““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIACTUALITATE

CCuurriieerruull

DIN LUMEAMILITARÃ

Anul VI Nr. 12 (152) 30 iunie 2004 16 pagini 3500 lei

KAKI 100%

LECÞIA DE ISTORIE

UNIVERS SPIRITUAL

LECÞIA DE ISTORIE

UNIVERS SPIRITUAL

TITLULARTICOLULUI

NUMÃRUL DOI

TITLULARTICOLULUIPRINCIPAL

SSuubbtt ii tt ll uuTT II TT LL UU

DD EE AA RR TT II CC OO LL

TITLULARTICOLULUIPRINCIPAL

TT II TT LL UU LLAA RR TT II CC OO LL UU LL UU II

TITLULARTICOLULUIPRINCIPAL

TITLULARTICOLULUIPRINCIPAL

S E M P E R

P R I N C E P S

AR

Pagina 2Nr.12 (152) din 30 iunie 2004 ACTUALITATE Curierul ARMATEI

RR AA II DD UU RR II PP EEGG LL OO BB Joi, 26 iunie a.c., începând cu ora 9.30, cu

prilejul Zilei Drapelului Naþional, s-a desfãºurat, în Piaþa Tricolorului din

Bucureºti (în faþa Cercului Militar Naþional), cer-emonia publicã de înãlþare ºi arborare a Drapelu-lui României pe catargul special amenajat.

La festivitate vor lua parte reprezentanþi aiPreºedinþiei, Parlamentului, Guvernului, Minis-terului Apãrãrii Naþionale, Prefecturii ºi PrimãrieiGenerale a Capitalei, veterani de rãzboi, cadremilitare în rezervã ºi retragere.

În aceeaºi zi, de la ora 19.00, în faþa aceleaºiinstituþii, Corala bãrbãteascã, soliºti, orchestra ºicorpul de dansuri tradiþionale ale AnsambluluiArtistic al Armatei vor susþine un program cul-tural-artistic.Ceremonii similare vor avea loc întoate garnizoanele din România.

Drapelul reprezintã un stat ºi o naþiune, iartricolorul românesc este reprezentativ pentrupoporul român, el înglobând atât viziunea acestuiaasupra istoriei, cât ºi frumuseþile ºi bogãþiile aces-tor feerice meleaguri româneºti.

Albastrul simbolizeazã înaltul cerului senin,apele ce ºerpuiesc pe întinsul þãrii, dar ºi învol-burarea mãrii ale cãrei talazuri vorbesc despre oistorie milenarã înfãptuitã de un popor paºnic ºiiubitor de pace.

Galbenul simbolizeaza auriul holdelor,bogãþia roadelor acestui pãmânt românesc, dar ºicãldura ºi lumina soarelui dãtãtor de viaþã, fãrãde care nu ar exista speranþa în sufletele noastre.

Roºul simbolizeazã sângele vãrsat de martiriineamului pe câmpurile de luptã, înverºunareaacestora ºi dorinþa lor de a apãra þara, chiar cupreþul vieþii, flacãra vie a focului ce arde în inimafiecãruia pentru libertate, independenþã, fraterni-tate ºi egalitate.

Tricolorul roºu, galben ºi albastru (la lance)este folosit, din anul 1960, ºi de cãtre statul Ciad,care a fost ºi rãmâne þara cea mai sãracã de peglob. Aceastã realitate se rãsfrânge direct ºinefericit în stabilirea celui mai semnificativbarometru- media de vârstã - care este cea maimicã din lume, la o populaþie de 7,4 milioanelocuitori.

Ca stat, se întinde pe o suprafaþã însemnatã,de 1.284.000 kmp, împãrþit în zone deºertice,sahariene, în centrul continentului negru – Africa.Este rezultat prin stabilirea graniþelor din perioa-da colonialã ºi poartã numele lacului Ciad.

În anul 1960 , Ciadul îºi câºtigã independenþafaþã de puterea colonialã, Franþa, dar în interiorîncepe sfâºietorul rãzboi civil între diferitelegrupuri etnice rãmase în acelaºi stat, luptând întreele pentru teritoriu ºi putere.

Artificialitatea Ciadului este reflectatã ºi desteag, ale cãrui culori sunt, într-adevãr, o combi-naþie neinspiratã între tricolorul pan-african ºi celal Franþei, fosta þarã-mamã.

Populaþia Ciadului, care se împarte în douãdin punct de vedere teritorial, etnic, cultural ºireligios, are însã un punct de vedere comun ºiaceleaºi opþiuni pentru colorile drapelului ca ºinoi. Pentru ea a contat foarte mult ca drapelul sãconþinã culorile combinate între cele ale Franþeiºi cele pan-africane.

Dacã drapelul, prin culorile sale, i-a unit,celelalte aspecte ale vieþii lor au condus la o per-manentã divizare ºi la un nesfârºit rãzboi civil,care dureazã de 40 ani.

Odatã cu proclamarea independeþei, în anul1960, au fost adoptate ºi însemnele naþionale,printre care ºi drapelul tricolor: roºu, galben ºi

albastru, fãra stemã. Noul steagul al Ciadului,rezultat prin înlocuirea albului din steagul Franþeicu galbenul pan-african, nu a dus la apropiereaetniilor ºi la înlãturarea dificultãþilor, ajungându-se la antagonisme serioase între africanii din Sudºi arabii din Nord. Pan-africanismul nu a câºtigatsuficient teren, Ciadul fiind în continuã disensiuneºi destrãmare, astfel cã verdele african nu a pututsã înlocuiascã albastrul francez.

Culorilor de pe drapelul Ciadului au urma-toarea interpretare: albastrul reprezintã apelesudului ºi cerul de deasupra tuturor, galbenul,deºertul de Nord ºi soarele ce-i lumineazº pe toþilaolaltã, iar roºul, dezvoltarea ºi unitatea naþion-alã.

Dar nici de unitate, nici de dezvoltare nupoate fi vorba: loviturile de stat ºi schimbãrile din1975, înlãturarea regimului din 1979, lovitura depalat în 1982, rãsturnarea puterii în 1990,alegerile în plinã tensiune socialã, în anul 1996.Cu toate aceste miºcãri ºi schimbãri de situaþie,singurul simbol rãmas permanent ºi acceptat înunanimitate de conducãtori ºi populatie, din 1960ºi pânã în prezent, este tricolorul fãrã stemã,drapelul statului african Ciad, adoptat cu patrudecenii în urmã, identic cu al României, stabilit înforma actualã, tot fãrã stemã, prin Constituþia din1991.

La capitolul “Simboluri naþionale”, art.12,alin.(1) se prevede cã: „Drapelul României estetricolor, culorile sunt aºezate vertical, în ordineaurmãtoare: albastru, galben, roºu”.

De-a lungul timpului, în istoria ºi heraldicaromâneascã, drapelul tricolor a respectat culorilemenþionate, însã întotdeauna acesta era prevãzutcu stema þãrii imprimatã pe fondul galben, lamijlocul drapelului, care oferea o pesonalizareaparte.

Stema, aprobatã în baza Constituþiei din1948, avea în conþinutul sãu munþi împãduriþi,deasupra cãrora se ridica soarele; la baza lor, eraureprezentate apele ºi câmpiile, iar în mijloc se aflao sondã. Toate acestea erau încadrate de o coroanãcu spice de grâu. În 1965 se adaugã noua titu-laturã a statului, înscrisã pe o eºarfã tricolorã.

Evenimentele din decembrie 1989 au dus,prin desfãºurarea lor, la eliminarea stemei de stata þãrii de pe drapel ºi, dupã doi ani, în baza Con-stituþiei României promulgatã pe 21 decembrie1991, a fost aprobatã una nouã. Heraldica stemeiRomâniei din 1991, folositã ºi astãzi, raspunde întotalitate regulilor ºi normelor stemelor unite dela începutul secolului XX. Din cadrul stemei pro-mulgate în 23 iunie 1921, a fost pãstrat doar scu-tul cu acvila cruciatã, neîncoronatã, care conþineîn cele 4 cartiere stemele emblematice ale ÞãriiRomâneºti, Moldovei, Olteniei cu Banatul, Tran-silvaniei ºi Dobrogei, simbolizând statul unitarromân ºi istoria poporului nostru. Pentru primedatã stema þãrii nu este imprimatã pe drapelulRomâniei. Acest aspect nu rãspunde cerinþelortradiþionale ºi istorice ºi duce la pierderea dis-tincþie clare între simbolurile celorlalte state alelumii, creând confuzii.

Acum când România trãieºte momente derãscruce istoricã prin aderarea la NATO ºi inte-grarea în Uniunea Europeanã, se impune cadrapelul statului român sã fie un simbol care vinedin istorie. Demersurile de modificare a Consti-tuþiei oferã ºansa dispunerii stemei pe drapel,oferindu-i acestuia acel caracter de unicitate întreînsemnele naþiunilor !

Cristina FRATU

ZIUA DRAPELULUI NAÞIONAL

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

AR

Odiseea afganã

ARTICOL DE LA CÃPITANUL ENE TONI

Miercuri, 16.06.a.c., o delegaþie italianã condusã de cãtre gl. mr.Giuseppe MAGGI a organizat în cadrul cdm. C 1 A. Trt. o activitatece a avut ca scop prezentarea Corpului de Reacþie Rapidã din Italia.Acesta face parte din forþele NATO ºi poate fi încadrat cu ofiþeri ºi sub-ofiþeri din þãrile membre NATO. Oferta pentru România este de aprox-

imativ 20 de cadre, darrecomandarea coman-dantului Corpului deReacþie Rapidã a fost, capentru început, sã par-ticipe 2-3 cadre, deoarececosturile se ridicã pentruaceºtia la 70-80 de mii deeuro. Dacã vor fi maimulþi români care doresc

sã ajungã la Solbiate Olona (aproximativ 30 km de Milano), italieniisunt dispuºi sã-ºi reducã din numãrul lor de ofiþeri care încadreazãcomandamentul.

Maior Ion PAPALEÞ

Pentru a da timpul înapoi, mãcar ºi pentru o clipã, pentru a nereaminti emoþiile ºi speranþele cu care, dupã “înãlþarea” în gradul delocotenent, am pornit cãtre noi experienþe în viaþa de zi cu zi, pro-moþia 1974 a ªcolii Militare de Tancuri ºi Auto Mihai Viteazul esteaºteptatã în perioada 27-29 august, la Piteºti, pentru întâlnirea de30 de ani.

Stimaþi colegi ai promoþiei 1974 scormoniþi prin sertarul cuamintiri, cãutaþi-vã colegii despre care mai ºtiþi ceva ºi daþi de vestecolegilor voºtri, colonel Marinescu Victor (U.M. 02450 Bucureºti,STAR – 1141 sau 021-410050 int. 321, în timpul programului ºi 709dupã 16.00; mobil 0723-639053), colonel Focºãneanu Vasile (U.M.02421 Bucureºti, STAR 1141/609; 021-3362786; acasã 021-3237927;mobil 0744-312594) ºi locotenent-colonelul Bãgãceanu Viorel(U.M.02565 “R” Cluj-Napoca, STAR 2342; 0264-590563 int.146;acasã 0264-547878; mobil 0742-007652).

Comitetul de organizare

CORPUL ITALIAN DE REACÞIE RAPIDÃ

DUPÃ TREIZECI DE ANI

Pagina 4Nr.12 (152) din 30 iunie 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

Duminicã, 20 iunie 2004, în baza americanaCamp Blackhorse, situatã la 12 km EST de Kabul, aavut loc ceremonia oficialã de înmânare a “MedalieiNATO pentru Afghanistan” instructorilor militariromâni care participã la constituirea ºi operaþion-alizarea noii armate afgane. Medaliile au fost oferite,în numele secretarului general al NATO, de coman-dantul contingentului german care participã la instru-irea noii armate afgane, ca semn de recunoaºtere aprofesionalismului deosebit de care au dat dovadãinstructorii noºtri, dar, mai ales, pentru excelentacooperare dintre instructorii români ºi cei germani. ªeful Statului Major General, generalul MihailPopescu, a apreciat, luni, cã este probabil ca la sum-mitul NATO de la Istanbul sã fie schimbate anumitereguli privind Forþa de Reacþie Rapidã, astfel încâtfiecare þarã sã punã la dispoziþia SACEUR o anu-mitã forþã, care sã poatã fi folositã oricând. Popes-cu s-a referit la posibilitatea ca fiecare þarã sã punão forþã (detaºament, companie, batalion) la dispoziþiaComandamentul Forþelor Aliate din Europa ºi aces-ta sã-l foloseascã când ºi cum vrea. Popescu a maispus cã din 84 de angajamente din Planul Naþional deAderare la NATO, România a îndeplinit pânã acum59 ºi a precizat cã trebuie schimbatã total structuraînvãþãmântului militar românesc, pânã în 2010, în2008 urmând sã fie desfiinþatã Academia TehnicãMilitarã. Membrii Consiliului Suprem de Apãrarea Þãrii (CSAT), reuniþi, miercuri, la PalatulCotroceni, au aprobat propunerile privinddesfãºurarea procesului de restructurare a armatei înperioada 2004-2012. Ministrul Apãrãrii Naþionale,Ioan Mircea Paºcu, a informat Consiliul în legãturãcu structura complexului de forþe negociat cu NATO,proiect ce urmeazã a fi realizat de România în perioa-da 2005 - 2010. El a prezentat, de asemenea, dateleprivind efectivele ºi tehnica ce se vor alãtura,începând cu 1 iulie, Forþei de Rãspuns a NATO.CSAT a aprobat autorizarea Direcþiei Generale deInformaþii a Apãrãrii ca autoritate naþionalã de ges-tionare a informaþiilor obþinute din comunicaþii înrelaþia cu Statul Major Militar Internaþional ºiComandamentele strategice NATO, înfiinþarea unorposturi de consilieri politici în cadrul operaþiilor mil-itare internaþonale în care România este angajatã,continuarea ºi suplimentarea participãrii la procesulde constituire ºi operaþionalizare a armatei Afgan-istanului ºi solicitãrile de încadrare cu ofiþeri românia unor funcþii în comandamentele forþelor multi-naþionale din Irak ºi Afganistan. În finalul ºedinþei s-a aprobat Planul cu obiectivele de pregãtire a terito-riului pentru apãrare în perioada 2005 - 2009,mãsurile de reorganizare a Centrelor militare dincadrul MApN ºi a fost analizat stadiul îndepliniriihotãrârilor CSAT în perioada 2001 - 2004 . România ºi Columbia vor primi de la Statele Unitecâte o aeronavã de transport C-130 Hercules, aflateanterior în dotarea Armatei Italiei. Pentagonul aanunþat atribuirea unui contract de 13 milioane dedolari companiei Lockheed Martin, pentrucumpãrarea a douã avioane C-130H, anterior pro-prietate a Forþelor aeriene italiene. Acestea vor filivrate României ºi Columbiei. Negocierile au fostfinalizate în iunie, iar avioanele vor fi livrate pânã înluna septembrie a acestui an. În zona de respon-sabilitate a militarilor Batalionului 26 Infanterie Nea-goe Basarab, care participã la acþiunile militaredesfãºurate de coaliþie în teatrul de operaþii din Irak,situaþia este relativ calmã, însã nivelul de risc rãmâneîn continuare ridicat. Una dintre misiunile impor-tante ale Scorpionilor Roºii, în aceastã perioadã, estede a asigura securitatea cãii ferate ºi a reþelei deînaltã tensiune care strãbat zona lor de responsabil-itate. Zilnic, timp de pânã la 17 ore, transportoareleamfibii blindate parcurg peste 200 de kilometri îndeºertul irakian, în condiþiile în care temperaturilela care se acþioneazã sunt foarte ridicate, iar prafulface observarea extrem de dificilã. În paralel, mili-tarii craioveni executã misiuni de patrulare pe prin-cipalele cãi de comunicaþii ºi de monitorizare a trafi-cului auto, în scopul interzicerii accesului în zonã alpersoanelor care deþin armament ºi muniþie. Toto-datã, se continuã asigurarea pazei taberei WhiteHorse, de lângã Nasiriya, aceasta fiind o misiunepermanentã a Scorpionilor Roºii. Starea moraluluimilitarilor este foarte bunã.

ªª TT II RR II LL EEPP EE SS CC UU RR TT Orice persoanã fizicã sau juridicã are dreptul sã procure, sã deþinã, sã poarte ºi sã

foloseascã arme letale ºi neletale, precum ºi muniþia corespunzãtoare acestora, dacãîndeplineºte condiþiile legii ºi cu obligaþia de a asigura securitatea acestora, prevedeproiectul de lege privind regimul armelor ºi muniþiilor adoptat marþi, pe articole, deplenul Camerei Deputaþilor. Proiectul prevede cã armele letale, adicã cele prin care sepoate cauza moartea sau rãnirea gravã a persoanelor, pot fi deþinute, purtate ºi folositede persoanele fizice numai pe baza permisului de armã iar de cele juridice, numai pebaza unei autorizaþii. Armele neletale - cele destinate unui scop utilitar sau pentruagrement ori armele vechi - trebuie înregistrate la autoritãþile competente atât de per-soanele fizice, cât ºi de cele juridice. Deþinãtorii armelor letale sunt obligaþi sã anunþeîn decurs de 24 de ore cel mai apropiat organ de poliþie despre dispariþia, furtul saupierderea acestor arme. În legãturã cu armele militare, noua lege hotãrãºte cã acesteapot fi deþinute ºi folosite numai de structurile specializate care au competenþe în dome-niul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale. De asemenea, armele de apãrareºi pazã pot fi procurate numai de demnitari, magistraþi, diplomaþi, militari ºi poliþiºti,pe perioada cât sunt în activitate ºi dupã pensionare, trecerea în rezervã sau retragere,dupã caz, cu excepþia situaþiei în care ºi-au pierdut calitatea din motive imputabilelor, de persoanele care îndeplinesc o funcþie ce implicã exerciþiul autoritãþii publice,pe perioada în care au aceastã calitate, cu excepþia personalului din cadrul societãþilorspecializate de pazã, ºi de persoanele incluse în programe de protecþie a martorilor. Tit-

armele

CONVOCARECERCETAªI ANUNÞ

SLÃNIC

REÎNNOIÞI-VÃABONAMENTELE

LA “CurierulARMATEI”!

Un abonament lunar (douã apariþii)costã 7000 lei. Banii se pot depune încontul U.M. 02450 Bucureºti,nr.50054265833 B.N.-S.M.B., Tre-zoreriea sectorului 5, Bucureºti cuspecificaþia “Abonamente la publicaþiimilitare C.A.”

Dupã depunerea banilor se va tri-mite o adresã cãtre “ªeful U.M.02450“V”, în care se va specifica numãrulde abonamente, perioada pentru caresunt fãcute ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa tip “F” saucopie dupã ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã acest ziarse tipãreºte numai din banii prim-iþi pentru abonamente, ceea ce faceca numãrul gratuitãþilor sã fiefoarte mic.

PUNCTE DE VEDERECurierul ARMATEI Pagina 5Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

AR

Am fost ºi suntem martorii unor profundetransformãri în filosofia ºi arhitectura organ-ismului militar, menite sã rãspundã atâtnevoilor interne de schimbare ºi adaptare, câtºi obiectivului strategic major de compatibi-lizare cu structurile militare ale þãrilor mem-bre NATO, alãturi de care ºi România faceparte – cu drepturi depline – începând cu 2aprilie 2004. Un proces reformator dinamic,complex ºi cuprinzãtor, care a vizat Armata,în ansamblul sãu ºi fiecare element structur-al în parte. Componenta de bazã a acestui sis-tem, învãþãmântul militar a urmat propriultraseu de evoluþie, asimilându-ºi noile para-digme instituþionale ºi rãspunzând unui nouideal educaþional. Pânã în anul 2007 se vastabili – în linii generale – reþeaua instituþiilormilitare de învãþãmânt, vor fi clar conturateconcepþiile ºi strategiile de formare, pregãtireºi perfecþionare a personalului Armatei, vor fiidentificate resursele umane, financiare ºimateriale care sã susþinã acest amplu demersdecizional. Ne aºteptãm, deci ºi în contin-uare, la noi schimbãri de substanþã în dome-niu ºi la regândirea locului ºi rolului unorinstituþii militare de învãþãmânt.

În acest context mi se par fireºti între-bãrile tot mai des gândite ºi de nenumãrateori rostite: Ce se întâmplã cu învãþãmân-tul militar liceal? Care este perspectivacelor trei colegii militare liceale? Se maijustificã pãstrarea acestora?

Nu mi-am propus sã dau un rãspunsdirect acestor întrebãri, însã voi prezenta suc-cint ceea ce reprezintã astãzi Colegiul Mili-tar Liceal “Dimitrie Cantemir”. Aºadar dis-

punem de un corpdidactic de aleasã þinutãprofesionalã ºi moralã,capabil sã desfãºoare unproces de învãþãmântmodern, formativ ºi efi-cient. Baza material-didacticã diversã, aflatãîn plin proces de înnoireºi modernizare, oferãlogistica necesarãpregãtirii unor ore decurs atractive, menite sãstimuleze creativitateaelevilor. Curriculumuladaptat, rãspunde foartebine atât cerinþelor învãþãmântului liceal civil,cât ºi nevoilor specifice pentru admiterea înînvãþãmântul militar superior sau postliceal(competenþe lingvistice, nivel 1. STANAG6001, abilitãþi în utilizarea tehnicii de calcul,pregãtire fizicã adecvatã)

Mediul social de evoluþie este sigur, încare elevii îºi pot clãdi o personalitate echili-bratã, stabilã ºi au posibilitãþi de afirmare pemultiple planuri. Este o ºansã uriaºã pentruacei copii proveniþi din familii cu posibilitãþimateriale reduse ºi care doresc “sã înveþecarte”, sã se realizeze, punându-ºi în valoarepotenþialul intelectual ridicat pe care îl au.

Dincolo de toate aceste aspecte, colegiulnostru înseamnã o culturã organizaþionalãbine conturatã, formatã de-a lungul a peste90 de ani de rodnicã activitate, care a devenit“prin ea însãºi” motor al reuºitei ºi perfor-manþei ºi care a generat ºi menþinut cea mai

frumoasã stare de spirit specificã: SPIRIT-UL CANTEMIRIST.

În acest spirit s-au format cei aproxima-tiv 12.000 de absolvenþi cantemiriºti, a cãrorvaloare a fost confirmatã de rezultatele deexcepþie obþinute, de mulþi dintre ei, atât încariera militarã cât ºi în diverse domenii alevieþii ºtiinþifice, economice sau politice.

Spiritul cantemirist reprezintã puterea ºitrãinicia instituþiei noastre, în el se regãsescaspiraþiile ºi aºteptãrile elevilor de astãzi, eltrebuie cultivat în continuare ca pe un bunpropriu la care nu se poate renunþa cuuºurinþã.

Este de datoria noastrã, elevi, profesori,ofiþeri, comandaþi sã ne impunem valoarea, sãconsolidãm prestigiul instituþiei, sã oferimacele puncte de excelenþã care sã susþinãperenitatea colegiilor militare liceale. Acestatrebuie sã fie modul nostru de a ne impune,astfel încât întrebarea din titlu sã nu rãmânãcu un caracter retoric.

Colonel Dorin ZAMFIRcomandantul Colegiului Militar Liceal

“Dimitrie Cantemir” – Breaza

Supratitlu

TITLU DE ARTICOL

ÎNCOTRO COLEGIILE MILITARE LICEALE ?

Pagina 6Nr.12 (152) din 30 iunie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

Cu ocazia sãrbãtoririi a 35 de ani de laînfiinþarea Batalionului 30 Vânãtori deMunte “Dragoslavele” de la Câmpu LungMuscel, m-am aflat printre vânãtorii demunte ce încadreazã aceastã unitate. Pe baza

s p o r t i v ã ,observ oexpoziþie cuspecific devânãtori demunte: schi-uri, corde-line, pitoane,armament ,corturi ºialtele. ªi,pentru aînþelege ceînseamnã afi vânãtor de

munte, îl abordez pe caporalul angajatEduard CORNÃÞEANU, el fiind un ade-vãrat “vemist”.

“În anul 2002 am terminat stagiul militarla jandarmi. Dar asta nu a însemnat unimpediment pentru mine ca sã ajung aici, lavânãtori. Locuiesc în Câmpu Lung ºi iubescaceste meleaguri frumoase. Fac cãlãtorii pemunte ºi cred cã acesta a fost ºi primul lucrucare m-a îndemnat sã ajung aici. La vânãtori,munca, spiritul de echipã te determinã sã facilucruri deosebite: alpinism, schi,supravieþuire, la jandarmi erau alte cerinþe.O calitate esenþialã a vânãtorului de munteeste seriozitatea. Dacã eºti un om neserios,muntele te simte ºi te poate sancþiona foartedur. Este foarte greu, trebuie sã fii foarte binepregãtit fizic ºi psihic, ºi sã iubeºti muntele.Indivizii neserioºi nu au ce cãuta aici. Amfost la un schimb de experienþã în Grecia,timp de douã sãptãmâni, unde împreunã cuun pluton de paraºutiºti eleni (militari în ter-men) am desfãºurat mai multe activitãþi print-re care ºi cãþãrarea pe un versant în munþiiOlimpului. Grecii nu au vânãtori de munteiar prestaþia noastrã i-a impresionat într-unmod deosebit. O amintire deosebitã o am dela Salonic, când am vizitat mormântul luiAlexandru cel Mare, unul dintre cei mai marigenerali ai lumii antice.”

“Aici, la aceastã armã, trebuie sã ai unsentiment înnãscut de a supravieþui încondiþii nefavorabile. Trebuie sã fii cu ade-vãrat un om al muntelui. Experienþa cea maiputernicã am trãit-o la Râºnov unde am fãcut

DD II NN CC AA RR PP AA ÞÞ II ÎÎ NN OO LL II MM PP

Pe caporalulangajat Ioan RADU,ochitor la aruncãtorde 120 mm, ceaparþine bateriei dearuncãtoare dincompunerea Batal-ionului 30 Vânãtoride Munte îl gãsesc

tot pe baza sportivã, dar lângã un “burlan”(aºa cum este alintat de cãtre vânãtori respec-tiva piesã de artilerie). Þinuta – asupra cãreiatimpul ºi intensa folosire ºi-a pus amprenta –este impecabilã. Bereta de un verde închis,bocancii (din cei cum purtau înainte vânã-torii de munte) cu ciorapi albi rãsfrânþi dea-supra lor, nasturi toþi încheiaþi te duc cu gân-dul cã te afli în faþa unui militar care oricândpoate fi într-un detaºament de onoare. ªi nute înºeli, deoarece ºi-a fãcut armata la Regi-mentul de Gardã ºi Protocol dar ajuns la 30Vânãtori de Munte începând cu noiembrie2002.

“Armata la vânãtori este diferitã de ceeace am fãcut eu la infanterie. Aici este muncãde echipã ºi m-am integrat destul de uºor.Repartiþia la artilerie a fost o necunoscutã dartotodatã ºi o provocare. La început nu preaam ºtiut eu ce e cu «stânga scazi, dreaptaaduni» dar dupã aceea am învãþat. ªtiu ce estederiva mai bine ca «Tatãl nostru» ºi nu numaiasta. Artileria este o armã grea, tehnicã, darºi foarte frumoasã iar matematica este piatraei de temelie. Prin ceea ce fac eu ºi colegii

mei, sprijinim acþiunile camarazilor noºtricare, pe sub focul pe care îl executam noi cuaruncãtoarele, executã misiunile primite. Omiime dacã ai greºit în direcþie sau în bãtaiepoþi rata un obiectiv sau, mai rãu, sã tragi peai tãi. Recent am venit din poligon unde amexecutat trageri indirecte, atât pe timp de zi ºipe timp de noapte ºi nu a fost deloc uºor. Pemunte cu aruncãtorul este destul de greu,transportul acestuia fie cã e cu camionul, fiesamarizat sau transportat cu braþele ridicãprobleme. Sã sapi placa de bazã în pãmânt ºisã dai de stâncã nu-i de colo. O atenþiedeosebitã o acordãm muniþiei. La munteclima este «opþionalã»: plouã sau ninge cândnu te aºtepþi! Dacã nu luãm mãsuri de prote-jare a muniþiei, se pot uda sãculeþii cu încãr-cãturile de iniþiere, lucru ce nu poate creamari probleme la executarea tragerilor.

“Când nu eºti pregãtit, muntele nu teiartã! La cea mai micã greºealã, tesancþioneazã. Am fost la Predeal la alpinism,am urcat stânca. Am ajuns sus de tot, am scosasigurarea ºi, în loc sã pun mâna pe un copacsau stâncã, am cãzut pe spate. M-am lovit lacoloanã. Dacã era cu o jumãtate de metru maijos, cãdeam de pe stâncã. De aceea, aici lavânãtorii de munte totul trebuie fãcut ca lacarte. Bomba de aruncãtor trebuie trimisãacolo unde primeºti comanda, nu în altãparte. Când am sã termin liceul, pentru cãacum sunt la seral, am sã merg la o ºcoalã desubofiþeri, deoarece vreau sã rãmân în armatãfiindcã îmi place ceea ce fac aici.”

Soldatul angajat Iulian NEAGU a terminat armata în 2002. Afãcut-o la vânãtorii de munte, la cercetare alpinã. Dupã trecereaîn rezervã, nevoia unui loc de muncã l-a purtat pe la diferite firmecivile. Asta timp de un an. A ales sã se angajeze în armatã, acolounde doreºte sã munceascã cu seriozitate. Din 2003 se aflã laBatalionul 33 Vânãtori de Munte de la Curtea de Argeº ca pio-nier. “Pionier, dar fãrã cravatã – îmi spune NEAGU – am venitaici pentru cã pe timpul stagiului militar m-am îndrãgostit deaceastã armã. Pentru mine este o dorinþã ºi o pasiune, iubescmuntele. Am mers de multe ori în excursii pe munte înainte de aveni la armatã. Mi s-a oferit prilejul de a îmbina utilul cu plãcu-tul. A fi pionier la vânãtorii de munte înseamnã sã ai unele respon-sabilitãþi în plus. Pe lângã activitãþile normale pe care le desfãºoarã vânãtorii – schi, alpin-ism – noi, pionierii, avem sarcina de a ne proteja colegii de acele surprize nevãzute ºineplãcute. Facem cercetarea, deplantarea ºi asanarea diferitelor mijloace explozive care suntplantate pe poteci, drumuri (forestiere), podeþe ºi poduri. Este o luptã cu un adversar ascunsºi foarte periculos. Totul trebuie fãcut cu mare atenþie, pentru cã se cunoaºte cã pionierul arevoie sã greºeascã o singurã datã. De modul cum ne facem datoria depinde ºi vieþile colegilornoºtri. Totodatã ºi noi trebuie sã fim pregãtiþi sã oferim adversarilor aceleaºi surprize. Atransporta ºi planta mine antitanc cu o greutate se cãtre 9 kg fiecare, nu e deloc uºor. Mai alescând transporþi câte 2 sau 4 deodatã. Aº dori sã rãmân sã lucrez ºi pe mai departe în armatãmult timp de-acum înainte. Mi s-a pãrut o provocare pe care am acceptat-o de la bun început,dar ºi o pasiune pentru cã dacã se pune problema teribilismului, a lucrurilor extreme, nicio-datã nu se va face un lucru bun.

Cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

“O MIIME DACÃ AI GREªIT!”

PASIUNEA LOR ESTE MUNTELE

PP II OO NN II EE RR II ,, DD AA RR FF ÃÃ RR ÃÃ CC RR AA VV AA TT ÃÃ

Sunt tineri, greutãþile ºiasprimea vieþii de vânãtori de munte nuîi sperie. Sunt oameni ai muntelui, nudoar prin profesiunea ce o exercitã. S-aunãscut, crescut ºi trãiesc lângã sau pemunte. El muntele, face parte din viaþalor. Au învãþat sã-l cunoascã, sã-l respecteºi sã-l iubeascã dar ºi sã îl apere,deoarece muntele a fost din totdeauna

alãturi de ei la bine ºi la greu.

cãþãrare pe stânci foarte abrupte (surplombã), a fost momentul cel mai dificil de când m-amangajat în armatã. Pe timp de iarnã schiatul este o adevãratã plãcere dar ºi aici trebuie sã fiifoarte atent cãci altfel o poþi face o entorsã ºi este lucrul cel mai simplu care þi se poateîntâmpla. Pentru toþi la început este greu, însã aºa cum suntem pregãtiþi, putem sã executãmmisiuni ºi în strãinãtate. Trebuie sã asculþi ºi de sfaturile celor mai experimentaþi. Dacã nu,vei regreta mai târziu. Muntele ne simte ºi noi îl simþim, muntele ne iubeºte ºi noi îl iubim.Altfel, ar trebui sã ne schimbãm meseria.”

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

În perioada 07 – 19.06.2004, în poligonulSmârdan DIN judeþul Galaþi, ªcoala de Aplicaþiepentru Tancuri ºi Auto “Mihai Viteazul” adesfãºurat aplicaþia tacticã cu trageri de luptã“MÃLINA 2004”, la care au participat ofiþeriicursanþi ºi elevii de la cursul de bazã subofiþeritancuri.

Scopul aplicaþiei a constat în evaluareanivelului general de instruire al elevilor ºi cur-sanþilor, modul de acþiune ºi de cooperare alechipajelor de tancuri pentru îndeplinirea misiu-nilor de luptã. Conform planurilor de învãþãmântºi programelor analitice, aplicaþia se organizeazãanual ºi cuprinde o serie de activitãþi multiple ºicomplexe, încadrate strict în timp ºi care impunparticipanþilor aplicarea întregului arsenal decunoºtinþe ºi deprinderi dobândite în ºcoalã, a pro-cedurilor standard de operare în câmpul tactic.

Planificarea riguroasã – secretul reuºitei

Activitatea a debutat în data de 7 iunie cutransportul efectivelor în raionul de desfãºurare aaplicaþiei ºi a continuat zilele urmãtoare cupregãtirea tehnicii, a armamentului ºi muniþiei,executarea recunoaºterilor ºi instalarea câmpuluide þinte, în conformitate cu concepþia aplicaþiei.

Toate aceste activitãþi au fost executate întimp record, graþie planificãrii riguroase ºi pro-fesionalismului comenzii aplicaþiei. Demn deremarcat este angajamentul ºi spiritul de rãspun-dere manifestate de cei 25 elevi ºi caporali, împre-unã cu 30 sublocotenenþii tanchiºti în executareatuturor activitãþilor planificate. Practic, dinmomentul sosirii în raion, fiecare participant ºi-aintrat în rol, executând sarcinile repartizate.

Tehnica de tancuri a fost asiguratã de Batal-ionul 284 Tancuri Galaþi, care este înzestrat cuTR-85 M1. Deºi instituþia de învãþãmânt nu are îndotare acest tanc, el nu a reprezentat o noutatepentru cursanþii ºi elevii ºcolii, deoarece au exe-cutat în primãvarã stagiul de pregãtire în aceastãunitate, tocmai pentru formarea deprinderilor delucru cu echipamentele specifice ce compun acesttip de tanc.

Tragerile de luptã – “momentul adevãrului”

Tragerile de luptã reprezintã pentru tanchiºti“momentul adevãrului”. Pânã aici este însã undrum lung, care necesitã parcurgerea unor etapede pregãtire obligatorii. Se are în vedere ºedinþelede cunoaºtere ºi mentenanþã a tehnicii blindate detancuri, exerciþiile de conducere, ºedinþele detragere de antrenament ºi instrucþie, ziua ºinoaptea, de pe loc ºi din mers, precum ºi formareadeprinderilor în utilizarea mijloacelor de comu-nicaþii de pe tehnica blindatã, de acþiune tacticã,cunoaºterea ºi aplicarea mãsurilor de siguranþãspecifice.

Fiecare tanchist este verificat ºi admis în ved-erea executãrii tragerilor de luptã pe baza unorteste standardizate, riguros întocmite ºi în carenota de trecere este datã de grilã, cronometru sauefectul la þintã.

Tragerile de luptã cu armamentul de pe tanccu muniþie realã necesitã o foarte bunã pregãtirefizicã ºi psihicã, deprinderi temeinice în utilizareaechipamentelor ºi sistemelor ce compun tehnicade tancuri, precum ºi rapiditate, precizie ºi iniþia-tivã din partea echipajelor de tancuri privindmodul de acþiune în câmpul tactic.

De aceea, elevii tanchiºti care executã trager-ile de luptã cunosc fiecare detaliu al misiunii pecare o au de îndeplinit. Tragerea de luptã este ºitrebuie sã fie o tragere demonstrativã, ea încu-nunând eforturile depuse de fiecare în sãlile despecialitate, la simulatoare sau pe terenurile deinstrucþie.

Tanchiºtii – stãpânii oþeluluiConform planificãrii activitãþilor, în zilele de

joi ºi vineri, cei 55 trãgãtori au executat tragerilede luptã cu echipajul în apãrare (ziua ºi noaptea)ºi trageri de luptã cu echipajul în ofensivã (ziua).

Tragerile au fost asistate de domnul generalde brigadã dr.ing. Ilie GÂÞÃ, comandantul insti-tuþiei, ºi de ofiþeri din structurile Învãþãmânt, StatMajor ºi Secþia de Dezvoltare ºi Reglementãri înArmã ale ªcolii de Aplicaþie.

Fiecãrui trãgãtor i-au fost repartizate 21 lovi-turi (explozive, perforante, cumulative, subcalibrutip sãgeatã). Cantitatea totalã de muniþie alocatã afost de 1.255 lovituri de artilerie ºi 10.275 cartuºepentru mitralierã. Ca urmare a sporirii cantitãþii demuniþie alocatã ºi a diversificãrii acesteia pe tipuride lovituri s-a reuºit creºterea nivelului de instru-ire a elevilor ºi perfecþionarea deprinderilor deluptãtor în conformitate cu modelul absolventului.

Condiþiile ºedinþelor de tragere din acest an aufost vizibil îmbunãtãþite ºi sub aspectul obiec-tivelor de tragere: elicoptere, tancuri, MLI, tunurifãrã recul pe automobil, instalaþii de lansarePRDAT, tunuri antitanc. Adicã acele obiectivecare reprezintã un pericol real pentru tancuri ºi

care, obligatoriu, trebuie nimicite din prima lovi-turã. Þintele tanc au fost reprezentate de tancuriscoase din uz, efectul proiectilelor la þintã fiindcel real. Aplicaþia cu trageri de luptã s-a desfãºuratneîntrerupt, pe parcursul a 36 ore, singurele pauzepermise fiind cele destinate refacerii câmpului deþinte.

Acþionând conform devizei: “Cine ocheºte ºitrage primul, învinge”, echipajele au îndeplinit cuprecizie misiunile de foc ordonate. Rezultateleobþinute au fost cele aºteptate, tanchiºtii dovedindîncã o datã nivelul ridicat de pregãtire cu care ne-au obiºnuit.

Activitãþile din tabãrã au mai inclusdesfãºurarea a 2 exerciþii tactice cu echipajul ºiplutonul de tancuri, a unei aplicaþii tactice de nivelcompanie, precum ºi 4 exerciþii de perfecþionarea deprinderilor în conducerea tehnicii de tancuri,parcurgându-se în total peste 300 km. Respectândprincipiul “Instruieºte-te aºa cum lupþi”, scenari-ile tactice au vizat ducerea unor acþiuni de luptãpreponderent ofensive, pe fronturi discontinue,cu schimbãri bruºte de situaþie, impunând luareaunor decizii în timp scurt.

Conºtienþi de importanþa armei pe care oreprezintã, asemenea generaþiilor trecute, ºi

aceastã promoþie de tanchiºti a înþeles cã nu poþifi stãpânul câmpului de luptã dacã nu stãpâneºti,înainte de toate, propriul tanc.

Fetele tanchist – la înãlþimeDupã ce anul trecut 7 fete au absolvit cursul

de subofiþeri tancuri, devenind primele tanchistedin Armata Românã, la tragerile de luptã din acestan alte 6 fete au demonstrat cã pot face faþã exi-genþelor militare la o armã consideratã, pânã nudemult, apanajul bãrbaþilor.

Un exemplu demn de urmat pentru “elevelede la tancuri” îl constituie sg. Irina PASTRAMÃ,încadratã pe funcþia de comandant de tanc tocmaila Batalionul 284 Tancuri Galaþi, care s-a adaptatrapid la specificul unitãþii.

Prin îmbunãtãþirile aduse tehnicii de tancuri,în special produsului TR-85 M1, dotarea acestu-ia cu echipamente ºi sisteme performante deobservare ºi lovire, accentul în pregãtire se punemai mult pe inteligenþã, cunoºtinþe, deprinderi ºimai puþin pe forþa fizicã. Tancurile devin tot maisofisticate, asemenea avioanelor de luptã, nece-sitând din partea utilizatorilor cunoºtinþe ºideprinderi temeinice.

Totodatã, calitãþi precum tenacitatea, con-centrarea, rezistenþa la stres, spiritul de echipã,capacitatea de comunicare impun femeile militarca partener de încredere.

Trupele de tancuri – 85 de ani de existenþã în Armata Românã

Concluziile rezultate în urma desfãºurãriitaberei de instrucþie din acest an vor sta la bazafundamentãrii unor propuneri ºi decizii vizândîmbunãtãþirea procesului instructiv-educativ dinºcoalã, atât în ceea ce priveºte adaptarea pla-nurilor de învãþãmânt ºi a programelor analitice,cât ºi promovarea de noi metode ºi tehnici mod-erne de instruire.

Pentru elevi ºi cursanþi urmeazã în perioadaimediat urmãtoare examenele de absolvire a mod-ulelor de pregãtire. Experienþa dobânditã în activ-itãþile practice desfãºurate, eforturile depuse pânãîn prezent în asimilarea cunoºtinþelor de special-itate specifice folosirii blindatelor, a procedurilorstandard de operare în câmpul tactic, precum ºi aprincipiilor de conducere managerialã suntgaranþii ale reuºitei.

Unitate cu tradiþie în instruirea tanchiºtilor ºiautomobiliºtilor, în cei peste 55 de ani de exis-tenþã, adaptând permanent întregul proces didac-tic evoluþiilor în domeniu, ªcoala de Aplicaþiedesfãºoarã un proces de instruire performant, într-o concepþie unitarã, permanent orientatã cãtrenou, cãtre provocare.

Toate acestea pentru ca armata românã sã sepoatã baza pe trupele sale de blindate care, la 1

Tanchiºtii piteºteni în aplicaþie

“MÃLINA 2004”SAU MOMENTUL ADEVÃRULUI

REPERE ÎN COTIDIAN Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

AR

BB RR EE AA ZZ AA ,, LL OO CC UU LL UU NN DD EE RR ÃÃ MM ÂÂ II Închiderea anului ºcolar mi-a oferit prilejul

de a mã deplasa la Colegiul Militar Liceal“Dimitrie Cantemir” de la breaza. Ajuns îngarã, sar din tren direct pe piatra terasamentu-lui, peronul fiind destul de departe (avuseserãgrijã sã opreascã pe linia a doua) ºi mã îndreptcãtre intrarea gãrii, unde sunt întâmpinat de untânãr cu întrebarea dacã am venit pentruColegiu. Rãspund afirmativ ºi, împreunã cu oaltã persoanã venitã ºi ea cu treburi militãreºti,ne îmbarcãm în maºinã ºi pornim. Cândîncepem sã urcãm “Serpentinele Golgotei” –aºa fiind numit drumul de cãtre elevi – le-amdat dreptate colegilor din redacþie, care mãinformaserã asupra faptului cã existã posibili-tatea sã urc de unul singur “Dealul Golgotei”.Dar, dupã cum se obiºnuieºte a se spune,“Dumnezeu are grijã de copii ºi de ziariºti”.

Ajungem în faþa pavilionului comanda-mentului – o frumoasã ºi plãcutã realizare arhi-tecturalã a secolului XX – unde sunt întâmpinatde cãtre doamna Graþiela MIHÃIESCU,ofiþerul de relaþii publice. Îmi ureazã “Bunvenit” ºi îmi spune cã trebuie sã ne grãbim înprivinþa documentãrii, deoarece anul ºcolar seva încheia pe 17 iunie ºi nu pe 18, aºa cumºtiam iniþial. Pornim cãtre pavilionulînvãþãmânt, unde urmeazã a mã întâlni cu ele-vii. Traversãm platoul, unde ne intersectãm cugrupuleþe de elevi. Erau echipaþi cu pantofinegri, pantalonii bleumarin, centuri albe ºicãmãºi albastre, cu portocaliu la marginea epo-letului. Purtau ºtrengãreºte bereta bleumarinlãsatã pe sprânceana dreaptã sau bãgate subepoletul stâng, ducând în braþe mape, caiete ºicãrþi. Se îndreaptã fiecare spre o destinaþie binecunoscutã. Zumzetul vocilor tinereºti, þinuta ºifrumuseþea unei zile de varã care vesteºtevacanþa, mã cuprinde ºi pe mine, creându-mipentru câteva clipe sentimentul unei reverii descurtã duratã la anii adolescenþei…

“Înþelepciunea e a ta când o dai altuia” ºi“Pierderea vremii bune este mãrirea ºi sãmânþavremii rele” sunt cele douã citate care îiîntâmpinã în fiecare dimineaþã pe elevi înaintede a intra în pavilionul sãlilor de clasã. Trecândmai departe, în holul principal observ doi elevicare sunt echipaþi într-o impecabilã þinutã deoraº – costum bleumarin. Din când în când îºiverificã reciproc, unul altuia, þinuta ºi ofteazã.Au figurile destul de triste. Aflu de la ghidamea (O.R.P.-ul colegiului) cã vor participa laConsiliul Profesoral unde se va discuta situaþialor la învãþãturã.

La etajul unu batem la uºa pe care scrieclasa IX-a A ºi nimerim la ora de dirigenþiecondusã de cãtre domnul profesor diriginteSOIU MIHAI IULIAN. Cu sprijinul domnieisale stãm de vorbã cu…

“BOBOCII”Este clasã mixtã. Bãieþii ºi fetele au aºezate

pe bancã, în dreptul fiecãruia, carnetul de note.Îi privesc cu foarte mare atenþie. Bobocii auîncã figuri pre-adolescentine, pe care patimaanului întâi nu ºi-a pus prea tare amprenta. Nusunt intimidaþi de prezenþa reportofonului.

Prima mea intervievatã este eleva LAURATÃRÂÞÃ care îmi spune cã la început a fostdestul de greu, departe de casã, fiindvasluiancã. Însã a doua zi va ajunge acasã undeo aºteaptã ai ei. Dintre materiile parcurse înanul întâi, cel mai mult i-a plãcut franceza. Aparticipat ºi la olimpiadã. Elevul MIHÃIÞÃCREMENEANU este din Argeº ºi dorinþa luieste sã se facã medic militar. Nici pentru elanul întâi nu a fost uºor dar a trecut ºi mai areo zi pânã ajunge în anul al doilea. Îl întreb peelevul IULIAN ILIE ce a fãcut pe parcursulanului în timpul liber. Aflu cã timp liber a avutmai puþin, dar dupã orele de studiu, obligatoriua fãcut atletism.

Mã adresez domnului profesor diriginte pecare îl rog sã îmi spunã câteva cuvinte despreclasa domniei sale. “Toate clasele de-a nouacare au intrat în anul de învãþãmânt 2004-2004au o valoare mai ridicatã faþã de cele anterioare.Aceasta, de pildã, are media cea mai micã,media este de 8.30. Însã este destul de ridicatã.Avem premianþi cu medii peste nouã, ceea ceeste foarte greu de obþinut. Copiii au avut un anfoarte dificil deoarece adaptarea de la viaþacivilã la cea militarã este grea. Toþi elevii autrecut cu brio. Sunt promovaþi cu toþii. Potspune cã toþi elevii sunt demni de aceastã uni-formã ºi am încrederea cã au sã sfârºeascã bineanii de colegiu. ªi toþi se vor integra în soci-etate. Dificultãþile, greutãþile pe care eleviinoºtri le întâmpinã pe parcursul celor patru aniîi fortificã pentru vâltoarea vieþii. ªi mulþireuºesc foarte bine, chiar ºi în viaþa civilã. Dacãveþi face o paralelã între clasa a noua ºi clasaa douãsprezecea veþi observa o schimbaremajorã. Elevii beneficiazã aici, în colegiu, de

condiþii foarte bune. Acest program disciplinat,cu ore fixe de masã, cu o hrãnire substanþialã,cu o pregãtire fizicã ºi cu microclimatul spe-cific Brezei, alãturi de aerul care este consideratal doilea din Europa dupã Davos, creeazã posi-bilitatea unei dezvoltãri fizice ºi intelectualenormale. Mã bucurã prezenþa acestor tineri carene dau vigoare ºi ne menþin tineri. Înainte deplecarea în vacanþã le recomand sã aibã ovacanþã activã. Instrucþia ºi educaþia se face înpermanenþã.”

ªTRENGARIIPornim din nou la drum ºi ajungem la clasa

a X-a E. Ora de dirigenþie estecondusã de cãtre doamna profe-soarã diriginte NICOLETARICHEA. Aici atmosfera sesimte. E de viitor an trei. Au ade-vãrate figuri de ºtrengari. Cuuºurinþã se poate observadetaºarea de care dau dovadã. Audeja experienþa a doi ani de mil-itãrie. Pe epoleþi cu toþii poartãtresa de fruntaº. Eleva fruntaºDUMBRAVÃ ELENA îmispune cã totuºi a zecea nu a fostuºoarã. Toþi s-au strãduit ºi au

obþinut rezultate mult mai bune faþã de a noua.Întreb dacã este cineva din Constanþa. Cubucurie aflu cã eleva fruntaº IOANA PELTEAeste de acolo. Ioana îmi spune cã militãria estedestul de grea dar nu imposibilã. Ea ºi-a doritfoarte mult o carierã militarã. Considerã specialla clasa a noua seratele dedicate fiecãrei materiiîn parte. Cele mai frumoase au fost cele de laLimba ºi literatura românã. Acum la plecareaîn vacanþã ºi-a invitat colegii sã o vizitezevenind la mare. ªi-au fãcut ºi un grafic cumvor merge în vizitã. Elevul fruntaº FLORINOBREJA e bârlãdean, pasionat de sport.Iubeºte, în special, fotbalul. Urmãreºte cuinteres desfãºurarea Campionatului europeande fotbal. Þine cu echipa Italiei. Îi place la felde mult (pe lângã sportul rege) calculatorul ºiinternetul. Anul doi la colegiu a fost greu ºipentru el, dar l-a trecut cu bine. Cursurile,studiul obligatoriu, înviorarea de dimineaþã,serviciul de planton, sarcinile date de coman-dantul de companie vor deveni pentru el, timpde trei luni de acum încolo, o amintire pentrucã va pleca în vacanþã. Doamna profesoarãdiriginte are amabilitatea de a-mi vorbi despreelevii a cãror dirigintã este din clasa a noua.“Astãzi, când le-am semnat carnetele de note,mã gândeam cã am sã le simt lipsa. Cã voiaºtepta luna septembrie cu mare nerãbdare. Îmivor lipsi. Le recomand sã se odihneascã ºi sã segândeascã la ceea ce va urma, chiar dacã anulviitor înseamnã a unsprezecea. Va trebui sãpregãtim examenul din timp. Sunt mândrã cã îiam. Sunt o clasã deosebitã, sunt primii din an.Au media 8.68. Sunt detaºaþi de ceilalþi. Le-afost mai greu în a noua, dar acum sunt deja uncolectiv ºi se descurcã în multe probleme fãrãajutor. Sunt deosebiþi.”

VIITORI LIDERILa cei de la a XI-a D fetele sunt la putere

deoarece sunt treisprezece ºi doar opt bãieþi.Au cu toþii pe epolet tresa de elev-caporal ºi sepregãtesc pentru excursia de studii pe care ovor efectua în curând. Atmosfera este degajatã,specificã celor de anul trei viitor an patru. Abiaaºteaptã sã îi înlocuiascã la ºefie pe cei caretocmai au terminat liceul. Aºteaptã asta dinanul întâi. Pentru eleva caporal COSTEAEUGENIA cei trei ani petrecuþi în colegiu auînsemnat învãþarea a ceea ce înseamnã cole-gialitatea ºi prietenia. Au fost ºi momente difi-cile. Ea face parte din prima serie de feteadmise în Colegiul Militar. Însã s-a acomodatfoarte bine. “Sunt puþine cuvintele ce pot fispuse despre acest colegiu”, îmi declarã elevacaporal ANA-MARIA BURTEA. Spun acestlucru deoarece simt un amalgam de sentimentece nu pot fi descrise prea uºor. Bineînþeles cãau fost ºi momente foarte grele, momente dedeznãdejde, momente în care am simþit cu toþicã nu suntem fãcuþi pentru aºa ceva, cã poatenu e locul nostru aici… Dar cred cã peste ani osã rãmânem cu sentimentul cã am fãcut cevabun pentru noi, pentru viitorul nostru pe careîncercãm sã îl construim. ªi aceasta cu ajutorulprofesorilor, a colegilor care ne-au fost alãturi

ºi ne suntalãturi ºicare proba-bil au sã fiemereu îns u f l e t e l enoastre.

Anul treipentru ele-vul caporalD O B R EBOGDAN afost un anmai uºor

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

AR

comparativ cu ceilalþi ani. Aceasta deoarece s-a învãþat cu situaþia existentã ºi a înþeles ce i secere ºi ce trebuie sã facã. A fost un an în care,în primul rând, a câºtigat experienþã. În faþalui, aºezate pe bancã, se aflã mai multediplome. Le-a primit în urma participãrii la

Festivalul de Umor Cazon de la Sibiu din lunamartie a anului 2004.

La sfârºitul orei, domnul profesor diriginteION ROSETI, le ureazã o vacanþã fericitã ºisã se gândeascã cã mai au foarte mult deînvãþat, în primul rând pentru bacalaureat ºi înal doilea rând pentru examenul de admitere.Clasa a XI-a D este prima pe colegiu. Au mersfoarte bine încã din clasa a noua. Cuminþi, îngeneral (atât cât poate fi un grup de tineri cuvârsta de ºaptesprezece ºi optsprezece ani). Îlîntreb pe domnul profesor dacã a descoperit unviitor general al armatei române. “Da, mi serãspunde, ºi nu numai unul, ci mai mulþi.”

ULTIMII MOHICANICând intri în clasa celor de la a XII-a D

simþi un aer care are o încãrcãturã maideosebitã decât la anii ceilalþi. ªi e firesc sã fieastfel deoarece - pentru ei “ultimii mohicani”,cum au fost botezaþi elevii anului patru (suntultima promoþie numai de bãieþi – n.red.) - chiardacã a doua zi vor termina colegiul, vacanþaeste un ideal îndepãrtat. Îi aºteaptã douã probedificile (chiar existenþiale putem spune) ºi unadureroasã. Este vorba despre examenul debacalaureat, de admiterea la instituþiile deînvãþãmânt militar superior ºi de despãrþirea

de Colegiul Militar. Patru ani de zile petrecuþi la Breaza la

“Dimitrie Cantemir” au însemnat pentru ele-vul sergent FLORIN CIOBANU ani de bucuriidar ºi de renunþãri. A fost o experienþãdeosebitã, unicã în felul ei. Vor fi lucruri ºifapte pe care timpul nu i le vor ºterge nicio-datã din amintire. În Colegiul Militar elevulsergent MARIAN RÃDOI a gãsit desãvârºireacaracterului sãu ca om. Greutãþile cu care s-aconfruntat au avut un rol important. Dupã patruani toate aceste aspecte – trezirea la ºase, pro-gramul de înviorare etc. – încep sã i se parã afi frumoase. Dacã ar da timpul în urmã cu patruani ar alege din nou colegiul militar.

Bacalaureatul va fi prima lor probã de foccând vor demonstra cu adevãrat ce au învãþat

pe parcursul colegiului. Opþiunile pentruadmitere sunt variate: medicinã militarã,administraþie publicã, managementul organi-zaþiei. Chiar ºi viitorul ºef de promoþie, elevulplutonier adjutant GABRIEL NICA are o opþi-une mai deosebitã. Anume aceea de a urmacursurile Academiei Naþionale de Informaþiidin Bucureºti. Momentul despãrþirii nu aparþinedoar elevilor ci ºi domnului profesor diriginteVICTOR VÎLCU, care timp de patru ani le-afost permanent aproape. Cu toatã sobrietateade care dã dovadã, domnului diriginte i se simtîn glas emoþiile atunci când vorbeºte desprediscipolii sãi. “Încã din clasa a noua s-audovedit a fi o clasã serioasã, au avut un spirit demuncã foarte dezvoltat ºi din aceastã cauzãmajoritatea s-au clasat pe primele locuri în pro-moþie. Avem ºi elevii care nu vor merge maideparte în sistemul de învãþãmânt militardeoarece s-a scos un numãr redus de locuri anulacesta la concursul de admitere. La AcademiaTehnicã Militarã ºi la Academia ForþelorAeriene nu se susþine admiterea. Doar la Sibiu,la Constanþa ºi la ªcolile de Maiºtri Militari ºiSubofiþeri sunt organizate admiterile. Numãrulde locuri sunt cu puþin peste numãrul absol-venþilor a douã colegii militare, iar în þarã sunttrei. Le urez vacanþã plãcutã dupã întâi august.Mult succes tuturor ºi sã ne întâlnim peste zeceani cu bine.

Adresez clasei o ultimãîntrebare: “Cum va rãmâne înamintirea voastrã domnul dirig-inte?” “Ca un adevãrat dascãl”- îmi rãspunde elevul sergentROBERT BUZEA. Deja s-afãcut ora pentru raport. Pe pla-tou companiile de elevi suntadunate. Comandanþii fac pre-cizãri pentru a doua zi ºi forfo-ta începe imediat. Se carãsaltele, paturi, ghivece cu flori.Toate sunt duse în alte sãli pen-tru cã se pregãtesc spaþiile pen-tru cei care vor veni în curândsã susþinã admiterea în colegiu.

A doua zi, joi 17 iunie, gãsesc, pe aleeacare duce cãtre comandament, echipe de elevi.

Sunt la întreþinerea sectoarelor. Fete ºibãieþi în diferite costumaþii civile “dau cutârnul” pe alei. O întreb pe o domniºoarãde ce nu sunt echipaþi în þinuta militarã ºiprimesc un rãspuns categoric: ”Douã oream aºteptat asearã la rând ca sã prind fierulde cãlcat pentru a-mi cãlca uniforma ºiacum sã îmi stric dunga la pantalon? Astanu se face”.

Apoi, mã îndrept cãtre locul de întâl-nire unde ghidul meu din ziua precedentãmã aºteaptã. Îi citesc pe faþã tristeþea ºi oîntreb: De ce…? Doamna MIHÃIESCUîmi rãspunde: “Vremea care ieri a fost alã-turi de noi, astãzi ne face probleme”. Dinpãcate era adevãrat. La Breaza ploua, dar

au fost luate mãsuri ca festivitatea de încheierea anului de învãþãmânt sã se desfãºoare în salade festivitãþi.

GALA LAUREAÞILORSala este cu totul neîncãpãtoare. Elevii,

pãrinþii (veniþi în numãr mare), invitaþii,cadrele militare ºi cele didactice au umplut salapânã la refuz. În hol trona un panou imens cupromoþia “ªtefan cel Mare ºi Sfânt – 500 deani” a colegiului de la Breaza. Panoul eraînconjurat în special de cei din anii doi ºi treipe care îl privesc cu admiraþie dar ºi cu sper-anþã. Pe scenã se fac ultimele retuºuri ºi aran-jamente. Corul colegiului, format din fete ºibãieþi, este gata pentru a intra în acþiune. Înfaþa scenei sunt mai multe mese încãrcate cu

premii. Cãrþile vor fi oferite elevilor care s-auremarcat pe parcursul anului la învãþãturã ºi ladiferite discipline ºi concursuri. Pe fiecarevolum este trecut autograful profesorului dirig-inte adresat elevului premiat.

Elevii anilor întâi, doi ºi trei sunt echipaþiîntr-o frumoasã þinutã compusã din geci ºiberete albe cu pantalon cu lampas roºu. Anulpatru însã, este echipat în costum bleumarin.Este semnul lor de diferenþiere (nu numai printresele de pe epoleþi).

Începe Gala Laureaþilor. Sunt oferite pre-miile ºi sume bãneºti. Corpul 1 Armatã Teri-torial, patronul spiritual al colegiului, se difer-enþiazã net de ceilalþi participanþi. Domnulgeneral de brigadã dr. ION BÂRLOIU, locþi-itorul comandantului Corpului, a oferit partic-ipanþilor la Olimpiadele ªcolare Naþionalediferite sume de bani strânse prin contribuþiaîntregului corp ofiþeresc al comandamentului.

Un moment deosebit a fost acela în carenepoata mareºalului Constantin Prezan, o dis-tinsã ºi nobilã doamnã septuagenarã, a înmânatunui elev premiul ce poartã numele unuia din-tre mareºalii României.

Apoi, s-a dat citire Ordinului de avansareîn grad a elevilor din anii unu, doi ºi trei. Însalã s-a produs rumoare. Cei care au trecut îna unsprezecea - aºezaþi strategic, la mijloculsãlii – ºi-au scos tresele de elev caporal ºi le-au

dat celor din stânga lor, adicã actualului an doi.Din dreapta elevii anului trei au primit treselede elev sergent de la cei care au absolvit. Ceimai merituoºi dintre merituoºi au fost chemaþiîn faþa întregii asistenþe unde generalul debrigadã dr. ION BÂRLOIU, împreunã cucomandantul colegiului, colonelul DORINZAMFIR le-au prins pe epoleþi tresele de eleviplutonier adjutant ºi elev plutonier major.Emoþiile au fost puternice de ambele pãrþi. Mairar ai ºansa ca într-o carierã de elev sã fiiavansat de cãtre un general. Elevei plutoniermajor ANDREEA DRAGOMIR, domnul gen-eral i-a urat sã ajungã la gradul la care a ajunsdomnia sa.

Sub bagheta dirijorului corul colegiului ainterpretat cântecele “La Medelon” ºi “Drumbun cantemirist”. Momentul cu semnificaþiacea mai deosebitã a fost acela al schimbului deºtafetã între cei care vor pleca ºi cei care vorrãmâne. În faþa întregii sãli, elevul plutonieradjutant GABRIEL NICA a înmânat cheiacolegiului elevului plutonier adjutant BOG-DAN DOBRE. Întreaga salã a trãit din plinacest moment, iar melodia “Ani de liceu” astârnit ropote de aplauze. Tinerii ºi vârstnicii l-au cântat împreunã. Acest cântec ne-a fãcut petoþi sã tresãrim ºi sã ne reamintim anii de liceu.Pentru câteva clipe acolo, la Breaza, totul arãtacã e un loc unde nu ai voie sã fii bãtrân. Estelocul unde de-a pururi eºti tânãr.

DD EE -- AA PP UU RR II RR II TT ÂÂ NN ÃÃ RR

Pagini realizate decãpitan Gabriel PÃTRAªCU

Omul este în univers ca ºi cupola uneicatedrale; el este cununa, triumful. El nupoate fi disonant în marea armonie a creaþiei.Mai mult decât oricare fiinþã, el trebuie sã-ºiaibã rostul sãu, scopul sãu. Scopul omuluieste acela de a ajunge la Dumnezeu prinsãvârºirea faptelor bune. Acolo va primi rãs-plata. “Toate le-a fãcut Dumnezeu pentruSine” (Prov. 6,4), pentru mãrirea Sa. Tutur-or fãpturilor, de la aºtrii din sferele senine ºipânã la firicelul de iarbã din câmpie, StãpânulVieþii le-a rânduit o þintã, un scop spre care sãtindã, pe care sã-l ajungã. Acesta formeazãarmonia universalã ºi bucuria intimã a crea-turilor prinsã de Psalmist ºi de apostolulPavel în cuvintele: “Cerurile povestescmãrirea lui Dumnezeu ºi firmamentuldestãinuieºte lucrul mâinilor Sale: ziua, zileii-o spune în murmur ºi nopþii i-o dã în ºtire”(Ps. 19,2-3). “De aceea ori de mâncaþi, oride beþi, ori altceva de faceþi, toate spre laudalui Dumnezeu sã le faceþi” (1Cor. 10,31).

Problema scopului vieþii noastre e numitãproblema destinului omenesc. Toate filo-zofiile ºi toate religiile se strãduiesc sãrãspundã la întrebãrile: Cine sunt? De undevin? Încotro merg? “Îndrãznesc sã spun –scria filozoful Joufroy - cã nu existã om careîntr-o anumitã zi a vieþii, sub o gravã împre-jurare sã nu fi ajuns sã-ºi punã teribila între-bare ce apasã asemenea unui nour negrucapetele tuturor: <<Ce înþeles are viaþa? Cerost are omul aici, pe pãmânt?>>”Referindu-ne la sensul vieþii putem comple-ta cu ce scria Cicero: “Când ai gãsit scopulultim toate se statornicesc... dacã-l ignorãm,în chip logic, nu vom cunoaºte nici arta de atrãi (...). Dacã o sã cunoaºtem scopul ultim...am gãsit drumul vieþii”.

Când nu cunoaºtem scopul vieþii noastre

devenim pesimiºti ºi “Rãdãcina tuturor tris-teþilor ºi dezgusturilor noastre este absolutaignorare a scopului vieþii” (Anatole France).

Scopul ultim este acela spre care tindeîntreaga noastrã viaþã, dincolo de care altulnu este ºi în care avem deplinã mulþumire ºifericire. Ajungerea scopului aduce cu sine oarmonie sufleteascã, liniºte ºi pace pentru cãceea ce ai dorit deþii ºi nu mai ai ce spera.“Starea de mulþumire deplinã ºi pentru tot-deauna, a tuturor facultãþilor sufleteºti, secheamã fericire.”

Binele pe care îl doreºte omul pentru casã se fericeascã nu poate fi orice bine. Acestbine, sau acest obiect trebuie sã îndeplineascãurmãtoarele condiþii: 1 - sã cuprindã totbinele pe care-l putem dori ºi sã elimine oricerãu ce-ar putea întuneca deplina mulþumire;2 – sã fie necesar aºa încât fãrã de el sã nuputem fi fericiþi; 3 – sã fie universal, adicãnimeni sã nu fie exclus de la dobândirea lui.Toþi oamenii, de orice condiþie socialã ºi întoate timpurile, sã-l poatã ajunge.

Noi oamenii folosim, adesea, cuvinteleplãcere ºi bucurie ca sinonime ale fericirii.Însã, þinând seama de noþiunile pe care leexprimã fiecare, ele se deosebesc funda-mental. Plãcerea este conºtiinþa unei armoniisensibile. Este satisfacþia simþurilor – deexemplu, dupã ce mãnânci o mâncare gus-toasã simþi o plãcere... Bucuria este conºtiinþaunei armonii spirituale cum ar fi reuºita laun examen sau o mãrturisire bunã. E satis-facþia spiritului. Dar mulþumirile acestea pecare le dã plãcerea simþurilor ºi bucuria spir-itualã nu sunt depline, ci efemere ºi incom-plete. Fericirea este conºtiinþa deplineiarmonii între tendinþele noastre ºi obiectulavut. (P.I.)

Pagina 10Nr.12 (152) din 30 iunie 2004 UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEI

Cercul Militar Naþional vine cu o ofertã ten-tantã pentru bucureºtenii care încã nu au plecat înconcediu la mare, dar ºi pentru cei care, dindiferite motive, trebuie sã petreacã o perioadãmai mare de timp în Capitalã.

Domniºoara Geanina STAN, din comparti-mentul de relaþii publice al instituþiei, ne-a infor-mat cã Palatul Cercului Militar Naþional va fi ºivara aceasta gazda artelor frumoase. Evenimen-tul cap de afiº este expoziþia retrospectivã de pic-turã “Marius Cilievici”, deschisã în perioada 21iunie - 8 iulie, la “Galeria artelor”. Sala “Rondã”expune, începând cu 14 iunie, lucrãrile de pic-turã ºi graficã ale artistului plastic FlorinTUCALIUC, urmând ca, pe 28 iunie, sã fieînlocuite cu tablourile domnului Mihai BOROI.La sala “Foaier” sunt expuse, din 14 iunie,tablourile clasei de picturã a Cercului MilitarNaþional îndrumartã de profesorul NicolaeIORGA. Întrarea la aceste expoziþii este gratuitãºi se face din Bulevardul Elisabeta.

Pe 26 iunie, de ziua Drapelului Naþional,prestigioasa instituþie bucureºteanã organizeazão serie de manifestãri, prima dintre acesteaurmând a se desfãºura la ora 10.30, în Piaþa Tri-colorului. Aici va avea loc ceremonialul public de

înalþare a Drapelului Naþional, unde sunt aºteptatesã participe personalitãþi de la nivelurile cele maiînalte: preºedinþie, guvern, Primãria Capitalei, par-tide politice. O orã mai târziu, cei care vor fi par-ticipat la ceremonial, vor avea ocazia sã asculte, în“Sala de marmurã”, un recital de muzicã de Mozartinterpretat de orchestra “Simfonia”. Concertul fiindorganizat în colaborare cu fundaþia “Elite Art ClubUNESCO”

CCAARRNNEETTCCUULLTTUURRAALL

Palatul Cercului Militar Naþional

Cartea din vitrinãMUSASHI

Uimitoarea poveste a lui Miyamoto Musashi,cel mai faimos samurai din istoria Japoniei, aapãrut ºi în þara noastrã, în traducerea AngeleiHondru. „Musashi” , romanul lui Eiji Yoshikawa,

este o poveste tulburã-toare, care-i va captiva nudoar pe cititorii careîndrãgesc istoria Japoniei,ci pe toþi cei care-ºi doresco lecturã trepidantã (Wash-ington post book world).„Un roman în mareatradiþie a naraþiuniijaponeze” îl caracteriza„The New York times”. Ocarte vie, rafinatã ºi plinã

de imaginaþie, unde se împleteºte dragostea neîm-pãrtãºitã cu rãzbunarea ºi cu dãruirea absolutã faþãde Calea Samuraiului. Romanul se înscrie print-re noutãþile editurii Polirom ºi se gãseºte în librãriila preþul de 599.000 lei.

Maior Dragoº ANGHELACHE

ARTICOL DE LA VERNISAJ

FERICIREA - scopul ultim al omului

re 500 de ani”rcului Militar

28 iunie 8 iulietorilor ºi Real-idere, la “sala

Mare — person-ai târziu, pe 30ce” — care au

pre)clasice voruzicã, continu-uia i se va alã-Jderi” care vaea DRÃGAN)

ACHE ºi Euse-ndus de doam-pectacole, ora

se face pe bazãvitatea cultur-ional, tel. 021-A.)

Campania din anul 1916 se încheia durerospentru întreaga naþiune românã. Înfrângerilesuferite, pierderea ºi ocuparea Dobrogei, Oltenieiºi Munteniei, retragerea guvernului ºi armateiromâne în Moldova fãcea ca idealul realizãriiunirii depline a tuturor românilor într-o singurãþarã, sã se îndepãrteze. Toate acestea însã nu aueliminat dorinþa de luptã a românilor. Începândcu luna ianuarie a anului 1917, va începe o uriaºãactivitate organizatoricã desfãºuratã pe teritoriulMoldovei. Efortul principal a fost îndreptat sprereorganizarea armatei în vederea continuãriirãzboiului. În realizarea acestui obiectiv, un rolimportant a revenit misiunii militare franceze,condusã de general Henri Mathias BERTHELOT.S-a izbutit sã se pregãteascã de luptã o armatã deoperaþii de 460 000 de militari, cu o înaltã capac-itate combativã ºi cu un ridicat moral. Delegaþiilealiate sosite în capitala Moldovei, Iaºi, au pututsã se convingã de aceste realitãþi. În conformitatecu planurile generale ale comandamentului aliat(ANTANTA), generalul SCERBACEV, denumitºef al Marelui Stat Major al armatei ruse, împre-unã cu generalul PRESAN, ºeful Marelui CartierGeneral al armatei române, la începutul lunii maia anului 1917, au stabilit liniile principale ale uneiviitoare ofensive, care trebuia începutã în sectorulNÃMOLOASA. Pe frontul românesc, însã, înurma revoluþiei, descompunerea armatei ruse s-aaccentuat. Soldaþii refuzau sã mai lupte. Con-traofensiva Puterilor Centrale de la începutul luniiiulie a dus la înfrângerea trupelor ruse din sec-torul de nord. Armatele austriece au atins din nouGaliþia ºi Bucovina. În aceste condiþii comanda-mentul german a elaborat planul de a scoateRomânia din luptã, printr-o ofensivã concertatã.Lovitura principalã urma sã fie datã de feld-mareºalul MACKENSEN, tot în regiuneaNÃMOLOASA.

În luna iulie 1917, situaþia militarã pe diverse-le fronturi ajunsese din nou criticã pentruANTANTA. Ofensiva generalului rusKORNILOV fusese opritã. Trecând la con-traofensivã, Puterile Centrale au înfrânt trupeleruse, împingându-le spre est, într-o retrageredezordonatã. În aceste condiþii, se sconta pe nimi-cirea forþelor româno-ruse din Moldova ºiscoaterea României din rãzboi, printr-o ofensivãconcentricã a douã grupuri de armate; unulcomandat de MACKENSEN, în zonaNÃMOLOASA, altul, comandat de GEROK, înzona OITUZULUI. Potrivit planului, trupeleromâne urmau sã fie prinse într-un uriaº cleºte ºinimicite, iar Moldova ocupatã. Rezistenþa eroicãa românilor a spulberat însã acest plan de nimi-cire.

Operaþia ofensivã a Armatei a 2-a românã înzona MÃRêTI prevedea un atac frontal. Dinacest motiv, s-a procedat la un masiv bombarda-ment de artilerie.

Astfel, la 11/24 iulie 1917 a început Bãtãlia dela Mãrãºti, care s-a dat în zona geograficã a depre-siunilor Vrancei ºi Zãbrãuþului. Ea a început cuun bombardament de aetilerie asupra poziþiilorinamice. În dimineaþa zilei de 11/24 iulie infante-ria românã a pornit la atac, cu încredere în victo-rie. Divizia 3 Infanterie a rupt frontul inamic,apropiindu-se de satele Câmpuri, Roºculeºti ºiCiuruc, care dominau Valea ªuºiþei. Un corp dearmatã rus, aparþinând Armatei a 4-a, a reuºit sãcucereascã împreunã cu Divizia 15 Infanterieromânã, vârful Momâia. Satul Mãrãºti era puter-

nic fortificat ºi imposibil de cucerit nu a putut fibeneficã din punct de vedere strategic, din cauzadefecþiunilor frontului rusesc.

Prin lupte grele, s-a reuºit cucerirea PLAIU-LUI MÃGURII ºi a CORNULUI MÃGURII, înziua de 18/31 iulie, ºi a MÃGURII CAªINULUI,în ziua de 19 iulie/1 august. Cu aceasta bãtãlia dela MÃRêTI a luat sfârºit.

Victoria obþinutã de Armata a 2-a românã laMÃRêTI a avut ca urmare schimbarea direcþieide ofensivã a Armatei a 9-a germane, proiectatãiniþial sã se desfãºoare între Siret ºi Prut.

Evident, la MÃRêTI armata românã obþi-nuse o strãlucitã victorie, strãpungând liniileinamice pe o adâncime de 20 km, pe un front de30 km lãþime. Au fost eliberate astfel 30 de local-itãþi, armata generalului GEROK suferind o greaînfrângere; 230 ofiþeri ºi 2746 soldaþi luaþi pri-zonieri, 40 de tunuri, 30 de mortiere ºi 22 demitraliere capturate, numeroºi rãniþi.

Urmãrile acestei certe victorii nu au fost însãpe mãsurã deoarece dezorganizarea armatei ruseinfluenþa negativ cursul rãzboiului. Inamicul prof-ita din plin de aceasta, intenþionând sã atace, ast-fel cã de la ofensivã armata românã a fost nevoitãsã treacã la defensivã.

Armata românã, aflatã sub comanda gener-alului de corp de armatã Alexandru AVERESCU,dispunea de 56 batalioane ºi 14 escadroane, 448mitraliere, 228 guri de foc de artilerie ºi 21 deavioane. Demn de remarcat este ºi faptul cã încomparaþie cu Armata 1 românã care se reorgani-zase ºi instruise în afara contactului cu adversarul,Armata a2-a românã ºi-a desfãºurat aceste activ-itãþi într-un permanent contact cu duºmanul. Tru-pele germane ºi austro-ungare totalizau: 21 debatalioane de infanterie ºi 36 escadroane de cav-alerie, înzestrate cu 252 mitraliere ºi 142 guri defoc, care se sprijineau pe un puternic sistem delucrãri genistice.

Victoria Armatei a 2-a române a fost plãtitã cupreþul a 1469 morþi ºi 3052 rãniþi. Importanþa biru-inþei de la MÃRêTI a fost elogiatã de însuþicomandamentul trupelor de pe câmpul de luptã,generalul ALEXANDRU AVERESCU: “PoporulRomâniei moderne trebuie sã-ºi întipãreascã bineîn suflet ziua de 11 iulie 1917, când în acea zi,pentru întâia datã, armata sa tânãrã, care-ºi prim-ise botezul de sânge numai cu 40 de ani înainte laGRIVIÞA, a înscris în istoria sa prima victorie înadevãratul înþeles al cuvântului, adicã o victorieofensivã ºi definitivã”.

UNIVERS SPIRITUALCurierul ARMATEI Pagina 11Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

Mãrãºt i -

PRIMA VICTORIE A ARMATEI ROMÂNE DIN CAMPANIA ANULUI 1917

Pentru prestigiul imperiului ºi pentru evoluþia situaþiei politice ºi mil-itare, nu numai la Dunãrea de Jos, ci ºi întregul spaþiu cuprins de rãzboiuldintre puterea otomanã ºi numeroºii sãi adversari, în înfrângerea dinMoldova era prea gravã pentru ca sultanul sã o lase fãrã rãspuns. Intuindprimejdia la care îl expunea propria sa victorie, ªtefan s-a angajat într-ointensã activitate diplomaticã pentru a lãrgi coaliþia antiotomanã ºi a da ast-fel Moldovei posibilitatea de a înfrunta în condiþii mai bune noul asalt alsultanului. Solii moldoveni ajungeau la Veneþia ºi la Roma, în hanatulCrimeii ºi la Caffa, dar înainte de toate în Polonia ºi în Ungaria, aver-tizându-i pe toþi cei ameninþaþi de expansiunea otomanã asupra iminenþeiunui nou atac ºi îndemnându-i la acþiune solidarã.

Paralel cu efortul diplomatic, ªtefan a trecut ºi la acþiune directã. Numult timp dupã înfruntarea cu Poarta, el a trimis un corp expediþionar înCrimeea, la Mangop, înlãturând de la conducerea principatului pe cumnatul sãu Isaico, favorabil sul-tanului, ºi înlocuindu-l cu fratele acestuia, Alexandru, câºtigat pentru cauza luptei antiotomane. Inter-venþia lui ªtefan la Mangop urmãrea nu numai sã implementeze un aliat într-una din poziþiile strate-gice cele mai însemnate ale Crimeii, ci sã ºi influenþeze lupta pentru putere de la conducerea hanatuluitãtar, unde hanul Mengli Ghirai, legat de puterile creºtine, îndeosebi de Caffa ºi Polonia, era din ce înce mai fãþiº confruntat cu o facþiune favorabilã cooperãrii cu turcii, condusã de emirul Emine. Dom-nul Moldovei s-a mai strãduit sã obþinã alianþa Caffei care, temându-se însã de o reacþie otomanã, s-asustras oricãrui angajament. Mai presus de aceste legãturi ªtefan urmãrea, însã, în cadrul unui vast pro-gram de alianþe politice, stabilitatea unei unitãþi de acþiune cu Uzun Hassan, cu care contactul se înfiri-pase încã din anii precedenþi.

Toate acþiunile întreprinse de cãtre ªtefan vor crea mari neliniºti în tabãra otomanã. Ceea ce îl vadetermina pe Mohamed al II-lea ca sã treacã la acþiune în vara anului 1475. Astfel, va fi trimisã în MareaNeagrã o puternicã flotã de rãzboi care transportã ºi un corp expediþionar sub comanda lui Gedik Paºa,având ca misiune cucerirea Caffei, a Mangopului ºi aducerea sub ascultarea Imperiului Otoman ahanatului Crimeii. Pânã la sfârºitul anului toate aceste obiective au fost realizate. Pe drumul de înapoierea flotei otomane din Crimea s-a încercat ºi cucerirea Chiliei ºi Cetatea Albã însã acþiunea a fost respin-sã de cãtre garnizoanele celor douã cetãþi. Instalarea turcilor în Chersonesul tauric ºi transformareahanatului din Crimeea într-un vasal al Porþii otomane au creat, astfel, o situaþie strategicã nouã, careavea sã influenþeze negativ nu numai lupta lui ªtefan împotriva expansiunii otomane, ci ºi poziþiaÞãrilor Române timp de trei secole, cât timp avea sã funcþioneze cooperarea turco-tãtarã. Moldova eraprinsã în cleºtele acestei coaliþii.

Preludiu al iminentei noi campanii otomane în Moldova, lovitura otomanã la Caffa a produs omodificare în politica externã a lui ªtefan, care a înþeles ºi din experienþa anilor precedenþi cã Polonianu era dispusã sã se angajeze în lupta cu turcii, hotãrând atunci sã-ºi reazime efortul militar pe alianþacu Regatul Ungar.

Înþelegând gravitatea primejdiei care ameninþa Moldova dupã bãtãlia de la Vaslui ºi, în acelaºitimp, zãdãrnicia apelului la Polonia, ªtefan ºi-a îndreptat iniþiativele spre Matei Corvin, regele Ungariei.

Stejatul din Borzeºti

MAREA CONFRUNTARE (II)

INTERACTIV Curierul ARMATEIPagina 12Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

AR

Grid convergence – Convergenþa coor-donatelor– Unghiul orizontal format într-unpunct de convegenþã al direcþiei nord magnet-ic cu direcþia nordului geografic.

Grid coordinate – Reþea de coordonate(caroiaj) – Ansamblul lirerelor ºi cifrelor uti-lizate pentru desemnarea unui punct pe o hartãcaroiatã, schiþã sau fotografie.

Grid coordinate system – Sistem de coor-donate – Sistem de coordonare bazat ºi ajustat,din punct de vedere matematic, la proiecþiaunei hãrþi astfel încât poziþia geograficã (lati-tudine ºi longitudine) poate fi transformatã încoordonate plane.

Grid-military grid – Caroiaj militare–Douã reþele de linii paralele formând pãtrate,suprapuse într-un mod precis ºi uniform pehãrþi sau pe alte reprezentãri ale suprafeþeipãmântului, care permit, în raport cu punctecunoscute, identificarea altor puncte ale terenu-lui ºi, de asemenea, calcule de direcþii ºi de dis-tanþe.

Ground liaison section – Secþie de legã-turã cu forþele terestre – O unitate terestrãresponsabilã pentru legãtura sol-aer aflatã subcontrolul comandamentului terestru.

Groundcontrolled approach procedure– Procedurã de apropiere dirijatã de la sol –Tehnicã utilizatã simultan de radarul desupraveghere ºi radarul de precizie, pentru adirija, prin radiofonie, coborârea unui avion înscopul de a-l plasa în poziþia pentru aterizare.

Ground alert–Serviciu de luptã la aero-drom – Starea unei aeronave la sol, ale

cãrei plinuri sunt fãcute, armamentul pregãtit ºiechipajul este gata sã poatã decola într-un anu-mit barem, dupã recepþionarea ordinului deexecutare a misiunii.

Ground control – Control terestru – Sis-tem de mãsurãtori precise folosit pentru adetermina distanþele, direcþiile ºi diferenþele deînãlþime între diferite puncte terestre.

Ground liaison officer – Ofiþer de legã-turã al forþelor terestre – Ofiþer special instru-it în recunoaºterea aerianã ºi / sau acþiuni desprijin aerian ofensiv. Mai mulþi ofiþeri astfelpregãtiþi sunt, de regulã, organizaþi în echipesub controlul comandantului forþelor terestrepentru a asigura legãtura cu forþe aeriane anga-jate în operaþii sau în antrenament comun.

Ground liaison section – Grupa de legã-turã terestrã – Unitate terestrã responsabilã delegãtura sol-aer, aflatã sub controlul unuicomandament terestru.

Ground operation – Operaþia terestrã –Acþiunea dusã de o grupare de forþe terestre curol operativ sau strategic, independent sau nu,în cooperare cu grupãri de forþe din celelaltecategorii de forþe armate, dupã un plan unic,cu scopul de a apãra sau cuceri obiective tere-stre de importanþã strategicã sau operativã.

Ground position indicator – Indicator depoziþie-sol – Instrument care determinã ºiafiºeazã automat poziþia aeronavei faþã de sol.

Ground return – Ecou de sol – Reflexiaprimitã de la scoarþa terestrã, aºa cum esteexpusã sau înregistratã ca imagine.

DICÞIONAR N.A.T.O.CC AA MM EE RR AADD EE GG AA RR DD ÃÃ

Articolul 1 AOrdine, regulamente,literaturã militarã nou

apãrutã.

Poliþia militarã informeazã

TITLUL ARTICOLULUI

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

Supratitlu pentru pagina de armament

ARTICOL DESPRE ROMÂNIA ªI NATO

Detectorul individual pentru con-trolul substanþelor neuroparalitice

DETINDIVDetectorul este destinat pentru sem-

nalarea prezenþei vaporilor de substanþe neu-roparalitice trecãtoare, când unitãþile sunt ata-cate chimic. Acesta se prezintã sub formaunei plachete din plastic ce cuprinde: o fiolãdin sticlã cu o soluþie apoasã; o pastilã deculoare albã confecþionatã din hârtie impreg-natã cu o enzimã; un canal care permitescurgerea lichidului cãtre pastila cu enzimãºi o a doua pastilã din hârtie (roºie) impreg-natã cu un marcator. Timpul în care este pusãîn evidenþã prezenþa substanþelor toxice neu-roparalitice este de 5 minute.

Detectorul funcþioneazã pe baza reacþieibiochimice de inhibiþie a colinesterazei decãtre substanþele nuroparalitice. Pentrudetectarea acestora se sparge mai întâi fiola,dupã care se expune la aer timp de 5 minute.Pastila roºie se aºazã peste cea albã ºi se pre-seazã timp de 20 secunde. Se elibereazã celedouã pastile ºi, dupã 2 minute, se citeºterezultatul pe pastila albã: dacã se coloreazã înalbastru, nu sunt substanþe toxice. Culoareaalbã marcheazã prezenþa acestora.

Aparatul Portativ pentru ControlulContaminãrii Chimice (AP2C)Aparatul portativ autonom utilizeazã

principiul spectrofoteometriei flãcãrii. Aerulde analizat este amestecat cu hidrogen ºi,dupã aceea, ars. Emisia luminoasã a flãcãriieste analizatã de cãtre un sistem dublu de fil-tre optice setate pe emisia fosforului ºi a sul-fului. Semnalele emise de cãtre o celulã foto-sensibilã sunt interpretate pentru a afiºasimultan valorile semnificative ce corespundpragurilor de pericol.

Aparatul dispune ºi de un dispozitiv deprelevare a eºantioanelor de pe materialele ºiechipamentele contaminate, eventualele urmede substanþe toxice fiind vaporizate ºi anal-izate de cãtre AP2C. Detecþia se realizeazãprin baleierea suprafeþei contaminate iar con-centraþiile apar pe douã vizoare ale fotodi-odelor. Aparatul este reîncãrcabil prin schim-barea rezervorului de hidrogen sau aacumulatorilor.

AP2C se prezintã sub forma unei cutiietanºe, confecþionatã din aliaj uºor. Arelungimea de 350 cm, lãþimea de 125 cm ºiînãlþimea de 85 cm. Greutatea aparatului estede 2 kg cu bateriile ºi rezervorul plin cu

hidrogenPoate fi depozitat la temperaturi cuprinse

între -42 grade Celsius, +75 grade Celsius ºifuncþioneazã într-un interval de temperaturãde -32 grade Celsius, +55 grade Celsius.Timpul de rãspuns este mai mic de o secundãºi are o autonomie de 12 ore.

Aparatul portativ pentru controlul conta-minãrii chimice detecteazã compuºiiorganofosforici ºi ai sulfului prezenþi înatmosferã. Duza de aspiraþie amovibilã per-mite utilizatorului sã punã în evidenþã zonelecontaminate prin mãsurarea concentraþiei devapori emise. Pentru detectarea produselor acãror tensiune de vapori este foarte micã saua agenþilor absorbiþi de un material, aparatulare un sistem de prelevare a eºantioanelor,care permite colectarea unei cantitãþi maimari de vapori pentru detecþie.

Indicaþiile furnizate de cãtre aparat suntafiºate sub formã praguri de pericol printr-un traductor adecvat. Din punct de vedereoperaþional, aparatul permite identificareamaterialelor de decontaminat, înlesneºteoperaþiunile specifice de detectare a STL înadãposturile colective ºi, cu ajutorul sãu, sepot monitoriza operaþiunile de decontam-

MIJLOACE DE DETECTARE N.B.C.DIN DOTAREA ARMATEI FRANCEZE (2)

MOZAIC Curierul ARMATEIPagina 14Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

AR

Responsabili de teribila maladie neu-rodegenerativã la animale sau oameni, pri-onul ar putea deveni un instrument preþios îndomeniul nanotehnologiei, informeazãrevista francezã „Sciences et avenir”. Echipalui Susan LINDQUIST, directoarea institu-tului Whitehead din Boston (SUA), a filatnano-cabluri electrice pornind de la prioniidrojdiei de bere.

Proteina prionului patogen are o config-uraþie anormalã, o structurã tridimensionalãdiferitã de a proteinei normale. Ea pare sãaibã capacitatea de a se lega cu proteina nor-malã ºi de a o „strica”, schimbându-i struc-tura, fãcând-o astfel sã devinã patogenã. Laom sau la animale, consecinþele sunt foartegrave, deoarece provoacã encefalopatiaspongiformã bovinã sau maladiaCreutzfeldt-Jakob, cunoscutã ºi sub numelede „boala vacii nebune”.

În cazul drojdiei, explicã revistafrancezã, prionii anormali formeazã struc-turi interesante. Aceste proteine seconecteazã între ele, formând fire de 10nanometri diametru (1 nanometru = 1 mil-ionime dintr-un milimetru). Dacã s-aracoperi cu atomi de aur sau de argint, aces-te fire ar putea conduce curentul electric.

Aceste studii au fost prezentate pe tim-pul congresului AAAS (American Associa-tion for the Advencement of Science) care s-a þinut anul trecut în Colorado, SUA.

Maior Dragoº ANGHELACHE

PRIONII SECABLEAZÃ

Tehnologie

Pink îºi va face debutul în cinematografie, înrolul cântãreþei rock Janis Joplin, într-un film despreviaþa legendarei cântãreþe.

Pentru acest rol a mai concu-rat ºi actriþa Rene Zellweger.Pink, al cãrei nume real este Ale-cia Moore, a câºtigat rolul dupãce a susþinut probele, în care ainterpretat cântece ale lui JanisJoplin.

”Dupã ce am încercat sã facun film despre viaþa lui Janis timp de 15 ani, pot sãnumesc probele date de Pink ca fiind cele maimãreþe din cariera mea în cinematografie”, adeclarat Penelope Spheeri, regizorul filmului.

Filmãrile sunt programate a începe în varaaceasta.

Unul din capetele de afiº ale ediþiei din acest ana Festivalului “Cerbul de Aur” de la Braºov, ce vaavea loc între 22 ºi 25 iulie, se cunoaºte deja. Evorba de Ronan Keating, fostul component al tru-pei Boyzone, grup ce a creat isterie mondialã acum

câþiva ani în rândul ado-lescenþilor. Prezenþa vedetei înþara noastrã coincide cuturneul european de pro-movare a ultimului sãu album,“Turn It On”. Irlandezul denumai 27 de ani, Ronan Keat-

ing, va putea fi vãzut în concert în seara de galã amanifestãrii organizate de Televiziunea Românã, la24 iulie. Fanii sãi din România au fost aproape dea-l vedea pe Ronan anul trecut, când starul ºi-aanunþat prezenta în þara noastrã în calitate de co-manager al unei alte trupe de succes, Westlife.Ronan Keating ºi-a câºtigat celebritatea ca solist altrupei Boyzone, în care a activat timp de cinci ani,apoi ca artist solo. ªi-a încercat norocul ºi în tele-viziune, ca prezentator la Miss World, precum ºi launa din finalele Eurovision.

Nu este vorba despre vreo tentativã eºuatã aaustraliencei de a-ºi pune capãt zilelor, ci despre onouã metodã de a înregistra o piesã.

Pentru viitorul extras pe single – Chocolate -,Kylie a apelat la o metodã ineditã de a-ºi transfor-ma vocea. Înainte cu câteva zile de înregistrare s-aînfometat straºnic, iar în timpul înregistrãrii pro-priu-zise, Kylie s-a autoprivat de aer, toate acesteaîn scopul descoperirii unor noi modulaþii ale vocii.Mai sexi, dupã cum a declarat chiar ea. Piesa, zice-se, a ieºit incredibil de bine, însã Kylie s-a ales cuo frumuseþe de pierdere de cunoºtinþã. Însã totulpentru artã, nu? Când veþi asculta single-ul sã vãimaginaþi figura palidã ºi stomacul gol care au creatsound-ul suav si fãrã oxigen.

CRISTINA FRATU

La mai bine de un secol ºi jumãtate de lainventarea lor de cãtre Nicephore Niepce,aparatele fotografice cu peliculã sensibilãsunt nevoite sã lase locul noilor metode elec-tronice de înregistrare a imaginii. Este vorba,desigur, de camerele foto digitale, ajunse ºipe piaþa româneascã, dar încã la preþuri pro-hibitive (un aparat de mare rezoluþie, între 3,2 ºi 4 megapixeli, se vinde cu 10-12 mil-ioane de lei).

La inventarierea, proiectarea ºirealizarea acestor moderne ustensile, o con-tribuþie esenþialã a avut-o compatriotul nos-tru, inginerul electronist Alexandru ACIU.El a rãmas în 1990 în Statele Unite. Pentruinvenþia sa a primit marele premiu “HaroldE. Edgerton”.

În S.U.A., ACIU a proiectat o camerãdigitalã bazatã pe senzori CDD, iar dupã ceaparatul a intrat în producþia a înfiinþat com-

pania “Vision Research Inc” specializatã înfilmãri digitale ultra-rapide ºi a obþinut unpatent pentru achiziþionarea de imagini ultra-rapide. ªtiind cã sezonul pentru aplicaþiilede imagini foarte rapide are limite, în 1998a finalizat un nou concept: senzorul CMOS– primul senzor proiectat specific pentruvitezã foarte mare, multiport, cu declanºaresincronizatã.

Cu echipa sa de cercetãtori, din care maifac parte încã 2 ingineri români, Petre Pop ºiRadu Cârlan, a realizat camera digitalã“Phantom v4.0”, prima din lume capabilã sãcapteze imagini digitale la rata de 32.000imagini color pe secundã, cu timp deexpunere de cinci microsecunde. Astfel,camera poate înregistra imaginea unuiproiectil supersonic, folosind numai luminasoarelui.

Maior Ion PAPALEÞ

CEA MAI PERFORMANTÃ CAMERÃ DIGITALÃ

SS HH OO WW BB II ZZ

Pink va juca într-un filmdespre Janis Joplin

Ronan Keating în recital la“Cerbul de Aur”

Metode desinucidere la Kylie Minogue

DE LA LUME ADUNATE- Cum faci o vacã sã latre? - Vii beat mort acasã la 4 dimineaþa!

☺Itzic si Moise pe plajã în Tel Aviv.... Itzic stã pe nisip la soare si Moise pe

malul mãrii cu apa pânã la genunchii… - Itzic, sã ºtii cã nivelul apei e foarte

jos!!!! La care Itzic rãspunde cu grabã: - Cumpãrã, cumpãrã!!!!

☺Se face un sondaj de opinie pe plan mon-

dial si iatã ce au rãspuns majoritatea oame-

nilor din diverse pãrþi ale lumii la întrebarea:“Ce pãrere aveþi de lipsa alimentelor dincelelalte þãri ale lumii?”

America: “Ce sunt alea celelalte þãri alelumii?”

Africa: “Ce sunt alea alimente?” Europa de vest: “Ce este aceea lipsã?” Europa de est: “Ce este aceea pãrere?”

☺Ardeleanul povesteºte aventurile de la

vânãtoarea de melci: - No, ºi am vãzut io melcul ºi, când dau

sã pui mâna pe el, melcul tzushti!Cristina FRATU

Symantec, compania de soluþii de securitate, citatã de site-ul web AgoraNews, a declaratcã, în urma analizelor efectuate, crede cã a descoperit primul virus informatic ce vizeazã sis-temele de operare Windows pe 64 de biti, virus ce a primit numele W64.Rugrat.3344.

Oficialii companiei au subliniat cã ameninþarea este de tipul celei provenite din parteaunui vierme informatic care are ca scop evidenþierea existentei unor vulnerabilitãþi existenteintr-un anume tip de sistem, nicidecum ca fiind un virus ce se rãspândeºte necontrolat.

Oliver Friedrichs, senior manager al Symantec’s Security Response Team, a declaratca W64.Rugrat.3344 poate ataca cu succes fiºierele Microsoft Windows pe 64 de biti. Totel a adãugat cã virusul nu infecteazã fiºierele pe 32 de biti ºi nici nu ruleazã pe sistemeleWindows pe 32 de biti.

W64.Rugrat.3344 a fost scris în cod de asamblare pentru IA64 (Intel Architecture) ºiinfecteazã fiºierele executabile IA64, excluzând fiºierele dll. Specialiºtii au menþionat caW64.Rugrat.3344 infecteazã fiºierele aflate în acelaºi director cu virusul, precum ºi pe celedin subdirectoare. Symantec ºi-a actualizat linia de produse Norton AntiVirus pentru adetecta acest virus.

Nici Microsoft ºi nici Intel nu au fãcut comentarii, a mai precizat AgoraNews. (D.A.)

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

Electronic Arts au încheiat un contract cuBrooke Burke pentru apariþia acesteia în NeedFor Speed Underground 2, actriþa interpretândrolul unei organizatoare de curse ilegale demaºini, pe numele ei Rachel, care îi promoveazãpe noii veniþi. “Sunt absolut dependentã de adren-alinã când merg cu maºina, aºa cã a ajuca în NFS2 este o încântare pentru mine!”, a declaratBrooke ale cãrei superbe poze le puteþi vedea pewebsite-ul ei.

Aceastã continuare pentru Need for SpeedUnderground va conþine noi moduri de joc, noiposibilãþi de setare a motoarelor ºi peste 30 demaºini licenþiate.

Jocul este produs de catre EA Canada si esteaºteptat pe 17 noiembrie pentru PC, Playstation2 si Xbox.

Spider-Man 2 The Game în România

Distribution SRL ne-au informat cã Spider-Man2, un nou joc de la Activision, care îl are ca person-aj principal pe Peter Parker, va fi lansat la jumãtatealunii iulie, urmând sã fie disponibil ºi în Româniaîncepând cu 20 iulie. “Sloganul jocului - Poþi mergeoriunde. Poþi face orice. – reflectã perfect modul încare se vor desfãºura lucrurile în Spider-Man 2 TheGame, cu o graficã 3D bine realizatã ºi detaliatã, cuposibilitatea de “a zbura” între clãdiri agãþaþi de unfir de pânzã de pãianjen ºi cu un soundtrack pemãsurã. Gameplay-ul permite libertate absolutã demiºcare ºi de decizie, iar luptele corp la corp promitsã fie cel puþin spectaculoase. În plus, miºcãrilespecifice Omului Pãianjen (mersul pe pereþi,“zborul” agãþat etc.) vor face deliciul tuturor faniloracestui faimos personaj inspirat din revistele debenzi desenate Marvel”.

Spider-Man 2 The Game va fi disponibil din 20iulie 2004 pentru PC (29,9 EURO + TVA), Sony

PlayStation 2 (41,9 EURO + TVA), Microsoft Xbox(41,9 EURO + TVA), Nintendo GameCube (41,9EURO + TVA) si Nintendo Game Boy Advance(37,5 EURO + TVA). Jocul va fi în limba englezã,iar manualul a fost tradus ºi va fi disponibil în limbaromânã.

Record de vânzãri pentru Pokémon Colosseum

Nintendo GameCube a anunþat cã, în urmalansãrii lui Pokémon Colosseum (joc aparut pe14 mai), ºi-a dublat într-o sãptãmânã cota pe piaþade gaming hardware în Europa, de la 16% la 32%.De asemenea, în Europa s-au vândut peste 3,3milioane de exemplare ale jocurilor PokémonRuby ºi Pokémon Sapphire, întreaga francizãPokémon (primul titlu fiind lansat în octombrie1999) generând încasãri de 15 milioane de dolari.

CRISTINA FRATU

DISTRUGÃ-TORI

IMPRIMAT

NEBUNARIÞÃ

DAMBLAGIU

STAU ÎNGURÃ

A RÂNJI

CAPSE

DESPIC

RUSALCÃ

MEDICINANASULUI

INTRIGI

A ORIENTA

GÂZI

ECHIPÃITALIANÃ

LEGÃTURÃ

ÞÃRM

ÎNDURARE

ORGANOLFACTIV

CAPITALAALBANIEI

A VIRARÃSÃRIT EPOCÃ

A SELECTA

CUORE!

SOLEMN

SCLIPIRERÂND

CORPCERESC

BROOKE BURKE SEMNEAZÃ PENTRU NEED FORSPEED UNDERGROUND 2

Cyyberzone:

A APÃRUT PRIMUL VIRUS PE 64 DE BIÞI

Rezolvarea integramei din nr. 11 (151)

V-V-L-L-N; CALIFICARE; TARAGANAT;RAMASAGURI; MURATURI;

MARE-ULITA; TI-ERA-AL; ROTULA-A-E;RODA-STAN; TIRANIZARE.

Rãspunsurile testului din nr.11 (151) 15 iunie1. În jurul anului 1690, sunt atestate primele cinci

cuptoare.2. Din anul 1789.3. Cel mai nordic sat este situat în Oceanul Artic, la

78040’ latitudine nordicã ºi 12030’ longitudine esticã,pe þãrmul unui fiord norvegian.

Cel mi sudic sat este Puerto Williams ºi se aflã sit-uat la 550 latitudine sudicã ºi 670030’ longitudine ves-ticã, din sectorul chilian al arhipelagului Þãrii de Foc.

4. Urmându-i pe arabi, europenii denumeau în alge-brã mãrimea necunoscutã prin cuvântul lucru (în ital-ianã, cosa). Astfel, partizanii algebrei erau numiþi“cosiºti”, iar în germanã, algebra se numea “Kossichekunst” (”arta cosistã”).

5. Începând din anul 1470.6. H. SANIELEVICI (cf. “De la Maiorescu”, I, 299)

Selecþie: maior Ion PAPALEÞ

VERIFICAÞI-VVÃCUNOªTINÞELE!

1. William Ged (1690-1749) a brevetat în 1725 pro-cedeul tehnic al stereotipiei. Din ce an a fost utilizat întehnica tipograficã cliºeul de zinc pentru imprimare?

2. Ce localitate a fost denumitã “polul ploii”,deoarece înregistreazã cea mai ridicatã medie anualã aprecipitaþiilor?

3. În lucrãrile cãrui matematician apare pentruprima oarã simbolul radicalului?

4. ªtiþi care fizician a demonstrat experimental, înmod spectaculos, existenþa presiunii atmosferice?

5. Care este denumirea celei mai vechi specii dehominid cunoscutã pânã în prezent în Europa?

6. Puteþi preciza numele celui care a spus: “Cu câtse adaugã experienþa vieþii, cu atât pun caracterul maipresus de ºtiinþã ºi de talent”.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/V Bucureºti, Fax 410.20.53, telefon 01/420.49.13; 01/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

B 0064404; C. 12/2004

Tipografia U.M.02214Tipografi

M.m. Marian ArdeleanToma Barbuint. 0129

ISSN 1582-1269

Redactor-ººef Mr. Ion Papaleþ 0307Secretar de redacþie

Mr. Dragoº Anghelacheint.0227

Secretariat tehnic de redacþie Marilena Olteanu (tehnoredactor) int.0112Gabriela Teodorescu (dactilograf) int.0112Daniela Dumitraºcu (corector) int.0743

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strictpersonal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a per-cepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi adatei apariþiei publicaþiei.

Redactori Cpt. Adriana MunteanuCpt. Gabriel PãtraºcuCristina Fratu

int.0156

Interviu realizat cu domnul colonel Dorin ZAMFIR, comandantul Colegiului Militar Liceal “Dimitrie CANTEMIR”

- D-le colonel, în data de 17 iunie 2004s-a încheiat anul de învãþãmânt 2003-2004.Ce a însemnat acest an pentru Colegiul Mil-itar Liceal “Dimitrie Cantemir”, de laBreaza?

- Un an ºcolar obiºnuit cu multe realizãri,concretizate într-un procent de promovabili-tate de peste 98%. Cu un numãr de 54 de pre-mii ºi menþiuni la olimpiadele ºcolare. Cuºapte clase care au obþinut la sfârºitul acestuian ºcolar, medii de peste 8.60 ºi cred eu, cãcel mai bun rezultat al nostru este faptul cãam avut patru participanþi la olimpiadanaþionalã ºcolarã, inclusiv cu opþinerea unordistincþii la aceastã competiþie ºcolarã. Un anbogat, un an care vine sã confirme interesul,profesionalismul cadrelor care îºi desfãºoarãactivitatea în aceastã instituþie dar, ºi val-oarea elevilor pe care i-au instruit.

- În curând absolvenþii anului patru vorsusþine douã probe de foc ºi anume:bacalaureatul ºi admiterea în instituþiilemilitare de învãþãmânt superior. Cum suntpregãtiþi sã abordeze aceste douã probe?

- Întâmplarea face ca luni, 14 iunie 2004,noi sã fi avut consiliul de administraþie încadrul cãruia am analizat stadiul pregãtiriiabsolvenþilor pentru examenul de bacalaure-at ºi concursul de admitere în instituþiile mil-itare de învãþãmînt superior. S-a afirmat ºiacolo, ºi o susþin ºi în cadrul acestui interviu,cã nivelul de pregãtire e corespunzãtor, unnivel care ne dã speranþe pentru reuºita labacalaureat ºi în special la concursurile deadmitere.

De fapt, pregãtirea pentru bacalaureat ºi

admiterea în învãþãmântul mil-itar superior a început încã dinclasa a noua, mai mult decât înanii anteriori am accentuatpregãtirea centralizatã cu ele-vii anului patru în aceastãperioadã ºi aº aduce ca argu-ment în sensul celor afirmatecã la disciplina matematicã amorganizat pe parcursul anului2003-2004, douãzeci de eval-uãri ºi simulãri în perspectivaexamenului de bacalaureat ºi a

concursului de admitere. Am spus cã sperãmîntr-un rezultat bun la cele douã probe.Garanþie în acest sens stã ºi valoarea deansamblu a promoþiei, profesionalismul celorcare s-au ocupat de pregãtirea lor. Însã avemºi anumite rezerve dat fiind faptul cã faþã deanii anteriori numãrul locurilor scoase la con-curs cel puþin pentru admiterea în învãþãmân-tul militar superior este mult mai mic. De alt-minteri ºi instituþiile militare de învãþãmântcare au scos locuri la concurs s-au diminuatîn ultima perioadã. Cred eu cã vom avearezultate potrivit muncii ºi aºteptãrilor noas-tre.

- Veþi avea o nouã sesiune de exameneprivind admiterea în colegiu. Ce mãsuri aufost luate în acest sens?

- Pentru cititorii dumneavoastrã este binede cunoscut faptul cã în acest an concursul deadmitere se desfãºoarã în perioada 25-28iunie 2004. Mãsurile pe care le-am luatvizeazã atât pregãtirea materialã a concursu-lui de admitere, cât ºi elaborarea docu-mentelor care sã facã posibilã desfãºurareaacestei activitãþi.

Încã din luna aprilie a acestui an am elab-orat metodologia desfãºurãrii concursului deadmitere iar partea logisticã este în curs definalizare. Am menþinut o permanentã legã-turã cu Centrul Zonal de Selecþie ºi Orientarecare funcþioneazã în aceastã cazarmã ºi la oraactualã avem informaþii potrivit cãrora laconcursul de admitere vor participa 560 decandidaþi. Este un numãr care menþine sauam putea spune cã reflectã interesul crescutal tinerilor pentru aceastã instituþie militarã de

învãþãmânt. Cred cã sub aspectul pregãtiriiputem începe concursul de admitere ºi mâine.Ne aºteptãm candidaþii ºi prin modul lui depregãtire, derulare cred cã vor intra în colegiucei mai buni dintre cei buni.

- Câte locuri va scoate colegiul anulacesta la concurs?

- Ca ºi în ultimii ani se vor scoate la con-curs în acest an o sutã de locuri. Fetele ºibãieþii care participã la concurs au posibili-tatea sã fie clasificaþi în raport de media lorde admitere. Nu sunt scoase la concurs locuriseparate pentru fete.

- Viitorul an patru va efectua în curândo excursie de studii. Ce obiective are aceastãexcursie?

- De fapt, din denumirea activitãþii -excursie de orientare ºcolarã ºi profesionalã- reies obiectivele. Potrivit documentelor deplanificare se vor vizita instituþii militare deînvãþãmânt, se vor vizita unitãþi militare ºi,de asemenea, obiective turistice de pe traseuºi din localitãþile de reºedinþã. În primul rânddorim sã îi familiarizãm pe elevi cu acelecondiþii specifice instituþiilor militare deînvãþãmânt, sã cunoascã la faþa locului careeste specificul unor unitãþi mecanizate de tan-curi sau de alte specialitãþi. Toate acestea înideea ca în anul ºcolar viitor, elevii sã poatãsã opteze în cunoºtiinþã de cauzã pentru insti-tuþiile militare de învãþãmânt ºi mai târziupentru armele ºi specialitãþile pe care le con-siderã cele mai potrivite personalitãþii lor.

- Elevii anilor doi, trei ºi patru deînvãþãmânt vor pleca într-o binemeritatãvacanþã. Ce le uraþi în acest sens?

- Venind dupã un an de activitate rodnicãîn care eforturile au fost susþinute ºi con-stante, în primul rând le-aº dori sã aibã posi-bilitatea sã îºi refacã forþa de muncã. Sã se ºidistreze pentru cã sunt la vârsta în care acestobiectiv este în permanenþã prezent în pre-ocupãrile lor. Le urez multã sãnãtate, feri-cire, sã lege noi prietenii. Le doresc ca dupãvacanþa aceasta sã vinã cu bateriile încãrcate,sã abordeze cu mai mari ºanse de reuºitã anulºcolar care urmeazã.

Cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

U N A N B O G A T L A B R E A Z AINTERVIUL NOSTRU Curierul ARMATEIPagina 16

Nr. 12 (152) din 30 iunie 2004

AR