SFANTUL NECTARIE AL EGHINEI

cujvt sA xagrEAA gl sAcREtTErVt sFlNTl

TREI SCRIERI PEDA6O6ICE

@$.lttrtffi

CUPRIN'

Sflntul Nectarie, pedagog fiIocalic..."............'...7

Educagia copiilor 9i mamele.... ....'.'.. ",............ 29

Formarea tinerilor penttu societate....."."....... 45

Filosofia greaci, pedagog

spre cregtinism ............,.,....... ".'.. 7 5

,&ffiwNo6n4e

w,, ) ,',tfiyr,r{,,qirtW!

..nuil{l1n{r

.{s^ 'i,;;W

ti( a 7L/r* i -do* o r, F'ot**n'ttqu,)r,

u6-

Grafici realizati de SfXntul Nectarie din cuvintele

grecegti ale textului biblic .Precum M-a iubit pe Mine Th'

tnl / aSa u-arn iubit gi Eu pe uoi; / rdmlneyi lntru / iubirea

/ Mea./ Eu sunt Inaiena'f Viaya / 9i Lurnina. / Eu sant /Viala. / Cel ce nede ln Mine, chiar dacii oa mu'i, ua tii"(In. 15, 9; ll, 25 8, 12; ll, 25)

lt:'

@ perrtru edi$a de fap Editura Sf' Nectarie' Arad' 2016

@ pentnr prezenta ffaduere lmm' Agapie (Corbu)

Concepgie grafic5: Barcque Books & Aitso

lmagine opertS: Fotogra6e de epocE cu ln*mnarea

autograf6 a sfSntului Nectarie

,ln biblioteca $coki Rinrcion'

Descrierea CIP a Bibliotecii Na;ionale a Rom6niei

NECIARIE DIN EGHINA' sf3nt

Cum s5'na$em 9i si cregtem sfmgi : trei ssieri pedagogie / Sfin-

*f N"*"" "f

ight"i. - A-d : Editura Sfintul Nectarie' 2016

|SBN 978-606_884o-oF7252

'FANTUI NECTARIE,

PEDAGOG FTLOCALIC

Renumele de mare taumaturg al SfAn-

tului Nectarie este, de buni seami, primulcare se ivegte in minte atunci cind este

amintit. $i totugi, existd in viaga gi activi-tatea sa piminteasci o laturi nu mai Pulincaracteristici, de;i mult mai Putin cunos-

cute gi apreciati: aceea de teolog. Ca autoral unor scrieri ln care frumosul duhovni-cesc ti intelectual e o PrezenEi constitu-tivi virtugii ;i viegii adeviratului crqtin,Sftntul Nectarie s-a interesat de formarea

tinerelor generatii in duh filocalic, biseri=

cesc, tradilional, avind o viziune Pedago-gici bine conturate in mai multe lucriri.Dintre acestea, am selectat, in volumul

IEROM. A6APIE CORBU

de fagi, trei scrieri dense 9i reprezentative

penffu viziunea sa de formator al tinerilor'

inainte de a trece la o succinti prezentare a

lor, si vedem impreuni reperele principale

ale viegii SfAntului Nectarie, precum 9i at-

mosfera bisericeasci;i academici in care a

activat, a scris;i a predat teologie'

Nascut in Silivria Tlaciei, in anul 1846'

;i ajuns ,,mare dascil 9i ierarh al Bisericii"'

Sfrtrt.tl Nectarie al Pentapolisului a fost un

autodidact. insetat de cunoagtere, pleaci

singur, la virsta de 14 ani, la Constantino-

pol, unde ziua.lucreazi, iar noaptea citegte

masiv gi studiazi operele clasicilor greci 9i

ale Sfingilor Piringi, frcind extrase pe care le

va edita, dupi aproape 35 de ani, la Atena'

organizate tematic in doui tomuri volumi-

,ro]as., de mare succes. in anul 1866' tAni-

rul Anastasie, cum se numea din botez' se

stabilegte in insula Chios, unde activeezi ca

inviliior in satul Lithi, pentru ca, in 1873'

si intre in ob;tea ministirii Nea Moni'

unde este cilugirit in L876' in ambianga

duhovniceasci a acestei ministiri cunoagte

gi uceniceste la urmagi direcli ai Colivazi-

ior, dir,tr. care unul, Sfhntul Pahomie din

Muntele Provateion, ii va fi poviluitor ;iprieten duhovnicesc apropiat, de-a lungul

intregii viegi. Mai cu seami prin el Sftntul

Nectlrie s-a altoit pe tulpina plini de sevi'

srANrul NE(TARr E, pEDA6o6 Ft LocALtc

odrisliti din ostenelile ascetice, viziunea te-

ologici isihasti;i din truda cirturireasci a

unor sfinli colivazi ca Nicodim Aghioritul,Macarie al Corintului, Arsenie de Paros gi

algii. A,sa se face ci, in 1881, cind, la virsta

de 35 de ani, a ajuns student al Facultigii de

Teologie dinAtena, Sftntul Nectarie era deja

temeinic format duhovnicegte ;i intelectual.

Dupi ce obgine, cu calificativul ,,bine", di-ploma acestei faculti;i in anul 1885, plea-

ci in Alexandria, unde, in ianuarie 1889,

ajunge mitropolit al Pentapolisului. in urmaunor sforirii bisericegti ;i calomnii genera-

te de inuidia cbricalis, este expulzat, in anul

1890. Revenit in Atena, este numit predica-

tor in Ewia;i Fthiotida, iar din anul 1894,

director al seminarului fuzareion, pe care l-a

condus vreme de 14 ani, pini in i908. Ulti-mii 12 ani ai viegii i-a peuecut in Eghina, ca

pirinte si povipuitor duhovnicesc al maicilorcare au alcituit ob;tea mindstirii Sfrnta Tie-

.vtllme, cfltoflta de el.

Acestea au fost condigiile in care SftntulNectarie a izbutit si-si formeze de timpuriuo culturi solidi, cuprinzitoare, echilibra-tI ;i sinitoasi, atAt profani, cAt ;i biseri-

ceasci. in lipsa unor profesori, ea se cuvinepusi in seama Proniei dumnezeiegti, care

l-a inzestrat cu o intuigie cdlduzitoare citreadeviratele valori ale spiritului, insogiti de

'9'

o neostoiti dorin;i dupi invigituri' De aici

;i stiruinga sa in lecturile din clasicii greci

;i din Piringii Bisericii, mulpmiti cireia

Sftntul Nectarie a Putut si-;i insugeasci,

odati cu nuanlele nesfrr;ite ale vechii eline,

atit mlidierile ei conceptuale, cAt;i idealu-

rile clasice, care, altoite pe viziunea teologi-

ci patristici, gi-au gisit, in crqtinism, de-

sivir;irea. Acest aspect al imbinirii fericite

dintre clasicismul grec gi cregtinism trebuie

subliniat, intrucit de el depinde buna inge-

legere si receptare a scrisului teologic, peda-

gogic gi didactic al Sfrntului Nectarie, spre

care gintesc si rindurile limuritoare ce ur-

meazd.. S-a spus ci idealurile clasice la care

SfAntul Nectarie se referi atit de des alci"tu-

iesc ,,o constelalie de ginte proPuse voingei

etice a omului (...), o structuri eterni, un

model uman permanent' (. ..) o grupare de

tendinge etice asa de logic angrenate, incit,

prin necesitatea lor interni' se ridici peste

orice determinare temPorali" 1.

Dupi prezentarea celor mai importante

repere cronologice ale viegii Sfhntului Nec-

tarie, e momentul si ne intrebim asupra

atmosferei intelectuale si biserice;ti pe care

IERO/VI. A6APIE CORBU

I Tudor Vianu, Idcalul clasic al ornului, Ed' Vre-

mea, Bucuregti, P.6.

'ro'.II.

s rANrul NEcrARr E, pEDAcoG Fr LocALrc

tAnirul ierodiacon a gisit-o in Atena, la ve-nirea sa la Facultatea-de Teologie.

Dupi Rwolugia din 1821, societatea

greaci. fusese supusi unui proces susginut de

europenizare, de transformare a institugiilorei fundamentale dupi modelul;i principiilestatelor apusene. Ideologul principal al aces-

tei m\ciri a fostAdamantie Corais, ale ciruiidei nu se limitau la reforma sociali, ci o ur-mireau gi pe cea bisericeasci. Corais, consi-derar un Pater Patriae, redacteazi, in 1831,

un Breuiar sauAntologhiaz cu slujbe, psalmi

;i rugiciuni, in care isi codifici. ideologia indomeniul bisericesc, susginAnd ci monahis-mul ar proveni din cercurile eretice encratis-te, iar reforma monahismului ar fi impuside insigi ideea ,,salvirii nagionale", intrucAtmonahii sunt distrugitorii neamului, ex-

ploatatorii poporului, au deformat cultulftcindul obositor si respingito! conrrar a

ceea ce a lisat Iisus, Voltaire avind perfectidreptate in aceasti privingi2. Pe lAngi aces-

tea, Corais ii socotea pe monahi inutili soci-

al, giligio;i gi factori de tulburare. Din aces-

te considerente, Corais ,gi-a asumat, dupi

2 Cf, flpanong. ledrpyrou A. Metol,\vort,E).-Tr1vLopdg periaryoE,'Ex. AnomolLxrj Ar.axovia,A01vo, 1999, p.92.

---

IEROM, A6APIE CORBU

3 Pr. Ioannis Romanides, Tiad'Qia Patisilca'trad. rom. de pr' G. Mindrili, Ed' Metafraze' Bu-

curegti, 2011, P. 120-

Revolugia din 1821, oPera de dizolvare a

isihasmului'3 si de reformi a Bisericii, pe

baza unui sistem metafizic care, credea el,

ar reprezenta adevirata expresie dogmatici

a Ortodoxiei, metamo tfozatl, de-a lungul

veacurilor, din puritatea apostolica in sta-

rea amestecati aduali, vinovatul principal

fiind monahismul. Face mai multe propu-

neri de ,,indreptare" a problemelor biseri-

cqd, prin care urmirea izolarca Bisericii

Gieciei de Patriarhia Ecumenici;i o refor-

mare a Ortodoxiei dupi modelul calvin, 1a-

rul Petru cel Mare al Rusiei fiind propus de

Corais ca model de politici bisericeasci in

Grecia post-revolugionari'Toate aceste idei au fost preluate 9i tran-

spuse in practici de arhimandritul Teoclit

F"r-"kidit (1784-1850), un alt corifeu al

Iluminismului neogrec, absolvent al $coliide la Iagi (1811) ;i al Facultigii de Teolo-

gie din Giittingen, hirotonit la Bucuregti;i

pt ot "l

comun^itigii grecegti din Viena, mi-

iit"rrt l" 1 821 . in persoana arhimandritului

Farmakidis se imbinau principiile liberale

ale protestantismului cu genul de teolog

srANru I N EcrARt E, pEDA6o6 Ft LocALtc

politic, al cirui model il inaugurase Euse-

biu de Cezareea4, gi de aceea il gisim impli-cat activ in viaga politici a noului stat grec,

urmirind reformarea Bisericii Greciei dupimodelele apusene protestante. Nutrind ast-

fel de idealuri, arhimandritul Farmakidisajunge, in 1833, secretar al Sfrntului Sinod

;i al Comisiei de Reforma a Bisericii Gre-ciei, funcgie de pe pozigiile cireia a militatpentru separarea Bisericii Grecqti de Patri-arhia Ecumenici, precum si pentru refor-ma monahismului, monahii, in viziunea lui

. I I w ^

.l .Lorals, preluata;l rntegrata rn hotaraflle sr-

nodale de Farmakidis, trebuind si devinicetileni folositoqi societigii si sL urmeze o

educagie lumeasci5.

a Cf. leul,q1ou A. Mero),1"r1voi:, op. cit.,p. 159.5 Ca secretar al Epitropiei Sfrntului Sinod, Far-

makidis a jucat un rol important'in adoptarea hoti-ririlor antimonastice, care interziceau intrarea in mi-nistire inainte de vArsta de 30 de ani, obligativitateaunui numir minim de 30 de monahi, lucru care adus la comasarea mai multor ministiri, obligativita-tea activitigilor sociale, introducerea ieromonahilorla parohii. Toate acesre misuri au dus la inchidereaa peste 400 de ministiri in toati Grecia. Importantde notat este faptul ci ministirile catolice din Greciaerau exceptate de la aceste prevederi.

-13.

intr-un astfel de context bisericesc an-

timonahal gi intr-o atmosferi ostili tra-

di$ei teologice ortodoxe, a fost infiingati

in Atena, la 14 aprilie 1837, a;a-numi-

ta lJniversitate,,Ottoniani", structurati

dupi modelul universitigilor germane' cu-

prinzAnd gi o facultate de teologie, a cirei

programi urmirea literal program-a celor

g.r-"rreu. La aceasti facultate au fost nu-

mili profesori cu studii in Germania, ma-

jorit"t." laici. Un exemplu este profesorul

de d"ogmatici, morali 9i omiletica Zlko

Rosis, doctor in filosofie la Leipzig, care a

introdus in programa 9i a predat teologia

enciclopedici, materie de profundi inspi-

ragie iluministi, iar apoi a publicat o exPu-

nere abstracti gi filosofici a dogmelor, a;a

cum studiase el dogmatica protestanti spe-

culativi germani. itt acest rnediu antimo-

nahal, antitradilional, instriinat de duhul

teologhisirii patristice, a ajuns si studieze

si Sfintul Nectarie. Numai ci intrarea sa

in Facultatea de Gologie din Atena s-a

petrecut dupi ce ;i-a definit deja profilul

liuntric, intelectual 9i duhovnicesc prin

IERO/vl. A6APIE CORBU

6 D. Moraitis, ,,Facultatea de Teologie a Unr-

versitilii din Atena", in @qr1oxetttmri xat' H9t'xri

Eyxt;xlonal\em, vol. 6a, col' 269'

SFANTUL NECTARI E, PEDA6O6 FI LOCALIC

formarea sa, insi. intr-un alt spagiu grecesc,ferit de aceste influenge, precum si printemelia monahali colivadi cAstigati inChios. E vrednic de mengionat aminuntulci Sfrntul Nectarie si-a obEinut diploma delicenpiat in teologie cu calificativul ,,bine",ceea ce arati, ci, formarea sa patristici si vi-ziunea teologici isihasti si monahali nu aufost intru totul apreciate de profesorii sai.Singurul tribut pe care Sfrntul Nectarie atrebuit siJ pldteasci teologiei oficiale gre-cesti occidentalizante si abstracre a epociia fost adoptarea structurii manualelor pecare le-a redactat dupi ce a ajuns directorsi profesor la Rizareion. Cenzura fogtilorsi.i profesori de la Universitate, printrecare si amintitul Ziko Rosis, nu ingidu-ia nicio abatere de la rigorile formale, asa

incAt Sfrntul Nectarie s-a vizut silit sd-sistrecoare comorile adunate din nesfrrgitelelecturi clasice si filosofice, teologice gi du-hovnicesti, in calupii din care se pretindeasi fie alcituir un manual. in ciuda acesrorvitregii ale vremurilor, Sflntul Nectarie arimas un md.rturisitor al intiietigii asce-zei si a cultului, a vieEii sacramentale gi derugiciune, a necesitigii cAgtigirii virtuEilorpentru tngelegerea teologiei, iar periplulsiu universitar a constituit pentru el maicu seami. o armi de apirare si o premisi

IEROM. A6APIE CORBU

necesari Pentru a-;.i Plini misiunea rAndu-

iti lui de Dumnezeu in lumea bisericeasci

si in cea didactici.

@aa

Dintre scrierile Sfrntului Nectarie' une-

le sunt tipirite, in timp ce altele, r5'mase in

m"nuscris, agteapti intrarea in circuitul cir-

fllor prin editarea lor in seria critici a operei

m"reiui ierarh si teolog al Eghinei' apiruti

prin grija m"icilo, manistirii ctitoriti de el'

V"ri.i"t." temelor abordate exprimi bogi$a

preocupirilor teologice ale unui sfrnt care a

i5.sat Bisericii texte voluminoase de istorie

bisericeasci, fi losofi e, apologetici' exegezi'

do gmatici, morali, pastorali, catehetici' li-

turgici;i imnografie, varietate care exPnma

uniersalismd !i bognga gAndirii sale' dar'

totodati, ;i harisma sa de dascil' slujire la

care aspira inci din copilirie, pe cind ii pli-

cea si rosteasci adeseori stihul "Inviga-voipe cei flri de lege ciile Tale"'

Importanla scrierilor traduse in acest vo-

lum consti in faptul ci, desi relativ scurte'

ele reflecti, fiecare in felul siu' principiile

pedagogice filocalice, adici iubitoare de fru-

-ou d"*n.zeiesc, Pe care Sfintul Nectarie

si-a intemeirt irrtre"g" activitate de dascil 9i

de scriitor.

SFANTUL NECTARI E, PE DA6O6 FI LOCALIC

Primul text, cu un nume atit de suav,exprimind poate mai bine decAt orice alt-ceva candoarea Sfrntului Nectarie, prives-te cronologic spre un moment de maximiimportangi pedagogici in viala fiecirui om:frageda copilirie. in acest ristimp, ne spuneSftntul Nectarie, se pune temelia dezvoltiriiintregii personalitigi a viitorului om marur,i se sidesc inclinagiile, bune sau rele, este in-riurit hotlrAtor penrru tot restul viegii. Pe-

dagogul, prin excelengd., in aceasti perioadieste mama, si de aceea Sfrntul Nectarie nucontenesre sa sublinieze importanga educi-rii tinerelor fete, pentru a deveni adeviratemame crqtine. Lor li se va datora aparigiaunor oameni vrednici ai Bisericii si ai socie-tigii, lor Ii se vor datora buni,starea gi pro-gresul bisericesc si social, lor li se va darora^n.Alnflorlrea lnuegil naFunl.

Al doilea text cuprins in acest volum esteun scurt cuvi.nt adresat unor tineri liceeni,intruchipdnd la modul practic principiileformulate in studiul care incheie volumulde fagi. il vedem pe Sfrntul Nectarie citAndfuJtari zgircenie autori precregtini, cirora ledi o interprerare hristocentrici, ferindu-sede moralism gi ciliuzind spre Duh. Princi-pala lecgie de pedagogie a acestui cuvAnt ci-tre tineri il reprezinta ideea ci de formareatinerilor de azi depinde starea de mAine a