REABILITAREA REABILITAREA CONSTRUCTIILORCONSTRUCTIILOR

Reabilitarea constructiilor

• Readucerea in stare activa,

prin refacerea functiunilor ce au fost deteriorate

Reabilitarea constructiilor

Cauze- Efectul actiunilor extraordinare: seism, vant, alunecari

de teren, inundatii, variatii mari de temperatura, incendii, explozii

- Imbatranirea materialelor- Efectul proceselor tehnologice si a agentilor chimici- Degradarea terenului de fundare si/sau a infrastructurii- Dinamica modificarilor functionale in actualul context

- Greseli de proiectare si de executie

Reabilitarea constructiilorImbatranirea materialelor

• Depasirea duratei de viata

• Aparitia fenomenului de oboseala, curgere lenta, fluaj

• Incarcari alternante sau din actiunea unor agenti chimici

Reabilitarea constructiilordegradarea terenului de fundare - prin:

- Cresterea nivelului panzelor freatice

- Lipsa masurilor de protectie in cazul pamanturilor sensibile la umezeala si a pamanturilor cu umflari si contractii mari

- Infiltratia apelor pluviale si tehnologice

- Infiltrarea apelor ca urmare a intretinerii defectuoase a instalatiei de alimentare cu apa de canalizare

Reabilitarea constructiilorgreseli de proiectare

- Inginerul accepta sisteme structurale improprii de la arhitecti

- Beneficiarul schimba destinatia constructiei rezultand o subevaluare a incarcarilor

- Erori la alcatuirea structurala

- Erori de modelare

- Erori de calcul

Reabilitarea constructiilorgreseli de executie

- Utilizarea materialelor de calitate necorespunzatoare

- Nerespectarea proiectului sau tehnologiilor de punere in opera

- Solicitarea elementelor structurale inainte de a ajunge la rezistenta finala

- Efectuarea lucrarilor pe timp friguros fara masuri adecvate

Reabilitarea constructiilorFactori externi

• Cresterea traficului in zona

• Realizarea unor constructii noi

• Degradarea sistemelor de infrastructura

Reabilitarea constructiilor

• Cea mai importanta cauza generatoare de degradari ale constructiilor

Actiunea seismica

Reabilitarea constructiilorse poate realiza prin

• Schimbarea destinatiei cladirii

• Inlocuirea sau modificarea partiala a constructiei

• Refacerea structurala locala

• Modificarea structurala

Schimbarea destinatiei cladirilor

• Numai cand sistemul structural nu este puternic afectat

• Prin trecerea intr-o clasa inferioara de importanta sunt satisfacute cerintele de siguranta

Inlocuirea sau modificarea partiala

• Eliminarea definitiva a unei parti de constructie (reducerea numarului de niveluri, pastrarea numai a fatadelor)

• Sau

• Refacerea integrala a unor pereti din constructia avariata, daca sistemul structural permite

Refacerea structurala locala (consolidarea)

• Cand numai anumite elemente ale structurii sunt avariate

• Se pot aplica masuri obisnuite de interventie

• Sa nu se modifice schema statica a structurii

• Se reface capacitatea portanta a elementelor avariate

Modificarea structurala

• Introducerea unor elemente constructive adiacente care impreuna cu structura existenta formeaza un alt sistem structural

• Schimbarea conceptului structural care pot majora siguranta in exploatare

• Izolarea bazei

Reabilitarea structuralaETAPE

• Expertizarea cladirii

• Stabilirea masurilor de interventie

• Executia reabilitarilor

• Diagnosticarea experimentala a sistemului reabilitat

Reabilitarea higrotermica

• Masuri tehnice aplicate componentelor anvelopei

• cu scopul

- de a mari performantele d.p.d.v. a transferului de caldura

- diminuarii pierderilor

- conservarii caldurii

Produse realizate din Produse realizate din materiale compozite materiale compozite

utilizate la utilizate la reabilitarea construcţiilor reabilitarea construcţiilor

existente şi la cele noiexistente şi la cele noi

Reparaţiile timpurii

• mai economice

• mai usor de executat

• decât cele care intervin după o alterare severă stoparea rapidă a acţiunii dăunătoare + repararea elementului degradat

• Procesele de deteriorare a construcţiilor din beton sunt foarte complexe datorită condiţiilor climatice de expunere, a compoziţiei betonului, a calităţii proceselor de execuţie şi acţiunii agenţilor distructivi

Cauzele care produc degradarea construcţiilor din beton

• exploatarea necorespunzătoare a structurii (suprasarcini, impact, oboseală, uzură);

• procesele fizice care se produc în exploatare datorită unor cauze interne sau externe (fisurarea betonului, îngheţul, focul, radiaţiile, eroziunea, deformaţiile de durată);

• procesele chimice declanşate în urma atacului acizilor, sărurilor şi a bazelor (alcaliilor) asupra betonului;

• procese biologice; coroziunea armăturii (proces electrochimic).

Fisurile - in beton - cauze• epuizarea capacităţii de alungire a betonului • expansiunea armăturii în beton când e supusă

coroziunii;• încărcări exterioare şi deformaţii impuse; • fisuri ce apar datorită legăturilor dintre elemente• impiedicarea deformaţiilor ce apar în interiorul

betonului - contracţia la uscare;- umflarea, - variaţiile de temperatură,- tasarea;- ancorarea şi înnădirea

necorespunzatoare a armăturilor

Tipuri de fisuri

In funcţie de momentul în care se produc,

fisurile - înainte

- după

întărirea betonului

Fisurile apărute înainte de întărire

- datorate proceselor ce au loc în beton (contracţie şi tasare plastică),

- deplasărilor în procesul de construcţie

(a cofrajelor şi a susţinerilor)

- fisuri datorate îngheţului timpuriu

Fisurile ce apar dupa întărire

- fenomene fizice (contracţie la uscare, agregate contractile),

- fenomene chimice (coroziunea armăturii, reacţii alcalii-agregate, carbonatarea pietrei de ciment),

- efecte termice (gelivitate, variaţii termice sezoniere),

- cauze structurale (sarcini de proiectare, suprasarcini accidentale, curgerea lentă).

In practică

• cel mai frecvent se produc fisuri datorate acţiunilor directe (mecanice, fizice, chimice), rezultate din deformaţiile impuse, din contracţia plastică, din tasarea betonului proaspăt, fisuri din coroziune.

• Fisurile datorate acţiunilor directe sunt cele care rezultă din momente încovoietoare, forţe tăietoare, forţe axiale

• Deschiderea fisurilor sub sarcini de exploatare nu este mai mare de 0,5mm, decât în cazul unor erori de proiectare, execuţie sau exploatare.

Fisurile din deformaţii impuse

• diferenţelor de temperatură (în procesul de hidratare a cimentului apar eforturi de autoechilibrare- întindere la exterior şi compresiune în centrul elementului),

• contracţia betonului la uscare (o micşorare de volum în elementele legate rigid la extremităţi şi în secţiunile puternic armate, dar puţin solicitate),

• tasările inegale ale fundaţiilor (afectează elementele nestructurale dar pot să apară şi în cele de rezistenţă).

Fisurile produse de contracţia plastică şi de tasarea betonului

• la câteva ore după turnarea betonului când încă este plastic şi se poate evita printr-o compoziţie corespunzătoare şi o uscare lentă şi nu rapidă în primele ore

• In plăci, apar fisuri din contracţia plastică, iar în elementele de înălţime mare, apar fisuri din tasarea plastică.

Fisurile din coroziune

• formarea ruginii în lungul barelor poate determina o dezvoltare progresivă a fisurilor astfel încât să se ajungă la dislocarea betonului din jurul armăturii.

Din punct de vedere estetic

• foarte important ca fisurile să nu fie vizibile• cele cu o deschidere mai mare de 0,30 mm pot

influenţa negativ aspectul betonului• limitarea dimensiunilor este foarte importantă şi

la structurile pentru care pierderile de lichide sau gaze (etanşeitatea la apa şi gaze) reprezintă o condiţie esenţială

• exista diferite domenii de activitate pentru care controlul fisurilor este strict necesar: în spitale, fabrici de medicamente (fisurile pot adaposti agenţi patogeni), în silozurile de cereale (în fisuri se pot instala dăunătorii).

Materiale utilizate în scopul injectării fisurilor

ETAPE:• Identificarea problemei• Alegerea materialului de injectare- analize chimice – carte de identitate- analize fizico-mecanice – tracţiune

- forţa de rupere - alungirea la rupere - modulul de elasticitate

• Injectarea propriu-zisă

Condiţii pentru materialul ales

- vâscozitate scăzută, a. î. la punerea în operă să poată pătrunde şi în fisurile cele mai înguste capacitatea de penetrare în fisurile betonului

• să nu conţină solvenţi volatili ;• structura nou formată să aibă caracteristici foarte

apropiate de cele ale betonului ;• aderenţă foarte bună între materialul de injectare

şi structură d.p.d.v. f – m - c ;• pe durata de viaţă a construcţiei, materialul

injectat şi betonul să coexiste în cele mai bune condiţii ;

• să nu fie sensibil la apă (fisurile apar de obicei la exterior).

Condiţii pentru materialul ales NU este uşor de găsit un astfel de material

liant bicompus:

- fluid la punere în operă

- 0,1Pas – fisuri (0,1 – 0,2) mm,

- 0,5Pas – fisuri 0,2 mm

- îşi formează reţeaua reticulară imediat după amestecare

- DPU – durata practică de utilizare = intervalul de timp – limitat – în care materialul îşi păstrează fluiditatea – poate pătrunde în toate fisurile

LIANŢII EPOXIDICI

NU

– poliuretanii – au o vâscozitate ridicată

- reactivitate nedorită la apă

- poliesterii – nu aderă la beton – sensibili la saponificare datorită alcalinităţii betonului

- doar la opturarea fisurilor foarte fine

acrilamidele

- pentru eliminarea pungilor de apă

- au un efect de burete - lianţi gonflabili - în prezenţa apei pătrund în goluri, împiedicând circulaţia apei şi apariţia unei posibile coroziuni

- obligatoriu mediul înconjurător să posede o umiditate permanentă, dacă nu, « buretele » se usucă, pierzându-şi eficienţa.

Alegerea materialului pentru injectare

- analiza chimică natura produsului « carte de identitate »- posibilitatea prevederii comportamentului fizico- mecanic:

tracţiunea unei epruvete în formă de halteră, măsurarea vâscozităţii, …

- încercarea la întindere - pe probe având forma de halteră - forţa de rupere la întindere directă ;- alungirea la rupere ;- modulul de elasticitate la întindere

- duritatea - metode empirice - adâncimea de pătrundere a unui penetrometru de formă stabilită, în materialul testat

- adâncimea de penetrare variază invers proporţional cu duritatea, se exprimă în grade Shore D.

Observatii

• t 10°C - fenomenele se complică

• t 5°C - practic nu se pot face injectări

Injectarea răşinii

Nu se acceptă răşinile cu:

• vâscozitate mai mare

• DPU prea mică

• rezistenţe mecanice insuficiente

Trebuiesc cunoscute

• umiditatea suportului: uscat sau umed;

• natura suportului;

• natura liantului

Capilar uscat

modelul simplu descris de Washburn, aplicat în cazul unui capilar orizontal

Pcapilar Pde injectare doar dacă Rcapilar 1

Ex.

l =1 mm, R =1 m, Pde injectare = 50 KPa (0,5 bar) ; t 4 s

l = 1 cm, R = 1m t 400 secunde.

Fisuri superficiale adâncime mică

- Curăţarea locului- Practicarea unui şanţ în V sau rectangular

Adâncime de 10-20mm Lăţime de ½ din adâncime

- Opturarea Mortar 1:2,5...1:3 Mortar de ciment cu adaosuri expansive Mortar de ciment cu răşini sintetice (epoxidice), fibre

de azbest, nisip silicios Amestecuri fluide de ciment

Fisuri adânci

Deschiderea de (0,3-5)mm Injectare cu răşini epoxidice Restabileşte continuitatea betonului NU se aplică dacă armătura este afectată

Remedierea şi consolidarea elementelor din zidărie

Injectarea cu pastă de ciment• Se curăţă fisurile cu jet de aer şi apă• Se etanşează prin tencuire cu mortar de ciment

1:3 pe ambele feţe ale zidăriei• Se lasă ştuţuri de injectare =13mm la distanţe (30-

60)cm• Se umezeşte zidăria• Se verifică continuitatea traseului de injectare prin

introducerea apei• Se injectează de jos în sus astupându-se succesiv

ştuţurile şi orificiile de control

Prevederile normativelor în domeniul injectării fisurilor

C149/1987

f0 (cu deschideri mai mici de 0,5 mm ),

f1 (cu deschideri de (0,5-2mm),

f2 (cu deschideri mai mari de 2mm).

f0 cu deschideri mai mici de 0,5mm

- închidere cu pastă de ciment ( o parte ciment, 0,3 părţi poliacetat de vinil D50 şi 0,3-0,4 părţi apă)

- închiderea cu chit epoxidic (200 cm3 răşină Dinox 011L, 28 cm3 întăritor TETA sau DETA, 150-200cm3 ciment sau filer de cuarţ)

f0

Etapele de lucru:

- perierea suprafeţei de beton fisurat cu o perie de sârmă

- îndepărtarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat;

- pe traseul fisurii, pe o lăţime de 2-3 cm se aplică 2 straturi de acoperire din chit epoxidic în grosime de maxim 1,5mm.

Fisurile de adâncime f1, cu o deschidere de (0,5-2)mm

• injectare cu răşină epoxidică

Etape:- îndepărtarea tencuielii de pe suprafaţa de beton

fisurată pe o lăţime de 5-7 cm;- perierea zonei descoperite cu o perie de sârmă şi

eliminarea prafului cu un jet de aer comprimat;- stabilirea punctelor de aplicare a ştuţurilor

metalice pe traseul fisurii

Fisurile de adâncime f1, cu o deschidere de (0,5-2)mm

- la elem. cu grosimi de max. 20cm, ştuţurile se aplică pe o singură faţă a elementului, iar distanţa dintre ele este de (1,2-1,5) ·b (grosimea elem.)

(pe o fisură cel puţin 2 ştuţuri).

Fisurile de adâncime f1, cu o deschidere de (0,5-2)mm

- La elem. cu grosimi de peste 20 cm, ştuţurile se amplasează pe ambele feţe ale elem. la distanţa de (0,5-0,7)·b, dar decalate între ele

Obs:

La fiecare fisură se lasă un orificiu de 1 cm pentru refularea aerului (la fisura verticală, în partea de sus).

Se fixează ştuţul simetric faţă de fisură. Pe o lăţime de 3 cm se închide fisura la exterior

prin aplicarea unui chit epoxidic de (1-2) mm grosime de-a lungul fisurii.

• După 6 ore de la aplicare se verifică continuitatea dintre ştuţurile metalice prin introducerea aerului comprimat pe rând în fiecare ştuţ metalic, urmărindu-se refularea aerului prin cele 2 ştuţuri învecinate.

• Materialul de injectare se prepară într-o cantitate de maxim 0,5 kg sau 0,5 dm3 (preparat din 100 cm3 răşină Dinox C sau Dinox F şi 14 cm3 întăritor TETA sau DETA).

• Injectarea începe la minim 6 ore de la operaţiile pregătitoare (dacă temperatura e mai mare de 20°C) şi de minim 12 ore (dacă temperatura este mai mică de 20°C).

• Injectarea se începe la una din extremităţi. La cele verticale sau înclinate, injectarea se începe de la capătul inferior.

• In timpul injectării se ţin deschise 2 ştuţuri de metal învecinate, celălalte fiind acoperite cu dopuri.

• In cazul plăcilor, injectarea se face de jos în sus practicându-se câte un orificiu suplimentar între două orificii de injectare, în care se introduce câte un tub PVC. Refularea răşinii prin acest tub indică pătrunderea răşinii până la 2/3 din înălţimea plăcii.

• Injectarea fisurilor cu răşină epoxidică se face cu pistonul manual sau cu pistolul cu aer comprimat.

• Se fixează pistolul în primul ştuţ şi se injectează răşina până aceasta apare în ştuţul învecinat.

• Se închide robinetul de aer comprimat şi se mută pistolul în ştuţul învecinat, se acoperă primul ştuţ cu dop de cauciuc sau plastelină şi se destupă al treilea ştuţ de injectare.

• Procedeul se continuă până la injectarea completă a fisurii. După două ore se scot ştuţurile.

Fisurile f2 cu deschideri mai mari de 2mm

• Remedierea fisurilor se face cu chit epoxidic (100cm3 răşină Dinox F, 14 cm3

întăritor TETA sau DETA, 50 cm3 ciment).• Amestecurile epoxidice se utilizează în

următoarele condiţii: - temperatura mediului şi a elementului – min

+15°C; - umiditatea relativă a aerului – max 60%; - suprafaţa de beton să nu fie umedă; - temperatura max. +50°C.

• In cazul fisurilor provocate de acţiunea forţelor tăietoare când se impune sporirea capacităţii de preluare a acestora, pentru remedierea şi consolidarea elementului se vor executa lucrări de injectare şi placarea zonei cu chit epoxidic armat cu ţesătură din fibră de sticlă.

• Placarea cu chit epoxidic armat cu ţesătură din fibră de sticlă (CEATS) se utilizează la fisuri cu deschideri de

(0,5-5)mm, provenite din forţe tăietoare şi la fisuri fine cu deschideri mai mici de 0,5mm.

Placarea constă din aplicarea unor straturi alternative de chit epoxidic (2-5) straturi şi ţesătură din fibre de sticlă (1-4) straturi pe suprafeţele elementelor din beton.

- Numărul straturilor rezultă în urma calculelor de rezistenţă.

Produse speciale – Vandex

- impermeabilizare de durată a elementelor din beton împotriva acţiunii apei sub presiune

- protecţie a armăturilor împotriva coroziunii,

- fenomenului de îngheţ – dezgheţ

- protecţie împotriva apei marine;

- produse anorganice compatibile fizic şi chimic cu betonul

- cimenturi speciale + nisipuri cuarţoase cu granulometrie optimă + aditivi

Vandex 2 tipuri de produse de impermeabilizare 

• I - produse cu compuşi activi la nivel capilar care acţionează prin penetrarea produsului în masa betonului pentru a asigura impermeabilizarea betonului în profunzime ;

• II - produse formate din mortare şi şlamuri care formează o barieră impermeabilă.

Impermeabilizarea la nivel capilar

prin activarea substanţelor chimice pătrund în capilarele betonului datorită presiunii

osmotice a apei întră în reacţii cu compuşii activi din beton formează legături chimice închid capilarele şi fisurile capilareObs.Prin stratul de produs Vandex - apa NU

- vaporii de apă - DA

Impermeabilizarea protecţie împotriva 

• bioxidului de carbon

• clorurilor

• sulfaţilor

• nitraţilor

Recomandări

impermeabilizarea betoanelor ; protecţia betoanelor ; repararea şi recondiţionarea

betoanelor ; restaurarea clădirilor vechi ; monolitizări şi subturnări ; etanşarea rosturilor.

Domenii de utilizareConstrucţii noi şi vechi

impermeabilizarea- pereţilor subsolurilor,- a plăcilor de pardoseală,- a planşeelor îngropate în pământ, - a puţurilor de ascensoare,- a garajelor subterane,- a bazinelor de înot,- a diafragmelor - a rosturilor împotriva apei sub presiune.

Impermeabilizarea

• rezervoarelor de apă potabilă,

• staţiilor de filtrare a apei

Domenii de utilizare Construcţii hidrotehnice

• Impermeabilizări şi protecţii rezistente la acţiunea apei de mare.

Repararea şi recondiţionarea betoanelor Procedee de aplicare 

• mecanizată prin stropire ;

• manuală cu mistria ;

• manuală cu peria ;

• mecanizată.

MAXPLUG Ciment hidraulic cu întărire rapidă

• ciment hidraulic

• opreşte instantaneu apa care curge prin crăpături , găuri din beton şi zidărie

• se întăreşte în 3 – 5 minute,

• nu se contractă

• odată întărit parte a suprafeţei pe care este aplicat

MAXSEAL

• înveliş impermeabil

• pe bază de ciment rezistent la presiunea şi contrapresiunea hidrostatică

• impermeabilizarea subsolurilor, galeriilor, rezervoarelor de apă potabilă, piscinelor, canalelor de irigaţie, tunelelor

• ideal pentru înlăturarea igrasiei

MAXSEAL

Avantaje :• stratul permite suportului să transpire elimină

vaporii de apă ;• înveliş impermeabil autentic pentru suprafeţele

exterioare supuse la intemperii ;• după întărire se poate vopsi, acoperi cu plăci

ceramice ;• rezistă la presiunea hidrostatică a apei freatice ;• rezistă la efectele corozive ale apei sărate şi

poluării atmosferice ;

MAXSEAL – Foundation

• produs pe bază de ciment, • + aditivi speciali + agregate selectate

caracteristici izolatoare la fundaţii de beton sau zidărie

• o bună protecţie datorită rezistenţei sale înalte la apele agresive

• se aplică în general la subsolurile cu nivelul freatic înalt,

• izolator al soclului• strat hidroizolant sau barieră împotriva umidităţii

prin capilare

MAXSEAL – FLEX

- produs din 2 componente 

- mixtură de ciment cu fileri

- răşină sintetică specială

- înveliş flexibil hidroizolant ce aderă la: beton, piatră naturală şi artificială, tencuieli de mortar, cărămizi , blocuri de beton

- acoperă fisurile de contracţie şi crăpăturile capilare

- rezistent la abraziune, la poluarea atmosferică, la efectele corozive ale apei sărate, la ciclurile de îngheţ – dezgheţ.

MAXSEAL – FLEX

- la hidroizolarea - rezervoarelor de apă potabilă

- a bazinelor de înot,

- a subsolurilor, supuse la

presiunea apei,

- hidroizolarea interioară şi exterioară a clădirilor vechi şi noi, a fundaţiilor,

a tunelelor, barajelor, zidurilor de sprijin

MAXREST – mortar cu întărire rapidă, necontractabil, pentru repararea

• suprafeţelor de beton şi zidărie• ciment + aditivi speciali• aderă la suprafaţa pe care este aplicat • redă betonului forma sa iniţială• întărire 15 – 20 minute• culoarea gri• fără miros, nu este toxic

MAXREST – mortar cu întărire rapidă, necontractabil, pentru repararea

Se utilizeză pentru :

• reparaţii generale şi remedieri direct pe beton ;

• acoperirea barelor de armătură din beton ;

• repararea buiandrugilor, rezervoarelor de apă ;

• întărirea betonului arhitectural expus permanent intemperiilor ;

MAXSHEEN – strat acrilic impermeabil pentru interior şi exterior.

- pe beton, zidărie, tencuială, piatră, ceramică, ipsos sau lemn

- emulsie de copolimeri în dispersie apoasă- strat durabil pentru hidroizolarea şi decorarea faţadelor şi a

pereţilor interiori- permite pereţilor să respire,- impermeabil la ploaie,- uscare rapidă, - flexibil, - nu crapă la variaţii normale de temperatură,- rezistă la spălare cu apă şi săpun,- nu este toxic.

MAXCLEAR – protecţie impermeabilă, transparentă pe bază de silicon

- înveliş de protecţie pentru toate tipurile de suprafeţe - fără calcar,

- protecţie transparentă pentru betonul de cărămidă, piatra artificială, finisaje de mortar

Obs:

Suprafeţele - complet uscate şi în primele 4 ore să nu plouă.

CONCRESEAL – Plastering- înveliş cu structură decorativă pentru betoane,

construcţii prefabricate şi zidărie din piatră brută, - hidroizolaţie rezistentă la agresivitatea apei, - cimenturi + silică + agregate minerale- proprietăţi de impermeabilizare, acoperire,

protecţie şi decorare- umple şi etanşeizeză golurile şi porii din beton şi

zidărie parte a suprafeţei,- protejează suprafeţele cu un finisaj decorativ,- protejează armătura împotriva coroziunii. - acoperă betoanele cu grosime minimă, le

protejează împotriva gheţii şi agresivităţii apei

CONCRESEAL – Plastering

Se aplică:

• pe faţadele exterioare ca strat decorativ,

• pe pereţii despărţitori îndeplinind trei funcţii : de înveliş, de hidroizolaţie şi de finisaj decorativ

MAXELASTIC

• înveliş acrilic elastic,• pentru toate tipurile de acoperişuri• prin polimerizare elastomer nedegradabil

un înveliş izolator 100• izolarea tuturor tipurilor de acoperişuri,• izolarea şi tratarea rosturilor în faţade şi

acoperişuri, • protejarea faţadelor, pereţilor despărţitori ,

rosturilor dintre coşuri şi dale.

Mortar de impermeabilizare BB75• etanşeizează şi asigură protecţia betonului, a zidăriei, şi a

tencuielilor.• rezistă la presiunea şi contrapresiunea hidrostatică. • mortar uscat = ciment Portland + agregate (nisip cuarţos -

granulometrie optimă) + aditivi activi• impermeabilizarea betonului, a zidăriei, a tencuielilor, • pe faţa expusă apelor sub presiune,• pe faţa opusă, expusă la contrapresiune• presiune hidrostatică max. 7 atmosfere• contracţia mică • adeziune foarte mică la suport• aplicarea pe suprafeţele orizontale şi verticale• permite respiraţia stratului suport,• bună rezistenţă la gelivitate• nu este toxic.

VANDEX SUPER SI SUPER WHITE

- impermeabilizare - prin cristalizare în adâncime a betonului,

• cimentul portland gri sau alb + agregate (nisip cuarţos granulaţie optimă)+ aditivi minerali activi

• se aplică - pe betonul întărit (indifereant de vârsta)

- pe faţa expusă apelor sub presiune, - pe faţa opusă la contrapresiune,

VANDEX SUPER SI SUPER WHITE

• Domeniile tipice de utilizare sunt : • fundaţii şi pereţi de subsol, • plăci de pardoseală, • planşee din beton,• rosturi constructive, • diafragme, • rezervoare de apă potabilă şi industrială,• piscine,• staţii de epurare a apelor uzate,• construcţii hidrotehnice, • poduri,• canalizări, tunele, galerii.

VANDEX - UNI MORTAR 1

• mortar uscat bază de ciment portland gri + agregate (nisip cuarţos- granulometrie optimă) + aditivi minerali activi

• reparaţii şi impermeabilizări - supraf. orizontale şi verticale de beton sau zidărie,

• rezistenţe mecanice deosebite,• rezistent la - abraziune

- coroziunea prin levigare,- gelivitate,

- permite respiraţia suportului- presiune hidrostatică max. 7 atmosfere -

grosimea stratului aplicat de 10 mm.

Tencuieli antiigrasie HYDROMENT

• efect de vaporizare permenentă • nu permite migrarea sărurilor în structura

tencuielii şi cristalizarea acestora în corpul tencuielii,

• face priză pe toate tipurile de zidărie , inclusiv pe zidăria mixtă,

• la interior şi exterior pentru tencuirea pereţilor din zidărie afectaţi de acţiunea sărurilor.

SIKA

• pentru recondiţionări de betoane şi straturi de protecţie - înlocuitori pentru betoane :

• mortare pentru injectare gata preparate ;• mortare expandate pentru lucrări de rambleere şi

turnare ;• mortare pe bază de răşini sintetice pentru reprofilări

sau special pentru anumite domenii de utilizare ;• emulsii adezive pentru lucrări simple de reparaţii pe

şantier ;• vopsele şi straturi de protecţie pentru betonul şi

oţelul folosit (suprafeţe expuse intemperiilor, bazine de captare pentru substanţe agresive) ;

SIKA

• aditivi pentru betoane - întârzietori sau acceleratori de priză, plastifianţi sau materiale de etanşare utilizaţi în scopul obţinerii unui beton durabil şi de înaltă calitate ;

• sisteme de etanşare şi hidroizolaţii – mortare subţiri de etanşare ;

• pardoseli industriale ;• folii pentru acoperişuri- folii de hidroizolaţie de

înaltă elasticitate.

ZL 10/ZS 10- PAGEL

- la injectarea fisurilor la presiune scăzută şi la presiune ridicată

- la fisurile verticale injectarea se va face întotdeauna de jos în sus

- In mod curent umplerea fisurilor se realizează cu o presiune iniţială de 2-3 bar, în cazul unor flancuri umede ale fisurilor şi cu o presiune de 3-6 bar în cazul unor flancuri uscate

- imediat ce materialul de injectare a ieşit prin duza următoare se va continua injectarea de la aceasta

- se recomandă o injectare suplimentară după 60 până la 90 minute.

ZL 10/ZS 10- PAGEL

Fisurile cu o deschidere sub 1 mm se vor închide cu duze aplicate prin lipire.

Găurile cu un diametru de 13 sau 18 mm se vor executa cu o maşină de găurit sub un unghi de 45° până la 60° astfel încât axa găurii să întretaie fisura la jumătate din grosimea elementului de construcţie.

In acest caz se folosesc duze aplicate prin găurire

PU 245 – PAGEL răşină de injectare

- răşină utilizată pentru injectarea fisurilor,- alcătuită din două componente: A (răşina) şi B

(întăritorul)- stratul suport şi fisurile ce urmează a fi injectate

trebuie să fie curăţate prin suflare cu aer sub presiune, uscat şi fără ulei

- pentru a realiza o bună ancorare, la fisurile umede se va utiliza o presiune de min 2-3 bar

- pereţii prea umezi ai fisurilor duc la formarea de spumă reducând aderenţa

EPOJET

- răşină epoxidică superfluidă utilizată pentru injectarea structurilor din beton

- un adeziv epoxidic lichid, galben transpoarent, fără solvenţi, alcătuit din doi componenţi (A – răşina şi B – întăritorul), predozaţi

- după amestecarea acestora rezultă un lichid puţin vâscos, foarte fluid, utilizat la injectarea fisurilor

- EPOJET polimerizează fără contracţii, iar la întărire este impermeabil la apă

EPOJET

- are proprietăţi optime dielectrice şi rezistenţe mecanice ridicate, cu o aderenţă foarte bună la oţel şi beton

- inainte de aplicare suprafeţele trebuie să fie perfect curate

- pe lungimea fisurii se execută o serie de găuri cu diametrul de 8-9 mm, care se curăţă cu un jet de aer comprimat

- in aceste orificii se introduc tuburile de injectare şi se fixează cu adeziv. Injectarea începe de jos în sus până răşina iese pe tubul superior

- se închide tubul inferior şi se continuă injectarea până la sigilarea completă a fisurii

EPOJET- la o temperatură de 20°C, presiunea de lucru

este de 2 atmosfere, iar dim. min. a fisurii poate fi de 100-200 microni

- DPU este de 40 min de la preparare, la o temperatură de +23°C

- tmin = +5°C atât pentru material cât şi pentru mediu exterior,

- tmax = +30°C- pt. t= 23°C priza se realizează la 50 minute- pt. t= 30°C la 30 minute- Intărirea completă se obţine după 7 zile.

STABILCEM

- un liant pe bază de ciment expansiv pentru prepararea pastei de injectare a fisurilor din beton

- suportul trebuie să fie perfect curat- inainte de injectare, suprafaţa se va uda cu

apă până la saturaţie- in cazul injectărilor de consolidare, după

realizarea găurilor de injectare se spală cu apă începând de la partea superioară, astfel încât să se elimine toate particulele din interior.

Sikadur – 52 Elastic- un material sintetic pentru injectare, - elastic, - nu conţine solvenţi, fluid,- bicomponent, pe bază de răşini epoxidice,

utilizat la injectarea fisurilor din beton- vâscozitate deosebit de scăzută- rezistenţă capilară mare, - rezistenţă mecanică ridicată, - nu conţine particule diluate- se întăreşte fără a elimina apa.

Sikagard 62

- un material de etanşare bicompus,

- nu conţine solvenţi,

- pe bază de răşini epoxidice

- caracterizat de o rezistenţă chimică bună,

- la întărire nu elimină vapori de apă.

ISOMAT DUROFLOOR – PSF

• răşină epoxidică transparenta,

• alcătuita din doi componenţi,

• fără solvenţi,

• rezistă la apă, acizi, alcalii, produse petroliere şi soluţii de săruri,

• fiind utilizată la chituirea fisurilor.

MATERIALE COMPOZITE UTILIZATE LA REPARAREA SI REABILITAREA

STRUCTURILOR

• reabilitrea şi consolidarea structurilor cu materiale compozite polimerice armate cu fibre (CPAF) - la începutul anilor ’80.

• Cele mai recomandate fibre (datorită caracteristicilor fizico-mecanice) sunt

• fibrele de sticlă,

• de carbon

• aramidice.

Pe plan mondial

• refacerea capacităţii portante a elementelor structurale a început în Japonia (fâşiile de CPAF)

• apoi a apărut şi în Europa (placări cu platbande din CPAF)

• Soluţiile de consolidare cu materiale compozite cu matrice polimerică, armate cu fibre (CPAF) suplimentează soluţiile tradiţionale care folosesc betonul şi oţelul, având următoarele avantaje :

• reducerea încărcării permanente din structură prin creşterea rezistenţei şi ductilităţii elementelor structurii ;

• reducerea costurilor legate de întreţinere, având o bună comportare la acţiunea agenţilor corozivi şi a sărurilor ;

• posibilităţi de alcătuire şi optimizare în funcţie de fiecare caz particular ;

• reducerea timpului de instalare, manipulare şi transport ;• insensibilitate la umezeală ;• rezistenţă la foc ;• modul de elasticitate mare ; raportul dintre greutate şi

rezistenţa materialului este mult mai mare decât în cazul materialelor clasice ;

METODE DE REABILITARE

două metode :

- armare exterioară - la consolidarea grinzilor din beton armat şi din lemn prin lipirea cu platbande compozite sau cămăşuirea inimii, consolidarea stâlpilor sau confinarea acestora cu fâşii, membrane sau ţesături compozite şi consolidarea zidăriilor şi a planşeelor folosind platbande cu grosime şi lăţime variabilă ;

- armături înglobate în beton, armături simple, pre şi post întinse.

Produse

• forme structurale cu aplicaţii la grinzi, stâlpi şi tablierele unor poduri ;

• bare şi toroane din materiale compozite cu matrice polimerice armate cu fibre de înaltă rezistenţă pentru armarea betonului ;

• sisteme compozite compuse, benzi, ţesături, membrane subţiri folosite la repararea şi consolidarea elementelor de tip grinzi, stâlpi, planşee şi pereţi.

• Produsele din materiale compozite utilizate la consolidarea structurală a elementelor de construcţie

• « prefabricate »

• « prin formare manuală la faţa locului ».

Elementele prefabricate

• fâşii sau benzi, lipite cu adezivi de elementele care urmează a fi consolidate ;

• profile prefabricate tip L cu aripi egale, cu secţiune U, membrane sau cămăşueli prefabricate, având forma curbă sau spaţială (în funcţie de dimensiunile şi forma elementului care urmează a fi consolidat), montate cu ajutorul adezivilor,

Sisteme de formare manuală la faţa locului

• fascicule de fibre preimpregnate amplasate manual sau mecanic pe suprafaţa elementelor care urmează a fi consolidate ;

• fascicule din fibre uscate care se aplică manual sau mecanic pe suprafaţa care urmează a fi consolidată; 

• fâşii din fibre aranjate unidirecţional • ţesături multidirecţionale, cu fibrele dispuse pe mai

multe direcţii, iar răşina se aplică în abundenţă ;• fâşii sau ţesături unidirecţionale preimpregnate cu

răşină, în care fibrele au o singură direcţie ; sistemele se pot aplica cu sau fără răşină adiţională.

avantaje

• rezistenţa ultimă la rupere ridicată (de cel puţin trei ori mai mare decât cea a oţelului)

• greutate mică (20 din cea a oţelului), reducând cheltuielile de transport, instalare ;

• varietate mare de soluţii, dimensiuni foarte diferite, aplicarea în straturi ;

• întreţinere simplă ;• posibilitate de precomprimare ;• durabilitate (posibilitatea utilizării în medii

agresive).

Dezavantajele• preţul încă relativ ridicat ;

• măsuri suplimentare de protecţie împotriva şocului ;

• sensibilitate la radiaţii ultraviolete ;

• sensibilitate mare a răşinii  la umiditate;

• la temperaturi care depăşesc temperatura de tranziţie sticloasă a răşinii sunt necesare măsuri de protecţie ;

Avantajele consolidarii cu platbande din CMP fata de consolidarea cu platbande din oţel

• P. CMP sunt mai rezistente la acţiunie agenţilor chimici, deci costul intreţinerii după instalare este mai redus ;

• materialele compozite polimerice sunt bune izolatoare electrice, nemagnetice, neconductive termic ;

• platbandele compozite se pot proiecta şi realiza cu proprietăţi iniţial stabilite pe baza alegerii elementelor sistemului multifazic, fracţiunilor volumetrice de fibră şi matrice, orientării fibrelor şi procedeului de fabricaţie ;

• platbandele din CMP având greutate redusă sunt uşor de manipulat, instalat ;

• elementele din CMP se pot realiza în lungimi mari, fiind posibilă livrarea şi în rulouri ;

• consolidarea nu presune întreruperea funcţionării structurii, motiv pentru care, în ansamblu se realizează o economie de (18-20) ;

Dezavantaje :

• schimbările bruşte de secţiune pot determina cedări datorită tensiunilor locale de întindere normală pe platbandă ;

• deşi materialele se comportă liniar elastic, există pericolul cedării fragile ;

• fibrele (mai ales cele din carbon) sunt de 4-5 ori mai scumpe decât oţelul, dar manopera este mult mai ieftină;  diferenţa dintre costuri se reduce pe măsură ce creşte volumul de activitate ;

• platbandele compozite sunt mai sensibile la acţiuni determinate de corpuri dure, doar că deteriorările sunt localizate şi se pot remedia simplu şi uşor ;

Consolidări cu lamele

- lamele cu un conţinut de fibre de 60-70%, orientate după o direcţie, lamele ce se fixează cu un adeziv pe suprafaţa elementelor deteriorate, obţinând o majorare a capacităţii portante a elementului, la încovoiere şi tăiere.

• Lamelele au diferite lăţimi şi grosimi, fiind disponibile în orice lungime, dar datorită flexibilităţii mai reduse, lamelele se folosesc la suprafeţe plane : planşee, pereţi, grinzi.

• La elementele solicitate la încovoiere, lamelele se pot lipi simplu sau se aplică varianta prin precomprimare

• Grinzile din beton armat consolidate la tăiere pot fi rigidizate prin lamele în formă de L, care ulterior vor funcţiona ca şi etrieri.

Consolidări cu ţesături- în scopul majorării rezistenţei elementelor la încovoiere,

tăiere, impact şi explozii, la elemente circulare, rectangulare sau cuburi (datorită flexibilităţii ridicate).

- Ţesăturile se aplică manual, folosind fibre lipite pe suprafaţa pregătită a elementului de consolidat cu ajutorul unor răşini.

- Ţesăturile se realizează din fibre de carbon, de sticlă, de aramidă sau din fibre hibride, orientate după o direcţie, după două, sau după mai multe direcţii.

• Dacă ţesăturile sunt impregnate cu răşină (într-o maşină de saturare) şi apoi aplicate umed pe elementul pregătit, procedeul se numeşte cu « ţesături umede ». Procedeul cu « ţesături uscate »  presupune ca instalarea să se facă direct în răşina care a fost uniform aplicată pe suprafaţa de consolidat.

•

scheme de înfăşurare

• Cea mai eficientă este înfăşurarea completă, care se foloseşte de obicei la stâlpi.

• La grinzi (cand înfăşurarea completă este imposibilă datorită planşeului) se practică înfăşurarea în U, adică pe trei feţe sau prin lipirea pe două feţe a elementului.

Consolidarea elementelor încovoiate din beton armat

• să respecte conceptul general al armării exterioare ;

• se realizează prin lipirea unor platbande din CPAF pe suprafaţa de beton în zonele în care se doreşte o creştere a capacităţii portante astfel încât să se obţină un mecanism de cedare convenabil.

Consolidarea pentru majorarea

capacităţii portante la forfecare

Confinarea stâlpilor din beton armat folosind ţesături din fibre de carbon

Consolidarea stâlpilor din beton armat folosind benzi din CPAF de carbon (lipite cu

adezivi, la distanţe calculate în prealabil)

Confinarea stâlpilor din beton armat folosind membrane din CPAF

Confinarea stâlpilor din beton armat folosind fascicule din CPAF (toroane sau fascicule

de carbon pretensionate)

Consolidarea structurilor din zidărie

Consolidarea elementelor din lemn folosind CPAF o idee de ultimă oră