Teme similare...............................................................................................................6Atentie la poluarea cu nitrati din dejectiile animalelor................................................6Teme de mediu.............................................................................................................6Decizii privind explorarea si exploatarea gazelor de sist in Pungesti, amanate de magistrati.....................................................................................................................6Intalnire intre beneficiarii proiectelor de infrastructura de mediu si transport si ministrul Teodorovici...................................................................................................8Ministrul Fondurilor Europene cere accelerarea proiectelor de infrastructura de mediu si transport........................................................................................................9Universitatea Harvard îşi vinde pădurile din România: 32.000 de hectare. Reprezentantul ”vânzătorului” a fost reținut de procurorii DNA.................................9Perdele forestiere de protecţie..................................................................................11Romania risca sa plateasca despagubiri mai mari ca zacamantul de la Rosia Montana. Precedentul Micula, avertisment de la Washington..................................................13Ciolos: Pentru zone precum Delta Dunarii este nevoie de o strategie integrata, care sa aiba in vedere complementaritatea fondurilor europene.....................................14Conferinta Internationala de protectie a mediului - Clean World Conference 2014..15
PRESA LOCALĂ............................................................................................................16ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................16
Teme ABA...................................................................................................................16Prefectul de Neamț face lobby pentru lucrări de 23 de milioane de euro.................16Neamțul cere, rămâne de văzut ce bani va da Ministrul Varga / Solutii pentru nenorocirile de la inundatii........................................................................................197.000 de lei amendă pentru poluarea cu amoniac.....................................................20Amendă de 7.000 lei la Ga Pro Co Chemicals.............................................................21Sinescu a anunţat că podurile de gheaţă de pe râurile Bistriţa şi Dorna nu prezintă riscuri......................................................................................................................... 23
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme de mediu...........................................................................................................24Accident de munca la Amurco: trei muncitori au fost raniti......................................24
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................25Teme ABA...................................................................................................................26Camelia Bărbutu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu – interventie telefonică Radio Oltenia Craiova – Pulsul zilei – 12 februarie 2014 - situația hidrologică.................................26Formaţiunile de gheaţă se restrâng. Debitele râurilor, sub cotele de apărare...........26Alertă de inundaţii.....................................................................................................27Râurile, atent supravegheate pentru a nu exista inundații........................................28Formaţiunile de gheaţă se restrâng...........................................................................29Desi necesitã reparatii urgente, barajul de la Valea de Pesti a primit aviz de functionare pentru încã patru ani..............................................................................29Formaţiunile de gheaţă de pe râuri se restrang.........................................................30ABA Jiu: Formaţiunile de gheaţă se restrâng..............................................................32ABA Jiu: FORMAȚIUNILE DE GHEAȚĂ SE RESTRANG..................................................33Debite mai mari, din cauza topirii formaţiunilor de gheaţă.......................................34Jiul a crescut cativa centimetri...................................................................................35Teme similare.............................................................................................................36450 de metri cubi de apã furati dintr-un foc /Cel putin 15 familii din Sasa au încercat sã consume apã fãrã sã plãteascã..............................................................................36
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................36Teme ABA...................................................................................................................36Nivelurile rîurilor, sub cotele de atenţie....................................................................36Ziua Mondială a Zonelor Umede................................................................................37Topirea zăpezii a provocat primele inundaţii.............................................................3811 februarie 2014.......................................................................................................39Nivelurile râurilor din Argeş sunt în uşoară creştere..................................................39Dumitru Ciobanu, şeful ABAAV: “Pe râurile din Argeş nu vor fi probleme”...............40Topirea zăpezii ridică nivelul râurilor.........................................................................40Topirea zapezii aduce pericol de inundatii.................................................................40
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Planul de aparare impotriva inundatiilor...................................................................40Şeful Apelor Argeş - Vedea dă asigurări că topirea bruscă a zăpezii nu va provoca inundaţii.....................................................................................................................40Se actualizează planul de apărare împotriva inundaţiilor..........................................41Administraţia Bazinală de Apă Argeş a băgat în insolvenţă Avicola Crevedia............41Teme similare.............................................................................................................43Apă - Canal se scuză cu fondurile europene...............................................................43
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................46Teme ABA...................................................................................................................46Incep lucrări pentru a proteja localităţile Timişului de inundaţii...............................46Cursul de apa Poganis, amenajat cu bani europeni...................................................47Proiect de peste 100 de milioane de lei împotriva inundaţiilor, la graniţa dintre Timiş şi Caraş-Severin..........................................................................................................47Teme similare.............................................................................................................48Cea mai nouă reţea de apă din estul judeţului, la Coşava..........................................48Teme de mediu...........................................................................................................49Primaria Timisoara cere producatorilor de deseuri sa depuna planul de eliminare a gunoaielor..................................................................................................................49
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................49Teme ABA...................................................................................................................49Cotele râurilor din judeţul Mureş nu provoacă îngrijorări hidrologilor......................49Teme similare.............................................................................................................50Toţi la un loc. La Deva a fost inaugurat primul dispecerat integrat pentru managementul situaţiilor de urgenţă........................................................................50Universitatea Harvard deţine păduri şi în judeţul Hunedoara. Scolopax scoate la mezat peste 200 de hectare de fond forestier din judeţ............................................52Teme de mediu...........................................................................................................53Arhitecții hunedoreni condamnă defrişarea pinilor din curtea Catedralei din Deva..53Primăria Deva, sancţionată cu avertisment. Ordinul Arhitecţilor trage un semnal de alarmă cu privire la defrişările din curtea Catedralei Episcopale...............................54
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Deseuri periculoase abandonate pe un drum forestier langa Lipova.........................56Sticle cu substanţe posibil PERICULOASE, abandonate pe marginea drumului. ISU, în ALERTĂ!......................................................................................................................57Pompierii au fost alertați de prezența unor substanțe chimice suspecte pe un câmp din Milova.................................................................................................................. 58Arad. 200 de flacoane cu o substanță toxică au fost găsite pe Valea Mureşului........58Garda de Mediu in alerta la Arad. 150 de recipiente cu reactivi chimici, gasite de un padurar langa un drum national................................................................................59
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................60Teme ABA...................................................................................................................60SIGHET: Senatorul Liviu Marian Pop a susținut o declarație politică având ca subiect absorţia fondurilor europene.....................................................................................60Teme de mediu...........................................................................................................62FINANTARE - Ministrul Mediului a semnat contractul de finantare pentru proiectul sistemului de management al deseurilor din Maramures..........................................62
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................63Teme ABA...................................................................................................................63Prefectul Mircea Nadolu avertizează primarii şi Comitetele pentru Situaţii de Urgenţă să prevină producerea de inundaţii...........................................................................63Teme de mediu...........................................................................................................64Excesul de detergenţi dăunează grav mediului..........................................................64
PRESA CENTRALĂ
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similareAtentie la poluarea cu nitrati din dejectiile animalelor Primarii comunelor vrancene au fost avertizati asupra riscului pe care il prezinta poluarea cu nitrati din surse agricole. La nivelul judetului este vorba de 16 primari, care au comunicat cu Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice, dar nu au intocmit Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Aceasta in conditiile in care analizele realizate pana acum arata ca multi fermieri sunt indiferenti atunci cand arunca gunoiul de la animale. Conducerea Directiei Agricole a aratat ca probele prelevate pana acum arata o depasire de circa sase ori a nivelului de azot permis in cazul terenurilor folosite de cel mai mare producator de porci de la nivelul judetului. Insa riscuri sunt si in cazul micilor crescatori de animale, care trebuie sa respecte Bunele Conditii Agricole si de Mediu, astfel incat dejectiile de la animale sa nu ajunga in sol. In caz contrar, fermierii risca amenzi de cateva mii de lei si pierderea subventiilor europene. Un asemenea Plan de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole costa circa patru sute de lei si trebuie intocmit de fiecare autoritate locala din judet, in colaborare cu Directia Agricola si Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice. Ulterior, planurile vor fi centralizate si raportate catre Prefectura si Ministerul Agriculturii. Costurile reprezinta manopera specialistului si transportul pana la localitatile respective. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/atentie-la-poluarea-cu-nitrati-din-dejectiile-animalelor/
Teme de mediuDecizii privind explorarea si exploatarea gazelor de sist in Pungesti, amanate de magistrati Pe raza judetului Vaslui au adoptat hotarari privind interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist un numar de 15 consilii locale din comunele Alexandru Vlahuta, Bacani, Coroiesti, Dumesti, Gherghesti, Gagesti, Murgeni, Perieni, Pochidia, Pogana, Puiesti, Pungesti, Suletea, Vinderei si Tutova, toate fiind atacate la instanta.Magistratii de la Tribunalul Vaslui au amanat, luni, pronuntarea unor decizii in doua dosare care fac referire la explorarea si exploatarea gazelor de sist in comuna Pungesti,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
urmatorul termen de judecata fiind stabilit pentru data de 24 februarie. In primul dosar, reclamant este Institutia Prefectului Vaslui, care a atacat in instanta decizia Consiliului Local Pungesti privind interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist pe raza comunei, luata in unanimitate de consilierii locali. In cel de-al doilea dosar, reprezentantii Grupului de Initiativa al Societatii Civile Barlad au solicitat suspendarea executarii autorizatiei de mediu acordata de Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui pentru explorarea gazelor de sist pe trei perimetre din judet: Popeni 1A, in comuna Gagesti, Silistea 1A, in comuna Pungesti, si Paltinis 1A, in comuna Bacesti. In primul dosar a fost depusa cerere de interventie accesorie, din partea Asociatiei 'Salvati Bucurestiul'. Asociatia a venit cu argumente privind 'competanta comunitatii de a se opune pericolelor cu privire la impactul asupra mediului al explorarii si exploatarii gazelor de sist prin metode neconventionale'. In cel de-al doilea dosar se cere suspendarea acordurilor de mediu pana la solutionarea unui alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Vaslui, in care magistratii vor trebui sa analizeze documentatia, potrivit careia gazul de sist nu este inclus in legea petrolului, ceea ce face ca acordul petrolier semnat inca din anul 2004 de guvernul de atunci al Romaniei, sa nu faca, in fapt, referire la aceasta resursa, ci doar la gazele conventionale. Pe raza judetului Vaslui au adoptat hotarari privind interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist un numar de 15 consilii locale din comunele Alexandru Vlahuta, Bacani, Coroiesti, Dumesti, Gherghesti, Gagesti, Murgeni, Perieni, Pochidia, Pogana, Puiesti, Pungesti, Suletea, Vinderei si Tutova, toate fiind atacate la instanta. Opt dosare au fost castigate la instanta de fond de Institutia Prefectului Judetul Vaslui, acestea ramanand irevocabile, un dosar a fost castigat la instanta de fond de Institutia Prefectului Judetul Vaslui si a fost formulat recurs de catre Consiliul Local Bacani, trei dosare se afla pe rolul Tribunalului Vaslui, iar trei dosare se afla pe rolul Curtii de Apel Iasi, in recursurile formulate de Institutia Prefectului, care pierduse in prima faza procesele. /Bizlawyer, http://www.bizlawyer.ro/stiri/justitie-afaceri-interne/decizii-privind-explorarea-si-exploatarea-gazelor-de-sist-in-pungesti-amanate-de-magistrati
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Intalnire intre beneficiarii proiectelor de infrastructura de mediu si transport si ministrul Teodorovici Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a intalnit cu beneficiarii proiectelor din cadrul Programului Operational Sectorial Mediu si Programului Operational Transport, fondurile structurale si de coeziune alocate Romaniei pentru cele doua programe fiind de peste 8,8 miliarde de euro, adica 46% din total.Potrivit unui comunicat al MFE remis marti AGERPRES, la intalnirea cu beneficiarii POS Mediu a participat si ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb. In acest an toti actorii implicati in absorbtia fondurilor europene trebuie sa aiba o abordare pragmatica pentru a reusi sa fim eficienti si sa solicitam Comisiei Europene rambursarea unei sume cat mai mari din fondurile alocate. Pentru atingerea acestui scop, un mijloc este accelerarea semnificativa a implementarii proiectelor de infrastructura, importante din punct de vedere economic si social, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Rata de absorbtie curenta la nivelul POS Mediu era de 27% la finalul lunii ianuarie 2014, suma solicitata fiind de aproape 1,2 miliarde de euro. La nivelul POS Transport, rata de absorbtie curenta era peste 31% la sfrsitul lunii ianuarie, suma solicitata spre rambursare fiind de peste 1,38 miliarde de euro. Rata de absorbtie curenta a fondurilor structurale si de coeziune era de aproximativ 34% la sfarsitul lunii ianuarie 2014. /AGERPRES, http://www1.agerpres.ro/economie/2014/02/11/intalnire-intre-beneficiarii-proiectelor-de-infrastructura-de-mediu-si-transport-si-ministrul-teodorovici-20-13-00/Ziare pe net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/intalnire-intre-beneficiarii-proiectelor-de-infrastructura-de-mediu-si-transport-si-ministrul-teodorovici-3230149.html
Ministrul Fondurilor Europene cere accelerarea proiectelor de infrastructura de mediu si transport Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a avut, marti, intalniri cu beneficiarii proiectelor implementate in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu si in cadrul Programului Operational Transport si le-a cerut accelerarea procesului de implementare a proiectelor. Fondurile structurale si de coeziune alocate Romniei pentru cele doua programe operationale mentionate sunt de peste 8,8 miliarde de euro, adica 46% din
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
total. In acest an toti actorii implicati in absorbtia fondurilor europene trebuie sa aiba o abordare pragmatica pentru a reusi sa fim eficienti si sa solicitam Comisiei Europene rambursarea unei sume cat mai mari din fondurile alocate. Pentru atingerea acestui scop, un mijloc este accelerarea semnificativa a implementarii proiectelor de infrastructura, importante din punct de vedere economic si social, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. La intalnirea cu beneficiarii POS Mediu a participat si ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb. Rata de absorbtie curenta la nivelul POS Mediu era de 27% la finalul lunii ianuarie 2014, suma solicitata fiind de aproape 1,2 miliarde de euro. La nivelul POS Transport, rata de absorbtie curenta era peste 31% la sfarsitul lunii ianuarie a.c., suma solicitata spre rambursare fiind de peste 1,38 miliarde de euro. Rata de absorbtie curenta a fondurilor structurale si de coeziune era de aproximativ 34% la sfarsitul lunii ianuarie 2014. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/fonduri-europene/ministrul-fondurilor-europene-cere-accelerarea-proiectelor-de-infrastructura-de-mediu-si-transport-325750.html/Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2356-intalnire-cu-cu-beneficiarii-proiectelor-de-infrastructura-de-mediu-si-transport
Universitatea Harvard își vinde pădurile din România: 32.000 de hectare. Reprezentantul ”vânzătorului” a fost reținut de procurorii DNAFirma Scolopax , cel mai mare proprietar privat de păduri din România, îşi vinde, în regim de urgență, toate suprafețele pe care le-a cumpărat în ultimii nouă ani. În total, la vânzare sunt scoase peste 32 de mii de hectare, întinse în 21 de județe. Acumdouăsăptămâni, reprezentanul local al companiei a fost reținut de către procurorii anticorupție. Scolopax este un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sută de către universitatea americană Harvard, prin divizia sa de investiții.Acţionarii firmei sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acţiuni şi persoana fizică Ernst Jonas Einar Jakobsson. Phemus Corporation este administrată de către Harvard Managament Company, companie care administrează şi fonduri în valoare de 32,7 miliarde de dolari
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ce aparțin universităţii americane Harvard, potrivit RiseProject. Dragoş Lipan Secu, reprezentantul Scolopax România, a fost arestat acum două săptămâni, împreună cu soția sa. Cei doi sunt cercetați de către procurorii DNA Bihor pentru luare de mită şi spălare de bani. Procurorii spun că reprezentantul Scolopax a crescut artificial prețul plătit de companie pentru o pădure, o parte din surplus intrând în buzunarul său. Doar în acest caz, procurorii bihoreni spun că el ar fi primit mită aproape 1 milion de euro, plus un sejur în Grand Canaria şi un automobil. Anchetatorii l-au luat în vizor pe reprezentantul Scolopax, după denunțul vânzătorului, Eler Csaba Robert, un fost partener de afaceri al lui Secu. Eler a obținut, la rîndul său, o parte dintre suprafețele vîndute, printr-un contract încheiat cu primarul din Botoşani, Eugen Nichita, cercetat şi el în acest dosar. Terenurile au fost inițial retrocedate, iar apoi cumpărate de edil de la cei care le revendicaseră. Modelul tranzacțiilor succesive, prin care pădurea din Botoşani a ajuns la Scolopax, la un preț mult mai mare decât cel inițial, a fost replicat în alte locuri din țară. Vânzare în regim de urgenţă Avocatul Scolopax cere imperativ autorităților locale să ia măsurile care ar permite firmei vânzarea pădurilor. Statul are drept de prim cumpărător şi, dacă în 30 de zile, nu îşi exprimă intenția de a cumpăra atunci vânzătorul se poate adresa altor cumpărători privați. Harvard vrea să vândă urgent. Avocatul Scolopax cere imperativ autorităților locale să ia măsurile care ar permite firmei vânzarea pădurilor. Statul are drept de prim cumpărător şi, dacă în 30 de zile, nu îşi exprimă intenția de a cumpăra atunci vânzătorul se poate adresa altor cumpărători privați. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/universitatea-harvard-vinde-padurile-din-romania-1081969.html/Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16588350-universitatea-harvard-vinde-urgenta-padurile-din-romania.htm/Discard, http://stiri.discard.ro/stiri/universitatea-harvard-vinde-de-urgenta-padurile-din-romania
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Romania risca sa plateasca despagubiri mai mari ca zacamantul de la Rosia Montana. Precedentul Micula, avertisment de la Washington Surse din mediul de afaceri au declarat pentru DC News ca firma Gabriel Resources va decide in scurta vreme daca mai continua investitiile in Romania sau da in judecata statul roman, la o instanta de arbitraj internationala . Romania a pierdut recent un prim astfel de proces, cu grupul European Drinks. In cazul in care va fi actionat in instanta de actionarii RMGC, statul risca sa plateasca peste 500 de milioane de dolari, reprezentand investitiile facute de canadieni pana in prezent, dar si profitul scontat de companie. Potrivit analistilor financiari, regulile sistemului bursier din Canada obliga, deja, directorii companiei sa dea in judecata statul roman, pentru a recupera prejudiciul creat investitorilor. Gabriel Resources este listata la Bursa din Toronto. Conform acordului de garantare reciproca a investitiilor dintre Romania si Canada, arbitrajul se va desfasura cel mai probabil la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondiala, cu sediul in Washington. Firma canadiana mai poate cere ca procesul sa se desfasoare la o instanta din Canada, Marea Britanie sau Austria. Motivul invocat de canadieni va fi nerespectarea legislatiei romanesti si internationale si tratamentul discriminatoriu al unui investitor canadian. Mai precis, se va invoca blocarea arbitrara a investitiei, la Ministerul Mediului. Acesta nici nu respinge cererea RMGC, cu o motivatie care sa poata fi supusa expertizei internationale, nici nu o solutioneaza, conform legii, de mai bine de 15 ani. Acordul cu Canada este similar celui in baza caruia au castigat fratii Micula, care au invocat calitatea de cetateni suedezi.Cum se calculeaza prejudiciulDespagubirile care se pot cere in baza acordului de garantare a investitiilor se bazeaza, in principiu, pe restituirea sumelor cheltuite si a pierderii de profit. Autoritatile de la Bucuresti au sustinut, in fata opiniei publice din tara, ca Romania nu risca decat plata unor sume modice, daca va pierde procesul. Fals. Despagubirile sunt calculate de experti internationali cu reputatie, care in limbajul arbitrajelor internationale sunt numiti quantum experts. Cu alte cuvinte, nu partea interesata isi calculeaza prejudiciul singura. Procesul este realizat printr-un expert care atesta modul de calcul. In 2014, Ioan si Viorel Micula au obligat, la Washington, Romania sa le plateasca despagubiri de 250 de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
milioane de dolari. Acestea reprezinta suma in litigiu, de 100 de milioane de dolari, plus dobanzi. Procesul a fost deschis in 2005 la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondiala.Legile romanesti pe baza carora vom pierde la WashingtonAutoritatile, care vor raspunde pentru prejudiciul produs statului (pierderea unor investitii straine directe de peste 1 miliard de dolari si obligatia de a plati profitul scontat de investitor), o scalda romaneste. Astfel, se invoca absenta unor prevederi exprese in contractul RMGC. Dar, astfel de prevederi contractuale nici nu sunt necesare. Principiul ca orice autoritate care refuza sa dea avize/autorizatii raspunde pentru plata de daune este prevazut si in legislatie, mai precis in Legea 554/2004, a Contenciosului administrativ. Ca urmare, nu e nevoie de un contract cu statul sau cu o autoritate, in care sa se prevada despagubiri, acestea se cuvin investitorului, in baza legii, prin simplul fapt ca autoritatea a refuzat in mod nejustificat eliberarea unor autorizatii/avize. /DC News, http://www.dcnews.ro/2014/02/romania-risca-sa-plateasca-despagubiri-mai-mari-ca-zacamantul-de-la-rosia-montana-precedentul-micula-avertisment-de-la-washington/
Ciolos: Pentru zone precum Delta Dunarii este nevoie de o strategie integrata, care sa aiba in vedere complementaritatea fondurilor europene Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a avut ieri, 11 februarie, o intrevedere cu Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, aflat in vizita de lucru in Romania. Cei doi oficiali au discutat despre atragerea fondurilor europene alocate Romaniei pentru perioada 2014-2020. Ministerul Fondurilor Europene coordoneaza procesul de elaborare a documentelor de programare pentru perioada 2014-2020, avand rolul de integrator al documentelor realizate de ministerele de linie. Suplimentar, in viitoarea perioada de programare Ministerul Fondurilor Europene va fi responsabil cu coordonarea sistemului de implementare, in timp ce ministerele de linie vor fi in continuare responsabile cu politicile sectoriale. Este important ca, pentru urmatoarea perioada financiara 2014-2020, Romania sa creeze un sistem simplu, transparent si accesibil pentru beneficiari . Pentru zone precum Delta Dunarii este
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
nevoie de o strategie integrata, care sa aiba in vedere complementaritatea fondurilor europene si folosirea eficienta a instrumentelor puse la dispozitie de cadrul european, a declarat comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos la incheierea intrevederii. Cheia succesului in absorbtia fondurilor europene este sistemul de implementare, care trebuie sa fie eficient si performant. Si din acest motiv, 2014 este un an cheie in care trebuie sa finalizam reforma sistemului, pentru a maximiza absorbtia fondurilor europene in ambele perioade de programare , a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, la finalul intalnirii. Fondurile europene alocate Romaniei pentru perioada 2014-2020 se ridica la aproximativ 43 miliarde de euro, din care cele pentru politica de coeziune reprezinta circa 21 miliarde de euro, iar cele pentru agricultura, pescuit si plati directe in agricultura reprezinta peste 18 miliarde de euro (sume exprimate in preturi curente 2012). Sursa: Ministerul Fondurilor Europene2014-2020: A doua versiune a Acordului de Parteneriat a fost lansata in dezbatere publica! Ianuarie mort - Romania a cerut 32 de milioane de euro si nu a primit nimic de la Comisia Europeana, din fondurile structurale si de coeziune Ponta: Sportul trebuie sa fie prioritate inclusa in proiectul Acordului de Parteneriat pentru perioada 2014 - 2020/Fonduri Structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=14530
Conferinta Internationala de protectie a mediului - Clean World Conference 2014 Cea mai mare miscare de implicare socialasi de protectie a mediului din lume, Let's Do It! a organizat intre 6 9 Februarie la Pristina, in Kosovo, Clean World Conference 2014. Au participat 120 de reprezentanti din 40 de tari, Romania fiind reprezentata de Radu Rusu, presedinte EcoStuff Romania (Timisoara) si Luciana Petroiu, Consultant Let's do it, Romania! (Bucuresti).
Unul dintre punctele importante ale conferintei din acest an s-a referit la conceperea unui plan de actiune prin care sa se reuseasca implicarea pana in 2018 a 350 de milioane de voluntari in intreaga lume. Cu alte cuvinte Clean World Conference 2014 este despre
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cum sa atragem masa critica in fiecare tara (5% din populatie) si cum sa schimbam modul de gandire al oamenilor vis-a-vis de problema poluarii si a deseurilor. Clean World Conference a fost organizata pentru prima data in afara granitelor tarii initiatoare, Estonia. Echipe din toata lumea se aduna in fiecare an la aceasta conferinta pentru a face schimb de experienta, pentru a-si prezenta actiunile de succes, pentru a gasi noi motivatii si pentru a asculta si invata de la inovatorii in domeniul civic si de protectie a mediului. Prin intermediul actiunilor comune World Cleanup 2012 si World Cleanup 2013, constand in actiuni individuale de ecologizare organizate de membrii retelei peste tot in lume, numarul de voluntari a crescut de la 50.000 de oameni, in Estonia la noua milioane de voluntari in intreaga lume. Astfel miscarea Let's Do It! a ajuns in doar cinci ani de la o actiune singulara la o retea globala cu peste 110 de tari implicate. /Actualitatea, http://www.ziarulactualitatea.ro/eveniment/conferinta-internationala-de-protectie-a-mediului-%e2%80%93-clean-world-conference-2014/
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAPrefectul de Neamț face lobby pentru lucrări de 23 de milioane de euroPrefectul George Lazăr predă ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură documente pentru finanțarea proiectelor care au ca scop apărarea în caz de inundații sau secetă. Lucrările din zona sursei de alimentare cu apă a Romanului sunt apreciate la 15.786.000 de lei. Apărarea împotriva inundațiilor a localității Recea, din comuna Ion Creangă este o lucrare estimată la 13.891.000 de lei. Realizarea digurilor de la Tămăşeni şi Gâdinți va costa 31.850.000 de lei. Lucrările de amenajare a albiei Siretului la Ion Creangă sunt estimate la 5.000.000 de lei. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Neamț a adoptat, marți, şase hotărâri de mare importanță pentru județ, dar, mai ales, pentru cetățenii din zona Romanului. Hotărârile aprobate marți vor ajunge la ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, care a promis că va găsi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
finanțare pentru investițiile al căror rol este acela de a proteja populația împotriva inundațiilor sau a altor fenomene. Soluţie de importanţă istorică pentru romașcaniCel mai important proiect pentru romaşcani este cel care vizează zona stației de captare a apei de la Pildeşti – Simioneşti. Stația de captare se află pe malul stâng al Moldovei, dar nivelul apei a scăzut în ultimii ani şi, acum, mai puțin de 50 de puțuri sunt funcționale, din cele 96 existente. Din acest motiv, în zilele secetoase, apa potabilă a fost furnizată la robinet romaşcanilor după program, din cauza presiunii scăzute. Problemele la pânza freatică din zona puțurilor de captare de la Pildeşti au la bază excavări făcute fără responsabilitate. Ministerul Mediului a fost informat în anul 1996 despre această problemă şi a demarat, atunci, un program de investiții pentru refacerea zonei, dar lucrările realizate au rezolvat doar jumătate din problemă. Conform reprezentanților Administrației Naționale Apele Române, lucrările s-au oprit din lipsă de fonduri, din valoarea totală de peste 39.000.000 lei executându-se până acum lucrări în valoare de 24.085.534 lei. Proiectul constă în aducerea albiei minore a râului Moldova spre malul stâng al albiei majore, la aproximativ 100 metri distanță de frontul puțurilor, precum şi ridicarea şi stabilizarea liniei care uneşte punctele cele mai adânci ale albiei râului. Marți, CJSU Neamț a decis că Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț va efectua demersurile necesare către Administrația Bazinală de Apă Siret, respectiv Administrația Națională Apele Române, în vederea alocării resurselor financiare pentru finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiții “Refacerea amenajării râului Moldova în zona sursei de alimentare cu apă a oraşului Roman (frontul Pildeşti – Simioneşti)”. “Pentru finalizarea lucrărilor de la Pildeşti – Simioneşti mai este nevoie de 15.786.000 de lei. Sunt lucrări de mare amploare, care trebuie să reziste şi la viituri, dar să fie eficiente şi atunci când nivelul apei este foarte scăzut”, a afirmat inginerul Ioan Păvăleanu, directorul SGA Neamț. Alte lucrări care au nevoie de finanțare sunt amenajarea albiei râului Cracău, care este o lucrare de 33.248.000 de lei, şi lucrările de apărare împotriva inundațiilor a localității Recea, din comuna Ion Creangă. Pentru această investiție este nevoie de 13.891.000 de lei. Pentru continuarea lucrărilor la digul de la Gâdinți mai sunt necesari 7.396.000 de lei, bani cu care să se realizeze cei 3.030 de metri de dig de pe
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
malul stâng al Siretului. Digul va preveni producerea unor inundații precum cele din 1991, 2008 sau 2010. Continuarea lucrărilor la digul de pe râul Siret de la Adjudeni – Tămăşeni înseamnă un efort bugetar de 23.789.000 de lei. La acest dig, Apele Române au terminat doar prima etapă din lucrare, iar lipsa de fonduri a dus la oprirea temporară a lucrărilor. Un alt proiect care, în viziunea autorităților județene, e foarte important, este amenajarea albiei râului Siret în localitatea Ion Creangă. Aici nu este vorba de o investiție începută, ci doar de o notă de fundamentare pe baza căreia vor trebui realizate studii şi proiecte tehnice. Investiția a fost estimată la 5.000.000 de lei, dar o valoare corectă va fi cunoscută după realizarea studiilor de specialitate. Aceste proiecte discutate în şedința CJSU de marți, 11 februarie, au fost şi vor fi susținute în fața ministrului Lucia Varga de către prefectul George Lazăr. “Hotărârile aprobate şi alte documente vor fi trimise doamnei ministru. Am discutat cu dumneaei şi mi-a promis că va introduce bani în buget pentru aceste investiții, toate cele şase investiții însemnând lucrări de 23 de milioane de euro. Am insistat în mod special pentru a fi prinse la finanțare proiectele de la Roman – stația de captare -, Ion Creangă şi Tămăşeni. Din punct de vedere administrativ, instituțiile din județ care au atribuții în acest sens au realizat tot ce a fost nevoie. Însă eu voi continua să fac lobby pe lângă doamna ministru pentru finanțarea acestor obiective”, a declarat prefectul George Lazăr, care este şi preşedintele CJSU Neamț. După ce Ministerul Mediului va aproba bugetele fiecărui domeniu de acțiune în parte, banii aferenți unui obiectiv se vor transfera către Administrația Națională Apele Române, fiind precizată cu exactitate destinația sumelor. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/57476/prefectul-de-neamt-face-lobby-pentru-lucrari-de-23-de-milioane-de-euro/
Neamțul cere, rămâne de văzut ce bani va da Ministrul Varga / Solutii pentru nenorocirile de la inundatiiȘase mari investiții pe cursuri de apă din județul Neamț au nevoie urgentă de finanțare sau de cotinuarea finanțării pentru ca mii de nemțeni să nu mai devină sinistrați la inundații. Aceasta a fost concluzia care a fost trasă după şedința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență de ieri condusă de prefectul George Lazăr. Numai trecerea în revistă a acestor obiective de investiții dă notă despre dimensiunea financiară a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
costurilor lucrărilor care trebuie realizate sau continuate şi rămâne de văzut ce final va avea demersul de ieri al CJSU care, pe fiecare obiectiv în parte, a votat câte o rezoluție prin care conducerea Apelor Române Neamț urmează să facă demersuri pe cale ierarhică, solicitări care să ajungă în mapa Luciei Varga, Ministrul Delegat pentru Ape şi Păduri. Două dintre lucrările necesare sunt în comuna Ion Creangă: „Pentru apărarea împotriva inundațiilor a localității Recea din comuna Ion Creangă”, respectiv „Amenajarea albiei râului Siret în localitatea Ion Creanga,comuna Ion Creanga, județul Neamț”. Alte câteva sunt tot în zona de est a județului: ”Finalizarea lucrărilor din etapa a II-a la obiectivul de investiții Amenajarea albiilor râului Siret şi Moldova la Roman, județul Neamț”, „Refacerea amenajării râului Moldova în zona sursei de alimentare cu apă a oraşului Roman (frontul Pildeşti – Simioneşti), județul Neamț, „Refacere dig râu Siret la Adjudeni – Tămăşeni, județul Neamț, Etapa a II-a”. La concurență cu cele două râuri mari cunoscute pentru dezastrele provocate, în Neamț, în ultimii ani, se află şi un pârâu, din județ, Cracăul. Astfel că finalizarea obiectivului de investiții „Amenajarea râului Cracău la Slobozia, județul Neamț” a fost şi el dezbătut de ordinea de zi. Și e un subiect cu atât mai interesant cu cât, dincolo de detalii tehnice (pârâul şerpuieşte practice prin anexa Slobozia din oraşul Roznov; în urmă cu ceva ani au fost afectate ¾ din cele 1200 de locuințe în urm unor inundații), proiectul în sine dovedeşte felul păgubos în care instituțiile statului investesc bani (atunci când o fac). Respectivul proiect (beneficiar Apele Române) a fost aprobat de prin 2008, valoarea lucrărilor (de realizarea a unui canal de fugă în care să ajungă surplusul de apă) fiind de circa 10 milioane euro. Proiectul a demarat, a trecut şi peste etapa de preluare a terenurilor de la proprietari, au avansat şi lucrările din care s-au efectuat peste 80 % şi… a fost stopat din lipsă de finanțare. Tipic românesc, adică s-au investit peste 8 milioane de euro şi lucrarea nu e terminată deşi ar trebui mai puțin de 2 milioane de euro. Autoritățile județene arată – pe bună dreptate! – cu degetul spre Bucureşti, beneficiarul lucrării fiind Apele Române. Pe la Ministerul Apelor, pe la Departamentul Ape şi Păduri şi în fruntea regiei Apele Române s-au perindat diverşi şefi şi politicieni cărora numai la Slobozia şi la Cracău nu le-a stat mintea. Ba, vorba unor politicieni nemțeni, fiind vorba, în general, de şefi de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
prin Ardeal, în ultimii ani, în timp ce investiția de pe Cracău stagna (la fel şi altele din Neamț), s-au pompat bani serioşi în noi investiții. Unde altundeva decât în Ardeal!…Ministrul Lucia Varga a fost în Neamț, în urmă cu două săptămâni, la o dezbatere având ca suviect noul Cod Silvic. Profitând de oportunitate, autoritățile nemțene şi parlamentarii prezenți la discuție au invitat-o pe şefa apelor şi pădurilor din România să vadă o parte din aceste problem care țin de posibila generare a unor efecte negative la inundații. Ministrul a fost la Ion Creangă şi la alte două obiective, a văzut, a promis că va încerca să asigure finanțări. Dar a cerut o evidență la zi a acestor investiții. Ei bine, în fond asta a făcut ieri CJSU – a pus pe hârtie obligația celor de la Apele Române Neamț de a trimite şefei lor situația exactă cu aceste proiecte. Rămâne de văzut dacă liberal Lucia Varga chiar va mişca din loc aceste blocaje care reprezintă un risc pentru mii şi mii de nemțeni sau dacă centralizarea şi sarcinile de ieri nu rămân nişte hârtii fără valoare trimise de nemțeni şi aşezate, la Bucureşti, pe vreun raft prăfuit. /Ziarul Ceahlăul (Neamț), http://ziarulceahlaul.ro/neamtul-cere-ramane-de-vazut-ce-bani-va-da-ministrul-varga-solutii-pentru-nenorocirile-de-la-inundatii/
7.000 de lei amendă pentru poluarea cu amoniac Poluarea cu amoniac provocată de repornirea instalației de uree s-a lăsat cu o amendă de 7.000 de lei aplicată firmei Ga-Pro-Co Chemicals Săvineşti de Comisariatul Județean Neamț al Gărzii de Mediu. Duminică, în zona adiacentă combinatului de îngrăşăminte chimice s-a înregistrat o depăşire a concentrației maxime admisibile de amoniac în atmosferă, fapt confirmat de măsurătorile efectuate de Agenția pentru Protecția Mediului Neamț. Depăşirile au fost constatate atât prin aşa-numitele măsurători momentane (403,21 micrograme/mc, față de concentrația maximă admisibilă - 300 micrograme/mc), cât şi prin măsurătorile standard realizate pe tot parcursul zilei de duminică. Bule-tinul de analiză a calității aerului întocmit de Agenția pentru Protecția Mediului a relevat depăşiri de peste trei ori a concentrației de amoniac în zona Peco Săvineşti (0,36 miligrame pe metru cub, față de 0,1 miligrame pe metru cub concentrație maximă admisibilă), respectiv de peste două ori în zona Școlii Dumbrava Vale (0,21 miligrame pe metru cub). La începutul anului trecut, Ga-Pro-Co Chemicals a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
fost protagonista unui incident de mediu asemănător, doar că mult mai grav. Atunci, concentrația maximă admisibilă de amoniac în atmosferă, în Săvineşti, a fost depăşită de 14 ori! (4.245,96 micrograme/mc). Atunci, Ga-Pro-Co Chemicals a fost amendată cu 100.000 de lei de Garda de Mediu. O amendă de 40.000 de lei a fost aplicată şi de Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț, pentru faptul că limita din avizul de mediu a elementului ion amoniu NH4 deversat în canalul UHE Bistrița era depăşită de peste 6 ori.Începând cu anul 2009, Ga-Pro-Co Chemicals a fost amendată în repetate rânduri pentru că a scăpat de sub control echipamentele şi a poluat mediul. În 2010, apa din canalul de aducțiune al râului Bistrița (UHE Bistrița) a fost poluată, timp de trei zile, „episodic“ (20 - 23 februarie), cu ion amoniu NH4. Tot „episodic“, aerul a fost poluat cu amoniac. Atunci firma a primit amenzi în valoare totală de 85.000 de lei. Pe 9 martie 2009, Ga-Pro-Co Chemicals a fost protagonista unui incident similar. Faptul că atunci firma poluatoare a anunțat imediat incidentul la SGA Neamț şi că a luat măsuri pentru stoparea fenomenului s-a constituit în circumstanțe atenuante, comisarii de mediu aplicând atunci doar un avertisment contravențional. /Realitatea Media (Neamț), http://realitateamedia.ro/administratie/15535-7000-de-lei-amend-pentru-poluarea-cu-ammoniac.html
Amendă de 7.000 lei la Ga Pro Co Chemicals*Poluarea de duminică s-a datorat unor “probleme tehnice” rămase necunoscute şi pentru conducerea combinatului*Garda de Mediu a dispus un raport al cauzelor cât mai repedeControlul derulat luni la combinatul de îngrăşăminte Ga Pro Co Chemicals din Săvineşti s-a finalizat cu o amendă de 7.000 de lei aplicată de Garda de Mediu Neamț pe seama celor constatate şi a determinărilor făcute de Agenția de Protecția Mediului Neamț. “Societatea a fost sancționată cu amendă de 7.000 lei pentru afectarea calității aerului prin depăşirea concentrației maxime admise la indicatorul amoniac” a spus Iftimie Petrariu, şeful Gărzii de Mediu Neamț. O comisie din mai mulți specialişti de la Mediu, Ape şi de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Neamț a efectuat luni un control amplu la combinat după ce duminică şi luni a fost reclamată persistența unui miros
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
înțepător de către mai mulți cetățeni din Dumbrava Roşie şi Piatra Neamț. Măsurătorile efectuate în perioada 7 – 9 februarie în zonele în care au fost reclamații au confirmat depăşiri de până 30% a concentrației de amoniac în aer peste limita admisă, mai spune comisarul şef Iftimie Petrariu, iar în punctele de monitorizare permanentă s-au înregistrat depăşiri de 3 ori față de limita maximă admisă, valoarea cea mai ridicată înregistrându-se la granița dintre Săvineşti şi Dumbrava Roşie, în apropierea drumului național 15, după cum a subliniat şeful GNM Neamț. Întrucât la data controlului nu au mai fost constatate alte efecte ale poluării de dumninică, membrii echipei de control au impus conducerii Ga Pro Co Chemicals să facă o analiză a cauzelor care au dus la accidentul din 9 februarie. “În intervalul 7 februarie schimbul III şi 9 februarie inclusive în instalațiile de ammoniac şi uree au existat o serie de disfuncționalități şi probleme tehnice care puteau duce inclusive la degajări semnificative de amoniac în atmosferă, cu influențe asupra calității aerului din zona protejată. Reprezentanții societății nu au putut oferi, deocamdată, o explicație clară a cauzelor acestor depăşiri, urmând să analizeze şi să ne remită un punct de vedere official către toate cele trei instituții care au derulat controlul. De asemenea, le-am impus respectarea cu cea mai mare strictețe a prevederilor din autorizația integrată de mediu legat de monitorizarea emisiilor şi imisiilor”, a mai adăugat comisarul şef Iftimie Petrariu.RecidivăUltimul incident de acelaşi gen a avut loc în ianuarie 2013, când combinatul a poluat râul Bistrița şi aerul cu amoniac şi cu ioni de amoniu. Incidentul a avut loc pe 2 ianuarie, când concentrația de ammoniac în aer, în Săvineşti, era de 14 ori mai mare decât maximul admis. Garda de Mediu a amendat atunci societatea cu 100.000 lei, însă poluarea a continuat, a doua zi, cu o scăpare de ioni de amoniu în apele Bistriței. Determinările făcute de specialiştii de la Laboratorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț au depistat depăşiri de 6,75 ori peste limita maximă. Pentru această poluare combinatul a mai primit o amendă de 40.000 de lei, plus alte 5.000 lei amendă pentru neasigurarea identificării, monitorizării şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase şi pentru lipsa unor măsuri de protecție împotriva efectelor negative ale acestora. Accidentul de acum un an s-a produs la instalația de uree granulată, în urma
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
cedării unei garnituri la capacul coloanei de sinteză la linia 2. Societatea ar fi trebuit să anunțe imediat autoritățile despre incident , însă eforturile s-au concentrate spre izolarea liniei şi demararea intervențiilor tehnologice de înlocuire a garniturii, astfel producându-se scăpările de ammoniac şi ioni de amoniu. /Ziarul Ceahlaul (Neamț), http://ziarulceahlaul.ro/amenda-de-7-000-lei-la-ga-pro-co-chemicals/
Sinescu a anunţat că podurile de gheaţă de pe râurile Bistriţa şi Dorna nu prezintă riscuriPrefectul județului Suceava, Florin Sinescu, a anunțat în cursul zilei de ieri că podurile de gheață de pe râurile Bistrița şi Dorna nu prezintă riscuri. Sinescu a făcut aceste precizări după ce a survolat cu un elicopter cursurile celor două râuri. Elicopterul a fost solicitat de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Suceava şi a fost trimis de la Unitatea Specială de Aviație Iaşi. Florin Sinescu a explicat că monitorizarea din aer a bazinelor râurilor Dorna şi Bistrița s-a făcut pentru identificarea măsurilor necesare prevenirii unor situații de urgență ce ar putea fi provocate de acumulările de gheață şi de creşterea debitelor. La finalul zborului, prefectul județului Suceava a declarat că au fost identificate trei zone cu acumulări de gheață, pe râul Bistrița în localitățile Dorna Arini şi Argestru, iar pe râul Dorna în zona localității Roşu.„Această acțiune a condus la crearea unei imagini de ansamblu privind pericolul de inundații pe cele două râuri. Astfel apreciem în acest moment că nu este necesară o intervenție a echipei pirotehnice, iar în situația în care va fi necesară, aceasta se va face în colaborare cu Comitetul pentru Situații de Urgență al județului Neamț, pentru a nu crea creşteri de debite semnificative în aval de aglomerările de ghețuri de pe raza județului Suceava. In continuare, cele trei zone identificate vor fi monitorizate de la sol, iar în raport cu starea vremii şi evoluția din teren se are în vedere posibilitatea reluării monitorizării aeriene”, a spus Florin Sinescu. El a adăugat că în ceea ce priveşte cantitățile de zăpadă de pe versanți, atât timp cât temperaturile nu cresc semnificativ sau nu mai apar precipitații, nu există riscul ca acestea să influențeze semnificativ debitele celor două râuri. /Monitorul de Suceava
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme de mediuAccident de munca la Amurco: trei muncitori au fost raniti Evenimentul s-a produs marti dimineata, in jurul orei 10.00, la Combinatul Amurco. Trei muncitori au fost raniti in timp ce incercau sa remedieze o defectiune aparuta la instalatia de amoniac. Una dintre componente a cedat si ei au fost improscati cu amoniac. Imediat dupa producerea accidentului, la fata locului au ajuns echipaje de la Ambulanta, Pompieri, dar si de la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau.“Chiar daca, din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu decesul vreunei victime, fiind vorba despre un accident colectiv de munca, noi trebuie sa preluam cercetarea lui imediat ce ne-a fost anuntat, ne-a declarat Dan Buftea, purtatorul de cuvânt al ITM Bacau. Inspectorul nostru pe probleme de sanatate si securitate in munca urmeaza sa stabileasca circumstantele in care s-a produs accidentul si eventualii vinovati.Daca se va dovedi ca nu au fost respectate normele de sanatate si securitate in munca, vinovatii vor fi sanctionati contraventional.” Din primele cercetari intreprinse, inspectorul ITM Bacau a constatat ca incidentul a aparut pe fondul unei defectiuni la o pompa de pe traseul instalatiei de amoniac. Pentru a rezolva problema, cei trei, care sunt angajati ca lacatusi mecanici, trebuiau mai intâi sa inchida ventilul din zona afectata. Dar in momentul in care au intervenit in acest sens, tija de la ventil a cedat iar cei trei au fost improscati cu amoniac.Ambulantele au transportat ranitii La unul dintre ei, jetul de amoniac a ajuns pe fata, astfel ca el este in stare mai grava. “De la noi a intervenit un echipaj SMURD care a preluat unul dintre raniti, iar echipajele de la Serviciul de Ambulanta Judetean alti doi. Este vorba despre o intoxicatie minima cu amoniac. Pacientul preluat de echipajul nostru prezenta arsuri de gradul I si II la nivelul fetei, produse prin arsura chimica cu amoniac, insa nu au fost afectate caile respiratorii. A fost transportat la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau pentru ingrijiri medicale”, a declarat lt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau.La sediul Amurco au ajuns, imediat dupa accident, alte trei autospeciale de munca operativa ale pompierilor, precum si o autospeciala dotata cu echipament special de interventie in caz de accidente chimice. Raniti au ramas in spital, starea lor fiind stabila. Acesta este primul accident de munca colectiv inregistrat in judetul Bacau dupa
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
multi ani. In urma verificarilor efectuate de specialistii de la Garda de Mediu s-a stabilit ca nu a fost vorba si de un incident de mediu.„La unitatea noastra au fost adusi trei pacienti, de 18, 51 si 43 de ani, care au suferit un accident de munca. Prezentau arsuri la nivelul fetei si antebratului drept, de gradul I si II, faringita acuta edematoasa in urma inhalarii amoniacului si conjunctivita chimica. Starea lor este stabila si vor ramâne sub supraveghere medicala” asist. Geanina Pricopi, director de ingrijiri la Spitalul Judetean Bacau. /Deșteptarea (Bacău), http://www.desteptarea.ro/accident-de-munca-la-amurco-trei-muncitori-au-fost-raniti/#sthash.RmFDiSrt.dpuf
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABACamelia Bărbutu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu – inteventie telefonică Radio Oltenia Craiova – Pulsul zilei – 12 februarie 2014 - situația hidrologică Formaţiunile de gheaţă se restrâng. Debitele râurilor, sub cotele de apărare Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Administraţia Naţională ”Apele Române”, se aşteaptă la creşteri de debite pe râuri ca urmare a efectului combinat al precipitaţiilor prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării. În prezent, nu sunt riscuri de inundaţii. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor (cu excepţia râurilor Vişeu, Iza Tur, Crasna, Barcău, Crişuri şi cele din Banat) vor fi în diminuare şi restrângere. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub COTELE DE ATENŢIE.ABA JIUÎn bazinul hidrografic Jiu, formaţiunile de gheaţă existente pe râuri au fost în diminuare, restrângere, până la eliminare mai ales pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi mijlociu. Potrivit Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, se menţine podul de gheaţă şi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
gheaţă la mal doar în bazinul inferior la următoarele staţii hidrometrice: pod de gheaţă: acumularea Fântânele (DJ), gheaţă la mal: s. h. Breasta (DJ). Pe fondul temperaturilor, în acest moment, este asigurată scurgerea apei prin masa gheţii, fără probleme asupra cursului de apă. Acest proces lent de restrângere a gheţurilor va continua pe fondul temperaturilor pozitive pe timpul zilei şi a temperaturilor negative pe timpul nopţii. Debitele şi nivelurile pe râul Jiu, au fost staţionare şi uşor variabile cu tendinţa de scădere în bazinul superior şi în creştere în restul bazinului, cu precădere în sectorul inferior, datorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitaţiilor înregistrate, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării din amonte, situându-se sub COTELE DE APĂRARE. Debitele şi nivelurile pe afluenţi şi râurile interioare au fost în general staţionare şi în scădere pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi în creştere pe cele situate în bazinul mijlociu şi inferior al râului Jiu, datorită cedării apei din stratul de zăpadă, precipitaţiilor înregistrate, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării, situându-se sub COTELE DE APĂRARE.La această oră, volumele de apă necesare alimentării cu apă a populaţiei din ţară sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind în jur de 3 miliarde metri cubi. Specialiştii Apelor Române, de la nivel central şi local, acţionează conform programelor de exploatare pe timp friguros şi a fost asigurat accesul la toate barajele şi prizele de apă de la nivelul subunităţilor ANAR. În funcţie de evoluţia situaţiei, vom reveni cu informaţii suplimentare. /Ediție Specială, http://www.editie.ro/articole/actualitate/formatiunile-de-gheata-se-restrang-debitele-raurilor-sub-cotele-de-aparare.html#sthash.u2Y3ZQ0S.dpuf
Alertă de inundaţiiConducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj supraveghează debitele râurilor din judeţ în vederea reducerii riscurilor de inundaţii. Topirea zăpezii din ultimele zile a generat o creştere a debitelor pe principalele râuri din judeţ, fiind instituit cod de atenţie pe întreg teritoriul judeţului Gorj. De asemenea, au fost transmise adrese către toate cele 70 de primării din judeţ pentru a fi luate măsurile preventive, astfel încât să nu se ajungă la situaţii de urgenţă. „Deocamdată nu avem probleme, zăpada se topeşte uşor şi nu au fost provocate inundaţii. Personalul nostru de serviciu în teren ne
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
transmite situaţia exactă. Am trimis şi adrese către primării să ia măsurile necesare pentru a evita producerea de inundaţii. Trebuie să îndepărteze materialul lemnos, obiectele şi resturile vegetale din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă, care pot crea baraje naturale sau pot pune în pericol integritatea podurilor şi podeţelor, curăţarea rigolelor, a şanţurilor de scurgere, a albiilor cursurilor de apă, a bălţilor şi malurilor acestora de pe raza localităţilor, interzicerea depozitării în albiile minore, pe malul cursurilor de apă şi în văile nepermanente a gunoaielor şi a resturilor menajere, dar şi verificarea stocurilor de apărare şi a utilajelor pentru intervenţii. În general, cursurile mari de apă sunt supravegheate şi nu sunt probleme, dar inundaţiile vin de pe torenţi. Având şi experienţa anilor trecuţi, acordăm o atenţie sporită pe acest segment în vederea asigurării capacităţii de transport a debitelor formate pe versanţi“, a precizat Doina Isar, director în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj. Perioada în care de regulă se produc inundaţii în judeţul Gorj este martie - aprilie. /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Actualitate/2014-02-12/Alerta+de+inundatii#Scene_1
Râurile, atent supravegheate pentru a nu exista inundațiiReprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj supraveghează debitele râurilor din judeţ şi sunt pregătiţi să acţioneze pentru prevenirea sau reducerea riscului unor eventuale inundaţii generate de topirea zăpezilor de pe raza judeţului.Zăpada căzută luna aceasta şi luna trecută în Gorj ar putea crea probleme în momentul topirii. Reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj supraveghează debitele râurilor din judeţ. Potrivit inginerului şef din cadrul SGA Gorj, Doina Isar, până în prezent nu au fost întâmpinate probleme privind producerea de inundaţii, instituţia fiind totuşi pe cod de atenţie pe toate râurile din judeţ, fiind deja trimise şi adrese către toate administraţiile locale pentru luarea măsurilor ce se impun pentru prevenirea unor astfel de situaţii. „Deocamdată, nu avem probleme, zăpada se topeşte uşor şi nu au fost provocate inundaţii. Personalul nostru de serviciu. Am trimis şi adrese către primării să ia măsurile necesare pentru a evita producerea de inundaţii. Trebuie să îndepărteze materialul lemnos, obiectele şi resturile vegetale din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă, care pot crea baraje naturale sau pot pune în pericol integritatea podurilor şi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
podeţelor, curăţirea rigolelor, a şanţurilor de scurgere, a albiilor cursurilor de apă, a bălţilor şi malurilor acestora de pe raza localităţilor, interzicerea depozitării în albiile minore, pe malul cursurilor de apă şi în văile nepermanente a gunoaielor şi a resturilor menajere, dar şi verificarea stocurilor de apărare şi a utilajelor pentru intervenţii. În general, cursurile mari de apă sunt supravegheate şi nu sunt probleme, dar inundaţiile vin de pe torenţi. Având şi experienţa anilor trecuţi, acordăm o atenţie sporită pe acest segment în vederea asigurării capacităţii de transport a debitelor formate pe versanţi”, a spus Doina Isar. /Domino in Gorj, http://www.gorj-domino.ro/raurile-atent-supravegheate-pentru-a-nu-exista-inundatii/
Formaţiunile de gheaţă se restrângPotrivit Cameliei Bărbuţu, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu, în bazinul hidrografic Jiu, formaţiunile de gheaţă existente pe râuri au fost în diminuare, restrângere, până la eliminare, mai ales pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi mijlociu. Pe fondul temperaturilor pozitive, în acest moment, este asigurată scurgerea apei prin masa gheţii, fără probleme asupra cursului de apă. Conform buletinelor hidrologice emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, precum şi a rapoartelor zilnice de monitorizare generate prin dispeceratele Administraţiei Naţionale “Apele Române”, în aceste zile, debitele vor fi în creştere datorită efectului combinat al precipitaţiilor prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării din amonte. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor vor fi în diminuare şi restrângere. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub COTELE DE ATENŢIE. Debitele şi nivelurile pe râul Jiu au fost staţionare şi uşor variabile cu tendinţă de scădere în bazinul superior şi în creştere în restul bazinului, cu precădere în sectorul inferior, datorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitaţiilor înregistrate, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării din amonte, situându-se sub COTELE DE APĂRARE. /Gorjeanul, http://www.gorjeanul.ro/investigatii/formatiunile-de-gheata-se-restrang#.UvsR6dr8LIU
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Desi necesitã reparatii urgente, barajul de la Valea de Pesti a primit aviz de functionare pentru încã patru aniBarajul de la Valea de Pesti a primit avizul de functionare pentru încã patru ani. Din 1973, de când a fost dat în folosintã, barajul nu a fost golit niciodatã, desi de câtiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. La finele anului 2013, barajul a fost inspectat de o comisie care a dat un aviz de functionare favorabil, însã cu anumite conditii. ”Noutate ar fi cã în toamna anului 2013 a venit o comisie de la Bucuresti si ne-a reînnoit avizul functionare în sigurantã pentru încã patru ani. Ne-au pus unele conditii de functionare si ca atare prima conditie este… … mai departe. /Cronica Văii Jiului, http://cronicavj.ro/wp/?p=23706
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Formaţiunile de gheaţă de pe râuri se restrangConform buletinelor hidrologice emise de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, precum şi a rapoartelor zilnice de monitorizare generate prin dispeceratele Administrației Naționale ”Apele Române”, debitele vor fi în creştere datorită efectului combinat al precipitaţiilor prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor (cu excepţia râurilor Vişeu, Iza Tur, Crasna, Barcău, Crişuri şi cele din Banat) vor fi în diminuare şi restrângere. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub COTELE DE ATENŢIE.În bazinul hidrografic Jiu, formațiunile de gheață existente pe râuri (gheață la mal, pod de gheață cu ochiuri, pod de gheață) au fost în diminuare, restrângere, până la eliminare mai ales pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi mijlociu. Se menține podul de gheață şi gheață la mal doar în bazinul inferior la următoarele stații hidrometrice: pod de gheață: acumularea Fântanele şi gheață la mal: s. h. Breasta (DJ).Pe fondul temperaturilor, în acest moment, este asigurată scurgerea apei prin masa gheții, fără problem asupra cursului de apă. Acest proces lent de restrângere a ghețurilor va continua pe fondul temperaturilor pozitive pe timpul zilei şi a temperaturilor negative pe timpul nopții. Debitele şi nivelurile pe râul Jiu, au fost staționare şi uşor variabile cu tendința de scădere în bazinul superior şi în creştere în restul bazinului, cu precădere în sectorul inferior, datorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării din amonte, situându-se sub COTELE DE APĂRARE. Debitele şi nivelurile pe afluenți şi râurile interioare au fost în general staționare şi în scădere pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi în creştere pe cele situate în bazinul mijlociu şi inferior al râului Jiu, datorită cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării, situându-se sub COTELE DE APĂRARE."La această oră, volumele de apă necesare alimentării cu apă a populației din țară sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind în jur de 3 miliarde metri cubi. Specialiştii Apelor Române, de la nivel central şi local, acționează conform programelor
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
de exploatare pe timp friguros şi a fost asigurat accesul la toate barajele şi prizele de apă de la nivelul subunităților ANAR" precizează un comunicat de presă al ABA Jiu. /Lupa, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=21936&titlu=Formaţiunile--de-gheaţă-de-pe-râuri-se-restrang
ABA Jiu: Formaţiunile de gheaţă se restrângConform buletinelor hidrologice emise de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, precum şi a rapoartelor zilnice de monitorizare generate prin dispeceratele Administrației Naționale ”Apele Române”, debitele vor fi în creştere datorită efectului combinat al precipitaţiilor prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor (cu excepţia râurilor Vişeu, Iza Tur, Crasna, Barcău, Crişuri şi cele din Banat) vor fi în diminuare şi restrângere. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub COTELE DE ATENŢIE. În bazinul hidrografic Jiu, formațiunile de gheață existente pe râuri (gheață la mal, pod de gheață cu ochiuri, pod de gheață) au fost în diminuare, restrângere, până la eliminare mai ales pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi mijlociu. Se menține podul de gheață şi gheață la mal doar în bazinul inferior la următoarele stații hidrometrice:- pod de gheață: acumularea Fântanele (DJ)- gheață la mal: s. h. Breasta (DJ).Pe fondul temperaturilor, în acest moment, este asigurată scurgerea apei prin masa gheții, fără problem asupra cursului de apă. Acest proces lent de restrângere a ghețurilor va continua pe fondul temperaturilor pozitive pe timpul zilei şi a temperaturilor negative pe timpul nopții. Debitele şi nivelurile pe râul Jiu, au fost staționare şi uşor variabile cu tendința de scădere în bazinul superior şi în creştere în restul bazinului, cu precădere în sectorul inferior, datorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării din amonte, situându-se sub COTELE DE APĂRARE.Debitele şi nivelurile pe afluenți şi râurile interioare au fost în general staționare şi în scădere pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi în creştere pe cele situate în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
bazinul mijlociu şi inferior al râului Jiu, datorită cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării, situându-se sub COTELE DE APĂRARE. La această oră, volumele de apă necesare alimentării cu apă a populației din țară sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind în jur de 3 miliarde metri cubi. Specialiştii Apelor Române, de la nivel central şi local, acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros şi a fost asigurat accesul la toate barajele şi prizele de apă de la nivelul subunităților ANAR. În funcție de evoluția situației, vom reveni cu informații suplimentare. /Ponturi despre, http://www.ponturidespre.ro/actualitate/aba-jiu-formatiunile-de-gheata-se-restrang/
ABA Jiu: FORMAȚIUNILE DE GHEAȚĂ SE RESTRANGConform buletinelor hidrologice emise de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, precum şi a rapoartelor zilnice de monitorizare generate prin dispeceratele Administrației Naționale ”Apele Române”, debitele vor fi în creştere datorită efectului combinat al precipitaţiilor prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor (cu excepţia râurilor Vişeu, Iza Tur, Crasna, Barcău, Crişuri şi cele din Banat) vor fi în diminuare şi restrângere. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub COTELE DE ATENŢIE.În bazinul hidrografic Jiu, formațiunile de gheață existente pe râuri (gheață la mal, pod de gheață cu ochiuri, pod de gheață) au fost în diminuare, restrângere, până la eliminare mai ales pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi mijlociu. Se menține podul de gheață şi gheață la mal doar în bazinul inferior la următoarele stații hidrometrice:- pod de gheață: acumularea Fântanele (DJ)- gheață la mal: s. h. Breasta (DJ). Pe fondul temperaturilor, în acest moment, este asigurată scurgerea apei prin masa gheții, fără problem asupra cursului de apă. Acest proces lent de restrângere a ghețurilor va continua pe fondul temperaturilor pozitive pe timpul zilei şi a temperaturilor negative pe timpul nopții. Debitele şi nivelurile pe râul Jiu,au fost
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
staționare şi uşor variabile cu tendința de scădere în bazinul superior şi în creştere în restul bazinului, cu precădere în sectorul inferior, datorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării din amonte, situându-se sub COTELE DE APĂRARE. Debitele şi nivelurile pe afluenți şi râurile interioare au fost în general staționare şi în scădere pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi în creştere pe cele situate în bazinul mijlociu şi inferior al râului Jiu, datorită cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării, situându-se sub COTELE DE APĂRARE. La această oră, volumele de apă necesare alimentării cu apă a populației din țară sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind în jur de 3 miliarde metri cubi. Specialiştii Apelor Române, de la nivel central şi local, acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros şi a fost asigurat accesul la toate barajele şi prizele de apă de la nivelul subunităților ANAR. /Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-formatiunile-de-gheata-se-restrang/
Debite mai mari, din cauza topirii formaţiunilor de gheaţăDebitele vor fi în creştere din cauza efectului combinat al precipitaţiilor prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării conform buletinelor hidrologice emise de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, precum şi a rapoartelor zilnice de monitorizare generate prin dispeceratele Administrației Naționale ”Apele Române”. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor (cu excepţia râurilor Vişeu, Iza Tur, Crasna, Barcău, Crişuri şi cele din Banat) vor fi în diminuare şi restrângere. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub Cotele de atenţie.În bazinul hidrografic Jiu, formațiunile de gheață existente pe râuri (gheață la mal, pod de gheață cu ochiuri, pod de gheață) au fost în diminuare, restrângere, până la eliminare mai ales pe cursurile de apă situate în bazinul superior şi mijlociu. Se menține podul de gheață şi gheață la mal doar în bazinul inferior la următoarele stații hidrometrice:– pod de gheață: acumularea Fântanele (DJ)– gheață la mal: s. h. Breasta (DJ).
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Pe fondul temperaturilor, în acest moment, este asigurată scurgerea apei prin masa gheții, fără problem asupra cursului de apă. Acest proces lent de restrângere a ghețurilor va continua pe fondul temperaturilor pozitive pe timpul zilei şi a temperaturilor negative pe timpul nopții. Debitele şi nivelurile pe râul Jiu au fost staționare şi uşor variabile cu tendința de scădere în bazinul superior şi în creştere în restul bazinului, cu precădere în sectorul inferior, datorită efectului cumulat al cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor înregistrate, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării din amonte, situându-se sub COTELE DE APĂRARE. La această oră, volumele de apă necesare alimentării cu apă a populației din țară sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind în jur de 3 miliarde metri cubi. /Craiova Forum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/debite-mai-mari-din-cauza-topirii-formatiunilor-de-gheata.html
Jiul a crescut cativa centimetri
/Cronica Vaii Jiului
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similare450 de metri cubi de apã furati dintr-un foc /Cel putin 15 familii din Sasa au încercat sã consume apã fãrã sã plãteascãAu crezut cã pot sã însele vigilenta angajatilor operatorului de apã din Valea Jiului, dar au fost prinsi. Cel putin 15 consumatori casnici din cartierul Sasa – Petrosani riscã sã rãmânã fãrã apã potabilã si chiar sã rãspundã penal dupã ce au încercat sã plãteascã mai putin decât au consumat. Directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului SA, Costel Avram, a trimis luni dimineata membrii Corpului de Control în cartierul Sasa, dupã ce s-a constatat cã unii consumatori casnici au încercat sã fenteze apometrele. În total, doar în acest caz… … mai departe /Cronica Văii, http://cronicavj.ro/wp/?p=23709
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABANivelurile rîurilor, sub cotele de atenţieÎn Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea, s-au înregistrat precipitații generalizate, sub formă de ploaie, cantitatea maximă fiind de 5,5 litri/mp, la stația hidrometrică din Căpățîneni, pe rîul Argeş, şi stația hidrometrică Arefu, pe rîul Arefu. Stratul de zăpadă în zona montană înaltă a bazinului hidrografic măsoară 32 cm, la stația hidrometrică Bahna Rusului, pe rîul Rîul Doamnei, 28 cm, la stația hidrometrică Rîncăciov, pe rîul Dîmbovița, 25 cm, la stația hidrometrică Brădet, pe rîul Vîlsan, şi 25 cm, la stația hidrometrică Voina, pe Rîul Tîrgului. Echivalentul în apă al stratului de zăpadă este de 36 litri/mp, la stația hidrometrică Arefu, 62 litri/mp, la stația hidrometrică Brădet, 76 litri/mp, la stația hidrometrică Bahna Rusului, 44 litri/mp, la stația hidrometrică Voina. Lacurile de acumulare, la 72% din capacitate Datele înregistrate luni, la cele 61 de puncte de măsurare a nivelului apei, indicau o creştere a volumelor pe majoritatea rîurilor din Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea. Această tendință se va menține şi în următoarele zile, ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării acestora. Nivelurile pe rîuri se vor situa sub cotele de atenție. Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
gheață) prezente pe majoritatea cursurilor de apă vor fi în diminuare şi restrîngere. „Personalul nostru din cadrul serviciilor de specialitate este la datorie. Monitorizăm permanent evoluția fenomenelor pe toate cursurile de rîu şi în lacurile de acumulare, pentru a dispune imediat măsurile necesare, dacă apar situații de urgență. Conform prognozelor şi calculelor efectuate nu credem că vor fi probleme pe rîurile din Argeş“, a declarat Dumitru Ciobanu, directorul Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea.Volumul de apă acumulat în principalele lacuri din Bazinul Hidrografic Argeş este de 538,33 milioane metri cubi (72% din capacitate). /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=55437&Itemid=375
Topirea zăpezii a provocat primele inundaţiiAutoritățile argeşene sunt în alertă din cauza topirii bruşte a zăpezii, al cărei efect este producerea de inundații. Conducerea Prefecturii i-a convocat ieri la o şedință specială pe această temă pe şefii ISU Argeş şi ai Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea, pentru a actualiza planul de apărare împotriva inundațiilor, mai ales că a fost finalizată harta de inundații pe principalele cursuri de apă din județ. Planul va fi transmis către toate Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, iar la Colegiul Prefectural de la sfârşitul acestei luni vor fi prezentate hărțile de hazard pentru inundații. Ședința de ieri a fost mai mult decât justificată, întrucât în cursul zilei şi a nopții trecute topirea zăpezii a provocat deja primele inundații. Începând cu ora 14 a zilei de luni, un echipaj al Detaşamentului de Pompieri Bradu a intervenit cu o autospecială şi două motopompe pe strada Livezilor din Bradu pentru evacuarea apei acumulate în gospodăria lui Constantin A. din localitate. Pentru rezolvarea problemei, pompierii au lucrat ore în şir, inclusiv după schimbarea turei de serviciu. Iar în cursul nopții pompierii din Piteşti au acționat pe strada Negru Vodă din municipiu ca să scoată apa din beciul locuinței aparținând lui Florea M. În ambele situații s-a constatat că, pe de o parte, şanțurile şi rigolele nu erau curățate pentru a asigura preluarea apei, iar pe de alta la pătrunderea apei în gospodării a contribuit şi faptul că rețeaua de canalizare stradală e în bună măsură colmatată. Și dacă tot am amintit despre pompieri, să spunem că, luni după-amiază, un echipaj din Câmpulung a fost angrenat într-o acțiune de salvare. Subofițerii detaşamentului muscelean au ajutat un bărbat în vârstă de 63 de ani care, băut fiind, a căzut într-un canal adânc de 10 m de pe marginea DN 73. Lovit la cap şi aflat în şoc hipotermic, sexagenarul a primit primul ajutor medical de la echipajul SMURD sosit la locul incidentului, după care a fost transportat la spital. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/26819-topirea-zapezii-a-provocat-primele-inundatii.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
11 februarie 2014Nivelurile râurilor din Argeş sunt în uşoară creştereÎn bazinul hidrografic Argeş-Vedea, am aflat de la conducerea Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea (ABAAV), s-au înregistrat precipitații generalizate sub formă de ploaie, cantitatea maximă fiind de 5,5 l /mp la stațiile hidrometrice de la Căpățâneni pe râul Argeş şi Arefu pe râul cu acelaşi nume. Stratul de zăpadă acumulată în zona montană înaltă a bazinului hidrografic măsura 32 cm la stația hidrometrică Bahna Rusului pe Râul Doamnei, 28 cm la stația Râncăciov pe râul Dâmbovița, 25 cm la stația Brădet pe râul Vâlsan şi 25 cm la stația Voina pe Râul Târgului. Potrivit specialiştilor ABAAV, echivalentul în apă al stratului de zăpadă este de 37 l/mp la stația hidrometrică Arefu, 62 l/mp la stația Brădet, 76 l/mp la stația Bahna Rusului şi 44 l/mp la stația Voina. “Datele înregistrate luni, 10 februarie, la cele 61 puncte de măsurare a nivelului apei, declara Dumitru Ciobanu, directorul ABAAV, indică o creştere a volumelor pe majoritatea râurilor din bazinul hidrografic Argeş-Vedea. Această tendință se va menține şi pe parcursul zilelor următoare, ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață şi al propagării. De reținut că nivelurile pe râuri se vor menține totuşi sub cotele de atenție, iar formațiunile de gheață (gheață la mal, năboi, pod de gheață) prezente pe majoritatea cursurilor de apă din județ vor fi în diminuare şi restrângere. Personalul nostru din cadrul serviciilor de specialitate este la posturi. Monitorizăm permanent evoluția fenomenelor pe toate cursurile de râu şi în lacurile de acumulare, pentru a dispune imediat măsurile necesare dacă apar situații de urgență. Conform prognozelor şi calculelor efectuate nu credem că vor fi probleme pe râurile din Argeş”. Și credem că directorul Ciobanu are dreptate când spune că pe râurile din județ nu vor fi probleme, din moment ce acestea sunt regularizate. În altă ordine de idei, volumul de apă acumulat în principalele lacuri din Argeş este de 538,33 milioane mc, adică 72% din capacitate, iar ABAAV are suficientă rezervă în ceea ce priveşte preluarea şi stocarea apei. Totuşi ar mai rămâne în discuție cursurile mici, neregularizate, iar autoritățile locale ar trebui să ia din vreme măsuri de curățare a şanțurilor, rigolelor, canalelor etc pentru a prevenit producerea unor eventuale inundații în caz de topire bruscă a zăpezii
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
acumulate pe versanții unor dealuri. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/26736-nivelurile-raurilor-din-arges-sunt-in-usoara-crestere.html
Dumitru Ciobanu, şeful ABAAV: “Pe râurile din Argeş nu vor fi probleme” /Arges Focus, http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/755-dumitru-ciobanu-seful-abaav-pe-raurile-din-arges-nu-vor-fi-probleme
Topirea zăpezii ridică nivelul râurilor/Arges plus, http://www.argesplus.ro/topirea-zapezii-ridica-nivelul-raurilor.html
Topirea zapezii aduce pericol de inundatii Autoritățile argeşene sunt în alertă de inundații, toate cursurile de apă din județ fiind în creştere. Specialiştii de la ape spun că țin situația sub control şi, deocamdată, nu există un pericol real. /Arges Tv, http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=11685&catid=1&Itemid=8
Planul de aparare impotriva inundatiilor Maine va fi organizata o intalnire cu institutiile de resor pentru a actualiza planul de aparare impotriva inindatiilor. /Curier Tv, http://www.curiertv.ro/18-stiri/3692-planul-de-aparare-impotriva-inindatiilor.html
Şeful Apelor Argeş - Vedea dă asigurări că topirea bruscă a zăpezii nu va provoca inundaţiiDatele înregistrate luni, la cele 61 de puncte de măsurare a nivelului apei în Argeş, indică o creştere a volumelor pe majoritatea râurilor din bazinul hidrografic Argeş - Vedea. Această tendință se va menține şi în următoarele zile, ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor prevăzute, a cedării apei din stratul de zăpadă, a evoluției formațiunilor de gheață şi a propagării. Nivelurile pe râuri se vor situa sub cotele de atenție. Formațiunile de gheață (gheață la mal, năboi, pod de gheață), prezente pe majoritatea cursurilor de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
apă, vor fi în diminuare şi restrângere. „Personalul nostru din cadrul serviciilor de specialitate este la datorie. Monitorizăm permanent evoluția fenomenelor pe toate cursurile de râu şi în lacurile de acumulare, pentru a dispune imediat măsurile necesare, dacă apar situații de urgență. Conform prognozelor şi calculelor efectuate, nu credem că vor fi probleme pe râurile din Argeş”, a declarat Dumitru Ciobanu, director Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea. Volumul de apă acumulat în principalele lacuri din bazinul hidrografic Argeş este de 538,33 milioane metri cubi (72% din capacitate). /Universul argesean, http://www.universulargesean.ro/index.php/stiri/2602-seful-apelor-arges-vedea-da-asigurari-ca-topirea-brusca-a-zapezii-nu-va-provoca-inundatii
Se actualizează planul de apărare împotriva inundaţiilor Astăzi va avea loc o întâlnire între reprezentanții Prefecturii Argeş, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență şi Administrației Bazinale Argeş Vedea, la inițiativa celei dintâi instituții. Întâlnirea are loc pentru a actualiza planul de apărare împotriva inundațiilor, în contextul în care este finalizată harta de inundații de pe principalele cursuri de apă din județul Argeş. Acest plan va fi transmis către toate Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, iar săptămâna viitoare vom afla şi care sunt principalele măsuri care vor fi aplicate, în Colegiul prefectural de luna aceasta prezenzentându-se hărțile de hazard la inundații. /Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=62506:se-actualizeaz-planul-de-aprare-impotriva-inundaiilor&catid=2:politic&Itemid=3
Administraţia Bazinală de Apă Argeş a băgat în insolvenţă Avicola CrevediaAvicola Crevedia, al doilea cel mai mare exportator de carne de pasăre din România, după Aaylex Prod, proprietarul Avicola Buzău, a intrat în insolvență, la cererea Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea. Compania Avicola Crevedia a raportat, la finalul anului 2012, afaceri de 383 milioane de lei (aproximativ 85,1 milioane de euro). Firma cu 565 de angajați a obținut un profit net de 1,14 milioane de lei (aproximativ 225.000 de euro). Parte a Grupului Agroli, fondat în 2006 şi controlat de libanezul Rami
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Ghaziri, Avicola Crevedia este prima societate de tip „avicola” din România. Aceasta a început producția în anul 1959, fiind prima şi cea mai mare societate de creştere industrială a păsărilor din Europa de Est. Grupul Agroli mai deține, pe lângă Avicola Crevedia, şi Avicola Tărtăşeşti, Crevedia Express şi Fabrica de Nutrețuri Combinate. Principalele mărci produse şi comercializate de Agroli Grup sunt Avicola Crevedia, La Ferma şi Galo, potrivit informațiilor postate pe propriul site. Iată şi motivarea instanței, la cererea de insolvență introdusă de Administrația Bazinală de Apă Argeş – Vedea: „Deschide procedura generală de insolvență. Admite cererea formulată de creditoarea Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Argeş Vedea - Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov (...) pentru deschiderea procedurii insolvenței... Dispune deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei Avicola Crevedia SA, cu sediul în sat Crevedia, Comuna Crevedia, județ Dâmbovița... Numeşte administrator judiciar provizoriu Casa de Insolvență Transilvania - Filiala Bucureşti... Fixează termen limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor la data de 28.03.2014. Fixează termen limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la data de 18.04.2014. Fixează termen pentru soluționarea eventualelor contestații la data de 6.05.2014 şi termen pentru definitivarea tabelului creanțelor la data de 6.05.2014. Fixează data şedinței adunării creditorilor la data de 18.04.2014, ora 12.00, la sediul Tribunalului Dâmbovița. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Tribunalul Dâmbovița. Pronunțată în şedința publică din 21.01.2014”. Document: Hotărâre intermediară 57/2014, 21.01.2014. /Universul argesean, http://www.universulargesean.ro/index.php/eveniment/2606-administratia-bazinala-de-apa-arges-a-bagat-in-insolventa-avicola-crevedia
Teme similareApă - Canal se scuză cu fondurile europeneDupă ce pensionarilor li s-a adăugat CASS, au crescut întreținerea şi gigacaloria, piteştenii au aflat că sînt păcăliți şi la apă, ceea ce creează o nemulțumire în masă # Conducerea societății aruncă pisica moartă în curtea UE, motivînd că europenii i-au
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
obligat să crească prețurile în urma contractului pe care îl derulează # Conducerea județului, inculsiv a Piteştiului, este social-democrată, lucru care ar fi trebuit să însemne că preocupările de bază ale acestui partid sînt protecția socială şi bunăstarea populației # Anul acesta, prețul la apă fără TVA a fost de 3,40 lei (4,22 lei cu TVA), iar canalizarea, 3,56 lei fără TVA (4,41 cu TVA). Șefii județului sînt de ani de zile implementarii unei politici, cel puțin teoretic, social-democrate, numai că cetățenii se simt tot mai îm-povărați de nivelul ridicat al dărilor. Timpul a demonstrat că această politică social - democrată din Argeş nu este în concordanță cu nevoile cetățenilor. Piteştenii şi-au ară-tat nemulțumirea, chiar în ultimul sondaj pe care l-am făcut, față de prețul ridicat anual la apă. Plecînd de la această nemulțumire, cetățenii şi-au spus şi oful cu privire la nivelul prea mic al pensiilor, al salariilor, comparativ cu prețurile tot mai ridicate la apă şi canali-zare, la lumină, la gaze, la alimente! Acest demers a avut la bază şi faptul că, de curînd, Curtea de Conturi a dat publicității ultimul raport în care se specifică faptul că Apă-Canal 2000 a ridicat nejustificat prețul la apă, însă, din discuțiile avute cu reprezentanții societății, proiectul pe fonduri europene implementat la noi prevede explicit aceste majorări. Social-democrația reprezintă doctrina politică privind organizarea şi conducerea democratică a societății, avînd la bază principiile egalității şi dreptății sociale, ale promovării intereselor producătorilor de valori materiale şi spirituale, ale protecției sociale a categoriilor de cetățeni defavorizați, prin limitarea puterii claselor sociale avute, îndeosebi a monopolurilor. Din păcate, la noi în Argeş, majoritatea cetățenilor au venituri mici comparativ cu dările existente. Astfel, ne întrebăm cum sprijină politica social - democrată cetățenii, care se vaită de creşterea preturilor la gaze, la lumină, la alimente şi de pensiile tot mai mici! Nu cu mulți ani în urmă, politica fiscală a dus la scăderea pensiilor, a salariilor şi la creşterea numărului de şomeri! „Contractul de finanțare prevede creşteri anuale de tarife“ După ce Curtea de Conturi a dat publicității raportul în care se specifică faptul că societatea Apă - Canal a crescut nejustificat prețul la apă, cei de la societatea din Piteşti au venit cu cîteva precizări pentru cetățeni. De altfel, cei de la Curtea de Conturi precizau că „tarifele practicate de operatorul SC Apă - Canal 2000 SA Piteşti, în perioada 2008 - 2012, la nivelul municipiului Piteşti, au înregistrat următoarea evoluție: tariful la apă a crescut de la 1,86
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
lei/mc (inclusiv TVA), în anul 2008, pînă la 3 lei/mc (inclusiv TVA), în anul 2012, respectiv de 1,61 ori; tariful la canalizare a crescut de la 1,68 lei/mc (inclusiv TVA), în 2008, pî nă la 2,64 lei/mc (inclusiv TVA), în anul 2012, respectiv de 1,57 ori“. Cei de la societatea Apă Canal ne-au precizat: „Prin adresa cu nr. 118376/27.11.2013 transmisă de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), au fost avizate prețurile/tarifele la serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pentru anul 2014. Prețurile la apa potabilă şi tarifele la canalizare - epurare s-au determinat în conformitate cu prevederile art. 26 din Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 1/26.03.2010, aprobat de fiecare autoritate a administrației publice locale componentă a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Argeş. Prețurile şi tarifele, avizate de către ANRSC au fost supuse aprobării Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Argeş, în conformitate cu prevederile art. 35, alin. (5) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. 241/2006, republicată. Tarifele aprobate şi practicate se bazează pe principiul acoperirii tuturor costurilor aferente activităților şi anume: costuri de operare; de întreținere şi reparații; costuri care să asigure funcționarea eficientă şi în siguranță a serviciului, protecția şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populației; de operare, influențate de prevederile contractelor de împrumut existente şi impactul proiectului de investiții finanțat din Fonduri de Coeziune. Este important de ştiut: ca urmare a depunerii Aplicației de Finanțare şi a Documentației Suport, privind finanțarea Proiectului din Fondul de Coeziune, pe 30.01.2012 a fost semnat Contractul de Finanțare nr. 121731 cu Ministerul Mediului şi Pădurilor în calitate de Autoritate de Management POS Mediu pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul Proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Argeş“. Anexa I.4 din Contractul de Finanțare nr. 121731/30.01.2012 încheiat cu Ministerul Mediului prevede creşteri anuale de tarife (pentru serviciile de apă şi apă uzată), în termeni reali, pînă în anul 2015 inclusiv, cu luarea în calcul a inflației (indicele prețurilor de consum publicat lunar de In-stitutul Național de Statistică), în vederea asigurării surselor de finanțare pentru proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Argeş“. Creşterile de tarife în termeni reali se referă la majorarea tarifului anului precedent cu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
un anumit procent, stabilit prin analiza cost-beneficiu din Aplicația de Finanțare pentru proiectul menționat, obligație asumată prin termenii contractuali. Co-finanțarea pro-iectului amintit mai sus este asigurată de SC APA CANAL 2000 SA prin contractarea unui împrumut în euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare. Proiectul prevede investiții în 11 localități din județul Argeş, populația din aria proiectului este de 224.000 de locuitori; proiectul propune lucrări de reabilitare şi extindere a 186 km rețea de apă şi 291,5 km rețea de canalizare, precum şi investiții în dezvoltarea sistemelor de tratare şi înmagazinare a apei potabile şi modernizare a 4 stații de epurare a apelor uzate din zonă de proiect“. De la 1 ianuarie 2016, ar putea scădea prețul Totodată, potrivit celor de la Apă - Canal s-a dat răspuns la aproape toate măsurile transmise spre remediere de cei de la Curtea de Conturi. În ce priveşte prețul la apă, reprezentanții so-cietății de apă din Piteşti ne-au explicat că aceste majorări au fost necesare, fiind în implementare un proiect pe fonduri europene. Mai mult decît atît, aceştia ne-au explicat că, de la 1 ianuarie 2016, se poate lua în calcul scăderea prețului la apă dacă situația financiară de la acel moment o va permite. E bine de precizat că, în 2012, prețul pe mc la apă fără TVA a fost de 3 lei (3,72 cu TVA), iar la canalizare de 2,64 lei fără TVA (3,27 cu TVA). În 2013, prețul la apă fără TVA a fost de 3,76 lei (4,01 lei cu TVA), iar la canalizare 3,03 lei fără TVA (3,23 lei). Anul acesta, prețul la apă fără TVA a fost de 3,40 lei (4,22 lei cu TVA), iar canalizarea 3,56 lei fără TVA (4,41 cu TVA). ste operator regionalS.C. Apă Canal 2000 S.A. Piteşti este operator regional specializat în domeniul producerii şi distribuirii apei potabile şi colectării, epurării şi evacuării în emisar a apelor uzate, prestînd servicii pentru peste 350.000 locuitori echivalenți se arată pe site-ul acesteia. Este o societate comercială pe acțiuni, cu capital majoritar de stat, acționari fiind Consiliul Local al Municipiului Piteşti (cca. 98%), Consiliul Județean Argeş şi 14 consilii locale ale localităților membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Argeş (ADIA). Societatea îşi desfăşoară activitatea în aria administrativă a municipiului Piteşti, a oraşelor Costeşti, Ștefăneşti şi Topoloveni şi a comunelor Albota, Bascov, Bradu, Buzoeşti, Căteasca, Lunca Corbului, Mărăcineni, Moşoaia, Stolnici, Teiu şi Ungheni, conform contractului de delegare nr. 1/26.03.2010 încheiat cu ADIA. Actuala societate Apă Canal 2000 îşi are rădăcinile în fosta Întreprindere de Gospodărie Comunală şi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Locativă, înființată în anul 1960, care a suferit mai multe modificări, transformându-se succesiv în funcție de dezvoltarea oraşului. Societatea Apă Canal 2000 deține licența de operare clasa I pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobată prin Ordinul Preşedintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr. 133/23.03.2010. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=55419&Itemid=375
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAIncep lucrări pentru a proteja localităţile Timişului de inundaţiiInundaţiile au lăsat dezastru în judeţul Timiş, în 2005, şi de atunci autorităţile tot realizează proiecte de protejare a localităţilor. Administraţia Bazinală de Apă Banat are în plan protejarea localităţilor din cel mai vestic judeţ al ţării de inundaţii. Peste 29.000 hectare de teren agricol extravilan şi peste 1.200 hectare teren intravilan vor fi protejate prin acest proiect – “Regularizare pârâu Pogăniş şi afluenţi pe sectorul Brebu – confluenţă râu Timiş, judeţul Caraş-Severin şi judeţul Timiş”. Proiectul va fi finalizat până la 31 decembrie 2015. Proiectul este structurat pe şapte mari componente: regularizarea albiei pe circa 51 km pentru creşterea capacităţii de transport a debitelor solide şi lichide, reabilitarea digurilor existente pe sectorul cuprins între localitatea Brebu şi confluenţa cu râul Timiş ( în jur de 31 km), construcţia unor lucrări de consolidare a malurilor în zonele expuse la eroziuni pe o lungime de circa 7 km în 23 de zone, construirea unor praguri de rupere de pantă, construirea unui parapet de apărare în localitatea Remetea–Pogănici, construirea unei staţii de pompare în zona localităţii Dezeşti şi stabilirea incintelor care pot deveni inundabile, de tip polder. /NEWSTM, http://www.newstm.ro/actualitate/incep-lucrari-pentru-a-proteja-localitatile-timisului-de-inundatii/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Cursul de apa Poganis, amenajat cu bani europeniProiectul „Regularizare pârâu Pogăniş şi afluenţi pe sectorul Brebu – confluenţă râu Timiş, judeţul Caraş-Severin şi judeţul Timiş” va implementa măsuri preventive pentru aceasta zona vulnerabila. Administraţia Bazinală de Apă Banat , este beneficiara acestui proiect de peste 100 milioane lei, bani obtinuti din fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”. Termenul de finalizare este 31 decembrie 2015. Se estimeaza ca vor fi astfel salvate 2.680 gospodării cu 4.898 locuitori, 6 gradiniţe şi 8 şcoli(...) /Radio Timisoara
Proiect de peste 100 de milioane de lei împotriva inundaţiilor, la graniţa dintre Timiş şi Caraş-SeverinAdministraţia Bazinală de Apă Banat (ABAB) Timişoara desfăşoară un amplu proiect strategic, în scopul reducerii riscului de inundaţii pe râul Timiş, între judeţele Craş-Severin şi Timiş. Vor fi protejate de furia apelor peste 29.000 de hectare de teren agricol extravilan şi peste 1.200 de hectare teren intravilan. Proiectul „Regularizare pârâu Pogăniş şi afluenţi pe sectorul Brebu – confluenţă râu Timiş, judeţul Caraş-Severin şi judeţul Timiş” va fi finalizat până la 31 decembrie 2015. Inginer Marius Perneac, manager de proiect, a explicat că obiectivul general al proiectului este contribuirea la un management sustenabil al inundaţiilor, prin implementarea de măsuri preventive în cele mai vulnerabile zone. Vor fi reabilitate lucrările de apărare de pe pârâul Pogăniş, cu scopul de a înlătura posibilele pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti în momentul producerii viiturilor. Finanţarea proiectului este asigurată în proporţie de 90% din fondurile Uniunii Europene, restul de 10% este asigurat de la bugetul de stat. Valoarea totală este de peste 100 de milioane de lei. „Proiectul este structurat pe şapte mari componente: regularizarea albiei pe circa 51 km, pentru creşterea capacităţii de transport a debitelor solide şi lichide, reabilitarea digurilor existente pe sectorul cuprins între localitatea Brebu şi confluenţa cu râul Timiş (în jur de 31 km), construcţia unor lucrări de consolidare a malurilor în zonele expuse la eroziuni, pe o lungime de circa 7 km, în 23 de zone, construirea unor praguri de rupere de pantă, construirea unui parapet de apărare în localitatea Remetea-Pogănici, construirea unei staţii de pompare
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
în zona localităţii Dezeşti şi stabilirea incintelor care pot deveni inundabile, de tip polder. Beneficiarii direcţi ai investiției sunt aproximativ 4.898 locuitori, 2.680 gospodării, 6 gradiniţe şi 8 şcoli”, a precizat inginer Perneac. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/eveniment/35-actualitate/44929-proiect-de-peste-100-de-milioane-de-lei-impotriva-inundatiilor-la-granita-dintre-timis-si-caras-severin
Teme similare Cea mai nouă reţea de apă din estul judeţului, la CoșavaVicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra, a fost recent la Coşava, comuna Curtea, pentru a inaugura cea mai nouă reţea de apă din estul judeţului Timiş.Investiţia face parte dintr-un proiect finanţat de Guvernul României şi se ridică la o valoare de 1,8 milioane lei. “Este o investiţie foarte importantă pentru locuitorii satului Coşava care au de-acum apă potabilă în gospodării. Consiliul Judeţean Timiş va continua să sprijine această zonă a judeţului, mai defavorizată în comparaţie cu celelalte şi sunt convins că investiţiile vor continua pe tot ceea ce înseamnă lucrări de infrastructură şi nu numai, pentru a face viaţa oamenilor de-aici mai uşoară”, declara vicepreşedintele Călin Dobra. Reţeaua se întinde pe o lungime de 6, 8 kilometri şi până în prezent la ea s-au branşat 180 de gospodării. “Nu demult s-a făcut recepţia şi la reţeaua de canalizare pe toată partea principală a satului şi ne bucurăm că am reuşit să finalizăm la termen şi lucrările legate de introducerea reţelei de apă. Pe domeniul public, branşările au fost suportate prin proiect, la fel ca şi căminele din faţa caselor şi apometrele,” a remarcat Mircea Grecu, primarul comunei Curtea. Datorită reliefului, jumătate din reţeaua de apă de la Coşava ajunge în casele oamenilor prin cădere liberă, un astfel de sistem mai existând în Timiş doar pe raza comunei Pietroasa. /ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/cea-mai-noua-retea-de-apa-din-estul-judetului-inaugurata-la-cosava/#.UvsaTvvQ2og
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme de mediu Primaria Timisoara cere producatorilor de deseuri sa depuna planul de eliminare a gunoaielor Primăria Timişoara cere producătorilor şi generatorilor de deşeuri de pe vatra oraşului să prezinte, până la data de 15 februarie, compartimentului de specialitate din cadrul primăriei, Planul de eliminare a deşeurilor pentru activităţile pe care le desfăşoară. Este vorba de deşeurile rezultate de la intervenţii, refaceri şi construcţii edilitar – gospodăreşti, deşeuri vegetale rezultate de la curăţarea şi întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi, deşeuri de producţie, deşeuri periculoase rezultate din activităţi medicale, nămolurile de la spălătorii auto şi din curăţarea receptorilor pluviali. În cazul planurilor incorecte sau incomplete, documentaţia va fi restituită, urmând a se depune o nouă documentaţie, întocmită în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea planului de eliminare a deşeurilor se sancţionează contravenţional cu amendă de până la 2.500 de lei. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/44954-primaria-timisoara-cere-producatorilor-de-deseuri-sa-depuna-planul-de-eliminare-a-gunoaielor
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABACotele râurilor din judeţul Mureş nu provoacă îngrijorări hidrologilorChiar dacă în ultima perioadă debitele au înregistrat o uşoară creştere, râurile din județ nu se apropie de cota de atenție. Hidrologii se aşteaptă ca în următoarea perioadă debitele să crească uşor, din cauza topirii zăpezii şi a gheții, însă nu se întrevede producerea unor inundații.De exemplu, în zona localității Glodeni, râul Mureş avea un nivel de 43 de centimetri, iar cota de atenție se atinge doar la 180 de centimetri. De asemenea, pe râul Niraj nivelul era de 59 de centimetri, iar cota de atenție este la 350 centimetri. /Radio România Tg Mureș, http://www.radiomures.ro/stiri/cotele_raurilor_din_jude_ul_mure_nu_provoaca_ingrijorari_hidrologilor.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme similareToţi la un loc. La Deva a fost inaugurat primul dispecerat integrat pentru managementul situaţiilor de urgenţăPremieră națională, ieri, la Deva. Primul centru integrat pentru managementul situațiilor de urgență din țară a fost inaugurat în oraşul de la poalele cetății. Investiția a fost realizată din fonduri alocate de Consiliul Județean Hunedoara. Acesta este primul dispecerat integrat din țară, care va îngloba pe lângă dispeceri ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Inspectoratului de Poliție Județean, Inspectoratului de Jandarmi Județean, Serviciului Județean de Ambulanță, şi dispeceri de la Salvamont. Practic, aici vor fi coordonate toate apelurile primite prin 112, astfel încât orice situație de urgență să fie mult mai bine gestionată şi pentru a se evita o posibilă tragedie asemenea celei din munții Apuseni, de luna trecută. „Timpul de răspuns la intervenții cunoaşte o îmbunătățire odată cu operaționalizarea dispeceratului integrat. Datorită faptului că informația este una unitară, deciziile care se vor lua în anumite situații vor fi mai eficiente, deoarece aici avem toate informațiile la un loc”, a declarat inspectorul şef al I.S.U. Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean.Primul exemplu, în judeţul MureșPrin crearea acestui dispecerat integrat, autoritățile urmăresc eficientizarea utilizării resurselor umane şi materiale şi armonizarea procedurilor de lucru specifice în cazul gestionării urgențelor şi a acordării asistenței medicale de urgență şi a primului ajutor calificat în faza prespitalicească. Centrul de comandă va prelua toate apelurile de urgență din județul Hunedoara, iar maşinile de intervenție aflate pe teren vor fi coordonate tot de aici. “Până acuma, dacă a fost un singur dispecerat integrat complex la Mureş, acuma putem să spunem că deja avem încă un dispecerat care va fi un model pentru multe alte județe. Faptul că se coordonează toate activitățile de la un singur loc nu poate însemna decât o eficiență mai mare pentru cetățean”, a precizat secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat. Acesta a mai declarat că dispeceratul din județul Mureş este funcțional încă din perioada 2007-2008.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Centru pentru coordonarea intervenţiilorÎn cadrul Centrului Județean pentru Managementul Situațiilor de Urgență funcționează şi Centrul Județean de Coordonare şi Conducere a Intervenției (CJCCI) destinat coordonării operațiunilor asociate situațiilor de urgență produse. Acesta este compus din personal al tuturor instituțiilor care fac parte din cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență şi se activează în situații de amploare şi complexitate deosebite. “În situații de rutină sau alertă cod galben, C.J.C.C.I. este asigurat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență. În situații complexe cod portocaliu se realizează activarea parțială a C.J.C.C.I. În acest caz, personalul I.S.U. se suplimentează cu experți şi specialişti ai instituțiilor deconcentrate şi descentralizate la nivel județean, implicate în gestionarea situației de urgență. Activarea totală a C.J.C.C.I. se realizează în cazul codului roşu prin încadrare completă; reprezentanții instituțiilor deconcentrate ale ministerelor şi ai instituțiilor reprezentative la nivel județean asigură fundamentarea hotărârilor care vor fi luate în comitetul județean şi asigură, totodată, ducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate de acest organism”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, căpitan Anemona Doda.Bani - exclusiv de la JudeţRealizarea centrului integrat s-a făcut prin finanțarea exclusivă a Consiliului Județean Hunedoara, valoarea ridicându-se la aproximativ cinci milioane de lei. Proiectul a început în urmă cu mai mulți ani şi, potrivit preşedintelui CJ, nu este finalizat pe deplin nici acum. “Urmează să fim în pas, tot timpul, cu tehnica, cu tot ceea ce apare, în aşa fel încât situațiile de urgență să fie operativ rezolvate şi, fiindcă în lupta cu viața este vorba de secunde, să putem acționa în timp cât mai scurt”, a declarat şeful CJ Hunedoara, Mircea Moloț. La inaugurarea centrului au participat colonelul Mugurel Stanov - prim-adjunct al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Mircea Ioan Moloț - preşedintele Consiliului Județean Hunedoara, Sorin Vasilescu - prefectul județului Hunedoara şi inspectorii şefi ai Inspectoratelor pentru Situații de Urgență din județele Timiş, Arad, Caraş, Alba şi Sibiu. /Glasul Hunedoreanului HD, http://glasul-hd.ro/Toți-la-un-loc-La-Deva-a-fost-inaugurat-primul-dispecerat-integrat-pentru-managementul-situațiilor-de-urgență_16_17488.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Universitatea Harvard deţine păduri şi în judeţul Hunedoara. Scolopax scoate la mezat peste 200 de hectare de fond forestier din judeţCel mai mare proprietar de păduri din România, societatea Scolopax, şi-a scos la vânzare toate proprietățile pe care le deține în 21 de județe din țară. În județul Hunedoara, controversata firmă scoate la mezat peste 200 de hectare de pădure, situate în zona Ilia.Societatea Scolopax deține cea mai mare suprafață de pădure din țară – peste 32 de mii de hectare de fond forestier, “răsfirat” în 21 de județe din țară. Controversata societate a fost implicată recent într-un scandal, reprezentantul său, Dragoş Lipan Secu, fiind reținut de procurorii anticorupție pentru luare de mită şi spălare de bani.Scolopax, interfaţă pentru Universitatea HarvardScolopax este un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sută de către Universitatea americană Harvard, prin divizia sa de investiții. Societatea a fost implicată într-un imens scandal de corupție după ce reprezentantul său legal în România a fost reținut împreună cu soția sa de către procurorii anticorupție, fiind acuzat de spălare de bani şi luare de mită. În rechizitoriu, procurorii arată că reprezentantul societății respective a cumpărat păduri la suprapreț, iar o parte din sumele achitate s-au întors în buzunarul său. O asemenea afacere “bănoasă” pentru Secu a fost scoasă la inveală în județul Bihor, iar potrivit www.riseproject.ro tranzacții similare au fost efectuate şi în alte județe din țară. La sfârşitul lunii ianuarie, societatea deținută de Universitatea Harvard a scos la vânzare peste 32 de mii de hectare de păduri pe care le deține în 21 de județe. În județ sunt scoase la vânzare două loturi de pădure, situate în zona Ilia, cu o suprafață totală de 238 de hectare. /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/Universitatea-Harvard-deține-păduri-și-în-județul-Hunedoara-Scolopax -scoate-la-mezat-peste-200-de-hectare-de-fond-forestier-din- județ_12_17483.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme de mediuArhitecții hunedoreni condamnă defrișarea pinilor din curtea Catedralei din DevaFără aviz de mediu, dar cu acordul RomsilvaTăierea „în masă” a pinilor din curtea Catedralei Episcopale „Sfântul Nicolae” din Deva este dezaprobată de reprezentanții Ordinului Arhitecților din România (OAR), filiala Hunedoara. Mai mult, aceştia susțin că pomii au fost plantați în acel loc înainte să fie construită biserica şi că sunt vechi de mai mult de o sută de ani, reprezentând un simbol al zonei. Reamintim că la sfârşitul săptămânii trecute un număr de 12 pini din curtea Catedralei din Deva au fost puşi la pământ la cererea reprezentanților Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Aceştia au motivat că pomii puneau în pericol atât clădirea, cât şi siguranța cetățenilor. „Pinii reprezentau un pericol pentru clădirea Catedralei şi pentru trecători sau enoriaşii care asistau la slujbă. Ne pare rău că s-a ajuns la o asemenea tulburare în viața cetății”, susține purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, preotul Gabriel Miricescu.Defrișare avizatăRomsilva Hunedoara au acordat avizul de exploatare a masei lemnoase din curtea lăcaşului de cult, ba mai mult, a şi însemnat viitoarele „victime” în teren. Motivația oficială pentru această acțiune a fost aceea că arborii afectează clădirea. „Episcopia a depus în 4 februarie o soliciare pentru a desfăşura acțiunea de tăiere de igienă, respectiv 12 arbori aflați pe proprietatea lor. Aceasta a şi fost aprobată pentru că respectivii pini nu fac parte din fondul forestier, ci se află pe o proprietate privată”, susține reprezentantul Romsilva Hunedoara, Dan Orşa. Mai mult cei care ar trebui să apere pădurile au estimat că episcopia va obține undeva la 15 metri cubi de masă lemnoasă, evaluați la aproape 1.000 de lei, cu mult sub prețul pieței. Asta în condițiile în care un metru cub de lemne de foc se vine cu 150 de lei.Exista o soluţie – toaletarea copacilorLa rândul lor, arhitecții susțin că procedurile în astfel de situații în care este afectată zona verde sunt altele, având nevoie, în primul rând, de un aviz de mediu, care în acest caz nu a fost solicitat. Mai mult, tăierea în cazul eventualilor copaci care afectau clădirea
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
bisericii nu era singura soluție, ci aceştia puteau fi toaletați astfel încât să nu mai reprezinte un pericol. „Pinii respectivi, se poate vedea pe secțiune că erau foarte sănătoşi, astfel nu se poate pune problema să fie bolnavi. Mai mult, noi ca să construim o alee cu dale „verzi” trebuie să obținem o sumedenie de avize în timp ce alții masacrează spațiul verde fără a avea vreo jenă. Asta în situația în care nu au solicitat nicio părere de la un specialist în peisagistică pentru că acei arbori „periculoşi” puteau fi foarte bine toaletați, nu retezați cu totul”, a precizat preşedintele OAR filiala Hunedoara, arhitect Alexandru Rugescu. În primăvara în curtea Catedralei vor fi plantați un număr de aproximativ 20 de stejari roşii, potrivit Romsilva. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/arhitectii-hunedoreni-condamna-defrisarea-pinilor-din-curtea-catedralei-din-deva_86392.htmlâ
Primăria Deva, sancţionată cu avertisment. Ordinul Arhitecţilor trage un semnal de alarmă cu privire la defrişările din curtea Catedralei EpiscopaleTăieri de arbori legale sau ilegale, oportune sau imorale? E întrebarea care se ridică după ce Episcopia Devei a ordonat defrișarea parcului din curtea Catedralei „Sfântul Nicolae” din Deva. La aproximativ o săptămână de la operaţiunea „Defrișare în curtea Domnului”, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Hunedoara este singura entitate care trage un semnal de alarmă cu privire la tăierile de arbori ordonate de Episcopul Gurie. Garda de Mediu a sancţionat cu avertisment Primăria Deva, iar Episcopia Devei în continuare întârzie să emită un punct de vedere cu privire la tăierile de arbori... pentru că, tăcerea e de aur.În cursul săptămânii trecute angajați ai Serviciului Public de Întreținere şi Gospodărire Municipală Deva şi-au băgat drujbele în copacii din curtea Catedralei Episcopale, evident, la solicitarea Episcopiei. 12 pini perfect sănătoşi au fost retezați. Pentru efectuarea tăierilor, Episcopia a solicitat marcarea arborilor de către Direcția Silvică, instituție care a emis şi aviz pentru extragerea materialului lemnos. Doar că, avizul de la Direcția Silvică este mai mult nul decât valabil, asta în condițiile în care instituția gestionează suprafețele de fond forestier.Necunoștinţă de cauză, trufie, orgoliu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tăierile la foc automat din curtea catedralei au pus pe jar comunitatea din Deva. Cetățenii s-au arătat revoltați de decizia Episcopiei, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a dat nicio explicație enoriaşilor despre modificările din curtea catedralei. La rândul ei, Filiala Hunedoara a Ordinului Arhitecților din România (OAR) a tras public un semnal de alarmă cu privire la oportunitatea tăierii celor 12 pini. „La ora actuală în România nu există o cultură a construcțiilor. Arhitectura nu înseamnă doar o clădire, ci şi ambientul. Acei pini care au fost tăiați în curtea Catedralei Episcopale şi care erau perfect sănătoşi făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural. Acei copaci au existat acolo înainte de a se construi catedrala. Nu ştim de ce au fost tăiați, probabil să se vadă mai bine biserica. Ce ar fi să facem un exercițiu de imaginație şi să ne închipuim cum ar fi să dărâmăn biserica pentru a pune în valoare copacii. Cu foarte mare indulgență se poate spune că este vorba despre necunoştință de cauză, trufie şi orgoliu”, spune preşedintele OAR – Filiala Hunedoara, Alexandru Rugescu.Tăieri, fără aviz de la mediuDeşi tăierile au fost autorizate de Direcția Silvică, în solicitare fiind precizat faptul că unii arbori sunt înclinați şi pun în pericol lăcaşul de cult, potrivit legii care reglementează spațiile verzi era necesar şi obținerea avizului de la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului, chiar dacă arborii se aflau pe o proprietate privată. Doar că, acest lucru a fost „omis” atât de solicitant – Episcopia Devei, cât şi de autoritățile locale – Primăria Deva, instituție în subordinea căreia se află serviciul care a efectuat tăierile de arbori.O campanie electorală bazată pe promisiuni deșarteSloganul campaniei electorale cu care Petru Mărginean a câştigat fotoliul de primar al municipiului Deva a fost „Deva, un oraş sănătos”. Candidatul de atunci şi primarul de acum înfiera cu mânie proletară distrugerea spațiilor verzi de către fostul edil al Devei, Mircia Muntean. Ba chiar promitea mai mult verde pentru Deva, locuri de joacă (dar nu la „suprapreț”) şi alte lucruri frumoase care până în prezent au rămas doar la stadiul de promisiune. Cât despre spațiile verzi, în municipiul Deva se continuă „măcelărirea” acestora, un exemplu fiind ceea ce s-a întâmplat în curtea Catedralei Episcopale. Iar faptul că Primăria Deva este responsabilă pentru tăierile ilegale nu o spunem noi, ci o spun reprezentanții Gărzii de Mediu Hunedoara, care au sancționat cu avertisment
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
administrația locală. „Acei copaci erau un simbol. E ciudat că s-au tăiat atâta vreme cât biserica se bazează pe simbolistică” – Răzvan Rugescu, arhitect. „Ordinul Arhitecților nu a fost consultat cu privire la tăierile de arbori. Suntem oricând dispuşi la consultări şi noi nu am refuzat niciodată servicii pentru credincioşi” – Ioan Dan Enyedi, arhitect. /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/Primăria-Deva-sancționată-cu-avertisment-Ordinul-Arhitecților-trage-un-semnal-de-alarmă-cu-privire-la-defrișările-din-curtea-Catedralei-Episcopale_12_17486.html
Deseuri periculoase abandonate pe un drum forestier langa Lipova Deşeurile au fost abandonate pe un drum forestier, la 40 - 50 metri de drumul național 7 şi la 3 kilometri de intrarea în Lipova spre Deva. Potrivit informațiilor pe care le deținem, deşeurile sunt puse în flacoane de plastic şi borcane de sticlă de doi litri, un litru şi mai mici de atât. La fața locului a fost trimisă autospeciala de cercetare în caz de pericol nuclear, biologic, chimic şi radiologic (CBRN) din cadrul ISU Arad. “Ne-am deplasat la fața locului pentru a asigura perimetrul zonei respective până ce flacoanele vor fi ridicate de către colegii de la ISU Arad. În urma analizelor efectuate de către reprezentanții Gărzii de Mediu Arad se va stabili despre ce fel de substanțe este vorba şi eventual gradul lor de toxicitate”, ne-a declarat agentul principal de poliție Ovidiu Liber, purtătorul de cuvânt al IPJ Arad. Aparatele echipajului CBRN din cadrul ISU Arad au detectat substanțe toxice în flacoanele de plastic şi borcanele de sticlă găsite abandonate pe un drum forestier la trei kilometri de Lipova. “S-a făcut cercetarea de către echipajul CBRN, aparatul emițând semnal sonor de prezență a pericolului chimic la un nivel minim de substanțe toxice”, ne-a declarat căpitanul George Pleşca, purtătorul de cuvânt al ISU Arad. Conform autorităților de la fața locului, aproximativ 150 de flacoane şi borcane au fost găsite pe drumul forestier. Substanțele din flacoane şi borcane sunt corozive şi degajă un miros puternic, simțit de la 30 de metri distanță. Potrivit informațiilor furnizate, ambalajele sunt depozitate de către echipajele CBRN (care poartă costume de protecție şi aparate de respirat) în containere care vor fi sigilate, acestea urmând să fie preluate de Garda de Mediu Arad. /Jurnalul Arădean AR,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Sticle cu substanţe posibil PERICULOASE, abandonate pe marginea drumului. ISU, în ALERTĂ!O autospecială pentru intervenție CBRN (pentru detecția chimică, nucleară şi de mediu) se îndreaptă în acest moment spre Lipova unde o persoană a sunat la 112 şi a anunțat că pe marginea drumului sunt abandonate sticle care conțin o substanță necunoscută. „Echipa de intervenție se întreaptă spre DN7 unde între Lipova şi Milova sunt pe marginea şoselei sticle pline cu ceva lichid. Nu se ştie în momentul de față despre ce este vorba”, a declarat George Pleşca, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Arad. Pompierii şi polițiştii ajunşi la fața locului au găsit un container cu aproape 200 de flacoane în care se află substanțe necunoscute, având gramajul între câteva sute şi două kilograme. Containerul a fost găsit la o distanță de 50 de metri față de DN 7, între localitățile Lipova şi Milova. Mirosul din interiorul flacoanelor este unul aspru, puternic, greu de suportat, însă până nu se efectuează analize nu se poate preciza despe ce este vorba. Urmează ca flacoanele să fie ridicate şi duse într-un loc sigur. Substanțele găsite în recipiente sunt toxice şi periculoase pentru cei care intră în contact cu acestea. Printre substanțe se află clorura de cobalt sau cianura de fier. Substanțele sunt folosite ca reactivi în laboratoare. Pompierii au intervenit cu măşti de gaze şi cu un aparat special, care i-a avertizat pe specialişti că flacoanele trebuie manevrate cu grijă. Substanțele găsite vor fi depozitate sub pază în spații aerisite într-o unitate militară din Lipova dupa care vor fi distruse de o firmă specializată. Politiştii au demarat o anchetă în acest caz. /NEWS AR, http://www.newsar.ro/stiri-locale/sticle-cu-substante-posibil-periculoase-abandonate-pe-marginea-drumului-isu-n-alerta
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Pompierii au fost alertați de prezența unor substanțe chimice suspecte pe un câmp din MilovaSubstanțele găsite în recipiente sunt toxice şi periculoase pentru cei care intră în contact cu acestea - clorura de cobalt sau cianura de fier. Acestea au fost transportate într-un loc sigur. Pe Drumul Național 7, între localitățile Lipova şi Milova, pe marginea şoselei au fost găsite zeci de sticle care conțin o substanță care pare periculoasă. O persoană a apelat numărul unic de urgență 112. În urma apelului, o autospecială a pompierilor pentru intervenții de acest gen a fost trimisă la fața locului.Substanța chimică se află în peste 150 de flacoane de diferite mărimi. Reprezentanții ISU Arad au trimis la fața locului autospeciala de cercetare în caz de pericol nuclear, biologic, chimic şi radiologic (CBRN). Flacoanele erau puse într-un container, la o distabnță de aproximativ cinci zeci de metri de drumul național. Mirosul este unul aspru, puternic, greu de suportat. Urmează ca substanța să fie ridicată şi dusă într-un loc sigur, iar mai apoi să fie analizată. De asemenea, oamenii legii vor încerca să stabilească proveniența acesteia. /www.arq.ro AR, http://arq.ro/pompierii-au-fost-alerta-i-de-prezen-a-unor-substan-e-chimice-suspecte-pe-un-camp-din-milova
Arad. 200 de flacoane cu o substanță toxică au fost găsite pe Valea MureşuluiPericol de contaminare chimică pe Valea Mureşului, în județul Arad. Angajații Ocolului Silvic din apropierea oraşului Lipova au găsit aruncate în pădure aproximativ 200 de flacoane din plastic care conțineau substanțe necunoscute. Experții au izolat zona şi au luat flacoanele suspecte. Substanțele sunt corozive şi toxice în contact cu pielea sau la inhalare, aşa că experții au folosit un container metalic pentru a le ridica. Cu toate că încă nu s-a stabilit precis originea lor, autoritățile spun că, cel mai probabil, e vorba de substanțe vechi de care cineva a vrut să scape.„Aparatura de semnalare a pericolului chimic a semnalat un pericol chimic minor chiar deasupra substanțelor şi la aproximativ 5 metri de zona în care se găseau flacoanele cu substanțe”, a anunțat George Pleşcă - purtător de cuvânt ISU Arad. /Digi 24 AR,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Garda de Mediu in alerta la Arad. 150 de recipiente cu reactivi chimici, gasite de un padurar langa un drum nationalAlerta marti seara la Lipova in judetul Arad dupa ce peste 150 de flacoane cu diverse substante chimice au fost descoperite pe un drum forestier. Recipientele au fost gasite de un padurar. Imediat in zona si-au facut aparitia o autospeciala ISU de cercetare pentru situatii nucleare, biologice, chimice si radiologice.Tot acolo au ajuns specialisti ai Garzii de Mediu si politisti, care au asigurat perimetrul.Padurarul Ocolului Silvic din Lipova a observat recipientele cu substante chimice la 50 de metri de drumul national 7 si a alertat imediat autoritatile. Expertii ISU, echipati in costume speciale de protectie, au inceput colectarea flacoanelor, toate cele aproape 150 fiind incarcate in containere. "Am venit cu autospeciala de interventie in caz chimic, biologic, radiologic. Se incarca recipientele care contin substante toxice, a fost detectat pericol chimic minor", a declarat purtatorul de cuvant al I.S.U. Arad. Recipientele cu substante erau inchise, iar cei de la Garda de Mediu nu au gasit indicii ca solul ori imprejurimile ar fi fost contaminate. Se pare ca in recipienti se afla reactivi chimici folositi in laboratoare, insa nimeni nu stie deocamdata cine si de ce le-a aruncat. "Se pare ca este vorba de substante chimice folosite ca radioactivi in laboratoare, care sunt periculoase daca sunt atinse sau mirosite, fiind iritante si corozive" a declarat Razvan Huber de la Garda de Mediu Arad. Expertii urmeaza sa stabileasca despre ce substante este vorba si cat de toxice sunt. In zilele urmatoare, compusii gasiti la marginea Lipovei vor fi distrusi. /PROTV AR, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/garda-de-mediu-in-alerta-la-arad-150-de-recipiente-cu-reactivi-chimici-gasite-de-un-padurar-langa-un-drum-national.html
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABASIGHET: Senatorul Liviu Marian Pop a susținut o declarație politică având ca subiect absorţia fondurilor europeneÎn şedința Senatului din 11 februarie 2014, senatorul Liviu Marian Pop, preşedintele Comisiei pentru Muncă, Familie şi Protecție Socială, a susținut o declarație politică având ca subiect absorția fondurilor europene. Senatorul a vorbit despre impactul fondurilor europene şi despre măsurile care au dus la creşterea ratei de absorbție, cu peste patru ori în doar un an şi jumătate. Declarația senatorului porneşte de la cifrele înregistrate pe anul trecut. România a încasat în anul 2013 peste 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, mai mult decât în întreaga perioada 2007-2012. În mai 2012, rata de absorbție era în jur de 8%„La acest procent s-a ajuns după mai bine de 5 ani, ceea ce înseamnă că în perioada guvernării PDL absorbția fondurilor europene a suferit un naufragiu continuu, prin blocarea programelor şi fraudelor făcute de portocalii. Colacul de salvare a venit din partea USL, astfel încât doar într-un an şi jumătate, USL a adus această rată la cca. 33,6%. Acest lucru a fost posibil datorită măsurilor luate pentru asigurarea sumelor necesare pentru plata beneficiarilor şi deblocării tuturor programelor operaționale aduse în derivă de către PDL”, a declarat senatorul Liviu Marian Pop în şedința Senațului din 11 februarie.Senatorul a explicat cum a reuşit USL să facă acest progres.„USL a aplicat o serie de măsuri printre care simplificarea procedurii de predare a documentelor pentru beneficiarii POSDRU, angajarea experților privați pentru a evita pierderea de fonduri europene, elaborarea unui Ghid de bune practici şi evitarea a principalelor riscuri în achizițiile publice, dedicat autorităților de management si beneficiarilor, asigurarea continuității în finanțarea proiectelor prin alocarea temporară a unor sume de la Trezorerie şi scutirea beneficiarilor privați de fonduri UE de la procedurile de achiziție publică, in limita unor plafoane maxime”, a spus senatorul Liviu Marian Pop.. Consiliul Județean Maramureş a semnat contractul de finanțare pentru proiectul ’’Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Maramureş”, în valoare totală de aproximativ 230 mil. lei (51 mil. euro), din care valoarea nerambursabilă este de peste 206 mil. lei (46 mil. euro). Contractul de finanțare va intra
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
în vigoare după ce va fi semnat şi de Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, durata acestuia fiind până la finalul anului 2015, cu posibilitatea prelungirii cu acordul finanțatorului.„Fondurile europene rămân singura soluție de finanțare ieftină, în condițiile în care băncile străine au tăiat liniile de finanțare destinate subsidiarelor din România, iar investițiile străine sunt la o cincime din nivelul de dinainte de criză”, a declarat senatorul. În perioada 2007 – 2013, România a avut la dispoziție aproape 20 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor structurale, din care nu a reuşit însă să atragă mai mult de 26% până în prezent.Totuşi, din 2009 – primul an în care s-au văzut în statistici primele rambursări făcute de către Comisia Europeană în România – şi până în 2013, ritmul mediu de creştere a absorbției de fonduri UE a fost de circa 100% de la an la an. Numai în 2013, de exemplu, în economie au intrat rambursări “noi” de aproape 2,7 miliarde de euro, în creştere cu 145% față de sumele nou intrate de la Comisia Europeană în 2012.Debutul în noul an a fost unul furtunos şi benefic pentru PSD Maramureş. Liderii social democrați din județ au avut mai multe întâlniri extrem de importante în ceea ce priveşte proiectele mari şi investițiile. Preşedintele PSD Maramureş, Gabriel Zetea alături de deputatul Șimon Gheorge şi de senatorul Liviu Marian Pop au discutat la Compania Națională de Investiții cu preşedintele Manuela Irina Pătrăşcoiu despre continuarea proiectelor în Maramureş.“Am vorbit despre modernizarea căminelor culturale, reabilitarea sălilor de sport, reabilitarea bazinelor de înot precum şi despre viitoarele complexe sportive. Există deschidere pentru ca aceste proiecte începute de ceva vreme în județul Maramureş să fie finanțate în acest an”, declară Gabriel Zetea.“Poate cea mai mare finanţare de care Maramureșul va beneficia în perioada următoare pentru un proiect de investiţii este cel în colaborare cu Administraţia Naţională Apele Române unde președintele Zetea a fost ajutat de deputatul PSD Gheorghe Şimon. “Am avut o discuţie cu domnul director Vasile Pintilie și vom avea o finanţare de 79 de milioane de lei, TVA inclus pentru consolidări și îndiguiri în Bazinul Hidrografic Tisa pe regiunea de graniţă. Nu sunt foarte multe investiţii la nivel naţional comparativ cu aceasta care se va face în Maramureș. Îi mulţumesc în special deputatului Gheorghe Şimon pentru că are o relaţie foarte bună cu domnul Pintilie. De
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
câte ori mergem la București mergem și pe la Apele Române unde suntem primiţi de fiecare dată. Această relaţie se concretizează iată cu un proiect mare de 79 de milioane de lei din fonduri europene”, a spus președintele PSD Maramureș. /Maramedia, http://maramedia.ro/sighet-senatorul-liviu-marian-pop-a-sus-inut-o-declara-ie-politica-avand-ca-subiect-absortia-fondurilor-europene
Teme de mediuFINANTARE - Ministrul Mediului a semnat contractul de finantare pentru proiectul sistemului de management al deseurilor din Maramures Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, a semnat, in data de 10 februarie, contractul de finantare pentru proiectul „Sistem de Management Integrat al Deseurilor in judetul Maramures”. Pana la aceasta ora, in cadrul acestui proiect, Consiliul Judetean Maramures, in calitate de beneficiar a incheiat doua contracte, privind serviciile de proiectare si serviciile de verificare tehnica prin verificatori atestati pentru documentatiile tehnice intocmite in cadrul proiectului. Alte trei contracte sunt in procedura de achizitie in SEAP, respectiv cele pentru servicii de audit financiar, servicii de asistenta tehnica pentru managementul proiectului si servicii de asistenta tehnica pentru supervizarea executiei lucrarilor. Contractele pentru achizitia de servicii de asistenta tehnica din partea proiectantului pe toata perioada de executie a lucrarilor de constructii la depozitul ecologic de deseuri de la Sarbi – comuna Farcasa si la lucrarile privind inchiderea/relocarea a sase depozite de deseuri neconforme si cel de servicii de proiectare pentru inchiderea a trei depozite neconforme (relocare) Seini, Targu Lapus, Borsa, sunt in procedura de achizitie in SEAP. Valoarea totala a proiectului este de 229.148.934 lei fara TVA. Valoarea eligibila a proiectului conform POS Mediu – 208.315.172 lei fara TVA. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/93773/FINANTARE-Ministrul-Mediului-a-semnat-contractul-de-finantare-pentru-proiectul-sistemului-de-management-al-deseurilor-din-Maramures-/ActualMM, http://www.actualmm.ro/cj-rasufla-usurat-ministrul-mediului-a-semnat-contractul-de-finantare-pentru-proiectul-cu-deseurile/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAPrefectul Mircea Nadolu avertizează primarii şi Comitetele pentru Situaţii de Urgenţă să prevină producerea de inundaţiiPrefectul judeţului Vâlcea, Mircea Nadolu, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea, a trimis o circulară la nivelul le tuturor primarilor şi Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, prin care s-a dispus măsurile necesare a fi întreprinse pentru prevenirea producerii unor inundaţii la nivelul localităţilor judeţului „Având în vedere prognoza meteorologică pentru următoarea perioadă, când se vor înregistra temperaturi peste media multianuală, însoţite de ploi slabe cantitativ, ceea ce va conduce la topirea într-un ritm accelerat a stratului de zăpadă existent, pentru prevenirea producerii unor inundaţii la nivelul localităţii dumneavoastră, vă solicităm, în calitate de Preşedinte al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, să dispuneţi, în regim de urgenţă, următoarele măsuri: - decolmatarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, precum şi decolmatarea secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor;- îndepărtarea deşeurilor şi a materialului lemnos din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă şi în special a celor existente în secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor; - îndepărtarea materialului lemnos existent pe cursul formaţiunilor torenţiale din zona localităţilor; - constituirea stocurilor minime de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor şi instruirea membrilor Serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;- postarea pe site-ul primăriei a prevederilor planurilor locale de apărare împotriva inundaţiilor aprobate pentru perioada 2014 - 2017 (inclusiv a planurilor de situaţie a localităţilor pe care au fost delimitate zonele inundabile); - afişarea la sediul primăriei a noilor planuri de situaţie a unităţii administrativ teritoriale pe care sunt delimitate zonele inundabile din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
versanţi şi ape interne, precum şi a semnificaţiei codurilor de culori folosite pentru avertizările meteorologice şi hidrologice; - organizarea unor adunări cetăţeneşti, în care să se prezinte populaţiei zonele cele mai expuse riscului de inundaţii din localitate, responsabilii cu avertizarea populaţiei din satele aparţinătoare, măsuri ce se vor întreprinde de administraţia publică locală, precum şi măsurile ce trebuie luate de fiecare cetăţean pentru a-şi apăra viaţa şi bunurile”, a transmis prefectul de Vâlcea în circulara trimisă. Cu această ocazie, prefectul Mircea Nadolu reaminteşte primarilor şi Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă că responsabilitatea privind gestionarea unor evenimente deosebite, anunţarea acestora sau informarea cu privire la producerea unei situaţii de urgenţă pe raza localităţii unde îşi desfăşoară activitatea dumneavoastră lerevin în totalitate. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/prefectul-mircea-nadolu-avertizeaza-primarii-si-comitetele-pentru-situatii-de-urgenta-sa-previna-producerea-de-inundatii-61506/2014-02-12
Teme de mediuExcesul de detergenţi dăunează grav mediuluiConform informațiilor pe care le-am primit de la comisar şef adjunct ing.Laura Dințoi, Autoritatea Natională pentru Protecția Consumatorilor a desfăşurat in perioada 20-23.01.2014 o actiune de verificare a respectării prevederilor legale la comercializarea detergenților şi a altor produse de curățat. Au fost verificati 10 operatori economici, valoarea totală controlată a fost de 18379 lei. La 4 operatori economici s-au depistat abateri de la prevederile legale. Valoarea totală a amenzilor aplicate s-a ridicat la 7000 lei. In urma controlului efectuat au fost verificate urmatoarele aspecte; • - Respectarea cerințelor de etichetare la detergenții ambalați: ( elementele de identificare trebuie să fie inscripționate cu caractere lizibile, vizibile şi care să nu şteargă pe ambalajul in care se introduce detergentul pentru comercializare către consummator) - denumirea şi denumirea commercială a produsului;
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
- numele sau denumirea commercială ori marca de comerț şi adresa completă şi numărul de telefon al pățtii responsabile cu introducerea produsului pe piață; - continuțul: ambalajul detergenților trebuie să indice conținutul, componente – dezinfectanți, înălbitori optici, parfumuri; - instructțiunile de utilizare şi măsurile de precauție speciale; - dozajul. • Publicarea listei ingredientelor pe o pagină de Internet • Detergenții lichizi de spălat rufe comercializați in vrac, din recipiente mari/cisterne (cisterne care pot fi reumplute, din care consumatorii işi pot umple propriile sticle/ambalaje refolosibile; responsabilitatea producătorului: trebuie să pună pe piață produse sigure) • Detergenti lichizi de spălat rufe comercializați in vrac, sub formă de capsule (pernuțe) (comercializarea capsulelor/pernuțelor la bucată este interzisă deoarece poate pune in pericol siguranța copiilor sub vârsta de 3 ani şi a persoanelor in vârstă) • Comercializarea capsulelor/pernuțelor de către retaileri/distribuitori în cutii (cutiile trebuie să fie prevăzute cu un sistem de inchidere greu accesibil pentru copii , iar etichetele să conțină mesaje clare de tipul : "Manipulați şi depozitați acest produs in condiții de siguranță", "Tineți departe de copii") • Comercializarea capsulelor/pernutelor de către retaileri/distribuitori in pungi/saci de tip doy, din plastic reciclabil (pungile de tip doy trebuie să fie prevăzute cu un sistem de închidere greu accesibil copiiilor) Sfatul ANPC pentru consumatorii care achizitioneaza detergenți Pentru a nu arunca banii pe fereastră şi a nu risca anumite neplăceri, inspectorii ANPC au mai multe recomandări pentru consumatori. - să achiziționeze detergenți numai din magazine si/sau raioane specializate, unde se eliberează documente de cumpărare (factură, bon fiscal, chitanță fiscală), de care vor avea neapărat nevoie in caz de reclamație; - să acorde o atenție deosebită la achiziționarea detergenților al căror preț este exagerat de mic in raport cu prețul real al unor astfel de produse, existand riscul ca acestea să fie contrafacute; - să ştie că ambalajul detergentilor trebuie să conțină coordonatele producătorului sau
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
importatorului (numele sau denumirea commercială ori marca de comerț, adresa completă şi numărul de telefon, precum şi adresa de web/site-ul de unde poate fi procurată fişa ethnică a ingredientelor); - să ştie că ambalajul detergentilor trebuie să menționeze instructțiunile de utilizare şi măsurile de precauție speciale, să le citească şi să le respecte; - inainte de a cumpăra un detergent să se gandească la scopul pentru care il cumpără; de exemplu, detergenții lichizi nu conțin agenți de albire; pentru rufe albe sunt mult mai eficienti detergentii pudră, tocmai datorită faptului că aceştia conțin astfel de agenți; - in cazul folosirii maşinii de spălat rufe, să opteze pentru detergenți destinați acestor echipamente electrocasnice, concepuți special pentru maşini manuale/automate de spălat; - să fie atenți la instructiunile producătorilor cu privire la dozaj: eticheta sau ambalajul detergenților indică cantitatea necesară de detergent pentru cantitatea de rufe care trebuie spălată. Excesele dăunează întotdeauna Consumatorii să aibă in vedere faptul că sloganul „detergent mai mult, rufe mai curate” este fals; o cantitate mai mare de detergent produce mai multă spumă; indiferent daca vorbim despre detergent pentru rufe, covoare, gresie sau vase, regula este aceeasi: surplusul strică; detergentul rămas in țesătura rufelor distruge in timp țesătura, atrage praful şi mizeria, imprimându-le rufelor un miros greu; dacă speli podeaua cu o soluție care conține mult detergent, surplusul de spumă rămas după clătire nu poate fi eliminat; el va forma o peliculă alunecoasă care va aduna mai usor praful şi microbii, ducând la o murdărire mult mai rapidă a suprafeței. De asemenea, cei care cumpără asemenea produse să aleagă, de preferat, detergenti ecologici, „prietenoşi” cu mediul, pe al căror ambalaj este inscripționată eticheta ecologică Europeană, al cărei simbol este o floare cu petale sub formă de steluțe. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/excesul-de-detergenti-dauneaza-grav-mediului-61510/2014-02-12
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
