Curierul ARMATEI “Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA) Anul XV nr. 5 (354) z 15 martie 2013 z 8 pagini z 50 bani www.curierul.forter.ro C M Y K PUNCTE DE VEDERE ACTUALITATE Delegaþia Biroului Secretarului american al Apãrã- rii, condusã de Ashley Pixton, a fãcut o vizitã de infor- mare la comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, în ziua de 8 martie, pentru a evalua nivelul de utilizare a echipamentelor ºi programelor de in- struire furnizate de cãtre partenerul ame- rican Forþelor Teres- tre Române, în peri- oada 2010–2012. La activitate, au partici- pat personalul ce a în- cadrat, în perioada... Vizitã de lucru la nivel înalt Vizitã de lucru la nivel înalt Ultimele zile ale lunii februarie ºi începutul lui mar- tie, 25.02-08.03 mai exact, au fost, la o primã interpreta- re, istovitoare pentru cei 83 de militari ai Brigãzii 1 Me- canizate „Argedava” care fac parte din subunitãþile de cercetare, inclusiv cercetarea de arme. Au trebuit sã facã faþã unui program de zece ore pe zi, asta dupã ce au parcurs drumul pâ- nã la cabana mili- tarã Dichiu cu ºap- te autocamioane DAC. Programul a fost întocmit astfel pentru... LECÞIA DE ISTORIE Incendiul devastator din Bucureºti Datele oficiale precizeazã cã în anul 1831 Bucureº- tiul avea o suprafaþã de peste 50km 2 ºi o populaþie de 60.567 locuitori. În decursul veacurilor, asupra capitalei s-au abãtut o serie de calamitãþi, focul reprezintã însã fla- gelul cel mai îngro- zitor, care a distrus totul în calea lui. Cauzele focurilor au fost variate, fie ne- glijenþa, ori trãsne- tul, alteori era... În 2010, doi cercetãtori de la Universitatea din Man- chester deveneau laureaþii Premiului Nobel pentru des- coperirea unui „material minune”: grafenul, cel mai subþire dintre toate materialele care existã în Univers. De la identificarea a- cestuia ºi pânã astãzi, oamenii de ºtiinþã din diferite domenii i-au gãsit numeroase utili- zãri acestui material versatil ce are poten- þialul sã ne transforme viaþa în urmãtoarele decenii. Test de rezistenþã la cabana Dichiu GRAFENUL - un materialul revoluþionar - MOZAIC Pregãtirea convocãrii comandantului Diviziei 1 In- fanterie „Dacica”, cu cei peste 30 de comandanþi de ba- talioane din subordine, a început cu mult timp în urmã sub directa supraveghere a domnului general-maior Ni- colaie Dohotariu. Astfel, în ziua de 12 martie, s-a desfãºurat aceastã activi- tate la care, în deschidere, comandantul Diviziei 1 a þinut sã lãmureascã câteva amãnunte cu privire la uti- litatea întâlnirii. „Sunt în- cã foarte multe lacune în pregãtirea militarilor…, trebuie sã discutãm... KAKI 100% Instrucþie, ordine ºi disciplinã, gestionarea materialelor
Transcript
CurierulAARRMMAATTEEII
“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)
Anul XV nr . 5 (354) 15 mart ie 2013 8 pagini 50 bani
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
CMYK
PUNCTE DE VEDERE
ACTUALITATE
Delegaþia Biroului Secretarului american al Apãrã-rii, condusã de Ashley Pixton, a fãcut o vizitã de infor-mare la comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,în ziua de 8 martie, pentru a evalua nivelul de utilizare
a echipamentelor ºiprogramelor de in-struire furnizate decãtre partenerul ame-rican Forþelor Teres-tre Române, în peri-oada 2010–2012. Laactivitate, au partici-pat personalul ce a în-cadrat, în perioada...
Vizitã de lucru la nivel înaltVizitã de lucru la nivel înalt
Ultimele zile ale lunii februarie ºi începutul lui mar-tie, 25.02-08.03 mai exact, au fost, la o primã interpreta-re, istovitoare pentru cei 83 de militari ai Brigãzii 1 Me-canizate „Argedava” care fac parte din subunitãþile decercetare, inclusiv cercetarea de arme. Au trebuit sã facãfaþã unui programde zece ore pe zi,asta dupã ce auparcurs drumul pâ-nã la cabana mili-tarã Dichiu cu ºap-te autocamioaneDAC. Programul afost întocmit astfelpentru...
LECÞIA DE ISTORIE
Incendiul devastator din BucureºtiDatele oficiale precizeazã cã în anul 1831 Bucureº-
tiul avea o suprafaþã de peste 50km2 ºi o populaþie de60.567 locuitori. În decursul veacurilor, asupra capitalei
s-au abãtut o seriede calamitãþi, foculreprezintã însã fla-gelul cel mai îngro-zitor, care a distrustotul în calea lui.Cauzele focurilor aufost variate, fie ne-glijenþa, ori trãsne-tul, alteori era...
În 2010, doi cercetãtori de la Universitatea din Man-chester deveneau laureaþii Premiului Nobel pentru des-coperirea unui „material minune”: grafenul, cel maisubþire dintre toate materialele care existã în Univers.De la identificarea a-cestuia ºi pânã astãzi,oamenii de ºtiinþã dindiferite domenii i-augãsit numeroase utili-zãri acestui materialversatil ce are poten-þialul sã ne transformeviaþa în urmãtoareledecenii.
Test de rezistenþã la cabana Dichiu
GRAFENUL - un materialul revoluþionar -
MOZAIC
Pregãtirea convocãrii comandantului Diviziei 1 In-fanterie „Dacica”, cu cei peste 30 de comandanþi de ba-talioane din subordine, a început cu mult timp în urmãsub directa supraveghere a domnului general-maior Ni-
colaie Dohotariu. Astfel,în ziua de 12 martie, s-adesfãºurat aceastã activi-tate la care, în deschidere,comandantul Diviziei 1 aþinut sã lãmureascã câtevaamãnunte cu privire la uti-litatea întâlnirii. „Sunt în-cã foarte multe lacune înpregãtirea militarilor…,trebuie sã discutãm...
KAKI 100%
Instrucþie, ordine ºi disciplinã,gestionarea materialelor
Se pare cã omenirea se îndreptãvertiginos spre o iminentã crizã aapei, crizã care poate angrena una aalimentelor, migraþii dezlãnþuite, acu-tizarea conflictelor existente ºi apari-
þia unora noi. Cele mai acute confrun-tãri vizeazã resursele de apã dulce ca-re, din nefericire, nu sunt mereu la în-demâna noastrã, mai ales sub presiu-nea încãlzirii globale ºi a creºterii ga-lopante a populaþiei. Mai mult decâtatât, unii experþi prestigioºi în dome-niu, precum dr. Allen Hammond dincadrul World Resource Institute, mergpânã într-acolo încât prognozeazã cãrãzboaiele viitorului vor avea dreptcauzã rezervele de apã dulce, iar aces-te conflicte vor izbucni mai ales în
Orientul Mijlo-ciu.
Astãzi, crizaapei dulci afecteazã aproape jumãtatedin numãrul oamenilor de pe Terra,precum ºi multe ecosisteme ale plane-tei. Circa 900 de milioane de oameninu au acces la surse de apã potabilã,
iar peste 2,6 mi-liarde nu au ac-ces la nici o sur-sã curentã deapã. Dr. MariaNeria din cadrulO r g a n i z a þ i e iMondiale a Sã-nãtãþii a dat re-cent publicitãþiiun raport oficialconform cãruiacirca 2,2 milioa-ne de copii subvârsta de 5 animor anual dincauza lipsei apeipotabile, un nu-mãr de victime
mai mare decât cel provocat în acelaºiinterval de timp de cãtre maladii pre-cum S.I.D.A, malaria sau tuberculoza.Un alt exemplu ºocant despre ceea ceproduce lipsa apei în lume este secetadin perioada 2004-2006, soldatã cumoartea a peste 11 milioane de oa-meni în Africa de Est. Acest eveni-ment nefast a dus la apariþia unor stãride rãzboaie civile în Kenya ºi Etiopia.Autoritãþile celor douã state au fostnevoite sã trimitã armata în teritoriupentru a interveni între luptele care se
desfãºurau în jurul puþurilor ºi lacu-rilor care mai aveau vreo urmã de apã.
Pe de altã parte, resursele de apãdulce nu au fost doar þinta conflicte-lor, ci ºi cauza acestora, în condiþiileactuale în care factori precum polua-rea, schimbãrile climatice ºi agricul-tura intensivã au dus la dispariþia saumicºorarea acestor resurse.
În aceste condiþii, luptele suntaproape inevitabile. Spre exemplu, pedata de 4 noiembrie 2005, un numãrde 4 persoane au fost ucise, iar 30 rã-nite în districtul Sriganganagar delângã graniþa indo-pakistanezã, cuocazia unor proteste violente care vi-zau deversãri controlate de apã din ca-nalul Indira Gandhi.
Totuºi, fenomenul de încãlzireglobalã pare a fi cel mai mare pericolla adresa rezervelor de apã potabilã.Modelele climatice anticipate de spe-cialiºti prevãd intensificarea perioade-lor de secetã în unele pãrþi ale lumii,odatã cu creºterea frecvenþei inundaþi-ilor în alte regiuni. În plus, aceste es-timãri se suprapun cu schimbarea dis-tribuþiei precipitaþiilor pe întregulglob. În aceste condiþii, comunitãþileumane ºi chiar naþiunile vor atinge li-mitele rezervelor de apã înainte ca ci-vilizaþia actualã sã-ºi atingã limiteledezvoltãrii economice. Între sute descenarii ipotetice studiate de futuro-logi ºi oameni de ºtiinþã din diversedomenii, se întrevede spectrul unuiviitor în care apa este Graal-ul întregiiomeniri. (D.M.)
www.descopera.ro
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 5 (354) din 15 martie 2013Pagina 2
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.
SEUL - Numãr-record de misiuni ale unor avioanenord-coreene. Avioane de vânãtoare nord-coreene au efectu-at în ultimele zile un numãr „fãrã precedent” de decolãri, pro-babil ca rãspuns la manevrele militare comune americano-sud-coreene în sudul peninsulei, unde tensiunea este foarteputernicã, relateazã AFP. Numãrul misiunilor de zbor „se aflãla un nivel fãrã precedent”, a declarat o sursã militarã de laSeul. Aproximativ 700 de zboruri au fost efectuate în Coreeade Nord de cãtre avioane de luptã ºi elicoptere militare în pri-ma zi a manevrelor comune din Coreea de Sud, a declarat subprotecþia anonimatului aceastã sursã. Ministerul sud-coreeanal Apãrãrii a refuzat sã confirme aceste informaþii, dar a repe-tat cã Phenianul efectua exerciþii interarme înaintea manevre-lor, la nivelul întregului teritoriu nord-coreean. ManevreleSeul-Washington sunt în mare parte virtuale, dar mobilizeazãcâteva mii de militari, ºi anume aproximativ 10.000 sud-core-eni ºi aproximativ 3.500 americani. Statele Unite, aliatul Co-reei de Sud, are 28.500 de militari staþionaþi în sudul peninsu-lei. Seulul a anunþat cã telefonul roºu, care asigurã o legãturãîntre forþele armate ale celor douã þãri surori ºi inamice, nufuncþioneazã în continuare. Linia de urgenþã între cele douãGuverne a fost întreruptã, iar Phenianul nu mai rãspunde ape-lurilor Seulului. Tensiunile sunt foarte puternice, de mai mul-te zile, în aceastã regiune. Phenianul a denunþat un acord dearmistiþiu ce punea capãt Rãzboiului Coreei în 1953, agitândameninþarea unui „rãzboi termonuclear” ºi avertizând Wa-shingtonul cã se expune unei „lovituri nucleare preventive”.
NEW YORK - ONU afirmã cã armistiþiul cu Coreea deSud rãmâne în vigoare în pofida deciziei Phenianului. Na-þiunile Unite au afirmat cã armistiþiul din 1953 care a pus ca-pãt rãzboiului Coreei rãmâne în vigoare în pofida decizieiPhenianului de a-l denunþa, relateazã AFP. „Acordul de ar-mistiþiu este încã valabil ºi în vigoare”, a subliniat purtãtorulde cuvânt al ONU, Martin Nesirky. „Termenii armistiþiuluinu permit ca o parte sau alta sã se elibereze în mod unilate-ral”. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a apreciat cãacest document este „esenþial” ºi a solicitat Coreei de Nord sã„continue sã respecte termenii aºa cum au fost aprobaþi deAdunarea generalã a ONU”. Coreea de Nord a anunþat cã vaabroga acordurile de neagresiune cu Coreea de Sud ºi cã a în-chis telefonul roºu folosit între cele douã state, la câteva oredupã noile sancþiuni decretate de Consiliul de Securitate alONU împotriva Phenianului. KIEV - Militarii ucrainieiau pierdut în largul mãrii trei delfini dotaþi cu arme defoc. Trei delfini echipaþi cu arme de foc individuale se aflãdin data de 24 februarie în largul Mãrii Negre, relateazã pu-blicaþia rusã Vzgliad. În total, cinci mamifere au fost implica-te în exerciþiile armatei ucrainene, desfãºurate în perimetruldelfinariului din Sevastopol, însã, în pofida mãsurilor de pre-cauþie luate, trei dintre ele au reuºit sã pãrãseascã limitele zo-nei unde se desfãºurau antrenamentele. Personalul militar im-plicat în instruirea delfinilor a încercat, fãrã succes, timp depatru ore sã-i gãseascã, inclusiv cu ajutorul unui sonar.Ucraina a reluat, în octombrie anul trecut, un program de dre-sare a delfinilor în scopuri militare. Dupã cum relata presaucraineanã la acea vreme, în jur de10 delfini (Tursiops Trun-cates) sunt antrenaþi la Sevastopol pentru atacuri submarine ºimisiuni de diversiune, potrivit Agerpres. Delfinariul de laSevastopol unde sunt antrenate mamiferele în scopuri militarea fost construit în 1973, dar, dupã destrãmarea URSS, el a fosttransformat într-un centru de reabilitare a copiilor cu dizabili-tãþi, aceasta pânã recent, când armata ucraineanã a reluat pro-iectul militar. În afarã de Sevastopol, în lume, mai existã încãun centru de pregãtire a delfinilor de luptã, ºi anume la SanDiego (coasta Californiei). MOSCOVA - Marina rusã aînceput sã lucreze la crearea unei forþe de intervenþie înMediteranã. Forþele navale ruse au început sã lucreze lacrearea unei forþe de intervenþie permanente menite sã apereinteresele Rusiei în Mediteranã, a anunþat comandantul Mari-nei, amiralul Viktor ªirkov, relateazã RIA Novosti în paginaelectronicã. „Ministrul Apãrãrii ne-a ordonat sã creãm o forþãde intervenþie care va opera în Marea Mediteranã în mod per-manent”, a declarat ªirkov dupã o întâlnire cu ministrul. Ini-þiativa are loc în contextul unor tensiuni internaþionale în zo-na de est a Mediteranei, din cauza intensificãrii rãzboiului ci-vil din Siria. Potrivit lui ªirkov, aceasta a fost discutatã laCartierul General al Marinei, în centrul discuþiilor fiind pla-sate logistica ºi antrenamentul personalului implicat. Minis-trul rus al Apãrãrii Serghei ªoigu a anunþat adoptarea unei de-cizii cu privire la crearea unei forþe navale de intervenþie per-manentã. „Cred cã avem capacitatea sã formãm ºi sã men-þinem o asemenea forþã”, a declarat el, citând succesul unorrecente manevre navale de amploare în Mediterana ºi MareaNeagrã, la care au participat nave din flotele din mãrile Nor-dicã, Balticã, Neagrã ºi din oceanul Pacific, bombardiere stra-tegice ºi infanteria navalã. Nici ªoigu ºi nici ªirkov nu auavansat un calendar în vederea dezvoltãrii acestei noi forþe,care va necesita eforturi semnificative pentru asigurarea uneilogistici eficiente ºi a unei mentenanþe corespunzãtoare a na-velor de rãzboi. Ministrul a recunoscut cã situaþia generalã aMarinei „ar putea sã nu fie consideratã satisfãcãtoare”, în spe-cial în privinþa deservirii ºi mentenanþei navelor. (P.I.)
Viz i tã de luc ru la n ive l îna l tV iz i tã de luc ru la n ive l îna l tACTUALITATEAPE SCURT
Rãzboiul pentru apã
Delegaþia Biroului Secretaruluiamerican al Apãrãrii, condusã de Ash-ley Pixton, a fãcut o vizitã de informa-re la comandamentul Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, în ziua de 8 martie,pentru a evalua nivelul de utilizare aechipamentelor ºi programelor deinstruire furnizate de cãtre partene-rul american Forþelor Terestre Ro-mâne, în perioada 2010–2012.
La activitate, au participat per-sonalul ce a încadrat, în perioadarespectivã, CTS/CTF, precum ºicomandanþii batalioanelor de ma-nevrã ºi cei ai OMLT/MAT-CSScare au acþionat în T.O. Afganistan.Comandantul Diviziei 1, general-maior Nicolaie Dohotariu a condusactivitatea, iar personalul din co-manda diviziei s-a ocupat de bunafuncþionare a lucrurilor.
Pe timpul întâlnirii, s-au purtatdiscuþii deschise cu privire la utili-zarea echipamentelor ºi programelorde instruire furnizate prin programul„ISAF Partner Nation Program –1206” ºi, de asemenea, a fost scos înevidenþã modul în care echipamentele
utilizate în teatrul de operaþii Afganis-tan au rãspuns cerinþelor operaþionaleºi au contribuit la îndeplinirea misiu-nilor.
S-a discutat ºi despre modul în ca-re strategiile de instruire suportate de
partenerul american au îmbunãtãþitpregãtirea detaºamentelor româneºtidislocate în T.O. Afganistan, precumºi despre felul în care au rãspuns ce-rinþelor misiunii ºi au ajutat la îndepli-
nirea acestora.Partea românã a scos în evidenþã
urmãtoarele aspecte: importanþa pro-gramului de parteneriat pentru ForþeleTerestre Române, atât prin prismastrategiilor de pregãtire de specialitate
la care s-a participat,cât ºi din perspectivaechipamentelor furni-zate; experienþa do-bânditã pe timpul ac-tivitãþilor multinaþio-nale de pregãtire or-ganizate la Hohenfelsºi Grafenworchr dinGermania, ºi necesi-tatea continuãrii pro-gramului „ISAF Part-ner Nation Program –1206” .
nale la care au participat militarii ro-mâni alãturi de americani ºi de alteforþe aliate.
Colonel Ion PAPALEÞ
În perioada 05-06 martie, la sediul co-mandamentului Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, s-a desfãºurat o convocare depregãtire în domeniul logisticii.
La aceastã activitate, au participat ºefiilogisticii de la marile unitãþi ºi unitãþi su-bordonate. În programul convocãrii, aufost cuprinse prezentãri ºi discuþii referi-toare la îmbunãtãþirea activitãþii în dome-niile funcþionale ale logisticii, precum ºila modul de planificare, organizare ºi des-fãºurare a sprijinului logistic real al exer-ciþiului din luna septembrie. (P.I.)
Convocarea cu ºefii de logisticã din unitãþile subordonate Diviziei 1 Infanterie
KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 5 (354) din 15 martie 2013 Pagina 3
Tes t de rez i s ten þã la cabana Dich iu Tes t de rez i s ten þã la cabana Dich iu
Având clar în minte celebrele versuri devenite mottodeja: „Faptele, nu vorbele, te fac sã fii mare!” îmi concen-trez materialul pe caracterizarea în funcþie de deciziileluate în viaþã. Nu vreau sã bag în seamã sintagma „ale ti-nereþii valuri”, deoarece ºi greºelile anilor de haiduciespun ceva despre evoluþia unei persoane. Cel mai impor-tant este cum le percepem acum, cum am reacþiona cumintea vârstei pe care o avem, iar, peste ani, sigur vomavea altã pãrere. Cu toate cã ºi planurile de viitor traseazãanumite caracteristici, consider cã, dupã ce am discutat cuunii dintre membrii loturilor sportive ce au reprezentatDivizia 1 Infanterie „Dacica” la Concursurile aplicativ-militare de iarnã, din perioada 27 februarie-1 martie, de laPrundul Bârgãului, cel mai bine mã axez pe ce au între-prins pânã la aceastã datã.
„Am ales cariera militarã din convingerile patrioticecare mã bântuie ºi astãzi cu aceeaºi înflãcãrare cu care, înurmã cu ºase ani, m-a împins pe treptele C.M.J. Argeºspre a-mi definitiva visul, ºi anume purtarea uniformeimilitare.” Aºa ºi-a început sublocotenentul NarcisRÃDUCU argumentarea alegerii carierei militare. Unrãspuns plin de însemnãtate la o întrebare cât se poate desimplã care, de obicei, îmi aduce tot felul de explicaþii ceimplicã defilarea trupelor de 1 decembrie sau mai ºtiu eucu ce ocazie, unchi ºi alte mãtuºi exemplu de urmat în
viaþã, în nici un caz nu credeam cã o sã aud din gura unui„aproape bãrbat” de nici 25 de ani asocieri de cuvinte pre-cum sã-mi slujesc þara. Exact în acest spirit a continuatdiscuþia ºi recunosc sincer cã orice adãugiri din parteamea sunt de prisos. O sã îl las pe el sã continue: „Momen-tul marcant al carierei s-a consumat înainte ca aceasta sãînceapã practic. A fost unul unic întâmplat pe platoulAcademiei Forþelor Aeriene „Henri Coandã” din Braºov,pe când eram doar un pretendent la uniforma miltarã.Acolo, dintr-o mare de candidaþii care mai de care mai gã-lãgioºi, ce se foiau în toate direcþiile, am reuºit sã fac tim-pul ºi pe ei sã se oprescã, admirând arborarea Drapelului
Naþional. ªi astãzi, când anii au maitrecut, mã regãseºte aceeaºi emoþieºi trãire pe care am avut-o atunci,doar cã acum port uniforma, iar plu-tonul meu parcã îngheaþã, respirândîn acelaºi ritm cu al Imnului Naþio-
nal. Eu le-am insuflat aceastã stare, iar ei ºi-au însuºit-oimediat, neîndrãznind parcã nici sã clipeascã, asta în con-diþiile în care declar cã nu sunt un tip dur, dar sunt unulcorect, ºi, câteodatã, impunând corectitudinea, cine nu oînþelege întru-totul, poate spune printre dinþi: „E un tipdur!”. Discuþia a curs de la sine. Dupã aceste mãrturisiri,mi s-a pãrut firesc sã pun accentul perelaþia cu colegii ºi cu superiorii: „Îmirespect colegii ºi comandanþii, de laultimii încercând sã iau doar lucrurilebune, care sunt convins cã mã vor aju-ta pe viitor, iar cu primii stabilesc niº-te relaþii ce merg mult spre prietenie.Acolo unde mai multe minþi gândescsoluþia unei probeme, rezolvarea vaavea un final mai bun. Colegii auajuns practic sã fie ca o a doua mea fa-milie, dar poate ºi din pricina faptuluicã, ajungând într-un oraº pe care nu-lcunoºteam, acestea au fost singurelepersoane cu care pot spune cã am untrecut comun.” Dacã pânã acum nueram ferm convins de faptul cã omulcât trãieºte mai descoperã câte cevadespre sine, Narcis a înclinat talerelebalanþei spre aprobarea frazei spunân-du-mi: „Majoritatea realizãrilor le-amtrãit pe parte sportivã. S-au materiali-zat în diferite medalii la sporturi ca: atletism, handbal,schi, orientare, ºah, fotbal ºi altele. Concomitent cu aces-te activitãþi, am descoperit o pasiune de care m-am consi-derat strãin pânã ce ne-am întâlnit, poezia, ºi sper ca pânãla finele anului sã reuºesc sã-mi public volumul de debutla care lucrez de aproape un an ºi jumãtate.”
Atâta fermitate în decizii nu poate lãsa loc unor regre-te majore ºi, oricum, dacã ar fi, nu au nici o tangenþã cualegerile educaþionale. „Consider cã toate lucrurile ce mis-au întâmplat în viaþã au avut loc cu un scop ºi cã m-amnãscut la momentul potrivit din istorie, motiv pentru carenu aº da timpul înapoi pentru a schimba mersul lucruri-lor.”
Cu toate cã, judecându-l dupã vârstã, nu s-ar zice, areo personalitate clar conturatã, ºtie ce vrea de la viaþã ºi es-te foarte principial, poate prea inflexibil aº zice chiar dacãfirea de artist îl recomandã ca fiind romantic, visãtor,aproape detaºat. Aceste atribute se manifestã numai înafara serviciului, iar aici intervine ceva surprinzãtor, dua-litatea. Calitate sau nu, pe el îl avantajeazã ºi totuºi credcã dragostea de þarã ºi respectul pentru valorile naþionalevin tot din capacitatea lui de a aprecia adevãrata faþã a lu-crurilor ºi de a vedea dincolo de griul situaþiei. De obicei,când stau de vorbã cu astfel de militari, încerc sã scot dela ei ceea ce face dintr-un simplu soldat, unul bine instru-it. „Un militar pregãtit îºi dubleazã valoarea pe câmpul deluptã, un militar pregãtit este gata oricând ºi oriunde sã-ºiîndeplineascã misiunea pe care ºi-a asumat-o în ziua încare a depus Jurãmântul Militar, ºi anume sã-ºi apere þarachiar cu preþul vieþii.”
Am ascultat povestirile celor din jurul meu despre ac-tivitatea lor sportivã de pânã la acea datã ºi nu numai.Acest fapt, plus realizãrile sublocotenentului gravate înminte, mã fac sã concluzionez cã nu conteazã vârsta înstabilirea lungimii listei cu întâmplãri petrecute în viaþã.Sunt unii care au realizat în câþiva ani cât alþii în zeci.
Sunt oamenii care ºtiu pentru ce trãiesc ºi cei care aºteap-tã sã treacã ziua. Sunt cei care se complac ºi cei pentrucare întreaga existenþã este o luptã continuã. Depinde nu-mai de noi în ce tabãrã vrem sã fim, dar sã nu ajungem lao vârstã înaintatã ºi sã ne aducem aminte de tinereþe cu la-crimi în ochi, putând sã ne povestim viaþa în 30 de minu-te. Lacrimi da, se admit, dar numai de nostalgie.
Am acceptat provocarea de a întocmi tabelul eveni-mentelor majore din viaþa unui puºtan de 21 de ani, tânãrcaporal, student în anul III la Facultatea de Educaþie Fizi-cã ºi Sport. Denis ªERBAN ºi-a axat toatã viaþa pe sport,iar momentul marcant al carierei este legat tot de acesta:
„Dacã ne referim la cariera militarã, nu cred cã existã zimai adânc întipãritã în mintea mea decât aceea în care amcâºtigat cursa de individual a Spartachiadei. Dacã ne re-ferim la cea sportivã, sunt multe altele ºtanþate în firulexistenþei mele, cum ar fi câºtigarea Balcaniadei din2012. Pe plan sportiv, realizãrile mi se împart între com-petiþiile de iarnã ºi cele de varã. Nu ºtiu care dintre re-zultatele mele sunt mai importante pentru mine. Toate auvenit la un anumit moment, cu trãirile lor specifice vârs-tei. Chiar dacã, analizând la rece, este foarte simplu sãstabileºti ierarhia în funcþie de nivelul competiþiei; mieîmi este destul de dificil pentru cã am muncit singur pen-tru toate. Numai eu ºi cei care practicã sportul ca ºi mineºtim cât se lucreazã pentru simpla participare la un con-curs, naþional sau internaþional. În momentul în care nu temulþumeºti cu puþin, pui osul serios la treabã sã obþii omedalie. Pânã la aceastã datã, am un loc II la Ultramara-tonul 7500, sunt campion balcanic în proba de 15kmindividual biatlon, campion naþional în proba de 15 km in-dividual biatlon ºi vicecampion naþional în proba de sprint10km. Mult sau puþin, nu ºtiu. Vã las pe dumneavoastrãsã stabiliþi.”
Primul lucru care mi-a venit în minte? Face miºto demine! Alþii au participat an de an la concursuri sportivemai puþin importante ºi se apãrã spunând: „Conteazã cãam fost acolo. Data viitoare ºtiu la ce sã mã aºtept.” Sigurcã da! Asta pânã... data viitoare!
Ar trebui sã reflectãm ºi sã analizãm astfel de caracte-re hotãrâte pentru care nu existã limite. Poate avem cevade învãþat, dar este foarte important sã ºtim ºi cât sã ne în-tindem. În momentul în care devenim conºtienþi de pro-priile capacitãþi, putem sã începem lupta pentru o viaþãmai bunã.
Fapte le , nu vorbe le , Fapte le , nu vorbe le , te fac sã f i i mare!te fac sã f i i mare!
Ultimele zile ale lunii februarie ºi începutul lui martie, 25.02-08.03 mai exact, aufost, la o primã interpretare, istovitoare pentru cei 83 de militari ai Brigãzii 1 Mecaniza-te „Argedava” care fac parte din subunitãþile de cercetare, inclusiv cercetarea de arme.Au trebuit sã facã faþã unui program de zece ore pe zi, asta dupã ce au parcurs drumulpânã la cabana militarã Dichiu cu ºapte autocamioane DAC. Programul a fost întocmit
astfel pentru a rãspunde nevoilor de instruire, pentru a avea timp sã parcurgã teoretic ºipractic materia necesarã desãvârºirii cercetaºului. Instrucþia s-a desfãºurat în comun,cercetaºii de arme (CBRN, Ge., artilerie terestrã ºi cercetaºii-observatori de artilerie an-tiaerianã) s-au antrenat în cadrul plutoanelor ºi grupelor de specialitate. S-a urmãrit înacest fel realizarea obiectivului prioritar propus, ºi anume cercetarea integratã a armelor.
Pe lângã aceasta, fiecare a pãrãsit cazarma ºtiind clar la ce rezultate trebuie sãajungã: perfecþionarea deprinderilor în teren muntos, însuºirea tehnicii de depla-sare pe schiuri ºi cãlirea fizicã ºi psihicã posibilã, de altfel, prin legarea unor prie-tenii strânse în rândul lor. Aºa cã, fãrã sã vrea, cei care poartã responsabilitãþileacestei arme sunt uniþi, fiind nevoiþi sã se înþeleagã din priviri. ªtiu cã în rândurilemilitarilor brigãzii se obiºnuieºte motivarea prin puterea exemplului, aºa cã l-amrugat pe locotenent-colonelul ªtefan Mihalcea, ºeful informaþiilor marii unitãþi bu-cureºtene, sã facã remarcile în acest sens. „Încep de la nivelul nevoilor primare ºimã declar mulþumit de condiþiile de cazare. Hrãnirea s-a realizat cum nu se poatemai bine deoarece ne-am bucurat de sprijinul a doi bucãtari din Batalionul 117Sprijin Logistic, care, ajutaþi de plutonierul ªtefan Nedelcu, au fãcut o treabã ex-traordinarã. Cât despre transport, pot spune cã, dacã nu aveam ºoferi experimen-taþi, nu ºtiu cum fãceam faþã condiþiilor meteo nefavorabile ºi zãpezii care acope-rea carosabilul. Dincolo de aceste aspecte, scopul deplasãrii este cel mai importantpentru cã instrucþia semnificã ºansa fiecãrui cercetaº de a se dovedi, nu numaicompetitiv, ci cel mai bun.” Mereu dornici sã îºi depãºeascã limitele, nu s-au datînapoi de la a executa un marº de 34km. Astfel, în ultimele zile de tabãrã, au par-curs de douã ori distanþa dintre cabana de staþie ºi Cabana Peºtera.
Când s-a tras linie, atât conducerea, cât ºi militarii s-au declarat mulþumiþi derezultatul final al taberei, primii fiind mândri de modul în care subordonaþii lor punîn practicã informaþiile pe care li le-au transmis, iar cei din urmã cã au avut ocaziasã demonstreze de ce sunt în stare ºi sã facã o parte din ceea ce le cere specializa-rea: cercetare în teren pe o vreme neprietenoasã.
Paginã realizatã de Sergent-major Codruþ MIEILÃ
Pregãtirea convocãrii comandantului Diviziei 1 In-fanterie „Dacica”, cu cei peste 30 de comandanþi debatalioane din subordine, a început cu mult timp în ur-mã sub directa supraveghere a domnului general-maiorNicolaie Dohotariu. Astfel, în ziua de 12 martie, s-adesfãºurat aceastã activitate la care, în deschidere, co-mandantul Diviziei 1 a þinut sã lãmureas-cã câteva amãnunte cu privire la utilita-tea întâlnirii.
„Sunt încã foarte multe lacune în pre-gãtirea militarilor…, trebuie sã discutãm,în mod deosebit, despre lãmurirea aspec-telor legate de planificarea, pregãtirea ºidesfãºurarea instrucþiei. Dacã în celelaltedomenii, odatã cu trecerea timpului, s-aufãcut multe schimbãri, în acest domeniu,al instrucþiei, nu sunt schimbãri funda-mentale. Programul de pregãtire ºi me-todele folosite acum 10-15 ani pentru in-struirea militarilor în termen, astãzi, numai dau randament, dar, cu toate acestea,am schimbat foarte puþin în domeniu. Deaceea, aici, ne-am propus sã nu facemprezentãri, sã nu facem pregãtire, în sen-sul clasic, ci sã schimbãm idei, sã împãr-tãºim experienþe ºi sã gãsim soluþii pen-tru a pune în practicã noi metode de in-struire. Comandantul de batalion este celcare pune prima cãrãmidã în planificareºi, apoi, în desfãºurarea procesului de in-struire.
De asemenea, în vederea rezolvãriiproblemelor exerciþiului din toamnã, dela Cincu, vã rog sã profitaþi de întâlnireacu ºefii de secþii din comandamentul diviziei ºi sã ac-þionaþi în sensul realizãrii unei planificãri extrem de ju-dicioase, deoarece, aºa cum e ºtiut deja, stãm foarte rãula capitolul carburanþi-lubrifianþi.”
Instructorii subunitãþilorPreluând conducerea activitãþii (din motive obiecti-
ve, comandantul a fost nevoit sã se retragã), generalulde brigadã dr. Emil Tudosie, locþiitorul comandantuluidiviziei, a continuat prelegerea. «Dezbatem, pentru în-ceput, problema instrucþiei, mai bine zis „Modalitãþilede eficientizare a instrucþiei individuale ºi colective”,domeniu care ne salveazã atunci când ne este mai greu.Apoi, o sã discutãm pe tema „eficientizãrii programelorde pregãtire pentru misiune”, a „responsabilitãþilor co-mandanþilor pe linia resurselor materiale, în ideeacreºterii utilizãrii lor ºi a eficienþei controlului manage-rial”, iar în încheiere vom aborda „organizarea ºi des-fãºurarea instrucþiei de geniu ºi EOD pentru celelaltearme ºi specialitãþi militare”.
În urma activitãþilor desfãºurate de cãtre comanda-ment, s-a simþit nevoia de a ne spune punctul de vederecu privire la desfãºurarea instruicþiei în structurile debazã ale Armatei, deoarece, atunci când se evitã in-strucþia nu se obþin rezultate bune nici în celelalte do-menii. Se cunoaºte doar cã un batalion pregãtit va în-deplini orice misiune în timp scurt.
Revenind la pregãtirea de luptã, cunosc faptul cãsuntem într-o situaþie specialã: lipsesc foarte mulþi in-structori la nivelul plutoanelor. ªtim cã subofiþerii potconduce instrucþia pânã la un anumit nivel, apoi e ne-voie de ofiþeri care sã preia conducerea pentru celelalteniveluri. Aici sunt cauze, obiective ºi subiective, dar sãnu uitãm cã pe sublocotenenþi ºi locotenenþi tot dum-neavoastrã i-aþi promovat în comandamente.
Schimbând subiectul, vã reamintesc cã pregãtireapentru misiuni este o activitate care trebuie executatãfãrã nici un fel de rabat. De asemenea, referitor la con-trolul managerial sã nu uitãm, cã este nevoie sã ne în-deplinim obiectivele în funcþie de resursa avutã la dis-poziþie.
Legat de starea de operativitate a tehnicii vã potspune cã sintagma „Nu avem bani!” nu e valabilã întot-deauna. E nevoie sã separãm lucrurile în „aceasta seface cu bani, aceasta fãrã” ºi sã le rezolvãm în timp utilpe cele care depind de noi, oamenii.
Ordinea ºi disciplina în unitãþi este, iarãºi, o proble-
mã sensibilã. Dacã au trecut acele perioade dificile dinarmatã, legate de atitudinea personalului, acum ne con-fruntãm tot mai des cu accidentele de circulaþie. Una esã se întâmple, cã de, oameni suntem, ºi alta e sã fii, lavolan cu o alcoolemie cu mult peste zero.»
ªeful instrucþiei, colonel Eugen Ciobanu, a þinut sãprecizeze cã totul pleacã de la organizarea pentru in-strucþie. „Dacã sunt mai puþini militari pentru instruire,aceºtia pot fi constituiþi într-o singurã subunitate. Ast-fel va fi nevoie ºi de mai puþini instructori. Soluþia in-trãrii în normalitate este una foarte simplã ºi presupunerespectarea programului de pregãtire, planificarea acti-vitãþilor pentru a doua zi, controlarea modului în carese face aceasta, pregãtirea ºi verificarea instructorului,organizarea bazei materiale ºi verificarea subunitãþilorînaintea plecãrii pe câmpul de instrucþie. În acest sens,pot fi folosiþi ofiþerii din statul major al unitãþii. ªi, ma-rele secret, sã citim.”
Locþiitorul comandantului a intervenit, precizând:„La nivelul ºcolilor de aplicaþie, pregãtirea instructori-lor se face pe specialitãþi, de exemplu: comandanþi plu-ton tragere, pluton topo, etc, dar noi, la unitate, ºtiindcã nu avem cum sã gãsim specialiºti pentru toate dome-niile, vom face în aºa fel încât acel instructor sã ºtie câtmai multe despre ceea ce e pus sã facã a doua zi cu su-bunitatea.
Azi, nu mai face nimeni planul de desfãºurare pen-tru cã, automat, domnul instructor trebuie sã gândeas-cã: Cum fac instrucþia? Cum organizez atelierele? Cumle schimb ordinea? La cât timp? ªi, mai ales, ce ºtiudespre problemele pe care trebuie sã le prezint?”
Preocupãri, preocupãri...Colonelul Dorin Toma, comandant al Batalionului
495 Infanterie, a spus: „Prima condiþie pentru îndepli-nirea sarcinilor este sã existe sublocotenentul ºi locote-nentul, apoi sã-i pregãtim periodic… Nu cred cã se poa-te face, în condiþiile cele mai bune, pregãtirea metodi-cã a subofiþerilor la unitãþi. De altfel, pentru T.O., totcu subofiþerii pe post de instructor am fãcut pregãtirea,iar, acolo, ofiþerii numiþi pe posturi au fost nevoiþi sã re-
cupereze. De asemenea, misiunea, în sine, e o formã depregãtire, deoarece existã o sumã integratã de resursecare pot fi folosite. Acolo se poate continua instrucþia ºidatoritã faptului cã oamenii sunt în situaþie tacticã do-uãzeci ºi patru din douãzeci ºi patru de ore. Apoi, expe-rienþa acumulatã trebuie concretizatã în PIM-uri, etc.”
Colonelul IulianBerdilã, comandantulBatalionului 2 Infan-terie, în intervenþiasa, a venit cu alte pre-cizãri. „Referitor lainstrucþie, am încer-cat sã gândim cevasimilar ºi în þarã, nu-mai cã acolo, în T.O.,nu duci lipsã de car-burant, încadrarea ecompletã ºi execuþinumai sarcini specifi-ce. Trebuie sã þinemseama de faptul cã, înþarã, apar trei direcþiipe care este nevoie sãse acþioneze: instruc-þie, pazã, intervenþie.Deja situaþia e alta.De pildã, lunea suntprezenþi la programsub 50% dintre mili-tari. Luând în calculºi sarcinile suplimen-tare, am ajuns la con-cluzia cã ne-ar trebui
într-un an 520 ºi ceva de zile ca sã putem executa toateactivitãþile planificate ºi neplanificate. De aceea, consi-der cã ar trebui planificatã instrucþia în cadrul brigãzii,prin rotirea batalioanelor de instrucþie. Unul va fi înca-drat sutã la sutã ºi va face numai instrucþie, iar celelaltevor prelua ºi sarcinile unitãþii care se instruieºte, inclu-siv paza.
Þinând seama de asigurarea cu CL, o altã dificultateeste aceea a proximitãþii poligoanelor. Pentru rezolva-rea situaþiei e nevoie ca tot ce e prevãzut sã se executeîn poligon, sã se planifice pe timpul taberelor de in-strucþie. S-ar face o economie însemnatã.”
Colonel Dumitru-Vasilicã Grãdinaru, comandantulBatalionului 206 Artilerie, a reamintit faptul cã pe tim-pul taberelor de instruire s-ar putea relua executareaFTX-urilor cu compania ºi batalionul.
Locotenent-colonelul Corneliu-Florin ªoltuz, co-mandantul Batalionului 33 Vânãtori de Munte, a rea-dus în discuþie faptul cã, în Cincu, pregãtirea unitãþilors-ar putea face cu diminuarea consumurilor, dacã teh-nica ºi mijloacele necesare instruirii ar fi asigurate decãtre Centrul de Instruire pentru Luptã al Forþelor Te-restre.
În loc de concluzieDiscuþiile s-au purtat deschis, cu argumente ºi con-
traargumente, ºi au fost utile, mai ales, pentru cã s-aputut constata cã la toate nivelurile sunt preocupãripentru îmbunãtãþirea condiþiilor de instruire ºi de trai.
ªi, aºa cum spunea generalul de brigadã Emil Tudo-sie, „trebuie sã-i pregãtim pe instructori aºa cum ºi noiam fost pregãtiþi în unitãþi, deoarece nici ºcolile milita-re nu au scos ofiþeri pregãtiþi în toate domeniile ºi spe-cialitãþile; e nevoie sã ne schimbãm mentalitatea, adap-tându-ne din mers la noile condiþii ºi, chiar dacã sãrã-cia e cel mai greu de gestionat, sã nu uitãm cã pregãti-rea pentru misiune nu e o joacã: tot ce se întâmplã înT.O., din cauza neinstruiri, ne va încãrca conºtiinþa”.
A consemnat,Colonel Ion PAPALEÞ
CMYK
Curierul ARMATEINr. 5 (354) din 15 martie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE
Instrucþie, ordine ºi disciplinã, gestionarea materialelor
Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune
Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,
ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,
În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-
clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..
În perioada 25 februarie – 2 martie, în localitatea Pia-tra Fântânele din judeþul Bistriþa, s-au desfãºurat Concur-surile aplicativ-militare de iarnã pentru unitãþile de in-strucþie, finala pe Ministerul Apãrãrii Naþionale. S-auprezentat ºapte loturi participante: Brigada 2 Infanterie ºi2 Vânãtori de Munte din cadrul Diviziei 1 Infanterie, Bri-gada 61 Vânãtori de Munte ºi 81 Mecanizatã ale Diviziei4 Infanterie, Divizia 2 Infanterie care a venit cu un singurlot de concurenþi, Statul Major al Forþelor Aeriene ºi Co-mandamentul Comunicaþiilor ºi Informaticii.
Rezistenþã ºi rãbdareÎn dimineaþa zilei de 25 februarie, pe la ora 05:00, am
plecat din Bucureºti, cu destinaþia Prundu Bârgãului, îm-preunã cu reprezentanþii lotului craiovean. Ne-am îmbar-cat într-un autobuz ROCAR-111, cam bãtrân ce-i drept, acãrui instalaþie de climatizare era pe modul „sleep” de ce-va vreme. Dacã tot a venit vorba despre „vreme”, afarãera frig ºi mai ºi ploua, numai bine sã te zgribuleºti un pic.De la Predeal, i-am „recuperat” ºi pe vânãtorii de munteai Brigãzii 2. În timp ce aceºtia îºi încãrcau materialele,mi-am fãcut curaj sã-mi schimb hainele „de capitalã” cucele de munte, mult mai cãlduroase ºi anti-tremurat. Oda-tã ajunºi la destinaþie, militarii ºi-au descãrcat bagajele ºiºi-au luat în primire cele douã dormitoare repartizate.Craiovenii, dupã ce s-au orientat puþin în teren variat, s-au schimbat în þinuta sportivã ºi au plecat la o alergareuºoarã! de vreo 12 kilometri dus-întors. Eu, care nu îmirevenisem încã la poziþia bipedã, având o formã aerodina-micã de scaun de autobuz, dupã 13 ore de cãlãtorie, amtras o concluzie oportunã la acel moment: ce vitamineCentrum, ce pastile de la A la zinc? Prazul îþi dã energiepentru întreaga zi!
Marþi dimineaþa a început bine cu servirea micului de-jun, dupã care ne-am urcat în arhaicul nostru mijloc detransport ºi am plecat spre pârtie. Dupã 20 ºi ceva de kilo-metri, cum spune românul „per pedes”, în jurul orei
10:00, a început ºedinþa tehnicã, dupã care militarii autrecut la recunoaºterea traseelor. Loturile au trecut apoi laantrenamentul pe schiuri, iar la 12:00 au executat tragericu armamentul din dotare. Aceastã zi s-a dovedit a fi unauºoarã, þinând cont de faptul cã abia de miercuri începeauprobele.
Neaþa, vecineee!Miercuri am plecat cu noaptea-n cap spre locul ame-
najat pentru concurs, spre aºa numitã pârtie, care treceachiar ºi prin curþile oamenilor. Se intra pe o poartã ºi, nor-mal se ieºea pe alta! Abia dacã aveai timp sã dai bineþecelor care ieºeau din casã sã hrãneascã cãþeluºul… un mio-ritic de 80 ºi ceva de kilograme! Se mergea prin pãdure,se mergea pe drumuri forestiere, se trecea peste cioturi,peste ramuri de copaci, se sãrea peste garduri dezafectateºi peste tot felul de obstacole naturale. Ce mai! Un traseugreu, cu poteci înguste în care bocancii mei numãrul 44nu prea aveau loc… De fapt, bocancii mei mã cam încur-cã tot timpul; dar asta face parte din altã poveste!
La ora 10:00, s-a dat startul probei de biatlon ce aconstat în parcurgerea unui traseu de 8km pe schiuri defond ºi în executarea a douã trageri cu pistolul mitralierãcalibru 7,62 mm, asupra þintei piept nr. 6 dispuse la 100m.S-a tras din poziþiile culcat nerezemat ºi din picioare. Re-zultatele pe traseu au fost strânse, de ordinul secundelor,tragerea fiind cea care a fãcut departajarea. Astfel, dife-renþa dintre primul clasat, caporalul Denis ªerban, ºi celde-al doilea, caporalul Cornel Pucheanu, a fost de doar 3secunde, în condiþiile în care amândoi au lovit þintele cucâte 8 gloanþe. Au fost urmaþi, la o diferenþã de 2’14” decaporalul Ioan Hogiu. În momentul în care s-a tras liniepentru aceastã probã, în funcþie de rezultatele obþinute,clasamentul a arãtat astfel: locul I – Brigada 2 Vânãtori deMunte, locul al II-lea – Brigada 81 Mecanizatã, locul al
III-lea – Brigada 61 Vânã-tori de Munte.
Test drive pe schiuriJoi, a urmat conform pla-
nificãrii proba de ºtafetã lacare a participat câte o echi-pã formatã din patru mili-tari, dintre care unul trebuiasã fie obligatoriu cadru mili-tar ºi unul soldat-gradat pro-fesionist. Fiecare concurenta avut de parcurs un traseuîn lungime de 5km, tot peschiuri de fond, ºi de execu-tat douã trageri în aceleaºicondiþii ºi cu acelaºi echipa-ment sportiv ca la proba debiatlon.
Zãpada îngheþatã le-adat de furcã participanþilor.ªi totuºi, dupã calculareatimpului ºi a rezultatelor dela trageri, pe podium s-au clasat urmãtoarele unitãþi: loculI – Brigada 81 Mecanizatã, locul al II-lea – Brigada 2 Vâ-nãtori de Munte, locul al III-lea – Brigada 61 Vânãtori deMunte.
Ziua de vineri a adus ºi cea mai grea probã a concursu-lui, patrula. Pentru aceasta, loturile Diviziei 1 Infanteries-au pregãtit în fiecare zi, dupã terminarea celorlalte pro-be. Fiind cu specific militar, concurenþii au purtat echipa-mentul de instrucþie ºi au avut asupra lor pistolul mitralie-rã calibru 7,62mm, baioneta, trei încãrcãtoare, masca con-tra gazelor, ce se va utiliza la trecerea prin raionul conta-minat de pe traseu, sacul cu trei grenade de exerciþiu, carese vor arunca într-un loc special amenajat, ºi un rucsac cecântãrea 10kg. Schiurile folosite la aceastã probã au fost
cele de turã. Cei 12 kilometri ai traseului, alcã-tuit din douã bucle, i-au pus în dificultate pemilitari. Le-au fost solicitate la maximum capa-citãþile fizice ºi psihice, fiind obligaþi sã folo-seascã tehnica deplasãrii pe schiuri pe toatãlungimea traseului. La urcare, pe o pantã cu odiferenþã de nivel de aproximativ 200m, la olungime de 400m, lipsa „pieilor de focã” i-acam încurcat pe cei ce nu le aveau, fãcându-i sãpiardã mult timp, prin acest loc trecând de douãori. Un alt obstacol greu a fost ºi drumul foresti-er care era ºi el îngheþat. Pentru mine, care amîndrãznit sã plec pe traseu, era parcã un alt epi-sod Ice Age ce se turna în direct.
Probele de tragere, de aruncare a grenadei laprecizie ºi trecerea prin teren contaminat au de-partajat echipele la finalul patrulei. Clasamen-tul final a fost urmãtorul: locul I – Brigada 81Mecanizatã, locul al II-lea – Brigada 61 Vânã-tori de Munte, locul al III-lea – Brigada 2 Vânã-tori de Munte. Aceasta din urmã ar fi pututajunge pe prima treaptã a podiumului, dacã mi-litarii concurenþi ar fi fost mai atenþi la trageriºi la aruncarea grenadelor, iar lotul ar fi fostmai omogen. Cu un coechipier mai bine antre-nat la proba de ºtafetã ar fi obþinut maximumde puncte, iar proba de patrulã ar fi fost dispu-
tatã de pe alte poziþii, atâtca punctaj, cât ºi din punctde vedere psihologic. Aces-te „defecþiuni” au fost sesi-zate de ºeful lotului sportival marii unitãþi braºovene,maior Alin Zamfir, care amai declarat: „Am avut alteaºteptãri de la patrula noas-trã. Militarii au confirmat ladeplasarea pe schiuri, darau avut în schimb ceva pro-bleme la executarea trageri-lor ºi la aruncarea grenade-lor. Pe viitor, vom insistamai mult asupra perfecþio-nãrii acestor douã deprin-deri. Privind în ansambluîntreaga competiþie, suntfoarte mulþumit de militariipe care i-am avut în lotulsportiv: au dat dovadã despirit de echipã, au luptatunul pentru celãlalt, au cãu-tat sã dea totul pentru a ob-þine rezultatele cele mai bu-ne ºi, mai ales la patrulã, am apreciat cã s-au deplasatcompact, demonstrând cã s-a realizat o bunã coeziune alotului, reuºind un timp foarte bun pe traseu”.
Pentru lotul sportiv al Brigãzii 2 Infanterie, a vorbitmaiorul Luigi Udrea, care a subliniat progresele militari-lor craioveni faþã de rezultatele obþinute anul trecut: „Înclasamentul general, ne situãm pe locul al IV-lea, ca ur-mare a pregãtirii desfãºurate împreunã cu lotul sportiv alBrigãzii 2 Vânãtori de Munte, la Predeal, dar ºi datoritã
sprijinului pe care aceºtia ni l-au acordat în ceea ce pri-veºte baza materialã: schiuri de turã ºi piei de focã.”
Odatã cu terminarea ºi ultimei probe a concursuriloraplicativ-militare de iarnã, loturile sportive s-au deplasatîn cazarma Batalionului 817 Artilerie pentru festivitateade premiere ºi ceremonia de închidere a competiþiei, lacare au participat ºi comandantul Brigãzii 81 Mecanizate,general de brigadã Florin-Dan Grecu, precum ºi oficiali-tãþile locale alãturi de personalul batalionului gazdã. Bri-gada 81 Mecanizatã fãcuse o tradiþie deja din organizareacompetiþiilor aplicativ-militare de varã, însã anul acesta,s-a implicat ºi în planificarea celor de iarnã. Comandan-tul marii unitãþi bistriþene a menþionat acest aspect ºi a co-mentat detaliat despre amploarea unei asemenea acti-vitãþi: „Mã bucur cã am reuºit sã facem faþã celor douãprovocãri majore: competiþia în sine ºi partea de organiza-re, prin care a trebuit sã asigurãm cadrul necesar pentru catoþi militarii sã beneficieze de condiþii egale realizãrii per-formanþelor. Nu pot sã nu apreciez rezultatele obþinute demilitarii brigãzii noastre care au confirmat, pentru al doi-lea an consecutiv, faptul cã au urcat pe cea mai înaltãtreaptã a podiumului în clasamentul general. Însã, aceastãperformanþã a reieºit în urma provocãrii unor loturi spor-tive deosebit de bine pregãtite – ºi aici îi remarc pe cama-razii noºtri din unitãþile de vânãtori de munte – dovadã cã,în majoritatea cazurilor, departajarea s-a fãcut la secundesau chiar la o loviturã de þintã.”
ªi pentru cã a venit vorba despre clasamentul general,punctajele obþinute pe timpul desfãºurãrii etapei finale peMinisterul Apãrãrii Naþionale, au conferit primul locechipei câºtigãtoare a cupei transmisibile, ºi anume Bri-gãzii 81 Mecanizate, cel de-al doilea loc Brigãzii 2 Vânã-tori de Munte, iar locul al treilea Brigãzii 61 Vânãtori deMunte.
Militarii ce au concurat la toate probele din cadrul eta-pei finale au fost declaraþi „sportivi compleþi”, iar Funda-þia „General ªtefan Guºã” le-a acordat urmãtoarele pre-mii: primul loc i-a adus 800lei caporalului Denis ªerbandin lotul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte; locul al II-lea, învaloare de 500lei, i-a revenit caporalului Ioan Hogiu dinlotul Brigãzii 81 Mecanizate; locul al III-lea, cu un pre-
miu de 300 lei, a fost adjudecat de caporalul MariusCoºtuic din lotul sportiv al Statului Major al ForþelorAeriene. Diplomele de excelenþã acordate nu au fãcutdecât sã certifice încã o datã faptul cã, în spatele oricãreiperformanþe, se aflã dãruire, putere, persistenþã ºi chiarsacrificii, toate aceste calitãþi exersate la cel mai înaltnivel.
Sergent-major Codruþ MIEILÃ
REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5
CMYK
Curierul ARMATEINr.5 (354) din 15 martie 2013
PRUNDU BÂRGÃULUI
Performanþa sfideazã zãpada începutului de martie
C unoscând necesitatea ei categoricã pentru desã-vârºirea moralã, Sfântul Ioan Gurã de Aur stã-ruie asupra pocãinþei pentru câºtigarea mântui-
rii. Cãci a-þi recunoaºte simplu greºelile morale, a le mãr-turisi duhovnicului, a primi dezlegarea nu înseamnã totul.Creºtinul trebuie sã-ºi întãreascã voinþa în bine pentru anu cãdea în greºelile trecutului, trebuie sã se desfacã realde ele, sã se pocãiascã.
Pocãinþa, în accepþie largã, înseamnã întoarcerea tota-lã de la pãcat, cuprinzând toate actele acestui proces psi-hologic, de la prima adversiune faþã de pãcat ºi pânã lastãruirea continuã în bine. Ea este uºa de intrare la desã-vârºirea moralã, virtutea necesarã pe care se zideºte desã-vârºirea moralã. „Pocãiþi-vã, cã s-a apropiat împãrãþiacerurilor”, sunt cuvintele cu care îºi începe propovãdui-rea Sfântul Ioan Botezãtorul. Cu aceleaºi cuvinte îºi înce-pe propovãduirea publicã ºi Domnul nostru Iisus Hristos.
În Omilia, Sfântul Ioan Gurã de Aur spune; „Pocãinþaeste leac al greºelilor, mistuirea nelegiuirilor, cheltuirede lacrimi, încredere în Dumnezeu, este o armã împotri-va diavolului, sabia care îi taie capul”.
Înainte de a vorbi despre cãile ce duc la pocãinþã, seimpune sã stãruim asupra deznãdejdii ºi lenei, factori atâtde dãunãtori în procesul îmbunãtãþirii morale. „Deznãdej-dea nu-l lasã pe cel cãzut sã se ridice, iar femeia îl ducela cãdere ºi pe cel ce stã sus; aceea ne rãpeºte chiar bu-nurile dobândite, aceasta ne împiedicã sã ne eliberãm derelele sub care suspinãm. Lenea ne aruncã din cer, dez-nãdejdea ne aruncã în abisul rãutãþii... Luaþi aminte dar
la puterea amândurora”. (Omilia I, 2).Înþelegem deci cât de primejdioase sunt pentru creºtin
deznãdejdea, pãcat împotriva Duhului Sfânt ºi lenea, pã-cat capital. Cãile ducãtoare la pocãinþã sunt multe. Dincele arãtate de Sfântul Ioan Gurã de Aur, vom menþionacâteva. Prima cale, fãrã îndoialã, este mãrturisirea pãca-telor, recunoaºterea abaterilor morale sãvârºite, ceea ce secâºtigã prin scrutarea conºtiinþei. Pãcatul tulburã conºti-inþa, iar mãrturisirea pãcatului este semn de adversiunefaþã de el, început de îndreptare moralã. „Eºti pãcãtos, in-trã în bisericã pentru a-þi mãrturisi pãcatele; eºti drept,intrã în ea pentru a nu-þi pierde dreptatea...!”
Calea spre pocãinþã nu poate fi lipsitã de lumina rugã-ciunii. „Roagã-te în orice ceas, nu-þi pierde nãdejdea ru-gându-te. Cere stãruitor milostivire divinã, ea nu te varespinge dacã eºti stãruitor, ci îþi va ierta pãcatele ºi în-mulþi rugãminþile”.
Postul are mare putere de curãþire moralã, întãreºtevoinþa de bine, lãmureºte interiorul duhovnicesc ºi uºu-reazã ridicarea sufletului cãtre cele cereºti. Dar postul nupoate aduce nici un folos duhovnicesc dacã-i interpretatnumai ca abþinere de la anumite alimente, fãrã abþinere dela pãcat. În postul creºtin, accentul cade tocmai pe abþine-rea de la pãcat.
Împlinirea Legii – spune Sfântul Ioan Gurã de Aur –cere încordare multã, în schimb aduce ºi rãsplatã mare; sãnu priveºti la muncã, ci la rãsplatã. Sufletul nostru sã-l cu-rãþim de pãcat aici prin focul învãþãturii divine, ca sã nufim siliþi sã-l înroºim acolo în focul Gheenei... Vom spunecã Legea este greu de îndeplinit. Dar Dumnezeu nu ne ce-
re nimic imposibil. Mai mult decât frica de iad, sã ne în-demne frica de Dumnezeu ºi iubirea faþã de El, ca sã neapropiem cu vrednicie moralã de sfânta Euharistie. Aºane va fi aceasta spre sãnãtate ºi mântuirea sufletului nos-tru. Drumul spre pocãinþã este deschis tuturor pãcãtoºilor.
Mântuitorul iartã pãcatele cu multã milostivire, iar ier-tarea pãcatelor este izvorul tãmãduirii, lumina pocãinþeicare, la rândul ei, este vindecarea pãcatelor, darul ceresc,puterea minunatã, care prin har biruieºte, este topirea pã-catului. Acesta este cauza tuturor relelor; din cauza luiavem dureri, rãzboaie, fel de fel de suferinþe. Pãcatul naº-te durerea, iar durerea spalã pãcatul prin pocãinþã.
Fiecare ajunge în faþa Dreptului Judecãtor, dar El tre-buie împãcat înainte de ziua judecãþii, ceea ce se poate fa-ce mai ales prin milostenie, cãci pocãinþa fãrã milostenieeste moartã. Dumnezeu pedepseºte împietrirea inimii (ne-omenia), care este izvorul atâtor pãcate ºi binecuvânteazãmila (omenia), care este izvorul virtuþilor. Pe cel nemilos-tiv îl ameninþã cu focul veºnic, pe când celui milostiv îifãgãduieºte împãrãþia cerurilor.
Cei ce au pãcãtuit sã nu se ruºineze a veni la bisericã,sã se ruºineze de pãcatele lor, dar nu de pocãinþa lor. Pã-catul este împreunat cu ocara, ruºinea ºi necinstea, iar po-cãinþa aduce încredere; postul, dreptate. Tâlharul de peCruce, fiindcã s-a pocãit, a intrat direct în rai. Iatã deci cãatunci când omul nu se opune, din pãcãtos, Dumnezeu îlface drept. Numele „creºtin” nu-i suficient pentru a do-bândi mântuirea, cãci „credinþa fãrã faptã este moartã”.
Colonel (r.) ªtefan MITINCU
Datele oficiale precizeazã cã în anul 1831Bucureºtiul avea o suprafaþã de peste 50km2 ºi opopulaþie de 60.567 locuitori. În decursul veacurilor,asupra capitalei s-au abãtut o serie de calamitãþi, fo-cul reprezintã însã flagelul cel mai îngrozitor, care adistrus totul în calea lui. Cauzele focurilor au fost va-riate, fie neglijenþa, ori trãsnetul, alteori era pus cutot dinadinsul aºa cum obiºnuiau turcii. Cel maigroaznic incendiu, când oraºul Bucureºti a fost pen-tru a 15-a oarã pustiit de foc, a fost cel din ziua dePaºti din 23 martie 1847, cunoscut în epocã drept„Focul cel Mare”. Se moºtenise din vechimeca în ziua de Paºti sã se tragã focuri de armã.Incendiul a fost provocat de un copil, fiulcluceresei Zinca Drãgãnescu, care, fiind scã-pat de sub supravegherea pãrinþilor, s-a jucatcu pistolul descãrcându-l. Împrejurãrile încare s-a produs incendiul sunt discutate întrei ipostaze probabile:
- copilul a deschis fereastra casei dinsprebiserica Sf. Dumitru ºi a descãrcat pistolul îndirecþia acoperiºului de ºindrilã al acesteia,incendiindu-l;
- a descãrcat în joacã pistolul în podulplin cu fân al ºopronului din curtea casei;
- a descãrcat pistolul lângã un butoi cupãcurã.
Incendiul s-a propagat cu vitezã mare laclãdirile vecine, favorizat fiind de materiale-le combustibile (mult material lemnos) pre-cum ºi de vântul puternic, ºi a cuprins apro-ximativ 1/5 din oraº. Consecinþele au fost dramatice.ªi-au pierdut viaþa 15 oameni ºi au fost distruse1.850 de clãdiri dintre care 1.142 de prãvãlii, 686 lo-cuinþe, 12 biserici ºi 10 hanuri. Flagelul a produs pa-gube în valoare de 55 de milioane de piaºtri. În mai1845, s-a înfiinþat prima „roatã” (companie) de pom-pieri din Bucureºti, care avea un efectiv de 6 ofiþeriºi 254 de grade inferioare ºi era dotatã cu 14 tulumbe(pompe de incediu) din care 7 pompe mari ºi 7 mici,un car de transport instrumente pentru stingerea fo-cului, 48 de cai, 30 de sacale, 40 de cãngi ºi 50 de lo-peþi din lemn. Incendiul a izbucnit între orele 12:00ºi 13:00 duminica, prima zi de Paºti, ºi s-a stins sâm-bãtã, 29 martie 1847. Alarma a fost datã prompt depompierul de strajã, Stan Petre, din Foiºorul cel Ro-ºu. „Porunca domneascã” nr. 236 din 26 martie 1847a prinþului Gheorghe Bibescu consemna: „Cumplitulfoc ce a bântuit în Capitalã, distrugând pãrþile celemai populate mi-a umplut sufletul de amãrãciune ºisingura mângâiere ce am este cã toþi au fãcut ce eraomeneºte posibil pentru împiedicarea rãului... ºiprintre aceºtia, pompierii, cei cãrora... le-am vãzutasemenea cu plãcere bãrbãþia ºi îndrãzneala... bãrbã-þie atât mai însemnatã cu cât aceasta a fost pentrudânºii... prilej de a se arãta într-o slujbã în care au in-trat de puþinã vreme...”(de 2 ani). Cum era ºi firesczilele cumplite cât a durat „Focul cel Mare”, precumºi cele ce au urmat, au fost larg dezbãtute de presavremii ºi de martori. În articolul „Arderea Bucureºti-lor, 23 martie 1847” apãrut în ziarul „Universul”, re-
dactorul îºi motiva dorinþa astfel: „Bucuros îºi tãceadacã nu m-ar sili ruinele ce tot fumegã în inima Bu-cureºtilor încenuºate!... Cum sã taci dacã n-a încetata se întâlni... nenorociþi de tot rangul ºi mizerie?.....Vântul urlã cu putere de uragan... Autoritãþile ºi,înaintea tuturor, aga (ºeful poliþiei) Iancu Manu, suntneobosite ºi sunt exemplu de încordare de neînchipu-it. Dar ce poate face bietul om împotriva puterii dist-ructive a elementului?... jalea e îngrozitoare!...” Pen-tru sprijinul celor peste 20.000 de sinistraþi, la 4 ziledupã dezastru, ziarul „Vestitorul Românesc” fãcea
un apel de întocmire a listelor de subscripþie. Ajutoa-rele au venit de la binevoitori atât din þarã, domnito-rul Gheorghe Bibescu, mitropolitul ºi alte înalte feþebisericeºti, boieri ºi negustori, oameni cu dare de mâ-nã, cât ºi din strãinãtate din care amintim þarul ºi sul-tanul. Pentru coordonarea lucrãrilor de reconstrucþies-a instituit o Comisie de reclãdire ºi aliniere, numitãde domnitorul Gheorghe Bibescu ºi formatã din agaIancu Manu, Ion Oteteleºeanu, ing. Borroczyn ºi ar-hitectul Hefft. Primul plan de sistematizare a fost pu-blicat în Buletinul Oficial la 16 mai 1847 ºi astfels-a creat posibilitatea pentru a pune bazele moderni-zãrii capitalei. În lucrarea sa, „Din Bucureºtii de altã-datã”, autorul George Potra arãta: „...este absolutnormal ca o aºezare ca Bucureºtii, alcãtuitã din casemari, care nu aveau în construcþia lor decât materialcaracteristic regiunii sã sufere mult de pe urma in-cendiilor. Pe uliþele strâmte ºi întortocheate, caseleconstruite în cea mai mare parte din bârne de salcâm,acoperite cu paie, stuf, scânduri sau ºindrilã, cu co-ºuri defectuoase, era un permanent material inflama-bil pentru cea dintâi scânteie rãtãcitoare.”
Incendiul din 23 martie 1847 reprezintã cea maicumplitã încercare la care a fost supus Bucureºtiul.Se gãsesc numeroase ºi precise descrieri, documente,relatãri din presa timpului ºi a martorilor oculari, gra-þie cãrora se poate reda dezastrul provocat de incen-diu în cele mai mici amãnunte. (D.M.)
www.gorjeanul.ro
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 5 (354) din 15 martie 2013Pagina 6
I ncend iu l devas ta to r d in Bucu reº t i- 23 mar t i e 1847 -
Car tea d in v i t r i nã
Un Saramago românUn Saramago român
6 aprilie 2013, Romexpo Pavilionul Central, Bucureºti,Source of Light!
Este un spectacol vizual în premierã în România, ce are caelement central o sferã radiantã, cu acrobaþi ºi dansatori de top,
cu impresionante efecte piro-tehnice ºi lasere. ID&T îºiuneºte forþele cu Events pentruo noapte incendiarã. Dupã oprimã ediþie sold-out în 2012,Sensation readuce la Romexpocel mai mare club din lume.Line-up-ul Sensation 2013 -Source of Light este urmã-torul: Mr. White, SébastienLéger, Sunnery James & RyanMarciano, Mark Knight,NO_ID ºi Funkerman!
Preþul biletelor este de900lei pentru secþiunea VIP,700lei pentru VVIP ºi 260pentru ring. (D.M.)
www.eventim.ro
R e p e r e c u l t u r a l e
Lec þ ia de i s to r i e
Leon-Iosif Grapini, un poet convertit la prozã, este un scriitorpostmodern care, în „Capãt de linie”, a experimentat pornind dela povestirile lui Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Marin Preda, IonAgârbiceanu, V. Voiculescu etc, folosind precum portughezulJose Saramango, fraze lungi,uneori foarte lungi, cu o eco-nomie de semne de punctua-þie, cu ritm alert, ce te faccurios ºi în acelaºi timp îþidoreºti sã ajungi cât mai re-pede sã afli finalul poves-tirii. Frazele sunt scrise cuatenþie la mesajele care potfi transmise dincolo de apa-renþa textului primar, dar,ele se supun, în acelaºi timp,unei matematici ºi unei mu-zici care te conving cã, dacãar fi fost scrise altfel, nu ar fiavut acelaºi farmec. Sunt„miniparabole cu final neaº-teptat ºi incitant, care pot ficitite în mai multe registre”,aºa cum spunea Irina Petraº.
Leon-Iosif Grapini areuºit în „Capãt de linie” sã „valorifice în povestiri migãlite ºibine închegate - scria Horia Gârbea – imensa potenþionalitate aunor personaje «nedrept» închise în textele unor scriitori români,caractere aparent mãrunte”, pentru cã ºi-a dorit ca unele povestiriauzite în copilãrie sã aibã alt final. De pildã, autorul a fost atât defascinat ºi intrigat de povestirea „Trenul de noapte”, a lui IoanGroºan, încât s-a vãzut nevoit sã compunã propria sa poveste pen-tru a-ºi oferi sieºi, în primul rând, dar ºi celorlalþi, un posibilrãspuns la întrebãrile iscate.
Dacã îþi place Saramago, o sã-þi faci un favorit din Grapini.Col. Ion PAPALEÞ
Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã
D e s p r e p o c ã i n þ ã
Numai pe gânduri-le noastre suntem stã-pâni.
Gândul este lumi-na ºi se publicã pentruîntregul univers.
Un gând este oidee în trecere.
Un gând este ostrãfulgerare între do-uã nopþi lungi, dar a-ceastã strãfulgerareeste totul.
Gândul este întot-deauna un grãunte denisip în angrenajulputerii.
Ca purecii sar gân-durile de la om la om.Dar nu piºcã pe toþi.
Gândurile sunt ne-
muritoare, cu condiþiacã se vor naºte întru-na.
Nu existã gândurifrumoase fãrã formefrumoase ºi invers.
Libertatea are odozã de entuziasm ca-re face omul sã se ri-dice deasupra naturiisale ºi sã acþioneze cueroism ºi curaj.
Oamenii nu ºtiu sãrenunþe la suferinþã.De teama necunoscu-tului, preferã suferin-þa, care le este dejafamiliarã.
Colonel (r.)ªtefan MITINCU
GRAFENUL – materialul revoluþionarcare va transforma secolul al-XXI-lea
În 2010, doi cercetãtori de la Universitatea dinManchester deveneau laureaþii Premiului Nobel pen-tru descoperirea unui „material minune”: grafenul, celmai subþire dintre toate materialele care existã în Uni-vers. De la identificarea acestuia ºi pânã astãzi, oame-nii de ºtiinþã din diferite domenii i-au gãsit numeroaseutilizãri acestui material versatil ce are potenþialul sãne transforme viaþa în urmãtoarele decenii.
Ce este grafenul?Grafenul este compus în totalitate din carbon, la
fel ca diamantul ºi cãrbunele. Spre deosebire de aces-tea, atomii de carbon ce formeazã grafenul sunt aºe-zaþi în „fâºii” bidimensionale, fãcându-l extraordinarde rezistent ºi totodatã flexibil. Grafenul este cel maisubþire material identificat pânã acum – o „foaie” degrafen are o grosime de doar un atom, motiv pentrucare oamenii de ºtiinþã afirmã cã este primul material2D identificat de omenire. Este ºi un conductor elec-tric mai bun chiar decât cuprul, de 300 de ori mai pu-ternic decât oþelul ºi are proprietãþi optice unice. Deasemenea, deºi este aproape transparent, grafenul esteatât de dens încât nici heliul, cel mai mic atom de gaz,nu poate trece prin el. Pentru a fi mai uºor de înþeles,luãm drept exemplu grafitul, materialul din care se fa-bricã mina de creion, ºi care este format din straturi decarbon suprapuse). Cercetãtorii estimeazã cã un mili-metru de grafit este format din aproximativ trei mili-oane de straturi de grafen. Creioanele produc o dârãneagrã atunci când scriem cu ele, deoarece frecareaduce la dezlipirea unor fulgi de grafit.
Cum ar putea fi folosit grafenul?„Proprietãþile superioare ale grafenului justificã
supranumele de «material minune»”, considerã Kos-tya Novoselov, profesorul care l-a izolat pentru primadatã în 2004, alãturi de Andre Geim, la Universitateadin Manchester.
În electronicã, grafenul ar putea fi folosit pentruproducerea de tranzistori ultrarapizi, display-uri flexi-bile sau LED-uri. Materialul ar putea spori eficacita-tea laserelor ºi a fotodetectorilor ºi ar putea transfor-ma domeniile producþiei ºi stocãrii energiei, contribu-ind la modificarea a numeroase dispozitive precum
bateriile ºi celulele solare. De asemenea, folosireagrafenului în materiale compozite ar permite îmbunã-tãþirea structurii aripilor de avion, ceea ce le-ar reduceacestora greutatea. În medicinã, grafenul ar putea fifolosit pentru conceperea de þesuturi ºi retine artificia-le ºi pentru a transporta medicamentele la þesutul careare nevoie de ele. Pentru cã este subþire, flexibil ºi re-zistent la soluþiile sãrate ce formeazã þesuturile vii,grafenul este ideal pentru conceperea dispozitivelorbionice. Spre deosebire de elementele metalice, carerezistã în corpul uman doar câþiva ani, dispozitiveledin grafen pot fi utilizate toatã viaþa. De asemenea,pentru cã este conductor electric, el ar putea fi folositpentru a transmite impulsuri electrice cãtre neuroni,permiþând oamenilor paralizaþi sã-ºi recapete contro-lul asupra membrelor în urma unui accident soldat cuvãtãmarea mãduvei spinãrii. Acelaºi mecanism ar pu-tea fi folosit pentru a permite controlarea membrelorartificiale, prin utilizarea grafenului pentru a transmi-te semnale electrice cãtre motoarele care le pun înmiºcare. „Ecranele de tip touch screen care au grafe-nul drept element conductiv pot fi tipãrite pe plasticfoarte subþire, în loc de sticlã, astfel cã ar fi uºoare ºiflexibile. Telefoanele mobile ar putea fi la fel de sub-þiri ca o coalã de hârtie, fiind atât de uºor de îndoit în-cât ar intra în orice buzunar. Datoritã rezistenþei ex-traordinare a grafenului, aceste telefoane ar fi foartegreu de distrus”, explicã specialiºtii American Che-mical Society.
Profesorul Geim tempereazã aºteptãrile foartemari pe care oamenii le au de la grafen, afirmând cã„de regulã, este nevoie de o perioadã de aproximativ40 de ani de la descoperirea unui material nou pânã lafolosirea acestuia în produse destinate publicului larg.Gândiþi-vã la polimeri: a durat ceva de la descoperirealor pânã la momentul în care plasticul a devenit omni-prezent în viaþa noastrã”. Un lucru pare sigur: grafe-nul urmeazã sã joace un rol extraordinar în dezvolta-rea tehnologicã ce va caracteriza secolul al XXI-lea,revoluþionând cele mai importante domenii. (D.M.)
www.descopera.ro
MOZAICCurierul ARMATEINr. 5 (354) din 15 martie 2013 Pagina 7
CMOS full-frame filmeazã la lumina
unui beþigaº parfumatCanon a dezvoltat un senzor
CMOS full-frame (35mm) de înaltãsensibilitate, creat exclusiv pentru ca-merele video. Noul senzor, dedicatcapturilor Full HD, oferã performanþedeosebite în condiþii de luminozitatefoarte scãzutã. Dimensiunea unuipixel este de 19 microni pãtraþi, adicãde 7,5 ori mai mare decât suprafaþaunui pixel al senzorului folosit peDSLR-ul vârf de gamã Canon 1D-X.În plus, noul senzor beneficiazã de cir-cuite suplimentare ºi tehnologii noi,menite sã reducã ºi mai mult zgomotul
de imagine care, în mod obiºnuit,creºte invers proporþional cu mãrimeapixelului. Acest lucru înseamnã, ex-plicã cei de la Canon, cã senzorul poa-te surprinde imagini foarte clare chiarºi în condiþiile unei lumini de doar0,03 lux (de exemplu, când cerul esteluminat, noaptea, de luna aflatã în fa-za de lunã nouã), când ochiul umanabia distinge obiectele.
Canon a testat noul senzor CMOScu ajutorul unui prototip de camera vi-deo, cu care a înregistrat inclusiv oploaie de meteoriþi ºi o scenã luminatãdoar de un beþiºor parfumat aprins.Compania intenþioneazã ca, pe viitor,sã dezvolte senzorul pentru aplicaþii
precum observarea astronomicã, cer-cetarea medicalã sau pentru echipa-mentele de supraveghere.
NIKON lanseazã cameracompactã cu senzor DSLRImportatorul Nikon în România,
Skin, a anunþat lansarea celui mai micaparat foto din lume cu senzor DX,COOLPIX A, precum ºi a aparatelorCOOLPIX P330, COOLPIX S3500,COOLPIX L320 ºi a obiectivuluiNIKKOR AF-S 80-400mm f/4.5-5.6GED VR. Noul model este dotat cu unsenzor CMOS în format DX (23,6 x15,6mm) de 16,2MP, fãrã filtru lowpass. Obiectivul este fix, de 28mmf/2.8, iar sensibilitatea la luminã estecuprinsã între ISO 100 ºi 6400, cu po-sibilitatea de extindere pânã la echiva-lentul a ISO 25.600. Sistemul de pro-cesare EXPEED 2 este foarte rapid,oferind o cadenþã de 4 cadre pe secun-dã la fotografierea în rafalã.
COOLPIX A oferã funcþionalita-tea unui DSLR, inclusiv control directal modurilor de fotografiere prioritatede timp, prioritate de diafragmã ºi ma-nual, butoane dedicate pentru funcþiileimportante precum ISO sau compen-sarea expunerii ºi un inel de focalizaremanualã pe obiectiv. Meniul este rea-lizat asemenea unui aparat DSLR, o-ferind funcþiile cele mai importanteale unui astfel de aparat, precum Pic-ture Control, Active D-Lighting, dar ºiposibilitatea de fotografiere în formatNEF, necomprimat, de 14 biþi. De ase-menea, filmeazã în format Full Frame(1080p) la 30, 25 ºi 24fps. Toate aces-tea sunt disponibile într-un corp mic,realizat din metal, ce oferã un ecran de7,5cm, un slot de card SD ºi o patinãde bliþ ce poate acomoda ºi vizorul op-tic opþional, DF-CP1. Tot opþional sepot achiziþiona ºi un inel adaptor pen-tru filtre, precum ºi un parasolar com-
patibil. Nikon COOLPIX P330 este apa-
ratul recomandat pentru fotojurnalismºi fotografie de stradã. Cu un senzorCMOS cu iluminare din spate de1/1,7inch, un obiectiv 24-120mm (5xzoom) cu diafragmã f/1.8, posibilitatede a fotografia în format RAW(NRW), acest aparat este recomandatatât fotografilor experimentaþi, cât ºiamatorilor care vor un aparat mic, darperformant. Acesta oferã un intervalISO cuprins între 100 ºi 3.200 ºi fil-meazã în format Full HD, cu pânã la60i, dar ºi cu încetinitorul, cu pânã la120fps. Integreazã atât un modul Wi-Fi, cât ºi unul GPS.
Nikon COOLPIX S3500 este unaparat accesibil, uºor de folosit, dispo-nibil într-o largã paletã de culori. Dis-pune de un senzor CCD de 20MP,zoom de 7x, mod de reducere a vibra-þiilor optice ºi filmeazã în format HD(720p). Corpul sãu este foarte subþire,de doar 20,5mm, oferind un plus deportabilitate ºi eleganþã.
Nikon COOLPIX L320 are unzoom optic de 26x ºi un senzor CCDde 16MP. Este foarte uºor de utilizat,oferind un mod automat facil, care se-lecteazã singur scena de fotografierecea mai potrivitã în funcþie de condiþi-ile de luminozitate ºi de subiect, pen-tru cele mai bune rezultate. Dispunede 18 moduri scenã ºi alertã la clipire.În plus, filmeazã HD (720p). (D.M.)
www.hit.ro
N o u t ã þ i î n l u m e a I T
GÂNDURI ÎN TREACÃT...
ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã
☺- Ce animal
are coadã stu-foasã, copite, ebun la curse ºiîncepe cu literaM?
- Un cal pecare-l cheamã Marin!
☺- Ce cautã un ciung într-un oraº?- ... un second-hand!
☺Iepuraºul trece în zbor pe deasu-
pra vulpii ºi o întreabã:- Vrei o palmã?Vulpea spune cã nu.Iepuraºul trece în zbor pe deasu-
pra ursului ºi îi zice:- Vrei o palmã?Ursul zice cã da.
- Du-te-n pãdure de unde amluat-o ºi eu!
☺M-am dus la restaurant ºi am co-
mandant repede:- Dã-mi ce mãnâncã cel de lângã
masa de colo!- Bine! Eu îl chem la telefon ºi tu
îi iei farfuria!☺
Nevasã-mea mi-a spus cã îºi do-reºte o relaþie ca în poveºti. Aºa cãam mâncat-o pe bunicã-sa!
☺- Tu, fatã, câþi soþi ai avut pânã
acum?- Ai mei sau în general?
☺- Ioane, cum poate sã dea vaca ta
50 de litri de lapte pe zi? îl întreabãbadea Gheorghe.
- Pãi, foarte simplu! Mergem peamabilitate. Mã apropii de ea ºi îispun:
- Ce avem azi: lapte sau carne?
☺La radio Erevan, o tânãrã ascul-
tãtoare întreabã:- De ce multe fete se cãsãtoresc
cu bãtrâni care înoatã în bani?Radio Erevan rãspune:- Fiindcã sunt foarte miloase!
Vor sã-i scape de la înec!
☺Fiul îi spune mamei sale:- Mamã, îmi scrii ºi mie o scri-
soare de Crãciun?- Pãi, mãi fiule, de ce mã pui sã
îþi scriu mereu scrisoarea?- Pãi, mamã, dacã vede Moºul ce
Volumul „Cele zece bastonaºesau nu credeþi în miracole, bazaþi-vã pe ele” nu poate fi considerat unreper al genului... Care gen?!!!Poliþist... poate! Ficþiune... armerge! De dragoste... mda...Ce pot spune cu certitudineeste cã „Cele zece bastona-ºe...” face parte dintre cãrþilea cãror lecturã începe odatãcu primele tacturi ale roþilorde tren, în drum spre mare, ºise terminã atunci când estepusã pe noptierã..., iar afarãeste întuneric ºi dimineaþa vi-ne cu prima zi de serviciu.
Romanul surorilor Ancuþnu are câtuºi de puþin logicaimplacabilã a lui SherlokHolmes, nu are nici parfumularistocratic al lui HerculePoirot ºi nici „ingenuitatea”Melaniei, varianta femininãcu semn schimbat a lui Poi-rot, construitã de RodicaOjog-Braºoveanu. De ce?Pentru cã „Cele zece basto-naºe...” nu este o capodope-rã. Face parte din categoriaromanelor „de vacanþã”, ace-le romane „uºoare”, citite cuplãcere pe plajã, la ºtrand sauîn grãdina bunicii (bunicaeste un cuvânt-cheie în acest ro-man), care reuºesc sã împrãºtie înjurul cititorului parfumul inocent aladolescenþei... cam cum se întâm-pla cu „Elevul Dima dintr-a ºap-tea” sau cu „Invitaþie la vals” alelui Mihail Drumeº. Acel tip de car-te pe care, dacã n-ai citit-o la vârs-ta potrivitã, ai ratat momentul;fiindcã dupã aceea, este prea târziu.Vraja s-a risipit ºi cartea apare doarca o mãsurã de câþiva centimetri înplus pe raftul bibliotecii.
Nu am sã dezvãlui conþinutulromanului; am sã spun numai cãgenul se poate încadra în categoriaaventuri, personajele principalefiind autoarele, iar acþiunile ºi situ-aþiile, destul de plauzibile. Fantasti-cul se îmbinã foarte bine cu realul;sunt câteva rãsturnãri de situaþii ºi,dacã nu suntem foarte pretenþioºi,acþiunea ne prinde, iar uneori ne ºisurprinde.
Lansarea volumului a avut loc laGaleriile de Artã ale Palatului Cer-cului Militar Naþional, iar fondurilestrânse din vânzarea cãrþilor vor fidonate copiilor din casele de tip fa-milial „Sfânta Elena” din Corabia,judeþul Olt. Aºadar, o acþiune cari-
tabilã la sfârºitul cãreia una dintreautoare, Mariana Ancuþ, a avutamabilitatea sã ne împãrtãºeascãunele aspecte din „culisele” roma-
nului.„Povestirea a fost scrisã cu peste
treizeci de ani în urmã, la vârstaadolescenþei, atunci când ai vise câttoatã populaþia globului. ªi, dacãmai pui la socotealã cã atunci te-aiîndrãgostit pentru prima oarã, eºtideja un om total pierdut pentru lu-mea asta... treci în alte sfere.” Car-tea a fost scrisã într-o lunã, la în-demnul bunicii „care a reprezentat,pentru noi, centrul Universului ºicare ne spunea cã suntem cele maideºtepte din toatã lumea, genii aleCarpaþilor, ºi cã Eminescu existã înliteraturã doar pentru cã s-a nãscutînaintea noastrã...”
Textul nu a fost foarte elaborat,în sensul cã nu s-au fãcut fiºe alepersonajelor, nu s-au construit ca-ractere, nu s-a þesut o intrigã. Pur ºisimplu ideile au curs unele dupã al-tele, a fost ca un vis din acela fru-mos când stai în leagãnul din grãdi-nã ºi priveºti cerul, iar dintr-odatãvine bunica ºi spune: «Haide cã es-te searã, trebuie sã intri în casã!»”.Iar autoarele l-au pãstrat aºa cum afost scris cu trei decenii în urmã,tocmai pentru a avea acea ingenui-tate a adolescenþei.
„Am întâmpinat greutãþi cupublicarea cãrþii – relateazã Maria-na Ancuþ – pentru cã (este un lucrucunoscut) editurile noastre preferã
sã publice lucrãri ale unor autoridin strãinãtate, deoarece sunt sub-venþionate de cãtre partenerul ex-tern. Ne bucurãm însã cã am gãsitceea ce noi am numit «inimi no-bile» cãrora le-a plãcut manuscrisulºi au acceptat sã-l tipãreascã”.
Rezumând în câteva cuvinteconþinutul romanului, Mariana An-cuþ spunea: „Acþiune... cât cuprin-de. Visare... dã pe-afarã ca un cozo-nac. Dragoste... eh! Este prima dra-goste ºi, dupã cum se ºtie, chiar ºidupã o sutã de ani, cu greu îþi gã-seºti cuvintele ca s-o descrii. Fru-mos ar fi dacã cei care ar citi carteas-ar simþi mãcar pentru câteva mo-mente la vârsta adolescenþei sauºi-ar da seama cã – vorba titlului –existã miracole ºi trebuie sã credemîn ele”.
Mai sunt încã douã manuscrisecare aºteaptã sã vadã lumina tiparu-lui. Textele sunt scrise în aceeaºiperioadã ºi cu aceeaºi inocenþã ado-lescentinã. Deci, dacã ar fi sã ne ba-zãm în continuare pe miracole, artrebui sã ne aºteptãm la o recidivã agemenelor Ancuþ.
Colonel Dragoº ANGHELACHE
CMYK CMYK
INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 5 (354) din 15 martie 2013Pagina 8
I n v i t a þ i e l a v i sI n v i t a þ i e l a v i s
P entru cã o vorbã din folclorul urban spunecã din agenda oricãrei persoane care serespectã nu trebuie sã lipseascã numãrul
de telefon al unui dentist, de câþiva ani am gãsit ºi eude cuviinþã sã urmez sfaturile specialiºtilor ºi sã mergla control în mod regulat. În urma unei astfel deincursiuni, concluzia desprinsã a fost cã trebuie sã-mifie extrasã o mãsea de minte, care, deºi a rãsãrit târziu,odatã cu dinþii puºtiului meu, a ieºit direct cu defect.Dupã ce fac planificarea bugetarã pentru leafa din lunarespectivã, identific fondurile necesare, atât extracþiei,cât ºi realizãrii radiografiei panoramice, pentru cea dinurmã lãsând la magazinul de poze cu dinþi cam 70 delei.
Deºi întunericul ºi frigul de afarã pãreau motiveclare pentru care sã amân programarea la dentist, mãurc totuºi în autobuz ºi, puþin îngrijoratã de ceea ce vaurma, mã aºez, fãrã sã fac mofturi, pe unul dintre celedouã scaune libere. Dupã câteva staþii, autobuzul aveasã devinã ºi mai gol deoarece un grup de tineri, sã le zi-cem liceeni, puþin mai gãlãgioºi, hotãrãsc sã facã o hal-tã pe motiv cã „le ghiorãie plãmânii dupã o þigarã”,urmând sã-ºi reia traseul dupã ostoirea acestei nevoicool. Astfel, cãlãtoresc destul de confortabil pânã la
destinaþie, singura problemã fiind cã aceasta era un ca-binet de stomatologie unde urma sã experimentez oprocedurã despre care ºtiam cã avea sã fie extrem dedureroasã.
În scurt timp lampa medicalã începe sã-mi cercete-ze mãselele ºi instrumentarul este aliniat pe masa delucru. Desigur, refuz sã-mi îndrept privirea spre el pen-tru a nu vedea cleºtele ce urma sã-mi provoace o dureresfâºietoare din care probabil aveam sã-mi revin cu greudupã ce mi se va umfla falca ºi învineþi ochiul aºezatdeasupra obrazului cu mãseaua care, oricum nu mi-atrebuit ºi nici nu ºtiu de ce mi-a mai dat la 32 de ani.Iatã ºi seringa purtãtoare de soluþie „de amorþealã”.Acum e momentul, zic în sinea mea, trebuie sã plecînainte sã mã înþepe, pe urmã este prea târziu. Nici numi-am terminat bine gândul cã acul s-a ºi înfipt în gin-gia ce anvelopa mãseaua pentru care brusc prinsesemdrag, dorind sincer s-o pãstrez. Capitulez ºi mã las fãrãvlagã pe scaunul cu pricina aºteptând ca anestezia sãîºi facã efectul. N-a durat prea mult ºi mâinile îmbrãca-te în mãnuºi chirurgicale au început sã lucreze frenetic,fãcând Dumnezeu ºtie ce, cãci nu simþeam nimic, iarde privit mã cam feream sã privesc instrumentelefolosite. În timp ce anticipam cu teamã momentul încare frumuseþe de mãsea avea sã fie prinsã, rãsucitã ºitrasã afarã din locul ei, lãsând sângele sã þâºneascã pebluza pe care începeam sã regret cã am ales-o când amplecat de acasã, medicul spune „Gata, am terminat!”
Prizonierã în ºirul de gânduri horror, insist în a rã-
mâne fixatã pe scaunul de stomatologie, reacþionând cugreu la îndemnul de a mã ridica. Abia când am vãzutpe masa unde au stat ustensilele folosite mãseaua aºe-zatã lângã cleºtele deloc imens ºi fioros cu care fuseseextrasã, am reacþionat ºi, încercând sã maschez mo-mentul de ezitare, îmi adun zecile de ºerveþele pe carele pregãtisem pentru momentul violent al separãrii uneipãrþi din corp. Mã ridic miratã cã nu mã doare nimic,achit procedura ºi plec încântatã spre casã. Bineînþelescã încântarea a dispãrut odatã cu efectul anesteziei, dartot ce conteazã este cã am rezolvat problema cu un mi-nim de durere. Pentru restul existã analgezice ºi anti-biotice.
Pentru ce atâta teamã? Dacã ºtiam cât de mult auevoluat tehnicile de lucru ºi materialele folosite înacest domeniu, nu aº fi avut atât de multe ezitãri ºitemeri, ce-i drept, rezultate din poveºtile de groazã lacare am plecat urechea.
Este adevãrat cã nivelul gradului de dificultate aoricãrei proceduri diferã de la un pacient la altul, acestlucru fiind revelat încã de la citirea radiografiei, darsunt ºanse mari ca un medic bine pregãtit sã facã mo-mentul extracþiei surprinzãtor de suportabil. În oricecaz, dacã teama v-a þinut departe de cabinetul unui me-dic stomatolog, vã îndemn sã riscaþi. Pentru cã aºa cumspune tot o vorbã din popor, naiba nu e chiar atât denegru pe cât pare.
Plutonier Ioana RAICU
Teama de dentist
Joi, 7 martie, la Cercul Militar din Târgoviºte, aufost invitate pentru a sãrbãtorii Ziua Femeii cele 145de doamne ºi domni-ºoare din unitãþilemilitare din garni-zoana Târgoviºte.Alãturi de coman-danþii unitãþilor,timp de douã cea-suri, le-au bucuratsufletele colegelornoastre tineri dansa-tori cu vârste de la 4la 12 ani, o prezenta-re de modã cu dom-niºoare de la Liceulde Artã „BãlaºaDoamna” ºi multe alte surprize. Comandantul garni-zoanei le-a transmis un mesaj cãlduros din parteatuturor militarilor târgoviºteni.
Maior Aurelian DRÃGANFoto: Plt.adj. Adrian ROBU
8 Mar t i e la Tâ rgov i º te
Potrivit unui sondaj INSCOP Research, realizat în pe-rioada 21-28 februarie, Biserica, Armata, Poliþia ºi Servi-ciul Român de Informaþii întrunesc o bunã parte din capita-lul de încredere al românilor. Astfel, sondajul aratã în felulurmãtor: Bisericã (67%), Armatã (63%), SRI (48%), Poli-þie (47%), Primãrie (45%), DNA (45%), SIE (42%), Gu-vern (40%), ANI (40%), Consiliul judeþean (38%), Parla-mentul European (38%), Parlamentul României (33%),Preºedinþie (30%).
„Biserica ºi Armata beneficiazã de încrederea publicu-lui în mod tradiþional, fiind instituþii cu care cetãþenii nu auinteracþiuni deranjante în mod curent. Totuºi, în compara-þie cu anii precedenþi, încrederea în Bisericã ºi Armatã s-adiminuat de la cote de 75-80% la un nivel de sub 70%. Pede altã parte, este important de precizat cã aceste instituþiinu sunt privite la fel cu cele în privinþa cãrora am cerut su-biecþilor sã îºi exprime gradul de încredere. Biserica ºi Ar-mata, ca denumiri, trimit mai degrabã la instituþii socialegenerale decât la organizaþiile corespondente”, au precizatrealizatorii sondajului. Potrivit acestora, cele douã denu-miri au o încãrcãturã simbolicã ºi istoricã mai puternicã de-cât celelalte. În cazul Bisericii, situaþia este ºi mai compli-catã. Unii respondenþi nu fac probabil diferenþa între Bise-ricã ºi Dumnezeu, deci nici diferenþa necesarã dintre expri-marea încrederii în Bisericã, respectiv a credinþei în Dum-nezeu. În plus, deºi marea majoritate a subiecþilor suntcreºtin-ortodocºi, este de discutat în ce Bisericã (ce organi-zaþie) îºi exprimã încrederea persoanele de alte confesi-uni”, se mai aratã într-un scurt comentariu ce însoþeºte re-zultatele sondajului.
Ei au mai atras atenþia asupra faptului cã persoanele custudii primare manifestã un indice de încredere foarte mareîn Bisericã (80%), în timp ce persoanele cu studii superi-oare evalueazã aceastã instituþie mai sever. Aceºtia au omai mare încredere în SRI ºi SIE decât celelalte categorii,dar mai micã în Poliþie. (P.I.)
