DOCTRINELE MARGINALISTE

CURS 25

REVOLUIA MARGINALIST Prezentarea n mod aproape simultan, dar complet independent a principiului diminurii utilitii marginale

Precursorii revoluiei marginaliste O persoan i maximizeaz utilitatea atunci cnd i distribuie banii ntre diferite mrfuri astfel nct ea obine aceeai cantitate de satisfacie de la ultima unitate de bani cheltuit pe fiecare marf. (A DOUA LEGE A LUI GOSSEN)n tiina economic a fost fundamentat legea lui Herman Heinrich Gossen (1810-1858), numit i legea utilitii marginale descrescnde, dup care mrimea intensitii unei plceri descrete progresiv pn la saturare dac respectiva plcere este satisfcut continuu i nentrerupt. (PRIMA LEGE)

Scoli de gandire marginalisteScoala anglo-saxona scoala matematica William Stanley Jevons, Francis Ysidro Edgeworth, Alfred MarshallScoala Austriaca scoala psihologica Carl Menger, Friedrich von Wieser, Eugen von Bohm-BawerkScoala de la Lausanne Leon Walras, Vilfredo Pareto

Revolutia marginalistaDatata intre 1871-1874, se refera la introducerea aproape simultana de catre Carl Menger, William St. Jevons si Leon Walras a conceptului de utilitate marginala descrescanda; A pus bazele curentului neoclasicA pus bazele teoriei neoclasice a valorii, ce avea sa inlocuiasca teoria clasica a valorii-munca.Baza teoriei neoclasice a valorii o reprezinta notiunea de raritate subiectiva pentru marginalisti, notiunea de raritate nu inseamna doar ca bunul respectiv este disponibil in cantitati limitate, ci faptul ca el este perceput ca fiind rar de catre consumatori; altfel spus, elementul subiectiv reprezentat de dorinta pentru un bun este parte integranta a notiunii de valoareValoarea relativa a bunurilor este determinata de raritatea acestora, iar dorintele subiective ale indivizilor influenteaza raritatea bunurilor

Neoclasicii prezerva multe din elementele teoriei clasice mana invizibila, libera initiativa, interesul personal, concurenta, proprietatea privata, legea lui Say, teoria cantitativa a banilor; ei se indeparteaza insa de clasici printr-o serie de principii si teorii noiSpre deosebire de clasici, marginalistii isi propun sa construiasca o teorie a valorii bazata pe schimb, si nu pe producerea si distributia bogatiei; in viziunea lor, economia poate fi definita drept catallactica stiinta schimbuluiSchimbarea fundamentala o reprezinta mutarea centrului de greutate in analiza economica, din domeniul obiectiv in cel subiectiv, al preferintelor si inclinatiilor oamenilorNoul model de economie politica nu renunta la principii clasice precum mana invizibila, concurenta, libera initiativa etc, dar actiunea lor este legata de factori subiectivi

Marginalistii sunt primii economisti care introduc metoda matematica in economie, prin Scoala engleza si scoala de la Lausanne: W.St.Jevons, Leon Walras; Scoala austriaca se opune fundamental metodelor matematice (scoala psihologica)Deplasarea cercetarilor din planul cresterii avutiei catre cel al circulatiei, schimbul trece in prim planAbandonarea teoriei obiective a valorii si inlocuirea sa cu teoria subiectiva a utilitatii marginale: valoarea nu mai are o substanta obiectiva, ci este rezultatul aprecierilor subiective ale indivizilor.Inlocuirea teoriei plusvalorii a clasicilor dezvoltata ulterior de catre socialisti cu teoria productivitatii marginale a factorilor de productie

Alocarea resurselor in economiile de piata libere se realizeaza prin schimb voluntar intre agentii economici.In economiile competitive, schimbul voluntar este un proces mediat de pret agentii economici sunt primitori de pret, si nu formatori de pretCurba cererii pentru un bun este descrescatoare, in timp ce curba ofertei este crescatoarePreturile si cantitatile de echilibru sunt determinate simultan de cererea si oferta pentru un bunPrincipiul raritatii postuleaza ca un bun are pret (valoare de schimb) daca este rar pe piata este ceruta o cantitate mai mare decat cea disponibilaPrincipiul imputarii factorii de productie nu au valoare intrinseca, valoarea acestora este apreciata doar prin raportare la valoarea bunurilor pe care le produc.

COALA DE LA LAUSANNE. DOCTRINA CONCURENEI PURE I PERFECTE Marie-sprit Lon Walras (1834-1910)

ReprezentaniVilfredo Pareto(1848-1923)

Marie-sprit Lon Walras (1834-1910)

Teoria economica a echilibrului i-a dat lui Walras dreptul de a spera la nemurire, acea teorie al crei lan de idei limpezi a clarificat structura relaiilor pur economice cu lumina unui singur principiu fundamental. Pe monumentul cu care l-a onorat Universitatea din Lausanne nu poate figura n mod just dect o singur inscripie: quilibre conomique. Cu siguran, ideea lui fundamental l-a condus ctre multe rezultate cu importan practic foarte puine contribuii n domeniul politicilor monetare se compar cu ale lui. Dar toate astea nu nseamn nimic pe lng cunoaterea pe care ne-a oferit-o. Toate cele trei volume n care este sintetizat munca lui de-o via sunt unele dintre cele mai fertile cri ale economiei...

J. Schumpeter, Zece mari economiti, Editura Publica, 2010, p.166

MARIE-SPRIT LON WALRAS 1834-1910

Redefinirea tiinei economice:n cartea Elemente de economie politic pur sau teoria bogiei sociale, Walras i relev crezul tiinific, de a face din economie o tiin adevrat, o tiin pur. Economia politic ar fi dobndit acest statut atunci cnd s-ar fi strduit s demonstreze ceea ce afirma n mod gratuit.Economia politic pur teoria determinrii preurilor sub ipoteza liberei concurene absolute. Economia politic pur studia bogia social, care reprezenta ansamblul tuturor bunurilor materiale i imateriale care erau susceptibile de avea un pre, adic erau rare, deci utile, i erau limitate n cantitate.

Economia pura si economia socialaEconomia pura studiaza in principal, fenomenele rezultand din raporturile omului cu bunurile; economia politica pura este definita ca teorie a determinarii preturilor, este deci o economie politica a schimbului; iar teoria schimbului se afla la baza conceptiei lui Walras despre echilibrul generalEconomia sociala este definita ca acea parte a stiintei despre avutia sociala care trateaza repartitia acestei avutii intre individ si stat si care recurge la principiul dreptatii. Walras s-a dorit a fi un reformator care sa amelioreze conditiile sociale

Echilibrul walrasianWalras formuleaz legea cererii i a ofertei din perspectiva stabilirii preurilor de echilibru. Echilibrul walrasian era un mecanism ideal bazat pe tatonare i arbitrare i care nu putea fi atins n mod sigur.Obiectivul lui Walras era s gseasc un sistem de preuri care s asigure echilibrul ntre cerere i ofert pe toate pieele, pentru c de acest fapt depindea capacitatea pieei de a asigura alocarea eficient a resurselor. Dup opinia sa, n economie exista o interdependen general ntre toate pieele, interdependen guvernat, n ceea ce privete consumatorul, de constrngerea sa bugetar i de posibilitatea alegerilor alternative. n consecin, cererea pentru un produs era legat de preul tuturor celorlalte produse de pe pia. n acelai timp, din formalizarea matematic a doctrinei avantajului maxim realizat de libera concuren a rezultat teoria echilibrului general.

Echilibrul walrasianWalras consider c problema echilibrului general era demonstrarea c ntr-o economie de pia n cazul particular al concurenei pure i perfecte:Exist un sistem de preuri care asigur egalitatea ntre cerere i ofert pe toate pieele; Acest sistem de preuri tinde s se realizeze spontan;Echilibrul la care se ajunge este stabil.Dac ansamblul celor trei condiii se realizeaz, atunci piaa se autoregleaz activitatea economic se va desfura fr omaj i fr risip de resurse, deci utiliznd toi factorii de producie cererea va fi egal cu oferta, inclusiv pe piaa muncii. Totodat, moneda este neutr, n sensul c totalul de moned n circulaie nu exercit nici o influen, nici asupra nivelului cererii i nici asupra nivelului ofertei. Echilibrul la care se ajunge asigur maximum de satisfacie pentru fiecare participant la schimbul pe pia, cu alte cuvinte optimul este atins.

Libera concurenNumai libera concuren nfieaz optimul. Dei libera concuren presupune condiii care nu se ntlnesc ntotdeauna n realitate (egalitatea contractelor, posibilitatea cunoaterii tuturor preurilor, costul nul al informaiilor i al tranzaciilor), ea constituie modelul teoretic de baz al analizei pieelor.

Economia socialCea mai controversat parte a operei lui WalrasStatul poate s obin mai multe resurse din impozitarea fermelor agricole sau din naionalizarea pmntului. Ideea necesitii i posibilitii interveniei statului n gestionarea cilor ferate - Walras cere chiar monopolul statului n acest domeniu pe motivul interesului public. Aceast parte a operei walrasiene nu are loc n gndirea liberal pentru a demonstra superioritatea liberei concurene.

VILFREDO PARETO1848-1923

Vilfredo Pareto a fost nu numai succesorul lui Lon Walras la Lausanne, ci a fost i continuatorul multora dintre ideile acestuia. Formalizarea i matematizarea teoriilor economice nu era suficient pentru a para acuzele istoritilor la adresa economitilor liberali. Viziunea asupra tiinei economice - Economia politic mbrca dou forme: Economia politic pur-asemenea fizicii sau matematicii, asigura o prim aproximare a fenomenelor i a condiiilor generale ale echilibrului; ea cerceteaz echilibrul general i interdependenele. Economia politic aplicat-mprumutndu-se de la istorie i de la sociologie, trebuia s dea substan Economiei pure.

Pareto a introdus n raionamentul economic comparaiile interpersonale, conceptul de ophelimitate (utilitatea atribuit unui bun, nu n mod abstract, ci din actele de consum ale bunului respectiv) i trasarea liniilor de indiferen a gusturilor (ca Edgeworth).Curbele de indiferen sunt infinite, iar dispunerea lor formeaz harta curbelor de indiferen. Pareto a artat c se poate ca pornind de la curbele de indiferen s se ajung la definirea echilibrului economic aflat n stare de concuren perfect i se poate continua cu obinerea unor funcii care ar putea fi echivalente ale utilitii, dac aceasta ar exista. El arat c era posibil astfel, obinerea unor indici numerici ai utilitii sau ceea ce se mai numeau funcii de indici.

Utilitatea

Pareto: Curbe de indiferen

OPTIMUL PARETIAN

Desemneaz acea situaie n care maximul de bunstare este atins, iar orice tentativ de sporire a acestui maxim din partea unui individ va avea ca efect reducerea bunstrii altui individ. n limbajul curent al economitilor, optimul reprezint cea mai cunoscut parte a concepiei lui Pareto. n elaborarea acestei concepii, Pareto raioneaz n condiiile economiei de schimb, ntr-o economie de pia stabil cu proprietate privat, fr progres tehnic i fr alocri intertemporale ale resurselor necesare i unde se poate determina ophelimitatea elementar (ophelimitate/pre).

Optimul paretian este specific schimbului liber i reprezint singurul criteriu logic prin care se poate evalua eficiena de ansamblu a unei activiti economice fundamentat pe regulile pieei.OPTIMUL PARETIAN