DE A-SI

MENTINE DEMNITATEA