curs 1 ROXANA FILIP 1 bis.ppt

Dr. Roxana FILIPDr. Roxana FILIPMedic primar, Medic primar, DDoctor octor îîn medicinn medicinăă

Roxana Filip: Roxana Filip: [email protected][email protected]

NONOŢŢIUNI GENERALEIUNI GENERALE - ORIGINEA - ORIGINEA EPIDEMIOLOGIEIEPIDEMIOLOGIEI

o relatari asupra cresterii numarului de cazuri la copii cu astmrelatari asupra cresterii numarului de cazuri la copii cu astm

o recomandari pentru indicatiile vaccinului gripalrecomandari pentru indicatiile vaccinului gripal

o monitorizarea extinsa a strategiilor implementate intr-un oras monitorizarea extinsa a strategiilor implementate intr-un oras afectat de uraganafectat de uragan

o raport dintr-un jurnal medical asupra legaturii intre expunerea la raport dintr-un jurnal medical asupra legaturii intre expunerea la agent chimic si cresterea incidentei canceruluiagent chimic si cresterea incidentei cancerului

FIECARE DINTRE ACESTE RELATARI IMPLICA OAMENI FIECARE DINTRE ACESTE RELATARI IMPLICA OAMENI CARE SE AUTONUMESC EPIDEMIOLOGICARE SE AUTONUMESC EPIDEMIOLOGI


EPIDEMIOLOGII - Cine sunt si ce fac ei?EPIDEMIOLOGII - Cine sunt si ce fac ei?

SCOPULSCOPUL modulului de curs este de a raspunde modulului de curs este de a raspunde acestei intrebari si :acestei intrebari si :- a descrie epidemiologia, evolutia ei, precum si - a descrie epidemiologia, evolutia ei, precum si modul cum este folosita astazimodul cum este folosita astazi- releva care sunt metodele si conceptele ei - releva care sunt metodele si conceptele ei cheiecheie- focusul pe epidemiologie in practica medicala- focusul pe epidemiologie in practica medicala



OBIECTIVEOBIECTIVE

1.1.Definirea epidemiologieiDefinirea epidemiologiei2.2.Evolutia istoricaEvolutia istorica3.3.Utilizarile cele mai importanteUtilizarile cele mai importante4.4.Rolurile epidemiologieiRolurile epidemiologiei5.5.Aplicatii primare in practicaAplicatii primare in practica6.6.Elementele definitiei de cazElementele definitiei de caz7.7.Factorii cheie in epidemiologia descriptiva si analiticaFactorii cheie in epidemiologia descriptiva si analitica8.8.Componentele triadei epidemiologiceComponentele triadei epidemiologice9.9.Descrierea modurilor de transmitere ale bolilor trasmisibile Descrierea modurilor de transmitere ale bolilor trasmisibile in populatiein populatie



Studentii la jurnalism - Stire interesanta: jaf la banca, Studentii la jurnalism - Stire interesanta: jaf la banca, discursul unui candidat prezidential - trebuie sa respecte discursul unui candidat prezidential - trebuie sa respecte regula celor 5 “W”: regula celor 5 “W”: What, who, where, when, why (how)What, who, where, when, why (how)..

Acelasi lucru este valabil si la epidemiologie:Acelasi lucru este valabil si la epidemiologie:--WhatWhat - diagnosticul sau evenimentul - diagnosticul sau evenimentul--WhoWho - persoana - persoana--WhereWhere - locul - locul--WhenWhen - cand - cand- - WhyWhy, , HowHow - cauze, factori de risc, transmitere - cauze, factori de risc, transmitere


1. Definirea epidemiologiei1. Definirea epidemiologiei

EpiEpi - peste; - peste; demosdemos – popor – popor

Studiul distributiei si determinantilor evenimentelor sau starii Studiul distributiei si determinantilor evenimentelor sau starii de sanatate in anumite populatii si aplicarea acestor studii in de sanatate in anumite populatii si aplicarea acestor studii in controlul problemelor de sanatate.controlul problemelor de sanatate. Stiinta principala a medicinei preventiveStiinta principala a medicinei preventiveMOS-MOS- problemele sanatatii si bolii la nivel populational problemele sanatatii si bolii la nivel populational Legatura cu alte domenii:biostatistica, informatica, stiintele Legatura cu alte domenii:biostatistica, informatica, stiintele biologice, economice, sociale, comportamentalebiologice, economice, sociale, comportamentale



Caracteristici• Stiinta cantitativa care se bazeaza pe probabilitate, statistica• Metoda de cauzalitate bazata pe dezvoltarea unor ipoteze pentru a explica evenimente

Distributie • Frecventa• Modul de desfasurare al evenimentului



FRECVENTAFRECVENTA• Nr. cazuri de boala in populatie (meningita, diabet) si relatia intre Nr. cazuri de boala in populatie (meningita, diabet) si relatia intre numarul si marimea populatieinumarul si marimea populatiei• Raportul care rezulta permite epidemiologului sa compare rata de Raportul care rezulta permite epidemiologului sa compare rata de aparitie a bolii in diverse populatiiaparitie a bolii in diverse populatii

MODUL DE DERULARE AL EVENIMENTULUIMODUL DE DERULARE AL EVENIMENTULUI

• aparitia in functie de timp, loc, persoanaaparitia in functie de timp, loc, persoana Pattern de timpPattern de timp: anual, saptamanal, zilnic, sezonier, week end: anual, saptamanal, zilnic, sezonier, week endPattern de locPattern de loc: variatie geografica, diferente: rural, urban; loc de munca, : variatie geografica, diferente: rural, urban; loc de munca, scoalascoalaCaracteristici personale: Caracteristici personale: risc de imbolnavire, varsta, sex, stare civila, status risc de imbolnavire, varsta, sex, stare civila, status socio-economicsocio-economicToate cele de mai sus apartin epidemiologiei descriptiveToate cele de mai sus apartin epidemiologiei descriptive



Fig 1: Starea de sanatate a populatiei si interrelatiile care o influenteaza in Fig 1: Starea de sanatate a populatiei si interrelatiile care o influenteaza in cadrul ecosistemului uman (Ivan, et al., Epidemiologie, 1997)cadrul ecosistemului uman (Ivan, et al., Epidemiologie, 1997)



DETERMINANTIIDETERMINANTIIo Cauzele sau alti factori care influenteaza aparitia bolii Cauzele sau alti factori care influenteaza aparitia bolii sau a altor evenimente legate de starea de sanatatesau a altor evenimente legate de starea de sanatateo Pentru a cauta determinantii, epidemiologii folosesc Pentru a cauta determinantii, epidemiologii folosesc studii analitice pentru a raspunde la intrebarea: de ce, cumstudii analitice pentru a raspunde la intrebarea: de ce, cumo Ei determina daca grupurile cu diferite rate de boala Ei determina daca grupurile cu diferite rate de boala difera in caract. demografice, genetice sau imunologice, difera in caract. demografice, genetice sau imunologice, comportamentale, expunere la factorii de risc potentialicomportamentale, expunere la factorii de risc potentiali

ConcluzieConcluzie: Determinantul - orice factor sau eveniment : Determinantul - orice factor sau eveniment caracteristic sau orice alta entitate care aduce o schimbare in caracteristic sau orice alta entitate care aduce o schimbare in starea de sanatate, sau alte ceracteristici definitestarea de sanatate, sau alte ceracteristici definite



Starea de sanatate sau evenimentulStarea de sanatate sau evenimentul

o Epidemiologia initiala- focalizata pe epid. bolilor Epidemiologia initiala- focalizata pe epid. bolilor transmisibiletransmisibileo Mijlocul sec XX- metodele epid. aditionale s-au dezvoltat Mijlocul sec XX- metodele epid. aditionale s-au dezvoltat si sunt aplicate la: boli cronice, defecte congenitale, si sunt aplicate la: boli cronice, defecte congenitale, sanatatea muncii, sanatatea mediului inconj.sanatatea muncii, sanatatea mediului inconj.o In prezent: studii moleculare pt. examinarea markerilor In prezent: studii moleculare pt. examinarea markerilor genetici ai riscului de boalagenetici ai riscului de boala



POPULATIAPOPULATIA- Clinicanul - starea de sanatate a individului- Clinicanul - starea de sanatate a individului- Epidemiologul - starea de sanatate a populatiei- Epidemiologul - starea de sanatate a populatiei

EX: Pacient cu BDA:EX: Pacient cu BDA:

o Clinicanul: tratament, vindecarea boliiClinicanul: tratament, vindecarea boliio Epidemiologul: expunerea la sursa, nr. de persoane Epidemiologul: expunerea la sursa, nr. de persoane expuse, potentialul de raspandire in comunitate, masuri de expuse, potentialul de raspandire in comunitate, masuri de preventiepreventie



METODELE EPIDEMIOLOGIEIMETODELE EPIDEMIOLOGIEIo ancheta epid.: descriptiva, analitica, prospectiva, ancheta epid.: descriptiva, analitica, prospectiva, retrospectiva, mixta, orizontala, longitudinala, retrospectiva, mixta, orizontala, longitudinala, experimentalaexperimentalao Intervalul (anamneza, interogatoriul)Intervalul (anamneza, interogatoriul)o Observatia (acid, spontana, programata)Observatia (acid, spontana, programata)o Descriptia, analiza, comparatia (ist, geogr, populationala)Descriptia, analiza, comparatia (ist, geogr, populationala)o Experimentul (natural, programat)Experimentul (natural, programat)o Screeningul populational: partial, global, hematologic, Screeningul populational: partial, global, hematologic, serologic al fact. de risc, morbiditatii, mortalitatiiserologic al fact. de risc, morbiditatii, mortalitatiio Supravegh. Epid,. Statistica, matematica, computerul, Supravegh. Epid,. Statistica, matematica, computerul, biotehnologia, deductiabiotehnologia, deductia



RAMURILE EPIDEMIOLOGIEIRAMURILE EPIDEMIOLOGIEI

Figura 2.Compartimentele epidemiologiei (Ivan et al, 1997)Figura 2.Compartimentele epidemiologiei (Ivan et al, 1997)



In concluzie,In concluzie,

Epidemiologia este studiul Epidemiologia este studiul (stiintific, sistematic, cu date) (stiintific, sistematic, cu date) distributieidistributiei (frecv., pattern.) (frecv., pattern.) si determinantilor si determinantilor (cause, f. risc) (cause, f. risc) starii de sanatate, a evenimentelor in populatia specifica starii de sanatate, a evenimentelor in populatia specifica (pacientul este comunitatea), (pacientul este comunitatea), precum si aplicatiile acestora la precum si aplicatiile acestora la controlul problemelor de sanatatecontrolul problemelor de sanatate..


2. Evolu2. Evoluţia istorică a epidemiologieiţia istorică a epidemiologiei

Chiar daca a aparut ca stiinta in al II lea razboi mondial, Chiar daca a aparut ca stiinta in al II lea razboi mondial, gandirea epidemiologica a existat inca din vremea lui Hipocrat.gandirea epidemiologica a existat inca din vremea lui Hipocrat.

Anul 400 i.e.n.Anul 400 i.e.n.Hipocrat a incercat sa explice aparitia bolii d.p.d.v. rational. In lucrarea Hipocrat a incercat sa explice aparitia bolii d.p.d.v. rational. In lucrarea sa “ In aer, ape, locuri” sugereaza ca factorii de mediu pot influenta sa “ In aer, ape, locuri” sugereaza ca factorii de mediu pot influenta devzoltarea bolii.devzoltarea bolii. 16621662John Graunt, consilier al primariei londoneze, publica analiza datelor John Graunt, consilier al primariei londoneze, publica analiza datelor de mortalitate in 1662. Prima publicatie care a cuantficat paternul de de mortalitate in 1662. Prima publicatie care a cuantficat paternul de nastere, boala, aparitia bolii, cu notarea diferentelor intre nastere, boala, aparitia bolii, cu notarea diferentelor intre femei/barbati, urban/rural, variatii sezoniere.femei/barbati, urban/rural, variatii sezoniere.



18001800William Farr a continuat munca lui GrantWilliam Farr a continuat munca lui GrantEste considerat parintele statisticii si studiilor de Este considerat parintele statisticii si studiilor de surveysurvey modern modernA cules si prelucrat date, le-a raportat la autoritatea sanitara si A cules si prelucrat date, le-a raportat la autoritatea sanitara si populatiei generale.populatiei generale. 18541854John Snow- anestezist considerat parintele epidemiologieiJohn Snow- anestezist considerat parintele epidemiologieiA condus investigatiile in izbucnirile de holera, atat pt. a dovedi cauza A condus investigatiile in izbucnirile de holera, atat pt. a dovedi cauza bolii, cat si pentru prevenirea recurentei. Aceste studii ilustreaza bolii, cat si pentru prevenirea recurentei. Aceste studii ilustreaza secventa clasica intre epidemiologia descriptiva, la generarea ipotezei si secventa clasica intre epidemiologia descriptiva, la generarea ipotezei si testarea ipotezei la aplicare.testarea ipotezei la aplicare.



Figura 3 - Harta spotata a mortilor de holera in Golden Square, Londra 1854

Figura 4. Pubul John Snow, Londra



Secolul XIX si XXSecolul XIX si XXInceputul aplicarii metodelor epidemiologice in investigarea aparitiei boliiInceputul aplicarii metodelor epidemiologice in investigarea aparitiei boliiFocusarea pe bolile infectioase acute, iar in 1930-1940, extinderea catre bolile Focusarea pe bolile infectioase acute, iar in 1930-1940, extinderea catre bolile neinfectioaseneinfectioasePana la al II lea razboi mondial - explozia metodelor de cercetare si a epidemiologieiPana la al II lea razboi mondial - explozia metodelor de cercetare si a epidemiologiei

o Doll si Hill- studii asupra legaturii intre cancerul pulmonar si fumat, studiul Doll si Hill- studii asupra legaturii intre cancerul pulmonar si fumat, studiul bolii cardio-vasculare intre locuitorii orasului Framingham, Massachusetts- bolii cardio-vasculare intre locuitorii orasului Framingham, Massachusetts- studiul studiul Framingham Framingham o 1960-1970- aplicarea metodelor epidemiologice la studiul violentei1960-1970- aplicarea metodelor epidemiologice la studiul violenteio 1990- domenii conexe: epidemiologia moleculara si genetica : pattern specific, 1990- domenii conexe: epidemiologia moleculara si genetica : pattern specific, molecule si gene care influenteaza riscul dezvoltarii boliimolecule si gene care influenteaza riscul dezvoltarii boliio Aparitia noilor agenti infectiosi: AIDS, SARS, MDRT (Multi drug resistant Aparitia noilor agenti infectiosi: AIDS, SARS, MDRT (Multi drug resistant TB)TB)o 11 sept 2001- epidemiologii au luat in considerare agentii infectiosi: arma 11 sept 2001- epidemiologii au luat in considerare agentii infectiosi: arma biologica, bioterorismulbiologica, bioterorismulo Prezent: utilizarea epidemiologiei: caracterizarea sanatatii comunitatii, Prezent: utilizarea epidemiologiei: caracterizarea sanatatii comunitatii, rezolvarea problemelor de zi cu zi ale acesteiarezolvarea problemelor de zi cu zi ale acesteia



UTILIZARIUTILIZARI Starea de sanatate a comunitatiiStarea de sanatate a comunitatii

o CCare sunt problemele potentiale de sanatate?are sunt problemele potentiale de sanatate?o Unde aparUnde aparo Care sunt populatiile cu risc crescut?Care sunt populatiile cu risc crescut?o Care au scazut/crescut cu timpul?Care au scazut/crescut cu timpul?o Cum se leaga aceste pattern-uri de nivelul si distribuire a serviciilor de Cum se leaga aceste pattern-uri de nivelul si distribuire a serviciilor de sanatate?sanatate?

Decizia individualaDecizia individuala

o Multi oameni nu realizeaza ca folosim informatia epidemiologica pentru a Multi oameni nu realizeaza ca folosim informatia epidemiologica pentru a lua decizii zilnice, care infl. starea de sanatate: renuntarea la fumat, urcat pe lua decizii zilnice, care infl. starea de sanatate: renuntarea la fumat, urcat pe scari/liftscari/lifto 1950: risc crescut de cancer pulmonar la fumatori1950: risc crescut de cancer pulmonar la fumatorio 1970- exercitiul fizic si dieta/ scaderea riscului cardio-vascular1970- exercitiul fizic si dieta/ scaderea riscului cardio-vascularo 1980- risc crescut de HIV infectie asociate cu un anume comportament sexual1980- risc crescut de HIV infectie asociate cu un anume comportament sexual



Completarea tabloului clinic Completarea tabloului clinic

La investigarea unei izbucniri epidemice - rolul laboratorului- stabilirea La investigarea unei izbucniri epidemice - rolul laboratorului- stabilirea diagnosticului corect contribuie la intelegerea tabloului clinic si istoriei diagnosticului corect contribuie la intelegerea tabloului clinic si istoriei naturale a boliinaturale a bolii EX: anii 1989- medicul care a observat 3 pacienti cu eozinofilie neexplicata EX: anii 1989- medicul care a observat 3 pacienti cu eozinofilie neexplicata si mialgie a informat autoritatea de sanatate publica. Dupa mai multe si mialgie a informat autoritatea de sanatate publica. Dupa mai multe saptamani, epidemiologii au identificat suficiente cazuri pt. a defini sdr. saptamani, epidemiologii au identificat suficiente cazuri pt. a defini sdr. Eozinofilie- milagie. Eozinofilie- milagie. Mai recent- epidmeiologii, clinicienii, cercetatorii au colaborat pentru a Mai recent- epidmeiologii, clinicienii, cercetatorii au colaborat pentru a defini SARS- coronavirus- CHINA 2002- epidemiologii au instrumentat defini SARS- coronavirus- CHINA 2002- epidemiologii au instrumentat strategii pt. caracterizarea bolilor non acute: ex: conditii asociate cu strategii pt. caracterizarea bolilor non acute: ex: conditii asociate cu fumatul: boli pulmonare, cardiace, cancer: buza, pulmon, faringefumatul: boli pulmonare, cardiace, cancer: buza, pulmon, faringe



Cautarea cauzelorCautarea cauzelor

o IIdentificarea cauzeidentificarea cauzei - pt a lua masuri in vederea anihilarii - pt a lua masuri in vederea anihilarii eieio Factorii de risc in cursul unei izbucniri epidemice intre Factorii de risc in cursul unei izbucniri epidemice intre participantii la Conventia legiunii de onoare americane in participantii la Conventia legiunii de onoare americane in Philadelphia, 1976- chiar daca bacilul bolii legionarilor a Philadelphia, 1976- chiar daca bacilul bolii legionarilor a fost identificat cu 6 luni mai tarziu in laboratorfost identificat cu 6 luni mai tarziu in laborator



FUNCTIILE EPIDEMIOLOGIEIFUNCTIILE EPIDEMIOLOGIEI

o Urmarirea sanatatii populatieiUrmarirea sanatatii populatieio Investigarea domeniuluiInvestigarea domeniuluio Studii analiticeStudii analiticeo EvaluareEvaluareo Legaturi intre eleLegaturi intre eleo Policy- mai tarziu dezvoltataPolicy- mai tarziu dezvoltata



UrmarireaUrmarireao Colectarea sistematica, analiza, interpretarea, diseminarea datelor pt Colectarea sistematica, analiza, interpretarea, diseminarea datelor pt a ajuta la luarea unei decizii de catre sistemul de sanatatea ajuta la luarea unei decizii de catre sistemul de sanatateo Managementul metodei descriptive si graficaManagementul metodei descriptive si graficao Pulsul comunitatiiPulsul comunitatiio Informare pentru a actionaInformare pentru a actionao Rapoarte de morbiditate, mortalitate: ex: raportarea bolilor: Rapoarte de morbiditate, mortalitate: ex: raportarea bolilor: meningita, SIDA, pertussismeningita, SIDA, pertussiso Alte surse sunt rapoartele de la cercetari asupra unor cazuri Alte surse sunt rapoartele de la cercetari asupra unor cazuri individuale , imunizari individuale sau colectiveindividuale , imunizari individuale sau colectiveo Traditional: se refera numai la bolile cu regim de comunicareTraditional: se refera numai la bolile cu regim de comunicareo In prezent: se ocupa si de: boli cronice, defecte genetice, boli legate de In prezent: se ocupa si de: boli cronice, defecte genetice, boli legate de mediul de viata si munca, politici de sanatatemediul de viata si munca, politici de sanatateo Din sept 2001- suport electronic: urgenta zilnica, vanzari de Din sept 2001- suport electronic: urgenta zilnica, vanzari de medicamente, absenteism de la muncamedicamente, absenteism de la munca



Figura 5- Ciclul de urmarire/ Epidemiology/www.free medical journals



Investigarea domeniuluiInvestigarea domeniului- Poate fi limitata la un telefon catre responsabilii de sanatate pt - Poate fi limitata la un telefon catre responsabilii de sanatate pt a lamuri sau clarfiica cirscumstantaa lamuri sau clarfiica cirscumstanta- Poate implica eforturile conjugate a mai multor persoane pt a - Poate implica eforturile conjugate a mai multor persoane pt a gasi gradul de extindere al unui eveniment si a-gasi gradul de extindere al unui eveniment si a-ii identifica identifica origineaoriginea- Investigatia poate duce la descoperirea altor cazuri neraportate - Investigatia poate duce la descoperirea altor cazuri neraportate sau nerecunoscute: ex: BTS/ partener sexualsau nerecunoscute: ex: BTS/ partener sexual- In alte situatii, poate identifica sursa sau vehiculul infectiei care - In alte situatii, poate identifica sursa sau vehiculul infectiei care poate fi eliminat sau controlat; EX: E. coli O157 H7 vehicul: poate fi eliminat sau controlat; EX: E. coli O157 H7 vehicul: carnea de vita, suc fructe - produs comercial - retragere produscarnea de vita, suc fructe - produs comercial - retragere produs- Ocazional - aflarea de lucruri noi despre boala: SARS 2003- Ocazional - aflarea de lucruri noi despre boala: SARS 2003- Investigarea domeniului - modelul “pantofului de piele - Investigarea domeniului - modelul “pantofului de piele epidemiologic” EIS Epidemiologic Intelligence Serviceepidemiologic” EIS Epidemiologic Intelligence Service



Studii analiticeStudii analiticeo Etapa urmatoare, cand primele 2 sunt rezolvateEtapa urmatoare, cand primele 2 sunt rezolvateo Folosirea combinarii celor 2 sunt: urmarire si domeniul furnizarii de Folosirea combinarii celor 2 sunt: urmarire si domeniul furnizarii de ipoteze, iar studiile analitice evidentiaza credibilitatea lor.ipoteze, iar studiile analitice evidentiaza credibilitatea lor.o Cheia de bolta: grup de comparareCheia de bolta: grup de comparare

Designul Designul - strategia cercetarii, justificare, protocol, selectia subiectilor, - strategia cercetarii, justificare, protocol, selectia subiectilor, chestionarchestionarConducerea Conducerea - principii etice, interviul subiectilor, prelevarea si manipularea - principii etice, interviul subiectilor, prelevarea si manipularea probelor, regimul datelorprobelor, regimul datelorAnaliza,Analiza, stratificare, regresie, modeling - caracterizarea subiectului, rata, stratificare, regresie, modeling - caracterizarea subiectului, rata, tabele comparativetabele comparativeInterpretarea Interpretarea –punerea in context, mesaje cheie, puterea de impact a –punerea in context, mesaje cheie, puterea de impact a studiuluistudiului



EvaluareaEvaluareao Efectivitate - capacitatea de a produce rezultate asteptate Efectivitate - capacitatea de a produce rezultate asteptate in domeniu; difera de eficacitate - capacitatea de a produce in domeniu; difera de eficacitate - capacitatea de a produce rezultate in conditii idealerezultate in conditii idealeo Eficienta - capacitatea de a produce rezultate asteptate cu Eficienta - capacitatea de a produce rezultate asteptate cu minim de timp si resurseminim de timp si resurseo Evaluarea - se face pe mai multe planuri; formative, Evaluarea - se face pe mai multe planuri; formative, operationala, impact, urmarioperationala, impact, urmari



DEFINITIA SI STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGICDEFINITIA SI STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC DefinitieDefinitie: Totalitatea factorilor si mecansimelor biologice, naturale si : Totalitatea factorilor si mecansimelor biologice, naturale si sociale care concura, in mod determinant sau favorizant - dinamizator la sociale care concura, in mod determinant sau favorizant - dinamizator la aparitia, extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide la nivel aparitia, extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide la nivel populationalpopulational

Figura 6. Factori care intervin in aparitia Figura 6. Factori care intervin in aparitia unui proces epidemiologic (Dupa Ivan et al., 1997)unui proces epidemiologic (Dupa Ivan et al., 1997)



FACTORI DETERMINANTIFACTORI DETERMINANTIa.a. SursaSursab.b. Calea de transmitereCalea de transmiterec.c. Receptivitatea populatieiReceptivitatea populatiei

a) Sursaa) Sursa

1.1. Oameni: bolnavi cu boala tipica/atipicaOameni: bolnavi cu boala tipica/atipica2.2. Purtatori de agenti patogeni: preinfectiosi, sanatosi: Purtatori de agenti patogeni: preinfectiosi, sanatosi:

temporari/ cronici; fosti bolnavi: convalescenti/ cronicitemporari/ cronici; fosti bolnavi: convalescenti/ cronici3.3. Animale - vectori biologic activi: tantari, paduchi, Animale - vectori biologic activi: tantari, paduchi,

capuse, purecicapuse, pureci



b) Moduri si cai de transmitereb) Moduri si cai de transmitereModuri: direct/indirectModuri: direct/indirectCai: aer, apa, sol, alimente, obiecte, maini, vectori pasivi: Cai: aer, apa, sol, alimente, obiecte, maini, vectori pasivi: mustemuste

c)c) Receptrivitatea populatieiReceptrivitatea populatiei- rezistenta nespecifica- rezistenta nespecifica-- rezistenta specifica (imunitatea)rezistenta specifica (imunitatea)

- Naturala: de specie, dobandita activ/ pasiv- Naturala: de specie, dobandita activ/ pasiv- Artificiala: dob activ/pasiv- Artificiala: dob activ/pasiv



FACTORI CONSTITUTIVI DINAMIZATORI - FACTORI CONSTITUTIVI DINAMIZATORI - FAVORIZANTIFAVORIZANTI

a)a)naturali: cosmici, meteorologici, climatici, geograficinaturali: cosmici, meteorologici, climatici, geograficib)b)economico-sociali:economico-sociali:

a.a. conditii de viata: venit, grad pregatire, locuinta, alimentatie, conditii de viata: venit, grad pregatire, locuinta, alimentatie, asistenta medico-sanitaraasistenta medico-sanitara

b.b. conditii ocupationale: calificare, vechime, spatiul de conditii ocupationale: calificare, vechime, spatiul de munca, conditii igiena, mijloace de protectiemunca, conditii igiena, mijloace de protectie



Definitii fundamentale pentru epidemiologie Definitii fundamentale pentru epidemiologie

Proces infectiosProces infectios - Totalitatea reactiilor locale/generale - Totalitatea reactiilor locale/generale determinate de impactul dintre agentul patogen si determinate de impactul dintre agentul patogen si organismul uman sau animalorganismul uman sau animal

Focar epidemiologicFocar epidemiologic - zona in care se afla sursa de - zona in care se afla sursa de agent patogen si care il poate diseminaagent patogen si care il poate disemina



Sursa de agent patogenSursa de agent patogeno Poate fi reprezentata de un organism care are capacitatea de a gazdui Poate fi reprezentata de un organism care are capacitatea de a gazdui agentul patogen, de a-i asigura supravietuirea, eventual multiplicarea agentul patogen, de a-i asigura supravietuirea, eventual multiplicarea totdeauna diseminarea , cu sau fara semne de boalatotdeauna diseminarea , cu sau fara semne de boalao Tipuri de surse:Tipuri de surse:

omul bolnavomul bolnav omul purtator de agent patogenomul purtator de agent patogen animale pasarianimale pasari vectori biologic activi: vectori biologic activi:

o ZZooantroponoze, salmoneloza, TB, antrax, bruceloza, listerioza; ooantroponoze, salmoneloza, TB, antrax, bruceloza, listerioza; o AArtropode:rtropode:

tantari: malaria, encefalite, febra galbena, denga, filariozatantari: malaria, encefalite, febra galbena, denga, filarioza paduchii omului: tifos, febra Wolhnia, febra recurantapaduchii omului: tifos, febra Wolhnia, febra recuranta capuse: encefalite, tularemiacapuse: encefalite, tularemia



Caracteristicile surseiCaracteristicile sursei

o capacitatea de diseminarecapacitatea de diseminareo natura si tipul portilor de eliminarenatura si tipul portilor de eliminareo ritmul diseminariiritmul diseminariio categoria de produs patologic prin care se elimina agentul categoria de produs patologic prin care se elimina agentul patogenpatogenocontagiozitatea: intensitatea, durata, tipul de eliminarecontagiozitatea: intensitatea, durata, tipul de eliminare



Figura 7. Structura procesului epidemiologic (dupa Ivan et al., 1997)Figura 7. Structura procesului epidemiologic (dupa Ivan et al., 1997)



Purtatorii de agent pathogenPurtatorii de agent pathogen DefinitieDefinitie: Organisme care pot gazdui, asigura supravietuirea, eventual : Organisme care pot gazdui, asigura supravietuirea, eventual multiplicarea totdeauna diseminarea agentului patogen, fara a prezenta multiplicarea totdeauna diseminarea agentului patogen, fara a prezenta semen clinice de boala.semen clinice de boala.

Categorii de purtatoriCategorii de purtatori::o P. preinfectiosiP. preinfectiosi: persoane aflate in perioada de incubatie, variabila de : persoane aflate in perioada de incubatie, variabila de la o boala la alta; Contagiosi in ultima parte a incubatieila o boala la alta; Contagiosi in ultima parte a incubatieio P. sanatosiP. sanatosi: anumit grad de imunizare si cu buna rezistenta generala : anumit grad de imunizare si cu buna rezistenta generala nespecifica, care pentru perioade relativ scurte de timp (exceptie: hepnespecifica, care pentru perioade relativ scurte de timp (exceptie: hep. . B,C,D,G si HIV) gazduiesc si disemineaza agentul patogen.B,C,D,G si HIV) gazduiesc si disemineaza agentul patogen.o P. fosti bolnaviP. fosti bolnavi: bolnavi care disemineaza agentul patogen si in : bolnavi care disemineaza agentul patogen si in perioada de convalescenta - P. fosti bolnavi convalescenti sau dupa perioada de convalescenta - P. fosti bolnavi convalescenti sau dupa aceasta - P. fosti bolnavi cronici (f. tifoida, dizenteria bacilara, hepatita aceasta - P. fosti bolnavi cronici (f. tifoida, dizenteria bacilara, hepatita virala B,C,D,G)virala B,C,D,G)



Figura 8. Categoriile purtatorilor de agent patogen (dupa Ivan, 1997Figura 8. Categoriile purtatorilor de agent patogen (dupa Ivan, 1997)


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI

MODUL DIRECTMODUL DIRECT: limitare spatiala si temporala a transferului : limitare spatiala si temporala a transferului agentului patogen de la sursa la organismul receptiv (inhalare agentului patogen de la sursa la organismul receptiv (inhalare picaturi septice, contact fizic, sarut, muscaturi, transplacentar, picaturi septice, contact fizic, sarut, muscaturi, transplacentar, transfuzii, transplant, aer, obiecte, maine contaminate).transfuzii, transplant, aer, obiecte, maine contaminate).MODUL INDIRECTMODUL INDIRECT: specific agentilor rezistenti la actiunea : specific agentilor rezistenti la actiunea factoirlor ambientali.factoirlor ambientali. AERUL CONTAMINATAERUL CONTAMINATAerul nu este un mediu favorabil supravietuirii agentilor patogeni- Aerul nu este un mediu favorabil supravietuirii agentilor patogeni- acestia sunt distrusi prin desicare, variatii de temperatura, radiatii, acestia sunt distrusi prin desicare, variatii de temperatura, radiatii, decontaminare fizica si chimica.decontaminare fizica si chimica.Intervine in bolile cu poarta de intrare respiratorie: gripa, Intervine in bolile cu poarta de intrare respiratorie: gripa, adenoviroza, parotidita epidemica, difteria, tusea convulsiva, adenoviroza, parotidita epidemica, difteria, tusea convulsiva, stafilococi, tiberculoza, febra Qstafilococi, tiberculoza, febra Q


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI SOLUL CONTAMINATSOLUL CONTAMINATAnumite categorii de sol se pot contamina intens - totusi, intervine in Anumite categorii de sol se pot contamina intens - totusi, intervine in scaderea numarului de agenti patogeni prin: structura geochimica, scaderea numarului de agenti patogeni prin: structura geochimica, variatii de temperatura, umiditate, expunere la radiatiile solare, variatii de temperatura, umiditate, expunere la radiatiile solare, flora telurica, antagonismul microbian.flora telurica, antagonismul microbian.Contaminarea solului este diferita, in functie de:Contaminarea solului este diferita, in functie de:

o destinatie, utilizaridestinatie, utilizario ameliorarea cu ape uzate si reziduuri organiceameliorarea cu ape uzate si reziduuri organiceo amplasarea fermelor zootehnice, anexe gospodarestiamplasarea fermelor zootehnice, anexe gospodarestio interventia ploii, inundatiilorinterventia ploii, inundatiilor

Agentii vehiculati prin sol: salmonele, shigele, vibrion holeric, listerii, Agentii vehiculati prin sol: salmonele, shigele, vibrion holeric, listerii, brucele; contaminare cu spori de: tetanus, botulism, antrax, brucele; contaminare cu spori de: tetanus, botulism, antrax, gangrene gazoasegangrene gazoase


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI APA CONTAMINATAAPA CONTAMINATAApa nu este mediu favorabil dezvoltarii microbilor : compozitie Apa nu este mediu favorabil dezvoltarii microbilor : compozitie chimica, pH, variatii de temperatura, aerare, iradiere solara, flora chimica, pH, variatii de temperatura, aerare, iradiere solara, flora saprofita, decontaminare, bacteriofagi.saprofita, decontaminare, bacteriofagi.Contaminarea apei - boli hidrice: salmoneloze, shigeloze, holera, Contaminarea apei - boli hidrice: salmoneloze, shigeloze, holera, leptospiroza, hepatitele virale A,E.leptospiroza, hepatitele virale A,E. ALIMENTE CONTAMINATEALIMENTE CONTAMINATEConstituie cale de transmitere pentru: virusuri, bacterii, paraziti, Constituie cale de transmitere pentru: virusuri, bacterii, paraziti, micete; implicate in 1 mild cazuri de BDA si 5 mil decese, mai ales la micete; implicate in 1 mild cazuri de BDA si 5 mil decese, mai ales la copil.copil.Consumul in sisteme populationale (cantine, restaurante, cofetarii), Consumul in sisteme populationale (cantine, restaurante, cofetarii), stradale, improvizatii - agenti cu poarta de intrare digestiva: salmonele, stradale, improvizatii - agenti cu poarta de intrare digestiva: salmonele, shigele, stafilococ, Mycobacterium, brucele, holera, enterovirusuri, shigele, stafilococ, Mycobacterium, brucele, holera, enterovirusuri, virusurile hepatiticevirusurile hepatitice


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI OBIECTE CONTAMINATE - FOMITEOBIECTE CONTAMINATE - FOMITEPot fi contaminate direct de la sursa sau prin celelalte cai de Pot fi contaminate direct de la sursa sau prin celelalte cai de transmitere (aer, apa, sol, maini).transmitere (aer, apa, sol, maini).Se pot transmite: virusurile gripei, rujeola, rubeola, hepatita, Se pot transmite: virusurile gripei, rujeola, rubeola, hepatita, meningococ, stafilococ, meningococ, stafilococ, Pseudomonas, Klebsiella, ProteusPseudomonas, Klebsiella, Proteus). ). Intensitatea depinde de specia agentului patogen, structura si modul Intensitatea depinde de specia agentului patogen, structura si modul de utilizare, posibilitatile de decontaminare, nivelul educational de utilizare, posibilitatile de decontaminare, nivelul educational conditii socio-economice.conditii socio-economice. MAINILE CONTAMINATEMAINILE CONTAMINATE Pot fi contaminate direct de la sursa de agent patogen, chiar Pot fi contaminate direct de la sursa de agent patogen, chiar autocontaminare sau indirect prin: aer, apa, sol. Decontaminare autocontaminare sau indirect prin: aer, apa, sol. Decontaminare eficienta: spalare de 3 ori cu apa si sapun - diferit pentru populatia eficienta: spalare de 3 ori cu apa si sapun - diferit pentru populatia generala fata de cadrele medico-sanitare.generala fata de cadrele medico-sanitare.


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI ROLUL INSECTELOR IN TRANSMITEREA ROLUL INSECTELOR IN TRANSMITEREA AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI

Sursa: tantarii - agentii etiologici ai malariei, febrei galbene; Sursa: tantarii - agentii etiologici ai malariei, febrei galbene; capusa: encefalite, tularemia, febra Q; paduchele de corp: capusa: encefalite, tularemia, febra Q; paduchele de corp: tifos, febra recurentatifos, febra recurenta

Insecte vector: Musca domestica, furnici, plosnite, gandac de Insecte vector: Musca domestica, furnici, plosnite, gandac de bucatarie.bucatarie.



RECEPTIVITATEARECEPTIVITATEA al treilea factor determinant al PE- alaturi de : sursa si calea al treilea factor determinant al PE- alaturi de : sursa si calea de transmitere - starea complexa a organismului, dependenta de factori si de transmitere - starea complexa a organismului, dependenta de factori si mecanisme genetice si dobandite in cursul vietii, care nu asigura protectie fata de mecanisme genetice si dobandite in cursul vietii, care nu asigura protectie fata de boli.boli.Ne receptivitatea: Ne receptivitatea: starea organismului care asigura protectia, cu grade variate de starea organismului care asigura protectia, cu grade variate de intensitate fata de boala.intensitate fata de boala.RezistentaRezistenta este o stare generala, nespecifica, ca rezultat al functiilor si structurilor este o stare generala, nespecifica, ca rezultat al functiilor si structurilor organismului care poate proteja impotriva oricaror factori nesanogeni. Depinde de: organismului care poate proteja impotriva oricaror factori nesanogeni. Depinde de: integritatea barierelor cutanate, hematopoieza, inflamatia, fagocitoza, sisteme integritatea barierelor cutanate, hematopoieza, inflamatia, fagocitoza, sisteme secretorii antimicrobiene, sistemul complement, secretia de mucine, aciditatea secretorii antimicrobiene, sistemul complement, secretia de mucine, aciditatea gastrica si vaginala, pH cutanat, evacuarile digestive, biliare, urinare; fluxul gastrica si vaginala, pH cutanat, evacuarile digestive, biliare, urinare; fluxul lacrimal, IgA secretorii, IFN, protectia mecanica: cili, peri nazali, tusea, voma, lacrimal, IgA secretorii, IFN, protectia mecanica: cili, peri nazali, tusea, voma, stranutulstranutulImunitatea-Imunitatea- este componenta specifica a rezistentei dependenta de Ac sau celule este componenta specifica a rezistentei dependenta de Ac sau celule specializate.specializate.

Naturala: de specie; pasiva; activeNaturala: de specie; pasiva; activeArtificiala: active castigate- prin vaccinuri; pasiva- inoculare de IgArtificiala: active castigate- prin vaccinuri; pasiva- inoculare de Ig


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI FONDUL IMUNITAR POPULATIONALFONDUL IMUNITAR POPULATIONALReprezentat de proportia posesorilor unui anume tip de Ac de Reprezentat de proportia posesorilor unui anume tip de Ac de origine naturala (trecere prin boala) sau artificiala (prin origine naturala (trecere prin boala) sau artificiala (prin vaccinare).vaccinare).

Util in:Util in:o cunoasterea istoriei naturale a boliicunoasterea istoriei naturale a boliio morbiditatea reala pt. o anumita maladiemorbiditatea reala pt. o anumita maladieo extensivitatea reala a unei epidemiiextensivitatea reala a unei epidemiio eficienta unui program de imunizarieficienta unui program de imunizario evaluarea comparativa a calitatii unor preparate evaluarea comparativa a calitatii unor preparate vaccinalevaccinale


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI FACTORI FAVORIZANTI AI EVOLUTIEI PROCESULUI FACTORI FAVORIZANTI AI EVOLUTIEI PROCESULUI EPIDEMIOLOGICEPIDEMIOLOGIC Naturali: cosmici, meteorologici, climatici, geograficiNaturali: cosmici, meteorologici, climatici, geograficiEconomico-sociali: conditii de viata si muncaEconomico-sociali: conditii de viata si munca Factorii naturali in asociere cu cei SE imprima PE : Factorii naturali in asociere cu cei SE imprima PE : sezonalitate, excces de morbiditate si mortalitate, aspecte sezonalitate, excces de morbiditate si mortalitate, aspecte particulare de patologie geografica, meteo, climaticaparticulare de patologie geografica, meteo, climatica


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENI FORME DE MANIFESTARE A PROCESULUI FORME DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGICEPIDEMIOLOGICIn functie de modul de asociere al celor 3 factori determinanti: In functie de modul de asociere al celor 3 factori determinanti: surse, moduri, cai, receptivitate, felul in care intervin factorii surse, moduri, cai, receptivitate, felul in care intervin factorii favorizanti, se manifesta: favorizanti, se manifesta:

o Sporadic Sporadic o EndemicEndemico EpidemicEpidemico PandemicPandemic

Pt. caraterizarea lor, se iau in vedere: nr. de cazuri si Pt. caraterizarea lor, se iau in vedere: nr. de cazuri si distributia spatiala si temporala a acestora.distributia spatiala si temporala a acestora.


MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A MODURILE SI CAILE DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENIAGENTILOR PATOGENIo SPORADICSPORADIC –Numar redus de cazuri de boala cu dispersie spatiala si –Numar redus de cazuri de boala cu dispersie spatiala si temporala (ex: 10 cazuri hep A in 3 sate in 5-8 luni/an). Evid. situatie buna temporala (ex: 10 cazuri hep A in 3 sate in 5-8 luni/an). Evid. situatie buna care trebuie mentinuta prin actini de supraveghere preventionala.care trebuie mentinuta prin actini de supraveghere preventionala.

o ENDEMICENDEMIC situatie de alarma pt risc de evolutie epidemica. Cazurile de situatie de alarma pt risc de evolutie epidemica. Cazurile de boala se concentreaza spatial si temporal. Impune masuri de reducere a boala se concentreaza spatial si temporal. Impune masuri de reducere a riscului extinderii procesului epidemiologic.riscului extinderii procesului epidemiologic.

o EPIDEMICEPIDEMIC –numar variabil de cazuri cu concentrare spatiala si –numar variabil de cazuri cu concentrare spatiala si temporala. Epidemia poate fi extensiva sau circumscrisa , explozivatemporala. Epidemia poate fi extensiva sau circumscrisa , exploziva

o PANDEMICPANDEMIC cumulare de epidemii de o anumita etiologie, cu extindere cumulare de epidemii de o anumita etiologie, cu extindere spatiala si temporala. In trecut: variola, holera, pesta, gripa. Gripa de tip A spatiala si temporala. In trecut: variola, holera, pesta, gripa. Gripa de tip A se apropie de momentul pandemic.se apropie de momentul pandemic.



SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICASUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICAComplex de metode si mijloace cu caracter multidisciplinar, Complex de metode si mijloace cu caracter multidisciplinar,

medical si nemedical, cu larga cuprindere spatiala si temporala care medical si nemedical, cu larga cuprindere spatiala si temporala care asigura sistematic culegerea, prelucrarea interpretarea si transmiterea asigura sistematic culegerea, prelucrarea interpretarea si transmiterea longitudinala si transversa a informatiilor asupra potentialului longitudinala si transversa a informatiilor asupra potentialului epidemiologic al diverselor struturi populationale in vederea elaborarii epidemiologic al diverselor struturi populationale in vederea elaborarii programelor de preventie si combatere.programelor de preventie si combatere. GeneralaGenerala, comuna, preventionala - character de permanenta si , comuna, preventionala - character de permanenta si multidisciplinaramultidisciplinara

SpecialaSpeciala - actiuni particulare cu limitare temporala si spatiala: ex: - actiuni particulare cu limitare temporala si spatiala: ex: combatere de urgenta a unui anumit proces epidemiologic, a bolilor cu combatere de urgenta a unui anumit proces epidemiologic, a bolilor cu stadium de eradicare, a bolilor cu potential import - export, evaluarea stadium de eradicare, a bolilor cu potential import - export, evaluarea fondului imunitar in bolile transmisibile.fondului imunitar in bolile transmisibile.



Figura 9. Catacteristicile Figura 9. Catacteristicile principale ale manifestarii principale ale manifestarii epidemice (Ivan et al. 1997)epidemice (Ivan et al. 1997)


PREVENTIA SI DISPENSARIZAREAPREVENTIA SI DISPENSARIZAREA

PREVENTIA (profilaxia) PREVENTIA (profilaxia) - complex de actiuni realizate in - complex de actiuni realizate in absenta bolii pt. a mentine aceasta stare, prin depistarea si absenta bolii pt. a mentine aceasta stare, prin depistarea si neutralizarea factorilor nesanogeni inainte ca acestia sa neutralizarea factorilor nesanogeni inainte ca acestia sa perturbe sanatatea, concomitent cu promovarea factorilor perturbe sanatatea, concomitent cu promovarea factorilor sanogeni.sanogeni.

DISPENSARIZAREADISPENSARIZAREA sistem organizat, programat, de sistem organizat, programat, de supraveghere a starii de sanatate pentru persoane sau grupuri supraveghere a starii de sanatate pentru persoane sau grupuri cu risc crescut la o anumita maladie.cu risc crescut la o anumita maladie.



Figura 10. Treptele preventiei si dispensarizarii (dupa Ivan et al., 1997)Figura 10. Treptele preventiei si dispensarizarii (dupa Ivan et al., 1997)



Figura 11. Infectiile trasmise de Figura 11. Infectiile trasmise de artropode (MIMS et al., 1993)artropode (MIMS et al., 1993)



Figura 12. Microbiota normala Figura 12. Microbiota normala (Mims, 1993)(Mims, 1993)





Date post:	21-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	mihoreanu-cosmin
View:	111 times
Download:	0 times

curs 1 ROXANA FILIP 1 bis.ppt

Documents