Curs EXCEL Cu Exemple

7/31/2019 Curs EXCEL Cu Exemple

1/135

Lucrul n mediul Excel

CAPITOLUL 1

LUCRUL N MEDIUL EXCEL

1.1. Componentele ferestrei Excel

Fereastra Excel figura 1.1.- are numeroase elemente comune cu ferestrele Windows: o bar[ de meniuri - de unde se pot selecta comenzi; o bar[ de stare care indic[ starea activit[\ii curente; bare de instrumente care con\in butoane =i liste derulante prin care se ob\ine acces rapid

la comenzile utilizate rapid.

Figura 1.1 fereastra Excel

}n plus, o fereastr[ Excel con\ine c`teva elemente unice, care vor fi explicate peparcursul lec\iei.

Bara de meniuriBare de instrumente

Celul[

Bara de stare Suprafa\a foii de calcul
http://www.pdfxviewer.com/http://www.pdfxviewer.com/


2/135

Modelarea deciziilor utiliznd foile de calcul

1.2. Configurarea unui nou registru de calcul

C`nd se lanseaz[ ]n execu\ie programul Excel, pe ecran apare o fereastr[ care con\ineun registru de calcul nou. Registrul (Workbook) este principalul document folosit ]n Excel

pentru stocarea =i prelucrarea datelor. Un registru este format din foi de calcul individuale,fiecare din acestea put`nd con\ine date. }n configura\ia prestabilit[, fiecare registru de calcul

creat con\ine 3 foi de calcul (Sheet1, Sheet2, Sheet3), dar ulterior se pot ad[uga mai multefoi (p`n[ la 255).

Foile de calcul pot con\ine diverse tipuri de informa\ii. }n mod obi=nuit foile dintr-unregistru de calcul con\in informa\ii legate ]ntre ele. De exemplu, la un buget, fiecare foaie

poate con\ine bugetul pentru un anumit departament din cadrul companiei.}n partea de jos a registrului exist[ o bar[ de derulare a foilor de calcul (figura 1.2). }n

aceast[ bar[ sunt afi=ate numele foilor de calcul. (Dac[ aceast[ bar[ nu apare, din meniulTools se selecteaz[ comanda Options. }n caseta de dialog Options se selecteaz[ butonulView =i se marcheaz[ caseta Sheet Tools). La un registru nou, foaia de calcul curent[ esteSheet1. Se poate trece la o alt[ foaie f[c`nd clic pe numele ei. De exemplu pentru a trece pefoaia Sheet 2 se face clic pe deasupra numelui ei.

Figura 1.2 bara de derulare a foilor de calcul

}n bara de derulare a foilor de calcul, nu pot apare numele tuturor foilor de calcul. Deaceea, ]n bara de derulare a foilor au mai fost prev[zute 4 butoane care permit deplasarea

printre foile registrului. Aceste butoane nu realizeaz[ selectarea foilor de calcul, ele permitdoar derularea numelor lor.

Tabelul de mai jos descrie opera\iile pe care le realizeaz[ aceste butoane:

Buton Opera\ie Deplasarea la ultima foaie de calcul a registrului

Deplasarea spre dreapta cu o foaie

Dac[ un registru con\ine mai multe foi de calcul, numele acestora sunt importantepentru identificare. Chiar =i atunci c`nd exist[ o singur[ foaie ]n registrul de calcul, numeleacesteia este important, deoarece poate fi folosit ]n formule =i furnizeaz[ antetul prestabilit

pentru pagina tip[rit[. De aceea este recomandabil ca foilor de calcul s[ li se acorde numemai sugestive dec`t Sheet 1, Sheet2 etc.Pentru a denumi o foaie de calcul se execut[ urm[torii pa=i:

1. Se aplic[ un dublu clic pe eticheta foii de calcul (]n bara de derulare a foilor de calcul).Numele foii de calcul va fi afi=at ]n video invers;

2. Se introduce noul nume, dup[ care se apas[ .}n mod prestabilit un registru con\ine 3 foi de calcul. Dac[ este necesar se pot ad[uga

noi foi de calcul. Pentru a introduce o nou[ foaie de calcul trebuie parcur=i urm[torii pa=i:

Bara de derulare a foilor de calculEtichetele foilor de calcul


3/135


1. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului pe eticheta unei foi de calcul (]n bara de derulare afoilor de calcul);

2. Se aplic[ un clic folosind butonul drept al mouse-ului;3. Pe ecran apare un meniu din care se selecteaz[ comanda Insert.

Foile de calcul suplimentare pot fi eliminate prin opera\ia de =tergere astfel:

1. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului pe eticheta unei foi de calcul (]n bara de derulare afoilor de calcul);2. Se aplic[ un clic folosind butonul drept al mouseului;3. Pe ecran apare un meniu din care se selecteaz[ comanda Delete.1.3. Deplasarea n cadrul foii de calcul

}ntr-o foaie de calcul informa\iile sunt prezentate ]n cadrul unei interfe\e graficeformate din linii =i coloane (figura 1.3). Coloanele au ata=ate litere, iar liniile sunt numerotatecu cifre. O foaie de calcul con\ine 256 coloane =i 65536 de linii. Coloanele au eticheteledispuse ]n partea superioar[ a ferestrei documentului =i sunt notate cu litere (A, B, ..., Z), apoi

combina\ii de dou[ litere (AA, AB p`n[ la IV). Liniile sunt numerotate de la 1 la 65536 ]npartea st`ng[ a ferestrei documentului.

Figura 1.3

La intersec\ia dintre o coloan[ =i o linie se g[se=te o celul[. Celula este unitateafundamental[ pentru stocarea datelor. Ea poate fi referit[ folosind litera coloanei =i cifra linieila intersec\ia c[rora se afl[ (de exemplu A5, B7). }ntr-o celul[ se pot introduce mai multe

tipuri de informa\ii:Texte - capete de tabel, etichete, note, texte explicative;Valori numere, date calendaristice =i ore, valori logice;Formule formule de calcul cu ajutorul c[rora este calculat[ o nou[ valoare ]n func\ie

de informa\iile din alte celule.Celula activ[ este celula care este marcat[. Informa\iile tastate apar ]n celula activ[.

Pentru a introduce date ]n alt[ celul[, mai ]nt`i se activeaz[ celula respectiv[. Dup[introducerea datelor se iese din celul[ cu , altfel exist[ posibilitatea ca urm[toarelecomenzi s[ nu poat[ fi aplicate.

etichetele liniei

etichetele coloanei celulaactiv[

Bara de derularevericala

Bara de derulareorizontal[

Casete dederulare


4/135


Foile de calcul pot avea uneori dimensiuni foarte mari. }n aceste situa\ii pentru a g[sisau introduce informa\ii trebuie folosite metode speciale de deplasare prin foile de calcul.Deplasarea se poate efectua cu mouse-ul sau prin intermediul tastaturii. Pentru a efectuadeplasarea (prin foaie) cu mouse-ul se folosesc barele de derulare vertical[ =i orizontal[ carese g[sesc ]n partea dreapt[ =i de jos a fiec[rei foi de calcul (figura 1.3).

Fiecare bar[ con\ine dou[ s[ge\i. Prin executarea unui clic pe o s[geat[ se pot realiza

urm[toarele opera\ii:5 Derulare o linie ]n sus6 Derulare o linie ]n jos3 Derulare o coloan[ la st`nga4 Derulare o coloan[ la dreapta

Pentru deplasare mai rapid[ prin foaie se pot folosi casetele de derulare (prin tragerealor ]n bara de derulare). Locul ocupat de caseta de derulare ]n cadrul barei de derulare indic[

pozi\ia relativ[ a ferestrei fa\[ de ]ntreaga zon[ a foii de calcul.O celul[ se poate activa rapid plas`nd cursorul mouse-ului pe celula respectiv[ =i

execut`nd un clic pe butonul din st`nga al mouse-ului.Deplasarea prin foaia de calcul cu ajutorul tastaturii se poate face cu urm[toarele

taste:

Tast[ Ac\iune Deplasare o celul[ la st`nga Deplasare o celul[ la dreapta Deplasare o celul[ ]n sus Deplasare o celul[ ]n jos

Tab Deplasare o celul[ la dreaptaHome Deplasare ]n celula din extrema

st`ng[ a unui r`ndCtrl Home Deplasare ]n celula A1 a foii de

calculCtrl End Deplasare ]n ultima celul[ folosit[

din foaia de calcul (col\ul din dreaptajos)

Page Up Deplasare ]n sus cu un ecranPage Down Deplasare ]n jos cu un ecranCtrl Page Up Deplasare la dreapta cu un ecranCtrl Page Down Deplasare la st`nga cu un ecran

1.4. Utilizarea barelor de instrumente

Barele de instrumente (afi=ate sub meniu) permit un acces mai rapid la procedurile =icomenzile des utilizate. Pentru a lucra cu barele de instrumente este necesar mouse-ul. Pentruutilizarea unei anumite comenzi se execut[ un clic pe butonul asociat comenzii sau func\ieide care ave\i nevoie.

}n Excel exist[ mai multe bare de instrumente, dar nu trebuie folosite toate ]n acela=itimp deoarece se ]ncarc[ prea mult ecranul. Este bine s[ fie vizualizate doar barele carecon\in comenzi ce trebuie folosite. Exist[ mai multe bare de instrumente predefinite care potfi afi=ate select`nd din meniul View comanda Toolbars. Cele mai folosite bare deinstrumente sunt prezentate ]n continuare:


5/135


Bara Standard.

Con\ine butoane pentru comenzi de formatare, administrare fi=iere =i tip[rire.

Bara Formatting

Con\ine butoane utilizate pentru formatarea fonturilor, comenzi de aliniere, formatenumerice, formatarea marginilor, stabilire culori.

Bara Chart.

Con\ine butoane pentru formatarea graficelor.

Bara PivotTableCon\ine butoane folosite pentru crearea, actualizarea =i organizarea tabelelor pivot

Bara Drawing.

Con\ine butoane pentru desenare.

Bara Forms.

Con\ine butoane prin intermediul c[rora se pot ad[uga foii de calcul obiecte cum ar fi:

casete de validare, butoane de op\iuni, liste de derulare.

Bara Stop Recording.

Con\ine dou[ butone care produc ]ncheierea =i oprirea/repornirea ]nregistr[rii uneicomenzi macro.

Bara Audit.

Con\ine butoane cu comenzi pentru detectarea erorilor uzuale din foile de calculExcel.

Bara Full Screen.

Aceast[ bar[ de instrumente apare atunci c`nd Excel a fost configurat pentru lucrul pe]ntreg ecranul. Ap[sarea butonului produce ]ntoarcerea la modul de lucru anterior.


6/135


1.5. Afiarea/ascunderea barelor de instrumente

Pentru a avea acces la alte comenzi sau pentru a m[ri spa\iul de lucru, barele deinstrumente pot fi afi=ate sau ascunse.Pa=ii care trebuiesc efectua\i pentru afi=area/ascunderea barelor de instrumente sunt:1. Se aplic[ comanda View, Toolbars, Customize.2. Pe ecran este afi=at[ caseta de dialog Customize (figura 1.4) care este alc[tuit[ din trei

sec\iuni: Toolbars, Commands =i Options. Aceste sec\iuni sunt activate la ap[sareabutoanelor corespunz[toare din partea superioar[ a ferestrei. Se selecteaz[ butonulToolbars.

Figura 1.4 caseta de dialog Customize - sec\iunea Toolbars

3. n lista Toolbars sunt afi=ate numele tuturor barelor de instrumente din Excel. Vor fiafi=ate numai barele de instrumente care sunt marcate. Marcarea/demarcarea se faceaplicnd un clic n dreptul casetei din dreptul numelui barei.

4. Se aplic[ un clic pe butonul Close.

1.6. Adugarea/ascunderea butoanelor dintr-o bar de instrumente

Componen\a unei bare de instrumente se poate modifica. Exist[ situa\ii n care la obar[ de instrumente trebuie ad[ugat un buton nou sau trebuie =ters un buton. Acestemodific[ri se pot face n sec\iunea Commands a casetei Customize (figura 1.5).Aceast[ sec\iune con\ine:- lista Categories. n aceast[ list[ apar toate titlurile de meniuri verticale.- lista Commands. La selectarea unui meniu din lista Categories, n lista Commands apar

toate comenzile care pot fi aplicate din meniul respectiv.


7/135


Figura 1.5 fereastra de dialog Customize - sec\iunea Commands

Pentru a ad[uga un buton nou pe o bar[ de instrumente:1. Se aplic[ comanda View, Toolbars, Customize2. Se activeaz[ sec\iunea Commands, prin selectarea butonului Commands3. Se selecteaz[ din lista Categories comanda asociat[ butonului4. |innd butonul stnga al mouse-ului ap[sat, se trage mouse-ul n pozi\ia n care trebuie

inserat butonul. n pozi\ia n care butonul poate fi ad[ugat cursorul mouse-ului =imodific[ forma apare un cursor n forma literei I

5. Se elibereaz[ butonul mouse-ului6. Se selecteaz[ butonul ClosePentru a =terge un buton de pe o bar[ de instrumente:1. Se aplic[ comanda View, Toolbars, Customize2. Se activeaz[ sec\iunea Commands, prin selectarea butonului Commands3. Se aplic[ un clic pe butonul care trebuie =ters dintr-o bar[ de instrumente4. |innd butonul stng al mouse-ului ap[sat, se trage de mouse n interiorul casetei

Customize (n orice pozi\ie !)5. Se elibereaz[ butonul mouse-ului6. Se selecteaz[ butonul Close

Pentru a reveni la structura standard a unei bare de instrumente, ]n sec\iunea Toolbarsa casetei de dialog Customize se selecteaz[ bara de instrumente respectiv[, se verific[ dac[este marcat[ =i se aplic[ comanda Reset.

Este bine ca pentru ]nceput s[ fie afi=ate doar dou[ bare de instrumente: Standard =iFormating.


8/135


1.7. Opiuni suplimentare de afiare a butoanelor

Forma butoanelor din barele de instrumente poate fi stabilit[ n sec\iunea Options aferestrei Customize (figura 1.6).

Figura 1.6 - fereastra de dialog Customize - sec\iunea Options

Aceast[ sec\iune con\ine:- op\iunea Large Icons. Dac[ op\iunea este marcat[, butoanele vor fi mari, dac[ nu este

marcat[ butoanele vor fi mici- op\iunea Show Screen Tips on toolbars. Screen Tips reprezint[ suprafa\a mic[, de

culoare galben[, n care este afi=at numele butonului deasupra c[ruia este pozi\ionatcursorul mouse-ului. Dac[ op\iunea este marcat[, numele butonului va fi afi=at, dac[ nueste marcat[ numele butonului nu va fi afi=at. Recomand[m ca aceast[ op\iune s[ fiemarcat[

- lista Menu animations. Din aceast[ list[ se selecteaz[ modul de deschidere a meniurilor.Op\iunile sunt:

None modul normal de deschidere. Nu se aplic[ nici un efect Random meniurile se deschid aleator (o parte oarecare mai nti) Unfold modul de deschidere seam[n[ cu o desp[turire Slide deshiderea d[ senza\ia de alunecare


9/135

Introducerea i editarea datelor

CAPITOLUL 2

INTRODUCEREA I EDITAREA DATELOR

2.1. Introducerea i editarea datelor

Pe m[sur[ ce datele sunt introduse de la tastatur[, ele apar ]n celula activ[, dar =i ]ntr-o zon[ de deasupra foii de calcul, numit[ bar[ de formule (Figura 2.1). Dac[ bara deformule nu este afi=at[, din meniul View se selecteaz[ comanda Formula Bar .

Figura 2.1 bara de formule

}n bara de formule apare o bar[ clipitoare care indic[ locul unde va ap[rea urm[torulcaracter tastat.

Introducerea datelor se termin[ fie ap[s`nd tasta

, fie activ[nd o alt[ celul[(cu mouse-ul, cu s[ge\i, cu etc.). Dac[ introducerea nu se termin[ corect urm[toarelecomenzi nu vor mai putea fi aplicate.

2.2. Introducerea textelor

Datele de tip text includ caractere alfabetice, numere =i simboluri. Pentru a introducetext ]ntr-o celul[ se selecteaz[ celula, se scrie textul =i apoi se valideaz[ prin ap[sarea tastei. }ntr-o celul[ se pot introduce cel mult 255 caractere. Textul introdus este aliniat ]ncelul[ la st`nga.

Dac[ un num[r trebuie introdus ca text (de exemplu un cod po=tal) ]naintea datelor

trebuie introdus un apostrof.Dac[ textul este prea lung =i nu ]ncape ]n celula activ[ , partea ]n exces va fi afi=at[ ]n

celula adiacent[ dreapt[, dac[ aceasta este liber[; dac[ nu este liber[, va fi afi=at doar textulcare ]ncape ]n celula activ[. Pentru a putea afi=a textul ]n ]ntregime trebuie m[rit[dimensiunea coloanei active.

Pentru a modifica dimensiunea unei coloane se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului pemarginea din dreapta a etichetei coloanei. Forma cursorului se va modifica ( ). Se trage deacest cursor =i se elibereaz[ butonul mouse-ului c`nd se ajunge la dimensiunea dorit[. O alt[metod[ este aplicarea unui dublu clic c`nd apare acest cursor; ]n acest mod coloana va aveadimensiunea textului de lungime maxim[ din coloan[.

2.3. Introducerea numerelor

Numerele sunt valori care con\in caracterele 1 2 3 5 6 7 8 9 0 - /. E e.Pentru a introduce un num[r, se selecteaz[ celula dorit[, se scrie num[rul =i se apas[

. Dac[ ]ntr-o celul[ se introduce un num[r prea lung, Excel ]ncearc[ s[-l afi=eze ]nformat exponen\ial (1.53 E08 1.53 * 108). Dac[ num[ rul nu poate fi afi=at nici ]n formatexponen\ial atunci ]n celul[ apare #######. }n acest caz pentru a putea vizualiza num[rul seva m[ri dimensiunea coloanei folosind metoda prezentat[ la introducerea textelor.

}n Excel exist[ mai multe formate numerice. C` teva din acestea sunt prezentate ]ntabelul de mai jos:
http://www.pdfxviewer.com/http://www.pdfxviewer.com/http://www.pdfxviewer.com/


10/135


Format Afi=are

General 12345.6Number 12345.60Currency $1,234.78Comma 12,345.6

Percent 123.454 %Scientific (Exponential) 1.23E04Fraction 12 3/4Time/False True/False

Pentru introducerea unei frac\ii, trebuie scris num[rul ]ntreg, urmat de un spa\iu =ifrac\ia respectiv[. Dac[ trebuie introdus[ numai partea frac\ionar[, se scrie zero, spa\iu =ifrac\ia. Astfel, Excel poate interpreta datele introduse ca fiind ]n format dat[.

}ntr-o celul[ numerele sunt aliniate la dreapta.

2.4. Introducerea datelori orelorValorile de tip or[ pot fi introduse ]n urm[toarele formate:

Ora Format

15:31 h:mm15:31:45 h:mm:ss8:31 PM h:mm:AM/PM

3.31:45 PM h:mm:ss AM/PM

La introducerea datelor trebuie s[ fim aten\i ce sistem de introducere a datelor este

folosit pe calculatorul pe care ]l folosim. }n continuare vom folosi sistemul american deintroducere a datelor, marea majoritate a calculatoarelor fiind setate pe sistemul respectiv.Valorile introduse corect vor apare ]n bara de formule ]n formatul lun[/zi/an, indiferent destilul de formatare a celulei.

Alte formate de introducere a datelor sunt:

Date Format

7/8/98 M/d/yy8-Jul-98 d-mmm-yy

8 -Jul d-mmm (va fi folosit anul din data sistemului de calcul)

Jul-98 mmm-yy

7/8/98 09 09:45 M/d/yy h:mm

Excel ]nregistreaz[ datele =i orele sub form[ de numere. Fiec[ rei date =i ore ]i esteata=at un num[r. Aceste numere se numesc numere seriale. Numai formatul de afi=are este detip dat[ sau or[. Folosind aceast[ codificare, o dat[ reprezint[ num[rul de zile care despartdata de 1.01.1900 de data specificat[; ora reprezint[ o frac\iune zecimal[ din 24 de ore.

Numerele seriale au proprietatea c[ permit calcularea zilelor scurse ]ntre dou[ datespecificate sau a duratelor dintre dou[ momente de timp. Numerele seriale ata=ate datelorsunt numere ]ntregi, cele ata=ate orelor sunt numere subunitare.

Exemple:


11/135


Data Num[r serial Ora Num[r serial

1-01-1900 1 0:0:0 02-01-1900 2 12:00:00 0.51-08-1998 36008 23:59:59 0.99

Implicit datele =i orele se aliniaz[ ]n celule la dreapta. Dac[ o dat[ nu este introdus[corect ea este transformat[ ]n text =i informa\ia din celul[ va fi aliniat[ la st`nga. Acest modreprezint[ o metod[ foarte simpl[ de a verifica dac[ datele sau orele au fost introduse corect.

}n unele cazuri, de=i a fost utilizat un format corect pentru valori de tip dat[ sau or[,rezultatul afi=at apare sub form[ de num[r. Acest lucru se ]nt`mpl[ c`nd celula respectiv[ afost formatat[ anterior cu un format altul dec`t General. }n acest caz celulei respectivetrebuie s[ i se aplice formatul dat[ sau or[ corespunz[tor (vezi lec\ia 3).

2.5. Efectuarea modificrilor

Dac[ datele dintr-o celul[ au fost introduse gre=it acestea se pot corecta ]n modul

urm[tor:1. Se activeaz[ celula care con\ine datele care trebuie modificate.2. Se apas[ tasta sau se aplic[ un clic ]n linia de formule ]n dreptul locului unde

trebuie f[cute modific[ri.3. Se fac opera\iile de =tergere =i inserare necesare. Pentru a muta punctul de inser\ie se

folosesc tastele s[ge\i. Pentru =tergere se pot folosi tastele - pentru a=terge un caracter la st` nga - =i - pentru a =terge un caracter la dreapta.

4. Se apas[ tasta .

2.6. Selectarea, copierea i mutarea celulelor

C`nd o celul[ este activ[, cursorul mouse-ului poate lua trei forme:

-

Acest[ form[ de cursor apare dac[ cursorul mouse-ului este pozi\ionat ]ninteriorul celulei. Cu acest cursor se realizeaz[ opera\ia de selec\ie acelulelor

-

Acest[ form[ de cursor apare dac[ cursorul mouse-ului este pozi\ionat peconturul celulei. Cu acest cursor se realizeaz[ opera\ia de mutare acelulelor

-Acest[ form[ de cursor apare dac[ cursorul mouse-ului este pozi\ionat ]ncol\ul din dreapta-jos celulei. Cu acest cursor se realizeaz[ opera\ia decopiere a celulelor

2.7. Selectarea celulelor

Celulele pot fi selectate ]n dou[ moduri: cu tastatura =i cu mouse-ul.

Selectar ea celulelor cu tastatur a

Pentru a selecta un domeniu de celule cu ajutorul tastaturii, se vor efectua urm[torii pa=i:1. Se activeaz[ celula din col\ul din st`nga-sus al domeniului.


12/135


1. Celulele se selecteaz[ folosind combina\iile de taste: +, +,

+, +. Celulele selectate apar ]n video-invers. Excep\ie face primacelul[ selectat[ .

Selectarea celulelor cu mouse-ul

Pentru a selecta un domeniu de celule al[turate, se vor efectua urm[torii pa=i:2. Se aplic[ un clic pe celula din col\ul din st`nga-sus al domeniului.3. | in`nd butonul st`ng al mouse-ului ap[sat, se trage de mouse spre col\ul din dreapta-jos

al domeniului. Celulele selectate apar ]n video-invers. Excep\ie face prima celul[selectat[.

4. Se elibereaz[ butonul mouse-ului.

Pentru a selecta celule care nu sunt al[turate se \ine ap[sat[ tasta Ctrl ]n timp ce se aplic[ unclic de mouse pe celulele individuale.

Pentru a selecta un r`nd ]ntreg sau o coloan[ de celule se aplic[ un clic pe eticheta de r`ndsau de coloan[.

2.8. Copierea datelor

Prin copiere, datele originale r[m`n la locul lor, copia lor fiind plasat[ ]n locul indicatde utilizator.Pentru a realiza opera\ia de copiere, se vor efectua urm[torii pa=i:1. Se selecteaz[ celula sau domeniul de celule care trebuie copiate.

2. Se aplic[ comanda Edit, Copy.3. Se selecteaz[ prima celul[ din zona unde se va plasa copia.4. Se aplic[ comanda Edit, Paste.

Pentru a copia date ]n celule al[ turate, se poate utiliza =i o alt[ metod[, mai rapid[:1. Se selecteaz[ celula care trebuie copiat[ .2. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului ]n col\ul din dreapta-jos al celulei.3. C`nd cursorul mouse-ului ia forma unei cruci sub\iri, se apas[ butonul st`ng al mouse-

ului =i se trage de mouse peste celulele ]n care se vor copia datele.

2.9. Mutarea datelor

Prin mutare datele sunt luate din pozi\ia ini\ial[ =i sunt plasate ]n noua loca\ie.Pentru a realiza opera\ia de mutare, se vor efectua urm[torii pa=i:1. Se selecteaz[ celula sau domeniul de celule care trebuie mutate.2. Se aplic[ comanda Edit, Cut.3. Se selecteaz[ prima celul[ din zona unde se va plasa copia.4. Se aplic[ comanda Edit, Paste.O alt[ metod[, mai rapid[, este urm[toarea:1. Se selecteaz[ celula care trebuie mutat[ .2. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului pe conturul celulei.

3. C`nd cursorul mouse-ului ia forma unei s[ge\i, se apas[ butonul st`ng al mouse-ului =i setrage de mouse ]n noua pozi\ie a datelor.


13/135

Formatarea foilor de calcul

CAPITOLUL 3

FORMATAREA FOILOR DE CALCUL

3.1. Formatarea foilor de calcul

Aspectul informa\iilor din celulele unei foi de calcul poate fi modificat prin utilizareacomenzii Format, Cells. La lansarea acestei comenzi pe ecran apare caseta de dialog FormatCells (figura 3.1).

Figura 3.1 caseta de dialog Format Cells

Con\inutul casetei variaz[ ]n func\ie de butonul selectat ]n partea superioar[ aferestrei. Op\iunile posibile sunt:

Number pentru modificarea formatului numerelor Alignment pentru modificarea tipului de aliniere din celul[ Font pentru modificarea fonturilor Borders pentru ad[ugarea de chenare ]n jurul celulelor Patterns pentru stabilirea culorii de fond ]n celul[ Protection pentru protejarea informa\iilor din celul[

3.2. Modificarea formatului numerelor

Excel ofer[ o palet[ larg[ de formate numerice, care sunt prezentate ]n tabelulurm[tor:

Format numeric Exemple DescriereGeneral 10.7 Excel afi=eaz[ valoarea a=a cum este introdus[ .


14/135

Modelarea deciziilor utilizand foile de calcul

Format numeric Exemple Descriere

-10.7Number 3400.50

(-120.39)Formatul prestabilit Number are dou[ zecimaleNumerele negative apar scrise cu ro=u =i ]ntreparanteze, precedate de semnul minus.

Currency(Valut[)

$3,400.50($3,400.50)

Formatul prestabilit Currency are dou[ zecimale =isimbolul dolarului.Numerele negative apar scrise curo=u =i ]ntre peranteze.

Accounting

(Contabilitate)$3,400.00$978.21

Acest format este folosit pentru a alinia simboluldolarului =i zecimalele ]n coloan[ . FormatulAccounting prestabilit con\ine dou[ zecimale =isimbolul pentru dolar.

Date

(Dat[)11/7 Formatul Date prestabilit cuprinde ora =i ziua

separate de o bar[ oblic[(/); se poate selecta ]ns[ =iun alt format din cele disponibile.

Time (Ora) 10:00 Formatul Time prestabilit con\ine ora =i minuteleseparate de dou[ puncte; se poate opta ]ns[ =i pentruafi=area secundelor, sau a indicatorilor AM =i PM.

Percentage

(Procent)99.50% Formatul Percentage prestabilit cuprinde dou[

zecimale. Excel ]nmul\e=te valoarea din celul[ cu100 =i afi=eaz[ rezultatul ]nso\it de simbolul pentruprocent

Fraction

(Frac\ie) Formatul Fraction permite afi=area numerelor sub

form[ de frac\ie.Scientific

(+tiin\ific)3.40E 03 Formatul Scientific prestabilit cuprinde dou[

zecimale. Folosi\i acest format pentru afi=area

numerelor ]n format =tiin\ific.Text 135RV90 Folosi\i formatul text pentru a afi=a at` t text c` t =i

numere, ]n aceea=I celul[. Excel va afi=a exactexact ceea ce introduce\i dumneavoastr[.

Special 02110 Acest format este conceput special pentru afi=areacodurilor po=tale, a numerelor de telefon =i acodurilor personale, astfel ]nc`t s[ nu fie necesar[folosirea unor caractere speciale, cum ar fi liniu\ele

Custom

(Personalizat)00.0% Formatul Custom este folosit pentru a crea propriul

format numeric. Se pot folosi codurile pentru

formatare din lista Type, care pot fi modificate.Simbolul # reprezint[ un marcaj de rezervare pentruun num[r, 0 reprezint[ un marcaj de rezervarepentru zero, ? pentru ad[ugarea unui spa\iu

Dup[ ce se stabile=te formatul numeric adecvat, se efectueaz[ pa=ii urm[tori:1. Se selecteaz[ celula sau domeniul de celule ce con\ine valorile care trebuie formatate.2. Se aplic[ comanda Format, Cells. Pe ecran va fi afi=at[ caseta de dialog Format Cells

figura 3.2).3. Se aplic[ un clic pe butonul Number .4. Din lista Category, se selecteaz[ formatul numerelor care va fi folosit.5. }n partea dreapt[ a casetei se efectueaz[ modific[rile dorite pe formatul selectat. Deexemplu se poate stabili num[rul de zecimale cu care va fi afi=at num[rul (]n lista


15/135


Decimal places), sau modul ]n care vor fi afi=ate numerele negative (]n lista Negative

numbers).6. Se aplic[ un clic pe butonul OK , sau se apas[ tasta Enter .

Excel va reformata celulele selectate conform op\iunilor alese.

Figura 3.2 caseta de dialog Format Cells - sec\iunea Number

Dac[ se introduce o dat[ calendaristic[ ]ntr-o celul[ formatat[ cu formatul Number ,data va ap[rea ca num[r (num[rul serial al datei). Pentru a rezolva problema, se modific[formatul celulei din Number ]n Date.

Eliminarea formatului numeric dintr-o celul[ sau domeniu de celule se realizeaz[aplic`nd formatul Genaral.

3.3. Utilizarea butoanelor pentru formatarea numerelor

Bara de instrumente de formatare con\ine mai multe butoane pentru stabilirea formatelor

numerice:

Buton Denumire ExempluCur rency Style $1200.90

Percent Style 20.90%

Comma Style 1,200.90

Incr ease Decimal Adaug[ o zecimal[

Decrease Decimal Elimin[ o zecimal[


16/135


Pentru a folosi unul dintre aceste butoane, se selecteaz[ celula sau domeniul caretrebuie formatate, apoi se aplic[ un clic pe butonul dorit

3.4. Modificarea tipului de aliniere din celule

La introducerea datelor ]ntr-o foaie de calcul din Excel, acestea sunt aliniate ]n modautomat: textul este aliniat la st`nga, iar numerele la dreapta. At` t textul c`t =i numerele suntplasate ini\ial la baza celulelor. }n Excel se poate modifica alinierea datelor din celule at`t pevertical[ c`t =i pe orizontal[. Modul de aliniere a informa\iilor se poate modifica dinsec\iunea Alignment a casetei de dialog Format Cell.

Pentru a schimba modul de aliniere a informa\iilor, trebuie efectua\i urm[torii pa=i:1. Se selecteaz[ celula sau domeniul de celule care con\ine datele care trebuie aliniate2. Se aplic[ comanda Format, Cells. Pe ecran va ap[ rea caseta de dialog Format Cells.3. Se aplic[ un clic pe butonul Alignment. Pe ecran vor ap[rea op\iunile pentru aliniere(figura 3.3):

Figura 3.3 caseta de dialog Format Cells - sec\iunea Alignment

Elementele acestei casete sunt:

sec\iunea Text alignment care con\ine: caseta Horizontal - ]n care se specific[ modul de aliniere pe orizontal[. Op\iunile cele

mai folosite sunt:

General modul de aliniere implicit Left aliniere la st`nga ]n celul[ Center centrare ]n celul[ Right aliniere la dreapta ]n celul[


17/135


Center Across Selection centrare ]ntr-un domeniu de celule. caseta Vertical - ]n care se specific[ modul de aliniere pe vertical[ ]n celul[. Op\iunile

cele mai folosite sunt:

Top textul se aliniaz[ fa\[ de marginea de sus a celulei.

Bottom textul este centrat pe verical[. Center - textul se aliniaz[ fa\[ de marginea de jos a celulei.

sec\iunea Orientation. }n aceast[ sec\iune se specific[ unghiul sub care va fi afi=attextul ]n celul[ .

sec\iunea Text control. Aceast[ sec\iune con\ine trei op\iuni: Wrap Text. }n mod normal Excel afi=eaz[ textul dintr-o celul[ pe un singur r`nd.

Cu op\iunea Wrap Text, textul dintr-o celul[ poate fi afi=at pe mai multe r`nduri,f[r[ a modifica l[\imea celulei.

Shrink to Fit. Aceat[ op\iune adapteaz[ fontul textului la l[\imea celulei curente.Dac[ se modific[ l[\imea celulei, m[rimea fontului cre=te sau se mic=oreaz[ ]n mod

corespunz[tor. Merge Cells. Cu aceat[ op\iune se unesc mai multe celule.

4. Se aplic[ un clic pe butonul OK sau se apas[ tasta Enter.

3.5. Utilizarea butoanelor pentru aliniere

O metod[ rapid[ pentru alinierea informa\iilor din celule presupune folosireabutonelor de aliniere de pe bara cu instrumente de formatare. Aceste butoane sunt:

- Aliniere la st`nga

- Centrare

- Aliniere la dreapta

- Unire =i centrare

3.6. Modificarea fonturilor

C`nd se introduc date ]n Excel, acestea sunt formatate automat folosind fontulimplicit (de obicei Arial). Aspectul textului poate fi modificat folosind caseta de dialog

Format Cells.Pentru a modifica fonturile ]n Excel, trebuie efectua\i urm[torii pa=i:

1. Se selecteaz[ celula sau domeniul de celule ce con\ine datele care trebuie formatate.2. Se aplic[ comanda Format, Cells.3. Se selecteaz[ butonul Font din partea superioar[ a casetei. Pe ecran apare urm[toareacaset[ de dialog (figura 3.4):

Elementele acestei casete sunt:

- caseta Preview. }n aceast[ caset[ pot fi observate modific[rile care se fac ]ncelelalte c`mpuri ale casetei de dialog.

- lista Font. Aceast[ list[ con\ine toate fonturile disponibile. De aici se selecteaz[fontul dorit.


18/135


- lista Font Style. Aceast[ list[ con\ine stilurile corpului de liter[ care pot fi aplicatecaracterelor: Bold, Ita lic, Regular , Bold Ita lic.

- lista Size. }n aceast[ list[ se stabile=te ]n[l\imea ]n puncte a caracterelor.- lista Underline. Aceast[ list[ con\ine mai multe stiluri de subliniere. Lista con\ine

=i op\iunea None, a c[ rei selectare are ca efect anularea unei sublinieri.

- lista Color . Din aceast[ list[ se selecteaz[ culoarea de scriere a literelor.- zona Effect. }n aceast[ zon[ pot fi specificate o serie de efecte speciale, prin

marcarea uneia sau mai multor op\iuni propuse de Excel:

Strikethrough - este trasat[ o linie la mijlocul literelor. Superscript - caracterele sunt scrise mai sus =i mai mici, ca un exponent. Subscript - caracterele sunt scrise mai jos =i mai mici, ca un indice..

Figura 3.4 caseta de dialog Format Cells - sec\iunea Font

4. Se selecteaz[ op\iunile dorite.5. Se aplic[ un clic pe butonul OK sau se apas[ tasta Enter .3.7. Modificarea fonturilor cu ajutorul butoanelor

O metod[ mai rapid[ de modificare a atributelor textului presupune folosirea butoanelor depe bara de instrumente de formatare:Butonul Font:La ap[sarea acestui buton apare lista fonturilor disponibile, din care se poate selecta fontuldorit.

Butonul Size:La ap[sarea acestui buton apare o list[ din care se stabile=te ]n[ l\imea ]n puncte a

caracterelor.Butonul Bold:


19/135


Dac[ acest buton este ap[sat are loc scrierea cu litere ]ngro=ate, dac[ nu textul este scrisnormal.

Butonul Italic:Dac[ acest buton este ap[sat are loc scrierea cu litere aplecate, dac[ nu textul este scrisnormal.

Butonul Underline:Dac[ acest buton este ap[sat are loc scrierea cu litere subliniate, altfel textul este scrisnormal.Folosind butoanele Bold, Italic =i Underline se pot aplica mai multe stiluri de scriere (oricecombina\ie dintre ele). Activarea/ dezactivarea unui stil se face aplic`nd un clic pe butonulrespectiv.

Butonul Font Color :La ap[sarea acestui buton apare o list[ din care se selecteaz[ culoarea de scriere a literelor.

Pentru a modifica atributele textului cu ajutorul butoanelor se vor efectua pa=ii urm[tori:1. Se selecteaz[ celula sau domeniul ce con\ine textul al c[rui aspect trebuie modificat.2. Se selecteaz[ butonul corespunz[tor.3.8. Adaugarea de chenare la celule

}n mod normal liniile de re\ea din jurul celulelor nu sunt tip[ rite. Excel ofer[facilitatea de a ad[uga chenare celulelor selectate sau unui ]ntreg domeniu de celule.Chenarul poate ap[rea pe cele patru laturi ale celulei sau numai pe laturile specificate.

Pentru a ad[uga chenare la o celul[ sau unui domeniu de celule, trebuie efectua\iurm[torii pa=i :

1. Se selecteaz[ celula (celulele) ]n jurul c[reia (c[ rora) se va trasa chenarul.2. Se aplic[ comanda Format, Cells. Pe ecran va ap[rea caseta de dialog Format Cells

(figura 3.5), din care se selecteaz[ butonul Borders.


20/135


21/135


Figura 3.6 caseta de dialog Format Cells - sec\iunea Patterns

Pentru a aplica culori ]n fundalul celulelor, se vor efectua pa=ii urm[tori:1. Se selecteaz[ celula sau domeniul de celule c[ reia la care se va aplica o culoare de

fundal.2. Se aplic[ comanda Format, Cells. Pe ecran va fi afi=at[ caseta de dialog Format Cells

(figura 2.6), din care se selecteaz[ butonul Patterns.Elementele din aceast[ sec\iune sunt:

lista Color . Din aceast[ list[ se selecteaz[ culoarea pentru fundal. lista Pattern. Din aceast[ list[ se selecteaz[ textura =i culoarea texturii care se aplic[

deasupra culorii de fudal.

zona Sample. }n aceast[ zon[ se poate observa efectul op\iunilor selectate.3. Se aplic[ un clic pe butonul OK sau se apas[ tasta Enter .3.11. Stabilirea culorii de fundal cu ajutorul butoanelor

Pentru a ad[uga rapid culoarea de fundal ]ntr-o celul[ sau domeniu, se poate utilizabutonul Fill Color - de pe bara de instrumente de formatare. La ap[sarea s[ge\ii dindreptul acestui buton apare o list[ din care se selecteaz[ culoarea de fundal care trebuieaplicat[. Dac[ se apas[ pe buton (nu pe s[geat[) se va aplica ultima culoare selectat[.


22/135

Utilizarea formulelor n Excel

CAPITOLUL 4

UTILIZAREA FORMULELOR N EXCEL

4.1. Utilizarea formulelor n Excel

Microsoft Excel a fost creat special pentru efectuarea de calcule numerice. Pentru aindica programului modul de calcul trebuie scrise formule. Formulele sunt formate, de regul[,din adrese de celule, valori =i operatori matematici. La efectuarea calculelor sunt respectatetoate regulile algebrice: prioritatea opera\iilor de ]nmul\ire =i ]mp[r\ire, a parantezelor etc.

Toate formulele se introduc cu semnul = ]n fa\[. Dac[ se omite semnul , Excelconsider[ c[ ]n celula respectiv[ a fost introdus un text.

}n continuare sunt prezenta\i principalii operatori utiliza\i ]n Excel.

Operatori aritmetici

Operator Scop sc[dere+ adunare* ]nmul\ire/ ]mp[r\ire% procente^ ridicare la putere

Operatori de textFolosind operatorii pentru text se pot concatena texte cuprinse ]ntre ghilimele () sau

texte din celule diferite. De exemplu dac[ se scrie formulaTotal v`nz[ri: $B4 rezultatuleste Total v`nz[ri: 28, dac[ celula B4 are valoarea 28.

Operatori pentru compara\iiPentru a compara rezultatele se pot folosi operatorii pentru compara\ii:

Operator Scop

egal cu mai mare dec`t mai mare sau egal cu

diferit de

Pentru introducerea unei formule se execut[ pa=ii urm[tori:1. Se selecteaz[ celula ]n care trebuie s[ apar[ rezultatul formulei;2. Se scrie formula precedat[ de semnul =.3. Se apas[ tasta Enter

Dup[ ap[sarea tastei Enter ]n celul[ apare automat rezultatul calculelor. Dac[celula care con\ine formula este selectat[ din nou, se constat[:

]n bara de formule este afi=at[ formula de calcul; ]n celul[ apare rezultatul.

Exemplu:


23/135

Modelarea deciziilor utiliz`nd foile de calcul

O foaie de calcul con\ine urm[toarele valori: ]n celula A1 valoarea 7; ]n celula B1 valoarea 3.

Dac[ ]n celula C1 se scrie formula A1+B1, dup[ ap[sarea tastei Enter ]n celul[ se vaafi=a rezultatul 10 (=7+3).

Excel poate fi setat astfel ]nc`t =i ]n celule s[ fie afi=ate formulele. Pentru aceastatrebuie efectua\i pa=ii urm[tori:

1. Se aplic[ comanda Tools,Options.2. Se selecteaz[ butonul View (figura 4.1).

Figura 4.1 - caseta de dialog Options - sec\iunea View

3. }n zona Window Options se aplic[ un clic ]n c`mpul Formulas, pentru a-l marca.4. Se selecteaz[ butonul OK.

Vizualizarea formulelor din celulele unei foi de calcul ar fi necesar[ doar ]n cazul ]ncare trebuie vizualizate toate formulele deodat[ (pentru tip[rire sau corec\ii).

Pentru revenirea la situa\ia ]n care ]n celule apar rezultatele formulelor se aplic[procedura anterioar[, numai c[ se va demarca c`mpul Formulas.

4.2. Copierea formulelor

La copierea unei formule aceasta este adaptat[, pentru a corespunde pozi\iei celulei ]ncare va fi copiat[.

De exemplu, dac[ se copiaz[ formula =A1+B1din celula C1]n celula D1, aceasta vafi adaptat[ pentru coloana D, devenind=B1+C1. La copierea ]n celula C2, aceasta devine=A2+B2.


24/135


Dac[ se copiaz[ o formul[ pe aceea=i linie, to\i indicatorii de linie din celuleleformulei r[m`n neschimba\i. Indicatorii de coloan[ se modific[. Peste o coloan[ la dreapta,indicatorii de coloan[ se modific[ cu o liter[, peste dou[ coloane cu dou[ litere etc.

Dac[ se copiaz[ o formul[ pe aceea=i coloan[, prin copiere r[m`n neschimba\iindicatorii de coloan[. }n schimb se modific[ indicatorii de linie. Cu o linie mai jos indicatoriide linie cresc cu 1, peste dou[ linii cu 2 etc.

Exemplu:

}n celula A5 se introduce formula =B2. Excel =tie c[ ]n celula A5 este folosit[ o celul[care se g[se=te cu trei r`nduri mai sus =i o coloan[ la dreapta.

Prin copierea formulei din A5 ]n C8, Excel actualizeaz[ indicatorii de linie =i decoloan[ astfel ]nc`t ]n celula C8 va fi referit[ o celul[ care se g[se=te tot cu trei r`nduri maisus =i o coloan[ la dreapta, dar fa\[ de C8. Deci formula din aceast[ celul[ va fi =D5.

Pentru a copia o formul[ ]ntr-un domeniu de celule al[turat, se efectueaz[ urm[toriipa=i:

1. Se aplic[ un clic pe celula care con\ine formula ce trebuie copiat[.2. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului ]n col\ul din dreapta jos al celulei.

3. C`nd cursorul ]=i modific[ forma (apare un cursor de forma unei cruci mici) seapas[ butonul st`ng al mouse-ului =i se trage de cursor peste celulele ]n caretrebuie copiat[ formula.

Formulele pot fi copiate =i ]n celule neadiacente, folosind comenzile Copy =i Paste:1. Se aplic[ un clic pe celula care con\ine formula;2. Se aplic[ comanda Edit,Copy;3. Se aplic[ un clic pe celula ]n care se face copierea;4. Se aplic[ comanda Edit, Paste.

4.3. Aplicaie

Un fond mutual de\ine ac\iuni la mai multe societ[\i comerciale. Pentru fiecare tip deac\iune se cunosc: valoarea de cump[rare, valoarea curent[ de pe pia\[ =i num[rul de ac\iunicump[rate. S[ se calculeze profitul (sau pierderea) pentru fiecare tip de ac\iune.

Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 4.2)

Figura 4.2

Foaia de calcul creat[ con\ine urm[toarele informa\ii: ]n coloana A numele ac\iunilor; ]n coloana B num[rul de ac\iuni cump[rate; ]n coloana C valoarea la cump[rare a ac\iunilor; ]n coloana D valoarea curent[ a ac\iunilor; ]n coloana E se va calcula profitul sau pierderea pentru fiecare ac\iune.


25/135

Modelarea deciziilor utiliz`nd foile de calcul

}n celula E2 se va introduce formula =B2*(D2-C2).Se copiaz[ formula din E2 ]n domeniul E3:E4, astfel:

1. Se aplic[ un clic ]n celula E2;2. Se pozi\ioneaz[ cursorul ]n col\ul din dreapta jos al celulei;3. C`nd cursorul ]=i modific[ forma (apare un cursor de forma unei cruci mici ) se

apas[ butonul st`ng al mouse-ului =i se trage de cursor peste celulele E3 =i E4.

4.4. Utilizarea adreselor absolute

A=a cum am v[zut, la copierea unei formule Excel adapteaz[ indicatorii de linie =i decoloan[ ai celulelor (referin\ele celulei) ]n func\ie de noua pozi\ie din foaia de calcul.

Modul de adresare al celulelor folosit p`n[ ]n prezent (nota\ia A7) folose=te sistemulde adresare relativ.

Exist[ multe situa\ii ]n care, prin copierea unor formule, unele celule trebuie s[r[m`n[ fixe (nu trebuie s[ se modifice indicatorii de linie/coloan[). }n acest caz se folose=tesistemul de adresare absolut. }n fa\a indicatorilor care nu trebuie s[ se modifice se punesimbolul $. De exemplu $A$7.

Exemplu:}n celula A5 se introduce formula $B$2. Dup[ copierea formulei din A5 ]n C8, ]n

celula C8 formula va fi tot $B$2. Prin copiere nu s-a modificat nici indicatorul de linie, nicicel de coloan[.

La copierea pe linie/coloan[ indicatorii de linie/coloan[ nu se modific[. }n acestecazuri formulele pot con\ine referiri mixte:

A$7 linia este adresat[ absolut, coloana relativ.$A7 - linia este adresat[ relativ, coloana absolut.

4.5. Aplicaie

La firma XYZ pre\urile sunt stabilite ]n $. Datorit[ modific[rii cursului de schimb,trebuie s[ recalculeze destul de frecvent pre\ul ]n lei al produselor sale. S[ se proiecteze ofoaie de calcul astfel ]nc`t pre\ul ]n lei s[ se calculeze automat la modificarea cursului deschimb. Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 4.3):

Figura 4.3

Dac[ ]n celula C4 s-ar introduce formula =B4*B1 (pre\ul ]n lei * cursul de schimb) =iacest[ formul[ s-ar copia ]n C5 =i C6, rezultatele nu ar fi corecte. }n C5 s-ar ob\ine valoarea0, iar ]n C6 #N/A.

Dac[ analiz[m formulele din aceste celule constat[m c[: celula C5 con\ine formula =B5*B2 (B4 s-a transformat ]n B5, iar B1 ]n B2); celula C6 con\ine formula =B6*B3 (B4 s-a transformat ]n B6, iar B1 ]n B3).


26/135


Formulele corecte din aceste celule ar trebui s[ fie =B5*B1, respectiv =B6*B1.Deci celula B1 nu trebuie s[ se modifice atunci c`nd este copiat[. Pentru a realiza

acest lucru celula B1 trebuie referit[ absolut. Deci trebuie introdus simbolul $ ]n fa\aindicatorului de linie. Formula corect[ care trebuie introdus[ ]n celula C4 este B4*B$1. Lacopierea acestei formule ]n C5 =i C6 se constat[ c[ formulele din aceste celule sunt corecte.Celula C5 con\ine formula =B5*B$1, iar celula C6 con\ine formula =B6*B$1.


27/135


CAPITOLUL 5

INTRODUCEREA I EDITAREA DATELOR

5.1. Utilizarea funciilor n ExcelExcel ofer[ peste 200 de func\ii (formule predefinite), care permit crearea unor

formule complexe pentru o mare diversitate de aplica\ii: =tiin\ifice, inginere=ti, de afaceri etc.O func\ie este definit[ de numele =i argumentele ei.Argumentele unei func\ii se introduc ]ntre paranteze. }n cazul ]n care se folosesc mai

multe argumente, acestea se separ[ prin virgul[. Func\ia SUM, de exemplu, adun[ toatenumerele dintr-un domeniu de celule.

Adresa celulelor specificate formeaz[ argumentul func\iei:

Dac[ o func\ie nu are nici un argument, se scriu totu=i parantezele, numai c[ ]ntre elenu se va mai nota nimic. De asemenea, func\iile pot con\ine at`t argumente obligatorii c`t =iargumente op\ionale.

Cel mai folosit tip de argument este cel numeric, dar argumentele pot fi =i de tip text,dat[, or[ sau matrice. Dac[ un text este folosit ca argument ]ntr-o func\ie, el trebuie introdus]ntre ghilimele.

Datorit[ num[rului mare de func\ii ]ncorporate ]n Excel acestea au fost grupate ]n maimulte categorii:

- Func\ii matematice- Func\ii financiare- Func\ii logice- Func\ii de c[utare- Func\ii de lucru cu texte- Func\ii pentru lucrul cu date =i ore.- Func\ii statistice, etc.etc.

Pentru a introduce o func\ie ]n Excel se poate utiliza una din urm[toarele metode:1. Func\ia este scris[ de utilizator. }n acest caz se presupune c[ utilizatorul =tie

sintaxa func\iei.

=SUM(A1:B2)

numele func\ieiargumentul func\iei


28/135


Figura 5. 1 caseta de dialog Paste Function

2. Func\ia este introdus[ folosind aplica\ia Function Wizard, care se lanseaz[ laaplicarea comenzii Insert, Function. Pe ecran va ap[rea caseta de dialog PasteFunction (figura 5.1).

}n lista Function Category sunt afi=ate categoriile de func\ii ]ncorporate ]n Excel, iar]n lista Function Name sunt trecute ]n ordine alfabetic[ func\iile existente pentru categoriaselectat[.

Dup[ selectarea unei func\ii, se aplic[ un clic pe butonul OK pentru a trece laurm[toarea caset[ de dialog (figura 5.2).

Figura 5. 2}n caseta de dialog a func\iei alese (figura 5.2), trebuie introduse argumentele

necesare pentru func\ia respectiv[. Casetele text pentru argumente trebuie s[ con\in[ valorisau referin\e de celule.

Func\ia se termin[ de introdus select`nd butonul OK .}n continuare vor fi prezentate func\iile Excel ]nt`lnite mai frecvent, grupate pe

categorii.

5.2. Funcii matematice

Func\iile matematice constituie infrastructura oric[rei foi de calcul. Majoritateafunc\iilor =tiin\ifice =i inginere=ti pot fi reg[ site ]n grupele func\iilor matematice.


29/135


ABS (num[r)Func\ia ABS returneaz[ valoarea absolut[ a unui num[r.Exemple: ABS (5) va returna valoarea 5

ABS (5) va returna valoarea 5

EXP (num[r)Func\ia EXP calculeaz[ exponen\iala unui num[r (e ridicat la puterea specificat[ deargumentul num[r).Exemplu: EXP (0) va returna valoarea 1

LN (num[r)Func\ia LN calculeaz[ logaritmul natural al num[rului specificat.Exemplu: LN (1) va returna valoarea 0

INT (num[r)Func\ia INT rotunje=te un num[r p`n[ la cea mai apropiat[ valoare ]ntreag[.

Exemple: INT (7.6) va returna valoarea 7INT (7.6) va returna valoarea 8

MOD (a, b)Func\ia MOD calculeaz[ restul (modulul) lui a ]mp[r\it la b. Dac[ b este 0, se va afi=avaloarea de eroare #DIV/0.Exemplu: MOD (7, 6) va returna valoarea 1

MOD (32, 15) va returna valoarea 2

POWER (a, b)Func\ia POWER efectueaz[ ridicarea unui num[r a la puterea b.Exemplu: POWER (2, 2) va returna valoarea 4

RAND ( )Func\ia RAND furnizeaz[ un num[r aleator ]ntre 0 =i 1. Func\ia nu accept[argumente. Ap[ sarea tastei F9 va produce generarea altor numere.

ROUND (num[r, num[r de zecimale)Func\ia ROUND rotunje=te num[rul specificat ]n primul argument la num[rul dezecimale specificat ]n al doilea argument.Exemplu: ROUND (753.345, 2) va returna valoarea 753.35

ROUND (753.342, 2) va returna valoarea 753.34

ROUNDUP (num[r, num[r de zecimale)Func\ia ROUNDUP rotunje=te ]n sus num[rul specificat ]n primul argument, cunum[rul de zecimale specificat ]n al doilea argument.Exemplu: ROUNDUP (7.49, 1) va returna valoarea 7.5

ROUNDDOWN (num[r, num[r de zecimale)Func\ia ROUNDDOWN rotunje=te ]n jos num[rul specificat ]n primul argument, cunum[rul de zecimale specificat ]n al doilea argument.Exemplu: ROUNDDOWN (7.49, 1) va returna valoarea 7.4

SQRT (num[r)Func\ia SQRT extrage r[d[cina p[trat[ din argumentul specificat.


30/135


Exemplu: SQRT (4) va returna valoarea 2

SUM (num[r1, num[r2, )Func\ia SUM calculeaz[ suma tuturor argumentelor. Argumentele pot fi valori, celuleindividuale sau domenii de celule, dar num[rul lor este limitat la 30. Argumentele

numerice sunt ignorate.Un domeniu de celule este specificat prin celula din col\ul st`ng sus al domeniului,separatorul : =i celula din col\ul drept jos al domeniului.Exemplu: SUM (A1:B3) va calcula suma valorilor din celulele A1, A2, A3,B1,B2, B3

AVERAGE (num[r1, num[r2, )Func\iile AVERAGE calculeaz[ media aritmetic[ a tuturor argumentelor.Argumentele pot fi valori, celule sau domenii de celule, dar num[rul lor este limitat la30. Argumentele nenumerice sunt ignorate.Exemplu: AVERAGE (A1:B3) va calcula media aritmetic[ a valorilor din celuleleA1, A2, A3, B1, B2, B3.

COUNT (num[r1, num[r2, )Func\ia COUNT num[r[ ]n argumentele specificate celulele care con\in numere.Func\ia poate avea ]ntre 1 =i 30 de argumente.Exemplu: COUNT (A2:A5) va returna valoarea 3 atunci c`nd domeniul A2:A4con\ine numerele 2,3,4, iar celula A5 este goal[ .

MAX (num[r1, num[r2, )Func\ia MAX returneaz[ valoarea celui mai mare argument. Func\ia poate avea celmult 30 de argumente. Celulele goale, valorile de tip text, logic sau de tip eroare vor fiignorate.Exemplu: MAX (A1:A3) va returna valoarea 10, dac[ numerele din acest domeniusunt: 1,10, 7, 4.

MIN (num[r1, num[r2, )Func\ia MIN returneaz[ valoarea celui mai mic argument. Func\ia poate avea cel mult30 de argumente. Celulele goale, valorile de tip text, logic sau de tip eroare vor fiignorate.Exemplu: MIN (A1:A3) va returna valoarea 1, dac[ numerele din acest domeniu sunt:1,10, 7, 4.

IF (condi\ie, valoare adev[rat[, valoare fals[)Func\ia IF evalueaz[ o condi\ie. Dac[ condi\ia este adev[rat[, func\ia va returna aldoilea aergument- valoarea adev[rat[. Dac[ condi\ia este fals[, func\ia va returna altreilea argument - valoarea fals[ .Exemplu: IF (A1


31/135


AND (condi\ia1, condi\ia2, )Func\ia AND returneaz[ valoarea adev[rat[ (TRUE) dac[ toate condi\iile specificate]n argumente sunt adev[rate. Dac[ cel pu\in o condi\ie nu este adev[rat[, func\iaAND va returna valoarea fals (FALSE).

Func\ia poate avea cel mult 30 de argumente.

OR (condi\ia1, condi\ia2, )Func\ia OR returneaz[ valoarea adev[rat[ (TRUE) dac[ cel pu\in o condi\ie din celespecificate ]n argumente este adev[rat[. Dac[ nici o condi\ie nu este adev[rat[,func\ia OR va returna valoarea fals (FALSE).Func\ia poate avea cel mult 30 de argumente.

NOT (condi\ie)Func\ia NOT returneaz[ valoarea adev[rat[ dac[ condi\ia este fals[ =i dac[ condi\iaeste adev[rat[.

5.4. Funcii text

Func\iile text permit manipularea informa\iilor de tip text. Datele din foile de calculpot fi concatenate pentru a alc[ tui titluri, propozi\ii, etichete.

CHAR (num[r)Func\iile CHAR returneaz[ caracterul care corespunde codului ASCII specificat caargument.Exemplu: CHAR (65) va returna caracterul A.

CONCATENATE (text1, text2, )Func\ia CONCATENATE efectueaz[ reuniunea tuturor argumentelor (cel mult 30).Exemplu: CONCATENATE ("Microsoft", "Excel") va returna textul MicrosoftExcel.

EXACT (text1, text2)Func\ia EXACT compar[ textele text1 =i text2. Dac[ acestea sunt identice func\ia vareturna valoarea adev[rat[ (TRUE), astfel se va re\ine valoarea logic[ FALSE.Func\ia face distinc\ie ]ntre literele mici =i mari.

FIND (text-c[utat, surs[, start-num)Func\ia FIND caut[ primul argument, text-c[utat ]n textul din al doilea argumentsurs[, ]ncep`nd cu pozi\ia specificat[ de start-num. }n cazul ]n care acesta este g[sit,func\ia FIND returneaz[ pozi\ia de ]nceput a textului c[utat. Dac[ argumentul start-num este ]n afara limitelor sau dac[ nu este g[ sit[ o valoare, se va afi=a codul deeroare #VALUE. Dac[ argumentul start-num nu este specificat, se presupune c[acesta are valoarea 1.Exemplu: FIND (B12, "ABCDE", 1) va returna valoarea 3 dac[ celula B12 con\inecaracterul C.

LEFT (text, num-car)


32/135


Func\ia afi=eaz[ primele num-car caractere din partea st`ng[ a unui text. Argumentulnum-car trebuie s[ fie mai mare ca 0. Dac[ se omite introducerea sa se va presupunec[ este egal cu 1.Exemplu: LEFT (A1, 5) va returna valoarea Micro dac[ ]n celula A1 se g[se=te textulMicrosoft.

RIGHT (text, num-car)Func\ia afi=eaz[ primele num-car caractere din partea dreapt[ a unui text. Argumentulnum-car trebuie s[ fie mai mare ca 0. Dac[ se omite introducerea sa se va presupunec[ este egal cu 1.Exemplu: RIGHT (A1, 4) va returna valoarea soft dac[ ]n celula A1 se g[se=te textulMicrosoft.

LEN (text)Func\ia LEN calculeaz[ num[rul de caractere din textul specificat de argument.Exemplu: LEN ("Microsoft") va returna valoarea 9.

MID (text, start-num, num-car)Func\ia MID extrage un num[r de num-car caractere din text, ]ncep`nd cu pozi\iastart-num.Exemplu: MID ("Microsoft Excel 7.0", 11, 5) va returna textul Excel.

LOWER (text)Func\ia LOWER converte=te eventualele majuscule din text ]n litere mici.Exemplu: LOWER ("Microsoft Excel") va returna microsoft excel

PROPER (text)Func\ia PROPER determin[ afi=area textului cu litere mici, ]nceputurile de cuvintefiind scrise cu majuscule.Exemplu: PROPER ("MICROSOFT EXCEL") va returna Microsoft Excel.

TRIM (text)Func\ia TRIM =terge toate blank-urile din text, astfel ]nc`t ]ntre cuvinte s[ r[m`n[ unsingur spa\iu.Exemplu: TRIM ("Microsoft Excel") va returna Microsoft Excel.

TEXT (valoare, format-text)

Func\ia TEXT converte=te o valoare numeric[ ]n text =i o afi=eaz[ corespunz[torformatului indicat prin al doilea argument. Rezultatul apare afi=at ca un num[rformatat, dar ]n realitate este de tip text. Se pot utiliza oricare din formatele numericepredefinite sau personalizate, prezentate ]n lec\ia Formatarea foilor de calcul.Exemplu: TEXT (457989, "$#, ##0.00") va returna $4,579.89

5.5. Funcii pentru date i ore

Programul Excel ata=eaz[ fiec[rei date calendaristice =i ore c`te un num[r serial.Numerele seriale ata=ate datelor calendaristice sunt mai mari ca 1, cele ata=ate orelor suntsubunitare. C`nd efectueaz[ calcule cu date =i ore, Excel folose=te aceste numere seriale,

numai formatul de afi=are este de tip dat[ sau or[.Cele mai folosite func\ii de lucru cu date =i ore sunt:


33/135


DATE (an, lun[, zi)Func\ia DATE returneaz[ num[rul serial pentru data specificat[.Exemplu: DATE (1900, 1, 1) va returna 1 (num[ rul serial al datei 1.1.1900)

NOW ( )Func\ia NOW calculeaz[ num[rul serial al datei =i al orei extrase din ceasul intern alcalculatorului. Excel actualizeaz[ data =i ora doar la deschiderea sau recalcularea foii.Aceast[ func\ie nu are argumente, ]ns[ este necesar[ introducerea parantezelor.Exemplu: NOW ( ) va returna 9/ 10/ 99 10:43, dac[ aceasta este data curent[ .Dac[ rezultatul nu apare sub forma unei date, ]nseamn[ c[ este afi=at num[rul serialata=at. Pentru afi=area sub form[ de dat[ calendaristic[, celula respectiv[ trebuieformatat[ de tip dat[ (vezi lec\ia Formatarea foilor de calcul).

YEAR (dat[ calendaristic[)Func\ia YEAR extrage anul din data specificat[.

Exemplu: YEAR ( 7/ 3/ 1999) va returna 1999.

MONTH (dat[ calendaristic[)Func\ia MONTH extrage luna din data specificat[ .Exemplu: MONTH ( 7/ 3/ 1999) va returna 7 (se consider[ c[ data este introdus[ ]nformatul lun[/ zi/ an)

DAY (dat[ calendaristic[)Func\ia DAY extrage ziua din data specificat[ .Exemplu: DAY (7/ 3/ 1999) va returna 3.

TIME (or[, minut, secund[)Func\ia TIME calculeaz[ num[rul serial corespunz[tor num[rului de ore, minute =isecunde indicate.Exemplu: TIME (18, 4, 19) furnizeaz[ valoarea 0,752998.

HOUR (or[)Func\ia HOUR returneaz[ num[rul de ore corespunz[toar orei specificate.Exemplu: HOUR (19:10:30) va returna valoarea 19.

MINUTE (or[)Func\ia MINUTE returneaz[ num[rul de minute corespunz[toare orei specificate.Exemplu: MINUTE (19:10:30) va returna valoarea 10.

SECOND (or[)Func\ia SECOND returneaz[ num[rul de secunde corespunz[tor orei specificate.Exemplu: SECOND (19:10:30) va returna valoarea 30.

5.6. Funcii financiare

Programul Excel pune la dispozi\ie =i o serie de func\ii financiare.

FV (dob`nd[, reper, plat[ , vp, tip)


34/135


Func\ia FV calculeaz[ valoarea viitoare pentru o serie de ]ncas[ri/ pl[\i egale(specificate ]n argumentul plat[), f[cute ]ntr-un num[r de perioade reper, cu o anumit[dob`nd[ (primul argument). Dob`nda trebuie s[ aib[ aceea=i unitate de m[sur[ ca reper. Deexemplu, dob`nda anual[ trebuie s[ se ]mpart[ la 12 dac[ ]ncas[rile/ pl[\ile se fac lunar.

Num[rul vp reprezint[ valoarea prezent[ sau suma care se investe=te/ ]mprumut[ in

momentul ini\ial. Dac[ vp este omis se consider[ c[ este 0.Tip poate lua valoarea 0 sau 1. Dac[ are valoarea 0 se consider[ c[ pl[\ile se fac la

sf`r=itul perioadei, dac[ are valoarea 1, pl[\ile se fac la ]nceputul perioadei. Dac[ argumentultip este omis se consider[ c[ are valoarea 0.

Banii care sunt pl[ti\i sunt reprezenta\i prin numere negative, iar cei ]ncasa\i suntreprezenta\i prin numere pozitive.

Exemplu: S[ presupunem c[ o persoan[ vrea s[ investeasc[ bani pentru un proiectcare va fi realizat peste 1 an. De aceea, depune 1 000 $ ]ntr-un cont de economii cu odob`nd[ de 6% pe an (dob`nda lunar[ va fi 6%/ 12, adic[ 0.5%). De asemenea, s[presupunem c[ persoana respectiv[ va depune c`te 100 $ la ]nceputul fiec[rei luni, ]nurm[toarele 12 luni. C` \i dolari vor fi ]n cont la sf` r=itul celor 12 luni?

Aplic[m func\ia =FV(0.5%, 12, 100, 1000, 1) ob\inem 2301.40 $.

PV (dob`nd[, reper, plat[ , vv, tip)Func\ia PV calculeaz[ valoarea prezent[ a unui flux de ]ncas[ri/ pl[\i viitoare.Argumentele func\iei au aceea=i semnifica\ie ca =i ]n func\ia FV.Argumentul vv reprezint[ valoarea viitoare, ob\inut[ dup[ efectuarea ultimei pl[\i/

]ncas[ri. Dac[ vv este omis, se consider[ c[ este 0. De exemplu, dac[ vre\i s[ economisi\i 100000 000 lei pentru un proiect de 20 de ani, atunci 100 000 000 lei este valoarea viitoare.

Banii pl[ ti\i sunt reprezenta\i prin numere negative, cei ]ncasa\i prin numere pozitive.Exemplu: O persoan[ =tie c[ ]=i poate permite s[ pl[teasc[ 220 $ pe lun[ ]n urm[torii

4 ani. Dob`nda curent[ de pia\[ este de 9%. C` t de mare este ]mprumutul pe care =i-l permitepersoana ?

Func\ia necesar[ pentru calcul este: =PV (0.09/12, 48, 220) care returneaz[ valoarea8840.65 $.

PMT (dob`nd[, reper, vp, vv, tip)Func\ia PMT calculeaz[ suma care trebuie achitat[ periodic pentru un ]mprumut/

economie, dac[ se indic[ dob`nda, num[rul perioadelor de plat[ (reper).Argumentele func\iei au aceea=i semnifica\ie ca =i ]n func\iile precedente.Pentru a determina suma total[ de pl[tit pe durata ]mprumutului se ]nmul\e=te

valoarea returnat[ de func\ia PMT cu num[rul de perioade.

Exemple:1. Ce sum[ trebuie pl[tit[ lunar pentru un ]mprumut de 10 000 $ cu o dob`nd[anual[ de 8%, care trebuie achitat ]n 10 luni.Formula de calcul este: PMT (8%/ 12, 10, 10000) care returneaz[ valoarea $ 1037.03 dac[ pl[\ile sefac la sf`r=itul lunii.sau PMT (8%/ 12, 10, 10000, 0, 1) care returneaz[ valoarea $ 1,030.16 dac[ pl[\ilese fac la ]nceputul lunii.S-au ob\inut valori negative pentru c[ sunt pl[\i care trebuie efectuate.

2. Urm[toarea formul[ returneaz[ suma pe care cineva trebuie s[ o primeasc[ lunar,

dac[ a ]mprumutat5 000 $ cu o dob`nd[ anual[ de 12% pe o perioad[ de 5 luni.


35/135


PMT (12%/12, 5, 5000) returneaz[ valoarea 1,030.20.S-au ob\inut valori pozitive pentru c[ sunt sume ce trebuie ]ncasate.

3. O persoan[ dore=te s[ str`ng[ 50 000 $ ]n 18 ani prin economisirea unei sumelunare constante. Dob`nda annual[ este de 6%.Formula de calcul este:

PMT (6%/ 12, 18*12, 0, 50000) care returneaz[ valoarea 129.08 $.

NPV (dob`nd[, valoare1, valoare2, )Func\ia NPV calculeaz[ valoarea prezent[ actualizat[ a unui flux de venituri/

cheltuieli.Dac[ n este num[rul de argumente din =irul de valori ( n nu poate fi mai mare de 29),

atunci valoarea net[ actualizat[ se calculeaz[ cu formula:

Valorile trebuie s[ fie echidistante ]n timp =i s[ fie valori pl[tite/ ]ncasate la sf`r=itulfiec[rei perioade.

Dob`nda- reprezint[ dob`nda anual[.Func\ia NPV este asem[n[toare cu PV.Deosebirea const[ ]n faptul c[ valorile utilizate de PV trebuie s[ fie constante, iar PV

accept[ valori fie la ]nceputul, fie la sf`r=itul perioadei.Exemplu: Pentru o investi\ie trebuie pl[ ti\i 10 000 $ timp de 1 an. }n urm[ torii trei ani

se ob\in venituri anuale de 3 000 $, 4 200 $ =i 6 800 $. Dob`nda anual[ este de 10%. S[ secalculeze valoarea net[ actualizat[ a investi\iei.

Formula de calcul este:

NPV (10%, 10 000, 3 000, 4 200, 6 800) care returneaz[ valoarea 1,188.44 $Al doilea argument este negativ pentru c[ reprezint[ o cheltuial[ .

IRR (valori, aproxima\ie)Func\ia IRR calculeaz[ rata intern[ de rentabilitate a unei proiect. Rata intern[ de

rentabilitate este valoarea coeficientului de actualizare (dob`nzii) pentru care venitul netactualizat este 0.

Valori este o matrice sau un domeniu de celule care con\ine numerele pentru caretrebuie calculat[ rata intern[ de rentabilitate. Pentru a putea calcula IRR ]n domeniu trebuies[ fie cel pu\in o valoare negativ[ =i cel pu\in una pozitiv[.

Aproxima\ie este un num[r care se consider[ a fi cel mai apropiat de rezultatul

furnizat de c[tre func\ia IRR .Microsoft Excel folose=te un algoritm iterativ pentru calcularea valorii IRR. }ncep`nd

cu aproxima\ia, func\ia IRR verific[ toate posibilit[\ile de calcul p`n[ c`nd rezultatul este datcu o aproxima\ie de 0.00001%. Dac[ func\ia IRR nu g[se=te un rezultat care s[ fie bun dup[20 de ]ncerc[ri, se va returna valoarea de eroare #NUM!.

}n cele mai multe cazuri nu este nevoie de acest argument. Dac[ aproxima\ie esteomis, se va considera valoarea implicit[ 10%.

Dac[ IRR returneaz[ eroarea #NUM! Se va ]ncerca din nou cu alte valori pentruaproxima\ie.

Exemplu: O persoan[ vrea s[ fac[ o afacere. Pentru ]nceperea afacerii are nevoie de70 000 $. Veniturile estimate din primii cinci ani sunt: 12 000, 15 000, 18 000, 21 000 =i 26

000 de dolari.

=

+

=

n

i

i

i

dobanda

VNPV

1 )1(


36/135


}n domeniul B1:B6 se introduc urm[toarele valori: -70 000, 12 000, 5 000, 18 000, 21000, 26 000.

Pentru a calcula rata intern[ de rentabilitate a investi\iei se folose=te formula: IRR (B1:B6) care returneaz[ valoarea 8.66%.

5.7. Funcii de cutare

Dou[ din cele mai utilizate func\ii de c[utare din Excel sunt VLOOKUP =iHLOOKUP.

VLOOKUP (valoare, domeniu, index-linie, tip-c[utare)HLOOKUP (valoare, domeniu, index-coloan[, tip-c[utare)

Func\iile VLOOKUP/ HLOOKUP caut[ valoarea specificat[ ]n primul argument ]nprima linie/ coloan[ din domeniul specificat ]n al doilea argument. Apoi func\ia extrage dincoloana/linia corespunz[toare valorii g[site elementul indicat ]n linia/ coloana specificat[ ]nal treilea argument- index linie/index coloan[.

Valorile din prima linie/ coloan[ a domeniului trebuie s[ fie ordonata cresc[tor saualfabetic.

Argumentul tip-c[utare are o valoare logic[. El este op\ional. Dac[ lipse=te seconsider[ c[ are valoare TRUE (adev[rat[). Dac[ acest argument are valoare TRUE esteg[sit[ valoarea cea mai mare care este mai mic[ sau egal[ cu valoarea c[utat[. Dac[ arevaloarea FALSE, este c[utat[ valoarea exact[. Dac[ aceast[ valoare nu este g[sit[ ]n primalinie/coloan[ din domeniul specificat este returnat[ eroarea #N/A.

Aceste func\ii sunt folositoare ]n aplica\ii de calcul a impozitelor =i a comisioanelor.Exemplu: Distribuitorii unei firme sunt pl[\ii ]n func\ie de valoarea v`nz[rilor. Dac[

valoarea v`nz[ rilor este mai mic[ de 5 000 000 comisionul este de 0%, ]ntre 5 000 000 =i 30000 000 comisionul este de 4%, ]ntre 30 000 000 =i 70 000 000 comisionul este de 7%, peste70 000 000 comisionul este de 10%.

Se va crea urm[ toarea foaie de calcul (figura 5.3):

Figura 5.3

}n B2 se introduce formula VLOOKUP (B1, A5:B8, 2). Dac[ ]n B1 se introducevaloarea 80000000, Excel caut[ aceast[ valoare ]n prima coloan[ din domeniul A5:B8, deci]n celulele A5, A6, A7, A8, B5, B6, B7, B8. Cum aceast[ valoare nu este g[sit[, func\iag[se=te cea mai mare valoare care este mai mic[ sau egal[ cu valoarea c[utat[, deci

70000000. Aceast[ valoare se g[se=te pe a patra linie din tabel (linia 8 din Excel). Din aceast[linie Excel returneaz[ valoarea g[sit[ ]n coloana 2 (al treilea argument), deci 10%.


37/135


5.8. Introducerea referinelor la alte foi de calcul

}ntr-o celul[ se pot introduce =i referin\e la date din alte foi ale registrului de calcul.Pentru aceasta se introduce denumirea foii respective, un semn de exclamare =i referin\a la

celul[. De exemplu: Sheet1!A1 ]nseamn[ c[ se face referire la celula A1 din foaia Sheet1.Dac[ denumirea foii de calcul con\ine spa\ii libere, numele acesteia trebuie ]ncadrat

]ntre ghilimele. De exemplu: Buget 2001!A1.

5.9. Introducerea de referine la alte fiiere

Exist[ situa\ii ]n care sunt necesare date care se afl[ ]n alt registru de calcul. Pentru areferi date din alt registru se introduce ]nt` numele registrului ]ntre paranteze drepte, numelefoii de calcul, semnul exclam[rii =i referin\a la celul[ . De exemplu: formula [vanzari.XLS]Sheet1!A10, face referire la celula A10 din foaia de calcul Sheet1 con\inut[ ]n

registrul vanz[ri.XLS.

5.10. Aplicaii

1. Un ]ntreprinz[tor vrea s[ fac[ o investi\ie =i face c`teva estim[ri privind valoareainvesti\iei, cheltuielile anuale =i veniturile anuale. S[ se determine anul ]n care investi\iadevine profitabil[ (anul ]n care venitul total dep[=e=te cheltuielile totale).

Pentru rezolvarea problemei se va crea foaia de calcul din figura 5.4.

Celulele B1, B2, B3 vor con\ine valorile pentru investi\ie, cheltuielile anuale =i

venitul anual.Se genereaz[ ]n coloana A, ]ncep`nd cu celula A6 o serie de numere ]ncep`nd cu

valoarea 0 =i pasul seriei 1.}n anul 0 cheltuielile totale sunt cele cu investi\ia, iar venitul total este 0, deci ]n

celula B6 se va introduce formula B1, iar ]n celula C6 valoarea 0.}n anii urm[tori la cheltuielile totale =i venitul total din anul precedent se adaug[

cheltuielile anuale, respectiv venitul anual. Deci formulele din celulele B7 =i C7 sunt B6B$2, respectiv C6B$3. Pentru celulele B2 =i B3 s-a folosit referirea absolut[deoarece aceste celule trebuie s[ r[m`n[ fixe la copiere (ele con\in cheltuielile anuale =ivenitul anual).

Se copiaz[ aceste formule pe coloan[.


38/135


Figura 5. 4

}n coloana D se calculeaz[ profitul total (venit total - cheltuieli totale). Se vaintroduce ]n celula D6 formula C6-B6. Se copiaz[ aceast[ formul[ pe coloan[.

Pentru a determina pragul de rentabilitate (anul ]n care venitul total dep[=e=techeltuielile totale), ]n celula E6 se introduce formula:

if(D6> 0, 0,D6


39/135


Figura 5. 5

Prima parte a foii de calcul con\ine datele de intrare ]n problem[: numelecump[r[torului ( B1), valoarea obiectului cump[rat (B3), data de cump[rare (B4) dob`ndaanual[ (B5) =i num[rul de rate(B6).

}n a doua parte a foii de calcul se va calcula rata lunar[ ce trebuie pl[tit[ ]n ideea c[dob`nda nu se va modifica. Tot aici se calculeaz[ totalul de plat[ =i valoarea total[ adob`nzii. Se vor introduce urm[toarele formule:

B9: -PMT(B5/12,B6,B3-B7) (rata lunar[)B10: B11B3 (totalul de plat[ - valoarea ini\ial[)B11: B6*B9 B7 (num[rul de rate*rata lunar[ avansul)}n a treia parte a foii de calcul se va crea un tabel care va con\ine pentru fiecare lun[

data la care trebuie pl[tit[ rata, rata dob`nzii ]n luna respectiv[, restul de plat[, valoareadob`nzii =i rata lunar[. Restul de plat[ ]n luna a doua este egal cu restul de plat[ ]n primalun[valoarea dob`nzii -rata lunar[.Se vor introduce urm[toarele formule:

B14: DATE(year (B$4),MONTH(B$4)A14,DAY(B$4))

D14: B3-B7D15: D14F14E14E14: -PMT(C14/12,B$6-A141,D14)F14: D14*C14/12Se copiaz[ pe coloan[ formulele din celulele D15, E14, F14, A14. }n domeniul

A14:A25 se genereaz[ o serie numeric[ care ]ncepe de la valoarea 1 =i cu pasul seriei de 1.

3. Un agent economic ]=i propune s[-=i dezvolte activitatea =i are nevoie de un capitalde 240000000 lei. Acest capital este ]mprumutat de la BRD cu o dob`nd[ de 45% =i trebuierestituit ]n 5 ani. Care este suma lunar[ care trebuie pl[tit[, aici fiind inclus[ at`t dob`nda

compus[ c` t =i plata ]mprumutului?Se va crea urm[ toarea foaie de calcul (figura 5.6):


40/135


Figura 5.6

Celulele B1:B3 con\in datele de intrare ]n problem[: valoarea ]mprumutului, dob`ndaanual[ =i perioada de restituire.

}n celula B4 se calculeaz[ num[rul de pl[\i ]nmul\ind perioada de restituire cu 12.Formula din B4 va fi 12*B3.

}n B6 se calculeaz[ rata lunar[ cu formula -PMT (B2/12, B4, B1)

4. Un proiect necesit[ un volum de investi\ii de 45.000.000 lei. Durata de execu\ie aproiectului este de doi ani, iar durata de via\[ economic[ este de 7 ani. Fluxul tran=elor anualepentru investi\ii, cheltuielile de exploatare =i ]ncas[rile sunt cele din tabelul urm[tor:

Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9Investi\ii 15 30

Cheltuieli de exploatare - - 20 25 25 25 24 24 22}ncas[ ri 40 45 45 47 47 48

S[ se calculeze:1. Venitul net actualizat cumulat pentru o rat[ de actualizare de 20%2. Rata intern[ de rentabilitate a proiectului.

Figura 5. 7

Se calculeaz[ pentru fiecare an fluxul de numerar sc[z`nd din ]ncas[ri cheltuielile deexploatare =i cheltuielile cu investi\ii (figura 5.7). }n celula B7 se introduce formula B6B5B4. Se copiaz[ formula la domeniul C7:J7.

}n celula C9 se calculeaz[ venitul net actualizat cumulat cu formula NPV(B1,B7:J7).}n celula C10 se calculeaz[ rata intern[ de rentabilitate cu formula IRR(B7:J7).


41/135


5. Un ]ntreprinz[tor care face o investi\ie ]ntr-un obiectiv economic c`=tig[ un venitnet anual de 200000 lei, timp de 12 ani c`t este durata de func\ionare a obiectivului. Care estevaloarea prezent[ a acestui flux de venituri ]n momentul investi\iei, la o valoare de discontarede 14%.

Se va crea urm[ toarea foaie de calcul (figura 5.8):

Figura 5. 8

}n celula B5 se va introduce formula: PV (B3, B2, B1), unde B3 reprezint[dob`nda, B2 perioada ]n care se ob\in veniturile, B1 valoarea venitului anual.

6. O echip[ de muncitori este pl[tit[ ]n func\ie de num[rul de ore lucrate. Orelelucrate peste programul normal de lucru (8 ore) sunt pl[tite dublu. S[ se calculeze cu c`t estepl[ tit zilnic fiecare muncitor, cunosc`nd tariful orar =i orele de intrare =i ie=ire din tur[ .

Pentru rezolvarea problemei se va folosi foaia de calcul din figura 5.9.Pentru fiecare muncitor, se calculeaz[ ]n coloana E num[rul de ore lucrate. Formula

utilizat[ ]n celula E4 este D4-C4, formul[ care se copieaz[ ]n domeniul E5:E8.}n coloana F se afi=eaz[ salariul calculat pentru orele lucrate ]n fiecare zi. Formula din

celula F4 este:

IF(HOUR(E4)8,HOUR(E4)*B$1MINUTE(E4)*B$1/60, 8*B$1(HOUR(E4)-8)*2*B$1MINUTE(E4)*2*B$1/60)

Aceast[ formul[ se copieaz[ ]n domeniul F5:F8.Dac[ ]n func\ia IF ar fi fost utilizat[ condi\ia E48, ar fi fost incorect. E48 este

]ntotdeauna adev[rat[, deoarece ]n E4 avem o or[ =i se =tie c[ numerele seriale ata=ate orelorsunt mai mici dec`t 1, deci =i mai mici dec`t 8. Pentru a extrage num[rul de ore lucrate s-afolosit func\ia HOUR.

Figura 5.9

7. Un registru Excel este alc[tuit din dou[ foi de calcul. O foaie de calcul cursuri -

con\ine cursurile de schimb pentru mai multe valute, cealalt[ foaie casa este folosit[pentru a calcula echivalentul ]n lei al sumelor schimbate.


42/135


Foaia de calcul cursuri are structura din figura 5.10.

Figura 5.10

Foaia de calcul casa are structura din figura 5.11.

Figura 5.11

}n coloana Nume se introduce numele persoanei care realizeaz[ o tranzac\ie, iar ]ncoloana Tranzac\ie se introduce tipul tranzac\iei efectuate. Valorile permise ]n aceast[coloan[ sunt C pentru cump[rare =i V pentru v`nzare.

}n coloana Tip valut[ se introduce numele monedei schimbate (aten\ie, numelemonedei trebuie s[ fie identic cu cel din foaia de calcul cursuri).

}n coloana Suma schimbat[ se introduce suma care se schimb[.}n coloana Echivalent lei se calculeaz[ echivalentul ]n lei al sumei schimbate (]n

func\ie de valut[, suma schimbat[ =i tipul tranzac\iei). Formula utilizat[ ]n celula E2 este: D2*VLOOKUP(C2, cursuri!A$2:C$9, IF(B2 C,2,3))

Se copieaz[ formula pe coloan[, =i pe m[sur[ ce se introduc date ]n foaia de calcul,echivalentul ]n lei al sumei schimbate se va calcula automat.


43/135

Calcule cu matrici

CAPITOLUL 6

CALCULE CU MATRICI

6.1. Calcule cu matrici

Matricile sunt domenii dreptunghiulare de formule sau valori pe care Excel le trateaz[ca fiind un grup. Unele func\ii =i formule care lucreaz[ cu astfel de elemente returneaz[rezultate care sunt plasate ]n mai multe celule. Altele, de=i prelucreaz[ matrici de valori, potfurniza un rezultat afi=at ]ntr-o singur[ celul[.

Pentru a introduce o formul[ de tip matrice se parcurg urm[toarele etape:1. Se selecteaz[ domeniul care va con\ine formula de tip matrice.2. Se introduce formula.3. Dup[ introducerea formulei se apas[ combina\ia de taste + +

.Foaia de calcul urm[toare (figura 6.1) con\ine un exemplu cu datele care sunt

introduse ]ntr-o factur[:

Figura 6.1

Pentru a calcula totalul ]n coloana D se pot folosi =i metodele anterioare (]n celula D4se introduce formula =B4*C4, care apoi se copiaz[ ]n celelalte celule din coloana D). }n loculacestor formule se poate introduce o singur[ formul[, valabil[ ]n tot domeniul D4:D6, care vaocupa mai pu\in[ memorie.

Pentru a calcula totalul utiliz`nd formule de tip matice:1. Se selecteaz[ domeniul D4:D6.2. Se introduce ]n linia de formul[, formula= B4:B6*C4:C63. Se tasteaz[ combina\ia de taste + + .

}n bara de formul[, formula va fi afi=at[ ]ntre acolade {}. Fiecare celul[ a domeniuluiD4:D6 con\ine aceea=i formul[. Acoladele simbolizez[ c[ formula este o matrice =i c[domeniul matrice trebuie s[ fie tratat ca o entitate unic[. Nu se pot introduce linii sau coloane]n acest domeniu dup[ cum nu este posibil[ =tergerea componentelor sale sau editarea unei

singure celule. Formula nu multiplic[ valorile din dou[ celule, ci valorile din dou[ matrici,B4:B6 =i C4:C6, f[c`nd coresponden\a corect[ a elementelor acestora B4*C4, B5*C5,B6*C6.

Rezultatele sunt plasate ]n celulele matricei D4:D6 selectat[ anterior.Domenii de tip matrice se pot utiliza =i ca argumente la func\ii. Func\iile cu

argumente de tip matrice se introduc la fel ca =i formulele de acest tip.1. Se selecteaz[ un domeniu de dimensiuni corecte.2. Se introduce func\ia specific`nd domeniile de celule asupra c[rora opereaz[.3. Se apas[ combina\ia + + .


44/135


De exemplu, dac[ ]n exemplul anterior trebuie calculat totalul general f[r[ a calculatotalurile par\iale, ]n celula D7 trebuie introdus[ formula {=SUM(B4:B6*C4:C6)}.Introducerea se termin[ cu + + pentru ca formula s[ fie considerat[ca formul[ de tip matrice.

}n mod uzual domeniul utilizat pentru introducerea formulelor sau func\iilor de tipmatrice trebuie s[ fie corect selectat. Dac[ domeniul de tip matrice selectat este prea mic, nu

se pot vedea rezultatele; dac[ este prea mare, celulele care nu au fost utilizate vor con\inemesajul #N/A.

6.2. Funcii pentru matrici

Func\iile de lucru cu matrici cele mai utilizate sunt:

MDETERM (matrice)Func\ia MDETERM calculeaz[ determinantul unei matrici.

MINVERSE (matrice)

Func\ia MINVERSE calculeaz[ inversa unei matrici.

MMULT (matrice1, matrice2)

Func\ia MMULT efectueaz[ ]nmul\irea a dou[ matrici. Num[rul de coloane dinmatrice1 trebuie s[ fie egal cu num[rul de linii din matrice2.

TRANSPOSE (matrice)

Func\ia TRANSPOSE efectueaz[ opera\ia de transpunere a unei matrici.

Dac[ ]ntr-o formul[ intervine o func\ie de tip matrice, introducerea formulei setermin[ tast`nd combina\ia de taste + + .

Exemplul urm[tor prezint[ modul ]n care se poate calcula inversa unei matrici.Matricea ini\ial[ este cuprins[ ]n domeniul A2:C4 (figura 6.2).

Figura 6.2

Pentru a calcula inversa matricei se selecteaz[ domeniul A7:C9 (]n acest domeniu seva afi=a rezultatul), se introduce formula =i =MINVERSE(A2:C4) =i se apas[ + + .


45/135

Calcule cu matrici

6.3. Aplicaie

Firma ABC vinde ap[ mineral[, sucuri =i vin ]n Rom`nia =i Moldova. Foaia de calculdin figura 6.3 con\ine situa\ia v`nz[rilor din anii 1999 =i 2000.

S[ se calculeze valoarea medie a v`nz[rilor pentru Romania =i Moldova pe ce doi ani.

Figura 6.3

Pentru a calcula valoarea medie a v`nz[rilor pentru Rom`nia =i Moldova se introducformulele:Celula C18: AVERAGE(IF($B5:$B14Romania,C5:C14)). Se termin[ formula

de introdus cu + + . Se copieaz[ formula ]n D18. Deci se vacalcula media aritmetic[ doar a valorilor care ]n domeniul B5:B14 con\in textul Romania.

Celula C19: AVERAGE(IF($B5:$B14Moldova,C5:C14)). Se termin[ formulade introdus cu + + . Se copieaz[ formula ]n D19. Deci se vacalcula media aritmetic[ doar a valorilor care ]n domeniul B5:B14 con\in textul Moldova.


46/135

Sistemul de gestiune al graficelor

CAPITOLUL 7

SISTEMUL DE GESTIUNE AL GRAFICELOR

7.1. Sistemul de gestiune al graficelor

Utiliz`nd Excel, datele din tabele pot fi reprezentate sub form[ grafic[. Un grafic esteun instrument eficient pentru prezentarea clar[ a datelor, ]ntr-un mod care ofer[ un impactvizual imediat. Cu alte cuvinte, graficele sunt mai u=or de ]n\eles dintr-o privire dec`tliniile =i coloanele de date. }n Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Unele din ele suntbidimensionale (2D), altele tridimensionale (3D).Principalele tipuri de grafice sunt:

Arie - Area

Bar[ - Bar

Coloan[ - Column

Linie - Line Circulare - Pie

Inel - Doughnut

Radar - Radar

XY (Dispersate) Scatter

Suprafa\[ - Surface

Cilindru Cylinder

Cone Con

Piramid Piramid[Tipuri de grafice tridimensionale:

Zon[ Bar[

Coloan[

Linie

Pl[cint[

Suprafa\[Pentru majoritatea tipurilor de grafice, exist[ cel pu\in dou[ variante sau subtipuri.

Un grafic bidimensional este desf[=urat pe dou[ axe:

axa orizontal[ - axa X, numit[ =i axa categoriilor

axa valorilor axa Y, pe care sunt reprezentate seriile de date. O serie de date este un set

de valori care descriu evolu\ia unei m[rimi.La graficele 3D este utilizat[ pentru a treia dimensiune axa Z.Un grafic con\ine mai multe obiecte care pot fi selectate =i modificate individual.

Figura urm[toare (figura 7.1) prezint[ unele din aceste obiecte.

Legenda

Titlu

Axa X

Axa Y

Grafic

Figura 7.1


47/135


}n continuare este prezentat[ o descriere sumar[ a principalelor tipuri de grafice.

7.2. Graficele de tip arie - Area

Un grafic arie ilustreaz[ continua schimbare ]n volum a unor serii de date. Acest tip

de grafic ]nsumeaz[ datele din toate seriile individuale pentru a crea linia de v`rf carecuprinde zona, oferind privitorului o imagine asupra modului ]n care diferitele serii contribuiela volumul total. Utiliza\i graficul arie pentru cifrele referitoare la v` nz[ ri =i la produc\ie,pentru a ar[ta modul ]n care volumul se modific[ ]n timp =i pentru a eviden\ia cantitatea sauvolumul schimb[rii.

Figura 7.2

7.3. Grafice bar - Bar

Un grafic bar[ este utilizat pentru compararea obiectelor neconectate ]n timp. Acesttip de grafic nu ofer[ o imagine prea bun[ a evolu\iei ]n timp, el utilizeaz[ bare orizontalepentru a ar[ta varia\ia pozitiv[ sau negativ[ fa\[ de un punct de referin\[. Barele aflate last`nga punctului de referin\[ arat[ o varia\ie negativ[, iar cele din dreapta arat[ o varia\iepozitiv[.

Figura 7.3

7.4. Grafice coloan - Column

Graficele coloan[ sunt ]n general folosite pentru a ar[ ta varia\ia ]n timp a unor m[riminecontinue. Acest tip de diagram[ utilizeaz[ bare verticale pentru a da impresia de m[sur[ torif[cute la intervale de timp diferite. Graficele coloan[ sunt folosite frecvent pentru compareadiferitelor elemente prin plasarea lor unele l`ng[ altele.Asem[n[toare cu graficele coloan[ sunt graficele de tip cilindru, con =i piramid[, numai c[ la

aceste grafice valorile nu mai sunt reprezentate prin coloane ci prin cilindre, conuri, respectivpiramide.


48/135

Sistemul de gestiune al graficelor

Figura 7.4

Asem[n[toare sunt graficele de tip cilindru, con, piramid[. Diferen\a este c[ valorilenu mai sunt reprezentate prin coloane, ci prin cilindrii, conuri, piramide.

7.5. Grafice linie - Line

Un grafic linie ilustreaz[ evolu\ia unei m[rimi la care intervalele de varia\ie suntegale. Dac[ intervalele de varia\ie sunt neegale se va utiliza un grafic (dispersat) XY. Pentrufiecare serie de date se va ob\ine ]n grafic o linie.

Figura 7.5

7.6. Grafice circulare - Pie

}ntr-un grafic circular se eviden\iaz[ m[rimea p[ r\ilor ]n raport cu ]ntregul. }ntr-unastfel de grafic se poate reprezenta o singur[ serie de date. Pentru a scoate mai bine ]neviden\[ valorile pe care le reprezint[, sectoarele din grafic pot fi scoase ]n afara cercului.Pentru a scoate ]n afar[ un sector dintr-un grafic circular, se aplic[ un clic pe suprafa\asectorului pentru a selecta ]ntregul grafic, apoi un al doilea clic pentru a selecta numaisectorul, dup[ care se trage sectorul ]n afara cercului. Se elibereaz[ butonul mouse-ului atuncic`nd sectorul este pozi\ionat ]n locul dorit.


49/135


Figura 7.6

7.7. Grafice inel - Doughnut

La fel ca =i graficele circulare, graficele inel scot ]n eviden\[ m[rimea p[r\ilor dintr-un ]ntreg. Deosebirea este c[ structura diagramelor inel permite reprezentarea mai multor

serii de date. Fiecare inel concentric con\ine datele dintr-o serie de date.

Figura 7.7

7.8. Grafice radar - Radar

Fiecare categorie (fiecare etichet[ care ar fi afi=at[ pe axa X la un grafic ]n dou[dimensiuni) are propria ax[. Punctele de date sunt plasate de-a lungul acestor axe. Un graficradar rezult[ prin unirea punctelor de date care au aceea=i semnifica\ie pe toate axele.

Figura 7.8

7.9. Grafice XY (Dispersate) - Scatter

Un grafic XY (Dispersat) este asem[n[tor cu unul linie, numai c[ ilustreaz[ evolu\iaunor m[rimi la care intervalele de varia\ie nu sunt egale.
http://w

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	alina-alina
View:	245 times
Download:	1 times

Curs EXCEL Cu Exemple

Documents