+ All Categories

Curs 12

Date post: 31-Dec-2015
Category:
Upload: anechitei-mihai-gabriel
View: 11 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
cardio vascular
27
Kinetoterapia Kinetoterapia î î n n afec afec ţ ţ iunile iunile cardiovasculare cardiovasculare CURS 12 CURS 12 Hipertensiunea Hipertensiunea arterial arterial ă ă
Transcript

Kinetoterapia Kinetoterapia îîn afecn afecţţiunile iunile cardiovascularecardiovasculare

CURS 12CURS 12

Hipertensiunea arterialHipertensiunea arterialăă

Definiţie Definiţie creştere persistentă a presiunii sangvine creştere persistentă a presiunii sangvine

în circulaţia sistemică peste 140în circulaţia sistemică peste 140//90mmHg90mmHg tulburare a mecanismelor de reglare a tulburare a mecanismelor de reglare a

tensiunii arteriale (TA), care duce la tensiunii arteriale (TA), care duce la creşterea valorilor tensionale la un nivel creşterea valorilor tensionale la un nivel ce poate determina complicaţii cerebrale, ce poate determina complicaţii cerebrale, cardiace sau renale cardiace sau renale (C.Ispas, C.Minculescu)(C.Ispas, C.Minculescu)

ssindrom clinic caracteriindrom clinic caracterizat printro creşte-zat printro creşte-re a tensiunii sistolice, sistolo-diastolice re a tensiunii sistolice, sistolo-diastolice sau diastolice peste valori considerate sau diastolice peste valori considerate normale, în prezenţa sau absenţa unor normale, în prezenţa sau absenţa unor cauze organice detectabile. cauze organice detectabile.

cea mai răspândită afecţiune cea mai răspândită afecţiune cardiovascularăcardiovasculară

incidenţă în incidenţă în continuă creşterecontinuă creştere

în special la vârsta în special la vârsta tânărătânără

creştere a riscului creştere a riscului hipertensivhipertensiv

factor de risc major factor de risc major pentru ateroscleroză pentru ateroscleroză (indiferent de (indiferent de localizare)localizare)

principala cauză de principala cauză de morbiditate şi mortali-morbiditate şi mortali-tate cardiovascularătate cardiovasculară

Hipertensiunea arterială poate afecta multe organe, inclusiv creierul, ochii, inima şi rinichii, la fel ca şi arterele din întreg corpul. In cazul persoanelor cu hipertensiune nediagnosticată sau tratată incorect, riscul de a face infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, insuficienţă renală sau posibilitatea de a orbi, este mai mare.

Tensiunea arterialaTensiunea arteriala

doudouăă componente: componente: tensiunea arterialtensiunea arterialăă sistolic sistolicăă -- reprezintreprezintăă

presiunea inimii generatpresiunea inimii generatăă pentru a pompa pentru a pompa ssâângele de la ngele de la aceastaaceasta spre celelalte orga spre celelalte orga--nene

tensiunea arterialtensiunea arterialăă diastolic diastolicăă-- reprezint reprezintăă presiunea vaselor sangvine presiunea vaselor sangvine îîn momentul n momentul îîn n care care inimainima se umple cu s se umple cu sâângele venit din ngele venit din restul corpului.restul corpului.

Valori normale ale tensiunii Valori normale ale tensiunii arterialearteriale

valoarea sistolicvaloarea sistolicăă este mai mic este mai micăă de 140 mmHg, de 140 mmHg, iar cea diastoliciar cea diastolicăă mai mic mai micăă de 80 mmHg de 80 mmHg;;

vvalorile tensiunii sistolice alorile tensiunii sistolice îîntre 120-139 mmHg ntre 120-139 mmHg şşi ai alele celei diastolice celei diastolice îîntre 80-89 mmHg sunt ntre 80-89 mmHg sunt considerate prehipertensiveconsiderate prehipertensive;;   

presiunea sistolicpresiunea sistolicăă cre creşşte te direct proporţionaldirect proporţional cu cu vvâârstarsta. De la . De la 60 de ani presiunea diastolic60 de ani presiunea diastolicăă îîncepe sncepe săă scad scadăă lent, deoarece vasele sangvine lent, deoarece vasele sangvine îşiîşi pierd din elasticitate pierd din elasticitate şşi devin rigide. i devin rigide.

Determinarea corectă a TA: prin metoda auscultatorie; măsurare la ambele braţe; în clino şi ortostatism; ideal

dimineaţa după repaus fizic şi intelectual .

Factori de riscFactori de risc

antecedente familiale de HTAantecedente familiale de HTA boli metabolice asociate: boli metabolice asociate: gută, diabet, hiperlipidemiegută, diabet, hiperlipidemie

boli compatibile cu HTA secundară: boli compatibile cu HTA secundară: litiază litiază renală, rinichi polichistic etcrenală, rinichi polichistic etc

consum de droguri: consum de droguri: contraceptive orale, contraceptive orale, bronhodilatatoare, simpatomimeticebronhodilatatoare, simpatomimetice

stress fizic şi intelectualstress fizic şi intelectual sedentarismsedentarism

consum de toxice: consum de toxice: tutun, cafea, alcooltutun, cafea, alcool

Clasificarea HTAClasificarea HTA

criteriul etiologic:criteriul etiologic:

HTA esenţială (primară) – HTA esenţială (primară) – cauzalitate necunoscutăcauzalitate necunoscută

HTA secundară – cauzalitate HTA secundară – cauzalitate cunoscută de origine renală, cunoscută de origine renală, renovasculară, endocrină etcrenovasculară, endocrină etc

Stadializarea hipertensiunii arteriale Stadializarea hipertensiunii arteriale (I)(I)

- stadiul I (usoar- stadiul I (usoarăă) - tensiunea sistolic) - tensiunea sistolicăă îîntre 140-159 ntre 140-159 mmHg si/sau tensiunea diastolicmmHg si/sau tensiunea diastolicăă îîntre 90-99 mmHgntre 90-99 mmHg

- stadiul II (moderat- stadiul II (moderatăă) - tensiunea sistolic) - tensiunea sistolicăă îîntre 160-ntre 160-179 mmHg si/sau tensiunea diastolic179 mmHg si/sau tensiunea diastolicăă îîntre 100-109 ntre 100-109 mmHgmmHg

- stadiul III (sever- stadiul III (severăă) - tensiunea sistolic) - tensiunea sistolică îă între 180-209 ntre 180-209 mmHg si/sau tensiunea diastolicmmHg si/sau tensiunea diastolică îă între 110-119 mmHgntre 110-119 mmHg

- stadiul IV (foarte sever- stadiul IV (foarte severăă) - tensiunea sistolic) - tensiunea sistolicăă mai mai mare de 210 mmHg si/sau diastolica mai mare de 120 mare de 210 mmHg si/sau diastolica mai mare de 120 mmHg mmHg

Stadializarea hipertensiunii arteriale Stadializarea hipertensiunii arteriale (II)(II)OMS 1993OMS 1993

Stadiul IStadiul I : fără semne obiective de afectare a : fără semne obiective de afectare a organelor ţintă.organelor ţintă.

Stadiul IIStadiul II : prezenţa semnelor de hipertrofie : prezenţa semnelor de hipertrofie ventriculară stg (EKG sau ex. cardiologic), ex. ventriculară stg (EKG sau ex. cardiologic), ex. fund de ochi grd. I sau II, creşterea creatininei fund de ochi grd. I sau II, creşterea creatininei plasmatice şi uşoară proteinurie.plasmatice şi uşoară proteinurie.

Stadiul IIIStadiul III : complicaţii HTA manifestate prin : complicaţii HTA manifestate prin simptome şi semne fizice:simptome şi semne fizice:

IVS sau ICGIVS sau ICG fund de ochi grd IIIfund de ochi grd III

hemoragie intracerebralăhemoragie intracerebrală encefalopatie hipertensivă encefalopatie hipertensivă

insuficienţă renală etc.insuficienţă renală etc.

Simptome:Simptome: cefaleecefalee – nu depinde strict de valoarea TA– nu depinde strict de valoarea TA

palpitaţii, precordialgii, dispnee de efortpalpitaţii, precordialgii, dispnee de efort oobosealboseală – fizică şi intelectualăă – fizică şi intelectuală

acufene acufene scotoame scotoame – şi alte tulburări de vedere– şi alte tulburări de vedere

vertij – cu durată variabilă, dependent sau vertij – cu durată variabilă, dependent sau nu de schimbarea de poziţie etc.nu de schimbarea de poziţie etc.

hipertensiunea arteriala este frecvent asimptomatica

diagnosticul corect al HTA : cel puţin trei măsurători ale presiunii arteriale la interval de 1 săptămână care

să indice valori crescute peste “limitele normale”

Diagnostic:Diagnostic: mmăăsurarea corectsurarea corectă şă şi regulati regulatăă a a TATA.. In cazul In cazul îîn care n care

tensiunea arterialtensiunea arterialăă este ridicat este ridicatăă se recomand se recomandăă efectu efectu--area area dede consult oftalmologic, neurologic consult oftalmologic, neurologic şşi cardiologic. i cardiologic. DacDacăă aceste examin aceste examinăări nu relevri nu relevăă dovezi ale unei dovezi ale unei HTAHTA vechi, medicul recomandvechi, medicul recomandăă cel pu cel puţţin in îînca 2 mnca 2 măăsursurăări ri ale TAale TA la dou la douăă consulta consultaţţii diferite ii diferite îîn timpn timp.. Acest lucru Acest lucru este recomandat, deoarece este recomandat, deoarece valorile TA se pot modifica valorile TA se pot modifica ocazionalocazional..

evaluarea funcevaluarea funcţţiei renale iei renale şşi i electrocardiogramaelectrocardiograma (EKG) pentru depistarea unei eventuale rigidiz(EKG) pentru depistarea unei eventuale rigidizăări a ri a musculaturii inimii, fluxului musculaturii inimii, fluxului sangvinsangvin redus c redus căătre inimtre inimăă sau ritmuri cardiace anormale.sau ritmuri cardiace anormale.

sse stabilee stabileşşte diagnosticul de te diagnosticul de prehipertensiune arterialprehipertensiune arterialăă îîn cazul n cazul îîn care, valorile tensiunii sunt mai mari de n care, valorile tensiunii sunt mai mari de 120/80 mmHg la 3 evalu120/80 mmHg la 3 evaluăări diferite ri diferite îîn mai multe luni de n mai multe luni de zile. zile.

Impactul HTA la nivelul organismuluiImpactul HTA la nivelul organismului scăderea importantă a pulsului la nivelul arte-scăderea importantă a pulsului la nivelul arte-

relor femurale sau abolirea sa – relor femurale sau abolirea sa – stenoza siste-stenoza siste-mului aorticmului aortic (confirmată de: palparea arterelor (confirmată de: palparea arterelor intercostale pe peretele posterior + suflu sisto-intercostale pe peretele posterior + suflu sisto-lic paravertebral stâng + eroziuni costale la Rx lic paravertebral stâng + eroziuni costale la Rx toracic)toracic)

dispnee la eforturi bine tolerate anterior + suflu dispnee la eforturi bine tolerate anterior + suflu sistolic + cardiomegalie – sistolic + cardiomegalie – suprasolicitarea suprasolicitarea corduluicordului

poliurie nocturnă fără disurie – suspicionează poliurie nocturnă fără disurie – suspicionează renalizarea HTArenalizarea HTA

scăderea performanţelor psiho-fizice +eclipse scăderea performanţelor psiho-fizice +eclipse cerebrale + ex.fund de ochi modificat (gr. II-III) cerebrale + ex.fund de ochi modificat (gr. II-III) – – afectarea vaselor cerebraleafectarea vaselor cerebrale

Profilaxia HTAProfilaxia HTA  

efectuarea regulatefectuarea regulatăă de de exerciexerciţţii fiziceii fizice (ex. (ex. aerobic)aerobic)

limitarea consumului de blimitarea consumului de băăuturi alcoolice uturi alcoolice şşii saresare

dietdietăă bogat bogatăă îîn n legume legume şşi fructei fructe, dar, dar s săăra-ra-ccăă îîn n grgrăăsimi saturatesimi saturate

evitarea evitarea fumatuluifumatului menmenţţinerea unei inerea unei greutgreutăţăţi corporale optimei corporale optime

Prognostic:Prognostic: depinde de:depinde de:

forma clinicăforma clinică ereditateereditate

nivelul tensiunii diastolice bazalenivelul tensiunii diastolice bazale vârstăvârstă

respectarea tratamentului, respectarea tratamentului, mod de viaţă etc.mod de viaţă etc.

Favorabil - pentru primul stadiu de boalăFavorabil - pentru primul stadiu de boală Rezervat - pentru al doilea stadiu de boalăRezervat - pentru al doilea stadiu de boală

Nefavorabil - pentru al treilea stadiu de boalăNefavorabil - pentru al treilea stadiu de boală

în prezent – “terapia complexă” a îmbunătăţit prognosticulîn prezent – “terapia complexă” a îmbunătăţit prognosticul

moartea se datorează îndeosebi complicaţiilor cardiace, moartea se datorează îndeosebi complicaţiilor cardiace, cerebrale şi renalecerebrale şi renale

Tratament farmacologicTratament farmacologic

la indicaţia mediculuila indicaţia medicului:: antagonişti de Caantagonişti de Ca ΒΒ adrenoblocante adrenoblocante

inhibitori ai enzimei de conversieinhibitori ai enzimei de conversie diureticediuretice

anticoagulanteanticoagulante sedative etc.sedative etc.

Tratament igieno-dieteticTratament igieno-dietetic Regim alimentarRegim alimentar: hiposodat – influenţează : hiposodat – influenţează

preponderent TA sistolică, hiperpotasic şi preponderent TA sistolică, hiperpotasic şi hipercalcic – legume,verdeţuri şi fructe (bun hipercalcic – legume,verdeţuri şi fructe (bun efect hipotensor), reducerea grăsimilor saturate efect hipotensor), reducerea grăsimilor saturate (efect antiaterosclerotic), diminuarea până la (efect antiaterosclerotic), diminuarea până la eliminare a alcoolului din alimentaţie, eliminare a alcoolului din alimentaţie, diminuarea fumatului şi a consumului de cafea diminuarea fumatului şi a consumului de cafea etc.etc.

Scăderea greutăţii corporaleScăderea greutăţii corporale la persoanele la persoanele supraponderale: regim hipocaloric şi exerciţii supraponderale: regim hipocaloric şi exerciţii fizice practicate consecvent. fizice practicate consecvent.

Exerciţii fiziceExerciţii fizice regulate, dinamice şi de inten- regulate, dinamice şi de inten-sitate moderată.sitate moderată.

Kinetoterapia Kinetoterapia Pentru practicarea ex. fizice de către Pentru practicarea ex. fizice de către

pacienţii hipertensivi sunt importante de pacienţii hipertensivi sunt importante de cunoscut următoarele aspecte:cunoscut următoarele aspecte:

capacitatea funcţională a cordului şi capacitatea funcţională a cordului şi reacţia la efort a pacientului, urmare a reacţia la efort a pacientului, urmare a

hipertrofiei ventriculare stângi, hipertrofiei ventriculare stângi, coronarosclerozei şi insuficienţei cardiace; coronarosclerozei şi insuficienţei cardiace;

acestea orientează dozarea efortului.acestea orientează dozarea efortului. impactul ex.fizic asupra cordului şi vaselor, impactul ex.fizic asupra cordului şi vaselor,

respectiv modificările morfo-funcţionale respectiv modificările morfo-funcţionale induse: “dilataţia reglatorie” şi “hipertrofia induse: “dilataţia reglatorie” şi “hipertrofia

fiziologică”fiziologică”

Cordul hipertensiv hipertrofiat se află în suprasolicitare Cordul hipertensiv hipertrofiat se află în suprasolicitare permanentă. Ex. fizic incorect efectuat poate determina permanentă. Ex. fizic incorect efectuat poate determina

accentuarea hipertrofiei deja existente. Este indicată evitarea accentuarea hipertrofiei deja existente. Este indicată evitarea eforturilor care cresc TA şi individualizarea efortului (volum, eforturilor care cresc TA şi individualizarea efortului (volum, intensitate, tempo etc) funcţie de afecţiune, grad, vechime, intensitate, tempo etc) funcţie de afecţiune, grad, vechime,

reacţie a organismului la efort.reacţie a organismului la efort.

Efortul fizic izometric – favorizează hiper-Efortul fizic izometric – favorizează hiper-trofia concentricătrofia concentrică

Eforturile de rezistenţă sunt dublate de Eforturile de rezistenţă sunt dublate de creşterea volumului sistolic, de scăderea creşterea volumului sistolic, de scăderea

rezistenţei periferice şi de creşterea rezistenţei periferice şi de creşterea întoarcerii venoase cu mărirea îndeosebi a întoarcerii venoase cu mărirea îndeosebi a

presarcinii. În timp generează dilataţie presarcinii. În timp generează dilataţie moderată a ventricolului stg şi de îngro-moderată a ventricolului stg şi de îngro-

şarea peretelui.şarea peretelui.

Efectele antrenamentului fizic în HTAEfectele antrenamentului fizic în HTA micşorarea debitului cardiac, în micşorarea debitului cardiac, în

special în timpul efortuluispecial în timpul efortului

diminuarea travaliului cardiac

combate obezitatea

temperarea activităţii simpato-adrenergice

FRÂNAREA EVOLUŢIEI ŞI COMPLICAŢIILOR HTA

creşterea VO2max

SCOP REABILITARE CARDIACĂSCOP REABILITARE CARDIACĂ

Menţinerea sau îmbunătăţirea Menţinerea sau îmbunătăţirea capacităţii funcţionale a bolnavuluicapacităţii funcţionale a bolnavului

Îmbunătăţirea calităţii vieţii Îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului hipertensivpacientului hipertensiv

Profilaxia altor evenimente cardiace Profilaxia altor evenimente cardiace

OBIECTIVEOBIECTIVE

intensificarea metabolismuluiintensificarea metabolismului(mobilizarea analitică a segmentelor corpului şi (mobilizarea analitică a segmentelor corpului şi

contracţii musculare analitice)contracţii musculare analitice)

relaxare musculară şi neuro-psihicărelaxare musculară şi neuro-psihică(balansări-pendulări de MI şi MS, exerciţii de (balansări-pendulări de MI şi MS, exerciţii de

respiraţie, gimnastică energetică)respiraţie, gimnastică energetică) coordonare coordonare (jocuri de mişcare)(jocuri de mişcare)

Funcţie de:

stadiul de evoluţie al bolii

vârsta bolnavului

reacţia individuală la efort

afecţiuni asociate (obezitatea, cardiopatie ischemică, dislipidemii etc).

De ştiut:De ştiut: creşterea VO2max este direct proporţiona-creşterea VO2max este direct proporţiona-

lă cu durata şi intensitatea efortului fizic şi lă cu durata şi intensitatea efortului fizic şi invers proporţională cu vârstainvers proporţională cu vârsta

arterele coronare sunt mai constrânse di-arterele coronare sunt mai constrânse di-mineaţa, volumul ventricular se măreşte în mineaţa, volumul ventricular se măreşte în timpul exerciţiilor–momentul practicăriitimpul exerciţiilor–momentul practicării

prin practicarea ex.fizic creşte densitatea prin practicarea ex.fizic creşte densitatea capilară, măreşte capacitatea musculară şi capilară, măreşte capacitatea musculară şi îmbunătăţeşte fluxul coronarian. îmbunătăţeşte fluxul coronarian.

Liga Mondială pentru HTA recomandă pentru şedinţa de kinetoterapie:

50-85% din VO2max,20-60 min.,3-5 /săptămână.Activităţile mai puţin intense presupun o durată mai mare.

kinetoterapia de salăkinetoterapia de sală exerciţii pentru exerciţii pentru stimularea stimularea moderată a moderată a

metabolismului metabolismului muscular muscular îîn scopuln scopul creşterii creşterii vasodilataţiei locale şi scăderii rezistenţei vasodilataţiei locale şi scăderii rezistenţei perifericeperiferice

exerciţii de relaxare musculare şi neuropsihică.exerciţii de relaxare musculare şi neuropsihică. mobilizarea analitică a tuturor segmentelormobilizarea analitică a tuturor segmentelor

ritm lent ritm lent intensitate moderatăintensitate moderată asociate cu respiraţie şi cu perioade de relaxare asociate cu respiraţie şi cu perioade de relaxare

între contracţii.între contracţii. MAL de tipul:MAL de tipul:

balansăribalansări pendulări de braţependulări de braţe

scuturări pasive / activescuturări pasive / active răsuciri de trunchi şezând / ortostatism / DLrăsuciri de trunchi şezând / ortostatism / DL

exerciţii de respir prelungite – poziţii relaxatoare exerciţii de respir prelungite – poziţii relaxatoare pentru respiraţiepentru respiraţie

Antrenament la efort dozatAntrenament la efort dozat individualizat în funcţie de valoare TAindividualizat în funcţie de valoare TA încărcare până la: încărcare până la: 170 mm Hg- sistolic170 mm Hg- sistolic 110 mm Hg- diastolic110 mm Hg- diastolic frecvenţa şedinţelor = 3 – 5 / săptămânalfrecvenţa şedinţelor = 3 – 5 / săptămânal încălzire – 10 – 20 minute constând în încălzire – 10 – 20 minute constând în

diverse mobilizări analitice segmentare, diverse mobilizări analitice segmentare, jocuri de atenţie, mişcarejocuri de atenţie, mişcare

pedalare continuă sau cu intervale = 20 – pedalare continuă sau cu intervale = 20 – 30 minute30 minute

mers pe bandă rulantă = 20 – 30 minutemers pe bandă rulantă = 20 – 30 minute excursii în grup excursii în grup

Antrenamentul la efortAntrenamentul la efort

urmăreşte adaptarea activităţii simpato-urmăreşte adaptarea activităţii simpato-adrenergice în scopul economicizării adrenergice în scopul economicizării activi-tăţii cardio-vasculare.activi-tăţii cardio-vasculare.

constă din antrenament de rezistenţă: constă din antrenament de rezistenţă: cicloergometru sau covor rulant, antrena-cicloergometru sau covor rulant, antrena-ment continuu sau cu intervalement continuu sau cu intervale

se recomandă pregătirea şedinţei printrun se recomandă pregătirea şedinţei printrun program de exerciţii care să angreneze program de exerciţii care să angreneze toate grupele muscularetoate grupele musculare

3-5 sedinte / săpt.3-5 sedinte / săpt.

Atenţie!Atenţie! Eforturile fizice care presupun forţă ritmic Eforturile fizice care presupun forţă ritmic

susţinută (ex: sprintul) nu sunt recomandate susţinută (ex: sprintul) nu sunt recomandate hipertensivilorhipertensivilor

Innotul moderat (30-45 min x 3/săpt) are Innotul moderat (30-45 min x 3/săpt) are efecte benefice asupra TA sistolice, reprezen-efecte benefice asupra TA sistolice, reprezen-tând o alternativă pentru pacienţii obezi, tând o alternativă pentru pacienţii obezi, astmatici sau cu diferite deficienţe fiziceastmatici sau cu diferite deficienţe fizice

Mersul şi alergarea moderată nu determină Mersul şi alergarea moderată nu determină creşteri susţinute ale TA reprezentând cele mai creşteri susţinute ale TA reprezentând cele mai potrivite exerciţii pentru hipertensivipotrivite exerciţii pentru hipertensivi

Programele trebuiesc practicate cel puţin 1-3 Programele trebuiesc practicate cel puţin 1-3 luni pentru a atinge stadiul stabilluni pentru a atinge stadiul stabil

Efectele hipotensive induse de efort persistă Efectele hipotensive induse de efort persistă doar atâta timp cât sunt practicate exerciţiile doar atâta timp cât sunt practicate exerciţiile fizice.fizice.

Bibliografie:Bibliografie: Cordun M. – Kinetologie medicală, Ed. Axa, Bucureşti, 1999Cordun M. – Kinetologie medicală, Ed. Axa, Bucureşti, 1999 Delisa, J.A. – Rehabilitation Delisa, J.A. – Rehabilitation MedicineMedicine Principles and Principles and

Practice, Ed. Lippincot Raven, 1999;Practice, Ed. Lippincot Raven, 1999; Ispas, C; Minculescu, C – Kinetoterapia în afecţiunile Ispas, C; Minculescu, C – Kinetoterapia în afecţiunile

cardiovascucardiovascu--lare, ANEFS, 2005;lare, ANEFS, 2005; Mogos, T. V. – Inima si efortul fizic, Ed. Sport-Turism, 1990;Mogos, T. V. – Inima si efortul fizic, Ed. Sport-Turism, 1990; Scurtu, L – Ghid kinetoterapeutic în afecţiunile cardio-Scurtu, L – Ghid kinetoterapeutic în afecţiunile cardio-

vasculare, Ed. Alexandru 27, 2005;vasculare, Ed. Alexandru 27, 2005; Tache, GO – Ghid de medicina fizica si de recuperare Tache, GO – Ghid de medicina fizica si de recuperare

medicala, Edmedicala, Ed.. Scripta, 2001; Scripta, 2001; Sbenghe, T – Recuperarea medicala Sbenghe, T – Recuperarea medicala la domiciliul la domiciliul

bolnavului, Ed. Medicala, 1996;bolnavului, Ed. Medicala, 1996; Susan J., Garrison – Handbook of Phisical Medicine and Susan J., Garrison – Handbook of Phisical Medicine and

RehabilitaRehabilita--tion Basics, Ed. Lippincott, 1995tion Basics, Ed. Lippincott, 1995 ZdrengheaZdrenghea D D, Branea , Branea I I – Recuperarea bolnavilor cardio– Recuperarea bolnavilor cardio--

vasculari, Ed. Clusium, 1995.vasculari, Ed. Clusium, 1995.


Recommended