NN

““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIAACCTTUUAALLIITTAATTEE

Curierul

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

Anul VI Nr. 8 (148) 30 aprilie 2004 16 pagini 3500 lei

PPUUNNCCTTEE DDEE VVEEDDEERREE

ÎÎNN FFLLAANNCCUULL SSTTÂÂNNGG

KKAAKKII 110000%%

DDIINN LLUUMMEEAAMMIILLIITTAARRÃÃ

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

PROFESIONALISMULÎN PRESA DE RÃZBOI

D E M N I T A T E ,D E M N I T A T E ,F O R Þ Ã ª IF O R Þ Ã ª IT E H N I C ÃT E H N I C Ã

“LA ANUL VREAU SÃURC PE PODIUM!”

TAINA MAGICÃ ANUMERELOR

9 MAI 1877127 DE ANI DE LA

PROCLAMAREA INDEPENDENÞEI DESTAT A ROMÂNIEI

ALIANÞA NORD-ATLANTICÃ

SS EEMMPP EE RR

PP RR II NN CC EE PP SS

AARR

30 aprilie –Ziua InfanterieiDE LA SUBUNITÃÞI

DE INFANTERIE,LA SUBUNITÃÞI

MULTIROL

Pagina 2Nr.8 (148) din 30 aprilie 2004 ACTUALITATE Curierul ARMATEI

În perioada 19 – 30 aprilie 2004, coman-damentul Brigãzii 282 Mecanizate“UNIREA PRINCIPATELOR” ºi comanda-mentele unitãþilor subordonate, au desfãºuratla Academia de Înalte Studii Militare dinBucureºti, un exerciþiu de instruire prin si-mulare, intitulat SIMEX 2004.

Exerciþiul s-a desfãºurat în cadrul Pro-gramului de Instruire prin Simulare, înprezenþa instructorilor dintr-o organizaþienonguvernamentalã de consultanþã ame-ricanã, sub comanda Comandamentului 2Operaþional Buzãu, nefiind o premierã,deoarece structuri ale brigãzii au fostimplicate periodic în astfel de antrena-mente. Exerciþiul a constat în acþiuni mi-litare simulate prin reþeaua de calculatoare,care imitã modul de ducere a luptei într-unrãzboi real.

Pentru participanþi, a fost vorba despreun antrenament de o altã manierã decâtcea obiºnuitã, o confruntare a minþilor,privind planificarea luptei ºi a riposteiofensive, cu sprijinul informaþional ºilogistic al N.A.T.O., un antrenament atâtde necesar pentru noile provocãri care neaºteaptã.

O altã structurã a brigãzii, Batalionul281 Infanterie Râmnicu-Sãrat, sepregãteºte pentru cea de-a doua rotire înteatrul de operaþii din Afganistan. Colegiinoºtri au executat în aceastã perioadãºedinþe de tragere cu muniþie realã,marºuri pe distanþe medii de aproximativ40 km, aplicaþii la diferite nivele, instrucþiela elicopter, având planificat ºi un exer-

ciþiu de instruire prin simulare în perioada10-14 mai a.c.

Acest timp destinat pregãtirii legitimeazãperformanþa ºi dã temeinicie entuziasmuluinostru. Pentru prima datã, în acest an, pe datade 23 aprilie, vom sãrbãtori Ziua ForþelorTerestre sub drapel N.A.T.O., având senti-mentul cã noi suntem aceia care schimbãmlumea în care trãim!

Maior Sergiu BÃJENARU

BULGARIA: Rezoluþie ONU privindIrakul. Premierul bulgar, Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, a declarat cã doreºte o nouã rezoluþie a Consi-liului de Securitate al ONU referitoare la Irak, relateazãAFP. Un astfel de document ar permite o largã parti-cipare la stabilizarea þãrii. Saxa-Coburg- Gotha a sub-liniat cã Bulgaria “va continua sã îºi respecte angaja-mentele”, în pofida “situaþiei complexe actuale” ºi aatacului asupra contingentului bulgar de la Karbala(sud), la 27 decembrie, soldat cu cinci morþi. SUA:Discreþie. Casa Albã a refuzat sã spunã clar cât vorcosta operaþiunile militare din Irak, însã membrii Con-gresului apreciazã cã anul acesta va fi nevoie de osuplimentare bugetarã de circa 50 - 75 de miliarde dedolari, a informat Mediafax. Senatorul republicanChuck Hagel a apreciat cã anul acesta armata ameri-canã va avea nevoie de suplimentarea bugetului cu osumã cuprinsã între 50 ºi 75 de miliarde de dolari doarpentru continuarea misiunii în Irak. MAREABRI-TANIE: Un general refuzã. Comandantul forþelorbritanice din Basra, generalul Nick Carter, a refuzat sãatribuie reþelei teroriste al-Qaida responsabilitatea pen-tru cele cinci atentate sinucigaºe comise, miercuri,împotriva mai multor secþii de poliþie din localitateairakianã, transmite AFP. Caracterul simultan al aces-tor atentate, comise la o orã de aglomeraþie maximã,l-a determinat pe guvernatorul din Basra, Wael AbdelLatif, sã afirme cã acestea “poartã marca al-Qaida”.

IRAN: Fãrã arme nucleare. Preºedintele ameri-can, George W. Bush, a repetat cã ar fi inacceptabil caIranul sã încerce sã fabrice arme nucleare. “Dacã Ira-nul va fabrica arme nucleare, acest lucru va fi inac-ceptabil din punct de vedere al pãcii ºi stabilitãþii înOrientul Mijlociu, pentru cã Teheranul are obiectivuldeclarat de a distruge Israelul”, a subliniat liderul dela Casa Albã. ISRAEL: Bush se minuneazã.Preºedintele american, George W. Bush, ºi-a manifes-tat uimirea în legãturã cu lipsa de sprijin internaþionalfaþã de planul de evacuare a Fâºiei Gaza ºi a anumi-tor zone din Cisiordania, elaborat de premierulisraelian, Ariel Sharon. “Iniþiativa lui a fost primitã cutãcere. Este o mare responsabilitate sã promovezi li-bertatea ºi pacea într-o regiune care este obiºnuitã cualtceva”, a adãugat preºedintele american. SUA: ÎnIrak e greu. Preºedintele american George W. Busha recunoscut, miercuri, 22 aprilie, într-un discurssusþinut la Washington, cã ultimele sãptãmâni au fostfoarte dificile în Irak, transmite AFP, preluatã de Medi-afax. “Vremurile sunt grele. Ultimele douã sãptãmâniau fost într-adevãr dificile”, a declarat Bush. Peste osutã de militari americani au fost uciºi în Irak în lunaaprilie, bilanþul pierderilor umane ale armatei ameri-cane, de la declanºarea rãzboiului, în martie 2003,fiind de peste 700 de morþi. Violenþele au sporit la Fa-llujah, în apropiere de Bagdad, unde au loc lupte întremilitarii americani ºi miliþiile liderului radical ºiit Moq-tada Sadr. IRAK: Retragere de trupe. Þãrile dinAmerica Latinã ºi-au retras prezenþa militarã din Irak,cu excepþia Salvadorului, care ºi-a menþinut pe teri-toriul irakian contingentul de 374 de soldaþi, a trans-mis Mediafax, citând agenþia France Presse. În pofi-da dezertãrilor succesive ºi a morþii unui soldatsalvadorian la Najaf, Guvernul din Salvador a anunþatcã-ºi va menþine militarii în Irak pânã în iulie, când lise terminã misiunea. (D.A.)

RR AA II DD UU RR IIPP EE GG LL OO BB

În semn de recunoºtinþã faþã de înaintaºi, care de-a lungul istoriei s-au jertfit pentru afir-marea idealurilor naþionale, ale culturii ºi spiritualitãþii româneºti, ale tradiþiilor noastrecreºtine, militarii structurilor Ministerului Apãrãrii Naþionale de pe teritoriul judeþului Tele-orman au sãrbãtorit, pe 23 aprilie, de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, “Ziua Forþelor Te-restre”.

Astfel, la nivelul garnizoanei militare Alexandria s-au desfãºurat acþiuni ºi activitãþi evo-catoare cu întreg personalul. Au avut loc expuneri ºi dezbateri pe teme istorice, expoziþii tem-atice ºi fotodocumentare, concursuri ºi întreceri sportive.

În cadrul întrecerilor sportive s-a organizat “Cupa Forþelor Terestre”, la fotbal, tenis demasã, tenis de câmp ºi volei. Au participat loturi sportive, atât ale armatei, cât ºi din celelaltestructuri militare din garnizoana Alexandria. Toate aceste manifestãri, au fost precedate deslujbele religioase specifice acestei perioade, oficiate sub coordonarea Episcopiei Teleor-manului ºi Alexandriei.

La încheierea întrecerilor sportive, pe primul loc s-a clasat U.M.01462, Alexandria, pe

locul al doilea – Secþia Serviciului de Informaþii Teleorman iar pe locul al treilea – Grupulde pompieri “Alexandru Ghica” Teleorman.

Locotenent Alin NICA

În perioada 19-23 aprilie a.c., la Comanda-mentul 2 Operaþional Întrunit “Mareºal Alexan-dru Averescu” s-a desfãºurat exerciþiul naþionalde comandament cu transmisiuni, în teren,“BICAZ 2004”.

La activitate au participat aproximativ 4.700de militari ºi civili din forþele terestre, aeriene ºinavale ale Armatei României.

Scopul exerciþiului a fost pregãtirea ºiantrenarea comandamentelor operaþionale (a-erian, terestru ºi naval) ºi a ComandamentuluiLogistic Întrunit pentru planificarea ºi condu-cerea acþiunilor în cadrul operaþiilor militareîntrunite, prin aplicarea normelor ºi procedurilorde stat major utilizate în structurile militare alestatelor membre N.A.T.O.

Exerciþiul a fost asistat de cãtre un observa-tor al Alianþei Nord-Atlantice – cãpitanul demarinã (colonelul) OLCAY UYAR, de laComandamentul N.A.T.O. de Sud-Vest, de laMadrid.

Maior Ion PAPALEÞ

CONFRUNTAREA MINÞILOR

CUPA FORÞELOR TERESTRE LA ALEXANDRIA

“BICAZ 2004”LA BUZÃU

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 8 (148) din 30 aprilie 2004

AARRNN

Sãptãmâna care s-a încheiata fost bogatã în evenimente. Ast-fel, pe data de 21 aprilie, cam-pusul românesc a fost vizitat decãtre noul comandant al bazeilogistice din Kandahar, locote-nent-colonelul Westey ANDER-SON, însoþit de consilierul sãu,command sergent major RogerPANOZZO. Vizita s-a constituitîntr-un benefic schimb de expe-rienþã, o prezentare a posibi-litãþilor ºi necesitãþilor de ordinlogistic. Totodatã, s-au pus bazeleviitoarei colaborãri cu partenerulamerican în ceea ce priveºte asi-gurarea logisticã a activitãþiibatalionului.

Ziua de 23 aprilie a constitu-it ºi pentru militarii batalionuluidin Afganistan un prilej de a sãr-bãtori, aºa cum se cuvine, ZiuaForþelor Terestre. Dupã citireamesajului comandantului

Comandamentului 2 OperaþionalÎntrunit, a urmat un scurt servi-ciu religios în care s-a evocatfigura Sfântului Gheorghe –patronul spiritual al Forþelor Te-restre. Festivitatea s-a încheiat cuapelul solemn.

În mesajul sãu, comandantulBatalionului 280 Infanterie, dom-nul locotenent-colonel VictorDÃSCÃLESCU, a dorit sã rea-minteascã importanþa activitãþilordesfãºurate de cãtre militariiromâni: “pentru eforturile lor,militarii români aflaþi sub drapel,în þarã sau în afara hotarelor ei,au fost ºi sunt apreciaþi de înalteoficialitãþi civile ºi militareromâne ºi strãine, inclusiv dincadrul Organizaþiei TratatuluiAtlanticului de Nord. Prin bunalor pregãtire profesionalã, prindãruirea ºi participarea cu succesla acþiuni multinaþionale de

întãrire a stabilitãþii ºi securitãþiiregionale, de combatere a tero-rismului internaþional, precum ºipentru pãstrarea valorilor ºitradiþiilor naþionale, au contribuitastfel la perpetuarea imaginiipozitive a Armatei României, înstructura societãþii noastre civileºi în lume (...)”.

În aceeaºi zi, campusulromânesc a fost vizitat de cãtrenoul comandant al BrigãziiMultinaþionale din Kandahar,domnul colonel RichardPETERSEN. Noul comandant afost întâmpinat de cãtre coman-dantul Batalionului 280 Infan-terie, domnul locotenent-colonelVictor DÃSCÃLESCU ºi decadre din conducerea batalionu-lui.

Dupã o scurtã prezentare aunitãþii, discuþiile s-au orientatcãtre rolul ºi misiunile bata-

lionului în noua arie de respon-sabilitate, de cooperarea cuforþele în cadrul coaliþiei ºidespre modul în care populaþiadin zonã percepe acþiunile mili-tarilor focºãneni. Delegaþia ame-ricanã a vizitat campusul româ-nesc, mica capelã, precum ºistandurile de prezentare, fiindinteresaþi de condiþiile de trai alemilitarilor, dar ºi de tehnica,armamentul ºi echipamentul dindotare.

La plecare, noul comandantal Brigãzii Multinaþionale, a avutamabilitatea sã completeze încartea de onoare a batalionului,adãugând cã “Vom continuaîmpreunã lupta împotriva acestuiflagel mondial care se numeºteterorism.”

Ofiþerul de relaþii publice alBatalionului 282 Infanterie,

Cãpitan Toni ENE

Cutoatã tehnologia sfârºitului demileniu, când rãzboiul super-computerizat se apropie de

scenariile filmelor science-fiction, rolul lup-tãtorului uman nu a scãzut, dimpotrivã. Iarexperienþa conflictelor din ultimul deceniu ademonstrat cã, oricât de performantã ar fitehnica de luptã folositã la începutul unuiconflict, fazele ulterioare ale acestuia suntpurtate de cãtre forþele terestre, iar infante-ristul este acela care, în ultimã instanþã, punepunctul final.

Infanteria, care îºi sãrbãtoreºte ziua armeila 30 aprilie, a rãmas, spre deosebire de altespecialitãþi militare, dependentã de oamenii

sãi, chiar dacã, ºi înacest domeniu,tehnologia are uncuvânt greu de spus.Pãstrând anumitelimite ale umorului,putem spune cã ºiinfanteriºtii auînceput sã fieblindaþi prin echipa-mentul antiglonþ ºiantischije tot maiperformant ºi, maimult, se încearcã unupgrade al infante-ristului. Am aici învedere programulfrancez fantassin1,dar ºi altele similare,

care încearcã sã amplifice calitãþile native aleluptãtorului prin crearea unei noi generaþiide aparaturã, echipament ºi armament,cãutându-se, parcã, apropierea acestuia decunoscutul personaj Terminator. Bineînþeles,va mai trece o bunã perioadã pânã cândeconomia noastrã ne va da dreptul sã visãmla aºa ceva, însã, chiar la nivel conceptual,lucrurile par sã sufere unele schimbãri.

Având în vedere aceste aspecte, amfolosit prilejul lansãrii volumului“Fenomenul militar” al domnului general debrigadã (r) dr. Octavian DUMITRESCU, cea avut loc cu numai o sãptãmânã înainte de

serbarea Zilei Infanteriei, pentru a precizacare va fi rolul acestei arme în ceea ce sedefineºte a fi fenomenul militar.

“Consider cã, cel puþin în urmãtorii 50de ani, diferenþele care au existat întrediversele arme ºi servicii se vor atenua pânãla dispariþie – a precizat domnul general. Esteun proces care se desfãºoarã la nivel global ºisunt foarte multe motivaþii care susþin aceastãapreciere a mea. Chiar procesul de glo-balizare include, într-un fel sau altul, aceastãmodalitate de a rezolva diverse situaþii,frecvent întâlnite pe câmpul de luptã de sub-unitãþi multirol. “Desigur cã procesul de acu-mulare care va duce la trecerea cãtre o unitatesau o subunitate combativã este foarte com-plex ºi, probabil, îndelungat. Eu unul nu mãaºtept sã se ia peste noapte o hotãrâre ºi sã sespunã cã o anumitã unitate sau subunitate estemultirol. Aceasta se va petrece dupã o anu-mitã acumulare de capacitãþi care sã dea posi-bilitatea subunitãþii respective de a îndeplinimai multe tipuri de misiuni. Fie cã sunt acþi-uni militare clasice, fie cã sunt nonmilitare,fie cã sunt acþiuni de menþinere, ori impunerea pãcii sau de asistenþã militarã. Ca atare,cred cã diferenþele care mai persistã întreunitãþi ºi subunitãþi de diverse arme ºi ser-vicii se vor atenua pânã cãtre zero.”

Maior Dragoº ANGHELACHE

1 Fantassin – infanterist (fr.)

30 aprilie – Ziua Infanteriei

DE LA SUBUNITÃÞI DE INFANTERIE, LA SUBUNITÃÞI MULTIROL

ÎN AFGANISTAN, ROMÂNII ÎL CINSTESC PE SFÂNTUL GHEORGHEªI SÃRBÃTORESC ZIUA FORÞELOR TERESTRE

Foto: locotenent Cristian CÃNUCI

Pagina 4Nr.8 (148) din 30 aprilie 2004 DEPEªELE CURIERULUI.... Curierul ARMATEI

În regiunea oraºului Nassiriya situaþia estecalmã, ceea ce a permis infanteriºtilor din Bata-lionul 26 Infanterie sã participe la o ºedinþã detragere ºi sã continue acþiunile umanitare. Una dinoperaþiunile care sunt în desfãºurare cu termen per-manent este operaþiunea “Odiseea”. Aceasta constãîn distribuirea de ajutoare umanitare cãtre popu-laþia din zona de responsabilitate, produse ali-mentare, în special zahãr. Þinând cont cã în zonãexistã ºi un numãr destul de ridicat de persoane cuhandicap, se are în vedere distribuirea unui numãrde 20 de scaune cu rotile cãtre principalele asoci-aþii ale persoanelor cu handicap din zona de respon-sabilitate.

Ministrul de externe Mircea GEOANà a datasigurãri cã România nu îºi va retrage trupele mi-litare din Irak. Într-o convorbire telefonicã avutãcu consilierul pentru probleme de securitate alpreºedintelui SUA, Condoleezza RICE, ºeful diplo-maþiei române a menþionat cã þara noastrã îºi vaîndeplini în continuare angajamentele asumate dela începutul conflictului în aceastã zonã, precizândcã autoritãþile de la Bucureºti doresc ca transferulde autoritate cãtre noua putere irakianã sã decurgãîn condiþii normale.

Domnul GEOANÃ a mai declarat, marþi, 20aprilie, cã nu se aºteaptã ca pânã la summit-ulN.A.T.O. de la Istanbul sã se ia vreo decizie cuprivire la înfiinþarea unor baze militare ale SUAsau N.A.T.O. în România. ªeful diplomaþieiromâne a arãtat cã, între timp, continuã expertizatehnicã, ea fiind demaratã acum câteva luni ºiaflându-se deja la a doua sau a treia vizitã pe careexperþii militari americani o fac, în prezent, înRomânia.

Preºedintele Ion Iliescu a participat, miercuri,21.04. a.c. la Sarajevo, la summitul SEECP (Pro-cesul de Cooperare în Europa de Sud-Est), ocaziecu care România a preluat preºedinþia acestei orga-nizaþii. ªeful statului român a avut o serie de con-vorbiri bilaterale cu unii dintre participanþi ºi a avuto întâlnire ºi cu ofiþeri români care participã la mi-siunea SFOR în Bosnia.

Joi, 22 aprilie a.c., o delegaþie militarã con-dusã de domnul general dr. Mihail Popescu, ºefulStatului Major General, a efectuat o vizitã la Sofia,la invitaþia generalului Nikola Kolev, ºeful Statu-lui Major General al Armatei Bulgare.

Discuþiile oficiale s-au axat pe analiza stadiu-lui colaborãrii dintre cele douã armate ºi pe iden-tificarea unor modalitãþi de extindere a relaþiilormilitare bilaterale.

Grupaj realizat de

Mirela ªtefania BÃLAªA

ªª TT II RR II LL EEPP EE SS CC UU RR TT

Înperioada 26-30 aprilie anulcurent, cursanþii seriei a XIII-a aColegiului Naþional de Apãrare

au desfãºurat o cãlãtorie de studii ºi docu-mentare în zona de vest a þãrii, sub condu-cerea ºefului instituþiei, generalul de brigadã,profesor universitar doctor Vasile-OzunuMIHAIL.

Biroul de presã al Ministerului ApãrãriiNaþionale a informat cã în program au fostincluse întâlniri ºi discuþii cu autoritãþile pu-

blice din localitãþile vi-zitate, precum ºi parti-ciparea la dezbateri peteme de securitate ºiapãrare. Subiecteleabordate s-au referit lapromovarea intereselorRomâniei în condiþiileintegrãrii europene ºieuroatlantice, rolulRomâniei, ca stat mem-bru N.A.T.O., pe scenasecuritãþii mondiale,procesul de reformã ºimodernizare a instituþi-

ilor de securitate naþionalã.O altã temã dezbãtutã a fost “Procesul

globalizãrii ºi securitatea. Provocãri ºi opor-tunitãþi pentru România”. Cãlãtoria de studiia Colegiului Naþional de Apãrare a avutmenirea de a contribui la aprofundareacunoºtinþelor cursanþilor ºi a-i edifica asupramodului în care se aplicã în practicã teoriileºi principiile studiate la curs.

CãpitanGabriel PÃTRAªCU

CCUURRSSAANNÞÞIIII CCOOLLEEGGIIUULLUUII NNAAÞÞIIOONNAALLDDEE AAPPÃÃRRAARREE SSEE DDOOCCUUMMEENNTTEEAAZZÃÃ

Miercuri, 28 aprilie a.c., în Holul de Onoare al Muzeului Militar, a avut loc ceremoniade primire a unei donaþii din partea Armatei franceze ºi vernisajul expoziþiei cu cele maireprezentative piese, oferite instituþiei de Franþa, începând din perioada interbelicã ºi pânãîn prezent.

Donaþia, de o valoare patrimonialã excepþionalã, constã într-o puºcã de asalt de tipFAMAS ºi un costum de pilot cu echipamentul aferent. Astfel de materiale se aflã încã îndotarea Forþelor Aeriene franceze. În cadrul expoziþiei, cu piese donate muzeului, se vorprezenta: o uniformã de locotenent-colonel de infanterie, model 1914, o þinutã de infanteristdatând din primul rãzboi mondial, o uniformã contemporanã de general de corp de armatãºi o þinutã de camuflaj a unui subofiþer din Legiunea Strãinã, precum ºi o uniformã actualã,de ceremonie a unui elev al ªcolii Militare de la Saint-Cyr.

Cristina FRATU

DACÃ ESTE PE GRATIS,PATRIMONIU SÃ FIE!

Sfârºitul de sãptãmânã a gãsit militarii Batalionului 280 Infanterie din Focºani în plin pro-ces de pregãtire. Misiunilor specifice teatrului de operaþii din Afganistan li s-au adãugat ºitragerile de instrucþie cu armamentul din dotare, precum ºi cu armamentul greu de infan-terie. În cadrul acestor ºedinþe de tragere ºi pregãtire, se repetã posibile scenarii ce se pot iviîn executarea misiunilor de bazã . La activitate, partea românã a participat cu subunitatea deintervenþie rapidã (QRF), cu misiunea de a asigura perimetrul de desfãºurare a acþiunii ºi aechipelor de intervenþie (pompieri, echipe medicale, subunitãþi de minare –deminare ).Prezenþa în timp foarte scurt la locul de desfãºurare a exerciþiului a fãcut din nou dovada matu-ritãþii profesionale a militarilor focºãneni care au acþionat cu calm ºi responsabilitate, inte-grându-se “din mers” în cadrul activitãþilor conduse de partea americanã .

La încheierea activitãþilor s-a executat un scurt bilanþ, la care organizatorul exerciþiului,cãpitanul Jerry Van Couver a subliniat încã odatã modul corect în care au acþionat militariiBatalionului 280 Infanterie.

Cãpitan Toni ENE

TRAGERI DE INSTRUCÞIE ÎN AFGANISTAN

Instrucþia tragerii înpoligonul din Nassiriya

Românii îºi vor continuamisiunile din Irak

Preºedintele ILIESCU s-a întâlnitcu ofiþerii români din Bosnia

Colaborare cu armata bulgarã

PUNCTE DE VEDERECurierul ARMATEI Pagina 5Nr.8 (148) din 30 aprilie 2004

(urmare din numãrul trecut)

Bosnia: interese rivale,obiective concrete

Protagoniºtii conflictului din Bosnia þin-teau propriile lor obiective ºi, în funcþie deacestea, aveau propria lor viziune asupramodului de reflectare a conflictului prin inter-mediul presei. Pe de altã parte, guverneleoccidentale aveau propriile lor interese.Rãzboiul din Bosnia deranja pentru cã a pro-dus o crizã de ordin umanitar în inimaEuropei de sud, imposibil de trecut cu ve-derea. Peste un milion de persoane ºi-au pier-dut cãminele ºi aveau urgent nevoie de hranãºi adãpost. Activitatea economicã era înimpas, iar majoritatea populaþiei civile eradependentã de ajutoarele umanitare pentru asupravieþui. Programele de asistenþã uma-nitarã costau milioane de dolari, zilnic. Înplus, sute de mii de refugiaþi trecuserã graniþafostei Iugoslavii, pentru a cere azil în þãrivest-europene.

Unii lideri occidentali au fãcut afirmaþia,potrivit cãreia, operaþiile de “epurare etnicã”din Bosnia ar trebui sancþionate, dacã nuchiar abolite, pentru a nu servi drept exemplunegativ în zonã; în nici un caz însã, nici unguvern occidental nu dorea sã intervinã mi-litar în Bosnia. Astfel, interesele majore aleguvernelor occidentale erau legate de sta-bilirea unui acord de pace cât mai just ºi câtmai curând posibil, precum ºi de atenuareapresiunii cu privire la o intervenþie militarã.

Între Scila ºi CaribdaOrganizaþiile neguvernamentale ºi pen-

tru drepturile omului aveau alte obiective înBosnia. Multe dintre ele credeau cã, odatã cuîncheierea rãzboiului rece, s-au creatpremisele pentru primatul standardelor inter-naþionale de aplicare a dreptului umanitar ºidrepturilor omului. Bosnia reprezenta un testîn acest sens. Rãzboiul a provocat cele maioribile abuzuri în sfera drepturilor omului,situaþie prin care Europa nu mai trecuse dintimpul celui de-al doilea rãzboi mondial.Grupurile angajate în domeniul drepturiloromului, precum ºi organizaþiile însãrcinatecu apãrarea acestei cauze credeau cã întrea-ga comunitate internaþionalã ºtie ce se întâm-plã în Bosnia ºi cã va lua poziþie împotrivacrimelor care se comit acolo.

UNPROFOR aveau interesul strategic dea-i determina pe reprezentanþii presei acre-ditaþi în Bosnia sã nu prezinte lucrurile astfelîncât sã-i deranjeze pe guvernanþii sârbi ºi,pe cale de consecinþã, sã îngreuneze ºi acti-vitatea umanitarã. Liderii sârbi, în speranþadescurajãrii unei intervenþii militare dinpartea guvernelor occidentale, doreau ca

informaþiile oferite de presã sã descrie con-flictul bosniac ca fiind imposibil de gestio-nat. Guvernul bosniac, care dorea o inter-venþie promptã din exterior, exercita presiuniasupra ziariºtilor, în sensul dramatizãrii pro-blemelor morale. Mediatorii de pace ºi ceiînsãrcinaþi cu luarea deciziilor cu privire laconflict sperau ca reporterii sã þinã seama deimpactul materialului de presã asupranegocierilor de pace.

Ziaristul are, însã, responsabilitatea de aignora toate aceste presiuni. Datoria lui con-stã în descrierea conflictului în mod obiectivºi complet, fãrã sã þinã seama cui servescreportajele lui. Date fiind obiectiveleconcurente din Bosnia, cineva era mereunemulþumit de presã.

Mai multe definiþiipentru “imparþialitate”

Un reportaj imparþial înseamnã a spuneadevãrul, iar pe ziarist nu trebuie sã-l intere-seze pe cine supãrã prestaþia lui sau cine estecel mai mult afectat de pe urma lui. Aceastaa fost ºi abordarea lui Justice GOLDSTONE,la anchetarea crimelor de rãzboi: “A fiimparþial nu înseamnã într-un fel pentru unaºi în alt fel pentru alta. A fi imparþial înseam-nã a trata în acelaºi fel atrocitãþile de acelaºifel”. Pe baza acestui principiu, procurorii audeferit justiþiei mult mai mulþi sârbi decâtmusulmani sau croaþi, negându-ºi însã cuemfazã parþialitatea în proces.

Înþelesul “imparþialitãþii” a fost dezbãtutºi în cercurile pentru menþinerea pãcii. AdamROBERTS de la Universitatea Oxfordcomenta, într-un recent articol, cã imparþia-litatea “nu mai este interpretatã ca fiindaceeaºi, aplicabilã fiecãreia din pãrþile în con-flict. În unele cazuri, O.N.U. poate – chiar artrebui – sã fie mai dur cu una din pãrþi sausã-i dea uneia mai mult decât celeilalte”.Roberts sugera aplicarea acestui standard,care sã se bazeze pe “ideea cã O.N.U. repre-zintã anumite interese, valori ºi îndatoriri,care diferã, în unele privinþe, de cele aleoricãreia din pãrþile beligerante”. În uneleoperaþiuni de menþinere a pãcii, “imparþiali-tatea” poate fi, nu aceea aplicabilã belige-ranþilor, ci acea imparþialitate care duce laîndeplinire deciziile Consiliului de Securitateal O.N.U.

Imparþialitatea presei de informaþiiPresa de informaþii nu s-a sinchisit de

consecinþele asupra cititorilor sau ascultãto-rilor, în privinþa subestimãrii dificultãþilor deîncheiere a rãzboiului bosniac. S-a urmãritprezentarea situaþiei conform adevãrului, iarexagerãrile referitoare la imposibilitatea con-

flictului sau la rãstãlmãcirea istoriei, indife-rent de motive, þin de dezinformare. Majori-tatea corespondenþilor de rãzboi, cu expe-rienþã, acreditaþi în Bosnia, considerãconflictul ca fiind motivat de criza politicã ºieconomicã, în care a alunecat Iugoslavia lasfârºitul anilor ’80 ºi începutul anilor ’90;criza nu putea fi evitatã atât timp cât existaudemagogi naþionaliºti, precum SlobodanMilosevic – în Serbia – ºi Franjo Tudjman –în Croaþia – ºi atât timp cât o mare parte aluptei era dirijatã din afara Bosniei, forþelesârbilor bosniaci fiind rãspunzãtoare pentrumajoritatea crimelor de rãzboi ºi violãri aledrepturilor omului. Acestea au fost comise încursul eforturilor de “curãþire” a teritoriuluide populaþia nesârbeascã. S-a relatat multdespre “epurarea etnicã”, asociind-o cumasacrele ºi lagãrele de detenþie ºi nimeni nuºi-a asumat obligaþia de a spune ce ar trebuifãcut în legãturã cu aceastã situaþie.

Este adevãrat cã nu s-a prezentat situaþia

aºa cum ar fi dorit-o unii critici ai inter-venþiei; în general, ea a fost descrisã ca pe unrãzboi civil între “facþiuni etnice”, aflate înluptã de secole ºi rãspunzãtoare, în mod egal,pentru atrocitãþi. Este tot atât de adevãrat cã,probabil, cei mai mulþi corespondenþi dinBosnia au ajuns sã creadã într-o oarecaregarantare a intervenþiei militare din exterior.Aceasta nu înseamnã cã, în reportajele lor,fãceau caz de intervenþie, nici mãcar subformã de opinie politicã personalã.

În toate cazurile, scopul ziaristului a fosto informare dezinteresatã. De aceea, în timpce toþi ceilalþi protagoniºti ai rãzboiului dinBosnia îºi aveau propriile lor obiective, jur-naliºtii încercau sã-ºi pãstreze independenþa.

(continuare în numãrul viitor)Cristina FRATU

PROFESIONALISMUL ÎN PRESA DE RÃZBOI

Pagina 6Nr.8 (148) din 30 aprilie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

DD EE MM NN II TT AA TT EE ,, FF OO RR ÞÞ Ãà ªª II TT EE HH NN II CC ÃÃDD EE MM NN II TT AA TT EE ,, FF OO RR ÞÞ Ãà ªª II TT EE HH NN II CC ÃÃSub aceastã devizã putem spune cã, s-a desfãºurat în perioada 15-16

aprilie 2004, concursul militar de Judo, etapa pe Corpul 1 Armatã. Orga-nizat ºi condus de cãtre compartimentul G-7, prin maiorul LucianSTROIE, concursul a aliniat la start un numãr de ºapte loturi sportiveaparþinând marilor unitãþi ºi unitãþi din compunerea Corpului 1. Com-ponenþii loturilor participante, în marea lor majoritate fiind încadratecu militari angajaþi pe bazã de contract ºi militari în termen, au oferitasistenþei un adevãrat spectacol pe tatami prin demnitatea, forþa ºi tehni-ca de care au dat dovadã.

Chiar dacã are 32 de ani, caporalul AlexandruPENA, component al lotului Brigãzii 1 Mecanizate nuabsenteazã de la nici un concurs de acest gen. Este alã-turi de colegii sãi prin sfaturile competente ºi prinexemplul personal. ªi nu ai cum sã nu îl iei pe Pena caexemplu! Cu pal-maresul pe care îlare este o ade-vãratã vedetã.Locul ºapte în2002, în Italia ºilocul doi în 2003,în Olanda, unde aparticipat la Cam-pionatele Mondi-ale de Judo ºimedalia de aurobþinutã în anul2003 la faza peM i n i s t e r u lApãrãrii Naþionale au fãcut ca prezenþa lui sã fie cevaobiºnuit la aceste concursuri. “Toate aceste realizãri auputut fi obþinute numai prin disciplinã, muncã ºi ta-lent”, îmi declarã caporalul PENA. Pentru a te menþineîn top, trebuie sã ai o pregãtire fizicã, tacticã ºi tehnicãfoarte bunã, iar el le are. Ca drept dovadã, a câºtigatlocul întâi la categoria 100 kg la individual ºi locul treicu echipa la acest concurs. Demonstraþiile oferite dePENA pe tatami sunt un adevãrat spectacol de Judo.Întreaga asistenþã prezentã în salã a aplaudat la scenãdeschisã ceea ce acest militar pasionat de Judo le-a ofe-rit spre priveliºte. ªi cu adevãrat ai avut ce sã vezi.

Pentru unii dintre participanþi, pasi-unea pentru artele marþiale din a cãrorcategorie face parte ºi Judo a avut cutotul ºi cu totul alt început. Unii au fãcutkarate, alþii lupte greco-romane, iar uniiau participat la acele competiþii rurale,

adicã trânta sau cum este mai binecunoscut în Dobrogea, batalul. Unexemplu în acest sens este ºi caporalulDan BÃRÃCEANU, component al lotu-lui Brigãzii 34 Mecanizatã, câºtigãtorulla aceastã etapã al locului întâi la indi-vidual la categoria 81 kg ºi, totodatã, allocului întâi cu echipa. Pasiunea pentruJudo o are din copilãrie când privea laluptele tãtãreºti ce se desfãºurau în satullui din Dobrogea. Aºa a ales Judo, iaracum este la a treia competiþie. Victori-ile repurtate au fost rodul pasiunii, al dis-ciplinei ºi a numeroase ore de antrena-ment în salã. “Locul întâi obligã, ºi astava însemna alte ºi alte ore de antrena-mente. Numai printr-o muncã susþinutãmã voi menþine în forma pe care amrealizat-o. Iar dacã vrei sã câºtigi, tre-buie sã fii bine pregãtit, iar ca sã fii binepregãtit trebuie sã te antrenezi perma-nent”.

La Judo nu se facpronosticuri. Cine va câºtigasau va pierde anticipat? Toþiparticipanþii intervievaþi au spuscã nu îºi pot permite sã îºisubestimeze sau supraapreciezeadversarul. Surprizele potapãrea în orice secundã. Ceeace s-a ºi întâmplat cu lotulBrigãzii 8 Artilerie Mixtã, for-mat numai din militari în ter-men ºi cu vârste ce nu depãºeau20 de ani. Spectatorii din salã,la început au fãcut glume peseama lor “Uite domnule, ãºtiaau venit aici cu grãdiniþa!” Nuacelaºi lucru l-au gândit ºimembri loturilor participante.

Pe semne, cã se cunoºtea expre-sia cã “buturuga micã, creeazãsurprize”. ªi chiar asta s-a ºiîntâmplat. Soldaþii ViorelBUCIU, Ionuþ GROSU, Marius

BÃRCÃU ºi Remus ENACHEau impus respect adversarilor ºiasistenþei. Chiar dacã erau ceimai tineri, aflaþi la prima par-ticipare, au fãcut mai mult lupte

greco-romane ºi au avut ºineºansa accidentãrii unui coleg,s-au luptat de la egal la egal cuceilalþi participanþi. Dacã lacelelalte loturi au mai fost ºi

abandonuri, la ei nu a existataºa ceva. Ei au fost învingã-tori de la început pânã lasfârºit prin dãruire, ambiþieºi motivaþia lor, chiar dacãnu au câºtigat decât un ono-rant loc cinci cu echipa. Auoferit una dintre cele maifrumoase surprize ale aces-tui concurs.

DISCIPLINÃ, MUNCÃ ªI TALENT

LA ÎNCEPUTA FOST BATALUL

Paginã realizatã decãpitan Gabriel PÃTRAªCU

BUTURUGA MICÃ, CREEAZÃ SURPRIZE MARIBUTURUGA MICÃ, CREEAZÃ SURPRIZE MARI

Câteva aptitudini esenþialepe care trebuie sã le posede unconducãtor:

- Capacitatea de a inspiraîncredere ºi energie;

- Capacitatea de a rezista lasuprasolicitãri ºi eforturi îndelun-gate ºi în condiþii de stres;

- Capacitatea de a se auto-cunoaºte, de a domina eveni-mentele ºi a le imprima peceteapersonalitãþii sale;

- Capacitatea de a apreciaobiectiv starea pregãtirii de luptãa trupelor ºi de a avea curajul são recunoascã ori sã o prezinteeºaloanelor superioare;

Calitãþi ºi cunoºtinþe speci-fice necesare conducãtoruluipentru realizarea unui climatde muncã bun:

- Capacitatea de a înþelegenatura umanã;

- Sesizarea elementelor moti-vaþionale ale membrilor grupu-lui;

- Aptitudinea de a comunicaeficient;

- Recunoaºterea inevitabi-litãþii erorilor umane.

În relaþiile dintre conducã-tor ºi membrii grupului condustrebuie sã se respecte un set dereguli:

- Sã tratezi pe alþii aºa cumai vrea sã fii tu tratat;

- Sã respecþi personalitatea ºidemnitatea fiecãrei persoane;

- Sã iei oamenii aºa cum suntºi nu cum îþi închipui cã ar trebuisã fie;

- Sã fii un exemplu pentrusubordonaþi;

- Sã fii sever în ceea cepriveºte principiile ºi suplu înprivinþa formei;

- Sã respecþi întotdeaunacuvântul dat;

- Sã aplici sancþiunile cu tact.

Pentru stimularea mem-brilor grupului (sectorului)condus sã se respecte princi-piile:

- Orice persoanã sã fie tratatãca fiind inteligentã;

- Sã se încredinþeze sarcini pemãsura calificãrii ºi priceperiifiecãruia;

- Sã se þinã seama de suges-tiile ºi propunerile sale.

La critica activitãþii unuisubaltern trebuie respectateanumite reguli:

- Începeþi prin a-i face elogiisincere;

- Determinaþi-l sã remediezegreºelile ºi defectele printr-omanierã indirectã;

- Înainte sã-l criticaþi, aveþigrijã de propriile dvs. greºeli;

- Nu daþi ordine directe, su-geraþi, puneþi întrebãri;

- Încurajaþi! Orice greºealã sepoate îndrepta;

- Conduceþi discuþia în aºa felîncât sã fie fericit cã face ceea cedoriþi dvs.

Conducãtorului în afaraprestigiului sau ca specialist ºica om trebuie sã i se adauge:

- Capacitatea de a lucra cuoamenii;

- Capacitatea de a-ºi alegecolaboratorii pentru fiecare com-partiment de specialitate ºi de ase baza apoi pe ei;

- Capacitatea de a angaja dia-log cu echipa pe care o conduce;

- Spirit creativ.Munca unui conducãtor de

echipã de conducere este omuncã de constructor sau de diri-jor al unei mari orchestre sim-fonice.

Motivaþia în activitatea deconducere:

- Motivaþia presupune maxi-mizarea contribuþiei pe care per-soanele sunt dispuse sã o deapentru dezvoltarea organizaþieiunde lucreazã.

- Conducãtorul trebuie sãevite pe cât posibil aplicareasancþiunilor. În acest scop, tre-buie sã efectueze un control atentasupra activitãþilor subordo-naþilor ºi sã corecteze acolo undeconstatã abateri.

- Dacã numãrul de sancþiuniaplicate este prea mare, oameniise solidarizeazã împotriva con-ducerii, acþiunile acesteia devininoperante.

- Cu cât personalul este moti-vat la un nivel mai ridicat, cu atâtcreºte autocontrolul muncii efec-tuate.

Colonel Constantin ANTOHE

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr.8 (148) din 30 aprilie 2004

Aflat la prima participare într-o competiþiedestinatã exclusiv profesioniºtilor muntelui,locotenentul Cristian MAGHERCÃ din Bata-lionul 30 Vânãtori de Munte a ocupat un meritatloc 5 la biatlon, categoria cadre militare.

Are 20 de ani ºi s-a nãscut la Paºcani, o fru-moasã zonã colinarã, însã prea puþin propice schi-ului. Totuºi, cei patru ani petrecuþi în liceul mili-tar de la Câmpulung Moldovenesc au avut darulsã schimbe câte ceva din datele problemei.Întrucât, la sport erau incluse ºi ore de schi,locotenentul Maghercã a învãþat sã alunece pezãpadã din clasa a IX-a, iar, un an mai târziu,fãcea dintr-un hobby, un sport apropiat de per-formanþã. Aceasta s-a vãzut pe timpul cât a urmatcursurile Academiei Forþelor Terestre unde, timpde patru ani, a luat parte la spartachiadele de iarnã.

“Dupã ce am terminat Academia, am luat opauzã de trei ani, deoarece am urmat cursul debazã de la Fãgãraº, iar apoi am fost repartizat lao unitate militarã unde nu am putut practica schi-ul”, relateazã locotenentul Cristian MAGHER-CÃ.

Lucrurile s-au schimbat atunci când s-a mutatîn Batalionul 30 Vânãtori de Munte. “Fiind laprima participare într-o astfel de competiþie, potface o comparaþie doar cu ceea ce se petrecea în

concursurile interacademii. Se vede cã, la vânã-torii de munte, instrucþia schiului este o categoriespecificã de pregãtire, iar tragerea este mult maibunã decât la concursurile studenþeºti.”

La biatlon ar fi putut ajunge pe podium, însãlipsa de experienþã ºi-a spus cuvântul: “Anul aces-ta este prima mea participare la un concurs întreunitãþi de vânãtori de munte. Pot sã fac o com-paraþie numai cu ceea ce era în Academie; esteun nivel mult mai ridicat. Se vede cã vânãtorii demunte au instrucþia pe schiuri, categorie speci-ficã de pregãtire, iar tragerea este mult mai bunãdecât la concursurile interacademii. Eu am ocu-pat locul 5 la biatlon cadre. Sincer sã vã spun numã aºteptam, pentru cã fãcusem acea pauzã detrei ani ºi nu mai ºtiam care este nivelul meu depregãtire. În plus, am avut ºi o tragere bunã. Ieriam participat la proba de ºtafetã. Lotul unitãþiimele s-a clasat pe locul I, chiar dacã, dupã timp,ne-am clasat pe locul al ºaselea, însã tragereane-a propulsat pe locul I.

La biatlon puteam sã ajung pe podium, darlipsa de experienþã ºi-a spus cuvântul: “ am prinszãpadã umedã ºi am pierdut foarte mult timp pealunecare la coborâre. Vreau însã ca la anul sã facparte dintre primii trei.”

ªtafeta a considerat-o ca pe “o probã de vitezã

foarte durã. Am plecat în primul schimb ºi amfost singurul ofiþer care a participat la aceastãprobã. Au fost foarte mulþi militari angajaþi careaveau foarte mult suflu. Traseul a fost destul dedificil, iar lupta foarte strânsã.” Aceasta nu l-ademoralizat ºi aºteaptã concursul de anul viitor,când este hotãrât sã urce pe podium.

MaiorDragoº ANGHELACHE

““LLAA AANNUULL VVRREEAAUU SSÃÃ UURRCC PPEE PPOODDIIUUMM!!””

OO RR GG AA NN II ZZ AA RR EE AA AA CC TT II VV II TT ÃÃ ÞÞ II IIUU NN UU II CC AA DD RR UU MM II LL II TT AA RR CC UUFF UU NN CC ÞÞ II EE DD EE CC OO NN DD UU CC EE RR EE

EVENIMENT Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 8 (148) din 30 aprilie 2004

AARRNN

Pe data de 23 aprilie 2004, deZiua Sfântului Mare MucenicGheorghe Purtãtorul de Biruinþã,am aniversat Ziua Forþelor Te-restre, sãrbãtoare care a avut înacest an o semnificaþie aparte,fapt pentru care unitatea noas-trã a organizat ºi Ziua PorþilorDeschise. Începând cu orele08.00, la U.M.01270 Focºani aufost programate activitãþi oma-giale dedicate acestui eveni-ment.

În cadrul Zilei PorþilorDeschise s-au organizat exerciþiiaplicativ militare, standuri deprezentare a armamentului dindotare, întreceri sportive întreunitãþi la fotbal, volei, ºah ºi tri-

atlon militar.Am adresat cadrelor militare

în activitate ºi familiilor acestora,cadrelor militare în rezervã ºi

retragere, precum ºi tuturor celorinteresaþi de domeniul nostru deactivitate, invitaþia de a fi înmijlocul nostru ºi de a se bucura

împreunã cu noi de activitãþileprilejuite de aceastã omagiere.Reprezentanþii mass-media aufost invitaþi la orele 9.45, la

briefingul de presã susþinut,cu aceastã ocazie, de lt.col.Cãtãlin TOMESCU. În pre-mierã, la concursul Cupa Pre-sei la tir, s-a oferit reprezen-tanþilor presei posibilitateasã-ºi exerseze, nu numai con-deiele, ci ºi îndemânarea…

Activitãþile au continuatîntre orele 18.00 ºi 19.00, cuun concert de fanfarã susþinutde muzica militarã în PiaþaUnirii.

MaiorSergiu BÃJENARU

ZIARIªTI I CARE SCRIU BINE ªI CU ARMA

Aºa ºi-a început discursul, domnul general doctor MihailPOPESCU, ºeful Statului Major General prezent înPoligonul Clinceni, cu ocazia sãrbãtoririi Zilei Forþelor

Terestre.În prezenþa unei numeroase asistenþe militare ºi civile, s-au

desfãºurat o suitã de activitãþi cu caracter demonstrativ. Primii aufost paraºutiºtii care lansaþi de la o înãlþime de 2000 m au consti-

tuit o formaþie în stea, iar un alt grup deopt paraºutiºti au creat “Caruselul”.Ambele evoluþii au impresionat publiculasistent, în special copiii prezenþi. Avenit rândul exerciþiilor de luptã corp la

corp ºi a tehnicilor de autoapãrare prezen-tate pe rând de cãtre militarii infanteriºtiºi militarii paraºutiºti. O prezenþã apartea constituit-o exerciþiile de Tae Kwondoexecutate de sportivii Clubului MONDODREAMS unde se antreneazã copii aicadrelor militare care au prezentat pro-cedee specifice de “luptã cu umbra”, luptasupranumericã ºi spargeri de materiale.

O altã activitate plinã de dinamism afost desfãºurarea unui exerciþiu tacticcomplex în care o companie de infanterieîmbarcatã pe transportoare amfibii blin-date, un pluton de aruncãtoare 82 mm, osubunitate specializatã în apãrare N.B.C.,o subunitate de paraºutiºti, precum ºi osubunitate de cercetare îmbarcatã pe eli-coptere, au trecut la eliberarea unui aero-drom ocupat de adversar.

La final, a venit rândul subunitãþilorde Poliþie Militarã care au prezentat exer-ciþii materializate prin acþiuni individualeºi colective specifice poliþiei militare pen-

tru paza ºi protecþia apropiatã a unei personalitãþi militare, pre-cum ºi cele pentru asigurarea pazei unui transport umanitar.

Toatã gama de activitãþi nu a fãcut decât sã întãreascã cuvin-tele ºefului S.M.G. ºi încrederea noastrã în forþele proprii – ForþeleTerestre.

Cristina FRATU Cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

“AM ÎNCREDERE ÎN PROFESIONALISMULDUMNEAVOASTRÔ

PORÞ ILE DESCHISE ALE

EVENIMENTCurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 8 (148) din 30 aprilie 2004

AARRNN

Fiind cea mai importantã unitate militarãdin Târgoviºte, Baza 2 Logisticã SUD a gãz-duit festivitatea prilejuitã de cinstirea Sfân-

tului Mare Mucenic Gheorghe, purtãtorul debiruinþã ºi sãrbãtorirea Zilei Forþelor Tere-stre. Au fost prezente oficialitãþile conduceriijudeþene, reprezentanþii principalelor partidepolitice, ai cadrelor militare în retragere ºi înrezervã ºi ai veteranilor de rãzboi.

O trãsãturã dominantãa militarului român

Înainte de începerea slujbei religioase,pãrintele consilier arhiepiscopal, NicolaePANÃ, a transmis mesajul arhiepiscopuluiTârgoviºtei ºi doctor Nifon MIHÃIÞÃ,adãugând apoi, pentru onorata asistenþã cã“aºa cum fiecare om are, prin taina botezului,un înger pãzitor, tot aºa armata îl are alãturipe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” care,raportându-ne la modul în care ºi-a trãit viaþapãmânteascã, reprezintã “trãsãtura dominan-tã pentru toþi ostaºii þãrii, care sunt chemaþi sãse sacrifice pentru þarã, pentru pace ºi pentrudreapta credinþã.”

Profesionalism ºi spirit de sacrificiuComandantul Bazei 2 Logistice SUD ºi al

Garnizoanei Târgoviºte, domnul colonel Ghe-orghe JILAVU, a subliniat, în alocuþiunea sa,faptul cã forþele terestre sunt pe departe ceamai masivã categorie de forþe armate aleRomâniei. Militarii din unitãþile acestei struc-turi au fost chemaþi sã acþioneze în teatre deoperaþii aflate la mii de kilometri de casã,într-un rãzboi atipic, în care nu existã liniede demarcaþie între inamici, fãcând faþã uneiclime deºertice dure.

Fãrã îndoialã cã profesionalismul cu care

aceºtia ºi-au îndeplinit ºi îºi îndeplinesc mi-siunile – nu numai în Orientul Mijlociu, darºi în teatrele din Europa ºi Africa – a înclinat

ºi mai mult balanþa înfavoarea admiteriinoastre în AlianþaNord-Atlanticã.

S u b p r e f e c t u ljudeþului Dâm-boviþa, domnulinginer MihaiPUªCAªIU, a trans-mis militarilor “celemai calde felicitãripentru modul în carevã îndepliniþi înda-toririle”. Dumnealuia remarcat cã arma-ta modernã aRomâniei “a fostclãditã pe fundamen-

tul demnitãþii, curajului ºi al spiritului de sac-rificiu al înaintaºilor noºtri”. “Astfel, a con-tinuat dumnealui, armata noastrã a devenit oforþã credibilã, care sã poatã rãspundeameninþãrilor interne sau externe”.

Coroane de flori ºi poduri de asaltDefilarea gãrzii de onoare, compusã din

plutoane din cele trei unitãþi militare târ-goviºtene a încheiat momentul oficial al fes-tivitãþii ºi a fãcut, totodatã, trecerea cãtre ceade a doua parte, în care cei prezenþi au pututvizita expoziþia cu tehnica din dotare aunitãþilor. Lângã armamentul portativ, dotatcu noua aparaturã de observare ºi de ochire,au fost aliniate ºi transportoarele amfibii blin-date ºi tancurile din parcurile unitãþii. Vede-ta incontestabilã a zilei, care a focalizatatenþia asistenþei, a fost podul mobil.

Mai atraºi de armamentul individual – lacare au fãcut coadã sã îl admire – copii aufost de-a dreptul încântaþi de iniþiativa dom-nului locotenent-colonel Marin ILINCA. Laun cort instalat în imediata apropiere a expo-ziþiei de tehnicã militarã, domnul sergentmajor Adrian DUICÃ împreunã cu angajatafirmei Areoflot SA din Brãila, doamna RãdiþaSOCA, au împãrþit celor mici – de la tehnicamilitarã de logisticã – gogoºi calde ºi câte oporþie din legendara fasole de la cazan.

MaiorDragoº ANGHELACHE

FORÞELOR TERESTREARMATA – O FORÞÃ CREDIBILÃ

Aflat la ceremonialul organizat de Baza 2 Logisticã SUD cu ocazia Zilei Forþelor Terestre, dom-nul subprefect Mihai PUªCAªIU, a avut amabilitatea sã ne acorde, în exclusivitate, un scurt inter-viu:

— Domnule subprefect, municipiul Târgoviºte este una dintre garnizoanele importante din þaranoastrã. Cum se vãd militarii noºtri din perspectiva administraþiei locale?

— Municipiul Târgoviºte a avut o tradiþie în a gãzdui foarte mulþi militari ºi unitãþi militare.Militarii din Târgoviºte ºi, probabil, toþi militarii din þara noastrã sunt o categorie aparte de oameni:disciplinaþi ºi cu un caracter deosebit. Aceste caractere nu se pot forma decât pe fondul pregãtirii lormilitare. Desigur, existã ºi acþiunea inversã, când, dupã pãrerea, mea rigoarea militarã a venit cu oinfluenþã pozitivã în ceea ce priveºte modul general de comportare al cetãþenilor din Târgoviºte.Deci, din acest punct de vedere, mi se pare cã a fost un moment propice pentru ridicarea unui anu-mit grad de civilizaþie ºi de rigoare la nivelul municipiului Târgoviºte.

— În viaþa unei cetãþi sunt momente de bucurie, dar ºi de cumpãnã, cãrora cetãþenii trebuiesã le facã faþã. Au fost cazuri când militarii “au pus umãrul” la soluþionarea unor astfel de situ-aþii?

— Sigur, în orice moment deosebit, chiar dacã face parte din categoria celor plãcute sau mai puþinplãcute – ºi mã refer la calamitãþi sau dezastre – am avut întotdeauna o mânã întinsã de la unitãþilemilitare din Târgoviºte. Am colaborat îndeaproape cu garnizoanaºi, împreunã cu tehnica ºi cu experienþa pe care o au, cu rigoareaºi organizarea care îi caracterizeazã, am trecut cu bine pestemomentele mai dificile care au afectat, nu numai municipiul Târ-goviºte, ci ºi alte zone din judeþ.

— O ultimã întrebare: ce amintiri v-a lãsat stagiul militar?— Am fãcut ºcoala superioarã de ofiþeri în rezervã la U.M.

01150 din Bucureºti. La început au fost niºte momente mai deli-cate, deoarece a trebuit sã ne acomodãm la noul mod de viaþã.Dar acolo s-au legat prietenii, s-au legat amiciþii care au duratpeste ani. ªi acum îmi aduc aminte, cu emoþie ºi cu o anumitãnostalgie, de momentele când mergeam pe Ghencea, fãceam antre-namentele ºi toate celelalte activitãþi militare care se desfãºurauîn cadrul cazãrmii sau în afarã. (D.A.)

NOSTALGIA PRAFULUI DE PE GHENCEA

Pagina 10Nr.8 (148) din 30 aprilie 2004 LECÞIA DE ISTORIE Curierul ARMATEI

Era o zi de varã cu soare arzãtor ºi Dom-nul nostru Iisus cãlãtorea, venind din Iudeiaspre Nazareth, iar drumul acesta trecea prinSamaria. Obosit de cãlãtorie, fiindcã mergeape jos, se opreºte la Fântâna lui Iacov. Stã sin-gur, gânditor ºi parcã aºteaptã ceva. Iisus, caDumnezeu adevãrat, ºtia cã la ora aceea tre-buia sã vinã femeia samarineancã la fântânã sãscoatã apã. Nu trece mult ºi iatã cã soseºtegãtitã ºi împodobitã frumos, ca sã placã celorce o vor vedea venind la fântânã.

În acest moment, Iisus gãseºte prilejulpotrivit sã punã luminã în sufletul acestei femeicare vieþuia în întuneric ºi pãcate. La începutvedem pe aceastã femeie cam distratã ºiîncrezutã, spunându-I Domnului cã nu are bãr-bat. Iisus i-a spus iarãºi: “Bine ai zis, cã cincibãrbaþi ai avut ºi acum pe acela pe care-l ai nu-þi este bãrbat, aici ai spus adevãrul”.

Femeia, vãzându-se descoperitã ºi cã Iisusciteºte în sufletul ei cel întinat ca într-o cartedeschisã, începe a-ºi mãrturisi traiul ei celgreºit de pânã atunci. Aleargã apoi în goanamare sã vesteascã lumii din satul ei pe Iisus,Mesia. Tot poporul a crezut ºi a pornit cu ea înfrunte spre fântâna lui Iacov, iar acolo ºi-auîncredinþat sufletele în mâna Celui carepotoleºte toatã setea sufleteascã. Astfel oameniiaceºtia din Samaria, care aveau gurile otrãvitede apa murdarã a pãcatelor, au cunoscut ºi eiacolo, lângã fântânã, pe Mesia cel aºteptat.

În vremea împãratului Nero al Romei,aceastã femeie, împreunã cu cele cinci suroriale ei: Anatoli, Foto, Fotis, Paraschevi ºi Chiri-achi, precum ºi cu cei doi fii ai ei, Victor ºiIosif, au îndurat trei ani de temniþã grea ºi celemai cumplite chinuri. Aºa ºi-au sfârºit viaþa,luând cununa muceniciei.

Între norocul de a ne naºte (trãirea terestrã nupoate fi decât o ºansã pentru fiecare) ºi nenoroculde a ne petrece (un eufemism, desigur, pentrucocheta doamnã în negru) se-ntinde existenþanoastrã. În urmã va rãmâne o amintire, o casã, uncopil (toate sub semnul efemeritãþii) ºi uneori,ceva mai durabilã… o carte. Poetul Vasile Predaa lãsat la 52 de ani neîmpliniþi, pe lângã un raft devolume proprii, o memorabilã carte de versuri:“Ultimele sonete închipuite ale lui VasileVoiculescu”. Aºa cum doctorul Voiculescu ºi-aînchipuit, literar, continuarea sonetelor lui WilliamShakespeare, inginerul Vasile “preda” la cheiesonetele închipuite de Voiculescu. W, de laWilliam, urmat de V.V., ºi apoi de V. sunt semnecerte ale Victoriei spiritului, chiar dacã amândoi“moºtenitorii” sonetiºti au avut parte, în registreºi epoci diferite, de nemeritate suferinþe. Existãîn cartea lui Vasile Preda o texturã rafinatã întrenumerele sonetelor în dubla grafie, latinã ºi arabã,începând cu 245 – CCXLV, pe parcursul a 99 dehalte lirice, ce nu vor atinge niciodatã rotunjimeanotei maxime la pãtrat, 100, acest C hãrãzit doarSupremului Creator. Cele 90 de sonete îºi oprescfuga (atât atleticã, dar mai ales simfonicã) la mar-ginea prãpastiei dintre mileniul II ºi III, la 13aprilie 1999, urmate de 9 Apocrife, care maiaruncã o a doua arcadã de pod pe malul unui alttimp, noiembrie (luna de naºtere a poetului) 2001,fãrã a se preciza o datã ºi o zi anume, ca în cazulcelorlalte sonete.

Cu o “Istorie a matematicii” în manuscris,inginerul, colonelul, poetul, crainicul, enciclope-distul Vasile Preda n-a fost strãin de tainanumerelor strecuratã în cuvinte, dupã cum ºi aces-tea, la rându-le, se esenþializeazã în numere.Primul sonet, 245, e alcãtuit grafic din ziua în cares-a nãscut (24) ºi luna în care a murit (5, respec-tiv mai) ºi nu e compus din clasicele 14 versuri(exact suma cifrelor datei trecerii sale în neant,31.05.2003), ci numai douã, ca un epitaf pre-monitoriu: “ªi-mi stã pe fruntea care-ncet sefrânge / Ideea asta încã grea de sânge”. În plus,suma cifrelor datei sale complete de naºtere(24.11.1951) coincide cu însãºi ziua respectivã

(24), dupã cum suma literelor numelui ºi prenu-mele poetului, 11, relevã luna naºterii sale. Întâm-plare poate sã fie, deºi pe lumea asta, nimic nu eîntâmplãtor…

Scrise în registrul eminamente grav, sonetelen-aveau cum sã nu facã trimitere la noroc. Chiarghinionul nu e altceva decât un noroc cu semnulschimbat. În sonetul CCLVI (256), poetul sefamiliarizeazã cu un nou univers: “Ce mai adul-mec? Roata ºi norocul, / ªi glezna visului fugitpe uºã; / Scurmând cu ochii fragezi, de cenuºã, /Îmi caut prin jãratec iarãºi locul;” Simþind “cume jucat la zaruri, / Cum zornãitul tropotu-ºi prã-vale”. În sonetul CCLIX (259), el îºi vede viaþa caun joc cu mizã: “Nici Unul nu-s, nici Doi-ul sfãrâ-mat, / Nici Trei-ul ce se-nchide dedesubt, / Cusemnul meu de naºtere mã lupt / ªi cad mereuînvins ºi vinovat / Câºtigã-mã din soarta meacumplitã / ªi nu mã pierde iarãºi în ispitã!” Dincele doar trei sonete subintitulate nu scapã lunamorþii sale, Mai: “Opreºte luna Mai, ºi n-o maiduce / În suferinþa care-aºteaptã-n cruce.(CCLXXXI – 281 sau Sonetul Lunii Mai, mier-curi, 6 mai 1988). În sonetul CCLXXXVII (287),se încumetã la o invocare, pe care puþini vii arîndrãzni-o: “Mã terminã ºi cautã-mi un rost: /Întoarce-mã în Unul care-am fost. Din 99 sonete,datate pe parcursul celor trei ani, mãrginind unzid de mileniu (1997, 98 ºi 99), doar UNUL poartãdata trecerii sale în alte coordonate celeste: sone-tul CCXCIV (294) – duminicã 31 mai 1998: “Nu-þi semãn, Doamne, cum ai vrut odatã, /Oglindãstrâmbã-þi sunt, ºi supãratã.”

În cel din urmã sonet, datat marþi, 13 aprilie1999 (dacã nici ziua de marþi ºi de 13 nu mai auconotaþii funeste…), înaintea celor 9 Apocrife (câtnumãrul simfoniilor lui Beethoven, dar matematic“arãtura” dinaintea graniþei 10), cred cã ultimeledouã versuri le-ar fi semnat Însuºi Eminescu:“Doar gândul stã, împãtimit ºi rece / ªi lumeapeste sine se petrece!”. Pe lângã frumuseþea ma-gicã a versurilor, poetul Vasile Preda ne obligã sãîntrezãrim, complice, stranie ºi cu sensuri tainice,magia frumuseþii numerelor.

Constantin ARDELEANU

Duminica samarinenceiPUTEREA DE A-ÞÞI ÎNDREPTA GREªEALA

TAINA MAGICÃ A NUMERELOR

CCAARRNNEETTCCUULLTTUURRAALL

Cartea din vitrinãPOVARA SENTIMENTELOR

Cercul Militar NaþionalCCUULLOORRIILLEE LLUUNNIIII MMAAII

Este ceva deosebitca o femeie sã îºideschidã sufletul ºi sãîþi aºeze inima înpalmã. ªi totuºi, gestulacesta plin de tandreþeîl face doamna maiorOtilia (un nume parcãp r e d e s t i n a t )FLORINEL FRÂNTU.

“Povara senti-mentelor” pe care zil-nic le poartã în suflet

prind contur în poezii, precum “Douã inimi”(unmiºcãtor cântec de dragoste), “Vreau” (existenþaeste atât de simplu definitã prin iubire) “Martor”(copleºitoarea trecere a timpului) “Acasã” (unnou sens al unui cuvânt atât de banal), “Dã-mi-le mie!” (Doamne, cât de frumoasã este o femeieatunci când dãruieºte!) sau “Nu ºtiau sã plângã”(o tristã constatare a firii umane). Este un volumde poezii asupra cãruia, cu siguranþã, vom maireveni. (D.A.)

Pentru luna cea mai frumoasã din primãvarã,Palatul Cercului Militar se îmbracã în haine viucolorate.

Începând cu 26 aprilie ºi pânã pe 13 maiiubitorii artelor plastice pot admira, la GaleriaArtelor, expoziþia de picturã ºi desen a artistuluiAugustin CONSTANTINESCU. De remarcat cãexpoziþia are un caracter aniversar, deoarece pic-torul – membru al Uniunii Artiºtilor Plastici –încununeazã 35 de ani de carierã. Fiind în deplinãmaturitate artisticã, ne putem aºtepta la tablouri pemãsurã.

Pentru a rãmâne tot în lumea culorilor, vãinformãm cã, în perioada 3-16 mai, sãlile “Foaier”ºi “Rondã” vor gãzdui expoziþiile artistei plasticeIonela BÂLBÂIE (graficã ºi picturã) ºi a artistu-lui plastic Nicolae AMBROZIE (picturã).

Expoziþiile pot fi vizitate zilnic, între orele11.00 ºi 19.00, accesul fiind liber.

Programele culturale de la sala cinema con-tinuã ºi în prima jumãtate a lunii mai. Pe data de6, la ora 17.15, sub titlul “Culturi ºi civilizaþii –Cultura în epoca lui ªtefan cel Mare” criticul deartã Victor SIMIONESCU va susþine conferinþa“Ctitorii muºatine – mânãstirea Suceviþa”. O temãinteresantã, dacã þinem seama cã mânãstirea esterenumitã pentru picturile sale, galbenul de Suce-viþa fiind la fel de cunoscut ca ºi albastrul deVoroneþ. În continuarea conferinþei va rula filmul“ªtefan cel Mare – Vaslui 1475” în regia luiMircea DRÃGAN.

În sãptãmâna urmãtoare, pe 13 mai, la aceeaºiorã, colonelul dr. Petre OTU, va expune, în cadrulprogramului cultural “Cercul Militar Naþional –instituþia din inima cetãþii”, conferinþa cu titlul“Cercul Militar Naþional – o privire spre viitor”.

Accesul la cele douã programe culturale seface pe bazã de invitaþii, care se pot procura gra-tuit, fie prin ofiþerii cu cultura de la unitãþi, fiesunând direct la Cercul Militar Naþional, telefon021-313 86 80 interior 136. (D.A.)

ORIZONT DE AªTEPTARE

UNIVERS SPIRITUALCurierul ARMATEI Pagina 11Nr.8 (148) din 30 aprilie 2004

La9 mai 2004 vom sãrbãtori 127de ani de la proclamarea inde-pendenþei de stat a României,

moment de o deosebitã importanþã în cadrulluptelor purtate de-a lungul timpului depoporul nostru împotriva dominaþiei strãine,pentru libertate ºi neatârnare, pentru apãrareaºi afirmarea fiinþei naþionale, eveniment cuconsecinþe favorabile pentru dezvoltarea ulte-rioarã a þãrii. Actul istoric al proclamãrii inde-pendenþei de stat a României în luna mai aanului 1877 a fost consfinþit prin par-ticiparea þãrii noastre la rãzboiulromâno-ruso-turc din anii 1877-1878.Astfel, independenþa de stat a Românieinu a fost doar un act de bunãvoinþã amarilor puteri europene din acele vre-muri, ci consecinþa luptei eroice, a sa-crificiului poporului român ºi a armateisale, care au pus mai presus de oriceinteresele patriei.

Izbucnirea crizei orientale, în anul1876, produsã în urma rãscoalelorpopoarelor din Balcani îndreptateîmpotriva dominaþiei ImperiuluiOtoman va oferi prilejul Imperiului russã intervinã în aceastã crizã. Având cascop declarat sprijinirea populaþieicreºtine din Imperiul Otoman ºi nede-clarat, acela de a obþine controlulasupra strâmtorilor Mãrii Negre ºi aunor teritorii din Asia aparþinând Tur-ciei, la 12 aprilie 1877 Imperiul Rus vadeclara rãzboi Imperiului Otoman.

Încercãrile întreprinse de cãtreforurile politice române de a obþineindependenþa de stat pe cãi diplomaticedupã realizarea actului Unirii de la 24Ianuarie 1859, s-au lovit de refuzulmarilor puteri europene, implicit a pu-terii suzerane, Turcia. Singura soluþierealizabilã a obþinerii independenþeirãmânea aceea pe calea armelor.

Raportul de forþe inegale dintreRomânia ºi Imperiul Otoman, îi vadetermina pe oamenii politici români ai

timpului sã realizeze o alianþã militarã cuRusia. Astfel, la 4 aprilie 1877 s-a încheiat laBucureºti convenþia româno-rusã. Rusia seobliga sã respecte: “drepturile politice alestatului român, astfel cum rezultã din legileinterioare ºi tratatele existente, precum ºi amenþine ºi apãra integritatea actualã aRomâniei”.

La 11 aprilie 1877, armata rusã depãºeºtefrontiera românã, îndreptându-se cãtreDunãre, iar la 12 aprilie, Rusia va declararãzboi Turciei.

La 14 aprilie 1877, parlamentul Românieiva aproba prevederile convenþiei româno-ruse. Între timp, armata românã terminasemobilizarea efectivelor ºi trecuse laacoperirea strategicã a Dunãrii. La 26 aprilie1877, artileria otomanã din Cetatea Vidinuluiva deschide focul asupra oraºului român,Calafat, ceea ce va determina o ripostã fermãdin partea artileriei române din acea zonã. Înurma declanºãrii ostilitãþilor, la 29 aprilie1877 – Adunarea Deputaþilor declarã stareade rãzboi între România ºi Imperiul Otoman,iar la 30 aprilie 1877 – Senatul voteazã omoþiune asemãnãtoare. Bombardarea loca-

litãþilor româneºti de la Dunãre, atitudineaostilã a puterilor europene faþã de ripostaromânã împotriva agresiunii turce, nere-spectarea prevederilor convenþiei româno-ruse ºi refuzul de cooperare cu armataromânã din partea Rusiei va determina guver-nul României ca pe data de 9 mai 1877, înplenul Parlamentului român, prin ministrulafacerilor externe, Mihail Kogãlniceanu sãdeclare independenþa de stat a României.Totodatã, Camera Deputaþilor va vota proiec-tul de legi privind instituirea ordinului“Steaua României”. La 10 mai 1877, dom-nitorul Carol, conducãtorul statului român apromulgat independenþa României, legeaprivind instituirea ordinului “SteauaRomâniei” ºi încetarea plãþii tributului cãtreImperiul Otoman. Suma respectivã fiindrepartizatã Ministerului de Rãzboi pentrunevoile Armatei Române.

Se încheia astfel, o primã etapã a lupteipentru cucerirea independenþei statuluiromân; actul sãvârºit trebuia consfinþit, întãritºi apãrat pe câmpul de bãtãlie, misiune pecare România o va încredinþa oºtirii sale.

Orientarea politicã a Þãrii Moldovei cãtre RegatulPoloniei, eliberarea Cetãþii Chilia de garnizoana maghiarãîl va determina pe regele Ungariei, Matei Corvin fiul luiIancu de Hunedoara sã acorde adãpost lui Petru Aronadversarul declarat al lui ªtefan cel Mare în perspectivaaducerii Moldovei în orbita Regatului Ungariei.

Anticipând o reacþie ungarã, ªtefan va sprijini acþiu-nile rãsculaþilor din Transilvania îndreptate cãtre domi-naþia ungarã, urmãrind totodatã ºi eliminarea fizicã a luiPetru Aron. Toate aceste acþiuni îl vor determina pe MateiCorvin sã hotãrascã o intervenþie militarã în Moldova cuscopul declarat de a-l detrona pe ªtefan ºi de a-l impune pePetru Aron ca domn ºi readucerea Moldovei în ascultareaRegatului Ungariei.

La mijlocul lunii noiembrie 1467, oastea regalã, cuefective evaluate la circa 40.00 de militari va pãtrunde înMoldova prin valea Oituzului, aducându-l cu ea ºi pe PetruAron. Poposind la Târgu Trotuº apoi la Roman cãruia i-adat foc la fel ca ºi oraºului Bacãu, Matei Corvin a pãrãsitvalea Siretului, pentru a înainta pe sub munþi spre TârguNeamþ pe care l-a jefuit împreunã cu tot þinutul. Regeles-a îndreptat în final spre Baia, veche reºedinþã domneascãa domnilor þãrii ºi sediu al unei episcopii catolice, unde aacordat oºtirii sale un rãgaz înainte de ceea ce urma sã fie,în intenþia sa, etapa finalã a campaniei, cucerirea Cetãþii deScaun, Suceava.

Dupã lupte de întârziere ºi hãrþuire desfãºurate pe totitinerariul parcurs de oastea regalã, voievodul ªtefan ahotãrât sã opreascã înaintarea regelui ungar la Baia, pen-tru a opri un eventual asediu asupra Sucevei.

Inspirat de atacul din 17-18 iunie 1462 de la Târ-goviºte executat de cãtre Vlad Þepeº asupra tabereiotomane, domnul Moldovei va porni în noaptea de 14/15decembrie 1467 atacul împotriva oastei ungare cantonate

în oraºul Baia. Un detaºament de oºteni moldoveni echipaþiîn uniforme ungare aveau misiunea, ca la un semnal presta-bilit sã înceapã incendierea oraºului. Pe fundalul paniciicare urma sã se creeze, forþele moldovene trebuiau sãînainteze pe trei direcþii care aveau ca punct de întâlnirecentrul oraºului unde se afla dispus ºi cortul regelui ungar.Prin aceastã acþiune domnitorul prevedea o victorie totalã,inclusiv capturarea regelui ungar. Cu toate cã au fost infor-maþi de cãtre un localnic asupra iminenþei atacului, oasteaungarã a fãcut cu greu faþã atacului declanºat de cãtreoºtenii moldoveni. Luptând ca sã îºi salveze vieþile, oºteniiunguri au început retragerea din oraºul incendiat. Pe tim-pul luptelor, regele MateiCorvin a fost rãnit de treiori ºi salvat cu greutatede cãtre garda sa perso-nalã, rãnire ce demon-streazã cã planul voievo-dului ªtefan a fostexecutat aproape în tota-litate. De ce spunem cãîn totalitate, deoarece oparte din oasteamoldoveneascã aflatãsub conducerea unorboieri, care nu au intervenit conform planului, doreau reîn-toarcerea lui Petru Aron. Lipsa acestei intervenþii finale,precum ºi salvarea regelui ungar datoritã unui localnic carea cooperat cu garda personalã a acestuia îl vor frustra pedomnul Moldovei de la o victorie totalã asupra oasteiregale. Victoria de la Baia din 1467 a fãcut ca pericolulungar sã fie înlãturat, însã exista altul, cel intern.

9 MAI 1877127 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENÞEI DE STAT A ROMÂNIEI

Stejarul din Borzeºtiî N L Ã T U R A R E A P E R I C O L U L U I D I N A P U S

Paginã realizatã decãpitan Gabriel PÃTRAªCU

Curierul ARMATEIPagina 12Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004 INTERACTIV

Fire support – Sprijin cu foc – Executareafocului în coordonare cu manevra forþelor înscopul nimicirii sau neutralizãrii inamicului.

Fire support area – Zonã de trageri desprijin – Zonã de manevrã convenabilã, desti-natã navelor însãrcinate cu trageri de sprijin, deunde ele sprijinã o operaþiune amfibie printragerile lor de artilerie. Vezi zonã de sprijinnaval.

Fire support coordination – Coordonareasprijinului cu foc – Planificarea ºi executareafocului, astfel încât, þintele sã fie acoperite înmod corespunzãtor de cãtre arma sau grupul dearme potrivit.

Fire support coordination centre – Cen-tru de coordonare a focului – Loc de sine stãtã-tor în care sunt centralizate personalul ºimijloacele necesare coordonãrii tuturor formelorde sprijin cu foc.

Fire support coordonation line – Linie(aliniament) de coordonare a sprijinului cu foc– Aliniament imaginar stabilit de cãtre coman-dantul forþelor terestre, autorizat pentru a asigu-ra coordonarea focului armamentelor care nu seaflã sub controlul sãu, dar care poate afecta acþi-unile tactice în curs de desfãºurare. Aliniamen-tul de coordonare este folosit pentru a coordonafocul armamentelor aflate pe platforme terestre,aeriene ºi navale utilizând muniþie de orice felasupra þintelor terestre. El trebuie sã urmeze ca-racteristici de teren bine definite. Stabilireatraseului acestuia se face în coordonare ne-mijlocitã cu comandantul tactic al forþeloraeriene ºi cu alte elemente de sprijin core-spunzãtoare. Elementele de sprijin pot ataca þin-tele dispuse în faþa aliniamentului de coordonarefãrã a fi necesarã o coordonare anterioarã cucomandantul forþelor terestre, dar, în limita posi-bilitãþilor, vor avea în atenþie ca atacul sã nu pro-ducã efecte terestre adverse asupra sau în spateleacestuia. Atacul þintelor aflate în spatele alinia-mentului de coordonare trebuie sã fie coordonat

cu comandantul forþelor terestre corespunzã-

tor. Fire unit – Unitate de tragere – Cea mai

micã unitate de artilerie sau aruncãtoare demine, constând în unul sau mai multe sistemede armã, în mãsurã a fi angajate în executareaunei misiuni de foc.

Fire-ball – Sferã de foc – Sferã luminoasãde gaz cald care se formeazã la câteva microse-cunde dupã explozia unei arme nucleare, apoiimediat creºte ºi se rãceºte.

Fire-control – Conducerea tragerii –Conducerea tuturor operaþiilor legate de exe-cutarea tragerii asupra unui obiectiv.

Firing circuit – Circuit de aprindere –Circuit electric sau pirotehnic destinatdetonãrii încãrcãturilor de la un post de dare afocului.

Firing point – Post (punct) de dare afocului – Locul de amplasare a aparatului ceiniþiazã detonarea încãrcãturilor dintr-un cir-cuit de aprindere.

Firing system – Sistem de aprindere –Sistem destinat sã activeze un lanþ electric,pirotehnic sau de altã naturã pentru a produceexplozia unei încãrcãturi.

Fixed medical treatment facility – Faci-litate (instalaþie) medicalã fixã de tratament– Amenajare destinatã tratamentului medical,capabilã sã funcþioneze o perioadã de timpextinsã, într-un loc determinat.

Flank guard – Garda de flanc – Ele-mente de siguranþã acþionând la flancul uneiforþe ce staþioneazã sau se aflã în miºcare, înscopul protejãrii acesteia împotrivaobservãrii focului direct ºi atacului terestruprin surprindere.

Flanking attack – Atac de flanc – Atacîndreptat asupra unuia din flancurile dispozi-tivului de luptã al inamicului.

Floatation – Flotabilitate – Capacitateaunui vehicul de a pluti pe apã.

Follow-on echelon – Eºalon de întãrireamfibiu – În operaþii amfibii, acel eºalon

DDIICCÞÞIIOONNAARR NN..AA..TT..OO..

Cartea pe caredomnul general debrigadã (r) dr. OctavianDUMITRESCU alansat-o miercuri, 21aprilie, la GaleriaArtelor din Palatul Cer-cului Militar Naþional,reprezintã, pentru autor,un sfârºit ºi, totodatã,un început. Sfârºitul

este marcat de “finalizarea unui act de documentareºi de analizã destul de importantã, pe care amînceput-o cu mai mulþi ani în urmã, care a fost con-tinuatã pe timpul pregãtirii doctoratului ºi a fostfinalizatã prin aceastã carte”. Domnul general con-siderã acest demers ca un început, deoarece pe tim-pul cât a lucrat în compartimentul J-2 din cadrulStatului Major General, a strâns o documentaþiefoarte bogatã, care se cere a fi exploatatã.

Cui se adreseazã aceastã carte? Este o între-bare pe care titlul lucrãrii o impune de la început,deoarece substantivul fenomen, induce ideea dedinamicã, de schimbare continuã. “Cartea seadreseazã în primul rând tinerilor – spunea dom-nul general – caresunt acum pe bãn-cile academiilorcategoriilor deforþe sau ale ºco-lilor de aplicaþie.Sper cã este utilã,de asemenea ºicelor care ocupãdiverse funcþii laeºaloane mai mari,chiar factorilor dedecizie militari.”

Este o afirmaþie care, la prima vedere, ar puteafi catalogatã ca fiind, cel puþin ambiþioasã. Potrivitdomnului colonel Nicolae DOLCHIN însã, “Încondiþiile în care suntem asaltaþi de concepte pre-cum «geopoliticã», «geostrategie» ºi alte asemenea– care sunt justificate – domnul general se întoarcecãtre fenomenul militar. Acesta este mult mai com-plex ºi cuprinde realitãþi mult mai vaste ale lumiicontemporane.”

Autorul, remarca domnul colonel DOLCHIN,reuºeºte sã prezinte principalele caracteristici alefenomenului militar în condiþiile globalizãriideoarece, chiar dacã, în esenþã, acesta nu s-a mo-dificat – întrucât conceptual este fundamentat cumulþi ani înainte – trãim în perioada în care toateaceste concepte sunt puse în practicã, iar noile re-alizãri tehnologice sunt introduse în procedurile deplanificare ale acþiunilor militare.

Trãim vremuri noi, iar autorul ne prezintã prin-cipalele direcþii pe care sunt înscrise acþiunile mi-litare de astãzi.

Maior Dragoº ANGHELACHE

CC UU RR II EE RRLL EE GG II SS LL AA TT II VV

Plenul Senatului a votat, joi, 22 aprilie,ordonanþa guvernamentalã prin care ziua de2 aprilie este declaratã zi liberã, ca urmare adobândirii de cãtre România, la data de 2aprilie 2004, a statutului de membru cu drep-turi depline al N.A.T.O., a informat Me-diafax.

Potrivit actului normativ, de ziua liberãnu va beneficia personalul din cadrulautoritãþii judecãtoreºti. Salariaþii dinunitãþile cu foc continuu, precum ºi din alteunitãþi a cãror activitate nu poate fi întreruptãvor beneficia de ziua liberã cu condiþia de aasigura continuitatea funcþionãrii acestorunitãþi.

De asemenea, în ziua de 2 aprilie,

autoritãþile locale trebuie sã ia mãsuri pentruca agenþii economici cu profil de alimentaþiepublicã sau de desfacere a carburanþilor sãasigure aprovizionarea populaþiei, iarunitãþile sanitare sã asigure asistenþa me-dicalã.

Pentru cei care sunt nevoiþi sã lucreze pedata de 2 aprilie, ziua liberã va fi asiguratã înurmãtoarele 30 de zile. Cei care, din motivejustificate, nu beneficiazã de ziua liberã,primesc, pentru munca prestatã în ziuarespectivã, un spor la salariu de bazã, de sutãla sutã din salariul de bazã corespunzãtormuncii prestate în programul normal delucru.

Maior Dragoº ANGHELACHE

O NOUÃ SÃRBÃTOARE LEGALÃ ÎN CALENDARZiua N.A.T.O.

FENOMENUL MILITAR,EVOLUÞII ªI PERSPECTIVE

Curierul ARMATEI DIN LUMEA MILITARÃ Pagina 13Nr.7 (147) din 16 aprilie 2004

ALIANÞA NORD-AATLANTICÃ

A FI LUNETIST DEVINE O OCUPAÞIE CAM NESIGURÃ

Alianþa Nord-Atlanticã este o organizaþiepolitico-militarã, care cuprinde, în prezent, unnumãr de 26 de state (prin aderarea la 2 aprilie2004 a celor 7 noi membri – Bulgaria, Estonia,Letonia, Lituania, România, Slovacia ºi Slove-nia). A luat fiinþã în anul 1949 prin semnareaunui tratat compus din 14 articole, în Washing-ton D.C.

Membrii fondatori, la 4 aprilie 1949, aufost: Belgia, Canada, Danemarca, Franþa, Islan-da, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Por-tugalia, Marea Britanie ºi Statele Unite aleAmericii.

S-au mai alãturat în 1952 – Grecia ºi Tur-cia, în 1955 – Germania, în 1982 – Spania ºi în1999 – Republica Cehã, Ungaria ºi Polonia.

Tratatul a fost ratificat de cãtre membriifondatori, pe 29 august 1949. Scopul acestuia –care este rezumat pe prima paginã a tratatuluiîn câteva propoziþii – prevede: Credinþa în prin-cipiile unei naþiuni unite ºi dorinþa de a trãi înpace cu toate popoarele ºi guvernele lumii.Hotãrârea tuturor statelor semnatare ale trata-tului de a apãra libertatea, moºtenirile comune,civilizaþiile bazate pe principii democratice, li-bertãþile individuale încadrate în tiparele legii.Promovarea stabilitãþii din spaþiul Nord-Atlantic printr-un efort colectiv de apãrare ºiconservare a pãcii.

Organizaþia Nord-Atlanticã este com-

pusã din urmãtoarele organisme:- Organizaþii ºi structuri civile;- Organizaþii ºi structuri militare;- Structuri de comandã militare;- Alte organizaþii ºi structuri.Organizaþiile ºi structurile civile cuprind:

Cartierul General; Membrii internaþionali (ali-aþii); Biroul Executiv General; Biroul Secre-tarului General; Biroul Secretarial Executiv;Biroul Informaþional ºi de presã care este com-pus, la rândul lui din: Compartimentul Acade-mic al Afacerilor Externe, Librãrie, Comparti-mentul de audio-vizual, Serviciul de dateintegrate, Serviciul de informare ºi docu-mentare cu sediul la Kyiv (Ucraina), Biroulinformaþional de la Moscova ºi Compartimen-tul de contacte cu statele partenere.

La rândul lor, membrii internaþionali sunt

organizaþi astfel: - Biroul N.A.T.O. pentru secu-ritate; - Biroul de afaceri politice; - Biroul deplanificare a apãrãrii ºi organizare operaþionalã,care are în subordinea sa Compartimentul carese ocupã cu documentarea pentru parteneriatulde pace; - Compartimentul de suport al apãrãriicare este la rândul sãu împãrþit în: Grupul dedirecþii naþionale pentru codificare. Acesta areîn subordinea sa compartimentul care se ocupãcu codificarea N.A.T.O.; Grupul naþionaldirecþional de asigurare a calitãþii parteneriale;Grupul forþelor armate ºi echipamente aeriene;Grupul forþelor armate ºi echipamente terestre;Grupul forþelor armate ºi echipamente navale;Compartimentul pentru muniþii ºi echipamentede manevrã; Grupul pentru asigurarea sigu-ranþei ºi modernizãrii explozibililor ºi muniþiei;- Cartierul General de consultanþã, comandã ºicontrol al membrilor N.A.T.O. - Comparti-mentul pentru securitatea investiþiilor, logisticãºi planificare a urgenþelor. - Compartimentulºtiinþific. - Biroul managerial. - Biroul de con-trol financiar. - Biroul direcþional al resurselor.- Biroul directorial al comitetelor de bugete. -Biroul de audit internaþional. - Biroul organi-zaþiilor de logisticã ºi producþie.

(continuare în nr. viitor)General de brigadã

dr. Septimiu CACEU

Pânã de curând, lunetiºtii dinLiban ºi Bosnia au putut acþionafãrã teama de a fi “anihilaþi”.Mulþumitã eforturilor cercetãto-rilor din SUA, Marea Britanie ºiFranþa, au fost dezvoltate ºi pusela dispoziþia forþelor demenþinere a pãcii, trei dispozitiveelectronice de localizare a po-ziþiilor de tragere ale lunetiºtilor.

Dispozitivul BEADY EYEDezvoltat de firma britanicã

G.D.Associates Ltd., dispozitivulde indicare a direcþiei glonþuluieste un aparat de mãsurã a undeide ºoc, pe baza presiunii acesteia,utilizând sesizoare pasive conec-tate la un PC, pentru a calculadistanþa, azimutul ºi unghiul deînãlþare pentru punctul din cares-a executat tragerea. Dispozi-tivul, denumit BEADY EYE,poate localiza poziþia de tragere alunetistului în mai puþin de douãsecunde. Fiecare dispozitiv uti-lizeazã patru sau mai multe sferemetalice, dotate fiecare cu câteun sesizor de presiune, spre atrasa direcþia în care se gãseºtetrãgãtorul.

Pentru localizarea lunetistu-lui, nu este necesar ca acesta sã seafle în câmpul vizual al dispozi-tivului. Este suficient sã se poatã

observa traiectoria glonþului. Dis-pozitivul poate fi montat pe unsuport ce poate fi transportat de opersoanã sau poate fi montat peun autovehicul, o clãdire ori pealtã platformã.

Atunci când un glonþpãtrunde în spaþiul þinut subobservaþie, dispozitivul detec-teazã unda de ºoc caracteristicãunui proiectil supersonic. Sespune cã aparatul are o preciziebunã pânã la câteva sute de metri,putând fi mânuit de un singurmilitar.

Greutatea aparatului BEADYEYE este de circa 6,8 kg. Bateri-ile sale reîncãrcabile îi asigurã oautonomie de funcþionare de 20de ore ºi poate înregistra ºi afiºacaracteristicile ultimelor 10gloanþe detectate.

Dispozitivul PILARFirma Metravit din Franþa a

dezvoltat ºi ea un dispozitiv delocalizare a trãgãtorilor lunetiºti.Dispozitivul denumit PILAR esteun sistem care, conform datelorfurnizate de producãtor, poatedetecta proiectile subsonice ºisupersonice, cu calibre variindîntre 5,56 mm ºi 20 mm.

Se spune cã precizia în planorizontal este de 20, iar în plan

vertical de 50. În distanþã, pânã la200 m, precizia este de 10%. Caºi la produsul britanic, localizarease poate realiza numai dacãproiectilul pãtrunde în zona deobservaþie a sesizoarelor.

Tehnologiile bazate pe undade ºoc (presiune ºi efect acustic)sunt relativ mature, darfuncþionarea dispozitivelorbazate pe aceste tehnologiidepinde de trecerea proiectiluluiprin zona de observaþie a sesi-zoarelor. Pentru a se putea stabilicu precizie punctul de unde s-aexecutat tragerea, se estimeazã cãproiectilul trebuie sã treacã lamaximum 3 m de sesizoare. Dinacest motiv, astfel de aparate potfi folosite cu succes mai ales înacele locuri care reprezintã þintapredilectã a lunetiºtilor, cum ar fiintersecþiile ºi punctele de con-trol.

Dispozitivul VIPERÎn dorinþa de a dispune de un

mijloc mai eficace în luptaîmpotriva lunetiºtilor, F.M.M. aleSUA au început dezvoltarea maimultor aparate, care poartã de-numirea colectivã de sistemevectorizate în I.R. pentru anga-jarea personalului ºi “foc derãspuns VIPER (Vectored

Infrared Personnel Engagement& “Returnfire”).

Dispozitivele VIPER uti-lizeazã camere în I.R. pentru adetecta focul de la gura þevii, înmomentul tragerii. Datele desprepoziþia lunetistului se pot afiºa înbinoclul unui observator, înaparatul de ochire al trãgãtoruluisau se poate simboliza punctul destaþionare a lunetistului pe ima-ginea zonei înconjurãtoare. Sco-pul afíºãrii îl constituiedetectarea, verificarea ºi focul derãspuns împotriva lunetistului,cât mai curând posibil.

Varianta VIPER pentru po-ziþii fixe are dimensiunile decirca 50,8×25,4×25,4 mm ºi ogreutate de circa 9 kg, având, înmare, dimensiuni ºi greutate si-milare cu dispozitivele produseîn Marea Britanie ºi Franþa. Eaeste compusã dintr-o camerã înI.R. ºi un sistem optic, montatepe un trepied cu un cap ce per-mite rotirea ºi bascularea, unechipament electronic ºi unafiºaj.

MaiorIon PAPALEÞ

Preluare din materialele C.I.D.al Ministerului Apãrãrii Naþionale

MOZAIC Curierul ARMATEIPagina 14Nr. 8 (148) din 30 aprilie 2004

AARRNN

“VIÞA DE VIE “ ªI-A RÃSPLÃTITFANII CU CÂRNAÞI

Fanii Viþei de Vie au organizat o petreceresurprizã pentru trupa lor favoritã, la tabãraºcolarã Zizin. Admiratorii au petrecut trei zile

ca-n poveºti. Au jucatfotbal, au cântat ºi aumâncat pe rupte. Atâtcât le-au permisproviziile. Viþa de Vie avenit dotatã cu 10 kg decârnaþi. Când nu au maifost bucate, AdrianDespot, solistul for-maþiei, s-a oferit,împreunã cu colegii sãi,

sã-i hrãneascã pe fanii înfometaþi cu cârnaþidin traistã.

“DIVORÞ “ ÎN ANIMAL X

Deºi nu au mai fost auziþi de foarte multãvreme, cele trei “animale X” au ieºit lasuprafaþã pentru a-ºi ridica premiul oferit der e v i s t a“Actuali-t a t e am u z i -c a l ã ” .Deºi toþi“ p r e m i -anþii” tre-buia sãstea în primul rând, bãieþii de la “Animal X”s-au împrãºtiat prin salã: Hienã ºi ªopârlã înrândul doi, iar Vierme, singur – singurel, înspatele lor. Cu toate cã imaginea trupei este“toþi pentru unul, unul pentru toþi”, iatã cã “ani-malele” nu sunt chiar de nedespãrþit.

MICHAEL JACKSON VA FI JUDECAT

Fostul rege al muzicii pop, Michael Jack-son, va fi judecat într-un proces. Contactat tele-

fonic de A.F.P., ofiþerulde presã al vedetei aconfirmat cã Michael afost inculpat, dar nu seºtie încã data procesu-lui. Se ºtie însã cã pe 30aprilie, solistul are oîntâlnire cu MareleJuriu pentru a i se citi

actul de acuzare. Decizia de inculpare adaugãnoi capete de acuzare. Aflat în libertate dupãachitarea cauþiunii, Michael a spus cã toateacuzaþiile sunt numai minciuni. Poliþia din LosAngeles a anunþat cã un nou reclamant susþinecã, acum 15 ani, a fost victima abuzurilor se-xuale ale lui Jackson.

Cristina FRATU

Dupã o “amartizare” perfectã, pe 24 ia-nuarie, Opportunity, al doilea robot trimis pesuprafaþa planetei roºii, a gãsit dovezi aleprezenþei apei. Anunþul, fãcut la sfârºitul luniifebruarie de cãtre agenþia spaþialã americanã(NASA), nu face decât sã confirme ceea ceoamenii de ºtiinþã bãnuiau de decenii, deoarecesondele Viking detectaserã încã din anii ‘70 pul-beri de sulfat. Or acestea nu puteau sã se formezedecât în contact cu apa, spun geomorfologii.

Robotul a folosit mai întâi instrumentulAPXS, un spectrometru cu raze X, pentru amãsura concentraþia compuºilor din rocã, cu aju-torul cãruia a descoperit o importantã prezenþã asãrurilor. În continuare, cu braþul sãu, al cãruicapãt este un veritabil burghiu, a perforat o gaurãde 45 milimetri lãrgime ºi 5 milimetri adâncime,

ajungând astfel la miezul rocii. Acolo s-a pututdistinge o varietate surprinzãtoare de sãruri (sul-fat de magneziu, clorurã de sodiu ºi sulfat defier), fiind, astfel, destule indicii pentru a dovedicã Marte a pãstrat imense cantitãþi de apã peparcursul unei perioade destul de mari.

Dupã ce a terminat cartogafierea crateruluide 22 m diametru, Opportunity l-a studiat îndetaliu, pentru a fotografia mici excrescenþe,niºte sferule, care nu fuseserã observate pânãatunci. Deocamdatã oamenii de ºtiinþã nu ºtiu cereprezintã acestea, însã, se sperã cã, pe mãsurã cese vor mai aduna date, misterul va fi rezolvat.

Maior Dragoº ANGHELACHE

SS HH OO WW BB II ZZ APÃ ÎN PIETRELE DE PE MARTE

Bulã intrã cu maºina în vamã. Vameºulvine la el ºi îl întreabã:

— Cafea, whisky, þãgãri?— Nu, mulþumesc! Dar dacã doriþi beau

o Coca-Cola…

☺O mamã cãlãtorea cu fiica ei într-un taxi.

Fetiþa vede pe stradã niºte femei îmbrãcateprovocator stând pe marginea strãzii uitându-se la fiecare maºinã care trecea.

— Mami, întreabã fiica, ce fac doamnelealea acolo?

— κi aºteaptã soþii sã se întoarcã de lamuncã, rãspunse mama.

— Hai cucoanã, cã-s prostituate! inter-vine taximetristul.

Dupã câteva momente de liniºte apãsã-toare, fetiþa întreabã:

— Mami, prostituatele au copii? — Desigur, draga mea, de unde crezi cã

au apãrut taximetriºtii?”

☺— ªtiþi de ce nu are Mexicul campioni

naþionali?— Pentru cã oricine ºtie cât de cât sã

înoate, sã alerge sau sã sarã, sunt deja înAmerica!

☺— De ce îºi miºcã Stevie Wonder capul

stânga-dreapta în timpul concertelor?— κi cautã microfonul!

☺Cãpitanul se adreseazã soldaþilor într-o

dimineaþã la raport:— Astãzi am douã veºti pentru voi, una

bunã ºi una rea.— Dar sã începem cu cea rea: avem 50 de

tone de nisip care trebuie bãgat în saci. Iatãºi vestea bunã: avem saci suficienþi!

Cristina FRATU

DE LA LUME ADUNATE

Priramidele din Egipt sunt rezultatul decizieide a construi ziduri în jurul mormintelorfaraonilor, este de pãrere Gunter Dreyer, expertîn ritualurile de înmormântare ale vechilor regiegipteni.

Dreyer, director al Institutului ArheologicGerman din Cairo, îºi bazeazã teoria pe asemãnãri între prima piramidã egipteanã, înãlþatã laSaqqara, la sud de Cairo, pentru faraonul Zozer, în jurul anului 2650 I.Hr., ºi structura mor-mântului unuia dintre predecesorii suveranului egiptean.

Potrivit lui Dreyer, zidul care înconjoarã mormântul de la Saqqara a fost înãlþat prea mult,astfel încât a ajuns sã acopere moviliþa de 8 metri plasatã imediat deasupra camerei mortuare –simbol al creaþiei primordiale ºi garant al învierii faraonului. Arhitecþii au rezolvat problema con-struind o altã movilã, mai micã, deasupra primeia, peste care au adãugat ulterior moviliþe din ceîn ce mai mici, pânã s-a ajuns la forma piramidalã pe care o cunoaºtem.

De asemenea, Dreyer a reuºit sã identifice încã un faraon egiptean, pe aºa-numitul Horus sauHor, care a cucerit oraºele din Delta Nilului ºi a pus bazele unificãrii politice a Egiptului.

Cristina FRATU

SSppaaþþ iiuu

PIRAMIDELE - LA ORIGINESIMPLE ZIDURI?

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr.8 (148) din 30 aprilie 2004

1. Azi ºtim bine cã, atât tehnica tiparului, cât ºi fabricarea

hârtiei sunt douã invenþii ale geniului uman pe care le datorãm

Chinei antice. “Reinventarea” tiparului – cu litere metalice

mobile – de cãtre Johann Gutenberg Gensfleisch (1400-1468)

marcheazã unul din momentele cruciale ale naºterii civilizaþiei

actuale. Totuºi, fabricarea hârtiei din deºeuri textile începuse cu

mult înaintea lui Gutenberg. ªtiþi unde ºi când?

2. Când ºi unde au fost “bãtute” monedele metalice con-

siderate a fi cele mai vechi monede cunoscute pânã acum?

3. Care dintre ramurile ºtiinþei îºi gãseºte originea aproape

exclusiv în Egiptul antic?

4. Care este singura capitalã situatã pe imaginarul ecuator?

5. ªtiþi cãrui matematician medieval datorãm noþiunile de

latitudine (latitude – lãþime) ºi longitudine (lungitude –

lungime)?

6. Cine a spus: “Învãþãtura îþi dã luminã, dar nu te înalþi

decât prin caracter”?

DECUPATÃ

PARCELÃ

BLUZÃPOPULARÃ

FERITÃ

ARC

NET!

A OOCHI

A DDORI

BOLTÃ

NEPÃTAT

ÎNÃLÞIMI

NOTA 33

ÎN PPLIC

SCLIPIRI

CONCURENÞI

POSEDÃ

MÃSURA LUI CCUZA

CAMPION

APARE

LIOTEASALT

A AANEXA

Cyberzone:ISTORIA VIRUªILOR INFORMATICI

ªIFONARE

URSUZI

SPECIE

CONFIRMAT

LATRÃ LLAUSTUROIZONE ÎÎNORAªE

JOCCHINEZESC

NUN

ROCI

ªMECHER

1981 – Primul virus “în liber-tate” se rãspândeºte prin discheteleApple II ce conþineau sistemul deoperare.

1983 – Apare primul virus experimental documentat; în 1984urmeazã prima definiþie a virusului informatic.

1986 – Virusul Brain infecteazã pe scarã largã sistemele PC MS-DOS; în acelaºi an, apare ºi primul virus troian, camuflat sub forma pro-gramului PC-Write.

1987 – Apar primii viruºi specializaþi pe tipuri de file (în special.COM ºi .EXE); viermele IBM Christmas Worm atinge 500.000 dereplicãri pe orã, afectând computerele IBM; îºi face apariþia ºi primulvirus destinat computerelor Macintosh – MacMag. The Internet Virusprovoacã prima crizã pe Internet ºi cauzeazã dezafectarea a numeroasecomputere.

1991 – Ia fiinþã Tequilla – primul virus polimorfic, capabil de a-ºimodifica forma pentru a nu fi detectat.

1992 – Michelangelo este primul virus mediatizat internaþional; aparprimele kituri de creare ºi modificare a viruºilor.

1995 – Concept – primul virus macro – atacã programul Word.1996 – Boza este primul virus proiectat special pentru Windows 95,

iar Staog – primul virus Linux.1998 – Apare primul virus troian conceput pentru a permite prelu-

area de la distanþã, prin Internet, a controlului asupra altor computere –Back Orifice.

1999 – Melissa este prima combinaþie de virus macro Word ºi viermecare utilizeazã Outlook-ul pentru a se rãspândi prin e-mail, iar Bubleboyeste virusul care se rãspândeºte prin simpla deschidere a unui mesaj înOutlook, fãrã file ataºate.

2000 – Apar primele atacuri de tipul Denial - of – Service, careblocheazã site-uri precum Yahoo; în luna mai, virusul Love Letter atingecea mai rapidã rãspândire, provocând cãderea de servicii e-mail în întrea-ga lume.

2001 – Winux este capabil de a infecta, atât Windows, cât ºi Linux,chiar în paralel; viruºii Nimda, Sircam CodeRed ºi BadTrans produchaos.

2003 – So Big provoacãpagube grave reþelelorbazate pe Windows ºi devinecampionul vitezei derãspândire prin e-mail,având încorporat propriulprogram pentru aceastã acþi-une.

2004 – Viermele Blastercauzeazã, pentru o vreme,probleme mari, prinexploatarea unor vulnerabi-litãþi ale Windows.

Cristina FRATU

POZE CU ENIGMAAparatul de fotografiat Digital, Dream Enigma este indicat pentru aceia

care îºi doresc un asemenea obiect, fãrã performanþe deosebite, dar la un preþaccesibil. Are 1.3 MPixeli, blitz încorporat, 8 MB memorie integratã, expan-dabilã, SmartMedia. Aceste caracteristici îi oferã posibilitatea de a executa 20de fotografii cu rezoluþia maximã de 1280x1024 pixeli.

Imaginile preluate de camerã sunt clare, dar culorile nu sunt strãlucitoare,necesitând o prelucrarea ulterioarã cu un program gen Photoshop. Dacãfotografiile sunt destinate numai vizualizãrii pe computer sau pentru a fi trimiseprietenilor prin mail, acest defect nu este foarte supãrãtor.

Enigma are numai vizor, ca orice aparat de fotografiat, iar pentru alegerearezoluþiei are un buton simplu de folosit.

RÃSPUNSURILE testului dinnr.7(147)/2004

1. În 1709, A. Darby. Fiul sãu, A. Darby jr., va construiîn 1735 primul furnal în care cocsul înlocuia mangalul.

2. Cea a Islandei, Reykjavik, situatã la 64 grade 06’ la-titudine nordicã.

3. Cea mai sudicã – 41 grade 18’ latitudine sudicã esteWellington, capitala dominoului britanic Noua Zeelandã.

4. A fost inventat în 1880 de cãtre librarul englez Brew-er.

5. Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare 356 – 323Î.Ch.) a murit la 33 de ani în Babilon. Versiunea oficialã estecã a fost asasinat, fiind victima unei uneltiri.

6. Tolstoi.Selecþie: maior Ion PAPALEÞ

VERIFICAÞI-VVÃCUNOªTINÞELE!

NNRedac�ia ”i administra�ia: U.M. 02450/V Bucure”ti, Fax 410.20.53, telefon 01/420.49.13; 01/410.01.60 int. ... e-mail:

B 11101; C. 8/2004

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ISSN 1582-1269

RReeddaaccttoorr-ººeeff MMrr.. IIoonn PPaappaalleeþþ 00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeMMrr.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchhee

iinntt..00115566

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiieeDDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr))MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((ddaaccttiillooggrraaff))

iinntt..00111122

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate �n articolele publicate sub semnªtura autorilor au caracterstrict personal ”i nu angajeazª �n vreun fel rªspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Man-uscrisele nu se �napoiazª.

COPYRIGHT: este autorizatª orice reproducere, fªrª apercepe taxe, cu condi�ia indicªrii cu exactitate anumªrului ”i a datei apari�iei publica�iei.

RReeddaaccttoorrii CCpptt.. AAddrriiaannaa MMuunntteeaannuuCCpptt.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu

iinntt..00115566

INTERVIUL NOSTRU Curierul ARMATEIPagina 16Nr. 8 (148) din 30 aprilie 2004

AARRRR

IInntteerrvviiuu ccuu ccoommaannddaannttuull BBaazzeeii 22 LLooggiissttiiccãã SSUUDD,, ccoolloonneell GGhheeoorrgghhee JJIILLAAVVUU

— Domnule colonel, cum se vãd unitãþilecare fac parte din Forþele Terestre din per-spectiva unei mari unitãþi logistice?

— În ansamblul Armatei Române, ForþeleTerestre reprezintã o categorie foarte impor-tantã. Ca sã avem o imagine, cred cã este sufi-cient sã spun cã peste 70% din totalitatea struc-turilor forþelor armate fac parte din aceste forþe.În ultima perioadã de timp, aceastã categoriede forþe armate a cunoscut o dezvoltare impor-tantã. Mã refer doar la faptul cã, în acestmoment, ele sunt în mãsurã sã pregãteascã ºi sãexecute misiuni în principalele teatre de ope-raþii în care Armata Românã este prezentã.Teatrele sunt binecunoscute: Afganistan, Irakºi, nu în ultimul rând, Europa de Sud-Est. Mi-litarii noºtri se comportã foarte bine în acesteteatre de operaþii, chiar în condiþiile în care, aºacum se ºtie, în Irak se întâmplã lucruri care nuau putut ºi nu puteau fi prevãzute. Provocãricãrora, militarii din Forþele Terestre, le-au fãcutºi le fac în continuare faþã. Este o mândrie pen-tru noi faptul cã militarii Armatei Române suntfoarte apreciaþi acolo unde îºi îndeplinesc mi-siunile, alãturi de alte categorii de militari dinarmatele lumii.

— Aþi amintit de militarii noºtri care exe-cutã misiuni peste graniþã. Majoritateacovârºitoare a acestora sunt încadraþi înunitãþi ale Corpului 1 Armatã Teritorial, iarfaptul cã pot acþiona acolo cu profesionalism,se datoreazã ºi Bazei 2 Logistice “SUD”. Ce aînsemnat, pentru Bazã, asigurarea logisticã a

acestor detaºamente?— Misiunile ºi domeniile noastre de

competenþã sunt bine cunoscute în Cor-pul 1 Armatã Teritorial. Mã pot referiînsã la aportul pe care l-am avut ºi noi ladotarea ºi asigurarea tehnico-materialãa militarilor care încadreazãdetaºamentele unitãþilor ºi marilor unitãþidin Corpul 1 care acþioneazã în teatrele

de operaþii. Este vorba de asigurare materialãmultiplã: de la materiale de intendenþã – caresunt, oricum, mai uºor de procurat – pânã lamateriale pentru tehnica de blindate ºi auto-tractoare. Acestea din urmã se procurã mai difi-cil ºi, pentru a asigura detaºamentele cu astfelde repere, întâmpinãm destule greutãþi.Desfãºurãm în permanenþã, în urma ordinelorpe care le primim de la eºalonul superior, pro-ceduri de achiziþie – unele în regim de urgenþã– de multe ori la limita legii. Am însã mulþu-mirea sufleteascã pentru faptul cã am reuºit, înmare mãsurã, sã onorãm în termenul ordonattoate aceste cereri ce ni s-au transmis.

— În afarã de detaºamentele aflate înteatrele de operaþii, Baza 2 Logisticã SUDasigurã tehnico-material ºi unitãþile din þarã.Ce ne puteþi spune în legãturã cu acest aspectal activitãþii unitãþii dumneavoastrã?

— Continuãm sã asigurãm suportul dinpunct de vedere logistic ºi al unitãþilor ºi al sub-unitãþilor care îºi desfãºoarã activitãþile în þarã.Pentru procesul de instrucþie al trupelor, pentrupregãtirea comandamentelor marilor unitãþi ºiunitãþilor. Ponderea asigurãrii tehnico-materi-ale pentru acestea este puþin mai redusã, accen-tul, repet, fiind pus pe asigurarea tehnico-mate-rialã a detaºamentelor aflate în Teatrele deoperaþii.

— Este un numãr destul de mare deunitãþi cãrora trebuie sã le onoraþi cererile demateriale. În ce mãsurã reuºiþi sã realizaþiacest lucru?

— Niciodatã nu poþi împãca pe toatã lumea.Acest lucru ar putea fi posibil numai atuncicând fondurile avute la dispoziþie ar puteaacoperi necesarul transmis prin cereri ºi prinordine. Noi încercãm sã decelãm prioritãþile.Primim cereri, toate sunt în regim de urgenþã,încercãm sã realizãm un feed-back cu eºalonulsuperior, pentru a ierarhiza totuºi acesteurgenþe, pentru a le selecþiona pe cele care tre-buie rezolvate cu maximã promptitudine.Rãmân, bineînþeles, ºi solicitãri care nu pot fionorate la timpul respectiv. Dar acestea suntpuþine,iar comandanþii unitãþilor militare înþe-leg, de regulã, acest lucru ºi colaborãm destulde bine cu dumnealor.

— Aproape cã am ajuns în luna mai, neapropiem aºadar de jumãtatea anului, Bazafuncþioneazã deja “la turaþie maximã”. Ce seprevede pentru cealaltã jumãtate a anului?

— În afara acestei misiuni principale deasigurare ºi de susþinere tehnico-materialã adetaºamentelor aflate în teatrul de operaþii ºi asubunitãþilor subordonate nemijlocit StatuluiMajor al Forþelor Terestre, o misiune foarteimportantã la ora actualã este, dupã cum amenþionat ºi ºeful SMFT, domnul general-locotenent dr. Eugen BÃDÃLAN, aceastã va-lorificare a mijloacelor fixe ºi a bunurilor tehni-co-materiale din centrele de depozitare zonalã.Acestea au acumulat mari cantitãþi de tehnicã ºide materiale care blocheazã spaþiileiar numãruloamenilor este foarte mic în comparaþie cuvolumul de muncã, deoarece primim tot tim-pul materiale de la unitãþile militare care suntîn curs de restructurare sau care se desfiinþeazã.În acest an sunt destule prioritãþi pe aceastãdirecþie. La acestea,se adaugã celelalte misiu-ni ºi domenii de competenþã pe care le are Baza2 Logisticã SUD, potrivit ordinelor ºi dispo-ziþiilor eºaloanelor superioare.

A consemnat,maior Dragoº ANGHELACHE

ÎN SPRIJINUL MILITARILOR CARE ACÞIONEAZÃ ÎN TEATRELE DE OPERAÞII

Militarii noºtri, care ne reprezintã în teatrele de operaþii din Orientul

Mijlociu sau din Sud-Estul Europei, nu ºi-ar fi putut îndeplini misiunile fãrã o

asigurare logisticã pe mãsurã. Iar, pentru realizarea necesarului de materiale cu

care aceºtia sã poatã pleca în teatru, un rol important l–a avut, ºi îl are, Baza 2

Logisticã SUD. Câteva cuvinte despre ceea ce înseamnã marea responsabilitate

cu care a fost învestitã Baza, ne-a spus, de ziua Forþelor Terestre, domnul colonel

Gheorghe JILAVU.