+ All Categories
Home > Documents > Sa Invatam Sa Mancam Sanatos

Sa Invatam Sa Mancam Sanatos

Date post: 01-Oct-2015
Category:
Upload: cristigolea
View: 123 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
sa invatam sa mancam sanatos
16
SA INVATAM SA MANCAM SANATOS --ALEGE, E DREPTUL TAU-- Dragos Muja, Colegiul National Economic Theodor Costescu, Clasa a IX-a G
Transcript

Sa invatam sa mancam sanatos --Alege, e dreptul tau--

Sa invatam sa mancam sanatos--Alege, e dreptul tau--

Dragos Muja, Colegiul National Economic Theodor Costescu, Clasa a IX-a GEchilibrul alimentar se construieste zilnic, oferindu-i organismului tu toate substanele de care acesta are nevoie, in proporii corecte.Cu siguran ii aminteti de piramida alimentar despre care am nceput s invam nca din scoala primar. n cadrul ei, alimentele sunt grupate in funcie de importana anumitor grupe in dieta noastr. Cu ct urc spre vrful piramidei, cu att acele alimente trebuie consumate mai rar si in cantitai mai mici!

Iata care sunt cele 6 grupe de alimente, ncepnd din vrful piramidei:1. Dulciurile - Grsimile, dulciurile, untul, carnea gras, biscuitii, prjiturile, zahrul. Toate acestea se afl n vrful piramidei pentru c trebuie s fie consumate foarte rar.

2. Carnea - Carnea de pui, pestele, carnea rosie trebuie consumate moderat, pentru o dieta echilibrat. 3. Lactatele - Laptele si produsele din lapte (branza, iaurt) sunt importante pentru snatatea noastra si este bine sa le consumam in mod regulat.

4. Fructele - Fructele proaspete au toate vitaminele de care avem nevoie, asa c este indicat sa le consumam de cate ori avem ocazia. Trebuie nsa sa ne ferim de cele in conserve, pentru c acelea contin zahr, iar zahrul, in cantitai mari, ne poate afecta sntatea.

5. Legumele - Legumele nu ar trebui s lipseasc din dieta noastr zilnic!

6. Cerealele - Pinea, cerealele integrale, orezul, porumbul, grul, ovzul - sunt de nelipsite din alimentatia noastra zilnic.

De ce sunt aceste grupe alimentare att de importante pentru snatatea noastr?In primul rnd cerealele, alimentele de la baza pidamidei, sunt bogate in fibre. Fibrele sunt caracterizate in principal prin prezena glucidelor complexe cum ar fi amidonul, care este o sursa de energie. Cu ajutorul unei cantitai reduse de amidon este furnizat organismului glucoza de care are nevoie si ne va fi mai usor sa rezistam pana la urmatoarea masa datorita absorbiei lente, care da satisfacie.

Fructele si legumele sunt ideale si indispensabile ntr-o diet sanatoas. Proaspete sau congelate, gtite sau crude, ele sunt bogate in ap, vitamine, antioxidani, minerale si fibre. Pentru c aportul lor in nutrienti variaz de la un sortiment la altul, unii medici ne recomand s le mncam innd cont chiar si de culoarea lor. Putem consuma asadar mere verzi, capsuni, pepene galben, portocale si, in general, cam orice fruct de sezon. Legumele pot fi consumate fie la pranz, fie seara, iar cantitile de legume proaspete si gtite pe care le consumam, ar trebui sa fie egale. Lactatele si carnea sunt bogate in proteine, minerale si vitamine.

Pentru o buna funcionare a organismului nostru este recomandat sa consumam zilnic anumite produse alimentare din aceste grupe. ncearc totui s alegi lactatele degresate si carnea ct mai slab. Opteaz pentru carnea alb in locul celei rosii. Dulciurile au si ele rolul lor in diet, ns trebuie sa le consumi rar, in cantiti mici, cu moderaie. n aceast categorie intra biscuitii, ciocolata, napolitanele, prjiturile, sucurile si toate produsele similare acestora. Poi consuma o bucaic de ciocolat, dupa mas, deoarece aceasta este un aliment bogat in fier si magneziu, ns nu trebuie s exagerezi!

Alimentaia snatoas si sportul sunt cheia unei viei snatoase. Ele i vor crea o stare de bine, de energie, reducnd riscul unor boli precum hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul si anumite tipuri de cancer.i poi stabili propria alimentaie snatoas, asa ncat sa decizi singur ce anume vrei sa mnnci si ce vrei sa excluzi.

Dieta sntoas este cea mai usoar cale de a-i proteja sntatea pe termen lung. Iat care sunt avantajele unei alimentaii snatoase: i ofer necesarul de nutrienti, asa nct organismul tu s nu sufere de pe urma lipsei unei anumite substane.Previne si trateaz anumite boli, precum cancerul si bolile cardiovasculare. De asemenea usureaz simptomele unor boli precum diabetul si hipertensiunea.Te ajut s te bucuri de viat. Dac organismul tu primeste toti nutrientii de care are nevoie, nu vei duce lips de energie si vei putea s te bucuri de toate momentele plcute. Pstreaz o siluet fumoas. O diet echilibrat, far exces este secretul unei siluete frumoase.Cum poti avea o alimentaie sanatoas? E simplu. Trebuie s mnnci alimentele potrivite la timpul potrivit. Iat cteva sfaturi: Nu srii peste mese, mai ales peste micul dejun. F un plan al meselor si gustrilor zilnice in functie de activitile tale de peste zi, asa ncat s ai mereu timp pentru trei mese si dou gustri.nva modaliti simple de a pregti mncarea. S mnnci sntos nu nseamn s gateti tot felul de mncruri complicate si greu de pregtit. Alege cel mai simplu mod de a gti, iar atunci cnd e posibil alege alimentele crude: salate, fructe. Evit zahrul rafinat. Dac dupa amiz te simi obosit si lipsit de vlag, apeleaz la fructe, legume, au gustri bogate in proteine, si nu la dulciuri care iti sectuiesc organismul de energie.Asculta-ti corpul. Mnnc att ct cere corpul tu. Cnd te simti stul ridic-te de la mas. Alimentaia zilnic trebuie s contin: Cereale- Grul, orezul, ovzul, porumbul, toate i asigur necesarul de carbohidrai pentru a te putea bucura de energie. Cerealele integrale sunt mult mai sanatoase si mai bogate n nutrieni dect cele rafinate.Legume. Alege-le pe cele cu o culoare puternic. Cu ct este mai colorat o legum cu att conine mai multe vitamine, minerale si antioxidanti. Alegeri foarte bune sunt si broccoli, cartofii dulci, salata de grdin. Dac nu poi mnca legumele ca atare f un suc din ele. Fructe. Le poti mnca in mai multe feluri: crude, la conserv, n compoturi, uscate, n salate. Pe lang fructele cele mai des ntlnite (banan, mere, piersici, pere) ncearc s consumi si prune, mango, papaya, avocado si mult pepene.Lapte si produse lactate, de preferin din cele cu un coninut sczut de grsimi. Pentru persoanele cu intolerant la lactoz exist si brnzeturi sau iaurturi fr lactoz. Unii specialiti recomand chiar nlocuirea laptelui, care poate conine multe grsimi saturate, cu suplimente de calciu.Carne. n aceast grup intr pestele, puiul, oule. Medicii recomand s renuntm la carnea rosie (porc si vit), cci aceasta contine grsimi saturate.Grsimi, pe care organismul le extrage din uleiuri. Cele mai recmandate sunt uleiul de porumb si cel de msline. Locuitorii tarilor mediteraneene au o viat mai lung si mai sntoas tocmai pentru c ei consum mult ulei de msline. n Italia si Grecia, multi oameni beau ulei de msline dimineata, nainte de micul dejun. Acesta contine acizi grasi omega 3, care protejeaz inima, dar si antioxidani care previn cancerul.O greeal pe care foarte muli oameni o fac este neglijarea micului dejun. Ne grbim, preferm sa dormim o jumtate de ora in plus, nu putem mnca imediat ce ne trezim, astfel c uitam s lum micul dejun nainte s plecm spre serviciu sau spre scoal. Dimineaa, cnd in mod normal ar trebui s luam micul dejun corpul nostru tocmai a trecut printr-o perioad destul de lung de nfometare. Dac nu si primete combustibilul la trezire, glicemia scade foarte mult, ceea ce nseamn c n cteva ore vom simi o poft de ceva dulce pe care nu o vom putea ignora. n drum spre serviciu, multi oameni se opresc la patiserie si cumpar o gogoas plin de grsimi saturate si zahar rafinat, cnd ar fi putut foarte bine sa mnnce acas un bol de lapte cu cereale. Dac rezistm impulsului si renunam la acea gogoas mncat pe fug, masa de pranz va fi mult mai mare si mai consistent pentru c si foamea este mai mare. Mesele bogate si grele luate dup perioade lungi de nfometare pot s provoace ulcer si indigestie. n plus, copiii care nu mnnc dimineata au rezultate mai slabe la scoal si n timp, ind s asimileze mai greu cunostinele noi, deoarece creierul lor nu primete energia de care are nevoie pentru a functiona normal.

O alta mare greeala este aceea de a ne chinuii ficatul cu tot felul de substane pe care el le proceseaza greu si de care corpul nostru nu are nevoie. Coloranii si conservanii din mncare l fac sa lucreze in plus pentru a elimina toxinele. La fel se ntampl si cu alcoolul. De fapt ficatul nostru este o mica minune, cci ndeplineste mai multe functii dect oricare alt organ intern si se poate regenera de la sine n caz de nevoie. Dar asta nu nsemana c trebuie s-i testm rezistena n fiecare zi. Pentru a-l proteja trebuie s renuntm la grsimile saturate, la alcool si la medicamentele care nu sunt indispensabile. Suplimentele pentru slbit, de exemplu, sunt o povar n plus pentru ficatul nostru care trebuie s le descompun. Dac el lucreaz ncet sau este slbit, unul din rezultate este acumularea de kilograme in plus, ceea ce ne va face s lum si mai multe suplimente un cerc vicios. V mulumesc pentru atenia si timpul acordat!

Dragos Muja


Recommended