NORMATIV

PRIVIND CONDifIILE TEHNICE $1 METODOLOGIA DE TESTARE A

MATERIALELOR ANTIDERAPANTE $1 A FOND1-NTILOR CHIMICI UTILIZATE

PENTRU INTRETINEREA DRUMURILOR PE TIMP DE IARNA

lndicativ: NE 030-2004

50

CU PRINS

CAPITOLUL I. Gencralitati ........................................................... 53 Sectiunea l. Obiect �i domeniu de aplicare ........................... 53

CAPITOLUL II. Presc1ip�ii gcocrale ............................................. 54

Sectiunea l. Mctode folosite pentru prcvenirea �i combaterea poleiului ;i a gbetii ........................................................... : ............... 54

Seciiunca 2. Tipuri de materialc antiderapante, domeniul de utilizarc, lehnici �i conditii de aplicare ............................................ 55

Sectiunea 3. Fondanti chimici utilizaii pentru intretinerea drumurilor pe timp de iama; Principalii fondanti chimici utilizati m tara noastra; Domenii de utilizare, tchnici �i condi�ii de aplicare ............. 57

Sccfiunca 4 . .Amestecuri de matcrialc chimicc �i antiderapante. Materialelc utilizatc in amestecuri, dozajc, conditii de aplicarc ............ 60

CAPITOLUL III. Caracleristicile materialelor antiderapante �i a fondaniilor chi mici ............................................................................ 61

Sectiunca 1. Caractcristicilc fondantilor chimici . Metodc de deterrninare ......................................................................................... 61

Scctiunca 2. Caracteristicilc matcrialelor antiderapante: Metode de determinarc ..................................................................................... 64

CAPITOLUL IV. Controlul calitiqii ............................................... 66 Sec{iunca 1. Controlul calitaiii agregatelor naturale de

balastiera ............................................................................................ 66 Sectiunea 2. Controlul calitatii agregatelor naturale de

carierii ................................................................................................. 67 Sectiunca 3. Controlul calitatii clornrii de calciu ................... 69

'

Sectiunca 4. Controlul calitapi sarii geme industriale ........... 69

CAPITOLUL V. Transport �i dcpozitarc ........................................ 70

51

CAPITOLUL VJ M· · d . b . � . asun C tehmca securitatii muncii $i p�OR.'1ATIV PRTVTND CONDfflll.E TEHNlCE SIcare trc me avute lfl vedere la trans ortul d . . lETODOLOGIA DE TES'IARE A �'.l\TERIALELOR

materialelor antiderapante . f; d p

. ' c�o�i�area $I manipular4!1-TIDERAPANTE SI A FONDANTILOR CTTIMin lndicath. XF 030-2004$I a on an{dor ch1m1c1 ......................... 7 Uf[LIZATE PENTRCJ L'ITRETINER�A AXEXA 1. NOTA TH $I TERMINOLO . . ___ o_R_UMURIL ___ oR_Pli_: ·_rni_IP_o_E_rA.R:_�_A __ __,_ ______ _.. GIE ................................... 74AXEXA 2. REfERlNTE .................................................................. 71AXEXA 3: METODOLOGlA DE DETERMINARE A CON NUTULUI IN HEXACIANOFERAT II SOLUBIL IN AP -

Tl.

52

CAPITOL UL I A .......... 7

GENERALIT A TI

Sectiunea 1

Obiectul �i dorneniul de aplicare a normativului

Art. 1. Prezentul normativ se refera la condiliile tehnice $i tetodologia de testare a materialelor antiderapante $i a fondantilor 1imici utilizate pentru futretinerea drnmurilor pe timp de iarna.

Art. 2. Pentru prevenirea $i combaterea poleiului, straturilor de neat.a sau zapada, formate pe partea carosabila se folosesc�materiale oti�rapante (nisip, criblura, zgura granulata), materiale chimice '1aCl, CaCh) sau�estec al acestora in diferite propoqii.

Aceste materiale, pentru a putea fi utilizate la mtrefinerea rumurilor pe tirnp de iama, trebuie sa fodeplineasca anumite caracte­stici tehnice $i de calitate.

53 -- c.

'-

CAPJTOLUL JI

PRESCRIPTII GENERALE

Secpunea I

Art. 9. Straturile de zapada 1mbibatc cu apa. rezultate 1n urma :atamentelor chimice, se vor indeparta de pe partea carosab1la cu jutorul utilajelor dotate cu lama �i perie, pcntru a evita fonnarea faga­elor sau a ghetii.

Metode folosite pentru prevenirea �i combatereapoleiului �i a ghefii.

Art. 10. Combaterea stratificatiilor de gheatfi-zapada ce apar in azul alternantelor de temperatura se face prin aciiuni mccanice cu ratamente chimice .

. A�t. 3. M_�t�dele folositc pentru prevenirea �i combatd Art. 11. (1) in functic de felul stratului superior (zapada saupolemlm, a ghet11 �1 a zapezii batatorite constau m: �eata), actiunile cornbinatc se desta�oara astfel:

a) raspandirea de materiale chimice; a) daca stratul superior este din zapada, se procedeaza la inde-b) raspandirea de materiale antiderapante; ,artarea mecanica a acestuia, apoi se efectueaza o raspandire de c) actiuni combinate. nateria1e chimice; Art. 4. Raspandirea preventiva a materialelor chimice �i antidl b) daca stratul superior este format din gheatfi, se executii mai

pant: reprezinta rnetoda de lucru prin care impra�tierea se face inafltai o raspandire de_ mat�ri�le chimice pan� I� topirea ac�stora� �i du�as�u m tunpul �nor fenomene meteorologice speciale (polei, gheJ,ceea se procedeaza la inlaturarea mecamca a stratulut urmator dmrunsoare) definite conform Instructiei indicativ 525-2000 pentru a�pada. duce _ _ cat mai mult fonnarea pe suprafiita paJ1u carosaf:>il; a poleiuJ (2) Dupa curatirea part.ii carosabile se va executa un tratamentghefn sau straturilor de zapada. ,reventiv cu materiale chimice tn situafia 1n care prognozele

Art. 5. Raspandire� preventiva se poate efectua atat rn tinfeteorologice anticipeaza ninsoare sa� conditii _de_ polei: . feno�enelor meteorolog1ce (mai pufin pe timp de viscol), cat �1 Art 12. Combaterea lunecu�ulm la podun �1 pasaJe demvelate cazu!_m care prognoza meteoroJogica generala indica aparitia poJeiuF poate face prin:ghetn sau a ninsorii. a) procedee bazate pe utilizarea materialelor antiderapante;

�t. 6. In perioada ?e timp in care se manifesta variatii de te. b) procedee bazate pe �tilizarea mate�iale_l�r :h�ce� _ . �ra�r� (de la tem�ratun pozitive in timpul zilei, la temperaturi nq . �) pr�cedee bazate pe �globarea unu1 ad1t1v m 1mbracammtea t1ve m �unp�l nopfu�, se e�ectueaza raspandiri preventive in dozajeD1tummoasa de pe pod (pasa!); V •

• • se stabiles� m fu�cf1e de tipul materialului chimic �i antiderapant d) procedee bazate pe mcalzuea suprastructum.care se acponeaza.

�· 7. Raspandirea materialclor chimice in scopul combate Secpunea 2 stratunlor de zapada, gheafa sau polei existente pe partea carosab1 Tipuri de materiale antiderapante, domeniul de se va face in funcfie de grosimea stratului �i ternperatura atmosferi� utilizare, fehmc1 �· cond1filae aplicare

�t 8. in cazuJ in_ care �o s��a raspandire nu este suficiei Art. 13. Materialele antiderapante sunt utilizate de regula mpentru d1sloc�a stra�lm d_e zapada m�esa� :au de gheafa, raspandiiurrnatoarele situatii: 8: v� repeta 0_n de cata on va fi nevo1e pana la curatirea completa a) pe sectoarele de drum cu imbracarninti din beton de cimentpartu carosab1le. . � v •

54

cu o vechime de pana la 5 am;

SS

b) d . . pe P? un �1 pe sectoarele de drum cu 1mbracamin�i bin, Art. 22. Combaterea lunecu�ului la poduri si pasaJe denivclatenoase putem1c afectate de fi · - - . .

)

P l d � isun, crapatun, faiantari sau degraC poate face prin procedeul bazat pe ut1hzarea marerialelor anttdcra-

rovoca e e mghet- dezghet· . . . 1 l

. bl . I - p

� . ., ,ante �1 anume: n1s1pu natura , en ura �1 zgura granu ata. entru

d c) pe ���n.le pictruite, in special i'n curbe �i pe se

ctoarettraturile de gheaµ sau zapada iodesata in grosime pana la 1 cm, se

��m �u dech�it�t1 accentuate, undc deszapezirea se face in ,ecomanda utilizarea a 100 ... 200 g/m2, dozaj ce se poate mari la

0 1��uit cu utilaJe �enilate �i cu pastrarea unui strat de zapa<f 50 ... 300 g/m2, pentru grosimi mai mari. grosime de 2 .. .4 cm; Art. 23. Procedeul de la art. 26 are un grad redus de utilizare din

d . d) pe drumurile nationale de nivel III de viabilitate �i pe d.rumrauza eficacitafii redusc �i a di ficultafilor pentru indepartarea

e mteres local; naterialului de pe pod. e) pc drumwi urbane (pe trotuare).

-Art. 14. Aceste rnateriale tmpra�tiate pe su rafata d

Secpunea 3

rnaresc coeficientul de aderenta mtre cauciucu . . £.u ' ru

llli Fondanp chimici utilizap. pentru intrep.nerea

�Materialele antidera ante fi 1 _n �1

. m: . ·- - drumurilor pe timp de iarna

pietri� sort 4-8 balast sort 0_8 P _

d �ite sunt. 01�1P_ soz: Princg>alii fondanti chimici utilizaf(in tara noastri,..;

fiira particule fine cu procentut' dzgur

fr a _ e . al granulat:a $I cnli domenii de utilizare, tehnici �i conaifii de aplicare

o/c A _

e actmn1 sub I mm mai mic dt 0 pe�tru a nu fi. �departate de pe drum de pneuri $i curentii de a Art. 24. (1) Principalul fondant chimic utilizat 1n loate ta.rile

f; �Nisipul are proprictati antiderapante moderate darfSte clorura de sodiu gerna, marina sau obpnuta sub vid s�b forma

oarte 1un_pen� g?eata umeda, fu c.:antitate de 100 ... 350 g1:U2. 1sca�__,..Q!eumezi� sau sub forn:a de sararnura. �e rnai fol�se$te s�b

c

rt.� Lirn1tele granulomctrice ale materialului antidera forma de saramura sau granulara clorur.! de calcm (CaCl2) m funct1e

� arc se �phca pe suprafata drumului cu zloata trebuic sa .r}e temperatura suprafetei carosabilului.

rntrc O �� 4 mm sau O �i 8 mm; iar pe drum cu polei e se si (2) in tara noast.ra fondantul chimic eel mai des utilizat est: sa�

granuloz1tate 4-8 nun. 5 recom'\ema industtiala o6tinuta prin rnacinarea $i sortarea sarii naturale.

Art. 18. Nisipul este folosit fo principal pentru d 1 .. -Art. 25. San�a (NaCl) are o buiia eficacitate cand se aplica la

pe un �m. cu po lei sau zapada, actioncaza irned. : �e �ce_ m:--c\mperaturi de pana la -10 °C, iar CaC� la temperaturi de -l0°C.

dar cxist:a nscul de a fi arnncat de pe drum dac� ta

tupa raspan�ctiunea de topire a zapezii $i a ghetii sub actiunea CaCl

2 este mai

A t 19 N' . a aces a cste uscat 'dv d A N Cl d . - . . d . - J d' l (

. r · · 1s1pul rnai poate fi utilizat $i A - 1 ·t 1 ·.rap1 a ecat a a atonta ererg1e1 egaJata a IZO vare react1e

70 ... 160 °C. mca 21 a temperatu.n;xoterma), m timp ce dizolvarea NaCl este endotermica.

Art. 20. Utilizarea nisipului nu este fi . � . Art. 26. Sarea se folose$te pentru a preveni formarea ghefii,

trafi · t e 1c1ent:a pe drumunle A • gh '- - A d - - .. .

1c m�ens... pentru a mmma eata 1ormata, pentru U$urarea m epartaru mecan1ce,

<Art. 2VCantitatile med ii de rn t . 1 .d precurn $i pentru a preveni transforrnarea zapezii 10 gheata.

unpra�tie pentru combaterea alunec- .. a crhi� e

1a1nti

_ erapante care Art. 27. Sarea poate fi aplicata ca atare (sub forma granulara,

) . . am ve 1cu e or . - -- -) A b. · 1 d I · � a ms1p I 00 .. .350 g/m2· · preumezita sau saramura sau m com mat1e cu c orura e ca crn m

b) zgura granulata 1 oo.' .. 2oo g/m2•

proporf1ile prezentate fu tabelul I.

c) pietri� sort 4-8, 200 . . .400 g/rn<'

S?

-----� I

Tcmperatura I Natura sari! I

De la 0° la -3°C NaCl De la ·3°C la -6°C �aCI

De la -6°C la - I 0°C 2/ NaCl 1/3 CaCI, 1/2 NaCl De la · I 0°C la -1 5°C 1/2 CaCJ,

Sub ·15°C Ca Ch

fabell . V b I l . . � - ... d . !\NI) 52"

e 1ama com aterea um.:cu$u u1 �1 a m1aoe1.1rn m icat1v 1 _

Dozajul in g/m· dupa _QQ., prevede condiii 1le de aphcare in fu11q1c de Kmp(;ratura ::;uprafotc.,0

l>roslmcn �loelului ..

sub 2 mm oestc 2 mm "11 ti de rulare �1 conditiilc atmosferice.

Art. 34. Sarea preumczita sc aplica la temperaturi mai ridicate10 la 20 15 la 30 20 la 30 30 la 40

10 la 20 15 la 30

15 la 30 20 la 4-0

20 la 40 30 la 50

-10 °C . Art. 35. Atunc1 cfind se $tic din ump ca va ningc sau va aparea

..

leiul, m majoritatea tarilor sc actioneaza preventiv cu sare preu­

ezita, care asigura un nivel inalt pentrn condi�iile de circulatie (nu0

"'l

Art. 28 p . . _ .. . ste indepiirtat;i de pe carosabil de trafiqi viint), cu un consum redus

. reventiv, pentru ev1tarea fonnam polemlui raspandue sare deNaCl sauNaCl-CaCI se vaface funct· d t � d d . 1 0

2 t1e e emperatura cu un do� Art. 36. Cantitatea medie de sare preumezita care se impra�tie

umiditatii de ,

d" unecu�u ui to\entru combaterea zapezii, ghetii �i poleiului este de 5 ... 20 g/m2 . e or mu a 1 g/m2 pentru a se evita riscurile I I · da

t pe �osea sau m atmosfera in cazul abse t · pita[iilor.

' n,e, Pl'f.\ Art. 37. Saramura de NaCl este luatii din izvoarele naturale sau

Art. 29. In caz de loaie su f: d . . e prepara in unitati de drumuri in concentratie de 22 ... 25 %. Prepararea

P , pra ata rurnulu1 fond foarte rece &. � • 1 . A . · · · V

poate produce po lei o::i este neces � A . . . . 'e 1.ace m vase spec1a e prote3ate 1mpotnva corozmnn, prevazute cu

'I ara remnoirea mtervenfulor cu doZL . A •

- • A •

reduse de sare (sub JOg/m2). -nalaxoare �1 pompe atat pentru ev1tarea segregaru cat �1 pentru

Art. 30. Pentru scopuri preventive nu se recomanda folosut°carcare.

sarii granulate uscate , decat in timpul ninsorilor normal r . . Art. 38. Cantitatile medii de saramura (25 % sare) care se

A 3 . _ . e, m1�hte. _ . b · - · · h · · · I · I ·

rt. 1. Cant1tat1le medii de sare care se Aim y ti. mpr�ne pentru com aterea sau prevenirea zapez11 g ep1 �1 po e1u m

b _ . . . . . . pra� e pentru con _

aterea zapez11, ghetu �1 polemlui sunt urmatoarele: runt unnatoarele:

a) impra�tiere de combatere (curativa): 10 .. .40 g1m2· a) 'impra�tiere de combaterc (curativa): 5 .. .40 g/m2;

b) impra�tiere preventiva: 10 ... 20 g1m2. ' b) irnpra�tiere preventiva: 5 .. .15 g/m2

•

. • Ari, 32. In_ �ltimul timp in Rominia se utilizeazii sarc ii s� Arl 39, Utilizarea fondan[ilor sub fonnll de saramuri (22 ... 25

!0nna preumezna. Preumezirea se realizeaza pnntr-unul din umfo NaCl sau 30 ... 32 % CaCl2) preziota avantajul ca se raspande�te in

toarefe procedee: :antati mici �i ramane 100 % activa pe drum. Instructiunile indicativ

�) in dispozitivul de raspandire prin adaugarea a 1 o ... 30 % aif1ND 525-2000, prezinta recomandarile pentru utilizarea saramurei

la cantJ.taAtea de sare pentru raspandire; ie NaCl cu concentrafie de 25 %.

b) m rezervorul cu sare al vehiculului de raspandire se adaug Art. 40. Atat sarea preumezita cat �i saramura utilizate la

80 ... 100 litri apa/m3 de sare , · · d · - f: d. ·1 b 1 · · d

A ln · ntretmerea pe limp e ,arna ac parte m not e te no ogn ce con uc

r_t. 33. ca_zul_ zon�lor cu vant se recomanda folosirca sarla reducerea cantita!ilor de sare, nocive structurilor rutiere �i vehicu-

ct1a mun or publice pe ttmtelor, precum �i mediului inconjurator. preumez1te. lnstrucimmle pnvind prote t· dru ·1 · ·

58 59

. Ar�. 4�. Pr��enirea formani poleiului �i gheti i pe poduri Art. 47. (1) Cantiriitiie med ii de a�eo:;tec n�sip �� sarc (20 �1c real.1zeaza prm ut1hzarca produselor chimice (fondanfi): clorura.re) care se impra$tie pentn, combaterea �1 prevemrea zapez11, ghetu sodm sau clarura de calcium functie de temperatura sub forma soJ.irpoleiului· sunt urmatoarele: preumezita sau sub forma de saramura. a) impra$tiere de combaterc (curativa): 100 ... 200 g/m2;

. Art. 42. Dozajele produselor chimice aplicate pe poduri st b) impr�tiere prcventiva: 50 .. . 100 g/m2.

• • • _ funct1e de trafic �i de tipul tratamentului, astfel: (2) Se utilizeaza 100 . . . 200 g/m2 amestec, canhtatea ma1 1:1'.caa) pentru tratamente preventive se recomanda un doza · �ntru straturi subtiri de gheafa, iar cea mai mare pentru zone entice

10 . . . 20 g/m2; J ntersectii, declivitati sporite, curbe cu raze mici etc). b) pentru tr�ta�e�te curative dozajul se miire$te Ia 20 . .. JO gin Art. 48. (1) Amestecul de mat�r�al antiderapanu�i .

sare in. Art. 43. Raspandrrea preventiva a fondantilor pe poduri poiopoqie de 15 . . .30 % sare la 70-85% ms1p este r�comandaty pentru

as1gura o durata d� actiune .de 24 . . .48 ore $i reprezinta principaJ'Ulllmile de nivel I de viabilitate, la temperatun scazute cand sareapr�ce��u de protect1e a podurllor cu deschideri mici $i mijlocii datoril atare este ineficienta. . . acti�i lor eficace $i de durata, simplitatii aplicarii Jor pe pod �i costul (2) Nivelurile de viabilitate �i de �e�iciu a . d�m�or pe t1mp:edus

.l.Il raport cu alte procedee utilizate. Principalul dezavantaj con� iarna sunt definite conform Instrucf1e1 AND md1cati_y_5J5�00,

m acp�ea coroziva manifestata atat asupra armaturilor cat �i asuj#belul 1. . . .

autoveh1culelor. Art. 49. Amestccarea nisipului se poate face �1 pnn pulvenzarea

Sectiunea 4,

Amestecuri de materiale chimice �i antiderapante.� Materialele utilizate in amestecuri, dozaje,

condifii de aplicare

aramurii pe nisip fo timpul raspandirii pe drum. Aceasta met�da

rezinta avantaje deoarece nisipul devine urned imediat (la raspandrre)

i se folose�te o cantitate foarte mica de sare.

C A P I T O L U L III . Art.

�44. Pentra a i�bunatatii actiunea materialelor antiderapanb CARACTERISTICILE MA TERIALELOR$I a cobor.1 pun��l d� rnghet al acestora m depozit, se pot utili2Jo . .--- -- RMINAREa.mes�ecl!_fl .de ms1p $I m�teriale chimice, proporfia stabilindu-se �TIDERAPANIE, METODE DE DETE

funq1e de tipul materialului chimic . Art. 45. �e�t�curile .trebuie sa fie cat mai omogene pentru t Secpunea 1

nu pro.duce demvelan, grop1 sau faga$e, prin topirea neunifonna a Caracteristicile fondanplor cbimici;

straturilor de gbeata sau zapada tratata. Metode de determinare

fonnar�t

gh

. 4�� .�me.st�c��a nisipului cu sM_e se face pentru a preven1 Art. 50 Sarea gema iridustriala se Iivreaza cu granulatia con-a et11 pe ms1p �1 pentru a cre�te aderenfa nisipului la suprafa� 1 1 : 2 drumulu1· Se re d- - � d' · orm tabe um .

· . coman a raspan rrea pe drumuri cu trafic greu, Ia temperatun co borate, unde utilizarea sarii nu este recomandata.

60 61

Tab( fabclul � -

GranulaJic, mm 0 ... 1 0 ... 2 0 ... 4 - - --

Rest pe sita J 0 ... 10 0 ... 16 0 ... 31,5 16_ Co11dlfii de admisibllitalc

%max. JO Caracteristici

Calitatea I Calitatea II Calitatea I1T

Rest pe sista 2 Clorura de sodiu, % min. 98,75 98,00 96,00

%max. 5 Clorum decalciu, %max. 0,12 0,35 0,50

Rest pe sista 4 Cloruri de mam1cz1u, % max. 0,JO 0,10 0.25

%max. 5 Sulfat de calciu, % max. 0,90 0,90 1,50

Rest pe sista Io 'Trioxid de tier, % max. O,QJ 0,04 0,08

%max. 5 ,_. insolubile m am% max. 0,20 1.20 2,00

Rest pe sista 16 Umiditate, % max. 1,00 1,00 1.00

%max. 5

Rest pe sista 3 1,5 %max.

i! Observa/ie: Datele din tabel, cu excep/ia IUnidita/ii, SU/ll

Rest pe sista 200 5 aportate la substanfa uscatii.

%max. 1« Art. 53. (1) �areA utilizat:a pentru drumuri trebuie tratata cu un uitiv antia lomerant hexacianoferat de sodiu otasiu sau calciu g ( , p )

Observa/ii: ienffu a impiedicafcmiiarea bulganlor. Tratamcntul cu ad1t1v antiaglo-- Cu acordul par/ilor se pot livra <:i alte l ... nerant secaractenzeaza prin continutul in ion hexac1anoferat - Pent I .

v granu a;zz, F (CN) ]4 ] r

�u

. granu a/ra 0 ... 2 mm granulele de 1 ... 2 mm e 6 • . . . . A • • eprezenta mrmmum 30 % din masa lotului iar I IJ (2) Contmutunle mmune m3d1t1v sunt:

0 .. .4 mm granul l d 2 , pen ru granu1e - . c. - 3 g/k l . e e e ... 4 mm vor reprezenta minr··n 30 d. - sare uscata �1 1oarte uscata: m g;otulur · ' um m rn, . _ . _ ' - sare sem1-umeda �1 umeda: 10 mg/kg.

-: La granulafia 16 ... 200 mm se admite O sunragra l . (3) Metoda de determinare a continutului de aditiv antiaglo-ma.x. 5% r nu atre d' I d d. .1. _ � da .

c. _c. · ' nerant m c orura e so m utl 12ata ca ,on nt rutter se 1ace coworm

Art. 51. (1) Ca fondant chimic s .1.� _ 'lF P 98-180 �i este prezentata m anexa 3.

In granula£ille 0-2 �i CPfcare se 'inca:Jeva �� Jr _area g�fi!.aca atr Notii: Metoda de determinare a confinutului_ de aditiv antiaglo­

NormativuI AND indicativ 525_2000 .aza mb

!mite!e dm fig. 43 �erant din prezentul normativ este similarii cu cea prescrisii det ·1 · .

, Jar su 1orma de saram -� poa e ut1 IZa once sort i'n funct-ie de crite ··1 t hn. . . uraJ934-19.

(2) L d t> n1 e e rco-econom1ce ==---:s: d

. . . . a epozitare sarea trebuie sa A d 1. _ _ · Art. 54. Meto ele de determmare a caractenst1cilor pentru sarea condifii:

m ep measca urmato'"\ema industriala sunt conform famiJiei de standarde SR 8934. a) Umiditate: max. I %· Art. 55. Clorura de calciu se fabricii �i se livreaza m 3 sorturi b) Confinut de impuritiifi: max. 4 %. ;ub formii de solutie (sort S), hidratata (sort H) �i sub forma calcinata Art. 52. Caracteristicile fizico-chimice ale sarii e . d . (sort C).

sunt conform tabelului 3. g me m ustna Art. 56. In functie de continutul minim de clomra de calciu,

fiecare sort se livreaza in doua tipuri, conform tabelului 4.

63

Tabet

Sort s H C l'cr. Tip 35 34 67 I 65 96 I 9Ccrt. lichid !impede

Aspect paoii la slab lich1d tulbure masa opalescent compacta bulgari poroj

incolor.i piinii Ia galbenii l Culoare galbu1e sau cenu�ie sau alba-galbuie albii-giilbuie rJ

CCOU$ie verzuie sau cenU$ie la CeOU$1C ro� 2.

. A�t. 57. Conditiil� tchnice de calitate pe care trebuie sa Je � p C

hneasca clorura de calcm sc unpart in functie de sortuJ �i tipul accsC 3.onform tabelului 5. L

Tab el•

Tabelul 6

-�Li mite admisibile _i Metoda de

I Caracteristici nisip sort I balast sort pictri$ dcterminare 0-4 0-8 sort 4-8 Confonn confonn

INormauv ;'!ormat1v conform STAS 730 Granuloz1tatea ANDmd. AND ind. SR(i62 SR 933-2 525-2000 525-2000

Echivalent de nisio minim 85 minim 50 STAS 730 Continut de impuritati

nu se admit nu se -co.rpuri striiine nu se admit admit STAS 4o06mica libera, % max. 0,5 max. 0,5 parti levigabile, max. 2 max. 2 max. 0,3

%

Sort s Tip 35 34

lichid !impede A:;pcct pan.ii Ia slab lichid tulburc

II

67 I 65

masii

C

96 I

Art. 60. Metodele de detenninare a caracteristicilor nisipului t conform STAS 730 �i STAS 4606 cu menfiunea ca la determinarea

�ulozitatiCse vor utiliza sitele cu ochiuri patrate conform SR 933-2. 90,uu

opalescent compactii bulgiiri poro�

Culoare incolorii pana Ia galbeoii !-8

Art. 61. Criblura utilizata ca material antiderapant este sortul , conform SR 667 cu caracteristicile prezentate m tabelul 7.

galbuie sau cenU$ie sau alba-giilbuic alba -giilbu1e � CCOU$1C ver.ruie sau CCOU$ie Ja CCOU$iC f0$cd

*) Nota: in condifiile determiniirii conform STAS 2073-75.

con Art. 58. Metodele de detenninarc pentru clorura de calciu s1form STAS 2073.

Secpunca 2 Caracteristicile materialelor antiderapante· Metode de determinare

' I

Art. 59� �gregatele de balastiera utilizate ca materiale antide1tc sunt: n1S1pul sort 0-4, balastul sort 0-8 sau pictri�ul sort 'ncas�t sau neconcasat) conform SR 662, cu caracteristici confo

pan (co tabc lulu, 6. "

64 ..

Nr.

crt.

J.

2.

3. ·'

4.

5.

6.

Tabelul 7

Caracteristlci I Li mite Metoda de admislbile determinare

Continut de granule care: - mnan pe sita de 8 mm, % max. 5 STAS 730 - tree prin sita de 4 mm, % ma.�. 10 SR 933-2 Conpnutul de granule a!terate, moi, max. 5 SR667 friabile,J><>roase �i vaeuolarc, % Coefieient de form:i, % ma�. 25 STAS 730 Continut de impuritati: - co.rpuri straine au seadmtt STAS 4606 -con\inutul de argil:i (VA) max. 2 SR667 - confinut de frac\1uni sub 0, I mm, % max. 1,50 STAS 730 Uzura cu Jlla.$ina tip Los Angeles.% max. 20 STAS 730 Rezistenta la actiunea rcpetat."I a max. 3 STAS 4o06 sulfatului de sodiu (Na�so.) 5 cicluri , %

65

.\rt 62 Mctod,--l,, ,j ., d ,1 . · " · · '· c CI rnmare 'l carnctenst", J . • ·1.. . • . • • util1LalG ca material antid .. 1-.1p·•nt su t f' S

" ' · K 1 01 cnl.l' . Art. 68. Venficanle pe tot consrau in dt!terminurl.!a carnrtv. , " • " n con onn 1 AS 730 ST.\S . - � . . �1 SR 667. cu mcntiunca ca la de{. . · . _ .. · • · t1c1lor preva7.utc m tabclul 19 dm SR 662 numerele curcnte 3. 7 �1

. 1 · 1.;rrnmarea granuloz1ra111 sc vor uta . 1 b · · · I Sile c cu ochiuri patrate conform SR 0 .. ,.., _2 "· 1ar pentru agrcgate e o imute pnn concasare �1 numcre e curente

7,):) . �. 13.

C A P I T O L V L IV CONTROLUL CALIT A TH'

Art. 69. Beneficiarul produsclor trebuic sa cfectueze vcrificarile: calitate conform planulu i sau de calitate pentru realizarea conditii lor e calitate prcvazute de reglemcntarilc tehnice fu vigoare $i ori de lte ori considera necesar pcntru a realiza lucrari de calitate.

Art. 70. Beneficiarul nu trebuie sa utilizezc produse fara certifi-Sectiunea 1 ate de conformitate a calitatii.

ControJuJ calitatii agreg;teJor t J d . V Art 71. La contractarea produselor, fumizorul trebuie sa prezinte' na ura e e baJastiera ertificarea de confonnitate a calitatii produselor livrate . . 1.

Art. 63. Ve:ificarea calitafii agregatelor naturale de balastt Art 72. Declarafia de confonnitate a calitatii se prezinta de catreutt ;z

a�e ca matenale �nt1derapante se face pe loturi constituite ,imizor la livrarea acestora prin rapoartele de focercare a produselorace a$i fel �e a_�egat $1 sort, prin: vrate. Beneficiarul produselor este obligat sa le verifice prin propriile

- venfican periodice; 1cercari. - verificari pe lot. Art 73. Prelevarea probelor pentru veri ficarile periodice se face Art. 64. Caracteristicile care se verifica sunt cele i ct· t onform SR EN 932-l tabelul l 9 din SR 662/2002.

n ica e Art 74. La recoitarea probelor se intocme$te un proces verbal

1. _ �rt. 65· Verificarile periodice se efectueaza pentru stabiliP care se specifica datele necesare identificarii probelor.ca 1tat11 agregatelor $i au frecvenfa: a) o da�a la un �te1:a1 _de maximum doi ani pentru ex Joatar . - ..

Secpuoea 2 . -cu O product1e anuala ma1 mica de 400.000 ml·

P Cootrolul cahtatu agregatelor naturale de canera b) o data la un interval de maximum cu o producfie anuala mai mare de 400_000

un3

an pentru exploatart . �· .7s. Calitatea criblurii utilizata ca material antiderapant seArt 66 "' ·fi - · ·

m · •enfica pnn· · · ven 1carile penodice se mai efe tu - · d A • calitatea agregatclor se mod"fi -c .�az� 0_n e cate( a) verificari periodice;

. I ica, s-au produs vutun §i/sau crei.:ft b) "fi - . l 1mportante ale apelor precum · � . . V • • v ven 1can pe ot .

surse de agregate naturale . §l mamtea orgarnzam exploatarii tlil Art. 76. Caracteristicile care se verifica sunt indicate in tabelul

Art. 67. (1) Verificarilc se f. 1 . . 12 din SR 667. a) 400 t pentru fiecare sort d:

c

�a�tn;:1 de_ m��mum: Art 77. Verificarile periodice se efectueaza pentru stabilirea

b) 200 t pentru nisip. u pietn§, :lasei rocii $i a calitatii agregatelor.

(2) Aceste loturi nu trebu · - fi . . A

Art. 78. Verificarea calitatii rocii, agregatelor �i pietrei, precumzilnica a balastierei respective

te sa zefi

mat man decat produqia medti stabilirea clasei acesteia, se face la deschiderea exploatarii $i peri-

66

pentru 1ecare sort de agregate. >die:

67

3) o data la un interval de maximum 2 ani, pentru exploa Sectiunea 3

�u o produciit.: anuala egala sau ma1 mica de 400.000 m". Controlul calitatii clorurii de calciub) o data la un interval de maximum l an, pentru cxploatarit

Cl de calciu utilizata ca fondant ruticr, in functi�o productie anuala mai mare de 400.000 m'. Art. 89·

b _orura

se fabrica �i se livreaza in urmatoarcle sortun:79 ,, ·fi - ·1 ·

d. c. · d � . 1. · modul de o pnere, Art. . ven 1can e peno 1cc se 1ac on e cate on ca 1t S 1 t" . . . _ _ sort , so ut1c,

rocn sc mod1fica. _ rt H hidratata;

Art. 80. Vcrificarile periodice sc fac de catre un laborato· _sort c' calcinatii. .

specialitate �i constau din verificarea tuturor caracteristicilor prev� �� 90: Verificarea calitatii produsului se face pe lotun .. in SR 667, tabelul 12. Daca la verificare roca se incadreaza in; Art. 91. Prin lot se intelege: pentru produsu_l sort S, cont�nutul

clasa diferita celei stabilite anterior, vcrificarea se repetii. Daca ei cisteme, iar pentru produsul �o� H �i C, cantttatea de maxnnum

acest caz roca se focadreaza mtr-o clasa diferita, se modifica m con:, 000 kg produs de acela�i sort �1 tip . . .. · - l .. · d ··1 d ·1· d I d · - · 1 ·fica urmatoarelc caractenst1c1. cmta c asa roc11 �1 omenn e e ut1 1zarc a pro use or e piatra natw\ Art. 92. La fiecare ot se ven

Art. 81. Verificarile pe lot sc fac pe Joturi de maximum l 0( a) substante insolubile m apa; pentru fiecare sort de criblura. b) clorura de calciu;

Art. 82. Verificarile pe lot constau in determinarea cara� c) fier trivalent. . . . A t belul 2 din STAS

risticilor prevazute m tabelul 12 din SR 667, nr. crt. 12 .. . 18. Art 93. Celelalte caractc:,15tici� prezen��te_mpe\odic trirnestrial Art 83. Beneficiarul produselor trebuie sa efectueze verifica()73, se garanteaza de pro�ucat�r � 1 se ven ica r

de calitate conform planului sau de calitate pentru realizarea conditiau la cererea beneficiarulm. tru verificarea calitatii se iau

de calitate prevazute de reglementarile tehnice in vigoare $i ori Art. 94. Probele elementare pen

cate ori considera necesar pentru a rea!iza lucrari de calitatc. onfonn S��Art. 84. Beneficiarul nu trebuie sa utilizeze produse fiira cert( Sectiunea 4·

cate de conformitate a calitatii. C trolul calitatii. sarii geme industrialeArt. 85. La contractarea produselor, furnizorul trebuie sa pre� on

. _ . . _ . . . d tr· le utilizata ca certificarea de conformitate a calitatii produselor Jivrate. Art. 95. Verificarea cahtatu sarn geme m us ia

Art. 86. Declaratia de conforrnitate a calitafii produselor se l'rondant rutier se face pe loturi. . ·t t de sare de aceea$i•

- -• •

• A 96 u lot este format dm cant1 a ea , zmta de catre furmzor la ltvrarea acestora pnn rapoartele de rncerca Art. · n . . _ A

• gura zi indiferent dea produselor livrate. Beneficiarul produselor este obligat sa le verifialitate �i aceea$i granula\ie, hvrata mtr-o sm

prin propriile mcercari. ,umarul be�ficiarilor. 1 t verifica granulafia, umiditatea,

Art. 87. Prelevarea probelor pentru verificarile periodice se f� Art. 97. (1) �a fiec:,e � se

r nutul de substante insolubile in conform STAS 6200/3-81 �i SR EN 932-1. ontinutul de clorura �e .s� 1U

��� de producator �i se detenninaArt. s's: La recolfarea prol5elor se mtocme�te un proces ver�- Celelalte caractenstici se g

a cerere . . d strialaambalataseverifica�i stareaambalajelor.(2) Pentru sarea

� �u

area probelor se face conform STAS 10 505. Art.98.Luarea �tlorm

1n care se specifica datele recesare identificarii probelor.

68 69

CAPITOLUL V Art. 105. La sfftr$itut act1vita\i1 de iama. materialcle antide

TRANSPORT SI DEPOZITARE apante ramase neutilizate 1n dcpozitelc mtermediare vor fi adunatc

MAR CARE SI ETICHETARE le pe zona 9i transportate la districte, cantoanc sau pe platforme spe-

A t 99 D . . rial amenajate pentru depozitarea matcrialelor de lntre\incre.

Ill loc

� � . · depozitarea matenalelor chimice granulare se va Art.106. Pentru lucrarile de 1ntrcfirere sc recomanda organizarea

un iente e umczeala $i acoperite tT A d magaziile h 1 1

, u I tzan u-se in acest ,nui depozit central de mare capacitate in cadrul bazelor de desziipezirc

Art'. 1;0�;;; ::�::ele s�u_p!atformele etan�e. ,xistente in nodurilc rutierc importantc, ce va deservi toalc sectoarele

1 V

• • �Zitaru m aer hber este necesara protejle drum aferente. or contra patrunderu ape1 (rezultata d. I .

acoperirea cu p . m P 01 sau dezghet), l Art. 107. La amplasarea depozitelor centrale sau intermediare,

anoun montate etan$ prelate c. 1· d' plastic.

' sau ,o te m maltebuie sii se pnii seama de urmiitoarele aspecte :

Art. 101. Depo ·iar . . . a) sii fie cilt mai aproape de drum, pentru a evita deplasiirile

d 1 .. z1 ea matenalelor ch1m1ce lichide sub fomutile·

e so uiu se poate face in rezervoare cu ca a . '

Art.102. (1) Depozitele t P citate� de l0 ... 20 t. b) sa poata fi U$Of accesibil utilajelor de incarcat $i raspandit;

. pen ru sare vor fi obhgatoriu acoper ) v d v A v · d l ·. cu matenale necorozive la actiunea v . . A

V • c sa nu pro uca mzapezrrea rumu u1,

. t sar11, cu malt1me corespunzata d) v fi 1 A V A

• A 1 . A

pentru mtrarea mijloacelor de tr rt . . . sa e amp asate mtr-o zona m care v1teza vantu u1 este cat

d -anspo �1 a utilaJelor de incarc.a.....-.

V

escarcare, protejate corespunzator de apele d. . . -uiat redusa;

saramura sau solutie din sare vor fi b ti �

dpreJur, iar pen e) sa evite zonele de colectare a apelor rezultate din precipitaiii,

· 1 su orma e rezervoare t..

matenale necorozive ta actiunea sarii revv . . uezghei sau subterane;

ame t , P azute cu m1Jloace f) v - fi .1. A • 1 1 . .

A 1 · (l ·

s ecare a saramurii. sa poata 1 ut1 izate m tlfflpu anu ut �1 m a te scopun ocun

(2) La aceste depozite este necesara t Iv de parcare, de depozitare a altor materiale necesare lucrarilor de

averti . . . mon area p acuteL . zoare �nscnpf10nate cu mentiunea: ,,ATENTIE' SARE rfD

tretmere etc).

DUSTRJALA-PRODUS NEALIMENTAR" . Art. 108. Sarea sortatii pe categorii este depozitatii in magazii

Art. 10_3· Depozitarea materia!elor antiderapante se f de produs finit, puland fi livratii ambalatii in saci sau in vrac.

depoZite man - construcfii acoperite cu iniil\ime cores unz:ce Art.109. (1) Livrarea sarii in saci din material plastic sau hartie

pentru a. perrmte manevrarea utilajelor ii mijloacelor de:... :•impregnatii prezintii avantajul unei depozitiiri In foarte bune condi\ii

cazul cand acestea nu exista, depozitarea se face in aer 1�:r · in toata perioada de iarna, dar necesita un volum mare de munca

platfonne betonate sau asfaltate asigurate pentru scurgerea apel;,'pi

anualii pentru inciircarea utilajelor de riispilndire, determinilnd o

�cope

�tte cu un

. strat de emulsie sau in gramezi mici amplasatc d• intilniere a ac!ionari i acestora.

ungu drumulm. (2) ui scopul men�inerii in stare granulara a sarii este necesar ca,

Art. l04. in cazul depozitarii in aer liber se va proceda tinca de la livrare, umiditatea acesteia sa nu depa§easca 1 % $i sa aiba

amestecul materialului ant' d . ' . v · · ·

e . ta A gh .

1 era pant cu matenalc ch imice, pentru un con\tllut de clorura de magneziu conform tabelulut 3 dm prezentul

vi m epil �1 aglomerarea acestuia. normativ.

70 71

Art 11_0_ {1) in cazul ut1lizani clorurii de calciu fsare d de h1groscop1ca), se recomanda livrarea , . , . d 1 _ . · . c C A P I T O L U L VI

5 6 . . ' m sac1 e 1art1c reallza� r; _str:tur� dm �are dou_a impregnate cu birum. o ambalare MA.SURI DE TEHNIC A SECURITATII MUNCIi

co���ta � clo�ni de c�lciu permitc o dcpozitarc indelungata int $1 PSI CARE TREBUIE AVUTE iN VEDERE LA

1 1�

�1 mai �

Jes �

bfm�re� unor raspandiri corespunzatoare. TRANSPORTUL, DEPOZITAREA $1 MANI-rioada(�a�l;:u

: �c c�lcm hvr�ta in saci nu trebuie depozitata�PULAREA MATERIALELOR ANTIDERAPANTEacest lucru

g e tin:1p. (mai mare decat sezonul de iarna). D $1 A FONDANTILOR CHIMICI

. nu este pos1b1I se utilizeaza butoaiele metat·c � c!ennet1c I e m �t. 1 . . Art 116. � transpo�l, de?°�i�rea �i manipularea mate�alel?r

urmat 11· _Amb_�laJele se marcheaza fn mod vizibil �i dura�ttderapante �1 a fondantilor ch1m1c1 se vor respecta prevedenle dmoare spec1ficafu: annatoarele acte normative : a) denum�ea sau marca producatorului (importat 1 } a) Legea protectiei mediului nr. 137/1975;b) denumrrea produsului;

oru ui ' b) Legea privind protectia muncii nr. 90/1996;c) locul de provenienfii al produsului· c) Nonne generale de protectia muncii NGPM/1996;d) masa neta �i masa bruta·

' d) Nonne specifice de protectie a muncii pentru exploatarea �ie) numarul lotului·

'ntrep.nerea drumurilor �i podurilor Ordin MMPS 357/1998;

f) data fabricatiei; e) Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de

g) termenul de garantie . · trep.nere, reparare $i exploatare a drumurilor $i podurilor Ordin ANDfn cazul ambalajelo · . DI. 16/1999;

,,sare rutiera" $i . t . r pentru sar_e, eticheteie vor avea mentiw f) Norme metodologice privind condifiile de inchidere aArt. 112_ 0

,m ei:zis consum?Iui uma� $i animal". circulafiei �i de instituire a restrictiilor de circula�ie m vederea executarii se face se a t

eP?zitarea maten�elor antiderapante (nisip, criblw.de lucrari in zona drumului public �i/sau pentru protejarea drumuluiconditi·

p ray pe h� �� produs �1 sort, pe platfonne sau silozuri Ordin MT/MI nr. 411 /11.12.2000;

� ��; sa p�evrna impuri_ficarea $i amestecarea acestora. ' g) Ordonanta Guvemului nr. 60/ 1997 privind norme PSI aprobata

certifica:e· 3. !�e�ar� lot de hvrare trebuie msotit de documentulPrin legea nr. 212/1997;

. � cahtatu $I de raportele de incercari intocmite A ft h) Norme generale PSVI 991;mitate cu dispozitiile Iegale tn vigoarc.' rn cont i) Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI;

A�t. 114. TransportuI materialelor chimice (fc d . . h. . . j) Norme de prevenire $i stingere a incendiilor �i dotarea cua matenalelor antiderapante se efectueaza cu . -�n an� c imiciJmijloace tehnice de stingere pentru unitafile Ministerului de acoperite ( vebicule rutiere, vagoane de cale fc : IJ

oa�e e �DSJ»f ransporturi $i Telecomunicatii ( a probate cu Ord. MTTc nr. 12/ 1980).. Art. 115. Fiecare transport va fi A :�

a

d' camioane cisterni Art. 117. Actele normative mentionate la art. (de mai sus) nu

tificare a calitatii intocmite confo d� rns�· 1.� e documente de cdsunt limitative, ele trebuind sa fie completate de unitatile care• nn ispozifnlor lcgale in vigoare. transporta, depoziteaza �i manipuleaza materialele antiderapante �i

fondanfii chimici, cu prevederile din fi$a datelor de siguranfii $i cu masuri suplimentare specifice lucrarilor cu aceste rnateriale .

73

ANE] NOTATII �I TERMINOLOGIE REFERINTE

A1'EXA 2

l Tenn. I · T - � 403211 _·

mo ogia ut, izata rn prezentul nonnativ este conforr Reglementarile la care se face referinta 'in prezcntul normativmt urmatoarele:

d 2._ Tenn�?logianeutilizata m mod curent m domeniul mtrep

d::unlor pnvmd fe�om�nele meteorologice, consecintele ace l) ***

tim ��are� �aficulu1� rutier, asigurarea condifiilor de circula�

***

traricduel

iarnt· a �1 mod� m care fenomenele meteorologice influe�1i

2) ru 1er se regase�te m In tn · · . t

publice pe tim d . - ,, s ict1e pnvmd protectia drumll! 3) ***indicativ AND�- ;2��0aOO

�ombaterea lunecu�ului �i inzapeZJ:

4) ***

5) SR 662:2002

6) SR 667:2001

7) SR 4032-1 :200 I8) SR EN 932-1/1998

9) SR JSO 2483/1995

10) STAS 730-89

l l) SR EN 933-1·.\99?>

Legea protectiei mediului nr. 137/1975. Legea privind protectia muncii nr. 90/1996. Ordonant,a Guvemului nr. 60/1997 pri­vind norme PSI aprobata prin legea nr. 212/1997. Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de ca­litate. Agregate naturale �i piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice gene­rale de executie. Lucrari de drumuri. Terminologie. lncercari pentru determinarea caracte­risticilor generale ale agregatelor. Partea 1: Metode de e�antionare. Clorura de sodiu de uz industrial. Deter­minarea pierderii de masa la 110°C. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate �i drumuri. Metode de incercare. 1ncecari pentru determinarea caracte­I\St\.C\.\or ieometnce a\e a\geiate\01:. A.nahza g1anu\ometnca. Site cie oon.�o\, dimensiunile nominale ale ochiurilor.

Agregate naturale grele pentru mortare $i betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Sare gema industriala.

?S

14) STAS 2073-7515) SR 893416) ST AS 6200/3-81

I 7) ST AS l 0505-76

�ms-� ../

19) Normativ ANDind. 525-2000

20) ***

21) ***

22) ***

23) ***

24) ***25) ***

76

Clorura de calciu tehnica. Familia de standarde. , .... .__ 1; Piatra natural a pentru construe iii. Lrea ��o�elor, confectionarea scctiurusubpn �1 a eprivetclor. Sare (clorura de sodiu). Luarea �i r

ANEXA 3

METODOLOGIA DE DETERMINARE A CONTINUTULUI IN HEXACIANOFERAT II

SOLUBIL IN APA.

marea probelor. 1. Domenio de aplicareCl�rura de sodiu utilizata ca fond Aceasta metoda se aplica sarii pentru detenninarea hcxaciano-rut,er. :rati}or alcalini sau alcalino-pamanto�i solubili 1n apa. fnstru f · · · c,,e pnvmd protect,a drumun 2 p . . . l t d .publice t" d .

:. . nnc1piu me o e1

luncc pl e_ �m � _c ,a��· combater Punerea m evidenµ a ionului hexacianoferat II din sare, prinu�u u, �1 a mzapezm1 . .

Norme ge I d · . )rmarea albastrulu1 de Prusia, Fe4[Fe(CN)

6)3. nera e e protect1c a munNGPM/ I 996.

' 3. Reactivi

Norme specifice de proteqie a mun, tn cursul analizei se folosesc reactivi de calitate analiticapent_ru exploatarea �i intrefinerea drcunoscut.munlor �i podurilor Ordin MMJ 3.1. Apa distilata (sau de puritate echivalenta) 357 I 1998. 3.2. Hidroxid de potasiu, solutie apoasa c(KOH)=O, 1 mol/1 r�_strucfiuni proprii de securitatca mil' 3.3. Acid sulfuric, solufie apoasa c(H

2S0�,5 moVl

c! 1 pcntru lucriiri de intrctincrc. rcpara 3.4. Indicator de c uloare: se dizolva 100g sulfat dublu de �1 e�ploatare a drumurilor �i podurife (II) �i amoniu (sare Mohr), sau 10g sulfat dublu de Fe(IIl) �i amoniuOrdm AND nr. 1611999. alaun de tier), m 200 ml H

2S0

4 �i 200m l apa, apoi se completeza

No�me _ metodologice privind conditi'81la la l litru cu apa.de mch1dere a circulaf iei �i de instirui 3.5. Solufie fosfatata: se dizolva 70g fosfat acid de potasiu a restr}c_f_iilor de circulafie in vcden�PO Jin 50 ml �SO

4 �i 50 m 1 apa, a poi se completeaza pana la 1

excc�ta�11 de lucrari in zona drumu1.itru cu apa. pub�tc �i/sau pentru protejarca drumuh 3.6. Hexacianoferat: solufie etalon, contirund 18g ion hexa-Ordm MT/MI nr. 411/ 11.12.2000. :ianoferat [Fe(CN)l- pe litru.Norme generale PSI I I 991. In funcfie de tipul aditivului antiaglomerant utilizat, se dizolva No�e de. prevenire �i stingere a if35,88 g bexacianoferat (II) de potasiu CKiFe(CN)J3�0) sau 41. l gccnd�ilor �1 dotarea cu mijloace tchnidlexacianoferat de sodiu (NaiFe(CN)6]-lOH2

0), sau 41.64 gde stmgerc pentru unitatile Ministeru1'1exacianoferat de calciu (CailFe(CN)6]-llH20) Ill 800 ml apa. Se

(de Transporturi �i Telecomunicapompleteaza pana la 1 litru cu apa. Se conserva ferit de lumina. aprobate cu Ord. MTTc nr. 12/1980 3.7. Hexacianoferat: solutie etalon, continand 0,18 g ion

hexacianoferat pe litru.

77

ita crer ic dupa care sc lasa 2 minute in1tor de culoare (3.4). Sc ag g ' · - dcrnt �i scSe introduc I() ml ,;;nlutie de hcxacianofcra conform net S dauga 20 ml solunc fosfatata (3.5), se agita mo '

intr-un balon cotac de J htni Adaugati I 0ml KOH apoi compleipausl.

e a_ la volum cu apa:

l _ :,mp eteaza vo urn cu apa. M- ea spectrometrica . _

3.8. Clorura de sodiu (fara ferocianura). 4·2· as�r;r . ute se efectueaza masurarea spectrometnc� (se

Dopa mm ' . . .1 . 1 c trometru\ui, la lung1mea4. Aparatura :iasoara absorbanta solu\1e1) la m1J ocu sp c

. . ·n raport cuSpectrometru cu cuva avand Iatimea de 20 mm, reglabilc unda de 700 nm. Sc aduce aparatul la absorb\ia zero 1

lungime de unda de 700 run. pa, inainte de fiecare masurarc.

5. Mod de lucru 6. Exprimare rezultate . _ � . e 5.1. Prepararea solupei de analizat Utilizand curba de etalonare se detennma �asel�, )n mt�rogra; '

Se ia proba de analizat $i se prepara solutia de analizat. Prj r. ·anura (K, Ca, Na) 10 solu\ia de anahzat �1 solupa ma or,l. . . _ d' 75 _ 1 • ct· e 1eroc1 . .

ana i.zat este constitmta m g sare uscata, pre evata mtr-un e� . . . ·nd ahsorhantei solut1e1. b'F' � reprezentativ. Sarea se dizolva in 200 ml apa (3.1) �i IO ml hidr(0r\;s��1�7

:\ ·ulcaza con.tinutul de ferocianura (K, Ca, Na) :�\u I a 10

de potasiu (3.2). Se agita 15 minute. Se filtreaza prin palnie Bud .- . · \;. ca ct . proba �scata, folosind unnatoarea formula.

�i hartie de filtru, se spala filtrul, iar filtratul se recupereaza inu'Pa, Ill rapor cu

) balon co tat de 250 ml $i se completeaza la vol um cu apa. (m 1 -

m 1 ) ( 100 ) x ( 21 1. 96 [ mg/kg]

5.2. Prepararea solutiei martor 111

x 100 - H 422,39

5.2.1. Hexacianoferat: solu�ie martor continand 3 mg/I ion h� 0

cianoferat [Fe (CN)6

]4 (pentru sare uscata $i foarte uscata.). in care: . . .. . . _ curba de etalonare pentru solu\iafotr-un balon cotat de 250 ml se pune 1 ml solutie (3.7), a m, - masa h:roc�anum citi�a pe

150 ml apa $i 60 g de clorura de sodiu. Se agita, apoi se adauga 1 Ocie analizat (S. l) in mi.crog���c.' _ b de etalonare pentru solu\iaacid sulfuric (3.3) $i 5 ml indicator de culoare (3.4). lndicatorul D1i-masa feroc1anurn c1ttta pe cur a culoare va fi adaugat foarte lent sub agitare energica. Se lasa in rePprobei martor (S.2) 10 microgra�e; A •

2 minute, dupa aceea se adauga 20 ml solutie fosfatata (3.5). Se at m _ masa probei de an�hzat, m mic.rogram�, SR ISO 2483

moderat �i se completeaza la volum cu apa. Se lasa in repaus 5 mint H 0

_ continutul de umid1tate, detennmat con onn

inainte de a efectua masurarea. "n rocente (m/m). 5.2.2. Hexacianoferat: solutie martor coniinand 21 mg/I ion hel p

cianoferat (pentru sare semi-umeda $i umeda). Se procedeaza la fel ca mai sus dar se pun 7 ml solutie (3.7);

5.3. Stabilirea curbei de ctalonare Etalonarea va fi realizata cu etalonul corespun.zator tipului

sare analizata.

5.4. Dozare 5.4. l . Formarea compusului absorbant:

intr-un balon cotat de 250 ml, se pun 200 ml solutie (5.1 ). ! adauga 10 ml solutie acid sulfuric, se agita, a poi se adauga 5 ml ind

78 79