C M Y K Curierul ARMATEI “Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA) Anul X nr. 22 (256) z 28 noiembrie 2008 z 12 pagini z 50 bani www.curierul.forter.ro Militarii americani implicaþi în conflictele actuale din Irak ºi Afganistan se întorc acasã în proporþie de 97% vii, dar, se pare cã, nu ºi nevãtãmaþi. ªi asta, nu pentru cã rãzboaiele prezentului nu ar mai avea parte de scenarii terifiante, ci pentru cã rãnile con- flagraþiilor moderne nu mai sunt la vedere. Deºi pierderea fiecãrui militar în parte reprezintã o tragedie umanã în sine, teatrul de operaþii din Irak, aflat în cel de-al ºaselea an de existenþã, nu-i mai trimite pe soldaþi direct la doi metri sub pãmânt. Sfântul Nicolae, fãcãtorul de minuni Atunci când au plecat de acasã, în august, pãrinþii i-au rugat pe cei mari sã aibã grijã de cei mici, aºa cum i-au sfãtuit încã din copi- lãrie. Aici, în teatrul de operaþii din Irak, unde sunt de trei luni de zile, fraþii care se aflã în Batalionul 341 Infanterie, reprezintã pentru foarte mulþi dintre noi, acea fami- lie lãsatã acasã, în þarã, la peste 2.300 km distanþã. Sfântul Nicolae a trãit pe vremea împãraþilor Dio- cleþian ºi Maximian. Mai întâi a strãlucit prin vieþuire cãlugãreascã; iar pentru viaþa lui îmbunãtãþitã a fost fãcut arhiereu. Dar, pentru cã sfântul propovãduia cu îndrãznealã credinþa în Hristos a fost prins de mai- marii cetãþii, a fost bãtut ºi chinuit, apoi aruncat în tem- niþã, împreunã cu alþi creºtini. Când marele ºi binecredinciosul împãrat Constantin a ajuns împãrat al romanilor, au fost eliberaþi din legãturi toþi cei închiºi ºi, odatã cu aceºtia, ºi Sfântul Nicolae, care s-a dus în Mira. Oamenii ºi cangurii sunt "veri primari" în "arborele genealogic", având un strãmoº comun care a trãit în urmã cu 150 milioane de ani, potrivit cercetãtorilor aus- tralieni. Oamenii de ºtiinþã au analizat pentru prima datã codul genetic al marsupialelor aus- traliene ºi au descoperit cã ADN- ul lor se aseamãnã foarte mult cu cel al oamenilor. Familia din Irak Bucuria instruirii Câmpul Ghencea a fost martorul unei mari miºcãri de trupe. La mijlocul lunii noiembrie, Armata se pregãteºte de marea sãrbã- toare, dorind sã ofere românilor un prilej de bucurie printr-o grandioasã paradã militarã. Ca în fiecare an, Armata oferã un spectacol în care îºi prezintã tehnica de ultimã generaþie. Pregãtirile pentru marea paradã militarã sunt în toi. Nici frigul, nici ploaia sau ninsoarea nu pot sta în calea bravilor militari români care doresc sã salute prin aceastã paradã întreaga Românie. Am fost martor la antrenamentele desfãºurate în câmpul Ghencea de cãtre întregul efectiv participant la constituirea blocurilor de paradã. Divizia 1 Infanterie “Dacica” par- ticipã la aceastã paradã cu unitãþile sale de elitã, unitãþi care au fost dislocate în teatrele de operaþii sau care urmeazã sã plece în teatrele de operaþii. Dintre unitãþile de elitã ale Diviziei 1 Infanterie fac parte militari din cadrul Brigãzii 2 Infanterie Uºoarã, Brigada 2 Vânãtori de Munte, Brigada 34 Infanterie, Brigada 282 Infanterie Mecanizatã, Bata- lionul 498 Paraºutiºti. (pag. 7) De la americani citire Sindromul misterios al veteranilor de rãzboi Cangurii sunt veri primari cu oamenii Pregãtirea paradei de la 1 Decembrie Sà NE CINSTIM EROII! PUNCTE DE VEDERE UNIVERS SPIRITUAL ACTUALITATE MOZAIC KAKI 100% Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, aflat în perioada de pregãtire în Poligonul Cincu, a fost vizitat pe 19 noiembrie 2008 de cãtre comandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, generalul- maior Nicolaie DOHOTARIU.
Transcript
CMYK
CurierulAARRMMAATTEEII
“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)
Anul X nr . 22 (256) 28 noiembrie 2008 12 pagini 50 bani
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
Militarii americani implicaþiîn conflictele actuale din Irak ºiAfganistan se întorc acasã înproporþie de 97% vii, dar, se parecã, nu ºi nevãtãmaþi. ªi asta, nupentru cã rãzboaiele prezentuluinu ar mai avea parte de scenariiterifiante, ci pentru cã rãnile con-flagraþiilor moderne nu mai suntla vedere.
Deºi pierderea fiecãrui militar în parte reprezintã otragedie umanã în sine, teatrul de operaþii din Irak, aflat încel de-al ºaselea an de existenþã, nu-i mai trimite pe soldaþidirect la doi metri sub pãmânt.
Sfântul Nicolae,fãcãtorul de minuni
A t u n c icând au plecatde acasã, îna u g u s t ,pãrinþii i-aurugat pe ceimari sã aibãgrijã de ceimici, aºa cumi-au sfãtuitîncã din copi-lãrie. Aici, înteatrul de operaþii din Irak, unde sunt de trei luni dezile, fraþii care se aflã în Batalionul 341 Infanterie,reprezintã pentru foarte mulþi dintre noi, acea fami-lie lãsatã acasã, în þarã, la peste 2.300 km distanþã.
Sfântul Nicolae a trãit pevremea împãraþilor Dio-cleþian ºi Maximian. Maiîntâi a strãlucit prin vieþuirecãlugãreascã; iar pentruviaþa lui îmbunãtãþitã a fostfãcut arhiereu. Dar, pentrucã sfântul propovãduia cuîndrãznealã credinþa înHristos a fost prins de mai-marii cetãþii, a fost bãtut ºichinuit, apoi aruncat în tem-niþã, împreunã cu alþicreºtini. Când marele ºibinecredinciosul împãrat
Constantin a ajuns împãrat al romanilor, au fost eliberaþidin legãturi toþi cei închiºi ºi, odatã cu aceºtia, ºi SfântulNicolae, care s-a dus în Mira.
Oamenii ºi cangurii sunt "veriprimari" în "arborele genealogic",având un strãmoº comun care atrãit în urmã cu 150 milioane deani, potrivit cercetãtorilor aus-tralieni. Oamenii de ºtiinþã auanalizat pentru prima datã codulgenetic al marsupialelor aus-traliene ºi au descoperit cã ADN-ul lor se aseamãnã foarte mult cu cel al oamenilor.
Famil ia din Irak
Bucuria instruir i i
C â m p u lGhencea a fostmartorul uneimari miºcãride trupe. Lamijlocul luniin o i e m b r i e ,Armata sepregãteºte demarea sãrbã-toare, dorindsã ofere
românilor un prilej de bucurie printr-o grandioasã paradãmilitarã. Ca în fiecare an, Armata oferã un spectacol în care
îºi prezintã tehnica de ultimã generaþie. Pregãtirile pentrumarea paradã militarã sunt în toi. Nici frigul, nici ploaia sauninsoarea nu pot sta în calea bravilor militari români caredoresc sã salute prin aceastã paradã întreaga Românie.
Am fost martor la antrenamentele desfãºurate în câmpulGhencea de cãtre întregul efectiv participant la constituireablocurilor de paradã. Divizia 1 Infanterie “Dacica” par-ticipã la aceastã paradã cu unitãþile sale de elitã, unitãþi careau fost dislocate în teatrele de operaþii sau care urmeazã sãplece în teatrele de operaþii. Dintre unitãþile de elitã aleDiviziei 1 Infanterie fac parte militari din cadrul Brigãzii 2Infanterie Uºoarã, Brigada 2 Vânãtori de Munte, Brigada34 Infanterie, Brigada 282 Infanterie Mecanizatã, Bata-lionul 498 Paraºutiºti. (pag. 7)
De la americani citireSindromul mister ios
al veterani lor de rãzboi
Canguri i sunt ver ipr imar i cu oamenii
PPrreeggããtt ii rr eeaa ppaarraaddee ii ddee ll aa 11 DDeecceemmbbrr ii ee
SÃ NE CINSTIM EROII!
PUNCTE DE VEDERE
UNIVERS SPIRITUAL
ACTUALITATE
MOZAIC
KAKI 100%
Batalionul 26Infanterie „NeagoeBasarab”, aflat înperioada de pregãtireîn Poligonul Cincu, afost vizitat pe 19noiembrie 2008 decãtre comandantulDiviziei 1 Infanterie„Dacica”, generalul-maior NicolaieDOHOTARIU.
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.
Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008Pagina 2
ACTUALITATEAPE SCURT
BERLIN-Berlinul intenþioneazã sã mobilizeze 1.400de militari împotriva piraþilor somalezi. Berlinulintenþioneazã sã desfãºoare circa 1.400 de militari, încadrul unei misiuni a Uniunii Europene, pentru a luptaîmpotriva piraþilor somalezi, susþine cotidianul Frank-furter Allgemeine Zeitung, relateazã AFP. Berlinul trebuiesã decidã, la începutul lui decembrie, modalitãþile de par-ticipare a Germaniei la forþa înfiinþatã de UE, careurmeazã sã trimitã nave de rãzboi în regiune începând dela 8 decembrie. Parlamentul german urmeazã sã ratificemandatul. Circa 500 de marinari, respectiv, douã echipajecomplete, vor fi mobilizate pentru a servi la bordul uneifregate, în timp ce comandourile vor fi ambarcate la bor-dul navelor de comerþ închiriate de armatorii germani pen-tru a le garanta securitatea. Misiunea navalã a UE, denu-mitã Atalanta, va debuta la 8 decembrie cu cinci sau ºasenave susþinute de avioane pentru a lupta împotrivapiraþilor din aceastã regiune, traversatã de una dintre cãilemaritime cele mai frecventate din lume. Atalanta va suc-ceda patrulelor desfãºurate din octombrie de patru nave derãzboi ale NATO, în coordonare cu UE, care au o acþiuneîn principal disuasivã. CARACAS-Un grup naval ru-sesc a ajuns în Venezuela, pentru aplicaþii militarecomune. Un grup naval rusesc a intrat în apele teritorialeale Venezuelei, unde va participa, pentru prima datã de laîncheierea Rãzboiului Rece, la aplicaþii comune cu marinavenezuelanã, au declarat surse din guvernul de la Caracas,citate de AFP. Grupul naval, din care fac parte cruciºãtorulcu propulsie nuclearã Petru cel Mare, distrugãtorul Amiralªebanenko, douã nave de escortã ºi cinci avioane, vaajunge marþi în portul La Guaira, situat în apropiere deCaracas, ºi la Puerto Cabello, în statul Carabobo, din nor-dul þãrii. Manevrele sunt programate sã aibã loc în timpulunei vizite în Venezuela a preºedintelui rus DmitriMedvedev. Preºedintele venezuelan, Hugo Chavez adeclarat cã aplicaþiile "nu sunt o provocare, sunt unschimb", reamintind cã forþele armate au mai participat lamanevre comune ºi cu Brazilia, Franþa sau Olanda. Uni-tatea rusã va rãmâne în Venezuela în perioada 25 noiem-brie - 1 decembrie, acostarea fiind programatã sã aibã locsimultan cu sosirea lui Medvedev la Caracas. Într-un inter-viu acordat recent AFP, ºeful Comandamentului strategicoperaþional venezuelan, generalul Jesus Gonzales, a afir-mat cã manevrele comune vor consta în exerciþii de "na-vigaþie, salvare ºi comunicaþii" ºi vor avea ca scop încu-rajarea schimburilor tehnologice. El a adãugat cã grupulrusesc va fi format din cinci avioane ºi mai multe nave dedimensiuni medii, iar Venezuela va participa cu optavioane ºi 11 nave, în exerciþii fiind implicaþi 1.150 demilitari ruºi ºi 600 de militari venezuelani. Aplicaþiile sedesfãºoarã într-un moment în care relaþiile dintre Moscovaºi Washington sunt tensionate, din cauza planurilor ame-ricane de amplasare a unui scut antirachetã în Europa.Departamentul de Stat american a anunþat cã va urmãri"îndeaproape" manevrele din Venezuela, dar a precizat cãnu le considerã drept o ameninþare. MOSCOVA-SUAcer Rusiei sã-ºi retragã trupele din Transnistria, învederea soluþionãrii conflictului. Statele Unite sprijinã osoluþionare paºnicã a conflictului dintre RepublicaMoldova ºi regiunea sa separatistã Transnistria, dar cer caRusia sã-ºi retragã trupele din aceastã zonã, a declarat luniambasadorul american la Chiºinãu, citat de RIA Novostiîn pagina electronicã. Relaþia dintre Chiºinãu ºi Transnis-tria au fost tensionate continuu dupã declararea indepen-denþei Republicii Moldova faþã de Uniunea Sovieticã, iarTransnistria s-a autoproclamat republicã independentã.Rusia a trimis, încã din iulie 1992, trupe de menþinere apãcii în regiunea transnistreanã. Ambasadorul american,Asif Chaudhry, a precizat cã cea mai bunã modalitate desoluþionare a conflictului este în formatul 5+2, careimplicã participarea Republicii Moldova, Transnistriei,Rusiei, Ucrainei, OSCE, Uniunii Europene ºi a StatelorUnite. Diplomatul a menþionat cã rezolvarea conflictuluitransnistrean nu trebuie sã se bazeze numai pe integritateateritorialã a graniþelor recunoscute la nivel internaþional,dar ºi pe retragerea trupelor ruseºti. Negocierile la nivelinternaþional privind situaþia Transnistriei au fost sus-pendate în 2006. În urma unei întâlniri, organizate înaprilie, în oraºul Tighina, dintre preºedintele RepubliciiMoldova ºi cel al Transnistriei, au existat speranþe pentrureluarea discuþiilor. O altã serie de negocieri între cei doi,programatã la 25 septembrie, a fost anulatã dupã ce pãrþilenu s-au înþeles asupra locului desfãºurãrii acestora. (P.I.)
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.
Secretariat tehnic de redacþie
PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii
iinntt.. 00111122
A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI
La Cercul Militardin Craiova s-adesfãºurat, în perioa-da 10-14 noiembrie, aXVI-a ediþie aFestivalului Formaþi-ilor de Teatru dinArmatã. Au partici-pat 7 cercuri militarecare au încântat pu-blicul cu spectacolede înaltã þinutã.
Strãdaniile celorce s-au înscris lacompetiþie au fostrãsplãtite cu premiiºi, cel mai important,cu aplauzele publicu-lui care, câteodatã, nu
mai conteneau.Juriul, al cãrui preºedinte a fost desemnatã o figurã mar-
cantã a vieþii culturale contemporane, scriitorul CornelUDREA, redactor-ºef la Radiodifuziunea Românã, studioul
teritorial Cluj-Napoca, a fost impresionat de piesa „E galben”a lui ªtefan Lupu, prezentatã de Cercul Militar Târgoviºte.Aceastã piesã a fost cotatã ca fiind cea mai bunã. Impresio-nant a fost ºi spectacolul „Cum ar fi” de Vlad Drãgulescu, cucare s-a prezentat Cercul Militar Craiova ºi care a luat Premi-ul Special al Juriului ºi Premiul pentru Regie.
În scenã, am mai putut admira formaþia Cercului MilitarMedgidia, care a interpretat piesa „Crize conjugale” de TudorMuºatescu, ce a obþinut menþiune. Spectatorii prezenþi în salãau fost încântaþi ºi de actorii Cercului Militar Bârlad care, larândul lor, au obþinut menþiune, aducându-l în scenã pe IonLuca Caragiale, cu piesa „Moftangii ºi justiþia”.
Ca organizator, Cercul Militar Craiova, condus de ini-moasa Ina OREVICEANU, a asigurat, pânã la amãnunt,condiþiile necesare desfãºurãrii în condiþiuni foarte bune afestivalului. Tot dumneaei s-a ocupat ºi de popularizareaacestui eveniment cultural, atât în rândurile militarilor, cât ºiprintre membrii comunitãþii locale.
Ne exprimãm convingerea cã la urmãtoarea ediþie vor par-ticipa ºi mai multe cercuri militare ºi cã vom putea urmãriinterpretãri de excepþie ale pieselor de teatru de cãtre artiºtiiamatori.
Maior Ionel ROªU
Craiova - Festivalul Formaþiilor de Teatru din Armatã, ediþia a XVI-a
Premii º i aplauze
Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214
Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã
Chiar dacã a trecut o perioadã maimare de la desfãºurarea Festivaluluide Umor Cazon ,,Podul minciu-nilor”, ediþia XVIII-a, din 3-5 iunie2008, ne facem datoria ºi aducem lacunoºtinþa cititorilor noºtri cã CerculMilitar Târgoviºte a obþinut la acestfestival urmãtoarele premii: PremiulI cu plachetã, la secþiunea,,Fotografie umoristicã” – plutonier-adjutant Adrian ROBU; Premiul I
cu plachetã, la secþiunea ,,Prozãumoristicã” - ªtefan LUPU; Premiul“CÃTÃLIN DEZBRÃCATU” -Adelin ILIE; Premiul III la secþi-unea ,,Interpretare satirã ºi umor”duet - Ana-Maria NECULCEA ºiAdelin ILIE; Premiul III secþiunea,,Grupuri” - Ana-Maria NECUL-CEA, Adelin ILIE ªtefan LUPU ºiBogdan OLARU.
PPrreemmii ii mmeerrii ttaattee
Pentagonul ia în considerare un plancare prevede trimiterea a peste 20.000de soldaþi în Afganistan, în urmãtoarele12 pânã la 18 luni, pentru a ajuta laasigurarea unor alegeri democratice ºipentru a contracara violenþa talibanã, audeclarat vineri oficiali, citaþi de Reuters.Secretarul american al Apãrãrii, RobertGates a declarat cã el ºi comandanþii sãiau discutat despre trimiterea a cincibrigãzi în Afganistan, inclusiv, patrubrigãzi de infanterie ºi una de aviaþie,care, potrivit unui oficial din Pentagon,va consta în special în trupe desusþinere. O brigadã de luptã a armateiamericane are circa 3.500 de soldaþi.
Oficialii americani vor ca forþeleNATO din sud sã renunþe la strategiaactualã de a combate insurgenþa ta-libanã, în fiecare provincie în parte, înfavoarea unei structuri de comandã lanivel regional. Cele cinci provincii dinComandamentul Regional de Comandãal NATO-Sud, cuprinde unul dintreprincipalele fronturi de luptã. Experþiiau spus cã insurgenþii, finanþaþi de co-merþul cu opiu, evaluat la trei miliardede dolari, îºi consolideazã în prezentinfluenþa peste graniþele provinciilor.Gates a discutat strategia la reuniuneadin provincia canadianã Nova Scotia, cuomologii sãi din Canada, Danemarca,Marea Britanie, Olanda, Australia,Estonia ºi România, ale cãror forþereprezintã 90% din totalul trupelorISAF din sudul Afganistanului.
Gates a precizat cã o mare parte din-tre militarii suplimentari ar putea fidesfãºuraþi înainte de alegerile dinAfganistan, din toamnã. Un purtãtor decuvânt al Pentagonului, Geoff Morrell,a spus cã mai multe trupe de susþineres-ar putea îndrepta spre Afganistan, încondiþiile în care Gates ia în considerareo cerere a generalului Davod McKier-nan, comandantul forþelor americane ºiale NATO în þarã.
Violenþa din Afganistan a atins celmai ridicat nivel din 2001, când a fostîndepãrtat de la putere regimul taliban.
O brigadã de luptã va ajunge în estulAfganistanului în ianuarie, pentru aîncepe antrenarea forþelor afgane.Majoritatea celorlalþi soldaþi, care arputea fi desfãºuraþi începând de laînceputul primãverii, se vor îndrepta,probabil, spre sudul þãrii, unde forþaNATO de 18.000 de soldaþi este preamicã pentru a face faþã unei insurgenþetalibane din ce în ce mai puternice,potrivit comandanþilor forþei. În prezent,în Afganistan existã circa 70.000 de sol-daþi occidentali, inclusiv, 32.000 deamericani - 14.500 sub comandamentNATO ºi 17.500 sub comandamentamerican. “Cheia este cum inversãmtendinþa din ultimii ani în ceea cepriveºte intensificarea violenþei ºi cuminstaurãm un mediu mai sigur, în carepoate avea loc dezvoltarea economicãºi civicã”, a subliniat Gates.
Gates a afirmat, la întoarcerea laWashington, cã dezvoltarea armateiafgane presupune costuri estimate la 17miliarde de dolari. “Avem 3,5 miliardede dolari în bugetul pentru 2009, pen-tru echipamente ºi antrenamente alearmatei afgane”, a spus el, precizând cãSUA conteazã ºi pe contribuþii dinpartea aliaþilor. “Existã o diferenþãenormã între costurile pentruechiparea ºi pregãtirea unui soldatafgan ºi costul trimiterii unui militaramerican” sau din altã þarã, a adãugatGates. La ISAF participã circa 50.000de militari din 40 de þãri, iar alte 20.000de militari fac parte dintr-o coaliþieinternaþionalã sub comandament ameri-can.
ccuu PPaakkiissttaannuullBrigada americanã, formatã din
3.500-4.400 de persoane, ce va fi tri-misã în ianuarie 2009 în Afganistan vafi mobilizatã în estul þãrii, pentru a ajutala lupta împotriva infiltrãrii insur-
genþilor din Pakistan, a anunþatduminicã un purtãtor de cuvânt alarmatei americane, citat de AFP.Aceastã brigadã face parte din întãririlecerute de oficialii militari americani.
Comandamentul Est include circazece provincii, multe dintre ele aflate lafrontiera cu Pakistanul, în special, înzonele tribale unde talibanii ºi Al-Qaidaºi-au reconstituit forþele.
Circa 165 de posturi de frontierã tre-buie construite pentru a ajuta la luptaîmpotriva infiltrãrii insurgenþilor dinPakistan, a adãugat colonelul Julian.Afganistanul are o frontierã comunã cuPakistanul de 2.430 de kilometri, la estºi la sud. Autoritãþile afgane cer de maimult timp coaliþiei sã se concentreze perefugiile insurgenþilor din Pakistan,unde americanii ºi-au multiplicatatacurile aeriene în ultimele luni, fãrã ale revendica.
Afganistanul este în favoareasporirii efectivelor strãine, avutã învedere de coaliþia internaþionalã, cucondiþia ca aceste trupe sã fie mobi-lizate la frontiera cu Pakistanul, pentrua lupta împotriva infiltrãrii teroriºtilor, adeclarat sâmbãtã ministrul de Externe,Rangin Dadfar Spanta, citat de AFP.“Comunitatea internaþionalã ºtie foartebine de unde vin teroriºtii ºi pentru a-iînvinge trebuie închise ascunzãtorilelor ºi atacate sursele de finanþare”, aadãugat ministrul afgan, în cursul uneiconferinþe de presã, fãcând referire laPakistan. Zonele tribale pakistanezeadãpostesc mai multe grupãrifundamentaliste armate, dintre careunele au demarat negocieri cu noulguvern de la Islamabad. În acelaºi timp,ele au promis cã vor continua Jihadul(rãzboiul sfânt) în Afganistan, ceea ceprovoacã furia Kabulului. Pakistanul, larândul sãu, considerã cã autoritãþile dela Kabul ºi forþele internaþionale, inca-pabile sã învingã talibanii în Afga-nistan, sunt la originea retragerii lor peteritoriul pakistanez ºi a violenþelor dinPakistan. (P.I.)
SUA sperã cã efectivele din Afganistan vor fi suplimentate
Un elicopter a reeditat, pe 23 noiembrie 2008,ceea ce în istorie a rãmas sub numele de„Zborul Marii Uniri”, de la Bacãu la Blaj, din
aceeaºi zi de 23 noiembrie, dar a anului 1918. În urmã cu90 de ani, un avion pilotat de locotenentul Vasile Nicules-cu a transportat documente importante trimise de Guver-nul României, aflat la Iaºi, Consiliului Naþional Român dela Blaj, care, în baza informaþiilor primite, a convocatapoi Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, din 1Decembrie. A fost aleasã, atunci, calea aerului pentru cã,din cauza ninsorilor abundente, era singura posibilitate dea traversa munþii din Moldova în Ardeal.
Florin Filioreanu a reconstituit, în Radiojurnal, eveni-mentul din urmã cu 90 de ani ºi povestea vieþii celui carea pilotat „Zborul Marii Uniri”. Dintre piloþii care s-auoferit voluntari a fost ales locotenentul Vasile Niculescu,pentru cã el cunoºtea traseul zborului - în 1917 trecuse cuavionul peste munþi pentru a arunca manifeste înTransilvania. Pe o temperaturã de minus 40 de grade,
zborul a decurs normal, alãturi de cãpitanul VictorPrecup. Avionul, un Farman 40, avea carlinga deschisã,iar feþele piloþilor au fost unse cu un strat gros de parafinãpentru a le proteja de frig. Deºi pentru zborul sãu pilotular fi trebuit sã fie decorat cu Ordinul «Mihai Viteazul», nus-a întâmplat acest lucru. Dupã mulþi ani petrecuþi în avi-aþie, Vasile Niculescu decide, în 1926, sã o pãrãseascã,iar în 1937 demisioneazã din armatã. Uitat de politicieni,fostul pilot va practica restul vieþii meseria de ceasor-nicar, murind în 1981 într-un deplin anonimat.
„Se rbãr i l e Un i r i i ” ded ica te Z i l e i Naþ iona le
Ceremonia de deschidere a manifestãrilor oficialededicate Zilei Naþionale ºi împlinirii a 90 de ani de laUnirea Transilvaniei cu România, denumite generic „Ser-bãrile Unirii”, a avut loc, duminicã, 23 noiembrie,începând cu ora 18,30, în Piaþa Tricolorului. Manifestareaa debutat cu intonarea Imnului naþional al României ºiînãlþarea unui uriaº drapel pe turnul-clopotniþã al Cate-dralei Reîntregirii. Un sobor de preoþi a oficiat o slujbãreligioasã, urmatã de defilarea Gãrzii de Onoare. Debutul„Serbãrilor Unirii” a fost marcat ºi printr-un foc de arti-ficii. Prima searã a „SerbãrilorUnirii” s-a încheiat cu un specta-col susþinut pe Platoul Romanilorde Morandi, Giulia, Bordo, EtajulIV, Propaganda ºi Alin Ignat.Acestea nu sunt însã singureleacþiuni organizate la Alba Iulia încinstea Zilei Naþionale. Au maiavut loc o serie de competiþiisportive desfãºurate sub genericulde „Cupa Unirii”, la ºah, tenis demasã ºi de câmp, iar la Galeriilede Artã, scriitorul IronimMunteanu ºi-a lansa cartea „De laAlba Iulia la Viena”. Mani-festãrile au continuat în ParculUnirii cu o expoziþie defotografie, „90 de ani de laMarea Unire”, ºi cu un concert defanfarã, iar Casa de Culturã aSindicatelor a gãzduit Gala Lau-reaþilor Festivalului Filmului deScurt Metraj. „Serbãrile Unirii” au continuat, în sãp-tãmâna urmãtoare, cu expoziþii, întreceri sportive, un târggastronomic, un salon naþional de machete, spectacole deteatru ºi de operã, etc.
În acest an, se împlinesc nouã decenii de la UnireaTransilvaniei cu România ºi de la Marea Adunaredesfãºuratã pe Platoul Romanilor din Alba Iulia, în 1Decembrie 1918, ºi la care au participat peste 100.000 deromâni.
Oamenii vor forma cu trupurile lor celmai mare steag, la Alba Iulia
Organizatorii au definitivat programul manifestãrilorce vor avea loc pe 1 Decembrie, la Alba Iulia, cu ocaziaZilei Naþionale a României ºi a împlinirii a 90 de ani dela Marea Unire.
Manifestãrile organizate pe data de 1 Decembrie vordebuta la ora 9.00 dimineaþa, cu depuneri de jerbe ºicoroane de flori la statuile lui I.I.C. Brãtianu ºi IuliuManiu. O orã mai târziu, în ªanþurile Cetãþii, va avea loc
un „Moment imagine - 90 de ani”, ocazie cu care va firealizat cel mai mare steag desenat din oameni. La ora10.15, vor fi dezvelite busturile Regelui Ferdinand ºi alReginei Maria, în faþa Catedralei Reîntregirii din AlbaIulia, iar un sfert de orã mai târziu, la Sala Unirii, vor fiprimite soliile din cetãþile de scaun ale Unirii. De la ora12.00 se va oficia slujba de Te Deum, dar va avea loc ºiun recital vocal ºi instrumental la Galeriile Trinity, dinªanþurile Cetãþii.
Defilarea Armatei este programatã pentru ora 13.00,fiind urmatã de parada portului popular. La ora 14.00 seva servi masa popularã ºi va începe spectacolul folcloricdedicat Zilei Naþionale a României. Pe PlatoulRomanilor, de la ora 17.00, va avea loc un nou „Momentimagine - 90 de ani” cu torþe aprinse, iar Galeriile Trinityvor gãzdui începând cu ora 18.00 o searã de muzicã ºipicturã. Artificiile vor fi aprinse la ora 19.00, iar de la ora19.30 va începe spectacolul tinereþii, unde vor concertatrupele Amadeus, Washabi, Quantum Leapss, Viþa de Vieºi Andreea Bãnicã. De la aceeaºi orã, la Casa de Culturãa Sindicatelor, Tudor Gheorghe va susþine un spectacol degalã.
Militarii Diviziei 4 Infanterie „Gemina“vor defila la Alba Iulia
Militari aparþinând Diviziei 4 Infanterie „GEMINA“,Forþelor Aeriene Române, Academiei Forþelor Terestre„Nicolae Bãlcescu“, Colegiului Militar Liceal „MihaiViteazu“ ºi Ministerului Internelor ºi Reformei Adminis-trative s-au pregãtit în vederea desfãºurãrii ceremonieimilitare, care va avea loc la Alba-Iulia, la 1 Decembrie2008, cu ocazia sãrbãtoririi a 90 de ani de la Unire.
Grupa militarã de coordonare a stabilit programul de-dicat antrenamentelor ºi repetiþiilor, care s-au desfãºuratîn garnizoana Alba-Iulia, zilele acestea. Repetiþiile auavut loc în zilele de 21, 22, 23, 24 ºi 26 noiembrie, antre-namentele întrunite având loc pe strada Aurel Vlaicu,între orele 09.30-12.30. Ultimele pregãtiri au avut loc în25 ºi 27 noiembrie, când s-au desfãºurat cele douãrepetiþii generale pe B-dul 1 Decembrie, între orele 09.30-12.30. Pagini realizate de
locotenent-colonel Ion PAPALEÞ
ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008
Pagina 3
Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, aflat înperioada de pregãtire în Poligonul Cincu, a fost vizitat pe19 noiembrie 2008 de cãtre comandantul Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, generalul-maior Nicolaie DOHOTARIU.
Dupã ce a trecut prin punctele de instruire a militariloraflaþi în teren, comandantul diviziei împreunã cu coman-dantul Batalionului 26 Infanterie s-au întâlnit cu ofiþerii
din comanda batalionului, în cazarma poligonului. ªefiide S-uri ºi ai celorlalte compartimente, în cadrul unuibreefing, au prezentat situaþia asigurãrii cu materiale ºinivelul de pregãtire atins.
Dupã prezentare, comandantul Diviziei 1 le-a spuscelor prezenþi: „Nu am venit sã vã evaluez, ci sã stau devorbã cu voi”. În urma discuþiilor a reieºit faptul cã, pânã
la sfârºitul lunii, dacã se vor asigura fon-durile necesare, existã posibilitatea eli-minãrii tuturor deficitelor, „mai alesdacã se va þine seama ºi de materialeleexsistente în teatru”.
Comandantul Diviziei 1 a continuatcerându-le tuturor celor prezenþi, ca, laîntoarcerea batalionului din misiune, sãîi punã la dispoziþie un document dincare sã reiasã toate costurile. Pe bazaunor astfel de documente se vor puteastabili normele specifice fiecãrui teatrude operaþii. „Cererile de materialefãcute pentru asigurarea ultimelor 6misiuni, nu bat, una cu alta”, deoarece„nu cântãm dupã partiturã (a se citiinstrucþiuni ºi regulamente), ci dupã ure-che”.
Cãpitanul NEDELCU, ºeful logisticiil-a asigurat pe comandantul diviziei cã:
„Atunci când s-a stabilit necesarul s-au luat în calculfoarte multe variabile (þinându-se seama ºi de propune-rile militarilor ce au, de acum, destulã experienþã) ºi nus-au mai cerut toate materialele din normele existente.Unele materiale, de care nu mai era nevoie, nu s-au maisolicitat.”
Comandantul Batalionului 26 Infanterie „NeagoeBasarab” (Scorpionii Roºii), locotenent-colonelul GabrielTOMA a þinut sã precizeze, în încheiere, cã e foartebucuros pentru cã „Toþi militarii din subordine au celpuþin o misiune ºi experienþa acumulatã ajutã foartemult. Problemele din cadrul exerciþiilor sunt mai uºor derezolvat. Toþi ºtiu ce au de fãcut… Mai e nevoie doar derealizarea coeziunii subunitãþilor.”
Atâta satisfacþie ºi bucurie n-am mai vãzut demult pechipul unui comandant de unitate. Mult noroc!
Bucuria instruir i i
Alba Iulia în pregãtiri pentru Ziua Naþionalã a României
Guvernul a autorizat construcþia de locuinþe propri-etate personalã pentru cadrele militare ºi personalul civildin armatã, din fondurile acestora, pe un teren de 10,9hectare aflat în proprietatea privatã a statului ºi adminis-trarea Ministerului Apãrãrii, în sectorul 5 al Capitalei.
“Se aprobã construirea de locuinþe proprietate per-sonalã, din fondurile beneficiarilor, pe o suprafaþã de10,9598 hectare teren proprietate privatã a statului, învederea realizãrii proiectului-pilot de construire, încadrul unui program pentru construirea de locuinþedesfãºurat de Ministerul Apãrãrii”, se aratã într-ohotãrâre aprobatã recent de Guvern.
Legislaþia în vigoare permite Ministerului Apãrãriisã desfãºoare programe pentru construirea de locuinþeproprietate personalã, din fondurile beneficiarilor, pen-tru rezolvarea situaþiei locative a cadrelor militare, a sol-daþilor ºi a gradaþilor voluntari, precum ºi a personaluluicivil din armatã, pe terenuri disponibile, proprietate pu-blicã a statului, aflate în administrarea ministerului.
Terenurile sunt folosite pe durata existenþei con-strucþiilor, cuantumul sumelor datorate de proprietaripentru utilizarea terenurilor urmând sã fie stabilit prinordin al ministrului Apãrãrii.
Terenul pe care vor fi construite locuinþele se aflã pestrada Antiaerianã din sectorul 5, Bucureºti.
Prin aceeaºi hotãrâre, Executivul a decis ca un terende 3,6 hectare, situat pe aceeaºi stradã, sã fie trecut dindomeniul public al statului ºi administrarea MinisteruluiApãrãrii în domeniul public al municipiului Bucureºti ºiadministrarea Consiliului local al sectorului 5, aceeaºiprocedurã fiind decisã ºi pentru un alt teren învecinat de10 hectare, pentru realizarea unui program de locuinþe.
La finalizarea programului de locuinþe de cãtrePrimãria sectorului 5, aceasta va pune la dispoziþia Mi-nisterului Apãrãrii, pentru a fi repartizate ºi închiriatepersonalului acestui minister, 25% din totalul unitãþilorlocative realizate.
KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008Pagina 4
Atunci când au plecat de acasã, în august, pãrinþiii-au rugat pe cei mari sã aibã grijã de cei mici,aºa cum i-au sfãtuit încã din copilãrie. Aici, în
teatrul de operaþii din Irak, unde sunt de trei luni de zile,fraþii care se aflã în Batalionul 341 Infanterie, reprezintãpentru foarte mulþi dintre noi, acea familie lãsatã acasã, înþarã, la peste 2.300 km distanþã.
Sergentul-major Marian Muºat ºi plutonierul AurelianMuºat sunt din Câmpia Bãrãganului. Aurelian este cu doiani mai tânãr decât fratele sãu ºi a urmat cursurile ªcoliiMilitare de Subofiþeri de Transmisiuni. Cel mare a zâmbitcând fratele sãu mai mic a ales cariera armelor, dar, lascurt timp, pe filierã indirectã a ales sã devinã ºi el sub-ofiþer în arma infanterie. Marian a participat cu „RechiniiAlbi” la misiunile din Kosovo ºi Afganistan, iar Aureliandoar în Kosovo. Acum sunt împreunã aici, în Irak. Pe tim-pul participãrii la misiunile din teren ale sergentului-major, plutonierul aflat în centrul de comunicaþii lângãstaþia radio urmãreºte cu emoþie, pe calea undelor, periplulfratelui mai mare, aflat la zeci de kilometri distanþã.Emoþiile dispar odatã cu intrarea pe poarta bazei aHumvee-ului în care se aflã fratele lui.
Fiind împreunã, motivaþia este mai mare, iar timpultrece mai repede. Fraþii Mãrgãrit pot comunica mai uºor,îºi împãrtãºesc gândurile ºi împreunã fac planuri de viitor.Când unuia îi scade moralul, celãlalt este alãturi de el. Aºacum s-au sprijinit unul pe celãlalt ºi în copilãrie, tot aºa sevor ajuta ºi în continuare. Din motive lesne de înþeles, ser-gentul-major Ciprian Mãrgãrit a fost repartizat la un plu-ton, iar fratele lui, caporalul Claudiu Mãrgãrit, la altul.Diferenþa de patru ani dintre ei ºi experienþa acumulatã decel mare în Kosovo, a determinat-o pe mama lor sã îicearã lui Ciprian sã aibã grijã de cel mai mic: „cã acestaeste cam nãzdrãvan” aºa cum era ºi în copilãrie.
Primul s-a nãscut la Huºi, al doilea la Medgidia, iar,din anul 2004, sunt împreunã la batalionul din sudulDobrogei cu care caporalul Daniel Mistreanu a fost înAfganistan. Caporalul Gabriel Mistreanu, mai tânãr cu doiani decât fratele sãu, are experienþa teatrului de operaþiidin Irak, unde a participat cu o altã unitate. În copilãrie,aveau pasiuni comune cum ar fi pescuitul. Au destuleexperienþe pescãreºti pe care le povestesc colegilor în tim-pul liber avut la dispoziþie. Cel mai tânãr þine mai deslegãtura cu pãrinþii. Fiind cãsãtorit, cel mare se gândeºtemai mult la soþie. Chiar dacã au specialitãþi militarediferite, ceea ce face ca activitãþile pe care le desfãºoarãsã îi þinã la distanþã, cei doi fraþi gãsesc timpul necesar dea se întâlni ºi a sta de vorbã despre ce este acasã. Aici,timpul trece mult mai repede pentru amândoi.
Fraþii Hermeneanu sunt pentru prima oarã împreunã lao misiune de acest gen. Caporalul Claudiu Hermeneanuare experienþa misiunilor din Kosovo ºi Afganistan, iar
sergentul-major Cristian Hermeneanu pe cea din Kosovo.Datoritã programului pe care îl au fiecare, cei doi fraþi sevãd destul de rar, însã compenseazã prin corespondenþa peMessenger. În þarã, pe Cristian îl aºteaptã doi nepoþi dinpartea fratelui pentru care îºi face griji ºi se întreabã cecadou sã le aducã unchiul din Irak. Claudiu aºteaptã ºi elo nepoatã din partea lui Cristian, care va veni pe lumeanul viitor, atunci când proaspãtul tãtic îºi va încheia mi-siunea.
În copilãrie, mama i-a fãcut cadou un joc de rummypentru a-i rãsplãti felul în care a avut grijã de frãþiorul luiatunci când ea era plecatã la serviciu. Pãstreazã ºi astãzijocul, ca amintire. Plutonierul-major Stelicã Nistor ºicaporalul Lucian Nistor sunt, de loc, din apropierea loca-litãþii celui care a scris „Cel mai iubit dintre pãmânteni”,Marin Preda. Între cei doi fraþi sunt doisprezece ani dife-renþã. „Nenicu”, aºa cum îl strigã „Prâslea”, a avut grijã
tot timpul de cel mic de la care însã a învãþat cum seînoatã în Dunãre. De la înot, Lucian a trecut la sport deperformanþã; a practicat caiacul ºi a reuºit sã ajungã cam-pion naþional ºi vice campion balcanic. „Prâslea” a þinutmorþiº sã participe la aceastã misiune, iar pãrinþii l-aurugat pe cel mare sã meargã cu el, sã aibã grijã de „ãlmic”, aºa cum a avut în copilãrie. Când cel mic este înmisiune, cel mare ascultã transmisiile radio referitoare laplutonul unde se aflã fratele lui. Privindu-i chipul, îiînþelegi zbuciumul interior. Se liniºteºte doar odatã cuîncheierea misiunii. Iese din punctul de comandã al bata-lionului ºi, de la distanþã, îl urmãreºte cu privirea pe celmic care îi face vesel semn cu mâna. Privindu-i, nu poþidecât sã-þi aduci aminte de renumita zicalã: „Sângele apãnu se face”!
Principala misiune a centrului este de acreºte, predresa ºi dresa câini de serviciu dinrasa Ciobãnesc german pentru activitatea depazã a obiectivelor militare, de detectare amaterialelor explozive, de asigurare apregãtirii lor prin cursuri de specialitate, darºi a instructorilor-dresori.
De la înfiinþare ºi pânã în prezent, cen-trul – care este o unitate militarã unicã încadrul Ministerului Apãrãrii – pregãteºteprin instruire specificã câini de serviciu dinrasa Ciobãnesc german, pentru pazaobiectelor. Începând cu anul 2008, activi-tatea centrului s-a diversificat, încredinþân-du-i-se un nou obiectiv, respectiv, pregãtireaºi antrenarea câinilor de serviciu pentrudetectarea materialelor explozive.
Necesitatea pregãtirii unor astfel de câinia apãrut o datã cu introducerea, începând cuanul 2007, în structura subunitãþilor EODdin Forþele Terestre, a Echipelor pentruDetecþia Explozivilor cu Ajutorul Câinilorsau, mai pe scurt, echipe EO-DD (ExplosiveOrdinance-Dog Detectors).
Cursul de specializare a conductorilorcâinilor de serviciu pentru detectarea mate-rialelor explozive s-a desfãºurat în perioada1 aprilie – 8 august 2008, cu un numãr decinci cursanþi, aparþinând subunitãþilor EODdin cadrul Statului Major al Forþelor Teres-tre. Dupã o preselecþie caninã riguroasã,începutã la vârsta de ºase luni, cinci masculidin rasa Ciobãnesc german au fost reparti-zaþi conductorilor de la unitãþile beneficiareale acestor animale.
Iniþial, cursanþilor li s-au predat temedespre fiziologia ºi anatomia câinelui, aufost prezentate materialele ºi echipamentulspecific de lucru ºi instrucþie, dupã care,treptat, s-a trecut la formarea ºi întãrireaataºamentului în relaþia om-câine.
De altfel, întregul proces de dresaj al
câinilor de serviciu pentru detectareamaterialelor explozive se bazeazã pe urmã-toarele principii: existenþa calitãþilor nece-sare conductorului pentru categoria de servi-ciu în care urmeazã sã califice câinele; exis-tenþa calitãþilor câinelui ºi cunoaºtereaparticularitãþilor individuale ale fiecãruicâine; menþinerea ataºamentului câineluifaþã de conductor; alegerea anotimpului,timpului ºi terenului; aprecierea momentuluiformãrii deprinderilor; succesiunea exer-ciþiilor; repetabilitatea exerciþiilor; frecvenþaºi alternanþa exerciþiilor în dresaj.
Plutonierul-major Nicolae Constantin,ºeful echipei EO-DD, declara la sfârºitulcursului: „A fost o muncã asiduã, rezumân-du-se la formarea unui tot unitar între om ºicâine, satisfacþia obþinerii rezultatului finalfiind foarte mare, rodul înþelegerii psiholo-giei câinelui demonstrând în mare parterezultatul final“.
Pregãtirea specificã s-a fãcut cu materialreal, ºedinþele de lucru ºi antrenament exe-cutându-se concomitent cu ºedinþele Centru-lui de Pregãtire EOD din garnizoana Râm-nicu-Vâlcea, în poligoanele Goranu ºi TurnuRoºu.
Frecvent, au fost executate exerciþii decãutare în diferite medii, locuri aglomerate,
parcuri, urmãrindu-se în acest felobiºnuirea câinelui cu diferiþi exci-tanþi naturali sau artificiali.ªedinþele specifice au avut ca scoppregãtirea câinilor EOD pentrucãutarea, detectarea ºi semnalareaunui obiect cu miros de explozivplasat în teren deschis, la mijloacelede transport, în afara clãdirilor, înîncãperi, bagaje ºi colete. Câinii deserviciu au fost specializaþi în sem-nalarea ºi detectarea materialelorexplozive ce intrã în componenþamuniþiilor sau pot fi folosite de cãtreteroriºti la confecþionarea dispozi-tivelor explozive improvizate (IED– Improvised Explosive Device).
Odatã terminat cursul de instru-ire, un mare rol îl reprezintã antre-
namentul acestor câini în cadrul sub-unitãþilor beneficiare.Dacã nu se repetãperiodic exerciþiilecare stau la baza for-mãrii unor de-prinderi, acestea sesting treptat, pemãsura trecerii tim-pului. Ca sã seprevinã pierdereacapacitãþii de lucru acâinilor, este necesarca, în mod planificatºi metodic, sã fierepetate aceste exer-ciþii într-un sistemcomplex, algorit-mizat, eficient ºiadaptat fiecãruicuplu.
La festivitatea de terminare a cursului,diplomele de absolvire au fost înmânate decãtre colonelul loan Mocan, reprezentantulstructurii Instrucþie ºi Doctrinã din StatulMajor al Forþelor Terestre, cel care a fostiniþiatorul introducerii echipelor EO-DD înstructura subunitãþilor EOD din Forþele
Terestre. Cu aceastã ocazie, colonelulMocan a declarat: „Acest curs este o pre-mierã în Forþele Terestre, iar prezenþacâinilor de serviciu în componenþa sub-unitãþilor EOD va reprezenta un salt calitativîn activitatea acestora, simþurile de detectareale animalelor fiind net superioare omului,aceºtia putând percepe materialul explozivîn diverse medii ºi locuri greu accesibile,preîntâmpinându-se în acest fel pierderea devieþi omeneºti“.
Comandantul Centrului de CreºtereInstrucþie ºi Dresaj Câini, locotenent dr.Marius Panait a declarat: „Diversificareacursurilor de pregãtire ale unitãþii noastrene onoreazã dar, în acelaºi timp, ne creeazãºi responsabilitãþi specifice, deoarecefolosirea acestor câini este imperios nece-sarã ºi utilã în salvarea de vieþi omeneºti ºia prevenirii pagubelor produse de materia-
lele explozive. Similar altor armate, care auîn componenþã grupe de lucru cu câini spe-cial dresaþi ºi antrenaþi în acest scop, nemândrim cã suntem capabili sã contribuimla înzestrarea Armatei Române cu astfel deexemplare“.
Material primit de la Centrul EOD
PPrriimmii ii ccââiinnii EEOODD-iiºº tt ii ddiinn FFoorrþþeellee TTeerreessttrree
DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008
Pagina 5
SSppeecc ii ff ii ccaa þþ ii iiccoommppllee ttee
RG33 face parte din familiavehiculelor care beneficiazã deprotecþie împotriva minelor deteren, proiectat ºi construit de con-cernul britanic BAE Systems.Ambele versiuni, cea 4×4 ºi cea6×6, se aflã ºi pe linia de producþiea Statelor Unite, încadrându-seperfect în programul destinatvehiculelor ce pot face faþã uneiambuscade a Corpului de MarinãMilitarã. Iniþial, celebra firmã bri-tanicã a produs pentru marinaamericanã trei astfel de vehicule:Caiman, RG31 ºi RG33. Ultimuldintre acestea are, la rândul lui, treiconfiguraþii: varianta 4×4, varianta6×6, ambulanþa bilndatã de terenHAGA ºi vehiculul de comandã ope-raþionalã SOCOM. Seria de vehiculeRG33 face parte din clasa celor cugreutate medie, promovând o mobili-tate avansatã, flexibilitate în misiune,disponibilitate rapidã ºi un procentmaximizat de protecþie a echipajului.
Contractul iniþial cu forþele armateale Statelor Unite a debutat în luna ia-nuarie a anului 2007, pentru doar patruastfel de vehicule, douã 4×4 ºi altedouã 6×6. În luna urmãtoare, comanda-mentul marinei militare a dat o altãcomandã pentru încã 15 vehicule dincategoria 4×4 ºi 75 din cea de-a douacategorie, 6×6. În luna iunie a aceluiaºi
an, BAE Systems a onorat un contract,în care era prevãzutã producerea a 425de vehicule RG33 din prima categorieºi a altor 16 din cea de-a doua cate-gorie. În octombrie, Corpul de MarinãMilitarã s-a “aprovizionat” cu un stocde 399 vehicule RG33, seria 4×4, 112din categoria a doua, 40 de ambulanþeblindate ºi 89 de vehicule SOCOM.
În august 2008, tot marina militarãamericanã a plãtit concernului britanicun contract de 43,5 milioane de dolari,echivalentul a 40 de vehicule RG33,dintre care, 36 din varianta celor desti-nate comenzii operaþionale SOCOM,douã din varianta 6×6 ºi ultimele douãdin categoria HAGA.
Toate aceste comenzi vor fi onoratede sucursala BAE Systems din York,Pennsylvania, facilitând astfel asam-blarea finalã a pieselor componente,integrarea lor, testarea ºi asigurareatransportului la depozitul de armamentdin Chambersburg, situat în acelaºistat.
PPrrootteeccþþiiee mmaaxxiimmãã aa eecchhiippaajjuulluuii
Seria de vehicule RG33 pro-moveazã o rezistenþã ridicatã împotrivaexploziei dispozitivelor improvizate,focului deschis al mitralierelor,exploziei minelor de teren. Are ocaroserie turnatã monobloc în formã deV, cu un design rezultat în urma multorcercetãri de specialitate, concentrate peobservarea comportamentuluivehiculelor de acelaºi tip chiar în zonade conflict, pe câmpul de luptã, în tim-pul executãrii misiunilor.
Echipajul ºi pasagerii sunt foartebine protejaþi, scaunele fiind rezistentela ºoc, mai ales cã vehiculul poate aveaopþional ºi un pachet de blindajeadiþionale.
MMoobbiilliittaatteeRG33 are o manevrabilitate exce-
lentã în teren ºi capacitatea de a dislo-ca trupele în orice punct strategic alcâmpului de luptã. Platforma îi permitevehiculului sã acþioneze în orice fel deteren, fie el accidentat sau plan, þinândpasul cu un alt gen de vehicul, cum arfi Striker. Ambele variante ale vehicu-lului sunt transportabile pe roþi, pecalea feratã, pe mare ºi pe calea aeru-lui.
Aceastã caracteristicã deosebitã sereferã la faptul cã vehiculul poate fi
astfel configuratîncât se poate adap-ta dupã tipul misiu-nii pe care o are deexecutat: cu altecuvinte, RG33 arecapacitatea de a setransforma în trans-portor blindat pen-tru trupele de infan-terie, ambulanþã,staþie de comandã ºicontrol, escortãpentru convoaie,dar i se pot atribui ºialte roluri. Deasemenea, un RG33poate fi recuperat,dupã ce a suferitavarii majore, chiarde cãtre un altvehicul de tipul lui.
Are disponibilitatea de a fi echipat cudispozitive ºi sisteme ultramoderne decomandã ºi control, de comunicaþii,computere ºi device-uri informaþionale.Întreþinerea vehiculului, care cuprindeºi achiziþionarea diferitelor pãrþi com-ponente, operaþionalizarea lui, stocareaºi conservarea, este inclusã într-un pro-gram managerial optimizat în timp.
RRGG3333 sseerriiaa 66××66Hazardul este meseria lui! Be-
neficiind de o protecþie maximã, nimic
nu-i stã în cale, ducând la bun sfârºit cusucces misiuni de curãþare a terenuluide mine ºi alte dispozitive artizanaleexplozive, dar ºi misiuni derecunoaºtere în teren minat. Oferã opanoramã destul de mare, o vizibilitatefoarte bunã, printr-o fereastrã deasemenea blindatã. Are o rampã poste-rioarã pentru ieºirea sau intrarea rapidã
a soldaþilor. O mitralierã obiºnuitãpoate fi montatã deasupra, integrându-se perfect în varietatea de arme pe carele are la dispoziþie, inclusiv, alãturi dekitul destinat protecþiei trãgãtorului.Aceastã variantã a vehiculului esteadaptabilã diferitelor misiuni, adop-tând imediat roluri de comandã ºi con-trol, de transport al trupelor în teren, decãutare a minelor explozive ºi de înlã-turare a lor, de protejare a convoaielor,de ambulanþã ºi de post de comuni-caþie. Echipamentul opþional includeun set de blindaje adiþionale, rampãhidraulicã posterioarã, echipamentmedical, un braþ demontabil pentruînlãturarea explozibililor îngropaþi înpãmânt, generator auxiliar de energiecare dezvoltã la nevoie 6kW, aercondiþionat, baterie secundarã, ocamerã video termalã destinatã ºoferu-lui, o altã camerã video retrovizoare, unsistem de umflare automatã apneurilor, scut blindat transparent pen-tru trãgãtor ºi o staþie de telecomandarea armamentului din dotare.
RRGG3333 sseerriiaa 44××44Poate transporta pânã la 8 militari,
pe lângã membri echipajului. Modula-ritatea îi permite vehiculului sã seadapteze multiplelor misiuni derecunoaºtere, de localizare opticã aobiectivelor, cu ajutorul unui sistemîmbunãtãþit de achiziþionare a þintei, cuo razã lungã de acþiune, ºi al unui sis-tem de supraveghere. Poate transportadiferite categorii de armament, oferindîn acelaºi timp protecþie convoaielor ºiutilitãþilor. Echipamentul opþional esteacelaºi ca ºi în cazul variantei 6×6, maipuþin braþul demontabil pentru înlãtu-rarea minelor de teren.
Varianta mai nouã a lui RG33 aredestinaþia de a recupera de pe câmpulde luptã ºi de a repara un alt vehicultactic, ce a fost grav avariat într-oambuscadã. Echipajul este format dindoi membri, iar misiunea lui specificã
este de a transporta echipament deîntreþinere ºi pãrþi componente nece-sare reparãrii vehiculelor avariate. Afost pentru prima datã expus publiculuilarg, într-un simpozion al ArmateiStatelor Unite, care s-a desfãºurat laFortul Lauderdale, din Florida, în lunafebruarie a acestui an.
Cristina FRATU
AArrmmaattaa aammeerriiccaannãã ssee bbaazzeeaazzããppee RRGG3333 îînn tteerreenn mmiinnaatt Rãniþii vor beneficia de celule stem
Savanþii ºi cercetãtorii de la Pentagon dezvoltã noimetodologii prin care sã reuºeascã regenerarea pielii, amuºchilor ºi chiar a unor membre lipsã, din înseºi celulelestem aparþinând soldaþilor rãniþi în rãzboiul din Irak. Maimulþi veterani ºi-au donat celule în speranþa regenerãriicomplete a rãnilor.
Cartierul general al chirurgilor militari din U.S. Army aconcluzionat cã, în viitorul apropiat, soldaþii vor putea plecala luptã fãrã nici o grijã, singura lor prioritate fiindrecoltarea unui set de celule, din care sã se dezvolte celulestem pentru regenerare, chiar ºi în cazul membrelor lipsã.„Un nou institut se va ocupa de soldaþii noºtri, care vor fidin nou întregi ºi sãnãtoºi. Astfel, se va reface structuradistrusã a nervilor, muºchilor ºi tendoanelor. Noiletehnologii vor merge pânã acolo încât vor permite recon-struirea mâinilor, degetelor, picioarelor, urechilor sau aporþiunilor de piele distruse de arsuri, toate acestea fãrãcicatrici”, declarã generalul-locotenent Eric Shoomaker,ºeful chirurg al armatei americane. Pânã în prezent, acestaeste cel maimare proiectîn cadrulmedicinei def r o n t i e r ãsponsorizateclusiv dinf o n d u r i l eguvernuluia m e r i c a n .Astfel, Pen-tagonul vacontribui cu85 de mi-lioane dedolari, iar 180 milioane dolari vor veni sub formã de grant-uri din partea Institutului Naþional pentru Sãnãtate.„Secretul strategiei celulelor stem se referã la faptul cãfiecare organ ºi þesut din corpul uman are un set replica-tor de celule. În cazul în care sunt afectate, setul replica-tor intrã imediat în procesul de producþie a noilor celuledestinate înlocuirii celor pierdute”, concluzioneazã doc-torul Tony Atala, de la Universitatea Wake Forest.
Min i s te ru l B r i tan i c a l Apãrã r i iv rea sã se u i t e pe gaura che i i
Militarii britanici se vor folosi, pe viitor, de un dispozi-tiv – o camerã videospion -, care le vapermite sã aibãimagini din spateleliniilor inamice. IBall este o camerãvideo ultrarezistentã,care poate fi lansatãcu ajutorul unui cla-sic ºi banal lansatorde grenade. Cameraoferã o panoramã de360 de grade aterenului ºi transmiteinstantaneu ima-ginile surprinse, din
momentul în care este aruncatã. Are formã sfericã ºi estedotatã cu senzori de imagine. Conceptul este dezvoltat de ofirmã din Scoþia ºi este testat, în prezent, de MinisterulApãrãrii din Marea Britanie.
Armata rusã se reorganizeazãVa suprima regimentele ºi diviziile ºi va creea noi
brigãzi pentru ameliorarea eficientã a unui sistem militarînvechit al anilor '60. „Vom lichida douã eºaloane, regi-mentele ºi diviziile, din cauza evenimentelor din ultimii ani(douã rãzboaie în Cecenia ºi unul în Georgia), care audemonstrat cã aceste douã sisteme de gestionare, create înanii '60, sunt preacomplicate ºigreoaie”, a declarat decurând generalulNicolai Marakov, citatde agenþia RIANovosti. Modul cumfuncþioneazã în prezentarmata „nu permiteluarea de decizii rapi-de, informarea tru-pelor despre acestea,organizarea coo-perãrii ºi gestionareaeficientã a sistemului”.
Pentru o cât mai bunã eficienþã a sistemului ºi o mobi-litate sporitã a trupelor, armata se va folosi de brigãzi, cu odimensiune ce va fi de douã ori mai mare decât cea a regi-mentelor, a explicat generalul Marakov, care nu a menþio-nat nici o reducere globalã a efectivelor militare. Armatarusã, care încã funcþioneazã pe principiul stagiului obliga-toriu, este implicatã într-un proces de profesionalizareparþialã. Dupã pãrerea mai multor experþi, ea rãmâne înesenþã închisã în scheme strategice ºi tactice învechite.
Ministrul rus al Apãrãrii, Anatoli Serdiukov, a menþio-nat cã personalul din armatã va fi redus la un milion demembri, începând din anul 2012, cu patru ani mai devremedecât fusese prevãzut. În prezent, efectivele armatei rusenumãrã 1,13 milioane de militari! (F.C.)
Capacitate transport per-soane:RG33 seria 4×4 – 8 militari RG33 seria 6×6 – 14 militariLungime:RG33 seria 4×4 – 6,62mRG33 seria 6×6 – 8Lãþime:ambele variante - 2,40mÎnãlþime:ambele variante - 3,40mGreutate:RG33 seria 4×4 – 18 toneRG33 seria 6×6 – 29 toneÎncãrcãtura admisã:RG33 seria 4×4 – 4,15 toneRG33 seria 6×6 – 8,65 toneViteza maximã:RG33 seria 4×4 – 110km/hRG33 seria 6×6 – 105km/h.
KAKI 24/7
- De câþi oameni e nevoie pentru a schimba un bec?- De unul singur! El va þine becul ridicat ºi va aºtepta ca
lumea sã se învârtã în jurul sãu!Problema egocentrismului în societate... În realitate,
aceastã expresie este un oximoron! Ideal ar fi ca „orgoliul”nemãsurat sã fie controlat, iar mentalitatea de tipul „fiecarepentru sine” sã grãbeascã cumva conºtientizarea faptului cãexistã cel puþin persoana a doua singular – „tu”. Dacã sun-tem egocentrici înseamnã cã suntem naivi, pentru cã nimeninu doreºte o astfel de persoanã alãturi. Cu toþii ar trebui sãne maturizãm ºi sã ne dãm seama cã Universul nu se învârteîn jurul nostru.
În mod normal, teoria aceasta ar trebui sã fie evidentã,dar, din pãcate, punerea ei în practicã este o muncã titanicãºi dã dureri de cap multora. De vinã nu este vreo mutaþiegeneticã ce a determinat oamenii sã prefere egocentrismul,sã fie defensivi prin atitudini ostile, insensibili, lipsiþi deconsideraþie, speriaþi sau confuzi, oameni ce refuzã ideea cãpot deveni una cu cel de lângã ei ºi pentru care conceptul deempatie a fost ºters din lexic. Sã nu uitãm cã dintotdeaunaau existat personalitãþi incompatibile cu ideea de „noi”.Vinovatã este societatea care îl împinge pe individ sã va-lorizeze împlinirea personalã, realizarea personalã ºi feri-cirea... tot personalã, independente de orice obligaþii sauangajamente, ca sã nu mai vorbim de sacrificii!
Cu cât devii mai „eu”, cu atât participi mai puþin la viaþa„noastrã”. Salvarea poate veni din partea cuiva mai puþinegoist, care sã îºi asume misiunea de a te readuce cupicioarele pe pãmânt, spunându-þi cã poþi sã ai simþul pro-priei individualitãþi, dar înconjurat de noi, ceilalþi. Dinpãcate, transformarea continuã a societãþii a creat un mon-stru: o populaþie care este în mod fãþiº egoistã. Dacã, în tre-
cut, te între-bai ce poþiface tu pentruþarã, astãzibannerele lamodã suntpline de:„Bine, darmie ce îmiiese la afa-cerea asta?Am dreptulsã fac orice...Nu mã puteþiobliga sã facasta!”. Pen-tru egoiºtieste un mira-col ºi un ºocîn acelaºi
timp sã descopere cã existã ºi alþi oameni, cu opinii, dorinþe,cereri, aºteptãri, putere, personalitate. Cei mai mulþi dintre eiau învãþat de mici sã navigheze prin lumea „celorlalþi”. Opalmã dupã ceafã sau un ghiont i-ar putea trezi din uitare,din fascinaþia propriului eu. Lupta cu egoismul este una difi-cilã ºi nu se terminã niciodatã. ªi asta pentru cã toþi vrem,toþi avem nevoi, toþi avem impulsuri. Stãpânirea de sine ceresacrificii ºi eforturi, în schimb, egoismul nu cere nimic.
Probabil cã, pentru unii, o mie de admiratori în delirînseamnã mai mult decât îmbrãþiºarea recunoscãtoare a unuicopil. De ce oare se întâmplã aºa ceva? Explicaþia ar venidin faptul cã orgoliul radiazã în faþa recunoºtinþei altora. Lui
îi place sã audã cât de minunat ºi necesar este! Poate cã suntmulþumiri sincere, dar le lipseºte profunzimea relaþiei de laom la om, pe care o ai cu cel de lângã tine.
Unul dintre cele mai profunde adevãruri este cãDumnezeu ne-a creat incompleþi ºi nu o diplomã de maste-rat sau de doctorat e ceea ce ne întregeºte. Egoismul nu neeliminã doar partenerul, ci ºi pe Dumnezeu. Egoismul eli-minã pluralul. În final, dacã ai ºansa sã te trezeºti, ai sã fii,printre atâþia oameni, foarte, foarte singur.
Egoiºtii nu ºtiu ºi nu pot iubi decât propria persoanã. Egreu de trãit cu ei. Sunt când mândri, când complexaþi. Teacapareazã, se lipesc de tine. Dacã le spui ce au nevoie sãaudã, ai gãsit persoana care te va saluta de câte ori te vavedea, în lumea fizicã sau virtualã (pe mess!). ªi sunt fragili!Fãcuþi parcã din porþelan; o simplã neatenþie ºi se sparg. ªite rãnesc ºi pe tine când se sparg. Egoismul altora nu îl lasãpe al nostru sã îºi intre în drepturi, nu-i oferã acel minimumnecesar unei relaþii. Acel „Ce mai faci?” ºi pauza cât pentrua primi un rãspuns. ªi astfel mor prietenii ucise de eul preapronunþat al unora, care s-a suit pe un soclu ºi aºteapãofrande.
ªtiu cã merge, mãcãne, înoatã, se comportã ºi aratã cao raþã! Dar, dacã totuºi nu este o raþã? ªi dacã e vorbadespre o raþã, poate cã ºi eu tot o raþã sunt! De aceea nuface nimeni nici o plecãciune în faþa Alteþei Mele! A! Decisuper-raþa nu existã decât în „Raþman Forever”? Ce deza-mãgire!
Ce te costã sã priveºti mai de aproape? Poate cã o sã ai osurprizã! Poate cã atunci când o sã strigi, nu o sã auzi doarecoul! Iar dacã doar ecoul îþi rãspunde, poþi sã începi sã-þifredonezi singur cântecul de lebãdã!
Cristina FRATU
PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008Pagina 6
CMYK
Militarii americani implicaþi în con-flictele actuale din Irak ºi Afganistan seîntorc acasã în proporþie de 97% vii, dar, separe cã, nu ºi nevãtãmaþi. ªi asta, nu pentrucã rãzboaiele prezentului nu ar mai aveaparte de scenarii terifiante, ci pentru cãrãnile conflagraþiilor moderne nu mai sunt lavedere.
Deºi pierderea fiecãrui militar în parte
reprezintã o tragedie umanã în sine, teatrulde operaþii din Irak, aflat în cel de-al ºaseleaan de existenþã, nu-i mai trimite pe soldaþidirect la doi metri sub pãmânt. Rãnile lor numai sunt vizibile cu ochiul liber.Supravieþuirea lor se datoreazã în mare partevestelor din kevlar ºi cãºtilor de protecþie,dar ºi îmbunãtãþirii procedurilor de evacuareºi progreselor pe care le-a înregistrat medi-cina, ca ºtiinþã, în ultimele decenii. Cu toateacestea, secþiile de neurochirurgie ale spi-talelor militare americane sunt însã ticsite de„cei mai buni, de cel mai bine echipaþi ºi celmai bine instruiþi soldaþi din lume”, cum îinumea George W. Bush când îi trimitea înluptã. Trei obuze de 155mm, asezonate cu45kg de explozibil Semtex ºi cu câteva ca-nistre de butan pot arunca în aer un tanc de70 de tone sau pot spulbera pur ºi simplu unHumvee. Acestea sunt principalele ingredi-ente ale unui cocktail Molotov artizanal dinrãzboaiele actuale. Impactul unei asemeneabombe este devastator: soldaþii sunt mutilaþide proiectile, sunt otrãviþi de reziduurile to-xice împrãºtiate în aer, sunt arºi de vii înflãcãrile exploziilor. Dupã cum vedeþi,expresiile „pagube de rãzboi” sau „pierdericolaterale” capãtã valenþe noi.
„„BBoommbbee llee””ccuu ee ffeecc tt îînn ttââ rrzz iiaa tt
Dureri permanente de cap, greaþã persis-tentã, deficienþe de auz ºi de vedere, insom-nie, pierderi de memorie. Cei „binecuvân-taþi” sã se întoarcã acasã fãrã vreo zgâri-eturã, se confruntã ulterior cu simptome aso-ciate traumelor cerebrale. Fãrã uniforme ºifãrã arme, fãrã sã fim de acord cu vreo înro-lare, ne aflãm în faþa unui nou rãzboi, al
globalizãrii, al limitãrii, al ºomajului ºi albolilor psihice.
Departamentul pentru Veterani alStatelor Unite a furnizat unele statistici dincare reiese cã aproximativ 1.800 de militarisuferã, în momentul de faþã, de leziuni cere-brale cauzate de aºa-numitele rãni prin pe-netrare. Mai mult, dupã pãrereaspecialiºtilor, este foarte probabil ca peste30% dintre soldaþii, care timp de cel puþinpatru luni au executat misiuni de luptã înIrak, ar putea dezvolta, mai devreme sau maitârziu, un sindrom neurologic, de vinã fiindexpunerea pe termen lung la undele de ºocale bombelor artizanale. În urma acestorsesizãri, Departamentul American alApãrãrii ºi-a luat angajamentul sã facã toateeforturile pentru o diagnosticare precoce,salvatoare, a militarilor activi. Este, însã,mult mai probabil ca asemenea patologii sãîºi facã apariþia abia dupã reintegrareafoºtilor soldaþi în viaþa civilã.
TT rraauummaatt ii ssmmee ll ee ccee rreebbrraa ll ee ,, ccaa ee ffeecc ttaa ll uunnddee lloo rr ddee ººoocc
Conform aºa-zisei teorii militare, se parecã timpanele, plãmânii ºi colonul suntexpuse undelor de ºoc ale exploziilor,creierul fiind oarecum protejat de douã scu-turi, unul, natural – craniul, celãlalt, artificial- casca. „Nimic mai fals!” - spune IboljaCernak, director al Laboratorului de Biofi-zicã ºi Fizicã Medicalã, din cadrul Univer-sitãþii Johns Hopkins, SUA. Pe timpul con-flictului din fosta Iugoslavie, în perioada1986 – 2001, ea a lucrat ca medic ºi cercetã-tor la Spitalul Militar din Belgrad ºi, pentruprima oarã, a diagnosticat traume cerebraleinexplicabile. Cernak a ajuns la concluzia cãsuflul exploziilor este capabil sã le facãcreierul „praf” celor aflaþi în raza lui de acþi-une. Traumatismele neurologice severe suntprovocate de presiunile bruºte ºi extreme,cam de 1.000 de ori mai mari decât pre-siunea atmosfericã. Ele pot transforma unsoldat de 20 de ani, cu o condiþie fizicãexcepþionalã, într-un individ incapabil sã sesusþinã singur în picioare ºi sã raþioneze. Nuexistã protecþie pentru a-l apãra de aºa ceva.Orice neurochirurg ºtie ce trebuie fãcut a-tunci când, la Urgenþã, are un pacient cutraumã cranianã severã, survenitã în urmaunui accident rutier, de exemplu. Procedura-standard nu-l mai ajutã însã în cazulcreierelor afectate de undele de ºoc.
Colonelul Geoffrey Ling, neurolog, dupãce a tratat trupele americane din Irak ºiAfganistan, a ajuns sã fie de acord cu faptulcã afecþiunile craniene, dobândite în zona derãzboi, sunt diferite de cele cauzate dediverse accidente. Are ºi el o teorie, potrivitcãreia impulsurile electromagnetice repre-zintã principalul vinovat al „rãnilor invi-zibile”. Câmpurile magnetice intense ale
undelor de ºoc deterioreazã celulele ner-voase. Studiile pe animale au dezvãluitcercetãtorilor un nou tip de leziune, totaldiferitã de comoþia cerebralã. Aceasta dinurmã este, în limbaj popular, un fel de„vânãtaie pe creier”, care se poate absorbi întimp, deci care se poate vindeca. Noua vãtã-mare a creierului este, însã, permanentã, maiales dupã expuneri repetate la explozii.Celula nervoasã este „atacatã” la nivelmicroscopic, subcelular, afectându-i meta-bolismul ºi generând un efect în lanþ, careduce la îmbãtrânirea prematurã ºi la moarteaneuronilor. În plus, dispariþia celulelor ner-voase creeazã simptome ce se pot evidenþiaabia dupã luni sau chiar ani de zile, cum arfi: memorie deficitarã, dureri de cap,ameþealã, anxietate, apatie sau letargie, toatecu consecinþe pe termen lung.
În cazul celor 178.000 de soldaþi dislo-caþi în teatrele de operaþii din Irak ºi Afga-nistan, care au participat nu la una, ci la maimulte misiuni, eventualitatea existenþei unuisindrom ascuns a generat un val de finanþãri.Numai anul trecut, Congresul American aalocat peste 300 de milioane de dolari pentrucercetarea ºtiinþificã a leziunilor cerebrale ºia tulburãrilor de stres post-traumatic. Institu-tul Naþional pentru Tulburãri Neurologice ºiAccidente Cerebro-vasculare are la dispo-ziþie 100 de medici specialiºti în neuropsihi-atrie ºi inginerie biomecanicã, care ana-lizeazã cele câteva noþiuni cunoscute desprepatologiile cerebrale asociate expunerii laexplozii. La Agenþia pentru CercetãriAvansate de Apãrare, se deruleazã un pro-gram, în valoare de 9 milioane de dolari, cuscopul studierii efectelor exploziilor asupracreierului, de la modificãrile chimice ºistructurale, pânã la cele de comportament.Responsabilul de program, Geoffrey Ling,
considerã cã, nu doar presiunea este singurulfactor ce contribuie la apariþia disfuncþiilorcerebrale: „Pânã acum ne-am jucat de-a
v-aþi ascunselea!”. Deºi traumele neurolo-gice induse de undele de ºoc încã ridicã marisemne de întrebare, existã ºi speranþa cãacestea vor putea fi diagnosticate ºi tratate.Sau, poate chiar prevenite.
RRããzzbboo iiuu ll ,, ccaa „„aarr ttãã””O explozie te poate rãni în mai multe
feluri. Specialiºtii disting, la o explozie,efecte primare, generate direct de presiuneadetonãrii, efecte secundare, determinate deproiectile, efecte terþiare, produse de suflulexploziei, ºi efecte cuaternare, cauzate defactorul termic ºi de inhalarea compuºilortoxici eliberaþi. Unda de ºoc atacã imediatorganele vulnerabile cu conþinut gazos. Aºaapar perforaþii ale timpanului, cu lezareaurechii medii ºi a celei interne, rupturi pul-monare cu hemoragii alveolare, contuzii,pneumotorax ºi emfizem subcutanat, trau-matisme ale colonului ºi intestinului subþire,rupturi instantanee ale tubului digestiv, cucomplicaþiile aferente. Leziunile indirecteapar dupã ce corpul uman este lovit de schi-jele provenite din înveliºul bombei, de frag-mentele sfãrâmate ºi antrenate de unda deºoc, ºi, nu în ultimul rând, ca urmare aproiectãrii victimei în obstacolele aflate peraza de acþiune a exploziei. Efectul termicprovoacã arsuri din cauza contactului directcu flacãra sau cu materialele din jurul ei,care se aprind din cauza degajãrii violente decãldurã. Însã, nimeni nu ºtie cu siguranþã ceimpact au toate acestea asupra creierului.Cel puþin, nu încã!
„„AAssaa ll tt ”” aassuupprraa cc rree ii ee rruu ll uu ii
Detonarea transformã materia primã abombei în gaze sub presiune, care se dilatãinstantaneu, generând un perete supersonicde aer, de câteva ori mai puternic decât unuragan. Unda iniþialã a exploziei lasã înurma ei un vid, iar diferenþa de presiune pro-duce acele forþe de forfecare care facplãmânii ºi timpanele sã se dilate pânã cândplesnesc pur ºi simplu. Cum ar putea sã fieºi creierul afectat, deºi pare protejat? Com-primând toracele, imensa presiune ar puteada nãvalã, prin vasele sanguine, ca niºtetsunamiuri în miniaturã, asupra creierului,deteriorându-i þesuturile. În mod evident,creierul uman este vulnerabil, atât la efectelesecundare, cât ºi la cele terþiare ale uneiexplozii, sensibilitatea creierului la forþeleprimare fiind confirmatã de curând, în urmaunor studii recente pe animale.
Bush a recunoscut ºi ºi-a asumatgreºelile din Irak ºi a vorbit despre cerculvicios al violenþei, însã a subliniat ºi faptulcã statul irakian are încã nevoie de ajutorulforþei de securitate. Da, dar cu ce preþ! Codulde bare al preþului se pare cã nu este lavedere... , nici pentru soldaþii americani, nicipentru cei britanici, nici pentru ai noºtri!
De la americani citireSindromul mister ios a l veterani lor de rãzboi
Cu mintea-n colþuri
Pânã când egoismul ne va despãrþ i . . .
Marea Unire din 1918 a fost ºi rãmâne pagina ceamai sublimã a istoriei româneºti. Mãreþia ei stã în fap-tul cã desãvârºirea unitãþii naþionale nu este opera nicia unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid,este fapta istoricã a întregii naþiuni române. MareaUnire nu a fost rezultatul participãrii României larãzboi. Nici partizanii Antantei, nici cei ai PuterilorCentrale nu au avut în vedere revoluþia din Rusia ºidestrãmarea monarhiei austro-ungare. Raþionamentullor s-a înscris formulei tradiþionale a raportului de pu-tere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina,Transilvania ºi Banatul; victoria Puterilor Centrale neva da Basarabia; o biruinþã o excludea pe cealaltã, ast-fel cã nimeni nu vedea cum ar fi cu putinþã ca toateaceste provincii sã intre aproape simultan în frontiereleVechiului Regat. Nu o victorie militarã a stat la temeliaRomâniei Mari, ci actul de voinþã al naþiunii române.
O necesitate istoricã - naþiunea trebuie sã trãiascãîntr-un stat naþional - s-a dovedit mai puternicã decâtorice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incom-petenþã ºi punând în miºcare naþiunea.
Unirea naþional-politicã, de la anul 1918, nu secuvine sã fie înfãþiºatã, nici mãcar în parte, ca un dar,coborât asupra neamului românesc din încrederea ºisimpatia lumii civilizate, nici ca o alcãtuire întâmplã-toare, rãsãritã din greºelile duºmanilor de veacuri. Deaceea, Unirea românilor trebuie înfãþiºatã totdeaunapotrivit adevãrului, ca urmarea fireascã a unei pregãtiriistorice de sute de ani, în cursul cãrora acest popor deeroi ºi de mucenici a izbutit sã-ºi apere cu uimitoarestãruinþã „sãrãcia ºi nevoile ºi neamul" (M. Eminescu- „Scrisoarea III"), rãmânând împotriva, tuturornãvãlirilor barbare ºi vremelnicelor stãpâniri strãine, încea mai strânsã legãturã cu pãmântul strãmoºesc încare, ca într-un liman de mântuire, ºi-a putut adãpostitraiul de-a lungul vremilor de urgie.
PPrreeggããtt ii rr ii ii nn tteennsseeCâmpul Ghencea a fost martorul unei mari miºcãri de
trupe. La mijlocul lunii noiembrie, Armata sepregãteºte de marea sãrbãtoare, dorind sã ofereromânilor un prilej de bucurie printr-o grandioasãparadã militarã. Ca în fiecare an, Armata oferã un spec-tacol în care îºi prezintã tehnica de ultimã generaþie.Pregãtirile pentru marea paradã militarã sunt în toi.Nici frigul, nici ploaia sau ninsoarea nu pot sta în caleabravilor militari români care doresc sã salute prinaceastã paradã întreaga Românie.
Am fost martor la antrena-mentele desfãºurate în câmpulGhencea de cãtre întregul efectivparticipant la constituireablocurilor de paradã. Divizia 1Infanterie “Dacica” participã laaceastã paradã cu unitãþile sale deelitã, unitãþi care au fost dislocateîn teatrele de operaþii sau careurmeazã sã plece în teatrele deoperaþii. Dintre unitãþile de elitãale Diviziei 1 Infanterie fac partemilitari din cadrul Brigãzii 2Infanterie Uºoarã, Brigada 2Vânãtori de Munte, Brigada 34Infanterie, Brigada 282 InfanterieMecanizatã, Batalionul 498Paraºutiºti. Parada militarã vaîncepe cu defilarea drapelelor deepocã ºi a steagurilor de identifi-
care ale Statului Major General ºi categoriilor de forþe.Blocul de defilare al Forþelor Terestre este condus decãtre locotenent-colonelul Dan BREªUG. Acest bloceste constituit pe lângã militarii din cadrulDiviziei 1 Infanterie ºi din detaºamente deelevi din cadrul liceului militar “DimitrieCantemir” din Breaza ºi din cel de studenþidin cadrul Academiei Forþelor Terestre.
Alãturi deblocul de defi-lare al ForþelorTerestre par-ticipã ºi bloculForþelor Aerienecu elitele sale,dar ºi blocul ded e f i l a r e a lForþelor Navaler e p r e z e n t a tp r i n t r - u ndetaºament demarinari ºi unalt detaºamentconstituit dinelevi din cadrulA c a d e m i e iForþelor Navale.Vor trece pe sub Arcul deTriumf detaºamenteleaparþinând MinisteruluiApãrãrii, Ministerului deInterne ºi ReformeiAdministrative, Serviciu-lui Român de Informaþii,
Serviciului de Pazã ºi Protocol ºi Inspectoratul pentruSituaþii de Urgenþã.
DDeeff ii ll aa rreeaa tt eehhnn ii cc ii iiBlocul de defilare al tehnicii este condus de cãtre
locotenent-colonelul Dorinel DUICAN, comandantulBatalionului 495 Infanterie. Atracþia principalã a aces-tei parade o constituie mijloacele de tehnicã militarã. Înfrunte vor fi HUMVEE–urile, autovehiculele de maremobilitate, cu transmisie automatã. Acestea se potdeplasa pe toate categoriile de drumuri, în orice condiþiide vreme ºi temperaturã, dar ºi autovehicule URO-
VAMTAC ºi transportoare PIRANHA, maºini de luptãale infanteriei MLI-84M, sisteme de tunuri antiaerieneGEPARD, aruncãtor de proiectile reactive LAROM ºi
APRA-40, tancuri TR 85 MI, instalaþia mobilã delansare sol-navã a rachetelor cu razã de acþiune de 80de kilometri, autostaþii radio PANTHER ºi HARRIS peºasiu de Chevrolet. Pe lângã tehnica aparþinând Minis-terului Apãrãrii va putea fi admiratã ºi tehnicaaparþinând Ministerului Internelor ºi Reformei Admi-nistrative. Vor trece pe sub Arcul de Triumf ºi maºinilejandarmilor, ale pompierilor, inclusiv, camioanele cutunuri de apã, dar ºi ale Serviciului Român de Infor-maþii, Serviciului de Pazã ºi Protocol ºi Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã, iar pe deasupra mulþimii vorzbura elicoptere de luptã în formaþie de câte trei, pre-cum ºi MIG-urile. Evenimentul se va încheia cu defi-larea detaºamentului din Regimentul 30 Gardã ºi Pro-tocol "Mihai Viteazu" ºi prezentarea onorului de cãtreMuzica Reprezentativã a Ministerului Apãrãrii.
RReessppeecc tt ffaa þþãã ddee tt rraadd ii þþ ii iiActivitatea de pregãtire a paradei a fost coordonatã
din partea Diviziei 1 Infanterie de o echipã a domnuluicolonel Aurel BUCIU. Parada militarã din acest an vafi condusã de cãtre comandantul Comandamentului 2Operaþional Întrunit, general de brigadã Dan GHICA-RADU, secondat de cãtre locþiitorul comandantuluiDiviziei 1 Infanterie, general de brigadã GabrielGABOR.
Astfel, statul român, întregit în forma lui de astãzi,trebuie preþuit ca unul dintre cele mai statornice, avândtemeiuri adânci ºi nezguduite în alcãtuirea geograficã apãmântului strãmoºesc, în firea poporului român ºi întrãinicia lui nepilduitã, în legãturile lui sufleteºtiîntãrite prin unitatea aceluiaºi grai, aceleeaºi credinþe,aceloraºi datini ºi obiceiuri, în asemãnareanedezminþitã a întocmirilor ºi aºezãmintelor moºtenitedin bãtrâni ºi, mai presus de toate, în puterea moralã aconºtiinþei naþionale, fãrã de care ar fi ºubrede ºi nesi-gure toate celelalte temeiuri.
Sergent-major Radu SÃCÃREA
REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008
Pagina 7
CMYK
PPrreeggããtt ii rr eeaa ppaarraaddee ii ddee ll aa 11 DDeecceemmbbrr ii ee
SÃ NE CINSTIM EROII!
În serviciul liturgic, Ortodoxia serbeazã cu sfinþenie toatezilele anului, dar unele dintre acestea au o însemnãtate mai aparteprin aceea cã ne amintesc de evenimente care ne-au luminat caleaspre mântuire sau de persoane care, ”ca luminãtorii strãlucesc”,de aceea ele sunt zile de sãrbãtoare.
Zilele de sãrbãtoare au fost astfel rânduite de Bisericã pentrua rememora ºi retrãi, în acelaºi timp, minunatele fapte ce s-aupetrecut în iconomia mântuirii sau pentru a cinsti cum se cuvinepe cei care s-au arãtat bineplãcuþi lui Dumnezeu.
Plecând de la premisa cã scopul vieþii umane este îndum-nezeirea, dobândirea mântuirii sau ajungerea la asemãnarea cuDumnezeu, trebuie sã înþelegem un lucru deosebit de important:sãrbãtorile religioase sunt instituite de Bisericã pentru mântuireanoastrã, iar noi avem datoria sã le respectãm ºi sã ne strãduim sãnu le alterãm sau sã le amestecãm cu credinþe ºi practici strãine,ori sã inventãm altele care sã fie mai „de viaþã”, pentru cã în niciun caz nu vor duce la un lucru bun.
În ultimii ani, printre creºtinii ortodocºi români, s-a strecurato „sãrbãtoare” pe care tinerii o preþuiesc foarte mult, anume„Saint Valentine” sau „Valentine’s Day” – „Ziua Îndrãgostiþilor”,pe 14 februarie. Deºi, de existenþa ei au aflat de puþinã vreme, adevenit popularã în rândul acestora. Deja se poate observa cu tris-teþe cã, pentru unii, Sfintele Paºti sau Crãciunul nu mai sunt decâtniºte sãrbãtori când vine Iepuraºul, respectiv, Santa Claus, sãaducã daruri, sãrbãtori în care se mãnâncã ouã ºi ºorici. Dureroseste cã, deºi avem unele dintre cele mai frumoase tradiþii, datiniºi obiceiuri din întreaga lume, totuºi, acestea sunt date la o parteºi înlocuite cu „sãrbãtori fabricate” pentru cheltuirea banilor ºipentru satisfacerea plãcerilor lumeºti. Alãturi de importul acesteizile a „Sfântului Valentin” – care se aflã trecutã în calendarulcreºtin-ortodox pe data de 16 februarie, dar care, probabil, nici nuºtie de cât de multã „cinste” se bucurã ºi în rândul tinerilorortodocºi români – se mai încearcã introducerea latentã a alteia –„Halloween”-ul, tot de origine americanã – de care vom vorbialtãdatã.
Sfântul Apostol Pavel, celor din Corint ºi, prin ei, nouã tutu-ror, spune: „Toate-mi sunt îngãduite, dar nu toate de folos. Toate
sunt îngãduite, dar nu mã voi lãsa biruit de ceva” (I Corinteni 6,12). Ei bine, aceastã „SÃRBÃTOARE” a „Sfântului Valentin”,lipsitã de sens, nu ne este de nici un folos, drept pentru care, nutrebuie sã o lãsãm ca sã biruie sãrbãtorile noastre religioase, ve-ritabile ce promoveazã moralitatea ºi ne cãlãuzesc pe calea spremântuire.
Luna martie mai este numitã în calendarul popular„Mãrþiºor”. 1 Martie sau Ziua mãrþiºorului este un prilej debucurie mai ales pentru femei. Cu toate acestea, ºi „sãrbãtoarea”mãrþiºorului, asemenea celei a Sfântului Valentin, poate fi con-sideratã ca egoistã, pentru cã femeile nu trebuie sã simtãdragostea ºi preþuirea noastrã numai în ziua aceasta, adicã„ocazional”, ci în fiecare zi.
Alãturi de ziua mãrþiºorului, s-a mai moºtenit ºi o altã aºa-zisã „sãrbãtoare nevinovatã”, dar cu totul strãinã de spiritulCreºtinismului: 8 Martie – Ziua Internaþionalã a Femeii.
Cei mai mulþi creºtini de azi ºtiu prea puþine lucruri despreviaþa sau despre pãtimirea sfinþilor 40 de Mucenici din cetateaSevastia (Armenia), ce sunt sãrbãtoriþi la 9 martie, din cauzã cã,pentru ei, sãrbãtoarea se rezumã doar la un festin gastronomic ºidevin „experþi” atunci când vine vorba de modul de preparare a„Mãcinicilor”, în tavã sau în supã, copþi sau fierþi, cu miere cunucã ºi scorþiºoarã etc., ori dau detalii despre credinþe ºi obiceiuripopulare legate, chipurile, de Sfinþii 40 de Mucenici, cum ar fiaceea a consumãrii celor 40 sau 44 de pahare de vin.
Eliminarea superstiþiilor ºi minimalizarea amestecului tradiþi-ilor populare în practicile creºtine trebuie sã devinã o preocuparede cãpãtâi a noastrã, a tuturor credincioºilor; altfel, riscãm cageneraþiile viitoare sã nu mai înþeleagã nimic corect, nici desprecredinþã, nici despre folclor.
Sfintele Sãrbãtori sã aducã în inimile ºi în sufletele noastreharul Preasfântului Duh care „sfinþeºte toate”, pentru noi, cei carene numim creºtini, dupã numele Domnului ºi Mântuitorului IisusHristos, sã ne învrednicim de iubirea lui Dumnezeu-Tatãl ºi sãajungem la scopul ultim pentru care am fost creaþi, la mântuire!
CCee ssãã mmaaii cc ii tt iimm.. .. ..„Universul într-o coajã de nucã”
autor Stephen HawkingUn influent gânditor contemporan, Stephen Hawking,
e cunoscut, nu numai pentru ideile sale îndrãzneþe, dar ºipentru modul în care ºtie sã le exprime. Universul într-ocoajã de nucã ne poartã cãtrefrontierele fizicii actuale, acolounde realitatea e deseori maistranie decãt ficþiunea, pentru aexplica publicului larg principi-ile care guverneazã universul.Peisajul e fantastic: particule,suprafeþe ºi corzi... toate semiºcã în unsprezece dimensi-uni. Gãurile negre se disipeazã,luând cu ele taina lor, iarsãmânþa din care s-a nãscut uni-versul e o infimã... coajã denucã! Perspectivele pe careHawking le deschide sunt ºi ele fabuloase: cãlãtoria întimp, viitorul unei omeniri dominate de inteligenþã artifi-cialã, soarta finalã a universului.
Universul într-o coajã de nucã, publicatã pentruprima datã în Marea Britanie ºi Statele Unite, în anul2001, continuã celebrul best-seller Scurta istorie a timpu-lui ºi se adreseazã celor preocupaþi de apariþia ºi destinuluniversului, dar ºi ale omului. Cartea are, în plus, oextrem de bogatã, elegantã ºi sugestivã componentãgraficã, detaliu ce o face sã arate ca un adevãrat album deartã. Apariþia ei în România va constitui, fãrã îndoialã, unmare eveniment. Mãrturie în acest sens este interesul arã-tat de mai multe reviste, care au publicat în avanpremierãample fragmente însoþite de ilustraþii spectaculoase.
Tiffany's” „A Clockwork Orange”, „Breakfast at Tiffany's” ºi
trilogia „Stãpânul inelelor” se numãrã printre cele maibune ecranizãri din istorie, potrivit unei analize realizatede presa britanicã. De patru ori nominalizat la Oscar, „AClockwork Orange” ("Portocala mecanicã"), a fost rea-lizat în 1971, dupã romanul cu acelaºi nume de AnthonyBurgess, apãrut în 1962. Scenariul ºi regia poartã semnã-tura celebrului Stanley Kubrick. Controversat ºi noncon-
formist pentru aceaperioadã, filmul prezintãpovestea unui tânãr înclinatspre violenþã, care devinesubiectul unui experimentmedical de reprimare apornirilor agresive.
„Breakfast at Tiffany's”,din 1961, este adaptareabest seller-ului scris de Tru-man Capote, în care AudreyHepburn face unul dintre
rolurile sale memorabile. Iniþial, Capote a dorit ca rolulprincipal sã-i fie încredinþat divei blonde MarilynMonroe. Aceasta, însã, a refuzat, deoarece profesorul eide actorie considera cã personajul pe care urma sã-l joace,o damã de companie, i-ar strica imaginea.
Trilogia „Lord of the Rings”, realizatã în perioada2001-2003, inspiratã de volumele lui J.R.R. Tolkien, afost regizatã de Peter Jackson ºi are un palmares de-adreptul impresionant: 17 Oscar-uri, 247 de alte premii ºi227 de nominalizãri. Povestea gustatã deopotrivã de copiiºi de adulþi este, fãrã îndoialã, cea mai popularãecranizare din ultimii 10 ani.
Selecþia presei britanice mai include peliculele:„Trainspotting” - 1996, „Blade Runner” - 1982, „TheThird Man” - 1949, „To Kill a Mocking Bird” - 1962,„The English Patient” - 1997, „Adaptation” - 2003 ºi„Fight Club” - 1999.
CCee ssãã mmaaii vviizziittããmm......„Pasãre în spaþiu” va fi expusã la BucureºtiCelebra lucrare a lui Constantin Brâncuºi, evaluatã la
aproximativ 20 de milioane de euro, a ajuns pentru primaoarã în România, urmând a fi expusã, pe data de 11decembrie, la Muzeul Naþional de Artã Contemporanã, cuprilejul vernisãrii colecþiei „O pãdure de sculpturi”, rea-lizatã de Simon Spierer. Consideratã una dintre cele maimari colecþii particulare desculpturã de secol XX din lume,colecþia Hessisches Landesmu-seum din Darmstadt (Germania)conþine o diversitate de sculp-turi aparþinând artei moderne ºicontemporane. Lista operelorinclude lucrãri de Brâncuºi,Hans Arp, Alberto Giacometti,Henry Moore, Isamu Noguchi,precum ºi o lucrare semnatãAndy Warhol. Dupã „PãsãrileMãiastre” ºi „Pãsãrile de Aur”, urmeazã „Pãsãrile înspaþiu”, în tot acest timp Brâncuºi experimentând schim-bul subtil al proporþiilor ºi introducând o varietate deculori - galben, alb, gri, negru. „Mãrimea 'Pãsãrii' nuconteazã în sine. Proporþiile intime reprezintã totul”,scria Brâncuºi într-o epistolã adresatã maharajahuluiIndorei, unul dintre primii sãi cumpãrãtori. Expoziþia afost itineratã deja la Atena ºi Sofia, iar în Bucureºti va fideschisã pânã în martie 2009. (F.C.)
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008Pagina 8
AGENDÃ CULTURALÃ
Despre ”sãrbãtori le” de împrumut
Sfântul Nicolae a trãit pe vremeaîmpãraþilor Diocleþian ºi Maximian. Maiîntâi a strãlucit prin vieþuire cãlugãreascã;iar pentru viaþa lui îmbunãtãþitã a fostfãcut arhiereu. Dar, pentru cã sfântulpropovãduia cu îndrãznealã credinþa înHristos a fost prins de mai-marii cetãþii, afost bãtut ºi chinuit, apoi aruncat în tem-niþã, împreunã cu alþi creºtini. Cândmarele ºi binecredinciosul împãrat Con-stantin a ajuns împãrat al romanilor, aufost eliberaþi din legãturi toþi cei închiºi ºi,odatã cu aceºtia, ºi Sfântul Nicolae, cares-a dus în Mira. Nu dupã multã vreme, afost adunat de împãratul Constantin celdintâi sinod de la Niceea, la care a luatparte ºi minunatul Nicolae.
S f â n t u lNicolae a fãcutmulte minuniaºa cum aratãistoria vieþiisale. A izbãvitde la moartepe trei bãrbaþinãpãstuiþi penedrept. Pecând aceºtiaerau în în-chisoare auaflat de timpulcând aveau sãfie omorâþi ºi au chemat pe sfânt în ajutor;i-au pomenit ºi de binefacerile ce le fãcusealtora, cum izbãvise de moarte pe alþi treibãrbaþi din Lichia. Iar Sfântul Nicolae, celgrabnic spre ajutor ºi gata spre apãrare,s-a arãtat în vis împãratului ºi eparhului;pe eparh l-a mustrat pentru cã a defãimatîmpãratului pe cei trei bãrbaþi, iarîmpãratului i-a arãtat ºi i-a dovedit ca bãr-baþii aceia sunt nevinovaþi ºi cã, dinpizmã, au fost pârâþi cã au uneltit împotri-va lui. ªi aºa i-a izbãvit Sfântul Nicolae dela moarte.
Pe lângã acestea a fãcut ºi alte mi-nuni. A pãstorit dumnezeieºte poporulortodox ºi, ajungând la adânci bãtrâneþi,s-a mutat cãtre Domnul.
Dar, nici dupã moarte Sfântul Nicolae
nu ºi-a uitat turma sa. El face bine celor ceau nevoie ºi-i izbãveºte de tot felul deprimejdii ºi nevoi. ªi acum, ca ºi atunci,Dumnezeu lucreazã prin sfântul Sãu mi-nunile Sale cele fãrã de numãr. (Þ.D.)
Aþi pregãtit cizmele?În noaptea de 5 spre 6 Decembrie, se
spune cã Moº Nicolae vine la geamuri ºivede copiii care dorm, lãsându-le în ghetedulciuri ºi alte daruri, însã tot el este acelacare-i pedepseºte pe cei leneºi ºi neas-cultãtori. E un obicei vechi, nu numai laromâni, de a face cadouri în aceastã zi.Spre deosebire de Moº Crãciun, MoºNicolae nu se aratã niciodatã. Povesteadarurilor împãrþite pe furiº începe dinvechime. Se spune cã însuºi SfântulNicolae a ajutat trei sãrmane fete dinoraºul sãu, aducându-le dar de zestre,noaptea, fãrã a fi vãzut. Pentru cã eraufoarte sãraci, tatãl lor plãnuia sã-ºi vândãfetele, crezând cã astfel se va chivernisi.Sfântul Nicolae a aflat despre nenorocireace urma sã se petreacã. Noaptea, pe furiº,el a aruncat o pungã plinã cu galbeni încamera fetei celei mai mari. Astfel, ea areuºit sã se mãrite curând. La fel a fãcutMoºul ºi în urmãtorii doi ani pentru cele-lalte douã surori..
Sfântul Nicolae ºi aghiotantul sãu
Ideea de Moº care aduce daruri copi-ilor a apãrut în Scandinavia, cu multe miide ani înainte de Hristos. Vikingii aveauun zeu, Odin, care cãlãtorea prin toatãlumea, în timpul iernii, cãlare pe un cal cuopt picioare, oferind daruri celor buni ºipedepsindu-i pe cei rãi. La creºtinii dinRepublica Ghana, Moºul care aducedaruri vine din junglã, în timp ce, înHawaii, el coboarã din barcã. În districtulgerman Berchtesgaden, 12 tineri, îmbrã-caþi în paie ºi având mãºti care reprezintãanimale, danseazã în urma SfântuluiNicolae, sunând din tãlãngi. Dupã ce oferãdaruri fiecãrei case în parte, tinerii daugazdele afarã fãcându-se cã le bat, un felde pedeapsã simbolicã pentru eventualele
rele sãvârºite. ªi în Germania, SfântulNicolae vine cu un aghiotant. SfântulNicolae are aici un sac în spate ºi un bãþ înmânã, în timp ce aghiotantul este o fiinþãînspãimântãtoare. În Danemarca, cel careaduce daruri carã un sac în spinare ºi estepurtat de reni. Copiii pregãtesc o farfuriecu lapte sau o budincã de orez, în speranþacã aceasta va fi mâncatã de elfi, personajedespre care se crede cã îl ajutã pe aducã-torul de daruri. Polonezii cred cã darurilevin de la stele, în timp ce ungurii spun cãele sunt aduse de îngeri. În Siria, cadourilevin cu o cãmilã în data de 6 ianuarie.Copiilor italieni le aduce daruri personajulLa Befana, despre care se crede cã arefuzat sã-i conducã pe înþelepþi la Beth-leem, când aceºtia i-au trecut pragul,motiv pentru care La Befana îºi petrecetimpul mergând din casã în casã, pentrua-l gãsi pe Copilul Hristos.
Din gura satului… În popor, se spune cã iarna începe la
Sf. Nicolae. El este bãtrân ºi are barbãalbã. Se mai spune cã, în aceastã zi,Moºul îºi scuturã barba, aºa cã trebuie sãningã. De ziua lui, Moºul apare pe un calalb, care simbolizeazã zãpada din lunadecembrie. Acum începe ºi ziua sã semãreascã. Este momentul prielnic pentruvrãji, farmece ºi pronosticuri meteorolo-gice. Se pun crenguþe de pomi fructiferi înapã pentru a înflori de Anul Nou, ocaziecu care se prognozeazã ºi rodul livezilorpentru anul viitor. Se crede despre MoºNicolae cã ar avea mare trecere pe lângãDumnezeu: când se deschide cerul lamiezul nopþii de Crãciun, el poate fi vãzutla masa împãrãteascã chiar lângã Dum-nezeu.
6 Decembrie încheie ciclul sãrbãto-rilor ºi obiceiurilor dedicate în speciallupilor ºi spiritelor, ritual care începe lamijlocul lunii noiembrie, incluzând zileprecum Filipii de Toamnã, Ovidenia,Noaptea Strigoilor ºi Sântandrei. Acestciclu este specific unui strãvechi începutde an autohton, probabil, Anul Nou dacic.
Pe 7 decembrie, de la ora 20:00, laSala Palatului din Bucureºti, va avea locpremiera spectacolului „Noaptea Celor 5Tenori”. Este vorba despre un spectacoleveniment, ce aduce în faþa publiculuispectator din þara noastrã cinci dintre ceimai buni tenori ai momentului - VincenzoSanso, Luigi Frattola, Stoyan Daskalov,Grigor Palikarov ºi Giuliano di Filippo,împreunã cu Metropolitan InternationalOrchestra.
Dupã turneul de succes al celor cincitenori, din luna decembrie a anului trecut,vom avea din nou bucuria sã ascultãm ariicelebre din opere de Verdi, Donizetti,Rossini, Puccini, mult îndrãgitelecanþonete italiene ºi magnificele cântece
de Crãciun, într-o interpretare de vis.Fiecare dintre cei cinci tenori, care vorconcerta la Bucureºti, s-a bucurat de suc-ces pe marile scene ale lumii. Ei au încân-tat cu arta lor spectatorii de la celebraScala din Milano, Opera din Viena,Opera din Sydney, Royal Opera Housedin Londra sau Carngie Hall din NewYork.
Cei cinci tenori vor fi acompaniaþi deMetropolitan International SimphonyOrchestra, sub bagheta dirijorului Nay-den Todorov. Asemãnat de criticii muzi-cali ºi muzicieni cu Franz Schubert,Todorov este înzestrat cu o mare forþã dea comunica cu interpreþii, motiv pentrucare a fost preferat la pupitrul unora dintre
cele mai prestigioase orchestre din lume,acompaniind artiºti de renume, precumAndreea Bocelli, Jose Carreras sauPlacido Domingo. ªi baritonii româniNicolae Herlea ºi David Ohanesian auascultat de bagheta lui Todorov.
“Noaptea Celor 5 Tenori” va fi unregal dedicat iubitorilor muzicii bune, unproiect despre care producãtorul pentruRomânia al acestui spectacol, dl. AnghelStoian spune cã: “Vom încerca sã aducemspectacole de acest gen în luna decembriea fiecãrui an, astfel încât, dupã ter-minarea concertului, spectatorul sã ºtiecã va avea parte din nou de acele clipemagice ºi sã aºtepte cu plãcere specta-colul din anul ce urmeazã”.
(Preþul biletelor este de 150 RON, 100RON ºi 60 RON, în funcþie de po-ziþionarea în salã.) (F.C.)
N o a p t e a c e l o r 5 t e n o r i
Percepþia societãþii a fost dintotdeauna cã rolul femeii serezumã la sfera domesticã a vieþii ºi nu la cea publicã, dar, con-trar aºteptãrilor, ele ºi-au asumat adesea rolul de spion, în tim-pul conflagraþiilor mondiale. Astfel, putem spune cã, în spatelefiecãrui mare rãzboi, s-au aflat ºi multe femei curajoase. Eleºi-au pus în miºcare toate vicleºugurile „femeieºti” ºi au datdovadã de ingeniozitate. Chiar ºi James Bond ar fi mândru deele!
Josephine McDonald s-a nãscut în St. Louis, Missouri, iarla vârsta de 15 ani s-a cãsãtorit cu Willie Baker, al cãrui nume
l-a ºi pãstrat. Lavârsta de 13 ani,Josephine a fugit deacasã ºi a ajuns sãdanseze vodeviluripe Broadway. În1925, a ajuns laParis, unde a atrasatenþia directoruluiartistic de la FoliesBergere. JosephineBaker a devenit înscurt timp una dintrecele mai cunoscutedansatoare, atât înFranþa, cât ºi în cea
mai mare parte a Europei. Apariþiile sale exotice ºi senzuale aureadus la viaþã momentele de glorie ale Harlemului. În timpulcelui de-al doilea rãzboi mondial, Josephine Baker a lucrat pen-tru Crucea Roºie, a adunat informaþii pentru francezi ºi a dansatpentru trupele din Africa ºi Orientul Mijlociu. Baker s-a folositde cariera sa de dansatoare ºi a devenit agent de informaþii. În1961, a primit medalia „Legiunea de onoare” pentru serviciileaduse. A fost decoratã chiar de cãtre Charles de Gaulle! Celebri-tatea sa i-a permis sã cãlãtoreascã liberã în întreaga lume. Areuºit chiar sã transporte informaþii militare, din Franþa pânã înPortugalia. Textele erau scrise cu cernealã invizibilã pe parti-turile sale muzicale. Josephine Baker s-a folosit de frumuseþeasa ºi pentru a convinge diverse consulate sã acorde vize asoci-aþilor sãi, care au cãlãtorit cu ea. Dupã rãzboi, a adoptat împre-unã cu cel de-al doilea soþ 12 copii din întreaga lumea. Acesta afost începutul proiectului sãu „World Village”, un loc al frãþieiîntre popoare. În America, Josephine Baker nu s-a bucurat desuccesul din Franþa. Mulþi dintre duºmanii sãi au acuzat-o deafinitãþi comuniste ºi fasciste. În 1969, a fost evacuatã din pala-tul sãu, dar prinþesa Grace de Monaco i-a oferit o vilã. În 1973,s-a cãsãtorit cu un american ºi ºi-a reluat munca artisticã. Spec-tacolul sãu din 1975 a fost un succes ce a reamintit de apariþiilesale din Franþa. La câteva zile, însã, dupã ultimul spectacol dela Paris, a murit de inimã. Josephine Baker a fost cãsãtoritã deºase ori. De-a lungul vieþii ei, a combinat, de cele mai multe ori,spectacolul de dans cu activitãþile legate de drepturile civile. Arefuzat vehement sã aparã în cluburile în care nu era permisãintrarea tuturor raselor umane. Spectacolele sale, care au incluscântece în diferite limbi, au fost percepute ºi ele ca o extensie a
filozofiei ºi credinþei sale personale în armonia interasialã.Mata Hari a rãmas în istorie drept cea mai controversatã
femeie. Dovezi clare de spionaj nu au existat niciodatã, dar ea adevenit un exemplu pentru generaþii întregi de spioni. Viaþa saa fost scandaloasã încã din copilãrie. A fost înscrisã la o ºcoalãdin cadrul unei mãnãstiri, pentru a învãþa bunele maniere, deunde fost exmatriculatã pentru cã ºi-a sedus profesorul. MataHari, pe numele sãu adevãrat Margaretha Geertrude Zelle, lavârsta de 18 ani, a rãspuns unui anunþ fãcut într-un ziar la rubri-ca de „Matrimoniale”. Astfel, s-a cãsãtorit cu un ofiþer de 40 deani, cu care a avut doi copii. Relaþia nu a fost de duratã, în mareparte din cauza comportamentului soþului sãu care a învinuit-opermanent de moartea fiului lor. Dupã ºapte ani nefericiþi demariaj, cei doi soþi au divorþat. Dupã divorþ, Margaret a plecatla Paris, unde a încercat sã pozeze goalã pentru mai mulþi pic-tori, fãrã prea mare succes. ªansa sa a fost însã dansul oriental,pe care a început sã-l studieze. Cele câteva noþiuni, pe care ledeprinsese în perioada în care a locuit în India, au fãcut dinMata Hari una dintre cele mai senzuale dansatoare. Numele ei,în malaezianã, înseamnã „Ochiul zilei”, nume care s-a potrivitmult mai bine cu meseria sa. În spectacolele sale, ºi-a dezvelitaproape complet trupul, dorind sã ºocheze asistenþa, în timp cedansa ºi îºi flutura voalurile. A avut relaþii cu ofiþeri, politicienicu funcþii influente ºi chiar cu prinþul moºtenitor al Germaniei.Acesta din urmã i-a asigurat o viaþã luxoasã. Relaþiile ºi legã-turile sale cu bãrbaþi puternici ºi influenþi i-au dat ocazia sãcãlãtoreascã în întreaga lume. Înainte de primul rãzboi mondi-al, Mata Hari a fost perceputã ca o artistã, însã, pe mãsurã cerãzboiul se apropia, a fost catalogatã drept o femeie imoralã,promiscuã ºi o seducãtoare periculoasã. La un moment dat, aavut o relaþie ºi cu un ofiþer rus, intrând astfel în lumea spiona-jul ºi a contraspionajului. În ianuarie 1917, germanii au transmisla Berlin un mesaj radio în care descriau activitatea agentuluiH-21. Francezii au interceptat acest mesaj ºi au indentificatagentul H-21 ca fiind Mata Hari. Pe 13 februarie, a fost arestatãîn camera sa de la hotelul Plaza Athenee, din Paris, fiind acuza-
tã de spionaj. A fostexecutatã de cãtreun pluton format din12 oameni, la vârstade 41 de ani. Exe-cutarea sa este un altmister nedezlegat.Martorii au declaratcã Mata Hari a venitîmbrãcatã cu celemai bune haine ºi cãera foarte calmã. ªi-a desfãcut haina ºile-a arãtat soldaþilortrupul sãu gol. Cal-mul afiºat a fost însã
pus pe seama altei legende. Un influent admirator al curtezaneia plãtit plutonul de execuþie ca sã tragã gloanþe oarbe. Planul afost însã deconspirat.
Noor Inayat Khan s-a nãscut în 1914 ºi, când era micuþã,s-a mutat cu familia în Anglia, apoi în Franþa. În 1940, Khan
împreunã cu mama ºisora sa au fugit înAnglia, chiar înainteca Franþa sã se predeaGermaniei. În timpulºederii în Anglia, s-aînrolat în Air Force,însã, curând, abilitãþilesale de a vorbi fluentlimba francezã au atrasatenþia autoritãþilor,care i-au propus sãlucreze ca spion. Khana acceptat imediat. ÎnLe Mans, Khan a întâl-
nit ºi alte femei spion cu care a cãlãtorit pânã la Paris. Aici auintrat în reþeaua French Resistance Prosper Network. Nu dupãmult timp, reþeaua a fost anihilatã ºi multe dintre femei au fostarestate. I s-a ordonat sã se întoarcã în Anglia, dar Khan arãmas, continuând sã transmitã informaþii. A fost trãdatã de ºefiisãi ºi arestatã de Gestapo. Când a refuzat sã vorbeascã, a fosttrimisã într-o închisoare din Germania ºi apoi la lagãrul de laDachau. A fost declaratã „extrem de periculoasã”, iar înînchisoare a fost þinutã permanent în lanþuri. În tot acest timp,nu a cooperat în nici un fel cu autoritãþile ºi nu a oferit nici unfel de informaþii despre munca sa sau a colegelor sale. Pe 13septembrie 1944, Khan împreunã cu alte trei femei, au fostîmpuºcate în cap.Un prizonier ano-nim a povestit cãaceasta a fostbãtutã crunt decãtre agenþii SSînainte de a fiîmpuºcatã pe laspate. Ultimul sãucuvânt a fost „Li-bertate!”. Dupãmoartea sa, Khan aprimit medaliaGeorge Cross, ceamai mare decoraþiepentru curaj în mi-siune.
Belle Boyd a.k.a. „La Belle Rebelle” - Maria IsabellaBoyd - a fost un spion al Confederaþiei, în timpul RãzboiuluiCivil din America. Reºedinþa de unde opera a fost hotelulmãtuºii sale din Virginia. Ea a furnizat informaþii extrem de va-loroase generalului Stonewall Jackson. În 1864, preºedinteleConfederaþiei, Jefferson Davis, i-a cerut sã transporte niºtescrisori în Anglia. Pe drum, vasul a fost capturat, dar cãpitanuls-a îndrãgostit de ea ºi a ajutat-o sã evadeze. Ulterior, s-a cãsã-torit cu Belle. Belle Boyd a fost arestatã de 3 ori. Dupã razboi,a devenit actriþã ºi a avut mai multe turnee în toatã America. Întimpul acestor turnee, citea pasaje din viaþa sa ca spion alRãzboiului Civil. A murit în timpul unui turneu, la vârsta de 56de ani, în urma unui atac de cord.
Cristina FRATU
Eftimie Croitoru ºi Gheorghe Stan. Doi eroi. Despre ei s-auscris multe pagini. ªi pe bunã dreptate. Actul de vitejie sãvârºitde ei pe Tisa este unul din episoadele mãreþe, pline de semnifi-caþie ale luptelor purtate de bravii români pe frontul antihit-lerist.
La începutul lunii noiembrie, unitãþi ale Armatei 4 româneluptau în capul de pod Tiszalök.
Dupã ce capul de pod de pe malul drept al Tisei a fost lãr-git s-a hotãrât sã se întindã peste râu un pod de pontoane. Aces-ta urma sã înlesneascã înaintarea trupelor pe ºoseaua Tiszalök-Tokaj.
Construireaacestui obiectiv i-arevenit companiei18 poduri de subcomanda locotenen-tului Radu Ilie.Lucrãrile s-au fãcutîn condiþii extremde grele.Îndeplinirea acesteimisiuni a cerut dinpartea pontonieriloruriaºe eforturi ºi uneroism careechivala cu cel alluptãtorilor dinprima linie. Apeleerau umflate ºi semãreau continuudin cauza ploilor.Curentul râului erafoarte puternic. Dincauza malurilor cir-
culau anevoie ºi se împotmoleau adesea.Lucrãrile au început în ziua de 16 noiembrie, iar a doua zi
dimineaþa podul a fost dat în circulaþie. Peste pod au început sãse scurgã spre vest coloane militare.
Duºmanul a prins de veste despre construirea podului ºi adezlãnþuit asupra lui focul de artilerie. Apoi, pe apa învolburatãºi tulbure, pornirã în jos, trimise de inamic, buºteni ºi uriaºerãdãcini. La un moment dat, pe râu a apãrut o plutã mare dinbuºteni care s-a izbit de barajul ºi de estacada podului constru-ite cu trudã de pontonieri. Barajul a fost distrus. A fost necesarãintervenþia a sute de oameni pentru ca pluta sã fie trasã la mal.
În cursul aceleiaºi zile, la câteva sute de metri de pod,ostaºii noºtri au mai descoperit ºi neutralizat o minã de curent.Era prima minã de acest fel, urmatã curând de ele. În dimineaþazilei de 17 noiembrie, ostaºii Regimentului 15 infanterie, aflaþiîn apãrare dincolo de pod, au pescuit numeroase plute mici delemn, încãrcate cu dispozitive speciale de percuþie.
Hitleriºtii se aflau la numai câþiva kilometri în susul apei,pe malul drept. Se impunea din partea ostaºilor noºtri o vi-gilenþã deosebitã spre a le dejuca manevrele.
…Se apropia noaptea de 17 noiembrie. Cãdea o ploaiemãruntã ºi deasã, amestecatã cu zãpadã. Nu vedeai la doi paºi.Era o vreme tocmai bunã pentru surprize. Însã, aceste eventualesurprize trebuiau preîntâmpinate. În acest scop pe malul Tiseiau fost instalate posturi de observaþie ºi protecþie.
Chiar pe pod au fost instalaþi, din loc în loc, ostaºi pon-tonieri. Unii circulau, alþii stãteau la capetele pontoanelor cumisiunea de a dirija printre pontoane corpurile plutitoare ceveneau pe râu. Ostaºii aveau asupra lor cãngi, precum ºi gãleþipentru evacuarea apei.
Era o veghe plinã de primejdii.În seara aceea, printre alþi ostaºi erau ºi soldaþii Eftimie
Croitoru ºi Gheorghe Stan. S-a nimerit ca în misiunea aceea sãfie unul lângã altul.
Încet, încet, a coborât întunericul. Era pe la orele 9 seara, când se auzi un strigãt puternic:– Vin mineleee!Era alarma datã de grupul de pontonieri care fãceau paza
podului în amonte.De aici încolo, evenimentele s-au succedat cu repeziciune
fulgerãtoare. Câþiva ostaºi au ieºit cu bãrcile în larg ºi au prinsmai multe mine, aducându-le la mal. Alte mine purtate decurentul apei au venit singure spre mal, oprindu-se în prundiº.
Totuºi, o minã a scãpat ºi plutea acum direct spre pod!A fost observatã de la mal.Zeci de voci strigau în noapte:
– Vine mina la pod. Hei! Vine minaaa!Mina ajunse la vreo 10 metri de pod. Ea a fost observatã de
ostaºii care fãceau de serviciu la capãtul pontoanelor.Atunci…Atunci, într-o clipã soldatul Croitoru a sãrit pe pontonul în
dreptul cãruia venea mina. Privea cu ochii mijiþi scândura deculoare deschisã ce plutea pe apã. ªtia cã acolo se ascundea unexploziv de mare forþã, gata sã se declanºeze în momentulizbirii de pod. În ponton, lângã Croitoru, se afla tovarãºul sãu,soldatul Gheorghe Stan. Amândoi s-au aplecat peste bordulpontonului, deasupra apei… Aveau cãngile în mâini.
Croitoru ºi Stan ºtiau bine cã dacã mina lovea podul, aceas-ta putea sã ducã la scufundarea lui. ªi mai ºtiau cã acest pod eraabsolut necesar în acel moment.
Nu era decât o singurã cale de a salva podul: sã loveascãmina cu cãngile, declanºând astfel explozia înainte de a ajungela pod.
Sfidând primejdia de moarte, ei au izbit cu cãngile în minã.Cãliþi la ºcoala asprã a rãzboiului, cei doi ostaºi erau pe deplinconºtienþi cã explozia nu-i va cruþa.
Explozia s-a declanºat. A izbucnit o flacãrã orbitoare,însoþitã de un bubuit asurzitor.
Suflul puternic al exploziei l-a aruncat pe bravul EftimieCroitoru tocmai pe pod. În cãdere, el s-a izbit cu capul de para-pet ºi a murit pe loc. Soldatul Gheorghe Stan s-a prãbuºit rãnitpe fundul pontonului. ªi-a pierdut cunoºtinþa. Ceilalþi ostaºi aualergat spre ei. Pe Gheorghe Stan l-au dus într-un adãpost sãpatpe malul apei. Viaþa lui a fost salvatã.
Neuitatul Eftimie Croitoru a fost înmormântat ostãºeºte încomuna Tiszalök. Pe mormântul lui, pontonierii au scris: „Eroulsoldat Croitoru Efimie, salvatorul podului de pe Tisa”.
…Explozia a fost foarte puternicã. Ea a avariat câteva pon-toane. În unele a pãtruns apa. Întreaga companie afost alarmatã. Ostaºii, în frunte cu locotenentulRadu Ilie, s-au repezit la pontoanele ameninþate,înlocuindu-le cu repeziciune.
În „Buletinul informativ” nr. 31 din 26 noiem-brie 1944, organ de presã al Armatei 4 române, sescria:
„Sã ne distingem astfel cum s-au distins pio-nierii plini de curaj Stan Gheorghe ºi CroitoruEftimie, care au distrus o minã plutitoare, salvândastfel podul de la o distrugere sigurã.
Sã înscriem în cartea de aur a þãrii noastre pa-gini noi de glorie”.
Arhiva M.F.A. – M.St.M. dosarul nr.296/39, fila 267 ºi dosarul nr. 1000/117, fila 146;Arhiva M.F.A. fondul decoraþii, dosarul nr.15,filele 140, 156, 171; Arhiva M.M.C. dosarul nr.3, filele 40 – 46; „Buletinul informativ” nr. 31din 26 noiembrie 1944; Revista „România mili-tarã” nr. 1 – 2, din februarie 1945.
LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008 Pagina 9
Feminitatea ca armã sauCCâânndd ii ss ttoorriiaa ssee llaassãã ccoonndduussãã ddee ffeemmeeii
S-aa întâmplat la Tiszalök
Soldatul Eftimie Croitoru
Gheorghe Stan povestind în faþa unui grup demilitari despre acþiunile de la Tiszalok
Oamenii de ºtiinþã au fãcut o descoperire care va înse-nina vieþile a milioane de persoane: medicamentul care rea-duce culoarea originalã a pãrului devenit alb. Cercetãtoriisperã ca medicamentul sã fie transformat într-un ºampon ceva putea fi folosit ca alternativã la vopsea. DenumitK(D)PT, produsul se concentreazã asupra producerii pig-menþilor în mostrele de pãr testate în laborator. Cercetãtoruldr. Ralf Paus, de la Uni-versitatea Manchester ºiUniversitatea Lubeck dinGermania, a declarat cãmedicamentul meritã sãfie considerat drept unnou agent împotrivaalbirii.
Nina Goad, de laBritish Association forDermatologists, a descrisacest studiu drept un pasextrem de important.Goad a subliniat, însã, cã
K(D)PT se aflã încã în faza de cercetare ºi are efect,momentan, doar asupra persoanelor cu pãrul alb, survenit înurma unor leziuni sau boli. Cercetãtorii spun cã este posibilca ºi pãrul devenit alb, în urma procesului natural deîmbãtrânire, sã revinã la culoarea originalã. Hormonul sin-tetic a fost folosit în laborator doar pe mostre de pãr ºi nueste pregãtit pentru a fi testat ºi pe subiecþi umani.
O platformã oceanicãplutitoare, care sã captezeºi sã transforme forþelenaturale în energie verde, afost conceputã de cãtreinventatorul DominicMichaelis. „Insula energi-ei” ar putea exploata cu
rezultate maxime energiavântului, a valurilor ºi asoarelui de care dispun dinplin oceanele. Inventatorulinsulei s-a declarat nesatis-fãcut de progresul încet aldezvoltãrii conversiei e-nergiei termale a oceanu-lui. Prin acest procedeu,apa rece este pompatã dinadâncul oceanului pentru agenera electricitate. „Insu-
la energiei”, pe care acreat-o împreunã cu fiulsãu, are o instalaþie de con-versie a energiei termale ºio platformã cu o suprafaþãde 600 metri pãtraþi, cuturbine eoliene ºi panourisolare. În plus, convertorii
energiei valurilor ºiturbinele de captarea curenþilor oceaniciar transforma pu-terea apei, care semiºcã în jurul plat-formei, în energie.„O astfel de insulãpoate genera 250de megawaþi, sufi-cient pentru aasigura nevoileunui oraº mic. Maimultã energie ar
putea fi obþinutã, dacã arfi create mai multe insule,sub forma unui arhipe-lag”, a declarat Michaelis.Pentru a atrage posibiliinvestitori, echipa care alucrat la dezvoltareaproiectului îºi va prezentaconceptul, în cadrul U.S.China GreenTech Summit,care are loc în Shanghai.
Oamenii ºi cangurii sunt"veri primari" în "arborelegenealogic", având un strã-moº comun care a trãit înurmã cu 150 milioane deani, potrivit cercetãtorilora u s -t r a l i en i .Oameniide ºtiinþãau ana-lizat pen-tru primad a t ãc o d u lgenetic almarsupi-a l e l o raustraliene ºi au descoperitcã ADN-ul lor seaseamãnã foartemult cu cel al
oamenilor. „Existã câtevadiferenþe, dar sunt aceleaºigene ºi multe dintre ele suntîn aceeaºi ordine”, a spusJenny Graves, directorulCentrului de Cercetare a
Cangurilor, din Australia.Cercetãtorii au descoperitcã oamenii ºi cangurii auavut acelaºi bunic. Studi-ind cangurii, putem aflacât mai multe detaliidespre oamenii de acummulte, multe milioane deani în urmã. Potrivitexperþilor, cangurii auapãrut iniþial în China deunde au migrat apoi în
Australia ºi Antarctica.
Recent renovat, hotelul“Venetian” din Las Vegaseste cel mai mare dinlume, oferind oaspeþilorsãi 7.000 decamere ºipeste 50 derestaurante.A s t f e l ,V e n e t i a nsurclaseazãh o t e l u lAsia Asia,cu 6.500 dec a m e r e(5.100 - depatru steleºi 1.400 -de cincistele), ceurmeazã sã fie inaugurat înDubailand, prin anul2010. De asemenea, celmai mare hotel din lumeva aduce douã dintre celemai renumite francize derestaurante din lume ºi unclub deþinut de Jay-Z,numãrând în total peste 50de restaurante, baruri,cafenele ºi sãli de petre-cere. Las Vegas SandsCorporation, proprietarii
acestui hotel-mamut, unadevãrat oraº în oraº,reprezintã începutul ereimeta-staþiunilor în Las
Vegas, întrucât hotelulinclude ºi propriul maga-zin Barneys, ce se întindepe 3 etaje, precum ºi unteatru. Scopul acestuiproiect de proporþii esteacela de a oferi cel maiextins serviciu de rezervãridin Statele Unite, perfectpentru evenimente diversesau conferinþe care implicãun numãr mare de per-soane.
Este foarte greu sã-þiimaginezi cum arãta RomaAnticã. O posibilitate ar fisã stai printre ruine ºi... sãte holbezi la ele. Acumînsã, nu mai este nevoie deo deplasare pânã la faþalocului pentru cã OraºulEtern a fost recreat pe cal-culator! Turiºtii pot vizitaRoma aºa cum era ea subîmpãratul Constantin, înanul 320 d.Hr., momentvãzut de istorici drept celmai glorios, lumea tridi-mensionalã fiind creatã
de... Google.Vizitatorii pot sta în
mijlocul Forumului, sã seplimbe pe arena Colosseu-mului sau sã zboare prinarcul lui Constantin. Ei potexplora 6.700 de clãdiri ºiobserva detaliile din inte-riorul a 11 structuri,
incluzând Templul luiVenus, Templul Vestei ºiBasilica lui Maxentius.Modelul 3D înfãþiºeazã,de asemenea, ºi Columnalui Traian, vãzutã de dea-supra, ºi Ludus Magnus,ºcoala de gladiatori.Fiecare clãdire a fostreconstruitã cu atenþie ºipoziþionatã dupã infor-maþiile istorice.
Google a declarat cãsite-ul va fi o comoarãpentru istorici, studenþi ºielevi, readucând la viaþãfrumosul oraº. Modeluleste disponibil prinGoogle Earth, serviciucare permite utilizatorilorsã exploreze lumea prinintermediul imaginilorluate din satelit. Deºi aumai fost create oraºe în3D, precum San Franciscosau Munchen, aceasta esteprima oportunitate pentruvizitatori de a se plimbaprintre clãdirile unui oraºantic. Turul virtual sebazeazã pe un model real,la scarã redusã, - Plasticodi Roma Antica, creat dearheologi, între 1922 ºi1974.
Avem iPhone, avemiPod... acum avem ºi iPill.Într-o lume din ce în cemai tehnologizatã, compa-nia Philips a creat o pastilãinteligentã pentru afecþi-uni digestive, care vafuncþiona ca o capsulãelectronicã fãcutã sãelibereze medicamentulexact în locul unde estenevoie.
iPill aratã ca o pastilãobiºnuitã ºi se bea cu apã.Însã, dincolo de aparentanormalitate, micuþa pilulãeste, de fapt, un minicom-puter extrem de perfor-mant. iPill este formatãdin microprocesor, baterie,radio wireless, pompã ºiun rezervor pentru medica-mente. În prezent, se folo-
sesc deja capsule pentrudiagnosticare, însã acesteanu pot sã ºi livrezemedicamentul la locul
potrivit. Philips a anunþatcã va prezenta prototipulpastilei minune, în cursulacestei luni, la întâlnireaanualã a American Associ-ation of PharmaceuticalScientists, din Atlanta.
MOZAIC Curierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008Pagina 10
Device Mania
Militarii americani, pri-vaþi, de mai mult de un an, deaccesul pe YouTube, au deacum un nou site asemãnãtor,lansat de Pentagon, denumitTrooptube.tv. Una dintreînregistrãrile video accesibilepe pagina principalã a TroopTube era un omagiu al nouluiºef al comandamentului cen-tral, generalul David Petraeus,adresat trupelor sale, pentru„munca formidabilã” din Irak, Afganistan ºi din alte zone.Site-ul a fost dezvoltat de societatea Delve Networks, cusediul în Washington, ºi de firma de marketing MarionMontgomery.
Conþinutul site-ului se poate accesa liber, însã doar decãtre militarii activi sau în rezervã ºi de cãtre familiile lor,care pot posta aici înregistrãri video. Pentagonul a spus cã,circa patru milioane de persoane s-ar putea înscrie pe acestsite.
În mai 2007, Pentagonul le-a interzis militarilor ameri-cani sã foloseascã zece site-uri de socializare, ca YouTubesau MySpace, spunând cã aceste conexiuni îngreuneazãcomunicaþiile ºi sunt vulnerabile în faþa pirateriei. Acestesite-uri erau în topul preferinþelor militarilor desfãºuraþi înIrak ºi Afganistan, fiind o modalitate de comunicare cu pri-etenii ºi de a transmite imagini cu experienþele lor de pefront. În pofida acestei interdicþii, militarii ºi-au pãstratdreptul de a scrie în jurnalele online, pe bloguri, pe reþelelede comunicaþii militare, cu condiþia de a nu transmitenimic care ar putea compromite operaþiunile armatei.
Sony a lansat un nou notebook: VAIO TT. Acesta estecel mai scump notebook din seria VAIO ºi a intrat pe piaþadin România, la preþul de 9.500 de lei. Noul VAIO TT dis-pune de un ecran wide cu o diagonalã de 11 inch ºi oferã o
rezoluþie de calitate foarte bunã(1366 x 768), precum ºi un formatwidescreen 16:9 de afiºare aimaginilor. Suprafaþa rigidã esterezistentã la zgârieturi. Tehnolo-gia LED de iluminare a ecranuluipermite afiºarea unui spectru largde culori pure, menþinând în tota-litate fidelitatea nuanþelor natu-rale.
Procesorul Intel Core 2 DuoSU9300 asigurã performanþele înalte ale modelului ºiautonomia de pânã la 9 ore a bateriei, în timp ce un senzorpentru detectarea luminii ambientale permite ajustareaautomatã a iluminãrii ecranului pentru confortul vizionãriiutilizatorului, simultan cu un consum minim de energie.Notebook-ul Vaio TT cântãreºte 1,15 kg. „Am dorit sãcreãm nu doar un dispozitiv ultra-portabil, de ultimã ge-neraþie, ci ºi un notebook care sã reprezinte definiþia ele-ganþei,” a declarat Hidetoshi Takigawa, Marketing Directorpentru VAIO Europa.
Caracteristici:- CPU Intel Core 2 Duo Processor SU9300 - Memorie - 4096MB (2x2048MB) - Hard disc - 160GB - Conectivitate ºi alte funcþii - WLAN
802.11a/b/g/Draft-N, Motion Eye webcam, ecran LCD cutehnologie X-Black ºi diagonalã de 11,1 inch; rezoluþie de16:9 WXGA (1366 x 768)
- Unitate opticã - DVD+-RW/+-R DL/RAM - Soluþie video - Mobile Intel Graphics Media Accele-
rator 4500MHD - Sistem de operare - Windows Vista Business cu Ser-
vice Pack 1.
Dacã eºti un împãtimit al jocurilor online pe PC, proba-bil ºtii ºi cã, odatã cu fiecareconectare la server, poþi devenivictima unor viruºi informatici saumalware - aplicaþii periculoase cepot prelua controlul pc-ului ºi potproduce daune ireversibile.
Pânã în prezent, se putea folosiorice aplicaþie antivirus, însãreusursele de memorie erau prac-tic utilizate la maximum. NoulNorton AntiVirus 2009 GamingEdition va utiliza cu pânã la 80% mai puþinã memorie decâtmarea majoritate a antiviruºilor de pe piaþã. Practic, utiliza-torul are posibilitatea de a selecta opþiunea de „lower thesecurity parameters”, opþiune ce determinã utilizarea uneicantitãþi mai mici de memorie, pentru a nu afecta joculonline. Existã ºi un „Gamers Mode”, ce pune în standbyupdate-ul automat de definþii de viruºi sau anunþurile deviruºi detectaþi în sistem sau online.
O insulãa energiei
Roma Anticã se înalþã dintre
ruine pe Google Earth
VVeenneeþþ iiaann -uullddiinn LLaass VVeeggaass
Canguri i sunt ver ipr imar i cu oamenii
PPeennttaaggoonnuull aa llaannssaatt vveerrss iiuunneeaa mmii ll ii ttaarrãã
Un tip supãrat intrã într-un bar: - Care vrea bãtaie? Toþi sunt îngroziþi, numai un bãrbat
ºi mai supãrat decât primul, dar înalt dedoi metri, se ridicã ºi spune:
- Eu! - Ei, atunci du-te dupã colþ, cã de-
acolo mi-am luat ºi eu!☺☺
Ion ºi Gheorghe: - Servus, Ioane, ce faci? - Bine, mi-am luat sconcs. - ªi unde îl þii? - Apãi, în pat, la picioare... - Da? ªi nu miroase urât? - Ba da! Dar s-o învãþa el...
☺☺- De ce te plângi, bade Gheorghe? - Domnule doftor, înainte, când mã
uitam la o femeie, gata eram! Amu? Potsã mã uit ºi o sãptãmânã....
- Bade dragã, eu sunt doctor de ochi.Matale trebuie sã mergi la alt specialist.
- Ba, eu cred cã la ochi îi baiul...☺☺
Un cuplu mergea cu maºina pe undrum de þarã, fãrã sã-ºi spunã uncuvânt. O discuþie anterioarã se trans-
formase în ceartã ºi nici unul dintre einu voia sã se dea bãtut. Trecând prindreptul unui grajd cu mãgãri, capre ºiporci, soþul întreabã sarcastic:
- Neamuri de-ale tale? - Da, rãspunde femeia, socri ºi
cumnaþi...☺☺
Un turist vorbeºte cu recepþionerulunui hotel:
- Tariful nostru este urmãtorul: 100de dolari pe noapte, pat ºi micul dejunsau doar 10 dolari dacã vã faceþi singurpatul.
- Foarte bine, îmi aleg varianta sã-mi fac singur patul.
A apãrut în peisajul jurnalistic dedi-cat jocurilor video un nou trailer dinF.E.A.R. 2: Project Origin. Nu e foartemare, dar e plin de detalii interesantedespre poveste. În acest al doilea joc alseriei, avem ºansa de a ne lãmuri în legã-turã cu anumite lucruri care au rãmas peparcurs neclare. Protagonistul dinF.E.A.R. 2 e tot un fel de soldat din tru-pele speciale, care face parte dintr-oechipã cu misiunea de a o acosta pe ºefaunei anumite corporaþii producãtoare detehnologie militarã. Povestea din sequelîncepe cu jumãtate de orã înainte ca ceadin primul F.E.A.R. sã ia sfârºit;explozia de la finalul acestuia din urmãmarcheazã momentul când lucrurileîncep sã o ia razna în Project Origin.
Este, pânãla unp u n c t ,p o v e s t e adin Half-L i f e .B ã i e þ i icare au
comandat acele proiecte ultra-secrete,cei care au creat-o pe Alma ºi pe sim-paticii commando-zombies-telepaþi, audistrus, în guvernamentala lornesãbuinþã, un întreg oraº. Printreruinele fumegânde, trebuie sã te aperiacum de trupele trimise ca sã cureþeterenul de orice dovadã a implicãrii aces-tor „bãieþi” în cele întâmplate. Pericolulnumero uno rãmâne, însã, tot Alma, caredevine ºi mai înspãimântãtor de puter-nicã. Din nefericire, mai avem de aºtep-
tat pânã în luna februarie pânã sã gustãmtoate astea....
PPrriinnccee ooff PPeerrssiiaa ee pplliinnddee sscceennaarriiii nnooii
Ubisoft a anunþat cã are de gând sãtrateze cu maximã seriozitate contentulpentru urmãtorul Prince of Persia. Ceea
ce înseamnã cãp r e g ã t e s cmaterial serios,nu doar o nouãarmã pentruprinþ sau onouã rochiepentru Elika.Ben Mattes,producãtor laUbisoft, a
declarat celor de la Gamersyde:„Intenþia noastrã e sã oferim conþinutdescãrcabil care sã îmbogãþeascã înmod real jocul, aºa cã, nu cred cã veþivedea un nou skin sau o nouã armã saualtceva de genul ãsta. Sigur va fi vorbade o nouã poveste, o experienþãproaspãtã... Vom face ceva cu adevãratconsistent pentru gameri. În ceea cepriveºte momentul lansãrii acestei adãu-giri: cândva anul viitor - nu ºtiu exactcând, a rãmas sã stabilim.” Prince ofPersia se va agãþa de marginile con-solelor (PS3 ºi Xbox 360) pe 5 decem-brie, iar de marginea PC-urilor, cândvaîn viitorul apropiat (pentru cã marginilePC-urilor sunt alunecoase de la preamulte gustãri luate de gameri în preajmalor!). Ni se spune cã jocul va putea fi ter-minat în 12-18 ore, dacã te þii doar defirul epic principal; cei cãrora le place sãscormoneascã prin fiecare colþiºor al
unui action-adventure sã se aºtepte lavreo 24 de ore.
Katauri, developerii ruºi care aumeºterit bjuteria numitã King’s Bounty:The Legend, pregãtesc un expansionpack ce se va numi, chipurile, ArmoredPrincess. Citind treaba asta peEurogamer, aflãm cu mirare cã oameniinu prea au auzit de jocul ãsta în îndepãr-tatul vest. Ca niºte elfi ce sunt, creaþiileest-europene reprezintã o sursã de fasci-naþie tip „exponat primitiv” pentru civi-lizaþia lor avansatã. Gata cu insulteleadresate Vestului, cã iar se uitã urâtNATO spre Jucãushii! În prim-plan seva afla respectiva prinþesã ºi armura ei.Va trebui sã o îndrumãm cu strategia ºicursorul prin tot felul de aventuri al cãrorscop e sã-l caute pe Bill Gilbert, unfaimos cavaler ce i-a fost mentor.Îmbunãtãþirile faþã de jocul originalcuprind: tranzit rapid între continente,medalii, însoþi-tori disponibilipentru anga-jare, o nouãrasã numitãP a n g o l i n ,depãºirea level-ului 50, plus unengine ºlefuit ºio b i º n u i t u lpachet de noiabilitãþi, vrãji ºimonºtri. Unii spun cã atmosfera ºi game-play-ul din aceastã creaþie ruseascã suntde-a dreptul autentice!
Cristina FRATU
SHOWBIZSHOWBIZ
UN PETEC DE PÃMÂNT
SITUAT ÎNTRELUMI
SUBSOL
LOCURI DEJOACÃ
MIHAI DIN-VALE (pl.)
GREªIREAÞINTELOR
POFTÃ DEJOC
PEªTE DEBALTÃ
ATING SOLULÎN MERS
USCAT
ÎL ÎNGHITEPÃMÂNTUL
CRESC ÎNPÃMÂNT(sg.)
LA ARAT!
ARDEPÃMÂNTULÎNFIPT ÎNPÃMÂNT
LA FALEZÃNU-I ÎNCAPEPÃMÂNTUL
ÞÃRM
PÃMÂNTRÃSCOLIT
SCOATE APADIN TEREN
TE DUCE LAGROAPÃ
CURTE!
CUM DE-LMAI ÞINE
PÃMÂNTUL
SCOATEREAAPEI DINTEREN
R- O - U - S-T - V - P - C -R E S P O N S -ABILITATE-PRESTIDIGI-T A T O R -S E I N E -LICHEA-RR-RL-NOI-IED-PAPA-STAN-C U T A -LUNATIC-ON-E L - C A I R O -E L E - K A K I -ESEU-ITE-OS-RAPITOARE-APORT.
Potrivit stiumuzica.ro,piesa „Blue Christmas”, pecare pot fi auziþi MartinaMcBride ºi Elvis Presley,face parte de pe albumul„Elvis Presley ChristmasDuets”.
Existã deja tradiþia ca,pe 21 noiembrie, în fiecarean, reºedinþa din Memphis alui Elvis, Graceland, sã dea startul sezonului rece, princeremonia de aprindere a decoraþiunilor ce orneazãcasa. La eveniment, a fost prezentã ºi MartinaMcBride, care a pregãtit albumul „Elvis PresleyChristmas Duets”, unde, pe lângã duetul cu ElvisPresley, ea mai interpreteazã ºi colinde cu artiºti ca:Gretchen Wilson, Carrie Underwood, Olivia NewtonJohn, Sarah Evans sau LeeAnn Rimes. Piesa „BlueChristmas” beneficiazã ºi de un videoclip, în careMartina apare cântând alãturi de Elvis Presley. Pro-ducãtorul George Flanigen a dezvãluit faptul cãMcBride a fost filmatã în faþa unei crome (un ecranverde) ºi au fost necesare patru sãptãmâni pentru amonta cadrele.
„How To Lose Friends&Alienate People” este ocomedie, ce-i are în rolurile principale pe KirstenDunst ºi Simon Pegg. Acþiunea se petrece în NewYork, unde jurnalistul promiþãtor Sidney Young
reuºeºte sã înregistreze uneºec major în cariera sa, odatãcu angajarea la revista presti-gioasã „Sharps”. O serie deîntâmplãri nereuºite ºi glumevulgare reuºesc sã-i facã viaþaun calvar lui Sidney. Totuºi,existã ºi o parte bunã, la
redacþia revistei „Sharps”, jurnalistul îºi gãseºtedragostea adevãratã, în persoana lui Alison Olsen.
Simon Pegg este interpretat de Sidney Young, iarKirsten Dunst este Alison Olsen. În alte roluri, îi puteþiurmãri pe Jeff Bridges, Gillian Anderson sau DannyHuston. Simon Pegg a mai jucat în „Asylum”, „BigTrain”, „Doctor Who”, „Band of Brothers”, iarKirsten Dunst este cunoscutã din filmele „Spider-Man”, „Marie Antoinette”, „Elizabethtown”, „Wim-bledon”, „Crazy/Beautiful”. Pânã acum, filmul aînregistrat încasãri, în SUA, de 2.757.713 de dolari.Filmul poate fi urmãrit în cinematografele dinBucureºti ºi din þarã.
Nu este vorba despre o nouã femeie fatalã, cidespre muzicã, actorul afirmând cã se simte împlinitatunci când face muzicã. Costner, care cântã alãturi detrupa Modern West, a declarat unui ziar britanic cãadevãrata lui pasiune nu este acto-ria, ci muzica, iar, atunci când seaflã pe scenã ºi cântã live, se simtecu adevãrat împlinit. KevinCostner ºtie sã cânte la pian ºi aactivat în corul bisericii pe cândera copil. Mai scrie versuri ºi cântãalãturi de trupa lui de peste 20 deani, însã a început sã se afirme alã-turi de aceasta abia în ultimeleluni. Mai mult, Costner va lansa, împreunã cu formaþiaModern West, un prim album, care va cuprinde 12piese ºi se va numi „Untold Truths”. Data apariþieiacestui material încã nu a fost fixatã.
Sunt în total zece mesageri aipãcii, celebritãþi din lumeasportului sau a filmului, dindomeniul muzical sau literaturã,care promoveazã activitãþileO.N.U prin apariþii publice sauprin contacte cu media. Theron,în vârstã de 33 de ani, a câºtigatOscarul pentru rolul lui AileenWuornos din pelicula
„Monster”, în 2003. Actriþa a mai apãrut în filmul„North Country” (2005), unde interpreteazã rolul uneifemei ce luptã împotriva hãrþuirii sexuale.
A fost numitã de cãtre revista „Esquire” drept „ceamai sexy femeie" ºi a mai participat la acþiuni caritabileîn þara natalã, Africa de Sud, unde a înfiinþat clinici însatele izolate.
Ceilalþi mesageri ai pãcii sunt: George Clooney,Michael Douglas, Daniel Barenboim, Midori Goto,Yo-Yo Ma, Paulo Coleho, Elie Wiesel, prinþesa HayaBint al-Hussein ºi Jane Goodall.
INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 22 (256) din 28 noiembrie 2008Pagina 12
CMYK
Cea mai importantã rezervaþie naturalã din þaranoastrã, Parcul Naþional Retezat se întinde pe osuprafaþã de 54.400 ha. Monument al naturii ºirecunoscutã pe plan internaþional ca rezervaþie abiosferei, parcul cuprinde între limite altitudinale,de la 800 la 2.509 m (vârful Peleaga), nu mai puþinde patruzeci de vârfuri care depãºesc 2.200 m.Anul de constituire al Parcului Retezat, 1935,reprezintã una dintre primele mãsuri adoptate înþara de cãtre autoritãþile momentului pentru prote-jarea patrimoniului natural ºi a peisajului specificde munte înalt.
Situat în partea de sud-vest a judeþului Hune-doara, Parcul Naþional Retezat, pãstreazã urmeleglaciaþiei de odinioarã. Aici se aflã 82 de lacuriglaciare, dintre care Bucura (2041 m altitudine),cel mai mare din þarã, cu o suprafaþã de 11 ha ºi oadâncime de pânã la 16 m, precum ºi Tãul Negru
(2.014 m altitudine), cu o suprafaþã de 7,5 ha, celmai adânc din Carpaþi (25,5 m). În afara gheþarilorde circ ( Bucura, Custura, Judele) s-au mai pãstratresturile celui mai întins gheþar de vale(Lãpuºnicul).
Masivul Retezat are o structurã geologicã com-plexã fiind alcãtuit din roci cristaline ºi calcareZona calcaroasã este cuprinsã între culmileAlbele, Drãgãºan, Scocul Mare. În acestperimetru, se întâlnesc ºi fenomene carstice - vãiseci, doline, avenul Piule, peºterile Dâlma cuBrazi, Piatra Iorgovanului.
În perimetrul parcului montan sunt rãspânditepeste 320 specii de plante, dintre care peste 15%sunt endemisme carpatice, 12% dacice ºi 4%endemisme proprii Retezatului. În zonele cal-caroase se remarcã Arginþica, orhideele - PapuculDoamnei, Sângele Voinicului, crinul, Vulturica(34 de speci ).
Cãlãtorul avid de drumeþii montane trebuie sãºtie cã prima zonã de protecþie integralã a ParculuiNaþional Retezat (11.466 ha) are caracter ºtiinþi-fic. Accesul este permis numai cu autorizaþie dinpartea Comisiei Monumentelor Naturii ºi doar peanumite itinerarii ºi teritorii. Pe acest teritoriu esteinterzisã orice exploatare (minierã, pãºunat, vânat,pescuit, culegerea fructelor, turism camping). Ceade-a doua zonã este mai puþin riguroasã, pãºunatulfiind permis 2 luni pe an.
Munþii Retezat au constituit de timpuriu unadintre principalele regiuni turistice din CarpaþiiRomâneºti. Cu piscurile þâºnite în nori ºibriliantele uimitoarelor lacuri glaciare, flora sifauna diversã, Munþii Retezat constituie dedeparte un panoramic al celor mai frumoase pri-veliºti din Europa sud-esticã. Patru cabane,Pietrele, Baleia, Buta ºi Gura Zlatei a cãror capa-citate se ridicã la peste 500 de locuri ºi peste 200de km de trasee ºi de poteci marcate. Potecile mar-cate asigurã dezvoltarea turisticã satisfãcãtoare amasivului Retezat. În anul 2006, AdministraþiaParcului Naþional Retezat a încheiat proiectulGEF „Managementul Conservãrii Biodiversitãþii”în zona Retezatului, tot atunci debutând imple-mentarea proiectului LIFE05 NAT/RO/000165 -Managementul conservativ al habitatelor alpineca sit. Natura 2000 în Parcul Naþional Retezat.
Locotenent-colonel (r) Emanuel BÃRBULESCU
Activitãþile privind acordareade asistenþã medicalã popu-laþiei irakiene oferã de
fiecare datã posibilitatea echipeimedicale a „Rechinilor Albi” sãintervinã pentru a rãspunde nece-sitãþilor ºi nevoilor medicale alelocalnicilor din provincia Dhi Qar.
O acþiune combinatã, de asistenþãmedicalã ºi acordare a ajutoarelorumanitare populaþiei nomade dinvecinãtatea bazei Tallil, s-adesfãºurat în cursul zilei de 16noiembrie, în cooperare cu perso-nalul medical din compunereaBrigãzii 7 Logistice (SUA) ºi aForþelor de Securitate Irakiene.
Pe parcursul a câteva ore,echipele medicale române ºi ameri-cane au oferit localnicilor consultaþiiºi tratamente. „A fost o acþiune carea constat în monitorizarea popu-laþiei aflate în aria de responsabili-tate a Batalionului 341 Infanterie,identificarea problemelor cu careaceasta se confruntã ºi rezolvarealor. Localnicii au posibilitãþi mo-deste de trai ºi mari necesitãþi dinpunct de vedere medical. Suntdiferite afecþiuni care pot fi tratate,
dar care din nefericire pentru ei suntfoarte scumpe. Am convingerea cãaceastã activitate va avea o influ-enþã beneficã, care va contribui ladezvol tareaî n c r e d e r i ipopulaþiei înforþele Coa-liþiei, în For-þele de Securi-tate Irakieneºi în instituþi-ile guverna-mentale ºinonguverna-mentale ales t a t u l u iirakian”, adeclarat cãpi-tanul GabrielM o l n a r ,medicul ºef albatalionului.
La activi-tate, au parti-cipat nu-meroºi localnici care au primit asis-tenþã medicalã, ceea ce a confirmatorganizatorilor cã activitatea s-adovedit a fi beneficã ºi cã, pe viitor,
va trebui sã fie reluatã. Aceasta a fostfoarte bine primitã de cãtre populaþiairakianã, fapt ce i-a permis lideruluicomunitãþii locale, ºeicul MahmoudAl Manshad sã constate cã a fost oactivitate care i-a ajutat foarte multpe cei suferinzi ºi cã este impresionatsã vadã cum femeilor, bãrbaþilor ºicopiilor, le acordã asistenþã ºimedicamente personalul medical dinCoaliþie.
În cadrul aceleiaºi acþiuni, mili-tarii români ºi americani au dãruitlocalnicilor bunuri de strictã necesi-tate. Ofiþerul cu activitatea de Coo-perare Civili–Militari, locotenentinginer Gabriel Stoica a scos în evi-denþã obiectivul activitãþii: „Acþi-unea cu focus medical s-a desfãºuratîn zona tribului Al Ghizei. Au fostprezenþi aproximativ o sutã de local-nici. Dupã ce au beneficiat de asis-tenþã medicalã, aceºtia au primit,pachete cu alimente, apã, încãl-þãminte, medicamente, scaune cu
rotile pentru persoane cu handicap,iar copiii, jucãrii. Scopul nostru afost acela de a demonstra localni-cilor cã pot avea încredere în noi ºi,cã pot apela la sprijinul nostru”.
Responsabilitatea de a face sigu-ranþa perimetrului unde s-adesfãºurat acþiunea medicalã arevenit plutonului comandat de cãtrelocotenentul Lucian Cojocaru: „Sub-unitatea pe care o comand a primitmisiunea care a constat în asigu-rarea protecþiei, atât a locului orga-nizat pentru aceastã activitate, cât ºia personalului participant. Chiardacã a avut un caracter umanitar,mãsurile de siguranþã au rãmas învigoare pentru a descuraja even-tuale acþiuni ostile ale elementelorinsurgente”, a precizat ofiþerulvorbind despre importanþa misiuniiprimite de plutonul sãu.
Maior Gabriel PÃTRAªCU
Împreunã în sprijinul populaþiei irakieneÎmpreunã în sprijinul populaþiei irakiene
La sfârºitul acestei sãptãmâni, în cadrul unei cere-monii desfãºurate în Baza militarã Tallil din Irak, frun-taºul Adrian MARÞINCU, din Batalionul 341 Infanterie„Rechinii Albi”, a fost decorat de cãtre comandantulForþei Multinaþionale din Irak, general RaymondODIERNO.
Medalia i-a fost conferitã pentru modul exemplar încare ºi-a îndeplinit misiunea, dar ºi pentru meritedeosebite în activitate.
Fruntaºul Adrian MARÞINCU a participat în perioa-da 2004 – 2008 la misiuni internaþionale în Kosovo,Afganistan ºi Irak, iar în anul 2007, la exerciþiul bilateralromâno – american „Proof of Principle”, desfãºurat laBaza Aerianã de la Mihail Kogãlniceanu. Este în vârstãde 36 de ani, cãsãtorit ºi are un copil.
Batalionul 341 Infanterie a trecut de jumãtateaperioadei de misiune în teatrul de operaþii din Irak, avândpânã în prezent peste 500 de misiuni executate în zona deoperaþii. (P.G.)
MM ii ll ii tt aa rr rr oo mm ââ nnmm ee dd aa ll ii aa tt îî nn II rr aa kk
CCããllããttoorrii ii ddee wweeeekkeennddCCããllããttoorrii ii ddee wweeeekkeenndd
