AEROCLUBUL ROM Organizaţia de Pregătire Planor Declaratia...

AEROCLUBUL ROMÂNIEI Organizaţia de Pregătire Planor

Partea A Manual Operaţional

Prevederi Generale 0.noiembrie 2010

AR-MOPL-02OP A - 0 .1 din 20

Partea A.

Declaratia Managerului Responsabil

Acest Manual de Operatiuni este un document asociat al Manualului de

Operatiuni Zbor al Operatorului Aeroclubul Romaniei si defineste o parte din operatiunile pe care se bazeaza autorizarea de Operator Aerian acordata de AACR, dupa cum este cerut de RACR OPS LAAG.

Aceste operatiuni sunt aprobate de subsemnatul si trebuie respectate, dupa

caz, atunci cand se executa Operatiuni de zbor conform termenilor autorizarii obtinute in baza RACR OPS LAAG.

Este acceptat ca aceste operatiuni nu suplinesc necesitatea de conformare

cu orice reglementari noi sau amendate, publicate de AACR la anumite intervale de timp, in cazul in care aceste reglementari noi sau amendate sunt in contradictie cu aceste operatiuni.

Declar că toate operațiunile si activitățile de întreținere pot fi finanțate si duse la îndeplinire la standardul impus de autoritate. Semnat …………………. Data ……………………... Manager responsabil si Director General George ROTARU Pentru si in numele Aeroclubului Romaniei





Partea A.

CUPRINS

PARTEA A PREVEDERI GENERALE

0. ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL MANUALULUI DE OPERARE

0.1. INTRODUCERE 0.2. DEFINITII SI ABREVIERI 0.3. SISTEMUL DE AMENDARE SI REVIZIE A MANUALULUI 0.4. LISTA DE EVIDENTA A AMENDAMENTELOR 0.5. LISTA PAGINILOR ÎN VIGOARE 0.6. LISTA DE DISTRIBUTIE

1. STRUCTURA ORGANIZATORICA

1.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA 1.2. NOMINALIZAREA PERSONALULUI DE CONDUCERE 1.3. RESPONSABILITATILE SI SARCINILE FUNCTIILOR MANAGEMENTULUI OPERATIONAL 1.4. OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE PILOTULUI PLANOR SI ALE ELEVULUI PILOT 1.5. OBLIGATII SI RASPUNDERI ALE PARTICIPANTILOR LA ACTIVITATEA DE START

2. CONDUCEREA SI SUPRAVEGHEREA OPERATIONALA

2.1. SUPRAVEGHEREA PROPRIE A OPERATIUNILOR DE ZBOR 2.2. MANIPULAREA, ANALIZA SI PASTRAREA INREGISTRARILOR 2.3. SISTEMUL DE APROBARE AL INSTRUCTIUNILOR SI INFORMATIILOR OPERATIONALE

SUPLIMENTARE 2.4. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI PROGRAMUL DE SIGURANTA AL ZBORURILOR 2.5. ADMITEREA LA ZBOR A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT PROFESIUNIST PRECUM SL

A ELEVILOR PILOTI / PILOTILOR PLANOR 2.6. OPRIREA DE LA ZBOR A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN AEROCLUBUL

ROMANIEI.

3. SISTEMUL CALITATII

3.1. SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII SI SIGURANTA ZBORURILOR

4. COMPUNEREA ECHIPAJELOR

4.1. STRUCTURA ECHIPAJELOR 4.2. PREGATIREA ECHIPAJULUI PENTRU ZBOR

5. CERINTE PRIVIND CALIFICAREA

5.1. PRECIZAREA LICENTELOR, CALIFICARILOR, ANTRENAMENTULUI, CERINTELOR 5.2. ECHIPAJUL DE CONDUCERE

6. PREVEDERI PRIVIND SANATATEA ECHIPAJELOR

6.1. PRECAUTII PRIVIND SANATATEA ECHIPAJULUI

7. LIMITARI ALE TIMPULUI DE ZBOR

7.1. TIMPUL BLOC, TIMPUL DE SERVICIU PENTRU ZBOR SI TIMPUL TOTAL DE MUNCA 7.2. TIMPUL DE ODIHNA 7.3. TIMPI DE ODIHNĂ 7.4. COMPETENŢA PILOTULUI COMANDANT 7.5. ALIMENTATIA





Partea A.

7.6. INREGISTRARI PRIVIND TIMPUL DE SERVICIU PENTRU ZBOR, TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE

ODIHNA

8. PROCEDURI OPERATIONALE

8.1. REGULI GENERALE 8.2. PROCEDURI OPERATIONALE SPECIFICE PLANOARELOR SI PLANOARELOR MOTORIZATE 8.3. PROCEDURA DE REINNOIRE A AUTORIZATIEI SCOLII SI A ALTOR AUTORIZATII NECESARE, PROCEDURI SI DOCUMENTATIA IN RELATIA CU AUTORITATEA

9. SECURITATE

9.1. ELEMENTE DE SECURITATE

10. TRATAREA, NOTIFICAREA SI RAPORTAREA EVENIMENTELOR

10.1. PROCEDURI PRIVIND TRATAREA, NOTIFICAREA SI RAPORTAREA ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR

DE ZBOR 10.2. DEFINITIILE EVENIMENTELOR DE ZBOR CONFORM RACR-REAC ED. 1-2005: 10.3. PERSONALULUI AR OBLIGAT SA NOTIFICE ORICE EVENIMENT DE ZBOR: 10.4. RAPORTAREA ACCIDENTELOR ŞI INCIDENTELOR GRAVE DE AVIAŢIE CIVILĂ 10.5. RAPORTAREA INCIDENTELOR DE AVIAŢIE CIVILĂ 10.6. RAPORTAREA VOLUNTARĂ A EVENIMENTELOR DE AVIAŢIE CIVILĂ 10.7. FORMULARELE NECESARE NOTIFICARII: SUNT CELE PREVAZUTE IN RACR-REAC ANEXA V.

11. REGULI ALE CIRCULATIEI AERIENE

11.1. REGULI DE ZBOR LA VEDERE 11.2. PROCEDURI PRIVIND COMUNICATIILE RADIO 11.3. INFORMATII SI PROCEDURI PRIVIND INTERCEPTAREA AERONAVELOR CIVILE DE CATRE CELE

MILITARE 11.4. CIRCUMSTANTE ÎN CARE TREBUIE MENTINUT UN SERVICIU DE ASCULTARE CONTINUA RADIO 11.5. BAZA DE TIMP UTILIZATA ÎN OPERATIUNILE DE ZBOR 11.6. AUTORIZARILE ATC 11.7. SEMNALE VIZUALE FOLOSITE PENTRU A AVERIZA O AERONAVA NEAUTORIZATA CA INTRA SAU

ZBOARA ÎNTR-O ZONA CU RESTRICTII, INTERZISA SAU PERICULOASA 11.8. PROCEDURI PENTRU ECHIPAJ ATUNCI CÂND OBSERVA UN ACCIDENT SAU RECEPTIONEAZA UN

SEMNAL DE URGENTA 11.9. CODUL DE SEMNALE SOL-AER PENTRU UTILIZAREA DE CATRE SUPRAVIETUITORI SI MIJLOACELE DE

SEMNALIZARE 11.10. SEMNALE DE URGENTA

PARTEA B OPERAREA AERONAVELOR – ELEMENTE LEGATE DE TIPUL AERONAVELOR

0. INFORMATII GENERALE SI UNITATI DE MASURA

0.1. INFORMATII GENERALE DESPRE AERONAVE 0.2. UNITATI DE MASURA

1. LIMITARI

2. PROCEDURI NORMALE

3. PROCEDURI ANORMALE SI DE URGENTA

4. PERFORMANTE

4.1. DATE DE PERFORMANTA

5. PLANIFICAREA ZBORULUI





Partea A.

6. MASA SI CENTRAJUL

7. INCARCAREA

8. LISTA DE DEVIATII ADMISE IN EXPLOATARE

9. LISTA ECHIPAMENTULUI MINIM

9.1. PLANOARE 9.2. PLANOARE MOTORIZATE

10. ECHIPAMENTUL DE SUPRAVIETUIRE, DE URGENTA SI DE OXIGEN

11. PROCEDURI PENTRU EVACUAREA DE URGENTA

12. SISTEMELE PLANORULUI SI PLANORULUI MOTORIZAT

PARTEA C INSTRUCTIUNI SI INFORMATII PRIVIND RUTELE SI AERODROMURILE

1. INSTRUCTIUNI SI INFORMATII DE RUTA SI AERODROM

PARTEA D PREGATIREA SI ANTRENAMENTUL PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT

0. PROGRAME DE PREGĂTIRE ŞI CONTROL

0.1. PROGRAM DE PREGĂTIRE ŞI ANTRENAMENT 0.2. PROGRAMELE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ LA SOL ŞI ÎN ZBOR DE TRECERE PE O ALTA DE AERONAVA DIN

CLASA SE REALIZEAZĂ ÎN CADRUL AEROCLUBULUI ROMANIEI SI IN COOPERARE CU ALŢI OPERATORI AUTORIZAŢI ÎN ACEST SENS, PRIN EFECTUAREA PREGĂTIRII TEORETICE LA AEROCLUBUL ROMANIEI SAU LA ALTI OPERATORI ÎN BAZA CONTRACTELOR

COMERCIALE. 0.3. PROGRAMUL DE PREGĂTIRE PERIODICĂ ŞI CONTROL PERIODIC 0.4. PROGRAME DE PREGĂTIRE TEORETICĂ, PRACTICĂ ŞI DE CONTROL PENTRU RELUAREA ACTIVITĂŢII DE ZBOR 0.5. PREGĂTIREA TEORETICĂ SI PRACTICĂ PENTRU CALIFICĂRI SUPERIOARE

1. PROCEDURI GENERALE ŞI SPECIFICE PRIVIND PREGATIREA SI ANTRENAMENTUL PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN ORGANIZAŢIA DE PREGĂTIRE PLANOR DIN AEROCLUBULUI ROMANIEI

1.1. ORGANIZAŢIA DE PREGĂTIRE PLANOR DIN AEROCLUBULUI ROMANIEI ORGANIZEAZA CURSURI TEORETICE SI PRACTICE

ATAT CU ELEVII-PILOTI CAT SI CU PERSONALUL PROPRIU, PENTRU: 1.2. PROCEDURA DE ELIBERARE A UNUI PROGRAM IN VEDEREA OBTINERII CALIFICARILOR PREVAZUTE IN PARAGRAFUL 2.1. ESTE URMATOAREA: 1.3. ORGANIZAŢIA DE PREGĂTIRE PLANOR DIN AEROCLUBULUI ROMANIEI ORGANIZEAZA SEMINARII PENTRU

IMPROSPATAREA A CUNOSTINTELOR, IN CONDITIILE PREVAZUTE DE LEGISLATIA SPECIFICA IN VIGOARE (RACR-LPAN 2). STRUCTURA PROGRAMULUI ESTE CEA PREZENTATA IN ANEXA D2 DIN PARTEA D A PREZENTULUI MANUAL.

PARTEA E ANEXE





Partea A.

0. ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL MANUALULUI DE OPERARE

INTRODUCERE Declaratia de Conformitate a conducerii Aeroclubului Romaniei Organizaţia de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei are ca obiect de activitate pregatirea teoretica si practica, la sol si în zbor a elevilor piloţi în vederea obţinerii calificării de clasa pilot planor/motoplanor, obtinerea autorizarilor speciale, precum si a calificarilor superioare in cadrul acestei clase de aeronave in conformitate cu cerintele reglementarilor in vigoare. Organizaţia de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei a elaborat Manualul de Operatiuni care se conformeaza cerintelor specifice ale organizatiilor internationale specifice, ale Comunitatii Europene si ale Autoritatii Aeronautice Civile Romane, in vederea obtinerii licentelor, autorizatiilor, atestatelor si certificatelor. Reglementarile nationale precum si prevederile din Manualul de Zbor al fiecarei aeronave sunt prioritare fata de prevederile prezentului Manual, iar personalul operational este obligat sa le respecte si sa aduca imediat la cunostinta Sefului activitatilor de Pregatire, discrepantele constatate pentru a se lua masurile corective necesare. Organizaţia de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei se angajaza sa modifice continutul prezentului Manual de Operatiuni la termenele stabilite de reglementarile AACR care intra in vigoare dupa aprobarea acestuia si in cazul schimbarilor in schema de organizare si functionare a Aeroclubului Romaniei si nominalizarea functiilor din sistemul operatiunilor de zbor. Manualul de Operatiuni se va afla la bordul aeronavelor pe toata durata executarii misiunilor de zbor atunci cand se paraseste aerodromul de baza si vor opera pe alt aerodrom decat cel al Aeroclubului Romaniei (Manualul de Operatiuni de la bordul aeronavei va fi o copie dupa Manualul de Operatiuni in vigoare). Partile care privesc desfasurarea zborului propriu-zis sunt usor accesibile si sunt editate sub forma de liste de verificare (Check List) separate, usor de utilizat in timpul zborului. Intreg personalul operational va avea acces la acest manual in intregime sau numai in partile din acesta pentru care au atributiuni. Intreg personalul navigant si operational de sol este obligat sa cunoasca si sa aplice intocmai prevederile acestui manual. Reglementarile emise de catre AACR ulterior editiei de fata a Manualului de Operatiuni vor fi introduse in acesta prin amendamente sau Directive Operationale, dupa caz. Conform prevederilor PIAC-LPAN 2, prezentul Manual de Operatiuni este constituit din cinci parti.





Partea A.

Partea A - Generalitati / Fundamente. Contine descrierea Managementului Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei, responsabilitati ale personalului administrativ si ale celui implicat in management, regului de disciplina si sanctiuni. Generalitati / Fundamente face referire la modul de organizare al activitatii de zbor, infrastructura(facilitati), restrictiile referitoare la activitatea de instruire in zbor. Sunt mentionate cerintele cu privire la personalul navigant implicat in procesul de instruire(instructori si elevi), precum si conditiile care trebuiesc indeplinite de aeronavele si utilajele utilizate in procesul de instruire. Se mentioneaza in aceasta parte limitarile timpului de zbor si de serviciu pentru zbor, perioadele de odihna, conform legislatiei in vigoare, in scopul desfasurarii in deplina siguranta activitatii de zbor. Partea B - Operarea aeronavelor. Aceasta parte contine proceduri si instructiuni privind desfasurarea operatiunilor de zbor in siguranta, tinand cont de specificul fiecarei aeronave utilizate; partea B, face trimiteri la manualele de zbor ale tipurilor de aeronave utilizate si stabileste proceduri si instructiuni de coordonare intre personalul operational de sol si cel navigant precum si de completare, acceptare si circulatie a documentelor specifice. Partea C - Instructiuni si informatii de ruta si aerodrom. Aceasta parte contine instructiunile si informatiile referitoare la desfasurarea zborurilor, navigatie si minime de aerodrom specifice rutelor si aerodromurilor din zona de operare, procedurile de analiza si planificare a zborurilor precum si modul de intocmire si prezentare a documentelor necesare la bord pentru executarea zborurilor. Partea D - Pregatirea si antrenamentul personalului. Aceasta parte reglementeaza modul de numire a personalului responsabil cu atingerea standardului de calitate al Organizatiei de Pregatire Planor. Cuprinde de asemenea instructiunile si programele analitice pentru pregatirea si mentinerea antrenamentului personalului navigant si operational (echipajul de comanda, personalul operational de sol etc.) atat cele pentru pregatirea initiala cat si programele de pregatire ciclica si de reimprospatare a cunostintelor. Stabileste modul de verificare a aptitudinilor si programele de instruire in vederea obtinerii calificarilor superioare ale personalului implicat in procesul de instruire al cursantilor.





Partea A.

Partea E - Anexe.

Aceasta parte cuprinde anexele mentionate in prezentul manual precum si anexe ce contin informatii necesare operarii aeronavelor, conform legislatiei in vigoare.

Director General,

Geroge ROTARU





Partea A.

DEFINITII SI ABREVIERI Aprobare de zbor - Aprobare obtinuta in urma examinarii teoretice pentru admiterea la cursurile practice de pregatire la sol si in zbor. Autoritate - Autoritatea Aeronautica Civila Romana (A.A.C.R). Asteptare - Perioada determinata de timp în cursul careia un membru de echipaj nu este planificat la zbor dar caruia operatorul i-a cerut sa fie disponibil si contactabil în vederea executarii unei misiuni de zbor fara o perioada de odihna prealabila. AUM – Aeronava ultrausoara motorizata AR - Aeroclubul Romaniei AIP - Publicaţie de Informare Aeronautica (aeroporturi) Baza principala de operare - Locul nominalizat de operator pentru un membru de echipaj, de unde in mod normal acesta incepe si incheie o perioada sau o serie de perioade de serviciu si pentru care, in conditii normale, operatorul nu are raspunderi privind cazarea membrului de echipaj respectiv. Definitia se aplica si pentru locul nominalizat de operator pentru echipajele inchiriate, cu sau fara aeronave. CPL - Licenta de pilot comercial Cazare corespunzatoare - Punerea la dispozitie a unei incaperi dotata corespunzator pentru odihna, pentru un singur ocupant daca aceasta este solicitata de membrul echipajului si in orice caz nu pentru mai mult de doi ocupanti, expusa minimului de zgomot, bine ventilata si cu posibilitatea de reglare a luminozitatii si temperaturii. Deplasare (calatorie) - Timpul planificat judicios necesar unui membru de echipaj pentru a se deplasa de la locul de odihna asigurat de operator sau de la domiciliu la locul de serviciu sau invers, folosind mijloace de transport in comun sau individuale. Detaşamentul Planor (Detasament Planorism) – Compartiment din cadrul Directiei Operationale a Aeroclubului Romaniei raspunzator de organizarea si managementul resurselor legate de activitatea de zbor cu planorul. Diferenta de timp (de fus orar) - Numarul intreg de ore care separa orele standard locale intre doua localitati (numarul intreg de fuse orare dintre cele doua localitati). Facilitati pentru odihna corespunzatoare (adecvate) - Loc confortabil si linistit destinat odihnei membrilor echipajului in care nu au acces pasagerii. FL - Nivel de zbor Incepere timpurie/Incheiere (terminare) tarzie - Orice serviciu desfasurat in intervalul 0100 - 0659 al orei locale la locul de raportare. IFR - Reguli de zbor instrumental HT - Head of Training (Seful activitatilor de pregatire) CGI - Chief Ground Instructor (Seful pregatirii la sol) CFI - Chief Flight Instructor (Seful pregatirii in zbor) FI - Flight Instructor (Instructor de zbor) GI - Ground instructor (Instructor de sol) LPAN - Licentierea personalului aeronautic navigant Manual Instruire - Manual care stabileste standardele, obiectivele şi scopurile fiecărei etape a instruirii pe care trebuie o parcurgă cursanţii





Partea A.

Manual Operational - Manual care furnizeaza informaţiile relevante pentru diferite categorii de personal, ca de exemplu pentru instructorii de zbor, instructorii de zbor sintetic, instructorii de instruire la sol, personalul operaţional şi de întreţinere etc Membru al echipajului - personalul aeronautic navigant care detine o calificare aeronautica pe tip / tipuri de aeronava si executa misiuni de zbor. Membru operativ (activ) al echipajului - Orice membru al echipajului care isi desfasoara activitatea intr-o aeronava pe toata durata sau intr-o etapa determinata a zborului. Misiuni distincte/separate - Orice perioada de timp de zbor sau de serviciu pentru zbor compusa din doua servicii intrerupte de o pauza. OACI - Organizatia Aeronautica Civila Internationala Operator - Operator Aerian Roman, posesor al unui Certificat sau al unei Autorizatii de Operator Aerian. Optiune a Autoritatii - Dreptul Autoritatii de a alege, pe baze nediscriminatorii, pentru un anume operator, o alternativa prevazuta intr-o reglementare general valabila la scara nationala. OP - Organizatie de pregatire Ora de prezentare - Ora la care operatorul cere unui membru de echipaj sa se prezinte si sa raporteze ca este gata pentru misiune sau serviciu. Pauza (de serviciu) - Perioada de timp mai mica decat perioada de odihna, in care echipajul este eliberat de orice activitate dar care conteaza ca perioada de serviciu. PIAC - Proceduri si Instructiuni de Aeronautica Civila Pozitionare - Transferarea unui echipaj dintr-un loc in altul, conform programarii si necesitatilor operatorului. Pozitionarea nu include deplasarea, definita mai sus. PPL - Licenta de pilot particular PUU – Pilot planoare ultrausoare QNH - Presiunea barometrica la nivelul marii QFE - Presiune barometrica la nivelul cotei pistei RACR - Reglementari Aeronautice Civile Române SCPA - Serviciul de Certificare a Personalului Aeronautic Serviciu - Orice sarcina care ii este atribuita spre executare unui membru de echipaj in conformitate cu calificarea detinuta de acesta si legata de obiectul de activitate al operatorului. STD – Presiune standard; Timp bloc - Perioada de timp care incepe in momentul in care aeronava incepe pentru prima data deplasarea prin mijloace proprii sau tractata de un vehicul de sol sau de o alta aeronava in vederea decolarii si se incheie in momentul opririi tuturor motoarelor la locul de parcare destinat. Timp (perioada) de prezentare - Perioada de timp admisa de un operator aerian a se scurge pentru executarea unei misiuni si momentul in care acesta trebuie sa se prezinte la serviciu si sa raporteze ca este gata pentru executarea misiunii. Timp (perioada) de odihna - Perioada definita si neintrerupta de timp destinata refacerii capacitatii de munca, in care un membru de echipaj este eliberat de toate sarcinile de serviciu pentru zbor sau rezerva.





Partea A.

Timp (perioada) de serviciu - Perioada de timp care incepe cand un membru de echipaj este solicitat de catre operator sa se prezinte la serviciu si se incheie odata cu eliberarea sa de toate sarcinile de serviciu. Timp (perioada) de serviciu intrerupt - Orice perioada de serviciu sau de serviciu pentru zbor compusa din doua servicii intrerupte de o pauza. Timp (perioada) de serviciu pentru zbor (TSZ) - Perioada de timp ce incepe cand un membru de echipaj este solicitat sa se prezinte pentru efectuarea unei perioade de serviciu care include un zbor sau o serie de zboruri si care se termina atunci cand acesta a finalizat si incheiat toate insarcinarile sale in legatura cu aeronava sau misiunea executata ca membru de echipaj operativ. TPR - Timp de Pregatire Recomandat CMO - Continut Minim Obligatoriu VA - Viteza de manevra VFR - Reguli de zbor la vedere VNE - Viteza care nu poate fi depasita VNO - Viteza maxima de croaziera





Partea A.

SISTEMUL DE AMENDARE SI REVIZIE A MANUALULUI

Amendamentele si reviziile Manualului de Operatiuni sunt elaborate de catre Seful Activitatilor de Pregatire Organizatiei de Pregatire Planor . Acesta este responsabil pentru continutul Manualului si pentru actualizarea a informatiilor si instructiunilor; este obligat, de asemenea, prin intermediul Directiei Operatiuni Zbor a Aeroclubului Romaniei, sa transmita in timp util spre aprobare Autoritatii Aeronautice Civile Romane amendamentele si reviziile la prezentul Manual de Operatiuni. Orice amendament devine operativ numai dupa aprobarea lui de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana; Exceptie fac acele amendamente ori revizii provizorii, introduse prin Circulare ale Directiei Zbor sau ale Directorului General al Aeroclubului Romaniei, a caror aplicare imediata este necesara pentru siguranta zborului, cu conditia trimiterii in acelasi timp a acestora spre aprobare catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.





Partea A.

LISTA DE EVIDENTA A AMENDAMENTELOR

Numar amendament Editia Data introducerii in manual

Semnatura





Partea A.

Amendamentele scrise de mana sunt permise numai in situatii care reclama o interventie urgenta in interesul sigurantei zborurilor; amendamentul va fi initiat si va intra in vigoare printr-un document emis de Directorul General al Aeroclubului Romaniei care are obligatia de a anunta operativ Autoritatea Aeronautica Civila Romana. De asemenea, pentru operarea unor aeronave de alt tip decat cele prevazute in manual, se va produce un amendament corespunzator la Manualul de Operatiuni. La fiecare amendare, inclusiv amendare provizorie, se schimba obligatoriu lista paginilor in vigoare.

Manualul de Operatiuni este impartit in capitole, subcapitole, puncte si aliniate. Pe fiecare pagina se afla, a) Antetul manualului consta din:

o linie de separare dubla, de culoare gri

pe randul unu, in stanga - numele institutiei;

la mijloc – sigla institutiei;

pe randul unu, in dreapta – textul : „Organizaţia de Pregătire Planor”;

pe randul doi in stanga – textul „Partea” urmat de numarul partii

pe randul doi in dreapta – textul „Manual Operaţional”. b) Subsolul paginii

o linie de separare dubla, de culoare gri

pe randul unu in stanga - textul „Partea” urmat de numarul partii ;

pe randul unu in dreapta, numarul si data amendamentului

pe randul doi in stanga, codul manualului

pe randul doi in dreapta – numarul partii, numarul capitolului urmat de numarul curent al paginii din respectivul capitol si numarul total al paginilor capitolului.





Partea A.

LISTA PAGINILOR ÎN VIGOARE

Partea Pagina Data intrării în vigoare

A. Generalitati A - 0 .1 noiembrie 2010











































Partea A.


















































Partea A.













B. Operarea Aeronavelor B - 0 .1 noiembrie 2010













C. Instructiuni si informatii de ruta si aerodrom C - 1 .1 noiembrie 2010
























Partea A.


















































Partea A.





























D. Pregatirea si antrenamentul personalului D - 0 .2 noiembrie 2010

D. Pregatirea si antrenamentul personalului D - 1 .1 noiembrie 2010

D. Pregatirea si antrenamentul personalului D - D1 .1 noiembrie 2010

















Partea A.

Pentru identificarea reviziilor / modificarilor, paragraful modificat va fi marcat cu o linie verticala pe marginea stanga iar editia paginii va fi, de asemenea, modificata. De la aceasta regula face exceptie revizia / modificarea integrala a continutului unui capitol sau a intregului Manual de Operatiuni.

Pentru reviziile temporare se vor aplica prevederile de la punctul 0.3. de mai sus.





Partea A.

LISTA DE DISTRIBUTIE Ex. nr. 01 - Director General Aeroclubul României Ex. nr. 02 - Director General Adjunct Ex. nr. 03 - Director Operaţiuni Zbor Ex. nr. 04 - Comandant Detaşament Planor Ex. nr. 05 - Şeful Activităţilor de Pregătire Ex. nr. 06 - Instructorul Şef de Zbor Ex. nr. 07 - Instructorul Şef de Sol Ex. nr. 08 - SCPA Ex. nr. 09 - Autoritatea Aeronautică Civilă Română Ex. nr. 10 - Biroul de Siguranţa Zborului Ex. nr. 11 - Biroul de Management al Calităţii şi Mediului Ex. nr. 12 - Aeroclubul Teritorial Arad Ex. nr. 13 - Aeroclubul Teritorial Baia Mare Ex. nr. 14 - Aeroclubul Teritorial Braşov Ex. nr. 15 - Aeroclubul Teritorial Bucureşti Ex. nr. 16 - Aeroclubul Teritorial Cluj Ex. nr. 17 - Aeroclubul Teritorial Craiova Ex. nr. 18 - Aeroclubul Teritorial Deva Ex. nr. 19 - Aeroclubul Teritorial Iaşi Ex. nr. 20 - Aeroclubul Teritorial Oradea Ex. nr. 21 - Aeroclubul Teritorial Ploieşti Ex. nr. 22 - Aeroclubul Teritorial Piteşti Ex. nr. 23 - Aeroclubul Teritorial Sibiu Ex. nr. 24 - Aeroclubul Teritorial Suceava Ex. nr. 25 - Aeroclubul Teritorial Târgu Mureş

Toti detinatorii prezentului Manual din lista de distributie au obligatia sa revizuiasca imediat exemplarul pe care-l gestioneaza.



Structura Organizatorica 0.noiembrie 2010


Partea A.

1. STRUCTURA ORGANIZATORICA

STRUCTURA ORGANIZATORICA Structura organizatorica a Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei este prezentata in Anexa 1 din prezentul Manual. Intre compartimentele operationale cat si intre ele si celelalte directii sau sectoare din cadrul Aeroclubului Romaniei exista legaturi directe, atat pe linie de zbor cat si pe linie administrativa. Structura organizatorica si de conducere este capabila sa asigure desfasurarea operatiunilor aeriene propuse in conditii de siguranta. Organizatia de pregatire planor se subordoneaza nemijlocit Detasamentului Planorism din cadrul Directiei Operationale Zbor. NOMINALIZAREA PERSONALULUI DE CONDUCERE Seful Activitatilor de Pregatire - Tinc Gratian Instructor Sef Zbor - Lupas Ciprian Instructor Sef Sol - Marincas Nicoleta In cadrul aerocluburilor teritoriale responsabilitatea privind activitatea de zbor de instruire o are comandantul adjunct (loctiitorul pentru zbor), sau seful sector zbor, dupa caz, in functie de schema de organizare a aeroclubului teritorial respectiv.care coordoneaza si raspunde pentru buna desfasurare a activitatilor de zbor cat si activitatile de navigatie, informare zbor si meteo.





Partea A.

RESPONSABILITATILE SI SARCINILE FUNCTIILOR MANAGEMENTULUI OPERATIONAL Personalul aeronautic civil navigant calificat cu licente valide se compune din: - piloti instructori planor/planor motorizat; - piloti planor/planor motorizat;

Directia operatiuni zbor efectueaza inspectii la nivelul Organizatiei de Pregatire Planor, pana la nivelul Aerocluburilor Teritoriale, prin intermediul personalului desemnat in acest sens, prin planificari anuale de inspectie pe care le transmite Sefului Organizatiei de Pregatire cu minim 30 zile inainte de efectuarea lor.

Directia operatiuni zbor poate dispune efectuarea unor inspectii neanuntate, in cazuri justificate, cu o tematica stabilita corespunzator.

Fiecare inspectie/control are ca rezultat atat fise de control al pregatirii teoretice cat si practice la sol si in zbor, precum si rapoarte privind situatia operationala pe linie de instruire a aeroclubul teritorial controlat.

Pentru analiza respectarii cerintelor de siguranta zborului si adoptarea masurilor corective, functioneaza Biroul Siguranta Zborurilor aflat in directa subordine a Directorului General, iar ca organ consultativ, Consiliul de Metodica si Siguranta Zborurilor care se intruneste de cel putin 2 ori pe an.

Biroul de siguranta zborurilor planifica si organizeaza audituri specifice ale Organizatiei de Pregatire planor. Planificarea acestora se transmite Sefului Activitatilor de Pregatire din cadrul Organizatiei de Pregatire planor cu minim 30 zile inainte. Aceste audituri se recomanda a se efectua simultan cu inspectiile planificate de catre Directia Operatiuni Zbor. In cazuri bine justificate acestea pot fi decalate. Atributiile Sefului Activitatilor de Pregatire (HT)

- este subordonat direct Comandantului de Detaşament Planorism

- conduce activitatea de instruire teoretica şi practica la sol şi în zbor a cursanţilor şi executa şi zboruri de instruire în calitate de instructor de zbor.

- coordonează activitatea Instructorului sef de zbor şi a Instructorului sef de sol pentru punerea în practica a programelor de pregătire.

- avizează planificările activităţii de zbor a cursanţilor şi a instructorilor de zbor în conformitate cu programele aprobate.

- evaluează modul de conformare cu standardele de instruire teoretica şi practica la sol şi în zbor al cursanţilor şi dispune masuri de repetare a unor exerciţii sau aprofundarea unor cunoştinţe în conformitate cu prevederile Manualului de instruire sau depăşirea numărului de exerciţii aprobat. în cazuri deosebite propune Comandantului de Detaşament Planor întreruperea programului de instruire în zbor.





Partea A.

- evaluează performantele instructorilor de zbor şi de sol şi ia masuri pentru aducerea acestora la un nivel de standardizare cat mai apropiat în ceea ce priveşte metodica instruirii, aprecierea cursanţilor, redactarea şi consemnarea rezultatelor acestora.

- consemnează rezultatele testelor de competenta ale instructorilor de zbor şi de sol în Rapoartele de verificare.

- avizează(validează) rezultatele testelor de evaluare executate de instructorii de zbor şi de sol în legătura cu progresul în procesul de instruire al cursanţilor.

- verifica păstrarea în condiţii de siguranţa a documentelor referitoare la planificarea, executarea şi consemnarea zborurilor de instruire, a tuturor evidentelor cu privire la orele de instruire, exerciţiile efectuate, rapoarte de evaluare, rezultate ale testelor scrise.

- face propuneri în legătura cu modificarea documentelor privind procesul de instruire teoretica şi practica la sol şi în zbor, inclusiv Manualul de Instruire sau Manualul de Operaţiuni.

- verifica, aproba şi răspunde de instruire, respectarea de către instructorii de zbor şi cursanţi a normelor de protecţie a muncii, de încadrarea în timpul de munca stabilit de reglementari şi de respectare a perioadelor de odihna.

- raportează Comandantului de Detaşament Planor despre cazurile de indisciplina ale instructorilor sau ale cursanţilor şi propune acestuia masuri în consecinţa.

- duce la îndeplinire masurile dispuse de Comandantul de Detaşament Planor, Directorul Operaţiuni sau Directorul General ca urmare a Rapoartelor de audit interne sau oficiale.

- participa la selecţia instructorilor de zbor în vederea angajării la Aeroclubul României.

- supraveghează standardizarea procesului de instrucţie împreunǎ cu CGI şi CFI

- răspunde de redactarea si elaborarea documentelor necesare pentru menţinerea autorizării scolii de instrucţie (manual instruire, de operaţiuni, adrese pentru reînnoirea sau obţinerea autorizărilor necesare scolii) asistat de CGI şi CFI.

- organizează şi coordonează sesiunile periodice de împrospătare a cunoştinţelor instructorilor de zbor şi de sol şi răspunde de înregistrarea rezultatelor împreuna cu Comandantul de detaşament.

- supraveghează şi elaborează planificarea verificărilor periodice în zbor ale instructorilor de zbor şi de sol conform manualului operaţional împreuna cu CGI şi CFI.

- supraveghează executarea verificărilor periodice a elevilor conform manualului de instruire, împreuna cu CGI şi CFI .





Partea A.

- face propuneri pentru programe si le elibereaza cand acestea sunt aprobate.

Atributiile Instructorului Şef de Zbor (CFI)

- este subordonat Şefului activităţilor de pregătire

- conduce direct activitatea de instruire practica în zbor a cursanţilor şi executa zboruri de instruire în calitate de instructor de zbor.

- planifica activitatea de zbor a cursanţilor şi a instructorilor de zbor în conformitate cu programele aprobate.

- supraveghează şi coordonează activitatea instructorilor de zbor în scopul punerii în aplicare a programelor de pregătire în zbor de către aceştia.

- evaluează standardul de pregătire practica în zbor atins de cursanţi şi face propuneri şefilor ierarhici în sensul continuării programului de instruire, al repetării unor exerciţii, după caz, sau de întrerupere în situaţii deosebite a programelor de pregătire în zbor.

- evaluează competentele instructorilor de zbor, propune masuri şi supraveghează implementarea lor în scopul standardizării metodelor de instruire utilizate de aceştia, a modului de evaluare al cursanţilor şi al modului de consemnare a rezultatelor cursanţilor.

- consemnează rezultatele evaluărilor de competenţă ale instructorilor de zbor în Rapoartele de verificare.

- avizează rezultatele verificărilor executate de instructorii de zbor privind progresul în instruire al cursanţilor.

- păstrează în condiţii de siguranţa documentele referitoare la planificarea, executarea şi consemnarea zborurilor de instruire, a tuturor evidentelor cu privire la orele de instruire, exerciţiile efectuate, rapoarte de evaluare, rezultate ale testelor scrise.

- tine evidenţa instruirii şi răspunde de respectarea de către instructorii de zbor şi cursanţi a normelor de protecţie a muncii, de încadrarea în timpul de munca stabilit de reglementari şi de respectare a perioadelor de odihna.

- în colaborare cu instructorii de zbor, evaluează constant procesul de instruire în zbor şi propune imbunataţirii ale acestuia.

- face propuneri în ce priveşte modificarea manualului de instruire sau operaţional pe partea de zbor.





Partea A.

Atributiile Instructorului Şef de Sol (CGI)

- este subordonat Şefului activităţilor de pregătire

- coordonează activitatea de pregătire teoretica în scopul realizării unei sincronizări intre aceasta şi temele practice de zbor pentru ducerea la îndeplinire în condiţii de eficienţǎ a programelor de pregătire.

- verifica stadiul atins în cadrul programelor de instruire teoretica şi colaborează cu Şeful activităţilor de pregătire în scopul unei bune planificări a exerciţiilor practice de zbor.

- sesizează lipsurile în pregătirea teoretica descoperite cu ocazia desfǎşurǎrii pregătirilor preliminare a exerciţiilor de zbor şi propune masuri de corectare a acestor situaţii.

- participa la sesiunile periodice organizate cu Instructorii de sol prin prezentarea de materiale, cu scopul realizării şi menţinerii unei standardizări în ceea ce priveşte metodele de instruire, testare şi evaluare a cursanţilor.

- elaborează chestionarele de verificare periodica şi finala a cursanţilor şi participa prin sondaj la sesiunile de testare finala de dinaintea examenului oficial de obţinere a licenţei.

- face propuneri de modificare a documentelor de lucru referitoare la procesul de instruire.

- elaborează ediţiile şi amendamentele la Manualele de Instruire ale Organizaţiei de Pregătire pentru menţinerea acestora conforme cu reglementările în vigoare.

- creează împreuna cu instructorii de zbor şi de sol şi menţine actuala Banca Centrala de Întrebări pentru testarea cursanţilor şi a personalului.

- menţine legătura cu AACR pe linia pregătirii teoretice.

Instructorul de Zbor (FI)

- instructorul de zbor din Aerocluburile Teritoriale este subordonat nemijlocit comandantului aeroclubului de care apartine. Pe timpul stationarii pe un alt aerodrom decat cel de baza, instructorul de zbor este subordonat comandantului aeroclubului respectiv, din punct de vedere al oricarei activitati legate direct de zbor si de securitatea aeronavei.

- este subordonat in ceea ce priveste activitatea de instructie, aplicarea si respectarea normelor de instruire, Şefului Activităţilor de Pregătire prin Instructorul Sef de Zbor.

- instructorul de zbor organizeaza si conduce executarea in bune conditiuni a misiunilor de zbor primite, vegheaza la respectarea tuturor dispozitiilor,





Partea A.

precum si la indeplinirea operatiilor legate de executarea misiunii, asigura disciplina si ordinea la sol si in zbor a elevilor piloti si pilotilor planor.

- instructorul de zbor trebuie:

- sa stabileasca si sa aplice metode optime de instruire la sol si in zbor a elevilor piloti si pilotilor planor, impunand acestora autodisciplina, precum si formarea unei culturi pentru aviatie si atasamentul pentru aeroclubul in care isi desfasoara activitatea; - sa imbunatateasca permanent nivelul de pregatire al elevilor piloti si pilotilor planor; - sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica inaintea si in timpul zborului; - sa cunoasca si sa aplice toate documentele in vigoare care reglementeaza activitatea sa la sol si in zbor; - sa stapaneasca si sa aplice metoda cea mai eficienta de instruire a elevilor piloti si pilotilor planor la sol si in zbor; - pe timpul circulatiei aeronavelor la sol si al zborului, sa mentina legatura permanenta radio cu organul de dirijare si control, pentru a executa in siguranta activitatile la sol si in zbor. Totodata, el va supraveghea necontenit spatiul inconjurator pentru a preveni abordajele cu alte aeronave sau ciocnirile cu obstacolele de pe sol; - sa consemneze in carnetul de drum al aeronavei (acolo unde acesta exista, respectiv la planoarele motorizate) si sa raporteze comandantului sau nemijlocit toate faptele care survin pe timpul executarii misiunii si care prezinta interes pentru indeplinirea acesteia si a zborului in general; - sa fie exemplu personal de disciplina pentru elevi piloti si pilotilor planor si sa se impuna printr-o inalta competenta profesionala si conduita morala; - sa ridice permanent nivelul de calificare al elevilor piloti si pilotilor planor, sa-i educe in spiritul respectului reciproc si sa-i stimuleze in indeplinirea cu simt de raspundere a activitatii; - sa paraseasca ultimul aeronava in situatiile de urgenta definite in Manualul de Instruire Planor si Motoplanor (MIPL), Manualul Aeronavei sau Manualul de Proceduri Operationale.

- instructorul de zbor poarta raspunderea pentru:

- respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea zborurilor in zonele alocate activitatii aeronautice precum si in afara acestora (dupa caz); - pregatirea corespunzatoare a grupei (elevilor piloti si pilotilor planor ce i-au fost repartizati) pentru executarea temei de pregatire in zbor conform MIPL; - executarea in perfecte conditii a temei primite;

- instructorul de zbor trebuie:

- sa amane sau sa anuleze decolarea daca constata nereguli in pregatirea misiunii;





Partea A.

- sa pretinda elevilor piloti si pilotilor planor ce i-au fost repartizati sa indeplineasca intocmai si la timp dispozitiile date in sensul prevederilor documentelor ce reglementeaza activitatea de pregatire in zbor; - sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinei la bord si la sol in toate cazurile in care constata incalcarea normelor ce reglementeaza activitatea aeronautica. - pe timpul cat elevii piloti de la categoria "formare" ce i-au fost repartizati, executa zbor in simpla comanda, conform MIPL, instructorul de zbor (planor, motoplanor) se va gasi in mod obligatoriu la organul de dirijare si control si va indeplini sarcinile ce revin acestui organ, in scopul indrumarii elevilor, in special la decolare si aterizare.

- efectuează instruirea în zbor în conformitate cu Manualul de Instruire şi programele de pregătire.

- se preocupa permanent de perfecţionarea standardizării metodelor de instruire, evaluare şi consemnare a rezultatelor cursanţilor, conform Manualului de Instruire.

- evaluează progresul cursanţilor şi face propuneri şefilor ierarhici în sensul continuării programului de instruire, al repetării unor exerciţii, după caz, sau de întrerupere în situaţii deosebite a programelor de pregătire în zbor.

- consemnează în documentele prevăzute în Manualul de Instruire rezultatele verificărilor progresului în procesul de instruire practica la sol şi în zbor ale cursanţilor.

- execută pregătirile nemijlocite(short briefing) a cursanţilor din grupa de pregătire

- păstrează în condiţii de siguranţa documentele referitoare la planificarea, executarea şi consemnarea zborurilor de instruire, a tuturor evidentelor cu privire la orele de instruire, exerciţiile efectuate, rapoartele de evaluare a progresului în instruire ale fiecărui cursant repartizat.

- face propuneri de modificare a documentelor de lucru referitoare la procesul de instruire.

- răspunde de respectarea de către cursanţi a normelor de protecţie a muncii, de încadrarea în timpul de munca stabilit de reglementari şi de respectare a perioadelor de odihna.

- tine evidenta prezentei cursanţilor la activitatea de pregătire teoretica şi raportează acest lucru Instructorului sef de zbor.

- are obligaţia de a-si menţine la zi documentele referitoare la aptitudinea fizica şi capacitatea de zbor.





Partea A.

Instructorul de Sol (GI)

- este subordonat Şefului activităţilor de pregătire prin Instructorul sef de sol.

- efectuează instruirea la sol în conformitate cu Manualul de Instruire şi programele de pregătire.

- se preocupa permanent de perfecţionarea standardizării metodelor de pregătire teoretica şi la sol, evaluare şi consemnarea rezultatelor cursanţilor, conform Manualului de Instruire.

- evaluează progresul cursanţilor şi face propuneri şefilor ierarhici în sensul continuării programului de pregătire teoretica şi la sol, al repetării unor exerciţii (materii), după caz, sau de întrerupere în situaţii deosebite a programelor de pregătire teoretica şi practica la sol.

- consemnează în documentele prevăzute în Manualul de Instruire rezultatele verificărilor progresului în procesul de pregătire teoretica şi instruire practica la sol ale cursanţilor.

- păstrează în condiţii de siguranţa documentele referitoare la planificarea, executarea şi consemnarea pregătirii teoretice, a tuturor evidentelor cu privire la orele de pregătire, rapoartele de evaluare a progresului pregătirii fiecărui cursant.

- face propuneri de modificare a documentelor de lucru referitoare la procesul de pregătire.

- răspunde de respectarea programei de pregătire teoretica şi la sol stabilit pe baza Manualului de instruire.

tine evidenta prezentei cursanţilor la pregătirea teoretica

Autoritatea, sarcinile si responsabilitatile unui echipaj

- Echipajul aeronavei civile este constituit din personal cu calificare corespunzatoare, care desfasoara activitati la bord in conformitate cu reglementarile in vigoare. - Echipajul se afla in subordinea comandantului de aeronava civila, care este desemnat, de catre operatorul aerian, pentru fiecare zbor. - Functia de comandant de aeronava civila este indeplinita de pilotul comandant calificat pentru categoria, clasa si tipul aeronavei civile respective si avand licenta in termen de valabilitate. - Calitatea de comandant de aeronava civila incepe din momentul incredintarii misiunii si se pastreaza pana la terminarea acesteia.





Partea A.

- Comandantul aeronavei civile care remorcheaza alte aeronave este comandantul acestora pana la declansarea lor. - Comandantul de aeronava civila raspunde de pregatirea si executarea in siguranta a fiecarui zbor si in acest scop el este obligat sa respecte reglementarile aeronautice si documentele tehnice, in vigoare: sa stabileasca impreuna cu intregul echipaj elementele de navigatie si de zbor si sa constate starea normala si pregatirea corespunzatoare a persoanelor care compun echipajul; sa verifice documentele de bord ale aeronavei civile; sa verifice starea tehnica a aeronavei civile, a motoarelor, instalatiilor si a aparaturii de bord; sa constate daca alimentarea aeronavei civile cu combustibil si lubrifianti este suficienta pentru indeplinirea misiunii; sa verifice indeplinirea conditiilor cerute de certificate de navigabilitate al aeronavei civile, privitoare la incarcatura, precum si la justa ei repartizare. - Comandantul de aeronava civila trebuie sa refuze decolarea, daca constata nereguli cu ocazia indeplinirii sarcinilor prevazute in prezentul articol; - In timpul misiunii, comandantul de aeronava civila raspunde fata de entitatea care i-a incredintat misiunea, de executarea ei in bune conditii, de stricta respectare a dispozitiilor si reglementarilor de circulatie aeriana, de comportare si disciplina a echipajului in zbor si la sol, precum si pastrarea aeronavei civile in bune conditii de zbor; In timpul zborului, comandantul de aeronava civila nu poate sa isi delege responsabilitatile. Daca insa comandantul de aeronava civila este impiedicat, din orice cauza, in cursul zborului sau la sol, sa isi indeplineasca functia si, in lipsa desemnarii prealabile a unei alte persoane pentru a-l inlocui, functia de comandant de aeronava civila va fi exercitata de ceilalti membri ai echipajului de conducere, in ordinea stabilita de reglementarile specifice in vigoare; Comandantul unei aeronave civile aflate in zbor are jurisdictie asupra intregului personal aeronautic civil la bord. Dispozitiile date de comandantul de aeronava civila in timpul zborului, in timpul asigurarii sigurantei zborului, sunt obligatorii pentru toate persoanele aflate la bord. Comandantul de aeronava civila poate debarca orice membru al echipajului si orice pasager la o escala intermediara, pentru motive determinate de siguranta zborului si de pastrarea ordinii in aeronava civila. In caz de primejdie, comandantul de aeronava civila este dator sa ia toate masurile pentru salvarea pasagerilor, a echipajului si a incarcaturii. De asemenea, pentru salvarea aeronavei civile, el poate ordona delestarea ei.





Partea A.

Comandantul unei aeronave civile isi mentine, in cazul unui accident de zbor, toate indatoririle sale, pana in momentul cand organul in drept il elibereaza de misiunea pe care o indeplineste cu aceasta aeronava. La sol, comandantul de aeronava civila are obligatia sa intreprinda demersurile necesare in cazul unei retineri a aeronavei sale sau in cazul unor masuri similare luate cu privire la echipaj, pasageri sau incarcatura.In lipsa unei imputerniciri speciale, comandantul de aeronava civila nu are voie sa instraineze, sub nici o forma, aeronava, parti din aeronava sau orice alte bunuri din inventarul sau. Obligatiile si raspunderile pentru executarea misiunii se impart intre comandantul de aeronava civila si pilotul comandant dupa cum urmeaza: a) pilotul comandant de la decolarea si pana la aterizarea aeronavei civile, este insarcinat si raspunde de conducerea tehnica si de siguranta aeronavei in zbor, putand lua orice masuri pentru realizarea sigurantei zborului; b) comandantul de aeronava este insarcinat si raspunde de executarea misiunii in bune conditii, pentru toate celelalte operaţiuni care nu privesc conducerea propriu-zisa si siguranta aeronavei in zbor.

OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE PILOTULUI PLANOR SI ALE ELEVULUI PILOT Elevii piloti Elevul pilot este cursantul declarat admis in urma unui concurs pentru ocuparea locurilor de pregatire gratuita sau cursantul care a incheiat un contract de pregatire cu Aeroclubul Romaniei, si care este legitimat la Aeroclubul Romaniei. Elevul pilot este subordonat nemijlocit instructorului de zbor la care a fost repartizat. Pe timpul stationarii pe alt aerodrom decat cel de baza, elevul pilot este subordonat comandantului aerodromului respectiv din punctul de vedere al oricarei activitati legata direct de zbor sau de exploatarea aeronavei pe care executa pregatirea. Elevul pilot este obligat sa execute in bune conditii misiunea primita, sa respecte toate dispozitiile primite si sa fie disciplinat la sol si in zbor. Elevul pilot trebuie:

- sa-si insuseasca in cel mai inalt grad cunostintele teoretice ce i se predau de catre instructor; - sa depuna interes in formarea deprinderilor practice pe timpul zborului in dubla comanda; - sa cunoasca si sa aplice toate documentele care reglementeaza activitatea sa la sol si in zbor; - sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica inaintea si in timpul zborului;





Partea A.

- sa raporteze instructorului sau de zbor toate faptele care survin pe timpul zborului si care prezinta interes pentru executarea acestuia si a zborului in general; - sa fie exemplu de disciplina si sa dea dovada de o inalta pregatire specifica si o corecta conduita morala; - sa raporteze instructorlui de zbor daca constata ca nu indeplineste conditiile de pregatire sau psiho-fizice pentru zbor. -sa cunoasca functionarea tehnica a aeronavei precum si instructiunile de exploatare a acesteia la sol si in zbor; - sa stapaneasca tehnica de pilotaj si de navigatie aeriana; - in simpla comanda, pe timpul circulatiei la sol si al zborului, sa mentina o legatura permanenta radio cu organul de dirijare si control, pentru a executa intocmai dispozitiile acestuia; - sa raporteze instructorului de zbor toate datele care survin pe timpul executarii misiunii si care prezinta interes pentru indeplinirea in siguranta a acesteia si a zborului in general. - sa isi insuseasca si sa execute intocmai toate cerintele de la capitolul 1.3.6.

Elevul pilot sau pilotul amator, atunci cand executa zboruri in simpla comanda, poarta raspunderea pentru:

- buna pregatire si executare a misiunii primite; - respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea zborurilor in zonele alocate activitatii aeronautice precum si in afara acestora; - respectarea regimului propriu de odihna si hrana inainte de zbor; - respectarea centrajului aeronavei (unde este cazul).





Partea A.

Pilotul planor Înainte de zbor A. Pe aerodrom

Să aibă asupra sa: - trusa de navigaţie; - buletinul de identitate; - brevetul de pilot sportiv; - carnetul de pregătire teoretică; - carnetul de zbor; - licenta medicala; - licenta de operator radio; - să fie odihnit şi pregătit psiho-fizic pentru zbor; - să aiba pregatirile NTS si PSI la zi; - să participe la pregătirile teoretice precum şi la alte activităţi pentru care

este numit; - să noteze în carnetul personal toate observaţiile instructorului de zbor şi

sarcinile primite; - să-şi întocmească documentele cerute la pregătirea zborului şi să le

prezinte pentru verificare; - să urmărească permanent activitatea de la sol şi zborul planoarelor şi să fie

pregătit pentru a da ajutor la transport.

B. Înaintea urcarii in carlinga

- participă la pregătirea imediată (nemijlocită); - controlează ca maneta de escamotare a trenului de aterizare să fie pe

poziţia scos şi siguranţat; - execută controlul planorului înainte de zbor; - se echipează corespunzător misiunii planificate; - ajustează şi se echipează cu paraşuta; - urmăreşte zborul planorului cu care urmează să execute zbor; - se prezintă instructorului raportând că este gata de zbor; - dacă execută zbor în S.C. pe planor de D.C. leagă chingile de scaun la

postul de pilotaj liber; - asigură obiectele din postul de pilotaj liber şi din portbagaj pentru a nu se

mişca în zbor; - acţionează comenzile pentru a se convinge că acţionează normal, au cursa

completă şi nu sunt inversate; - aşează pernele şi sacul de nisip (verifică plumbul) necesar pentru

respectarea centrajului; - aranjează chingile de scaun şi spate şi fixează aparatele sau alte obiecte pe

care le ia în zbor.





Partea A.

C. Dupa urcarea in carlinga

- reglează palonierul şi poziţia în scaun; - verifică şi reglează poziţia zero a aparatelor de bord şi buna lor funcţionare; - se leagă cu chingile de scaun şi spate şi le ajustează în aşa fel încât să

poată executa comod toate manevrele şi pe cât posibil să-şi menţină poziţia cu care s-a obişnuit;

- închide capota fără a o trânti şi o siguranţează, după care verifică vizibilitatea prin plexiglas;

Controlează şi se asigură că: - maneta trenului de aterizare se află în poziţia scos şi siguranţată; - maneta voletului (flapsului) poate fi manevrată şi este în poziţia de decolare

(conform manualului de zbor a planorului respectiv); - frâna aerodinamică poate fi manevrată şi este în poziţia închisă şi

siguranţată; - maneta compensatorului este în poziţia de decolare (la mijloc pentru

decolarea la remorcajul la automosor sau la picaj spre înainte pentru decolarea în remorcaj de avion);

- maneta de largare a capotei este pe poziţia închis şi siguranţată; - maneta declanşatorului este în poziţia normală; - microfonul staţiei radio emisie – recepţie precum şi harta, carnetul, creionul,

etc. sunt la îndemână; - staţia radio este deschisă şi funcţionează; - comenzile planorului au cursa completă şi nu prezintă simptomul de blocaj,

agăţare, frecare, etc.; - execută manevra pentru clanşarea cablului (funiei) de remorcaj, asigurându-

se că declanşatorul funcţionează şi clanşarea este corect executată; - dacă a constatat ceva în neregulă, declanşează cablul (funia) şi raportează

instructorului pentru a lua măsurile necesare; - când este sigur că totul este în ordine, ridică mâna stângă în sus cu palma

deschisă, semnalizând prin aceasta că este pregătit pentru executarea decolării şi cere ca planorul să fie pus la orizontală;

- dacă în timpul de aşteptare pentru decolare observă ceva în neregulă, atât pe direcţia de decolare cât şi la planor sau avion, declanşează imediat şi raportează instructorului.

NOTA: În orice moment, atâta timp cât cablul (funia) de remorcaj este clanşat la planor, atât pe

sol cât şi în zbor, pilotul are obligaţia să fie pregătit pentru a declanşa fără ezitare.

Dupa aterizare

A. Dupa aterizare, inaintea coborarii din carlinga

- închide voletul; - închide parţial sau total frâna aerodinamică (dacă nu este vânt), pentru a

elibera frâna pe roată; - verifică poziţia manetei de escamotare a trenului de aterizare. Acesta

trebuie să fie pe poziţia „scos siguranţat”;





Partea A.

- în caz de vânt puternic rămâne în carlingă cu frânele aerodinamice scoase, aşteptând echipa pentru transportul planorului la start.

B. Dupa coborarea din carlinga

- închide corect capota şi o siguranţează; - trece la aripă şi dirijează transportul planorului pentru degajarea pistei, spre

start sau hangar; - se prezintă instructorului şi raportează despre executarea misiunii şi a

apariţiei eventualelor defecţiuni la planor; - notează în carnetul personal observaţiile instructorului sau constatările sale

asupra efectuării zborului respectiv precum şi orele de zbor cronometrate; - scoate din planor aparatele şi materialele pe care le-a folosit în zbor şi care

nu-i trebuie pilotului care urmează la zbor; - ajută să se lege cu chingile de scaun şi spate pe pilotul care execută zborul

următor; - trece şi ţine planul planorului pentru decolarea următoare; - îşi reia atribuţiunile în echipa la care a fost numit înaintea începerii zborului

sau trece în careul piloţilor pentru a aştepta misiunea următoare. OBLIGATII SI RASPUNDERI ALE PARTICIPANTILOR LA ACTIVITATEA DE START Conducatorul zborului a) Înainte de începerea zborului:

- să participe la pregătirea teoretică pentru zbor; - să cunoască nivelul de pregătire al piloţilor; - să cunoască misiunile de zbor; - să instruiască echipa de serviciu la start; - să controleze personal pista de zbor, starea materialelor de start şi

organizarea pregătirii de zbor (organizarea startului); - să cunoască programarea avioanelor în tranzit cu aterizare sau decolare pe

aerodrom; - să controleze buna funcţionare sau buna stare a mijloacelor de conducere şi

asigurare a zborului; - să verifice existenţa şi corecta completare a documentelor necesare pentru

executarea şi conducerea zborului.

b) Pe timpul conducerii zborului:

- să asigure şi să conducă zborul pentru sonda meteo şi încercarea planoarelor, care solicită zbor tehnic;

- să aprobe pornirea motoarelor, rulajul, decolarea şi aterizarea planoarelor şi a avioanelor pe aerodrom cu respectarea reglementărilor în vigoare;

- să urmărească starea disciplinară în zbor şi la sol; - să dea dispoziţii pentru executarea transportului planoarelor pe sol şi să

numească responsabilii echipelor de transport; - să cunoască locul, înălţimea şi timpul de zbor al fiecărui avion sau planor;





Partea A.

- să urmărească şi să analizeze evoluţia situaţiei meteorologice şi să informeze personalul navigant;

- să urmărească ordinea şi circulaţia pe aerodrom; - să dea indicaţii şi ajutor piloţilor aflaţi în situaţii critice urmărind în special

piloţii mai tineri; - să hotărască eşalonarea la decolare sau aterizare în funcţie de situaţia

existentă în zbor; - să urmărească îndeplinirea atribuţiunilor funcţionale ale personalului de

serviciu la start; - în cazul înrăutăţirii condiţiilor meteorologice să hotărască oprirea activităţii

de zbor şi luarea măsurilor necesare pentru prevenirea premizelor de evenimente şi a evenimentelor de zbor;

- să urmărească înscrierea corectă a activităţilor de zbor în documentele de start;

- să-şi noteze toate observaţiile asupra desfăşurării zborului necesare pentru analiza zborului;

- să urmărească desfăşurarea zborului şi respectarea regulilor de zbor; - să nu părăsească punctul de dirijare fără a lăsa un înlocuitor.

c) După încetarea activităţii de zbor dă dispoziţii pentru:

- strângerea, curăţirea şi depozitarea materialelor folosite la organizarea startului;

- transportul planoarelor şi materialului rulant la hangar, curăţire şi hangarare; - completarea documentelor de zbor şi anunţă încetarea activităţii de zbor,

raportând rezultatele obţinute; - participă la analiza zborului cu tot personalul care a efectuat activitate de

zbor. Starterul a) La decolarea în remorcaj de automosor:

- se subordonează conducătorului zborului (instructorului de start); - nu agită nejustificat nici un fanion, pentru a nu deruta pilotul remorcher sau

piloţii care zboară; - supraveghează declanşarea cablurilor de la maşina de tractat cablurile,

descurcarea cablurilor, a paraşutelor, clanşarea şi verificarea clanşării la planor;

- se postează la circa 3 m lateral de planor pe partea cablului clanşat la planor;

- nu trece prin faţa planorului, când cablul este clanşat cu numai prin spate; - înainte de a executa semnalul de decolare, se asigură că: - pilotul din planor a ridicat mâna stângă sau cu palma deschisă cerând liber

la decolare; - cablul este clanşat corect şi nu trece pe sub planor sau peste aripă; - planorul este la orizontală; - pista este degajată de eventuale obstacole sau persoane în faţa planorului

sau pe direcţia unde ar putea ajunge cablul atât în timpul remorcajului cât şi după declanşare;





Partea A.

- nu vine nici o aeronavă la aterizare; - nu decolează nici un avion (acesta are prioritate); - nu zboară nici un planor sau avion pe deasupra aerodromului sub înălţimea

de declanşare; - are aprobarea instructorului (conducătorului de zbor) pentru executarea

semnalelor de decolare; Semnale pentru decolare (cu fanion alb):

- „întinde cablul” – fanion agitat în sus; - „cablul este întins” – fanion întins lateral; - „planorul rulează” – fanion agitat în jos – se poate începe remorcajul

planorului; - „opreşte tracţiunea” – cerc cu fanionul; - SEMNAL PERICOL – fanion rotit în faţa corpului.

- pe timpul remorcajului urmăreşte planorul până s-a convins că a declanşat

corect, precum şi dacă de la automosor nu se face vreun semnal; - dacă se face un semnal de la automosor, starterul va repeta semnalul

întocmai, pentru a confirma că a fost văzut şi mai ales pentru a fi văzut şi înţeles de pilotul din planor;

- la ordinul instructorului sau în orice situaţie de pericol, execută imediat semnalul de pericol. Când planorul este pe sol, pilotul care ţine la plan îl lasă la pământ iar pilotul din planor declanşează. Până când pericolul nu a încetat semnalul va fi repetat continuu.

Legătura între conducătorul de zbor şi automosor fiind stabilită prin semnal, acestea vor fi respectate şi repetate întocmai; cei doi urmărindu-se reciproc pentru a nu da naştere la contuzii şi pentru a vedea semnalul următor. Semnalul de strângere a automosorului pentru schimbarea startului, sau terminarea zborului se execută rotind fanionul în faţa corpului (ca la pericol) după care fanionul se aruncă în sus. Semnalul se repetă până când se răspunde de la automosor cu acelaşi semnal.

b) La decolarea în remorcaj de avion:

- se subordonează conducătorului de zbor sau instructorului de start; - nu părăseşte fanioanele şi locul indicat de instructor fără aprobarea

acestuia, sau fără a fi înlocuit şi se postează pe partea stângă a direcţiei de decolare în aşa fel ca să vadă bine ansamblul avion – planor;

- nu agită nejustificat nici un fanion pentru a nu deruta pilotul remorcher sau piloţii care zboară;

- execută corect semnalele asigurându-se că este văzut de pilotul remorcher, iar semnalul este înţeles;

- urmăreşte efectuarea remorcajului până la primul viraj şi supraveghează spaţiul aerian, în special pe direcţiile de decolare şi aterizare, informând conducătorul de zbor (instructorul) dacă observă ceva anormal;

- supraveghează startul şi lansările planoarelor în remorcaj la automosor dacă se execută în acelaşi timp cu lansările în remorcaj la avion;





Partea A.

- urmăreşte şi semnalizează pilotul remorcher declanşarea funiei de remorcaj, atunci când avionul trece la înălţime mică cu funia agăţată în coadă pentru declanşare.

Semnale pentru declanşarea funiei:

- „Declanşează, te urmăresc” – fanioanele agitate în faţă prin încrucişare; - „Funia s-a declanşat, văd unde cade” – fanioanele întinse lateral; Dacă funia nu s-a declanşat se continuă semnalul „Declanşează”. - „Ratează” – fanion agitat pe sus în direcţia de zbor a avionului; - urmăreşte şi dirijează avionul remorcher sau alte avioane pe sol.

Semnale de dirijare pe sol:

- „Stai pe loc, decolare interzisă” – fanion roşu sus, fanion alb jos; - „Vino spre mine” – fanion roşu sus, fanion alb agitat jos; - „Du-te în direcţia” – fanion alb indică direcţia, fanion roşu sus; - „Ocoleşte-mă” – fanion roşu sus, fanion alb rotit pe direcţia de ocolire.

Înainte de a executa semnalele pentru decolare se asigură că:

- are fanionul roşu în mâna stângă şi cel alb în dreapta; - există aprobarea conducătorului de zbor pentru decolare; - clanşarea funiei la avion şi planor s-a efectuat corect; - planorul este la orizontală cu frânele închise şi gata de start; - între avion şi planor nu se află nici o persoană; - nu există nici o aeronavă pe panta de aterizare; - nu decolează sau nu urcă în remorcaj de automosor alt planor; - terenul pe direcţia de decolare este degajat de eventuale obstacole

(aeronave, persoane, animale, etc.); - nu vine o altă aeronavă în zbor invers decolării.

Semnale pentru decolare:

- „Stai pe loc, decolare interzisă” – fanion roşu ridicat sus cu mâna stângă; - „Întinde funia” – fanion roşu sus, fanion alb agitat jos în faţă; - „Funia întinsă complet” – fanioanele întinse lateral; - „Liber decolarea” – fanion roşu jos, fanion alb îndreptat pe sus spre direcţia

de decolare şi rămâne în această poziţie până când pilotul pune motorul în plin. Acest semnal se va executa după întinderea funiei (când planorul s-a mişcat din loc), iar pe direcţia de decolare nu există nici un obstacol.

NOTĂ: Orice semnal făcut cu fanionul roşu reprezintă un pericol imediat. Semnificaţia

semnalelor rămâne aceeaşi, dar manevrele ordonate prin semnale trebuie executate cât mai rapid.

c) În situaţia decolării, avionul remorcher care tractează mai multe planoare, starterul va avea în vedere următoarele:

- să se posteze în partea stângă pe direcţia de decolare într-o poziţie din care să poată vedea întreaga formaţie fără a intra pe direcţia de decolare a planorului de pe stânga şi să fie sigur că este văzut de pilot, iar semnalul e înţeles de acesta;

- să fie permanent în legătură cu conducătorul zborului;





Partea A.

- va semnaliza avionului să stea pe loc, ţinând fanionul roşu sus (decolare interzisă, stai pe loc) până când se convinge că s-au clanşat funiile la toate planoarele;

- se va asigura că toate planoarele sunt ţinute la orizontală şi piloţii sunt gata de decolare;

- s-a luat aprobarea de decolare; - planoarele sunt toate cu frânele aerodinamice închise; - va face semnalul pentru întinderea funiilor până când toate planoarele s-au

mişcat din loc şi rulează încet pe sol; - va controla dacă pe direcţia de decolare nu sunt obstacole care la o

eventuală întrerupere a decolării să pună în pericol avionul sau planoarele.

NOTĂ: Pe timpul când este de serviciu starterul va avea asupra lui fanioanele de semnalizare (roşu şi alb).

Pilotul care tine la plan a) În staţionare:

- răspunde de planorul încredinţat, care şi în staţionare trebuie supravegheat permanent;

- stabileşte poziţia planorului în funcţie de direcţia vântului care trebuie să-l bată lateral şi puţin din spate;

- în situaţia în care vântul este nul sau slab, planoarele staţionează în afara benzii de zbor cu frânele aerodinamice scoase, capota închisă şi siguranţată şi planul (aripa) lăsat jos în partea de unde bate vântul;

- intervalul între planoarele în staţionare se va sigura în aşa fel încât la eventuala înclinare inversă, aripa să nu lovească în planorul alăturat;

- la vânt puternic, pilotul ţine planul jos, fiind ajutat şi de alţii, care vor ţine planorul în această poziţie, pe ţeava de transport de pe fuselaj sau pe coadă.

Se recomandă legarea comenzilor cu manşa spre inapoi, sau urcarea în carlingă a unui pilot care să ţină manşa spre în spate.

b) La transportul cu echipa:

Înainte de a începe deplasarea planorului verifică: - poziţia manetei de escamotare a trenului să fie pe poziţia scos şi siguranţat; - capota să fie închisă şi siguranţată; - frâna pe roată să nu fie blocată; - la ridicarea aripii sau cozii, planorul să nu se atingă de ceva; - echipa de transport să nu împingă planorul de părţile nepermise; - de regulă planorul se transportă cu coada spre înainte şi frânele

aerodinamice scoase; - pilotul care a aterizat sau a fost numit pentru a ţine planul, răspunde de

planor, dirijează deplasarea, ţinând planul înclinat din partea de unde bate vântul şi e singurul autorizat să dea comenzi atunci când lipseşte instructorul sau altcineva autorizat, ceilalţi membri ai echipei de transport fiind simpli executanţi;

- nu dirijează planorul cu botul spre vânt;





Partea A.

- nu permite rotirea planorului pe sol, decât atunci când bechia sau patina (roata anterioară) din faţă nu ating solul, iar ampenajele sau cealaltă aripă nu lovesc ceva;

- supraveghează permanent planorul, ţinând cont de direcţia de deplasare, locul pe unde urmează să calce roata, anvergura planorului şi fără a uita că la ridicarea unei aripi, cealaltă coboară şi poate lovi ceva;

- respectă viteza maximă admisă în rulaj pe sol, adică viteza unui om la pas grăbit;

- pentru degajarea pistei (benzii de zbor), după aterizare, dispune ridicarea cozii planorului şi rotirea cu 900, după care planorul este scos din pistă perpendicular pe direcţia de aterizare şi cu coada spre înainte;

- la comanda „STOP”, toată echipa se opreşte indiferent cine a dat comanda; - comenzile de dirijare: „STOP”, „SPRE ÎNAINTE”, „SPRE BOT”, SPRE

COADĂ”, LATERAL SPRE …” (se indică un reper), „SPRE STÂNGA (DREAPTA)”, „ROTIŢI”, „ÎNAINTE”, „ÎNAPOI”, se vor executa de către echipa de transport;

- comenzile de dirijare „PLANUL SUS (JOS)”, se referă la planul ţinut cu mâna şi se vor executa de către pilotul care-l ţine;

- în hangar planoarele vor fi dirijate de către o persoană autorizată în acest sens;

c) La transportul cu mijloace de tracţiune:

- pilotul care ţine la plan dirijează pe conducătorul auto care execută tractarea planorului, acesta fiind obligat să-i execute comenzile;

- nu permite depăşirea vitezei maxime admise pentru tractare (viteza unui om la pas grăbit) şi dă prioritate avioanelor în rulaj;

- traversează pista (banda) de zbor numai perpendicular şi numai după ce s-a convins că nu decolează sau aterizează aeronave;

- nu forţează bechia la virajele pe sol; - nu execută transportul tractat dacă are vânt puternic de faţă; - pe timpul tractării dirijează planorul ca roata să calce pe teren neted şi

eventual în cazul opririi bruşte a maşinii să evite coliziunea; - la tractarea simultană a mai multor planoare cu aceeaşi maşină, cablurile

vor fi de lungimi diferite, iar planoarele vor păstra în timpul tractării un interval între ele, care în caz de rupere sau declanşare să asigure trecerea liberă a celorlalte planoare; aceste transporturi vor fi dirijate de un responsabil care supraveghează deplasarea fără a avea alte însărcinări;

- la transporturile tractate cablurile (funiile) vor fi clanşate obligatoriu la declanşatoarele planoarelor, iar piloţii vor fi tot timpul pregătiţi pentru o eventuală rupere a funiei, declanşare sau frânare;

- la planoarele transportate cu bechia ridicată pe un căruţ de transport se recomandă un supraveghetor suplimentar în spatele formaţiei tractate care să intervină la nevoie.

d) La decolare:

- se postează la planul stâng sau în partea de unde bate vântul, in cazul decolarii la avion, iar in cazul decolarii la automozor va sta la planul din





Partea A.

exteriorul perechii de cabluri de remorcaj, supraveghind ca toate pregătirile în vederea decolării să fie executate corect;

- ridică planorul la orizontală numai atunci când se convinge că: - clanşarea şi verificarea clanşării au fost executate corect; - paraşuta mică a fost descurcată; - cablurile sunt întinse pe sol fără ochiuri şi fără a fi inversate sau suprapuse; - funia de remorcaj este clanşată la avion şi planor, nu are noduri sau toroane

rupte, este întinsă pe sol fără ochiuri şi nu trece peste sau pe sub planor; - nu sunt obiecte pe planor sau pe lângă el care ar putea fi lovite de

profundor; - pilotul a ridicat mâna stângă şi cere punerea planorului la orizontală,

deoarece are aprobare de decolare şi a executat toate manevrele necesare înaintea decolării;

- planorul este aşezat corect pe direcţia de decolare; - pe direcţia decolării terenul este degajat de eventualele obstacole (nu sunt

persoane, animale, aeronave, etc.) în faţa planorului, între avion şi planor sau pe cablu între automosor şi planor;

- nu vine nici o aeronavă la aterizare; - nu decolează avioane (acestea au prioritate la decolare); - frânele aerodinamice şi capota carlingii sunt închise; - are confirmarea instructorului că se poate decola; - pe timpul rulajului pentru decolare, va ţine uşor planorul la orizontală, fără a

se agăţa de plan sau a ţine forţat în această poziţie. Planorul trebuie ţinut atât cât este necesar ca aripa să nu coboare prea jos, pentru că pilotul va acţiona şi el asupra comenzilor, iar atunci când va intra în viteză va fi pregătit pentru readucerea la orizontală. Când viteza a crescut şi nu mai poate fugi va lăsa planul să-i alunece din mână fără a-l reţine sau devia de pe direcţia de zbor;

- se interzice ţinerea mâinii pe bordul de atac al vârfului aripii pe timpul rulajului pentru decolare sau într-o poziţie în care s-ar atinge eleronul;

- se interzice punerea planorului la orizontală prin tragerea în jos a aripii ridicate;

- se interzice trecerea de la o aripă la cealaltă prin faţa planorului atunci când cablul este clanşat;

- dacă aripa a fost ridicată la orizontală pentru decolare şi se constată că decolarea nu mai este posibilă, lasă imediat aripa jos, iar pilotul declanşează imediat. După înlăturarea pericolului se execută o nouă pregătire pentru decolare;

- se interzice prinderea aripii planorului (cu intenţia de a nu lăsa să cadă pe jos) în timpul rulajului pentru decolare chiar dacă viteza este mică. Planorul va fi ţinut de aripă numai după oprirea completă;

- la decolarea cu vânt lateral va ţine aripa mai jos, în partea de unde bate vântul pentru c pilotul să nu primească vântul sub aripă, la o viteză mică de rulare.

e) La decolarea unei formaţii de planoare remorcate de un singur avion:

- piloţii care ţin planorul se vor posta la aripile din exteriorul formaţiei şi le vor ţine în aşa fel încât la viteză mică de la începutul rulajului, planoarele să





Partea A.

rămână pe direcţia pe care au fost aşezate la început (o direcţie paralelă cu avionul remorcher).

- când planorul a atins o viteză care depăşeşte viteza de fugă a elevului care ţine la aripă, acesta după ce a dat drumul la aripă se va deplasa imediat lateral ca să nu împiedice decolarea celorlalte planoare care decolează simultan la acelaşi avion, după care va părăsi imediat pista de decolare.

Obligatii la clansarea cablului pentru remorcaj la automosor a) Pentru a se asigura un remorcaj normal este necesar să se controleze permanent ca:

- paraşutele de cablu şi cablurile bilaterale să fie descurcate înainte de a fi agăţate la cârligele maşinii de readucere şi să fie în bună stare, iar inelele (zalele) de clanşare să nu fie fisurate;

- cele două cabluri să fie întinse paralel, în linie dreaptă între automosor şi start (să nu fie încurcate, suprapuse sau inversate) şi să nu aibă toroane sărite sau matisări executate incorect;

- declanşarea de la maşina readucătoare să nu se facă din mers, iar maşina să frâneze sau să accelereze brusc pentru a nu se produce ochiuri şi încurcături pe cabluri sau acestea să nu sară de pe tamburii automosorului;

- după declanşarea de la maşina readucătoare, cablurile vor fi separate fără a fi inversate şi întinse pe sol lateral pentru a nu face ochiuri;

- în cazul când maşina readucătoare nu a întins cablurile pe sol în linie dreaptă de la automosor la start, prima lansare se va executa cu cablul din interiorul curbei;

- în cazul decolării cu vânt lateral, prima lansare se va executa cu cablul din partea opusă de unde bate vântul, pentru a se evita căderea cablului după declanşare peste cel întins pe sol;

- dacă după declanşarea de la planor, cablul a căzut peste cel întins pe sol sau s-a rupt în timpul remorcajului, următoarea decolare se va executa numai după ce cablul cu care se execută remorcajul a fost degajat complet.

b) Clanşarea cablului de remorcaj la declanşatorul planorului este permisă numai atunci când cel (cei) care o execută s-au asigurat că:

- cablurile sunt descurcate şi întinse corect pe sol fără ochiuri, separate unul de celălalt, la o distanţă care să nu permită suprapunerea sau agăţarea între ele;

- paraşuta de cablu este descurcată şi în bună stare; - zalele (inelele) de clanşare nu sunt fisurate, iar cablul (cablurile bilaterale)

nu prezintă toroane rupte; - cablul nu trece peste planor sau pe sub planor; - cablurile bilaterale nu sunt încurcate sau răsucite, cârligele de clanşare nu

sunt îndoite şi matisarea lor nu prezintă semne de uzură avansată, iar acoperirea de protecţie este corespunzătoare;

- declanşatorul planorului nu este înfundat cu pământ; - conducătorul zborului (instructorul de start) a aprobat clanşarea; - pe lângă planor nu se găsesc obiecte aruncate;





Partea A.

- pilotul din planor a închis şi siguranţat capota, a închis frânele aerodinamice şi este pregătit pentru clanşare.

c) La planoarele dotate cu declanşatoare care pentru poziţia deschis sunt acţionate din interior, iar pentru poziţia închis sunt acţionate din exterior, după introducerea zalei în declanşator se trage de cablul exterior pentru verificarea corectitudinii clanşării, verificând vizual închiderea completă a cârligului declanşatorului şi se asigură că zala are jocul normal în declanşator;

- clanşarea corectă se verifică trăgând puternic de cablu de câteva ori; - la planoarele dotate cu declanşatoare acţionate din interior, cel care execută

clanşarea atenţionează pilotul prin 2 bătăi uşoare în fuselaj sau ridicând o mână în sus pentru ca acesta să declanşeze, apoi fixează zala în declanşator şi repetă acelaşi semnal pentru ca pilotul să elibereze maneta declanşatorului;

- în situaţia folosirii cablului la declanşatorul bilateral, fiecare din cei doi care execută simultan clanşarea, atenţionează pilotul din planor pe rând stânga şi dreapta cu acelaşi semnal că au introdus cârligul în locaşul lateral de pe fuselaj, iar pilotul asigurat prin aceasta că s-a efectuat clanşarea pe ambele părţi eliberează mânerul declanşatorului pe care l-a ţinut tot timpul în poziţia „declanşat”;

- când operaţiunea este terminată se avertizează pilotul din planor şi pe cel care ţine planorul prin ridicarea mâinii că totul este în ordine şi se părăseşte imediat terenul din faţa planorului.

Este necesar să se verifice buna funcţionare a declanşatorului şi sub tensiune, cerând pilotului să declanşeze în timp ce cablul este ţinut întins, cel puţin la prima lansare a planorului respectiv.





Partea A.

Obligatii la clansarea funiei pentru remorcajul de avion Trecerea prin faţa avionului remorcher pentru a aduce funia de remorcaj este interzisă. Periodic se va verifica dacă funia este clanşată corect la declanşatorul avionului, inelele de clanşare nu sunt fisurate şi matisarea funiei la acest capăt este corespunzătoare. Clanşarea funiei la declanşatorul planorului se va executa numai când:

- starea funiei este corespunzătoare, nu sunt toroane rupte, inelele (zalele) de clanşare nu prezintă fisuri şi piuliţele şuruburilor de prindere sunt asigurate;

- funia este întinsă pe sol corect, neîncurcată, fără ochiuri şi nu trece pe sub bechia avionului, pe sub planor sau peste planor;

- nodurile noi apărute pe funie au fost desfăcute; - pilotul din planor a închis şi siguranţat corect capota şi este pregătit pentru

clanşare. Iar frânele aerodinamice sunt închise; - conducătorul zborului (instructorul de start) a aprobat clanşarea; - declanşatorul planorului nu este înfundat cu pământ şi funcţionează normal; - pe lângă planor nu se găsesc obiecte aruncate; - după ce a efectuat clanşarea, se va asigura că este făcută corect, trăgând

de câteva ori de funie, avertizând pilotul din planor şi pe cel de la plan prin ridicarea mâinii în sus că e în regulă, după care va părăsi imediat terenul din faţa planorului.

În situaţia în care avionul remorcă mai multe planoare simultan, înainte de clanşarea cablurilor, în plus, se va asigura că:

- funiile sunt descurcate şi întinse pe sol fiecare separat, fără noduri sau semne de uzură, iar zalele fără fisuri la capătul de la avion;

- declanşatorul avionului funcţionează normal, iar clanşarea la avion a fost executată corect;

- planoarele sunt aşezate în formaţia de decolare, fiecare la capătul frânghiei ce urmează a fi clanşat.



Coducerea si supravegherea operationala 0.noiembrie 2010

AR-MOPL-02OP A – 2 .1 din 5

Partea A.

2. CONDUCEREA SI SUPRAVEGHEREA OPERATIONALA

SUPRAVEGHEREA PROPRIE A OPERATIUNILOR DE ZBOR

Conducerea operatiunilor de zbor planor se realizeaza nemijlocit de catre Comandantul Detasament Planor in coordonare si prin Seful Activitatilor de Pregatire. Comandantul Detasament Planor efectueaza si supravegherea proprie a operatiunilor. Personalul navigant calificat si cu licentele valide al institutiei se compune din:

piloti instructori planor;

piloti planor; Atributiile personalului navigant sunt prezentate in Capitolul 1 din prezentul Manual de Operatiuni. Activitatea de supraveghere a personalului navigant (instructori de zbor, piloti si elevi-piloti) se efectueaza de catre Instructorul Sef de Zbor. Activitatea de verificare periodica a competentei si indemânarii va fi efectuata de catre inspectorii desemnati de catre Detasamentul Planor.dar nu mai tarziu de 6 luni. Conducerea Organizatie de Pregatire Planor va efectua planificarea acestor verificari. Controlul se consemneaza in formularul standard din Anexa 2 si in carnetul de zbor. Verificarea valabilitatii licentelor si admisibilitatea la zbor este responsabilitatea Instructorului Sef de Zbor. Personalul navigant este obligat sa incunostinteze in timp util, prin Comandantului Adjunct, conducerea Organizatiei de Pregatire si implicit Detasamentul Planor expirarea valabilitatii licentei de zbor, inclusiv a celei medicale sau radio, precum si schimbarile de calificari sau autorizari intervenite. Competenta personalului operational este stabilita de catre Comandantul Detasament Planor impreuna cu conducerea Organizatiei de Pregatire Planor.





Partea A.

MANIPULAREA, ANALIZA SI PASTRAREA INREGISTRARILOR Manipularea, analiza si pastrarea înregistrarilor si a documentelor de zbor se face prin conform Manualului Operational al Operatorului Aeroclubul Romaniei. SISTEMUL DE APROBARE AL INSTRUCTIUNILOR SI INFORMATIILOR OPERATIONALE SUPLIMENTARE

Aprobarea si introducerea in vigoare a unor documente operationale, in scopul sporirii sigurantei operatiunilor de zbor, nu trebuie sa afecteze negativ prevederile Manualului de Operatiuni.

Daca necesitatile impun masuri mai restrictive decat cele aprobate prin Manualul de Operatiuni, ele vor fi introduse prin decizii (Ordine) ale Directorului General al Aeroclubul Romaniei la propunerea Comandantului de Detasament Planor, si cu consultarea Sefului Activitatilor de Pregatire. Aceste Directive (Ordine) vor avea caracter intern si obligatoriu pentru intreg personalul Aeroclubul Romaniei la care se face trimitere.

Daca analize ulterioare impun pastrarea lor cu caracter definitiv, aceste Directive (Ordine) vor face obiectul unui amendament la Manualul de Operatiuni, conform procedurii de amendare descrisa in acesta. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI PROGRAMUL DE SIGURANTA AL ZBORURILOR Prevenirea accidentelor si programul de siguranta a zborurilor reprezinta cea mai importanta latura a activitatii managementului Aeroclubul Romaniei. Aeroclubul Romaniei dezvolta si implementeaza urmatoarele: a) Programul de asimilare si mentinere a mentalitatii evitarii riscurilor este in prezent fundamentat prin:

activitate de supraveghere nemijlocita cu inspectarea de catre cei care au asemenea atributii din cadrul Directiei de Zbor si Seful Biroului Siguranta Zborurilor privind modul de organizare si desfasurare a instruirii la sol si in zbor; pregatirea periodica a personalului navigant in domeniul reglementarilor din Aviatia Civila si cu prevederile Manualului Operational, Manualului de Instruire si a Manualului de exploatare in zbor (Pilot‟s Operating Hand Book);

b) Evaluarea evenimentelor de zbor se efectueaza in cadrul „Consiliului de Metodica si Siguranta a Zborurilor”, care se compune din: Director Operatiuni Zbor, Comandantului Detasamentului Zbor cu Motor, Comandantului Detasamentului Planor, Comandantului Detasamentului Parasutism, Comandantului Detasamentului AUU, Seful Serviciului Navigatie, Directorul Tehnic, Sefulul Biroului Siguranta Zborurilor. Informarea personalului navigant si tehnic de sol, de trafic si tuturor celor interesati se face prin Dispozitia (Ordinul) Directorului General.





Partea A.

Consiliul de Metodica si Siguranta Zborurilor este un organism consultativ al Directorului General; c) „Programul de actiune pentru siguranta zborului” are ca obiectiv incurajarea raportarii voluntare a tuturor problemelor care au legatura cu siguranta zborului si, respectiv, a evenimentelor complementare care sunt observate de catre angajati. Acest program presupune colectarea, analiza si pastrarea datelor legate de siguranta zborurilor care altfel nu ar putea fi obtinute. In final cu datele colectate si analizate se vor dezvolta actiuni corective si programele educationale pentru prevenirea reaparitiei unor altor evenimente similare. Informatiile obtinute vor permite realizarea actiunilor corective necesare pentru a remedia defectele sau deficientele prin programe complexe corespunzatoare.

Este de asteptat ca rapoartele obtinute sa ofere date suplimentare pentru ca remedirea defectelor sau deficientelor sa fie cit mai efectiva pentru activitatea prezenta si care sa conduca la imbunatatirea sistemului actual si planificarea argumentata a unui sistem viitor.

Pentru incurajarea raportarii defectelor sau deficientelor se va pastra confidentialitatea privind persoana care face raportul.

ADMITEREA LA ZBOR A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT PROFESIUNIST PRECUM Sl A ELEVILOR PILOTI / PILOTILOR PLANOR Personalul aeronautic civil navigant profesionist al Organizatiei de Pregatire Planor din Aeroclubului Romaniei va fi admis la zbor astfel:

- la inceputul perioadei intense de zbor a fiecarui an de catre Comandantul adjunct al Aeroclubului teritorial sau de catre un inspector din cadrul Aeroclubului Romaniei, ca urmare a controlului periodic in zbor (la maxim 6 luni);

Cursantii vor fi admisi la zbor astfel:

- anual, prin decizia Directorului General al Aeroclubului Romaniei, ca urmare a aprobarii de zbor; - la intreruperi mai mari de 30 zile de la zbor, in urma unui control practic in zbor executat de catre un instructor de zbor abilitat; - zilnic, de catre instructorul de zbor la care a fost repartizat, pe baza rezultatului obtinut in cadrul controlului pregatirii pentru zbor (short briefing).

Pe timpul zborului de control de verificare a pregatirii personalului navigant profesionist si amator, executat pe planoare si planoare motorizate, responsabilitatea pentru indeplinirea misiunii revine persoanei care executa controlul. Pilotul care executa controlul devine automat si comandantul aeronavei,





Partea A.

revenindu-i sarcinile, indatoririle, responsabilitatile si drepturile ce decurg din aceasta functie, in conformitate cu Codul Aerian si RACR – Regulile Aerului. Rezultatele tuturor controalelor teoretice si practice executate asupra pregatirii personalului navigant se vor inscrie in mod obligatoriu in fisele de control si in carnetele individuale de zbor. OPRIREA DE LA ZBOR A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN AEROCLUBUL ROMANIEI.

Personalul aeronautic civil navigant profesionist (angajat cu contract de munca de colaborare sau de voluntariat la Aeroclubul Romaniei) si piloti planor si elevi piloti membri ai Aeroclubului Romaniei poat fi opriti de la exercitarea functiilor sale la bordul aeronavelor in cazul:

a) neprezentarii sau nereusitei la examenul anual de licenta; b) nereusitei la controlul periodic in zbor executat in cadrul Aeroclubului Romaniei; c) neprezentarii sau nereusitei la examinarile medicale periodice; d) nereusitei la controlul zilnic asupra pregatirii in vederea zborului (short briefing); e) comiterii unor abateri grave de la regulile de zbor (nerespectarea fara motive intemeiate a indicatiilor Conducatorului de Zbor, survolarea spatiilor aeriene interzise etc.) sau de la cele de conduita.

In cazurile de la literele a, b, c si d oprirea de la zbor va fi efectiva pana la

promovarea respectivelor examene / controale.

In cazul de la litera e, oprirea va putea avea o durata de:

a) pentru pilotii planor si pentru elevii piloti: - pana la o zi, daca sanctiunea este data de instructorul de zbor; - pana la 5 zile, daca este data de comandantul Aeroclubului Teritorial; - pana la 15 zile, daca este data de Comandantul de Detasament sau de conducerea Organizatiei de Pregatire Planor a Aeroclubului Romaniei; - nelimitat pana la definitiv, daca este data de Directorul Operatiuni Zbor sau Directorul General al Aeroclubului Romaniei.

b) pentru instructorii de zbor si pilotii profesionisti:

- pana la o zi, daca este data de comandantul de aeroclub; - pana la 5 zile daca este data de Comandantul de Detasament sau de conducerea Organizatiei de Pregatire Planor a Aeroclubului Romaniei; - pana la 15 zile daca este data de Directorul Operatiuni Zbor al Aeroclubului Romaniei; - pana la 30 zile, daca este data de Directorul General al Aeroclubului Romaniei.





Partea A.



Sistemul calitatii 0.noiembrie 2010


Partea A.

3. SISTEMUL CALITATII

SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII SI SIGURANTA ZBORURILOR Include trei aspecte principale: a) Reglarea sistemului prin interventia directa a Directorului General, in baza

consilierii asigurate de Biroul de Asigurare a Calitatii si Biroul de Siguranta Zborurilor.

Directorul General numeste prin Decizie un Sef Birou de Asigurarea Calitatii si un

Sef de Birou Siguranta Zborurilor cu rolul de a asigura o consiliere neutra profesionala in legatura cu activitatea operationala de instruire. Seful Biroului Asigurarea Calitatii si Seful Biroului Siguranta Zborurilor sunt persoane desemnate sa contribuie la realizarea unui management efectiv al riscului in ceea ce priveste siguranta zborurilor (safety). Acesta se subordoneaza si colaboreaza direct cu Directorul General si intocmeste “Programul de siguranta a zborurilor”.

Responsabilitatea asigurarii resurselor financiare/umane necesare implementarii “Programului de siguranta a zborurilor” revine, prin virtutea organizarii, conducerii Aeroclubului Romaniei. “Programul de siguranta a zborurilor” este o consecinta a auditurilor planificate sau neplanificate.

Acest program urmareste implementarea masurilor corective necesare stabilite prin Decizia Directorului General. In vederea indeplinirii atributiilor sale, Seful Serviciului Asigurarea Calitatii si Siguranta Zborurilor este imputernicit sa colaboreze cu toate organizatiile nationale si internationale care au un rol in definirea si implementarea principiilor de siguranta a zborurilor (safety).

Seful Serviciului Asigurarea Calitatii si Siguranta Zborurilor este obligat sa participe la cursuri de specialitate in probleme de safety, cum si la toate cursurile organizate cu personalul din Directia Operatiuni Zbor cu ocazia achizitionarii de tehnica noua (aeronave, simulatoare, etc.). Atributiile Sefului Biroului Siguranta Zborurilor sunt, in principal, urmatoarele:

definirea, impreuna cu conducerea Aeroclubului Romaniei, a conceptului de baza in ceea ce priveste siguranta zborurilor, a politicii de safety functie de reglementarile in vigoare si politica proprie;

definirea termenilor de safety ;

intocmirea Programului de safety si urmarirea implementarii acestuia;

stabilirea, impreuna cu/si prin Decizia Directorului General, a Consiliului de Metodica si Siguranta Zborurilor;

stabilirea, impreuna cu Directorul General, a Programului de audituri si inspectii pe linie de safety/calitate;



Sistemul calitatii 0.noiembrie 2010


Partea A.

stabilirea, impreuna cu factorii responsabili, a Programului de instruire/educatie pe linie de safety/calitate;

participarea activa/consultativa in Comisia de ancheta pentru investigarea incidentelor/accidentelor de zbor.

b) Analizele si propunerile Consiliului de Metodica si Siguranta a Zborurilor care constituie una din sursele principale de informatii pentru dispunerea de masuri corective.

c) Sistemul de audit si asigurare a calitatii lucrarilor de intretinere tehnica a aeronavelor, conform Manualelor si Programelor specifice activitatii de mentenanta.

Asigurarea calitatii zborurilor se face in conformitate cu Manualul de Management

al Calitatii – Aeroclubul Romaniei (MMC-AR) si este in responsabilitatea directa a Sefului Biroului Asigurarea Calitatii de a efectua feed-back-ul cu Directorul General al Aerolcubului Romaniei in vederea eliminarii neconformitatilor constatate, printr-un sistem de audituri interne.



Compunerea echipajelor 0.noiembrie 2010


Partea A.

4. COMPUNEREA ECHIPAJELOR

STRUCTURA ECHIPAJELOR 4.1.1. Componenta minima a echipajelor pe tipuri de aeronave, in functie de tipul, particularitatile si dificultatile misiunii precum si de experienta de zbor si autorizarile interne ale personalului navigant disponibil este urmatoarea: Pentru misiunile de scoala si instruire: cabina fata elev / cabina spate instructor in zbor de instructie cabina fata elev / instructor pentru zborul in simpla comanda elev / instructor pentru planoarele monoloc dreapta instructor / stanga elev pentru zborurile in dubla comanda in zona de lucru a aerodromului sau cele de navigatie pentru motoplanoarele cot a cot; stanga elev / instructor pentru zborurile in simpla comanda in zona de lucru a aerodromului sau cele de navigatie pentru motoplanoarele cot a cot; Pentru alte misiuni fata de cele specificate ma sus echipajul va fi cel prevazut in Manualul de zbor al aeronavei; 4.1.2. Pentru formarea si controlul pilotilor autorizati pentru control tehnic in zbor vor fi utilizati numai pilotii care au licenta de instructor si autorizare de control tehnic in zbor. PREGATIREA ECHIPAJULUI PENTRU ZBOR Pregatirea pentru zbor se desfasoara, de regula, in doua etape : pregatirea preliminara (long briefing) si pregatirea nemijlocita sau imediata (short briefing) inainte de efectuarea unei/unor misiuni de zbor: Pregatirea preliminara (long briefing) se efectueaza pentru o perioada de maxim 30 de zile calendaristice avand durata stabilita de Comandantul adjunct al aeroclubului functie de specificul activitatii de zbor planificate. Ea se efectueaza in prima faza cu personalul navigant profesionist si factorii de conducere din aeroclub; pregatirea este continuata pe grupe de instruire si echipaje de catre instructorii de zbor si/sau comandantii de aeronave. Pregatirea preliminara se poate executa si cumulat cu pregatirea nemijlocita dar numai pentru elevii piloti sau pilotii planor. Pregatirea nemijlocita a zborului (short briefing) se efectueaza unitar cu tot personalul care participa la activitate in perioada imediat urmatoare a zilei si de catre fiecare instructor de zbor cu grupa sa. Pentru misiunile de zbor izolate (controale in





Partea A.

zbor, zboruri speciale, etc.), pregatirea nemijlocita se efectueaza de catre comandantul echipajului sau de catre un instructor de zbor ce participa la sau supervizeaza acel zbor. Pregatirea nemijlocita se face cu cel mult 1 ora inaite de executarea misiunii de zbor. In cazul in care inceperea misiunii este amanata cu mai mult de 1 ora, se va face o revizuire a pregatirii, daca acest lucru este necesar. Fiecare zbor trebuie sa fie precedat de o pregatire rninutioasa si temeinica a echipajului. Pregatirea pentru zbor (short briefing) se organizeaza si se executa astfel incat sa usureze munca echipajului in aer si la sol, si sa asigure securitatea, precizia si economicitatea misiunii respective. Caietele de pregatire sunt anexate la MIPL. Personalul navigant, indiferent de calificare sau grad de antrenament, va fi autorizat sa execute o misiune de zbor daca este apt din punct de vedere medical, aptitudine rezultata din licenta medicala Clasa I sau II in termen de valabilitate si dupa ce s-a pregatit corespunzator pentru misiunea respectiva si daca a respectat conditiile de sanatate conform Partea A, Cap. 6. Pentru organizarea unei misiuni precise si coordonate, pregatirea pentru zbor se face cu participarea intregului echipaj (tuturor elevior piloti si/sau pilotilor planor repartizati) sub conducerea pilotului comandant de bord sau instructorul de zbor. Consemnarea activitatii de pregatire pentru zbor se face in registrele de pregatire si organizare a zborului prin grija fiecarui Comandant adjunct al aeroclubului.

Pregatirea preliminara se consemneaza obligatoriu de catre elevii piloti sau pilotii planor si personalul navigant profesionist angajat sau voluntar care executa misiunile cuprinse in programul propriu de calificare initiala sau superioara, in caietul de pregatire personala. Pregatirea nemijlocita (short briefing) se consemneaza in mod obligatoriu de catre elevii piloti sau pilotii planor, prin grija instructorului de zbor al fiecarei grupe de pregatire in caietul de pregatire personala. Succesiunea si continutul datelor inscrise in registrele de pregatire si organizare a zborului si in caietele de pregatire personala se stabilesc de catre Directorul General al Aeroclubului Romaniei prin decizie, si contin, in principal, informatiile specificate la punctul urmator.

De regula, pregatirea pentru zbor se executa in ajunul fiecarei zile de zbor, revazandu-se inaintea zborului in scopul actualizarii elementelor variabile. Totusi, pregatirea pentru executarea unei teme de instruire in zbor (turul de pista, de exemplu) se va putea executa - la aprecierea Comandantului adjunct al aeroclubului - odata pe saptamana, revazandu-se insa in fiecare zi de zbor in scopul actualizarii elementelor variabile. Trecerea la o noua tema de instruire in zbor va fi precedata, in mod obligatoriu, de o pregatire corespunzatoare a echipajelor.





Partea A.

Cu ocazia pregatirii preliminare si/sau nemijlocite pentru zbor, se procedeaza si la analiza activitatii anterioare.

Controlul pregatirii pentru zbor se executa :

- de catre comandantul adjunct, seful sectorului de zbor sau de un instructor de zbor desemnat in acest sens, pentru personalul navigant profesionist; - de catre instructorul de zbor, pentru elevi piloti sau piloti planor si personalul navigant profesionist ce ii este repartizat in grupa, se instruieste sau este examinat in zbor, in baza unui program aprobat.



Cerinte privind calificarea 0.noiembrie 2010


Partea A.

5. CERINTE PRIVIND CALIFICAREA

PRECIZAREA LICENTELOR, CALIFICARILOR, ANTRENAMENTULUI, CERINTELOR

Personalul navigant al Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei trebuie sa detina cel putin licenta si calificarea pentru care asigura instruirea si trebuie sa aiba dreptul de a zbura ca pilot comandant pe aeronava respectiva în timpul instruirii, cu conditia indeplinirii cerintelor de experienta recenta prevazuta de RACR-LPAN-2;.

Instructorii de zbor vor fi controlati de cel putin doua ori pe an, in conformitate cu prevederile prezentului Manual de Operatiuni, capitolul 2, punctul 2.1.3., Partea A. ECHIPAJUL DE CONDUCERE

Pentru a fi admis la bordul aeronavelor Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei, personalul navigant trebuie sa corespunda cerintelor prevazute in RACR-LPAN-2;. Calificarea si experienta minima pentru incadrare Pentru a exercita functia de comandant la bordul aeronavelor institutiei, un pilot trebuie:

sa detina licenta de pilot cu califiarea de tip valida, sau;

sa detina licenta de instructor de zbor; Brevete si licente Personalul navigant al Detasamentului Planorism din cadrul Aeroclubului Romaniei este detinator al licentei si calificarii de pilot / instructor obtinuta in conformitate cu prevederile RACR-LPAN-2;. Licenta, impreuna cu documentul de aptitudine medicala, se va afla permanent asupra detinatorului, pe tot timpul cat acesta se afla in misiune. Nici o persoana nu va fi autorizata sa detina o functie la bordul unei aeronave daca nu detine un document valabil pentru functia respectiva. Comandantul aeronavei are obligatia sa vegheze la respectarea acestei conditii, pentru tot echipajul din subordinea sa. La sediul Aeroclubului Teritorial se vor gasi permanent si actualizat: evidenta zilnica, saptamanala, lunara si anuala a timpului de zbor; evidenta zilnica, saptamanala, lunara si anuala a timpului de serviciu pentru zbor;





Partea A.

planificarile si ordinele de misiune; dosare personale. NOTA: Dosarul personal trebuie sa cuprinda documentele in copie care atesta cursurile de calificare si fisele de control la sol si in zbor.

Termenele de pastrare a documentelor enumerate mai sus sunt cele specificate in Partea A, capitolul 2 punctul 2.2.2. din prezentul Manual de Operatiuni. Cursuri de conversie

Cursuri de calificare (trecere pe alte tipuri de aeronave) se vor efectua in baza programelor de pregatire teoretica si practica in zbor cuprinse in Partea D a prezentului manual. Programele vor tine cont de experienta de zbor acumulata anterior de catre personalul aeronautic civil navigant care face trecerea pe alt tip de aeronava si de prevederile RACR-LPAN-2. Antrenamentul de mentinere a capacitatii Intregului personalul navigant al Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei i se va asigura, functie de calificarile si autorizarile detinute, cel putin: 5 ore de zbor si 30 starturi/an; 1 zbor la fiecare 90 de zile pentru asigurarea continuitatii la zbor; Intreruperi de la zbor si controlul periodic a) Pentru mentinerea antenamentului, personalul navigant va efectua un zbor de

control intern dupa o intrerupere mai mare de 90 de zile, dar mai mici de 180 de zile, activitatea se reia numai dupa efectuarea cu rezultate corespunzatoare a unui zbor de control cu minim 2 aterizari. Dupa intreruperi de zbor mai mari de 180 de zile dar mai mici de 365 de zile, activitatea se reia numai dupa efectuarea cu rezultate corespunzatoare a unui curs teoretic de reimprospatare a cunostintelor privind exploatarea la sol si in zbor a aeronavei, cu durata de 5 zile (30 ore de clasa), a unui program antrenament de zbor in zona de minimum 2 starturi. Pentru intreruperi in activitatea de zbor mai mari de 365 de zile se va efectua un program in volum de jumatate din programul de calificare aprobat.

b) Controlul periodic intern al intregului personal navigant se efectueaza de catre

Comandantul Detasament Planor in colaborare cu Conducerea Organizatiei de Pregatire, nedepasindu-se termenul de 6 luni.

Rezultatele examinării in zbor vor fi obligatoriu inregistrate in Documentele standard (Anexa 2) si in Carnetul de zbor personal.





Partea A.

Scopul controlului periodic este testarea in conditii specifice a cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice privind efectuarea misiunilor de zbor in conditii normale si rezolvarea cazurilor speciale. NOTA: Baremurile prevazute in prezentul subcapitol sunt valabile pentru autorizarea ca pilot comandant / instructor pentru zboruri VFR.



Prevederi privind sanatatea echipajelor 0.noiembrie 2010


Partea A.

6. PREVEDERI PRIVIND SANATATEA ECHIPAJELOR

PRECAUTII PRIVIND SANATATEA ECHIPAJULUI Pentru a fi admis la zbor, personalul navigant trebuie sa detina licenta medicala în termen de valabilitate. Controlul starii psihofizice zilnice nu se executa, deoarece se iau in consideratie declaratiile personale ale membrilor echipajului precum si controlul subiectiv al personalului de conducere al Aeroclubului Romaniei. La solicitarea personalului navigant, sau a conducerii Institutiei, chiar si atunci când nu sunt suspiciuni, se poate solicita efectuarea unui control medical sumar de catre personal calificat. Urmatoarele aspecte legate de starea de sanatate a echipajului vor fi supravegheate: consumul de alcool; niciun membru al echipajului nu poate fi planificat la zbor, daca a consumat orice fel de alcool, cu 12 ore mai devreme de misiune; niciun membru al echipajului nu poate fi planificat la zbor, daca se afla, evident sau aparent sub influenta alcoolului; la cererea comandantului, a unei persoane din conducerea AR, a unui inspector al Autoritatii Aeronautice Civile Romane, sau a altei autoritati abilitate care supravegheaza aplicarea legii, o persoana nu poate refuza controlul alcoolscopic, refuzul insemnand recunoastere implicita; consumul de narcotice este cu desavarsire interzis; consumul de droguri este cu desavarsire interzis; consumul de tablete pentru somn, este permis cu acordul si sub supravegherea medicului curant; planificarea la zbor se va face tinand cont de efectul remanent al acestora; consumul de preparate farmaceutice diverse se va face sub supravegherea unui medic specialist, mai ales in perioada de zbor; specialistul trebuie sa fie capabil sa prevada eventuale influente asupra organismului care ar putea influenta negativ siguranta zborului. Automedicatia nu este recomandata; imunizarile trebuie sa fie anuntate si monitorizate; folosirea aparatelor de scufundare (scafandru) trebuie anuntata, pentru a se asigura compensarea; donarea de sange nu se face fara anuntarea, in prealabil, a conducerii operationale a AR; somnul si odihna vor fi asigurate in conditii care sa respecte normele de igiena muncii si in cuantumul recomandat de legislatia in vigoare; consumul de alimente este interzis la bordul aeronavei in cazul in care echipajul se afla intr-o misiune ce face parte dintr-un curs de obtinere a unei calificari sau autorizatii.



Prevederi privind sanatatea echipajelor 0.noiembrie 2010


Partea A.

NOTA: Se recomanda evitarea consumarii alimentelor care ar putea conduce la discomfort (alimente care fermenteaza);



Limitari ale timpului de zbor 0.noiembrie 2010


Partea A.

7. LIMITARI ALE TIMPULUI DE ZBOR

TIMPUL BLOC, TIMPUL DE SERVICIU PENTRU ZBOR SI TIMPUL TOTAL DE MUNCA

Timp bloc - timpul scurs din momentul în care o aeronavă se pune în mişcare pentru prima dată din locul de parcare în vederea decolării până în momentul în care aceasta se opreşte în poziţia desemnată pentru parcare şi are toate motoarele oprite.

Timp de serviciu - o perioadă de timp care începe în momentul în care un membru de echipaj, solicitat de operator, începe un serviciu şi se încheie în momentul în care membrul de echipaj este liber de orice sarcină de serviciu.

Timp de serviciu pentru zbor (TSZ) - perioada de timp în care o persoană operează într-o aeronavă ca membru de echipaj. TSZ începe în momentul în care un membru de echipaj se prezintă în vederea începerii unui serviciu care cuprinde un zbor sau o serie de zboruri; aceasta se termină la sfârşitul ultimului zbor unde el este membru de echipaj operativ.

Timpul bloc si timpul de serviciu pentru zbor (TSZ) se stabilesc pentru fiecare tip de misiune in parte, functie de complexitate, dar in conformitate cu prevederile si definitiile din RACR-LTMO Ed. 2 - 2008 emis de MINISTERUL TRANSPORTURILOR Limitări cumulative ale timpilor-bloc

Orice operator trebuie să se asigure că timpul-bloc total executat al zborurilor pentru care un membru de echipaj este utilizat ca membru de echipaj operativ nu depăşeşte: 900 de ore de zbor într-un an calendaristic; 100 de ore de zbor în oricare 28 de zile consecutive. Cumularea timpului de serviciu

Orice operator trebuie să se asigure că timpul total de serviciu efectuat de un membru de echipaj nu depăşeşte: 60 de ore în oricare 7 zile consecutive; 190 de ore în oricare 28 de zile consecutive, iar timpul total de muncă anual executat al membrilor de echipaj nu depăşeşte 2.000 de ore într-un an calendaristic. Timpul bloc si timpul de serviciu pentru zbor zilnic maxim admis pentru echipajele care executa operaţiuni de lucru aerian, servicii medicale de urgenţă şi zboruri-şcoală cu avioane sunt limitaţi, în funcţie de ora locală la care începe operaţiunea, după cum urmează:





Partea A.

Ora locala la care incepe operatiunea

Avion cu un singur pilot Avion cu 2 piloti

TSZ (ore) Timp bloc (ore) TSZ (ore) Timp bloc (ore)

06:00-06:59 9 6 10 7

07:00-07:59 10 7 11 8

08:00-13:59 10 7 12 8

14:00-01:59 9 6 10 7

02:00-05:59 8 5 9 6

Membrii de echipaj care efectueaza zboruri repetate de scurta durata / sectoare reduse, zboruri scoal in tur de pista – cu o medie de 10 sau mai multe aterizari pe ora – trebuie sa faca o pauza la sol, in exteriorul avionului, de minim 60 de minute la fiecare 3 ore de zbor. În cazul în care anumite operaţiuni sunt executate în condiţii de activitate întreruptă, fără a se asigura facilităţi corespunzătoare pentru odihnă, limitările de timp de serviciu pentru zbor şi, respectiv, de timp bloc aplicabile sunt cele corespunzătoare condiţiilor mai restrictive.

Limitele admise nu trebuie să depăşească limitele prevăzute in tabelul de mai sus, dar, în funcţie de condiţiile specifice de operare, operatorul poate stabili restricţii suplimentare.

În interesul creşterii siguranţei şi eficienţei operaţiunilor de zbor, operatorul aerian va putea utiliza timpul de serviciu pentru zbor întrerupt dacă dispune la baza de operare de condiţiile necesare asigurării odihnei echipajului. Durata întreruperii timpului de serviciu pentru zbor nu va fi mai mică de 3 ore. În aceste condiţii, timpul de serviciu pentru zbor va putea fi majorat cu maximum 3 ore şi timpul de zbor cu două ore, într-o zi. Timpul total de munca pentru un membru al echipajului va fi, dupa cum urmeaza, de maxim: - 60 de ore - la fiecare 7 de zile consecutive; - 190 de ore - la fiecare 28 de zile consecutive; - 2000 de ore - pe parcursul unui an calendaristic. TIMPUL DE ODIHNA Timpul de odihnă minim care trebuie să i se acorde unui membru de echipaj înainte de începerea unui timp de serviciu pentru zbor de la baza de reşedinţă trebuie să fie cel puţin la fel de lung ca timpul de serviciu pentru zbor anterior sau de 12 ore, oricare este mai mare.





Partea A.

Timpul de odihnă minim care trebuie să i se acorde unui membru de echipaj înainte de începerea unui serviciu pentru zbor dintr-o locaţie diferită de baza de reşedinţă trebuie să fie cel puţin la fel de lung cu timpul de serviciu pentru zbor anterior sau de 10 ore, oricare este mai mare, cu condiţia ca operatorul să asigure membrului de echipaj minimum 8 ore de somn neîntrerupt, luând în considerare timpul de deplasare, precum şi timpul necesar pentru alte necesităţi fiziologice; responsabilitatea privind folosirea timpului de odihnă revine membrului de echipaj.

Timpul de odihnă minim stabilit la pct. 7.2.1 şi 7.2.2 trebuie să cuprindă cel puţin 8 ore în intervalul 22,00-8,00, ora locală, dacă diferenţa dintre locul unde a fost efectuat timpul de odihnă anterior şi timpul de odihnă actual este mai mare de 3 fuse orare. Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" poate să acorde exceptări privind reducerea timpului de odihnă minim. În susţinerea solicitării pentru exceptare, operatorii aerieni vor demonstra Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română", prin experienţă operaţională proprie şi rezultate ştiinţifice în domeniu, că reducerea timpului de odihnă minim nu va aduce prejudicii siguranţei zborului. TIMPI DE ODIHNĂ Într-un interval de 7 zile consecutive, operatorul trebuie să asigure un timp de odihnă săptămânal minim de 36 de ore, care să includă două nopţi locale; între două începuturi succesive a 2 timpi de odihnă nu trebuie să treacă mai mult de 168 de ore. Orice operator trebuie să se asigure că membrii de echipaj beneficiază în fiecare an calendaristic de cel puţin 96 de zile locale libere de orice sarcini. Perioada de rezervă şi concediul de odihnă minim legal nu pot fi luate în calculul acestor 96 de zile. COMPETENŢA PILOTULUI COMANDANT

În cazul apariţiei unor situaţii neprevăzute în timpul zborului propriu-zis, care începe la ora raportării, limitările privind timpul de muncă, timpul de serviciu pentru zbor şi timpul de odihnă prevăzute anterior pot fi extinse prin decizia pilotului comandant. Orice astfel de extindere trebuie să fie iniţiată de pilotul comandant numai după consultarea membrilor echipajului şi trebuie să respecte următoarele cerinţe:

Timpul de serviciu pentru zbor admis conform prevederilor cap. 4 din RACR LTMO editia 2/2008 poate fi majorat cu maximum două ore, cu excepţia existenţei unui echipaj de conducere majorat, situaţie în care timpul de serviciu pentru zbor poate fi majorat cu maximum 3 ore. Dacă pe sectorul final al unui timp de serviciu pentru zbor apar, după decolare, situaţii neprevăzute care conduc la o depăşire a majorării permise conform





Partea A.

paragrafului anterior, zborul poate continua până la destinaţie sau până la aeroportul de rezervă. Timpul de odihnă poate fi redus dar nu la mai puţin decât timpul de odihnă minim acceptat conform prevederilor cap. 5 din RACR LTMO editia 2/2008. În cazul apariţiei unor situaţii speciale care ar putea conduce la oboseala excesivă a membrilor echipajului, pilotul comandant trebuie, după consultarea cu aceştia, să reducă timpul de serviciu pentru zbor propriu-zis şi/sau să majoreze timpul de odihnă astfel încât să fie eliminate orice circumstanţe care ar putea pune în pericol siguranţa operării. Orice operator trebuie să stabilească proceduri prin care să se asigure că: Pilotul comandant prezintă un raport operatorului ori de câte ori timpul de serviciu pentru zbor este extins sau perioada de odihnă minimă este redusă, prin decizia sa, în operaţiunile de zbor desfăşurate; şi Ori de câte ori extinderea timpului de serviciu pentru zbor sau reducerea timpului de odihnă prin exercitarea competenţelor pilotului comandant depăşeşte o oră, o copie a raportului său, la care operatorul trebuie să adauge propriile comentarii şi cu specificarea măsurilor compensatorii luate în cazul respectiv, trebuie trimisă Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" nu mai târziu de 28 de zile de la data producerii evenimentului. În anexele A şi B, care fac parte integrantă din prezenta reglementare, sunt prezentate specimene de rapoarte privind exercitarea competenţelor pilotului comandant; Manualul pentru operaţiuni al operatorului trebuie să cuprindă prevederi adresate pilotului comandant referitoare la limitele până la care, precum şi condiţiile în care îşi poate exercita competenţa privind extinderea timpului de serviciu pentru zbor şi, respectiv, reducerea timpului de odihnă. ALIMENTATIA Membrii de echipaj şi operatorii trebuie să fie conştienţi de faptul că lipsa unei alimentaţii adecvate poate determina diminuarea performanţei unui membru de echipaj, precum şi nivelul său de concentrare. În situaţia în care timpul de serviciu pentru zbor depăşeşte 6 ore, pentru a evita diminuarea performanţei membrilor de echipaj, operatorul trebuie să asigure alimentaţia corespunzătoare a acestora.





Partea A.

INREGISTRARI PRIVIND TIMPUL DE SERVICIU PENTRU ZBOR, TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA Aeroclubul României trebuie să înregistreze şi să păstreze pentru o perioada de minim 15 luni evidenţe suficient de detaliate şi exacte ale membrilor de echipaj cu privire la:

a) timpii bloc; şi b) timpii de serviciu pentru zbor, cu menţionarea începutului, terminării şi

duratei fiecărui serviciu pentru zbor, şi c) timpii de muncă zilnic şi lunar cumulat; şi d) timpii de odihnă şi numărul de zile libere de orice sarcini de serviciu.

Copii ale acestor înregistrări pot fi puse la dispoziţia membrilor de echipaj interesaţi, la cerere.

Fiecare membru de echipaj trebuie să păstreze înregistrări individuale şi evidenţe corespunzătoare cu privire la: timpi bloc; timpi de serviciu pentru zbor; timpi de serviciu; timpi de odihnă şi zile libere de orice sarcini de serviciu. Aceste înregistrări trebuie să fie prezentate oricărui alt operator la care urmează să lucreze, înainte de planificarea unui serviciu pentru zbor. Înregistrările trebuie să fie păstrate pentru întreaga activitate desfăşurată în ultimele 15 luni sau mai mult, dacă acest lucru este cerut de acte normative aplicabile. Orice operator trebuie să păstreze pentru cel puţin o durată de 6 luni toate rapoartele de extindere a timpilor de serviciu pentru zbor, timpilor bloc şi timpilor de odihnă, întocmite de piloţii comandanţi. Formularul la care fac referire punctele 7.4.1. si 7.4.2 este Anexa 9 din prezentul Manual.



Proceduri operationale 0.noiembrie 2010


Partea A.

8. PROCEDURI OPERATIONALE

REGULI GENERALE

Zborul zilnic se desfasoara sub conducerea unui instructor (conducator de zbor), numit de catre Comandantul Adjunct si aprobat de catre Comandantul Aeroclubului Teritorial. Zborul se executa dupa un plan operational de zbor întocmit de catre Comandantul Adjunct, conform Anexei 5. În timpul startului toate persoanele care participa la zbor sunt subordonate direct conducatorului de zbor. Acesta conlucreaza cu controlorul de trafic, cel din urma având obligatia sa-i ofere informatii de orice natura în legatura cu zborul si sa obtina de la organele de trafic civile si militare aprobarile necesare pentru efectuarea zborului din ziua respectiva. Instructorul de zbor care are la zbor elevi in simpla comanda, pe timpul cand elevul zboara in simpla comanda, va indeplini functia de ajutor conducator de zbor. INSTRUCTIUNI PENTRU PREGATIREA ZBORURILOR Înaltimile minime de siguranta de operare sunt:

Un zbor VFR nu trebuie efectuat:

a) deasupra zonelor dens populate ale metropolelor, oraselor sau ale altor asezari sau peste o adunare de persoane in aer liber la o inaltime mai mica decat 300 m (1000 ft) peste cel mai inalt obstacol aflat intr-o suprafata cu raza de 600 m masurata de la aeronava;

b) in alte locuri decat cele specificate la punctul a) de mai sus, la o inaltime mai mica decat 150 m (500 ft) deasupra solului sau apei.

Criterii de determinare a posibilitatii de utilizare a aerodromurilor

Se vor respecta prevederile RACR – AADC si HG 912 / 2010. TERENURI PENTRU DECOLARE SI ATERIZARE FOLOSITE DE ORGANIZAŢIA DE PREGĂTIRE PLANOR A AEROCLUBULUI ROMANIEI

Decolarile si aterizarile planoarelor si planoarelor motorizate se vor executa de pe si pe terenurile Aerocluburilor Teritoriale ale Aeroclubului Romaniei, definite si pozitionate in conformitate cu Anexa 2 a HG 567 / 1991, republicata si asa cum sunt definite la pct. 8.1.2. Aerodromurile Aeroclubului Romaniei de pe care se opereaza cu planoare si planoare motorizate sunt cele ale Aerocluburilor Teritoriale, dupa cum urmeaza:





Partea A.

- Aeroclubul Teritorial – „‟Traian Vuia‟‟ Arad , tel. 0257-281306 - Aeroclubul Teritorial - „‟Alexandru Papana‟‟- sectia Baia Mare , tel. 0262-293427 - „‟Alexandru Papana‟‟ -sectia Satu Mare , tel. 0261-768025 - Aeroclubul Teritorial - ‟‟Iosif Silimon‟‟ -sectia Ghimbav , tel. 0268-477507 - „‟Iosif Silimon‟‟-sectia Sanpetru , tel. 0268-360222 -.Aeroclubul Teritorial – „‟Aurel Vlaicu‟‟ Bucuresti , tel. 021-4230363 -.Aeroclubul Teritorial – „‟Traian Darjan‟‟ Cluj-Napoca , tel. 0264-590767

-.Aeroclubul Teritorial – „‟George Valentin Bibescu‟‟ Craiova , tel. 0251-426461 - Aeroclubul Teritorial – „‟Constantin Manolache‟‟ Deva , tel. 0254-236910 - Aeroclubul Teritorial – „‟Alexandru Matei‟‟ Iasi , tel. 0230-272784 -.Aeroclubul Teritorial – „‟Smaranda Braescu‟‟ Oradea , tel. 0259-412708 -.Aeroclubul Teritorial – „‟Henri Coanda‟‟ Pitesti , tel. 0248-218666

- Aeroclubul Teritorial – „‟Gheorghe Banciulescu‟‟ Ploiesti , tel. 0244-482224 - Aeroclubul Teritorial – „‟Hermann Oberth‟‟ Sibiu , tel. 0269-229240 - Aeroclubul Teritorial – „‟Grigore Bastan‟‟ Suceava , tel. 0230-529913 - Aeroclubul Teritorial – „‟Elie Carafoli‟‟ Targu-Mures , tel. 0265-269394 METODELE DE STABILIRE A MINIMELOR DE OPERARE LA AERODROMURI

a) Pentru aeronavele care executa zbor VFR, minimele de operare meteorologice sunt:

vizibilitatea minima 5000 m; vizibilitatea minima pentru zborurile în zona de aerodrom 2000 m; distanta minima pe orizontala pâna la nori 1500 m; distanta minima pe verticala pana la nori 300m.

b) Conditiile minime meteorologice trebuie verificate pentru întregul traiect de zbor

si pe toata durata zborului. Daca pe parcursul desfasurarii zborului aceste conditii nu se mai îndeplinesc este obligatorie întoarcerea la aerodromul de plecare, aterizarea pe aerodromul de rezerva cel mai apropiat sau aterizarea pe teren ales din aer.

INTERPRETAREA INFORMATIILOR METEOROLOGICE

Informarea meteorologica se face “in clar” de catre meteorolog, fara a fi nevoie de decodificarea mesajelor. Daca situatia o impune, personalul aeronautic civil navigant fiind la curent cu OMT nr. 181 privind RACR-ASMET, poate decodifica mesajele meteorologice (METAR, SIGMET, TAF, SPECI, etc.) . Conditiile minime meteorologice trebuie verificate pe toata perioada zborului.

Daca in timpul zborului aceste conditii sunt sub minime, este obligatorie intoarcerea la aerodromul de plecare sau aterizarea pe aerodromul de rezerva cel mai apropiat. In mod exceptional, daca exista informatii certe ca inrautatirea conditiilor





Partea A.

meteorologice este locala, iar la destinatie conditiile meteorologice sunt peste minimile stabilite, pilotul comandant poate decide continuarea zborului. MASA SI CENTRAJUL Este interzisa depasirea greutatii maxime la decolare în conditiile de temperatura si presiune date, inclusiv altitudine si densitate.

Pilotul comandant de bord (pilotul instructor) raspunde de corectitudinea calculelor efectuate si de aprecierea corecta si dispunerea încarcaturii în vederea asigurarii unui centraj corect.

Centrajul aeronavei se efectueaza conform Manualului de exploatare în zbor care se afla la bordul fiecarei aeronave. PLANUL DE ZBOR ATS Vezi Anexa 6. PLANIFICAREA ZBORURILOR Se face conform procedurii de colaborare privind transmiterea operativa a informatiilor. Codificari misiuni pentru completarea tipului de zbor Nr. crt.

TIP ZBOR CODIFICARE

1 Tractare aeronave TRA

2 Zbor de agrement AGT

3 Zboruri in interes propriu ZBP

4 Zbor scoala ZSL

Jurnalul tehnic al aeronavei operatorului Conform M.O.E. Lista documentelor, formularelor si a informatiilor Documentele necesare la bordul aeronavei pentru efectuarea zborurilor sunt:

In legatura cu aeronava:

a) Certificatul de navigabilitate în termen de valabilitate; b) Certificatul de înmatriculare; c) Autorizatia de functionare a statiei radio de la bord; d) Manualul de instruire în zbor; e) Manual de Operatiuni;





Partea A.

f) Check list.

În legatura cu misiunea: a) dupa Regulile de zbor la vedere:

copie dupa planul de zbor în care este mentionat numarul aprobarii organului competent în conformitate cu Regimul de Zbor în spatiul aerian al României; ordinele de misiune (original) - Anexa 7a si Anexa 7b; harta la scara 1: 500000; fisa de navigatie (original) - Anexa 8; tabel cu datele PNA actualizate; buletin meteorologic în termen de valabilitate; informare aeronautica.

b) la efectuarea zborurilor ce se executa în exteriorul granitelor, la bordul aeronavei se mai afla documentatia necesara (extras JEPPESEN si AIP-urile tarilor survolate si de destinatie) precum si copiile aprobarilor de survol.

În legatura cu echipajul:

licenta în termen de valabilitate pentru fiecare membru al echipajului (exceptie fac elevii în pregatire).

Nota: In cazul zborurilor de instruire cu decolare – aterizare pe acelasi aerodrom, la bordul aeronavei se vor afla documentele de la punctul 1 literele a,b,c,f 2 si 3.

Documentele necesare la sol pentru desfasurarea activitatilor de zbor sunt: - PLAN OPERATIONAL DE ZBOR – pentru toate zborurile enumerate - Anexa 5; - FISA DE CENTRAJ A AERONAVEI (conform Manualului de zbor al aeronavei), Pentru zborurile de scoala se va întocmi în plus: - LONG BRIEFING; - SHORT BRIEFING.





Partea A.

INSTRUCTIUNI PENTRU DESERVIRE LA SOL Alimentarea planoarelor motorizate cu combustibili Alimentarea planoarelor motorizate se va executa numai cu motorul oprit, fara persoane la bord. Pe timpul alimentarii (realimentarii) aeronavei (lor) este obligatorie existenta unui mijloc de stingere a incendiului la o distanta de 5 m fata de gura de alimentare. Alimentarea cu combustibil se va începe numai dupa verificarea buletinului de analiza de catre pilotul comandant sau mecanicul de sol. Proceduri referitoare la siguranta pe timpul deservirii la sol a avioanelor, echipajului si a încarcaturii:

a) încarcarea bagajelor se face prin usa de acces, iar asigurarea lor se face cu ajutorul chingilor de fixare; b) dispunerea bagajelor se va face conform fisei de centraj a aeronavei; c) este interzisa circulatia în zona elicei, iar la locul de parcare trebuie sa existe mijloace de stingere a incendiului; d) este interzisa pornirea motorului, plecarea si sosirea la locul de parcare fara asistenta de sol (dispeceri – pe aeroporturi, mecanic pe aerodromuri); e) deservirea aeronavelor se realizeaza conform partii M a Manualului de Organizare a Exploatarii; f) documentul pentru deservirea la sol a aeronavei este jurnalul tehnic;

Degivrarea avionului si masuri antigivraj la sol Conform Manualului de Organizare a Exploatarii. Pentru planoarele motorizate din cadrul Aeroclubului Romaniei este interzisa decolarea în conditiile de givraj la sol. PROCEDURI DE ZBOR Zborul de instructie cu elevii pilot se executa numai dupa regulile de zbor VFR. PROCEDURI DE NAVIGATIE

Aeronavele AR vor executa procedurile de navigatie observata – estimata si controlata cu navigatia radio electronica si GPS-ul de la bord.

Aeronavele AR vor opera în spatiul aerian necontrolat si controlat alocat FIR România.

Aerodromurile de operare sunt cele prevazute in anexa H.G.567/1991 republicat.

Se poate opera pe toate aeroporturile si aerodromurile din tara cu respectarea instructiunilor de aeroport si aerodrom publicate în AIP România.





Partea A.

Proceduri pentru calarea altimetrelor

Pentru zborurile executate în zona de control aeroport (CTR), pozitia aeronavei

în plan vertical va fi exprimata prin altitudine (QNH) sau prin înaltime (QFE) daca aeronava se gaseste la altitudinea de tranzitie sau sub aceasta si prin nivel de zbor masurat de la valoarea presiunii standard (STD) daca aeronava se gaseste la nivelul de tranzitie sau deasupra acesteia. Pe timpul traversarii stratului de tranzitie, pozitia aeronavei în plan vertical va fi exprimata în nivel de zbor, daca urca si prin altitudine, daca coboara. Politica si proceduri pentru urmarirea si evidenta consumului de combustibil în zbor.

Pilotul care zboara va completa fisa de navigatie si ordinul de misiune cu cantitatea de combustibil alimentata, consumata si restul ramas la bord. CONDITII ATMOSFERICE ADVERSE SI POTENTIAL PERICULOASE Oraje

Este interzisa intrarea în norii orajosi, ocolirea acestora la distante mai mici de 10 km sau trecerea sub acestia. Zborul între doua fronturi de nori orajosi se admite numai daca distanta între acestea este de minim 25 km.

Conditii de givraj

La aeronavele Aeroclubului Romaniei, zborul în conditii de givraj este interzis. Daca în timpul zborului apar conditii de givraj, se va schimba imediat nivelul de zbor cu aprobarea organului de trafic cu care aeronava este în legatura si se va ateriza pe cel mai apropiat aeroport (aerodrom). În cazul givrajului la sol, se interzice decolarea.

Turbulenta

În cazul zborului în conditii de turbulenta, se va micsora viteza aeronavei conform instructiunilor din Manualul de Zbor al Aeronavei.

Vânt de forfecare

La aparitia vântului de forfecare, se va monitoriza puterea motorului, atitudinea aeronavei, viteza verticala si viteza de zbor si se va interveni prompt pentru obtinerea celor mai bune efecte de contracarare a vântului de forfecare.

Precipitatii puternice

Zborul în precipitatii este periculos, deoarece poate apare turbulenta puternica si de asemenea vizibilitatea este foarte redusa. Daca vizibilitatea orizontala este sub 4 km sau plafonul este sub 200 m, zborul VFR în precipitatii este interzis.





Partea A.

Unda (montana) În timpul zborului în apropierea zonele muntoase, trebuie sa se cunoasca directia vântului pentru a se cunoaste pe care parte a versantului se întâlnesc curenti ascendenti si pe care parte cei descendenti si, de asemeni, zonele specifice de turbulenta. Astfel, pe versantul din partea care bate vântul se întâlnesc curenti ascendenti, iar în cealalta parte cei descendenti. Acestia sunt cu atât mai puternici, cu cât intensitatea vântului este mai mare.

Inversiuni semnificative de temperatura

Inversiunile termice pot produce vânt de forfecare la sol. Ele apar de regula iarna, în prima parte a zilei. De asemenea, puterea motorului scade odata cu cresterea înaltimii.

Turbulenta de siaj Pilotul va evita intrarea în unda de siaj la decolare si aterizare, respectând instructiunile si esalonarile de trafic, iar în cazul intrarii accidentale în siaj va monitoriza mentinerea atitudinii de siguranta a aeronavei. Dispunerea echipajului pe posturi Conform cap. 4.1.1., Partea A din prezentul Manual de Operatiuni. Folosirea centurilor de siguranta pentru echipaj Centurile de siguranta vor fi folosite obligatoriu de catre echipaj pe toata durata zborului. Utilizarea locurilor pentru echipaj care nu sunt ocupate Locurile ramase neocupate nu pot fi folosite în alte scopuri (transport bagaje). Cerinte privind siguranta cabinei

a) Pe tot timpul zborului, cu exceptia momentelor de lucru cu instrumentarul de navigatie (harti, calculatoare, etc) acestea vor fi asigurate în locasurile special amenajate. Este interzis în timpul zborului lasarea libera (neasigurate) a oricaror obiecte care pot periclita integritatea echipajului, pasagerilor, sau a interiorului cabinei.

b) În cazuri de evacuare de urgenta, echipajul va respecta strict indicatiile pilotului instructor (comandantului).

c) Echipajul va respecta în timpul îmbarcarii/debarcarii si în timpul zborului indicatiile placutelor avertizoare din interiorul sau exteriorul cabinei.

d) Este interzis fumatul la bordul aeronavei.





Partea A.

PROCEDURI OPERATIONALE SPECIFICE PLANOARELOR SI PLANOARELOR MOTORIZATE

Planoarele si planoarele motorizate folosite de Aeroclubul Romaniei in cadrul Organizatiei de Pregatire Planor sunt prezentate in Partea B, Cap 0 al prezentului Manual.

Procedurile operationale specifice planoarelor si planoarelor motorizate stabilesc modul de organizare, pregatire si executie a zborurilor efectuate cu planoare si planoare motorizate in portiunile de spatiu aerian (zonele), repartizate pe perioade de timp determinate (activitati zilnice de pregatire in zbor) sau nedeterminate pentru activitatea de instruire. Ele sunt intocmite in baza prevederilor Codului Aerian al Romaniei, RACR – Regulile Aerului, Regimului de Zbor in spatiul Aerian al Romaniei precum si a altor reglementari privind aviatia civila, adoptate pe plan national si/sau international (RACR-LPAN 2).

Respectarea prevederilor prezentelor Proceduri operationale specifice planoarelor si planoarelor motorizate este obligatorie pentru toate echipajele care zboara cu planoare sau planoare motorizate in portiunile de spatiu aerian repartizate, precum si pentru intregul personal care concura la planificarea, organizarea, asigurarea, executarea, dirijarea si controlul activitatii de instruire. ORGANIZAREA Sl INSTALAREA STARTULUI

Startul se va organiza si instala in fiecare zi de zbor, cu cel putin 10 minute inainte de ora prevazuta pentru prima decolare.

Organizarea si instalarea startului se vor efectua in conformitate cu prevederile reglementarilor in vigoare (Anexa 8), in functie de directia vantului si activitatea de zbor din ziua respectiva si a instructiunilor de aerodrom.

Controlul organizarii si instalarii startului se executa de catre conducatorul de zbor desemnat. Nicio decolare nu va putea fi efectuata daca in prealabil nu a fost executat controlul asupra instalarii startului.

Planificarea si desfasurarea simultana a mai multor activitati de zbor diferite pe acelasi teren in acelasi start se executa sub conducerea unui singur conducator de zbor si cu respectarea Instructiunilor de Exploatare ale fiecarui Aeroclub Teritorial sau a procedurilor temporare stabilite de comandantul de aeroclub, cand acestea se impun.





Partea A.

Se interzic la start activitati care pot sustrage atentia de la zbor a instructorului sau a elevilor piloti, cum ar fi ascultarea aparatelor portative de radio, jocuri cu mingea, citirea de ziare, reviste, carti, discutii pe alte teme decat cele legate de executarea zborurilor respective, vorbitul la telefonul mobil. DIRIJAREA Sl CONTROLUL ZBORURILOR

Conducerea zborurilor este obligatorie si se asigura de catre personalul autorizat in acest sens prin Decizia Directorului General al Aeroclubului Romaniei, in conformitate cu HG 567 / 1991 republicata, decizie care se emite la inceputul fiecarui an de activitate, unde sunt nominalizati pilotii angajati ai Aeroclubului Romaniei care au dreptul sa conduca activitatea de zbor pe anul in curs.

Conducerea zborurilor se asigura prin legatura radio bilaterala. In cazuri exceptionale (defectarea statiei radio, etc.) conducerea zborului se efectueaza cu ajutorul semnelor si semnalelor specifice, conform MIPL, MOPL, Manualului de Proceduri Operationale.

Echipajele aeronavelor sunt obligate sa mentina legatura radio bilaterala cu conducatorul de zbor sau organele de dirijare si control dand rapoarte si primind autorizari:

- pe timpui rulajului pentru decolare si dupa aterizare; - pe timpui zborului in zona de aerodrom, pentru parasirea acesteia si pentru traversarea unei zone a unui aerodrom (la zborurile din afara acestuia) cu minim 5 minute inaintea atingerii limitelor acestei zone.

Pe timpui zborurilor in afara zonei de aerodrom, legatura radio se va pastra cu organele de trafic ce au in jurisdictie portiunile de spatiu aerian survolate pentru a da rapoartele si a primi autorizarile necesare, precum si pentru darea si primirea de informatii asupra traficului si conditiilor de zbor si meteo de pe traiect. Expresiile ce trebuiesc folosite in convorbirile radio sunt cele specifice comunicatiilor radio de aviatie, conform reglementarilor in vigoare. ASIGURAREA METEOROLOGICA A ZBORURILOR

Asigurarea meteorologica a zborurilor se realizeaza prin informarea prompta si permanenta a echipajelor asupra elementelor meteorologice reale si prevazute, cum sunt:

- directia si taria vantului; - vizibilitatea; - inaltimea plafonului de nori; - nebulozitatea; - umiditatea atmosferica;





Partea A.

- prognoze pe termen scurt (1-3 ore); - posibile fenomene meteo periculoase zborului.

Informatiile meteorologice sunt furnizate de Aeroporturile in proximitatea carora se afla terenurile de zbor ale Aerocluburilor Teritoriale (pentru Arad, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Cluj, Sibiu, Targu Mures, Suceava, Iasi, Craiova, Bucuresti, Ploiesti), se culeg de la statiile meteorologice fixe (Bucuresti, Ploiesti, Deva, Iasi, Pitesti) sau mobile (Craiova, Brasov) ale Aeroclubului Romaniei.

Asigurarea meteorologica a zborurilor se efectueaza potrivit normelor elaborate de A.A.C.R (RACR – ASMET). ASIGURAREA MEDICALA A ZBORURILOR Asigurarea medicala a zborurilor este obligatorie si se realizeaza:

Pentru personalul navigant profesionist prin controlul asupra capacitatii psihofizice de zbor la termenele reglementate de catre unitati medicale autorizate conform JAR-FCL-3. Controlul medical este obligatoriu pentru personalul care a produs sau a suferit un accident sau incident de aviatie. Acest control se executa de catre o unitate medicala autorizata JAR-FCL-3.

ANALIZA ZBORURILOR

Comandantii adjuncti / sefii de sector zbor din aerocluburile teritoriale sunt obligati sa organizeze cu personalul navigant subordonat, dupa fiecare zi de zbor sedinte de analiza a modului de desfasurare si asigurare a activitatii de zbor de instrure.

In cazul sedintelor de analiza se vor urmari in mod consecvent ridicarea nivelului de disciplina a echipajelor si inlaturarea tuturor cauzelor ce pot duce la scaderea indicelui de securitate si precizie a zborurilor.

Analiza trebuie sa scoata in evidenta nu numai lipsurile in organizarea, asigurarea, conducerea si desfasurarea zborurilor si a respectarii prevederilor reglementarilor aeronautice in vigoare.

Analiza zborurilor va urmari evidentierea tuturor corectiilor ce trebuiesc aduse elementelor de executare a misiunilor de zbor, pentru fiecare pilot in parte, evitandu-se in mod categoric generalizarile.

Analiza unei zile de zbor trebuie facuta fie in aceasi zi, dupa terminarea activitatii de zbor, fie cel tarziu a doua zi, inainte de inceperea activitatii de zbor, pentru ca elementele sa fie cat mai exacte si cat mai recente in memoria personalului.





Partea A.

EXPLOATAREA IN ZBOR A PLANOARELOR SI PLANOARELOR MOTORIZATE

RULAREA PLANORULUI

Manevrarea planorului si deplasarea (rularea) acestuia pe sol se executa de catre personal special instruit in ceea ce priveste aceste operatii cat si in ceea ce priveste regulile de circulatie (rulare) pe aerodrom.

Inceperea deplasarii (rularii) planorului pe sol se permite numai daca: - maneta pentru escamotarea trenului de aterizare este pe pozitia "scos" si sigurantata; - capota cabinei este corect inchisa; - frana pe roata este deblocata; - terenul este degajat de obstacole de-a lungul traseului de rulare.

Viteza de deplasare a planorului se stabileste in functie de starea terenului dar

nu va depasi pe cea a unui om la pas normal.

Pe vant puternic, de peste 5 m/s, deplasarea (rularea) planorului se permite numai:

- cu existenta unui pilot cu licenta in cabina de pilotaj (pe postul principal, unde este cazul); - cu franele aerodinamice bracate (scoase).

Se interzice executarea unor manevre prin impingerea planorului pe sol care

pot duce la deformari si torsionari sau la crearea unor efecte de smulgere a unor parti din corpul planorului.

In cazul in care deplasarea planorului pe sol se executa prin tractare cu mijloace auto, in lipsa dispozitivelor speciale pentru rulare, insotirea planorului "la plan" este obligatorie.

Se interzice depasirea in rulaj a planoarelor intre ele.

La intalnirea unuei aeronave care ruleaza, echipa / mijlocul auto care impinge / tracteaza planorul, va inceta deplasarea acestuia pana in momentul cand suflul elicei avionului nu va mai putea influenta pozitia planorului in deplasare.

Membrii echipei / conducatorul mijlocului auto care executa deplasarea planorului pe sol sunt obligati sa supravegheze permanent spatiul si terenul in scopul evitarii oricarei stanjeniri a circulatiei de aerodrom si al evitarii obstacolelor.





Partea A.

DECOLAREA (LANSAREA) PLANORULUI PRIN REMORCAJ DE AUTOMOSOR

Inceperea lansarii planorului prin remorcaj de automosor se permite numai dupa ce:

- functionarea automosorului a fost incercata si constatata corespunzatoare; - cablul de remorcaj a fost perfect intins pe sol si clansat corect la planor; - suspantele parasutei de cablu au fost descurcate; - planorul este tinut cu planurile la orizontala; - declansatorul planorului prezinta siguranta in functionare; - a fost obtinuta autorizarea organului de dirijare si control al zborului.

Se interzice desprinderea planorului de pe sol inainte de a atinge o viteza

superioara cu cel putin 10% vitezei minime de zbor prevazuta in manualul de zbor al planorului respectiv. In cazul cand dupa un rulaj prelungit viteza de desprindere nu este atinsa, sau cand tractiunea inceteaza, pilotul planorului va declansa cablul de remorcaj si va scoate franele aerodinamice ruland spre inainte, cu o usoara deviere pentru a feri cablul.

La aparitia unei situatii in care este periclitata securitatea zborului sau la intreruperea tractarii, pilotul planorului este obligat sa asigure viteza de sustentatie prin punerea planorului in panta de coborare si sa declanseze cablul de remorcaj.

Se interzice trecerea planorului, dupa desprindere, pe panta normala de urcare, inainte de atingerea vitezei stabilite pentru tipul respectiv de planor si inainte de atingerea inaltimii de siguranta de 40 - 50 m. Pana la aceasta inaltime se va zbura pe o panta moderata de urcare.

Decolarea prin remorcare la automosor se face cu voletul in pozitia recomandata de manualul de zbor al respectivului tip de planor.

In cazul in care s-a produs o intrerupere a decolarii, se interzice o noua decolare, pana cand cauzele care au dus la intrerupere nu au fost analizate si inlaturate.

Daca, pe timpul rulajului pe sol in vederea decolarii sau imediat dupa desprinderea de sol a planorului, se produce ruperea cablului sau slabirea tractiunii automosorului, pilotul planorului este obligat sa declanseze cablul si sa continue rularea, drept inainte, pana la oprirea planorului.





Partea A.

DECOLAREA PLANORULUI PRIN REMORCAJ DE AVION

Decolarea planorului prin remorcaj de avion se admite numai dupa ce: - functionarea avionului de remorcaj a fost verificata si gasita corespunzatoare; - cablul de remorcaj a fost corect clansat si intins pe sol; - s-a verificat functionarea sigura a declansatoarelor avionului si planorului; - planorul este tinut cu aripile la orizontala; - a fost obtinuta autorizarea de decolare a organului de dirijare si control al zborului (de aerodrom).

Se recomanda ca dupa desprinderea planorului de la sol si pana la declansare,

pilotul planorului sa aiba in vedere ca axa longitudinala a planorului sa fie in prelungirea axei longitudinale a avionului.

In cazul intreruperii decolarii de catre avionul remorcher, inainte de desprinderea acestuia de pe sol, pilotul planorului este obligat sa declanseze imediat cablul de remorcaj, sa aterizeze si sa ruleze in dreapta avionului remorcher.

In cazul in care, la decolare, pilotul planorului sesizeaza o situatie in care

securitatea zborului este periclitata, el este obligat sa declanseze imediat cablul de remorcaj si sa aterizeze fara a face manevre bruste sau ample, pe cat posibil "drept inainte", cu pastrarea vitezei de sustentatie.

Se interzice inchiderea brusca a voletului (acolo unde este cazul) imediat dupa desprinderea planorului de sol; inchiderea se va face lent si numai dupa obtinerea unui exces de viteza fata de viteza normala de zbor.

Remorcarea mai multor planoare de catre un avion remorcher se admite numai daca:

- numarul de planoare ce urmeaza a fi remorcate si greutatea acestora sunt admise prin instructiunile de exploatare in zbor a avionului remorcher; - pilotii planoarelor si-au insusit tehnica de pilotaj corespunzatoare pentru acest tip de remorcaj in cadrul programului de pregatire si au fost autorizati pentru aceasta; - lungimea fiecarui cablu (funie) de remorcaj clansat la avion si la fiecare planor asigura esalonarea longitudinala in zbor la o distanta minima de 20 m; - conditiile meteorologice evaluate referitoare la turbulenta si vant sunt corespunzatoare.





Partea A.

In cazul intreruperii decolarii de catre avionul remorcher care remorcheaza mai

multe planoare, pilotii acestora sunt obligati sa declanseze imediat cablul de remorcaj si sa aterizeze esalonat spre dreapta si in dreapta avionului, esalonarea spre dreapta se face in functie de lungimea cablurilor de remorcaj, cel mai apropiat de avion va fi cel care a avut cablul cel mai scurt.

In cazul ruperii sau declansarii la decolare a cablului la unul dintre planoarele remorcate de acelasi avion, pilotii planoarelor care urmeaza dupa acesta sunt obligati sa declanseze cablul. Aterizarea dupa ruperea sau declansarea cablului se va face in conditiile de esalonare aratate la pct. anterior.

Desprinderea de pe sol a planoarelor remorcate de un singur avion se va face in ordinea lungimii cablurilor, primul fiind cel care are cablul cel mai scurt. Dupa desprinderea de sol, planoarele se vor plasa in prelungirea axei longitudinale a avionului, esalonate in inaltime de la inaltimea derivei avionului in jos, ultimul fiind plasat imediat deasupra zonei turbionare produsa de elicea avionului. LUAREA INALTIMII DUPA DECOLARE PRIN REMORCAJ DE AUTOMOSOR La decolare, dupa atingerea inaltimii de 40 - 50 m si dupa obtinerea vitezei recomandate de Manualul de Zbor al planorului la remorcajul de automosor, pilotul planorului va cabra planorul progresiv pana la atingerea unghiului normal de panta urcand in linie dreapta si cu viteza constanta pana la inaltimea la care tractiunea automosorului incepe sa slabeasca. In acest punct, va pune planorul in panta normala de coborare printr-o manevra lenta si va astepta autodeclansarea cablului de remorcaj. In cazul in care tractiunea automosoului se intrerupe prin ruperea cablului de remorcaj sau incetarea functionarii acestuia, ori nu se asigura viteza normala de urcare a planorului, pilotul este obligat sa puna planorul pe panta normala de coborare, sa declanseze cablul si sa aterizeze conform instructiunilor de exploatare a aerodromului.

LUAREA INALTIMII DUPA DECOLARE PRIN REMORCAJ DE AVION

Pe timpul zborului in palier si al luarii inaltimii, pilotul planorului este obligat: - sa mentina planorul in prelungirea axei longitudinale a avionului pe tot timpul zborului in linie dreapta; - sa mentina, pe timpul virajelor, aceeasi inclinare si acelasi traiect ca si avionul remorcher, fara a urca sau cobori peste sau sub inaltimea acestuia;





Partea A.

- sa declanseze cablul de remorcaj in momentul atingerii punctului stabilit pentru inceperea zborului liber, de regula, pe latura mare a turului de pista, in dreptul T-ului, fiind in zbor in linie dreapta si apoi sa mentina planorul pe directia de zbor a avionului pana cand s-a convins ca s-a produs declansarea cablului.

In orice situatie in care nu se poate asigura securitatea zborului avionului

remorcher sau a planorului, sau in cazul ruperii cablului de remorcaj, pilotul planorului este obligat sa declanseze cablul de remorcaj. Dupa declansare, pilotul planorului va proceda la mentinerea vitezei normale de zbor in coborare, orientand planorul prin manevre lente, catre aerodromul de decolare sau, daca acest lucru nu este posibil, catre un alt teren corespunzator pentru aterizare.

Luarea inaltimii de catre mai multe planoare remorcate de un singur avion se va executa in conditiile prevazute la 8.4.9.3 si 8.4.9.5. In cazul remorcarii mai multor planoare de un singur avion, declansarea se va executa pe rand, cate unul, incepand cu cel mai indepartat planor (cel mai lung cablu de remorcaj).

In cazul in care unul dintre pilotii planoarelor remorcate de un singur avion este. obligat de situatie sa declanseze cablul de remorcaj, el nu va degaja din formatie decat dupa ce s-a convins de declansarea cablului; degajarea se va face prin deviere spre exteriorul formatiei. Pilotii celorlalte planoare vor continua misiunea de zbor.

In toate cazurile, ruperea formatiei de planoare remorcate de un singur avion, nu se va face inainte ca pilotii planoarelor sa se fie convins ca planoarele nu au ramas legate intre ele sau de avion prin cabluri. ZBORUL IN TUR DE PISTA

Elementele turului de pista cu planorul se stabilesc prin instructiunile de exploatare intocmite pentru fiecare aerodrom in parte. La stabilirea acestor elemente se vor avea in vedere urmatoarele:

- evitarea punctelor (zonelor) cu mare aglomeratie de populatie (zone populate); - evitarea unor obstacole ce pot periclita securitatea zborurilor; - posibilitatea de vedere reciproca, permanenta, pe timpul zborului intre pilotul si organul de dirijare si control al zborului; - posibilitatea aterizarii pe aerodrom din orice punct al traiectului; - cerintele impuse de desfasurarea activitatii de zbor in zona aerodromului.

Turul de pista constituie principalul fel de zbor pentru insusirea:





Partea A.

- decolarii prin remorcaj de automosor sau avion; - zborului in urcare, in remorcaj de automosor sau de avion; - zborului planat, liber, in linie dreapta; - virajelor de 90°, 180° si 360o; - aterizarii; - supravegherii aerodromului in scopul determinarii conditiilor de aterizare.

Turul de pista este obligatoriu la intoarcerea la aerodrom din toate zborurile pe

ruta sau din zona de lucru, in scopul determinarii elementelor aterizarii si observarii semnalelor conducatorului de zbor sau organului de dirijare si control. Intrarea in tur de pista se face la virajul 2, sau la punctul indicat de conducatorul de zbor sau de organul de dirijare si control cu respectarea esalonarii longitudinale.

De regula, turul de pista se executa cu viraje de 900. In cazul in care inaltimea de zbor a planorului nu asigura executarea celor patru viraje de 90°, turul de pista poate fi executat dintr-un viraj de 180° si doua de 90o sau din doua viraje de 180o. Ultimul viraj nu va fi executat sub inaltimea de 100 m; exceptii se admit numai pentru cazurile de forta majora sau de urgenta (cazuri speciale). ZBORUL IN ZONA DE LUCRU

In zona de lucru se insuseste, in special, manevrarea planorului in zborul liber, cu viraje executate in zbor cu pierdere de inaltime (zbor planat) si in zbor fara pierderea de inaltime sau cu castig de inaltime (zbor plutit), in zborul acrobatic, in zborul instrumental, in zborul in formatie etc.

Inaltimea de zbor in zona de lucru trebuie sa asigure in orice moment aterizarea pe aerodromul de decolare sau pe terenul de rezerva.

Parasirea zonei de lucru si venirea la aerodrom pentru aterizare sunt obligatorii in momentul cand pilotul constata ca nu poate respecta inaltimea minima de zbor prescrisa pentru zona respectiva, care sa-i asigure inscrierea in tur de pista la virajul 2.

In cazul zborurilor mai multor planoare, in spirala, in curent ascendent de natura termica, pilotii planoarelor trebuie sa respecte acelasi sens de spiralare si sa se gaseasca unul fata de altul diametral opus daca zboara pe aceeasi spirala. Depasirea planoarelor intre ele, in spirala, se executa numai spre exteriorul spiralei, cu respectarea distantelor de siguranta.

Zborul mai multor planoare in curenti ascendenti dinamici (la panta) se executa, pe un singur traseu, cu respectarea distantelor minime de siguranta intre planoare si cu respectarea distantei minime de 50 m fata de sol, masurata pe verticala si/sau orizontala fata de versantul in vant al dealului sau muntelui.





Partea A.

In cazul intalnirii pe directii de sens contrar la aceeasi inaltime, a doua planoare

care executa zbor la panta, prioritatea de "trecere" o are planorul care se gaseste cu aripa dreapta catre versant.

Punctele de executare a virajelor in zborul la panta trebuie stabilite inainte de inceperea zborului si trebuie respectate intocmai de pilotii planoarelor; virajele se vor executa numai cu indepartare de versantul dealului (muntelui) si cu vantul in fata.

In cazul in care din zborul la panta se ajunge la zborul in curent ascendent termic, se permite executarea de spirale dar numai cu castigarea de inaltime si numai cand prin aceasta nu se reduce distanta minima de siguranta fata de restul planoarelor.

In cazul inrautatirii conditiilor meteorologice, inclusiv scaderea vantului -planoarele vor parasi zona de lucru pentru zborul la panta, in scopul aterizarii, respectand ordinea de prioritate stabilita in cadrul pregatirii zborului. Prioritatea se va acorda, dupa caz:

- planoarelor cu inaltime de zbor mai mica; - planoarelor cu viteza de infundare mai mare; - planoarelor de dubla comanda.

Zborul plutit in curenti ondulatorii (de unda lunga) la nivele mai mari de 3500 m

standard se poate executa numai cu respectarea urmatoarelor conditii: - pregatirea corespunzatoare si autorizarea de zbor la inaltimea solicitata; - aparatura de radio de bord in functiune pe frecventa organului de dirijare si control stabilit; - instalatia de oxigen in functiune; - echipament de protectie a pilotului impotriva frigului; - instrumentatia de zbor si navigate in functiune; - sistemul de degivrare a planorului in functiune imediat ce apare fenomenul de givraj; in cazul in care planorul nu este dotat cu astfel de sistem, la aparitia fenomenului de givraj, pilotul planorului este obligat sa intrerupa urcarea si sa zboare la inaltimi la care fenomenul inceteaza.

In cadrul zboruiui de unda lunga, executat la orele de dupa amiaza, pilotul

trebuie sa respecte ora de coborare pentru aterizare, in asa fel incat aterizarea sa se produca pe lumina.

In cadrul zborului de unda lunga, se interzice pilotului sa piarda inaltimea sub cea de la care poate sa execute planarea spre aerodromul de aterizare sau de rezerva prevazut.





Partea A.

Se interzice zborul planoarelor in nori in conditii normale de operare; pilotii planoarelor sunt obligati sa intrerupa misiunea si sa se reintoarca la aerodromul de decolare imediat ce observa o tendinta de marire a nebulozitatii. ZBORUL PE ITINERAR

Pe durata intregului zbor pe itinerar pilotul planorului este obligat sa respecte elementele prevazute si autorizate in cadrul pregatirii pentru zbor. Abaterea de la aceste elemente este admisa in cazuri justificate cand asigurarea securitatii zborului o impune. In cazul in care inaltimea de siguranta stabilita pentru un tronson al zborului nu poate fi respectata, pilotul este obligat sa-si aleaga un teren de aterizare corespunzator si sa procedeze la aterizarea pe teren ales din aer.

Echipajul trebuie sa cunoasca permanent pozitia planorului. Pentru aceasta, pozitia planorului se va determina prin confruntarea permanenta a terenului survolat cu harta de navigatie sau cu ajutorul sistemelor specifice de navigatie prin satelit (GPS, LOGGER etc.). ZBORUL DE APROPIERE PENTRU ATERIZARE

Apropirea de aerodrom din zborul in zona de lucru sau pe itinerar va fi raportata de pilot organului de dirijare si control cu 5-10 minute inainte de intrarea in zona de aerodrom sau la un alt punct de raport stabilit prin instructiunile de exploatare ale aerodromului.

Pe toata durata zborului de apropiere, pilotul planorului este obligat sa supravegheze spatiul si terenul pentru a observa miscarile altor aeronave precum si indicatiile organului de dirijare si control al zborului.

Declansarea planorului remorcat de avion dupa efectuarea unui zbor de transport sau depanare se va executa la verticala aerodromului, sau in apropiere de acesta si la o inaltime de la care planorul va putea sa intre in zbor planat, in turul de pista, la virajul 2.





Partea A.

ATERIZAREA

In apropiere de pragul pistei (benzii) de zbor, se interzic manevrele bruste si ample pentru corectarea pozitiei planorului in inaltime sau directie.

Asezarea planorului pe aerodrom trebuie facuta in limitele marcate prin semne conventionale. Exceptii se admit numai in cazurile de pericol sau cazuri speciale.

Aterizarea trebuie facuta intotdeauna cu vantul de fata si numai in limitele admise de manualul de zbor si exploatare a tipului respectiv de planor.

Rularea dupa aterizare trebuie executata strict pe axa pistei (benzii) de zbor, pana la oprirea planorului.

In toate cazurile, hotararea pentru aterizarea (amerizarea) pe un teren ales din aer, in afara aerodromului, trebuie luata de pilotul planorului in timp util, pentru asigurarea tuturor masurilor in vederea unei aterizari (amerizari) care sa nu duca la distrugerea sau avarierea planorului si care sa nu produca prejudicii persoanelor sau bunurilor de pe sol, se recomanda alegerea terenului de aterizare din aer la inaltimea minima de 500m fata de sol. Hotararea pentru aterizare trebuie raportata organului de dirijare si control al aerodromului de decolare, daca mai exista acoperire radio. In cazul zborului in dubla comanda, pilotarea planorului pentru aterizare pe teren ales din aer (amerizare) se va executa de catre instructorul de zbor (pilotul comandant de bord). Dupa aterizarea pe teren ales din aer, in cazul neacoperirii radio, pilotul are obligatia de a anunta organul de trafic in cel mai scurt timp posibil, prin mijloace de comunicatie de sol (telefon, telex etc.).

La alegerea din aer a terenului de aterizare, pilotul planorului trebuie sa evite: - zonele populate; - mlastinile; - culturile inalte; - cablurile de inalta tensiune; - zonele de ceata sau de pacla; - terenul foarte framantat; - padurile.

El trebuie sa prefere terenurile care au in apropiere sosele sau cai ferate.

Decolarea, prin remorcaj de avion, a unui singur planor aterizat pe un teren ales din aer va putea fi incredintata aceluiasi echipaj, numai cu avizul :

- comandantului de aeroclub, daca este cazul unui instructor de zbor; - instructorului de zbor, daca este cazul unui elev pilot.





Partea A.

PROCEDURA DE REINNOIRE A AUTORIZATIEI SCOLII SI A ALTOR AUTORIZATII NECESARE, PROCEDURI SI DOCUMENTATIA IN RELATIA CU AUTORITATEA

Seful Activitatilor de Pregatire impreuna cu Instructorul sef de zbor si

Instructorul sef de sol sunt responsabili cu alcatuirea tuturor formelor legale necesare pentru mentinerea si obtinerea tuturor autorizatiilor necesare functionarii. Formularele pentru prelungirea autorizarii scolii vor fi completate si inaintate AACR, dupa aprobarea acestora de catre Directorul General al Aeroclubului Romaniei cu cel putin 30 de zile inaintea expirarii autorizatiei. Conducerea Organizatiei de Pregatire are obligatia sa intruneasca cel putin o data pe an consiliul de evaluare a activitatii scolii compus din toti pilotii instructori pentru a evalua eventualele modificari alle activitatii scolii si implicit MIPL, MOPL si suportul de curs. Amendamentele si modificarile vor fi elaborate de conducerea scolii si vor fi propuse pentru aprobare Directorului General, cu viza Directiei Operatiuni Zbor.



Securitatea 0.noiembrie 2010


Partea A.

9. SECURITATE

ELEMENTE DE SECURITATE Pregatirea si antrenamentul echipajelor pentru prevenirea deturnarii aeronavelor se efectueaza in cadrul reciclarilor anuale ale personalului navigant, avandu-se in vedere specificul activitatii Aeroclubului Romaniei.

Pe aerodromul de baza, paza si securitatea aeronavelor este asigurata prin grija conducerii aerodromului;

Suplimentar, comandantul poate lua hotararea indisponibilizarii aeronavei printr-un mijloc convenit cu restul echipajului.

In caz de tentativa de capturare la sol sau de deturnare in zbor a aeronavei, comandantul este obligat sa asigure primordial viata si securitatea, echipajului si integritatea aeronavei.



Tratarea, notificarea si raportarea evenimentelor 0.noiembrie 2010


Partea A.

10. TRATAREA, NOTIFICAREA SI RAPORTAREA EVENIMENTELOR

PROCEDURI PRIVIND TRATAREA, NOTIFICAREA SI RAPORTAREA ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR DE ZBOR

În cazul producerii unor incidente sau accidente în timpul desfasurarii activitatilor de zbor se vor lua toate masurile necesare pentru salvarea personalului navigant implicat si acordarea primului ajutor, conservarea probelor relevante privind cauzele producerii accidentului, asigurarea pazei la locul producerii evenimentului, comunicarea producerii evenimentului conducerii Aeroclubului Romaniei si celorlalte organe în conformitate cu procedurile în vigoare.

În cazul producerii unor evenimente de zbor, Inspectoratul de Stat din Aviatia Civila in conformitate cu O.G. nr. 51/1999 si Legea 794/2001 poate delega Aeroclubul Romaniei pentru investigatia tehnica. Directorul General al Aeroclubului Romaniei numeste o comisie de ancheta formata din specialisti din cadrul AR care trebuie sa investigheze si sa stabileasca cauzele care au dus la producerea evenimentului si care sa propuna masurile necesare pentru evitarea producerii în viitor a unor evenimente similare, avându-se în vedere ca presedintele comisiei sa faca parte din Consiliul de Metodica si Siguranta Zborurilor.

În cazul producerii unor evenimente de zbor conducerea Aeroclubului Romaniei este obligata sa anunte operativ Autoritatea Aeronautica Civila Româna si Inspectoratul de Stat din Aviatiei Civile.

Comisiile de ancheta vor întocmi un raport de ancheta administrativa care va fi adus la cunostinta conducerii Aeroclubului Romaniei în vederea analizei, a informarii si instruirii personalului navigant si tehnic, în scopul asigurarii securitatii zborului si preintâmpinarii unor cazuri similare.

Raportarea accidentelor si incidentelor de zbor se face in conformitate cu prevederile RACR-REAC Ed. 1 / 2005. Formularele se gasesc in Anexa 11. DEFINITIILE EVENIMENTELOR DE ZBOR CONFORM RACR-REAC Ed. 1-2005: Accident: eveniment legat de operarea unei aeronave, care se produce între momentul în care o persoanã se îmbarcã la bordul acesteia cu intentia de a efectua un zbor si momentul în care toate persoanele aflate la bord sunt debarcate, si în cursul cãruia: o persoanã este rãnitã grav sau mortal datoritã faptului cã se gãseste:

- în aeronavã; - în contact direct cu aceasta sau cu un obiect care este fixat în aeronavã; - în contact direct cu o parte oarecare a aeronavei, inclusiv cu pãrtile care se detaseazã din aceasta;





Partea A.

- expusã direct aspiratiei sau suflului motoarelor ori elicelor; aeronava suferã deteriorãri, avarii sau cedãri structurale, care altereazã caracteristicile de rezistentã structuralã sau performantele de zbor, necesitã o reparatie importantã care nu poate fi fãcutã în mod normal cu mijloacele existente la bord sau necesitã înlocuirea elementelor deteriorate; aeronava a fost distrusã; aeronava, a dispãrut sau este total inaccesibilã. Aeronava este considerate dispãrutã atunci când cãutãrile s-au încheiat oficial si epava nu a fost localizatã. Se exclud din categoria accidentelor urmãtoarele situatii:

- la lit. a), decesul la bordul aeronavelor, provenit dintr-o cauzã naturalã; rãnirea gravã sau decesul oricãrei persoane aflate la bord, ca urmare a unei tentative de sinucidere sau a neglijentei proprii; rãnirile cauzate pasagerilor clandestini care se ascund în afara zonelor care sunt în mod normal accesibile pasagerilor siechipajului;

- la lit. b), când deteriorarea este limitatã la accesoriile motorului sau când estevorba despre deteriorãri limitate la elice, la extremitãţile aripii, la antene, pneuri, frâne, carenaje sau mici perforaţii în înveliş si care nu pericliteazã siguranţa în zbor sau la sol a aeronavei.

Activităţi aeronautice civile: totalitatea activităţilor legate de proiectarea, construcţia, atestarea, reparaţia, întreţinerea şi operarea aeronavelor civile, a aerodromurilor şi a altor obiective de infrastructura aeronautică civilă, de dirijarea şi controlul traficului aerian, de informare aeronautică şi meteorologică a operatorilor aerieni, de pregătirea şi perfecţionarea personalului aeronautic civil, precum şi a activităţilor aeronautice civile conexe acestora. Agent aeronautic civil: orice persoană fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi aeronautice civile; Eveniment: o întrerupere operaţională, un defect, o eroare sau o altă circumstanţă operaţională anormala, care a afectat sau poate afecta siguranţa zborului; Incident: eveniment, altul decât accidentul, asociat cu exploatarea unei aeronave, care afectează sau poate afecta siguranţa exploatării aeronavei; Incident grav: un incident ale cărui circumstanţe arată că un accident ar fi fost pe cale de a se produce. Deosebirea dintre accident şi incidentul grav constă în consecinţele acestora; Rănire gravă: o rană suferită de o persoană în cursul unui accident şi care: în intervalul de 7 zile de la data accidentului a necesitat spitalizarea pentru o perioadă mai mare de 48 de ore;





Partea A.

are ca rezultat o fractură de os (cu excepţia fracturilor simple la degete sau la nas); implică ruperi sau sfâşieri ale ţesuturilor, care sunt cauza unor hemoragii grave, leziuni ale nervilor, muşchilor sau tendoanelor; implică leziunea oricărui organ intern; implică arsuri de gradul doi sau trei sau orice alte arsuri care acoperă mai mult de 5% din suprafaţa corpului; rezultă din expunerea la material biologic infecţios sau la radiaţii periculoase; Rănire mortală: rănirea unei persoane într-un accident care are ca urmare decesul acesteia în decurs de 30 de zile de la data producerii. Depersonalizare – înlăturarea din conţinutul documentelor întocmite în legătură cu un eveniment a datelor personale ale raportorului, precum şi altor detalii care prin difuzarea lor ar putea duce la identificarea raportorului sau a altor personae implicate; Raportare voluntară – furnizarea de informaţii, în mod absolut voluntar, despre un eveniment din aviaţia civilă, realizată de către orice persoană (salariat al unui agent aeronautic civil, pasager, etc.), care consideră că acest lucru este în beneficial siguranţei zborului. PERSONALULUI AR OBLIGAT SA NOTIFICE ORICE EVENIMENT DE ZBOR:

comandantul aeronavei sau operatorul aeronavei;

administratorul aerodromului;

organele de trafic aerian. RAPORTAREA ACCIDENTELOR ŞI INCIDENTELOR GRAVE DE AVIAŢIE CIVILĂ

Raportarea se face de către persoana care a constatat sau a fost informată despre producerea accidentului, direct la IAvCşi AACR. Raportarea se face: telefonic cât mai curând posibil, la telefoanele operaţionale ale IAvC şi AACR; şi în scris în maxim 6 ore, prin orice mijloace de comunicare la IAvC şi AACR. Raportarea va conţine, pe cât posibil, informaţiile prevăzute la art. 7 din OG nr. 51/1999, aprobată şi completată prin Legea nr. 794/2001. Raportarea se poate face utilizând formularul anexat.

Incidentele grave sau care sunt apreciate de raportor ca fiind grave se raportează similar cu accidentele (conform pct. de mai sus).





Partea A.

RAPORTAREA INCIDENTELOR DE AVIAŢIE CIVILĂ

Incidentele se raportează intern de către persoana care a constatat sau a fost informată despre producerea incidentului.

Rapoartele se vor transmite la IAvC si AACR, in termen de 72 de ore de la constatarea incidentului. RAPORTAREA VOLUNTARĂ A EVENIMENTELOR DE AVIAŢIE CIVILĂ

Angajatii AR sunt încurajati să raporteze voluntar orice eveniment în care a fost implicat, la care a fost martor sau a fost informată şi pe care îl percepe ca o ameninţare reală sau potenţială pentru siguranţa zborului. Raportul voluntar va conţine, pe cat posibil, informaţiile relevante asupra evenimentului şi datele de identificare şi contact ale raportorului;

Aeroclubul Romaniei, în cazul raportării voluntare a unui eveniment de aviaţie civilă, asigură confidenţialitatea informaţiilor şi utilizarea lor doar cu acordul raportorului;

Dacă persoana care raportează voluntar un eveniment de aviaţie civilă nu doreşte ca identitatea sa să fie publică, va transmiterii raportare direct către Inspectorul Şef al Aviaţiei Civile, cu menţiunea „CONFIDENŢIAL”, în plic închis şi sigilat; raportorul va fi contactat de Inspectorul Şef sau adjunctul său pentru a discuta evenimentul raportat şi a fi stabilită desfăşurarea ulterioară a acţiunilor; FORMULARELE NECESARE NOTIFICARII:

Sunt cele prevazute in RACR-REAC Anexa V.



Regului ale circulatiei aeriene 0.noiembrie 2010


Partea A.

11. REGULI ALE CIRCULATIEI AERIENE

REGULI DE ZBOR LA VEDERE

Zborul la vedere si instrumental se va executa conform Regulamentului de Zbor al Aviatiei Civile.

Desi aeronavele Aeroclubului Romaniei opereaza deocamdata dupa reguli de zbor la vedere, pentru cunoasterea regulilor de zbor instrumental, in manual sunt prezentate acele reguli necesare activitatii in scopul evitarii abordajelor cu aeronavele care zboara dupa aceste reguli. PRIORITATEA CE SE ACORDA AERONAVELOR LA DECOLARE SI ATERIZARE.

a) Ordinea de prioritate a aeronavelor la decolare este urmatoarea:

aeronavele care decoleaza in misiuni urgente pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru preintampinarea urmarilor unor calamitati au prioritate fata de alte aeronave;

aeronavele care executa curse de importanta exceptionala au prioritate fata de celelalte aeronave, cu exceptia celor prevazute la primul alineat de mai sus;

aeronavele care executa curse dupa orar prestabilit au prioritate fata de celelalte aeronave care fac zboruri în afara unui orar prestabilit cu exceptia celor de la primul si al doilea aliniat din prezentul paragraf.

NOTA: In cadrul prioritatilor aratate in prezentul paragraf precum si in alte cazuri in afara de

acestea, ordinea de prioritate a aeronavelor la decolare este urmatoarea:

aeronavele cu motor (motoare) cu reactie au prioritate fata de cele cu motor (motoare) cu piston;

aeronavele avand motorul (motoarele) racit(e) cu lichid au prioritate fata de cele racite cu aer;

aeronavele cu viteza mai mare au prioritate fata de cele cu viteze mai mici;

aeronavele propulsate de un organ motor au prioritate fata de celelalte nepropulsate de un organ motor (remorcate sau lansate).

b) Ordinea de prioritate a aeronavelor la aterizare este urmatoarea:

aeronavele care au situatii speciale la bord, care le pericliteaza existenta in cazul ramanerii in zbor, au prioritate la aterizare inaintea altor aeronave; prioritatea se acorda din initiativa organelor de dirijare sau la cererea echipajului. Dupa aterizare se va analiza justetea elementelor raportate de echipaj;





Partea A.

aeronavele care aterizeaza in scopul salvarii de vieti omenesti (transport bolnavi, grav raniti, personal medical si medicamente pentru interventii urgente) sau pentru preintampinarea unor calamitati, au prioritate fata de toate celelalte aeronave, cu exceptia celor de la primul aliniat din prezentul paragraf;

aeronavele care efectueaza zboruri de importanta exceptionala au prioritate fata de toate celelalte aeronave cu exceptia celor de la primul si al doilea aliniat din prezentul paragraf;

aeronavele care efectueaza curse dupa orar prestabilit (regulate) au prioritate fata de cele care efectueaza curse ocazionale.

NOTA: In cadrul celor aratate la aliniatele de mai sus precum si in alte cazuri in afara acestora,

prioritatea se va acorda:

aeronavei care are o rezerva de combustibil mai mica;

aeronavei care pe panta de aterizare se gaseste in fata, in stanga sau mai jos de o alta aeronava;

aeronavei echipata cu motor (motoare) cu reactie fata de aeronava echipata cu motor (motoare) cu piston;

aeronavei cu un tonaj superior;

aeronavei nepropulsate de un organ motor fata de cea propulsata de un organ motor.

Ordinea de prioritate la decolare si aterizare precizata mai sus va fi aplicata

din initiativa organului de trafic aerian de aerodrom/aeroport, in functie de situatiile reale, avand in vedere asigurarea securitatii zborurilor. REGULI DE ZBOR LA VEDERE (VFR): Vizibilitate minima în zona de aerodrom: 2 km; Vizibilitate minima pe ruta: 5 km. Esalonarea minima la decolare si aterizare a avioanelor care zboara dupa regulile de zbor la vedere (VFR) se asigura astfel:

- un avion poate decola dupa ce avionul din fata a executat primul viraj sau a atins inaltimea stabilita pentru zborul orizontal ;

- un avion poate continua apropierea in vederea aterizarii numai daca la atingerea inaltimii de 50 m, banda de zbor a fost degajata de catre avionul din fata.

Fac exceptie de la aceste prevederi decolarile si aterizarile in formatie.În acest caz, formatia se considera ca un singur avion.





Partea A.

Esalonarea minima la decolare intre un avion, care urmeaza sa zboare la vedere si un elicopter care decoleaza ca “avion" precum si intre doua elicoptere care decoleaza "ca avioane" se asigura astfel:

un avion poate decola dupa un elicopter numai dupa ce elicopterul a degajat directia de decolare gasindu-se la cel putin 1,5 km distanta laterala de acesta sau a ajuns la o inaltime cu cel putin 150 m mai mult decat inaltimea la care urmeaza sa zboare avionul în zbor orizontal;

un elicopter poate decola dupa un avion imediat ce acesta a degajat directia de decolare, terminand primul viraj, sau a ajuns la inaltimea de zbor orizontal;

un elicopter poate decola dupa un alt elicopter imediat ce prinul a atins inaltimea de zbor orizontal si a inceput deplasarea orizontala sau a degajat directia de decolare.

Ocolirea aerodromurilor (aeroporturilor) in zbor VFR se executa obligatoriu la

distantele de cel putin:

10 km in sectoarele de decolare si aterizare ale zonelor acestora;

5 km in celelalte sectoare. Distantele si intervalele de siguranta intre aeronavele ce zboara VFR se respecta ca urmare a observarii vizuale reciproce a echipajelor, astfel:

in cazul zborurilor in acelasi sens si la aceeasi inaltime de zbor, intervalul minim intre aeronave trebuie sa fie de 1,5 km (zboruri paralele cu aceleasi viteze). Executarea zborurilor paralele, sub intervalul de 1,5 km (zboruri in formatie), se admit numai daca sunt prevazute in mod oficial in ordinul de misiune si in planul de zbor;

depasirea unei aeronave care zboara in fata se face prin dreapta acesteia la un interval de minimum 200 m lateral, manevra de depasire incepandu-se de la minimum 1,5 km distanta (in spate).

Se considera aeronava care depaseste, cea care se apropie din spate de o alta aeronava, la aceeasi inaltime de zbor, cu un cap diferit cu maximum 70o fata de capul aeronavei care zboara in fata.

in cazul zborurilor pe directii care se intersecteaza sau pe directii de sens contrar, aeronavele trebuie sa se departeze una de alta, facand fiecare un viraj pe dreapta si realizand un interval de minimum 200 m lateral. Manevra de indepartare se incepe de la minimum 1,5 km distanta;

in cazul intalnirii de catre un avion sau elicopter a unei alte aeronave nepropulsata de un organ motor, aceasta din urma va fi ocolita intotdeauna, lasandu-i-se "drum liber". Ocolirea se face la o distanta de minimum 1,5 km.





Partea A.

Pentru zborurile dupa reguli la vedere inaltimile/altitudinile de siguranta sunt prevazute la punctele 8.1.1.;8.1.3. si 8.1.4. din Partea A a prezentului Manual Operational. PROCEDURI PRIVIND COMUNICATIILE RADIO

Echipajele aeronavelor care executa zbor VFR sunt obligate sa mentina legatura radio cu organele de dirijare de la aerodromuri sau aeroporturi, dand rapoarte si primind autorizari:

pe timpul rulajului pentru decolare si dupa aterizare;

pe timpul zborului in zona de control de aeroport (CTR);

inainte de intrarea in zona de control de aeroport (CTR) cu minimum 5 minute pentru a se anunta sosirea.

In timpul zborului de deplasare, echipajele aeronavelor sunt obligate sa

mentina legatura radio cu organele de trafic de la aerodromuri pe toata zona de acoperire radio, pentru comunicarea rapoartelor de pozitie si obtinerea de informatii asupra traficului si conditiilor de zbor ce intereseaza.

În cazul defectarii instalatiei radio de la bordul aeronavei se va continua zborul conform planului depus si se va ateriza pe cel mai apropiat aerodrom de pe traiectul de zbor sau din apropierea acestuia.

Procedura de apropiere si aterizare va fi conforma instructiunilor de exploatare ale aerodromului (aeroportului), respectiv. INFORMATII SI PROCEDURI PRIVIND INTERCEPTAREA AERONAVELOR CIVILE DE CATRE CELE MILITARE

In cazul cand dintr-un motiv oarecare aeronava a devenit infractoare la Regimul de zbor si este intercepretata de avioane militare, pilotul comandant de bord este obligat sa execute fara intarziere comenzile date de pilotii acestora.

Interceptarea aeronavelor civile de catre cele militare are ca scop:

identificarea aeronavei in cauza;

readucerea la ruta planificata (daca ea a fost abandonata din diverse motive) sau pe ruta directa catre frontiera nationala;

indepartarea de zonele periculoase, interzise sau cu restrictie;

instructarea catre aterizarea pe un aeroport/aerodrom indicat;

Echipajul aeronavei interceptate este obligat:





Partea A.

sa execute instructiunile aeronavei interceptoare;

sa anunte (daca este posibil) organul de trafic in dirijarea caruia se afla in acel moment despre aceasta actiune;

sa incerce stabilirea unei legaturi radio cu aeronava interceptoare sau sa emita pe frecventa de pericol (121,5MHz);

in situatia stabilirii unui contact radio si in lipsa unui limbaj comun, aeronava interceptata va transmite totusi informatiile importante utilizand frazeologia si pronuntia standard, repetand fiecare fraza de doua ori;

daca aeronava este echipata cu transponder, sa afiseze codul 7700 in lipsa altor instructiuni de la un organ de trafic aerian;

Daca nu se poate stabili niciun contact radio, sau daca nu se poate stabili un limbaj comun cu interceptorul, aeronava interceptata va urma instructiunile transmise prin semnale vizuale. Aceste comenzi vor fi date potrivit codului de semnale de mai jos. Semnale initiate de aeronava interceptoare Semnale aeronava interceptoare Mesaj Raspuns aeronava interceptata Mesaj

- Balansarea aripilor si semnale la intervale neregulate cu luminile de navigatie(faruri de aterizare pentru elicoptere); - Pozitia aeronavei interceptoare va fi in fata si usor lateral stanga (avion) si in fata si usor lateral dreapta daca aeronava interceptoare este elicopter; - Viraj usor catre stanga (avion) dreapta (elicopter) pe directia dorita;

Ati fost interceptat! Urmati-ma!

Balansarea aripilor, semnale la intervale neregulate cu luminile de navigatie (faruri de aterizare pentru elicopter) si urmarirea virajului;

Am inteles. Va vom urma.

- Viraj in urcare la 900 sau mai mult,

fara a intersecta traiectoria aeronavei interceptate;

Puteti urma ruta dvs;

Balansarea aripilor Am inteles

- Scoaterea trenului de aterizare, aprinderea farurilor de aterizare si survoland pista de aterizare (avion); - Survolarea helipunctului (elicopter).

Aterizati pe acest aeroport/ aerodrom/ helipunct

Scoaterea trenului de aterizare; aprinderea farurilor de aterizare survolarea pistei(helipunctului); aterizarea apreciata in siguranta, se procedeaza la aterizare

Am inteles

Semnale initiate de aeronava interceptata Semnale ale aeronavei interceptate Mesaj Semnale aeronava interceptoare Mesaj

- Escamotarea trenului de aterizare si semnalizarea cu farurile de aterizare in momentul survolarii PDA la o inaltime mai mare de 300 m, dar nu mai mare de 600 m;

Aerodromul (aeroportul) este inadecvat pentru o

- Escamotarea trenului de aterizare;

Am inteles! Urmati-ma!





Partea A.

- Pentru elicoptere – inaltimea cuprinsa intre 50 m si 100 m; - Continuarea, la inaltimile indicate a T.P. Daca nu se pot utiliza farurile de aterizare, se pot utiliza orice alte lumini disponibile;

aterizare sigura!

- Utilizarea primei serii de semnale (urmati-ma!); - Daca se decide incetarea interceptarii se utilizeaza seria 2-

a de semnale;

Am inteles! Continuati pe cont propriu!

- Aprinderea la intervale regulate a tuturor semnalizarilor luminoase (diferit de seria prima de semnale)

Nu pot executa

Se utilizeaza serii duble de semnalede interceptare;

Am inteles!

- Semnale intermitente cu toate luminile disponibile.

In pericol! Se utilizeaza serii duble de semnalede interceptare;

Am inteles!

CIRCUMSTANTE ÎN CARE TREBUIE MENTINUT UN SERVICIU DE ASCULTARE CONTINUA RADIO

Pe durata intregului zbor VFR, echipajul este obligat sa stea continuu pe receptie pe frecventa organului de dirijare si control caruia ii este repartizata portiunea de spatiu aerian în care se afla avionul in cauza, executand dispozitiile si autorizarile respectivului organ de trafic aerian si avand in acelasi timp posibilitatea legaturii bilaterale radio cu acesta.

Echipajul este obligat sa respecte o disciplina stricta a convorbirilor radio si a folosirii frecventelor. Chiar daca intr-un anumit moment o aeronava este in legatura bilaterala cu doua organe de trafic aerian simultan (cu unul de informare de exemplu sau in cazul transferului, pana la efectuarea acestuia, cu ambele organe de dirijare) dirijarea si controlul zborului respectivei aeronave se executa de catre un singur organ de trafic aerian si anume de catre acela caruia ii este repartizata portiunea de spatiu aerian in care se gaseste aeronava.

Mentinerea legaturii radio cu organele de trafic aerian de dirijare si control revine pilotilor (pilotului comandant de bord sau la dispozitia acestuia, copilotului).

Pilotul comandant de bord este obligat sa furnizeze organelor de dirijare si control, informatii asupra desfasurarii zborului sau aceste informatii se dau sub forma de rapoarte de pozitie, care trebuie sa contina:

indicativul de apel al organului de trafic aerian caruia ii este adresat raportul;

indicativul de apel al aeronavei;

pozitia fata de punctul obligat de raport;

ora raportului;





Partea A.

nivelul de zbor sau inaltimea (altitudinea);

punctul urmator de raport si ora estimtata de survol al acestuia.

Pilotul este obligat sa furnizeze organelor de dirijare si control, in afara de rapoarte de pozitie, informatii asupra starii vremii (turbulenta, givraj, oraje si alte fenomene periculoase zborului, indiferent de gradul lor, precum si orice alte informatii suplimentare considerate ca necesare pentru asigurarea securitatii zborului propriu si al celorlalte aeronave. Aceste informatii vor fi furnizate imediat ce sunt intalnite situatiile respective.

Pilotul comandant de bord este obligat sa solicite si sa astepte eliberarea autorizarilor respective astfel:

a) La decolare:

pornirea motoarelor;

rulajul la pozitia de asteptare;

alinierea pe pista de decolare;

decolarea.

b) La aterizare:

efectuarea procedurii de apropiere alese ;

aterizarea.

La pierderea legaturii radio cu organele de dirijare si control, pilotul comandant de bord este obligat sa procedeze conform prevederilor de la capitolul 11, punctul 11.2. Rapoartele si cererile echipajelor trebuie sa fie formulate cat mai scurt, clar si precis. BAZA DE TIMP UTILIZATA ÎN OPERATIUNILE DE ZBOR

Baza de timp utilizata de AR pentru planificarea si desfasurarea operatiunilor de zbor este ora oficiala a Romaniei (ora de vara si ora de iarna) transmisa prin Radio Romania ( Bucuresti programul 1).





Partea A.

AUTORIZARILE ATC

Respectarea planului de zbor si a rapoartelor de pozitie

Informatii asupra traficiului aerian si conditiilor de zbor ce intereseaza echipajele care zboara VFR sunt furnizate de catre organele de conducere a zborului de la aerodromuri si de la organele de dirijare si control (APP/TWR) de aeroport. Informatiile mentionate mai sus, la cererea echipajelor, sunt furnizate si de Centrul de informare a zborului (FIC) in masura in care acesta nu este ocupat cu furnizarea informatiilor pentru aviatia ce executa zboruri IFR.

Se interzice echipajelor ce zboara VFR sa ceara informatii Centrelor regionale de dirijare si control (ACC).

Exceptie fac cazurile in care echipajele nu au reusit sa stabileasca in timp util legatura bilaterala radio cu Centrul de informare a zborului (FIC).

Pentru organizarea startului, verificarea functionarii permanente a mijloacelor de conducerea a zborului, comandantii unitatilor de aviatie de pe aerodromuri, vor numi zilnic, prin ordin pe unitate, un conducator de zbor dintre pilotii comandanti de aeronava, iar pentru coordonarea sol-sol a zborurilor vor numi un controlor de trafic informare (VFR) de serviciu.

Conducatorul zborului si controlorul de trafic informare de serviciu nu vor primi alte sarcini pe durata executarii serviciului in afara celor legate direct de activitatea de conducere si coordonare a zborurilor.

Conducerea si coordonarea zborului va fi unica si permanenta pe toata durata zilei de zbor, atat pentru zborurile proprii cat si pentru aeronavele apartinand altor unitati care executa zboruri in zona de acoperire radio respectiva.Pentru executarea tuturor sarcinilor, conducatorul de zbor si/sau controlorul de trafic informare / dirijare VFR se vor conforma ordinelor si instructiunilor in vigoare care reglementeaza in detaliu activitatea zborurilor executate dupa regulile de zbor VFR.

SEMNALE VIZUALE FOLOSITE PENTRU A AVERIZA O AERONAVA NEAUTORIZATA CA INTRA SAU ZBOARA ÎNTR-O ZONA CU RESTRICTII, INTERZISA SAU PERICULOASA

Ziua sau noaptea, se vor utiliza serii de rachete luminoase (rosii, verzi) lansate de la sol din 10 in 10 secunde care indica aeronavei ca zboara sau este pe cale sa intre intr-o zona de restrictii, interzisa sau periculoasa.

Echipajul aeronavei este obligat sa ia masurile necesare de parasire urgenta a zonei respective.





Partea A.

PROCEDURI PENTRU ECHIPAJ ATUNCI CÂND OBSERVA UN ACCIDENT SAU RECEPTIONEAZA UN SEMNAL DE URGENTA

In cazul cand o alta aeronava sau o statie terestra aeronautica a receptionat un mesaj de pericol sau de urgenta, ea este obligata sa retransmita mesajul organului caruia i-a fost adresat (in cazul cand acesta nu confirma receptia mesajului de la aeronava in pericol) si sa intervina cu tot ceea ce ii este posibil pentru a urgenta acordarea ajutorului solicitat. Mesajul trebuie sa contina:

pozitia aeronavei aflata in pericol, daca aceasta este transmisa;

un relevment al transmisiunii, daca este posibil.

Daca situatia dificila a trecut, aeronava in cauza este obligata sa comunice acest fapt prin mesaj adresat TUTUROR STATIILOR.

Se interzice folosirea semnalelor de PERICOL sau URGENTA fara un motiv real.

Modul de transmitere a mesajelor de PERICOL si de URGENTA TUTUROR STATIILOR este prezentat in "Regulamentul de telecomunicatii aeronautice", iar prescurtat in capitolul 12.11.1. din prezentul Manual Operational.

Pe timpul actiunilor de cautare si salvare, aeronavele folosesc indicativul CAUTARE/SALVARE, urmat de inmatricularea aeronavei respective; CODUL DE SEMNALE SOL-AER PENTRU UTILIZAREA DE CATRE SUPRAVIETUITORI SI MIJLOACELE DE SEMNALIZARE

Semnalele sol-aer pentru utilizarea de catre supravietuitori sunt prevazute in AIP-Romania cap GEN 3.6.2. si sunt in conformitate cu Anexa 12 ICAO.

Mijloacele de semnalizare folosite de regula sunt cele prevazute in capitolul 10, punctul 10.1.1., Partea B din prezentul Manual Operational “Trusa de cautare salvare” si constau in urmatoarele:

a) Codul de semnale vizuale sol/aer folosite de supravietuitori

Nr.crt. MESAJ SIMBOL COD

1 AVEM NEVOIE DE ASISTENTA V

2 AVEM NEVOIE DE ASISTENTA MEDICALA X

3 NU sau NEGATIV N

4 DA sau AFIRMATIV Y

5 NE INDRPTAM IN ACEASTA DIRECTIE





Partea A.

b) Codul semnalelor vizuale sol/aer utilizate de salvatori

Nr.crt. MESAJ SIMBOL COD

1 OPERATIUNI INCHEIATE LLL

2 AM GASIT TOATE PERSOANELE LL

3 AM GASIT NUMAI O PARTE DIN PERSOANE 4 NU MAI PUTEM CONTINUA, NE INTOARCEM LA BAZA XX

5 NE-AM IMPARTIT IN DOUA GRUPE, FIECARE ESTE DIRIJATA IN DIRECTIA INDICATA

6 AM PRIMIT INDICATII CA AERONAVA SE GASESTE IN ACEASTA DIRECTIE

7 NU AM GASIT NIMIC, VOM CONTINUA CAUTAREA N N

NOTA: 1. Simbolurile vor avea o lungime de cel putin 2,5 m. 2. Simbolurile vor avea exact forma prezentata; 3. Contrastul de culoare trebuie sa fie cat mai pronuntat intre simboluri si fundal;

4. Semnalele se pot insoti de flacari, fum, lumina reflectorizanta sau radio. SEMNALE DE URGENTA Prin situatii dificile pe timpul zborului se inteleg acele situatii in care securitatea aeronavei si a persoanelor de la bordul acesteia poate fi periclitata fara o interventie hotarata si oportuna a echipajului. Actiunea echipajului trebuie dusa insa fara a se periclita securitatea zborului altor aeronave, deci in stransa legatura cu organele de trafic si cu o supraveghere foarte atenta a spatiului aerian inconjurator.

Situatiile dificile in care se poate gasi aeronava in zbor pentru care se transmit semnale de urgenta sunt:

Mesaj de PERICOL, în cazul cînd aeronava se afla intr-o situatie grava, avand nevoie de ajutor imediat.

In situatia de PERICOL a aeronavei, pilotul comandant de bord lanseaza un mesaj precedat de semnalul de pericol, solicitind ajutorul imediat.

Mesajul de pericol se lanseaza in primul rand pe frecventa organului de dirijare si control cu care aeronava este in legatura si la nevoie pe frecventele altor organe al caror ajutor pilotul comandant de bord il considera necesar si oportun (inclusiv pe frecventele internationale de pericol 121,5 MHz, 243 MHz, 8364 KHz si 500 KHz).

Mesajul de pericol incepe intotdeauna cu semnalul de pericol care este cuvintul MAYDAY in fonie, sau grupa de litere SOS in telegrafie.





Partea A.

Continutul mesajului de pericol trebuie sa cuprinda date referitoare la:

indicativul aeronavei;

pozitia acesteia in spatiu in functie de repere usor de identificat;

natura pericolului de la bord;

felul ajutorului solicitat;

alte date care pot usura salvarea.

Mesaj de URGENTA, in cazul cand aeronava se gaseste, intr-o situatie care o constrange sa aterizeze, fara a solicita ajutor imediat.

În situatia de URGENTA a aeronavei, pilotul comandant de bord lanseaza un mesaj precedat de semnalul de urgenta, solicitand ajutorul necesar.

Mesajul de urgenta se lanseaza, de regula, pe frecventa organului de dirijare si control cu care aeronava este in legatura radio bilaterala si incepe intotdeauna cu semnalul de urgenta care este cuvantul PAN PAN in fonie sau grupa de litere XXX in telegrafie.

Continutul mesajului de urgenta trebuie sa cuprinda date referitoare la:

indicativul aeronavei;

pozitia acesteia in spatiu in functie de repere terestre;

natura urgentei;

felul ajutorului solicitat;

alte date care pot usura ajutorul solicitat;


Partea B Manual Operaţional

Informatii generale si unitati de masura 0.noiembrie 2010

AR-MOPL-02OP B - 0 .1 din 2

Partea B.

0. INFORMATII GENERALE SI UNITATI DE MASURA

INFORMATII GENERALE DESPRE AERONAVE Planoare si Planoare Motorizate

Planoarele si planoarele motorizate folosite de Aeroclubul Romaniei sunt: - de formare si antrenament (IS28B2, IAR34);

Planor IS-28B2 Viteza maxima admisa 230 km/h Viteza de manevra 165 km/h Greutate maxima la decolare 590 kg Lungime 8,45 m Anvergura: 17 m Inaltime 1,87 m Locuri 2 Motoplanor IAR 34 Viteza maxima admisa 235 km/h Viteza de manevra 177 km/h Greutate maxima la decolare 760 kg Lungime 7.8 m Anvergura: 17 m Inaltime 2 m Locuri 2 Consum 12.3 la 2900 rpm



Informatii generale si unitati de masura 0.noiembrie 2010


Partea B.

UNITATI DE MASURA Elemente de masurat Unitati de masura

Distanta folosita in navigatie, rapoarte de pozitie, etc. Kilometri (Km) mile nautice (NM)

Altitudini, inaltimi, cote Metri (m), picioare (ft)

Viteza orizontala Km/h, noduri (kts)

Viteza verticala si viteza vantului m/s, ft/min

Directia vantului pentru decolare/aterizare Grade in raport cu nordul magnetic

Directia vantului in afara conditiilor de decolare / aterizare Grade in raport cu nordul adevarat

Vizibilitate, inclusiv cea in lungul pistei Kilometri sau Metri

Calajul altimetric mm col Hg (hectopascali – mb)

Temperatura Grade celsius (0C)

Greutatea Tone (t) sau Kilograme (kg)

Timpul Ore si minute

Baza de timp UTC si LMT LMT vara = UTC + 3 ore LMT iarna = UTC + 2 ore

Tabel general de transformare a unitatilor de masura

Pentru a transforma unitatea

In Se inmulteste cu

Pentru a transforma unitatea

In Se inmulteste

cu

PRESIUNI DISTANTE MILIBARI Mm col Hg 0,75005 Centimetri Inches 0,393791

Mm col Hg MILIBARI 1,3325 Inches Centimetri 2,54

ATMOSFERE MILIBARI 1013,25 Picioare Metri 0,3048

MILIBARI ATMOSFERE 0,0009869 Metri Picioare 3,28084

TEMPERATURI Mile marine Kilometri 1,852

Centigrade Fahrenheit (C0x 9/5) + 32 Kilometri Mile marine 0,539957

Fahrenheit Centigrade (F – 32) x 5/9 Mile statutare Kilometri 1,609344

VITEZE Kilometri Mile statutare 0,62137

Noduri Kilometri/ora 1,852 Inches Picioare 0,0833

Kilometri/ora Noduri 0,539957 Picioare Inches 12,0

m/s ft/min 196,85 Inches Metri 0,0254

ft/min m/s 0,00508 Metri Inches 39,3701

Noduri m/s 0,51444 Inches Metri 2,54

m/s Noduri 1,94384 Milimetri Inches 0,03937

VOLUME CONSUMURI

Galoane Imp. Litri 4,54596 Litri/km Gal.Imp./mila 0,354006

Litri Gal.Imp. 0,219975 Gal.Imp./mila Litri/km 2,82481

Litri Gal.SUA 0,264179 Litri/mila Gal SUA/mila 0,425144

Gal.SUA Litri 3,78531 Gal.SUA/mila Litri/km 2,35215



Proceduri normale 0.noiembrie 2010


Partea B.

1. LIMITARI

Descrierea limitarilor certificate si aplicabile operational incluse:

a) Standardul de certificare Aeronavele Aeroclubului Romaniei detin urmatoarele certificate:

IS28B2 - detine certificat de tip EASA IAR34 - detine certificat de tip Permis National de Zbor

b) Configuratia cabinei de pasageri cu schita pentru fiecare tip si varianta de

aeronava Nu este cazul Tipul de operatiuni aprobate Operatiunile aprobate sunt specificate in AOA detinuta. Compunerea echipajului Conform Manualului de zbor al aeronavei. Masa si centrajul Conform Manualului de zbor al aeronavei. Viteze limite Conform Manualelor de exploatare la sol si in zbor ale aeronavelor din dotare. Diagrama de manevra Conform Manualelor de exploatare la sol si in zbor ale aeronavelor din dotare. Limite ale vitezei vantului inclusiv pentru operatiunile pe piste contaminate Conform Manualelor de zbor ale aeronavelor din dotare. Limitari ale performantelor pentru configuratiile posibile Conform Manualului de zbor al aeronavei. Panta pistei de decolare Conform Manualelor de exploatare la sol si in zbor ale aeronavelor din dotare. Limitari de pista umeda si/sau contaminata Conform Manualelor de exploatare la sol si in zbor ale aeronavelor din dotare. Celula contaminata – deteriorari ale performantelor Conform Manualelor de exploatare la sol si in zbor ale aeronavelor din dotare. Limitari ale sistemelor Conform Manualelor de exploatare la sol si in zbor ale aeronavelor din dotare. Restrictii si limitari in operare Conform Manualelor de exploatare la sol si in zbor ale aeronavelor din dotare.



Proceduri normale 0.noiembrie 2010


Partea B.

2. PROCEDURI NORMALE

Procedurile normale si atributiile / sarcinile membrilor echipajului, listele si

verificarile corespunzatoare, sistemul de utilizare a listelor de verificari, sunt urmatoarele: Inainte de zbor

Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava. Inainte de plecare

Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava. Calarea alimetrelor si verificari

Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava in parte corelate cu informatiile meteo, conform Manualului Operational.

Rulajul, decolarea si urcarea Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava.

Reducerea zgomotului Nu se aplica.

Zborul de croaziera si coborare Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava.

Apropierea, pregatirea de aterizare si informarea Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava.

Apropierea VFR Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava.

Apropierea instrumentala Nu se aplica.

Apropierea cu contract vizual si “circling” (tur de pista scurt cu contact vizual) Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava.

Apropierea intrerupta Nu se aplica.

Aterizarea normala Conform instructiunilor de apropiere VFR ale fiecarui aerodrom.

Dupa aterizare Conform CHECK-LIST-ului pe fiecare tip de aeronava si procedurile de aeroport.

Operatiuni pe piste umede si contaminate Conform CHECK-LIST-ului si Manualului de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

Proceduri anormale si de urgenta 0.noiembrie 2010


Partea B.



3. PROCEDURI ANORMALE SI DE URGENTA

Procedurile de urgenta si atributiunile / sarcinile membrilor echipajului, listele de

verificari corespunzatoare, sistemul de utilizare a listelor de verificari sunt urmatoarele:

a) Incapacitatea membrilor echipajului In caz de incapacitate a unuia dintre membrii echipajului, atributiile acestuia, vor fi preluate de catre celalalt membru al echipajului.

b) Exercitii de rutina pentru incendii Conform Manualului de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

c) Zborul nepresurizat sau partial depresurizat Nu se aplica.

d) Limitele structurale depasite cum ar fi aterizarea cu masa depasita Nu se aplica.

e) Depasirea limitelor admise de radiatie cosmica Nu se aplica.

f) Lovirea aeronavei de trasnet Conform Manualului de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

g) Mesaje de pericol si alertarea ATS pentru situatiile de urgenta Se procedeaza conform Regulamentului de zbor.

h) Cedarea motorului Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

i) Cedarea sistemelor Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

j) Instructiuni pentru cazul unor cedari tehnice majore Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

k) Avertizarea apropierii periculoase de sol Nu se aplica.

l) Avertizarea apropierii periculoase de alta aeronava TCAS Nu se aplica.

m) Vantul de forfecare Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

n) Aterizare / amerizare fortata(pe teren ales din aer) Se procedeaza conform CHECK-LIST-ului pentru fiecare tip de aeronava.

Performante 0.noiembrie 2010


Partea B.



4. PERFORMANTE

Datele de performante sunt in mod explicit indicate, pentru fiecare tip de aeronava

din dotarea Aeroclubului Romaniei, in Manualul de exploatare la sol si in zbor si in CHECK-LIST.

Date suplimentare privind zborul in conditii de givraj Aeronavele Aeroclubului Romaniei nu opereaza in conditii de givraj.

Daca o aeronava este surprinsa de givraj se va proceda la schimbarea inaltimii de zbor (iarna “se urca”, vara “se coboara”). Date de performanta

a) Limitele privind urcarea de decolare – masa, altitudinea, temperatura(Motoplanor) Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

b) Limite privind lungimea terenului de decolare (TODA – Take – off distance avaibale) pentru conditiile umede, uscat, contaminat Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

c) Parametrii traiectoriei de zbor nete pentru calcularea obstacolarii Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

d) Scaderea gradientului pentru urcarea de dupa desprindere cu inclinatie Nu se aplica.

e) Limite la zborul de urcare pe ruta Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

f) Limite la zborul de apropiere Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

g) Limite la aterizare Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

h) Lungimea terenului de aterizare Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

i) Limite ale capacitatii de franare Conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

j) Viteze aplicate pentru diferite etape ale zborului (piste umede si contaminate) Conform Manualulului de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

Planificarea zborului 0.noiembrie 2010


Partea B.



5. PLANIFICAREA ZBORULUI

Planificarea zborurilor in Aeroclubul Romaniei, se face astfel:

Prin grija sefilor de sector zbor, a comandantilor adjuncti de aerocluburi teritoriale, se transmit la organul central de trafic planificari; De asemenea trimite planurile de zbor la ROMATSA, pentru zborurile ce se efectueaza in zonele de aeroport, daca este cazul; Pentru fiecare zbor executat in zona unui aeroport, comandantul aeronavei depune plan de zbor la serviciul Briefing, al ROMATSA daca este cazul; Schimbarea planurilor de zbor se mai pot face la solicitarea echipajelor aeronavelor, aflate in zbor; Responsabilitatea bunei desfasurari a acestei activitati revine Comandantului adjunct,

Metode de calculare ale consumului pentru combustibil

Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in

zbor al fiecarui tip de aeronava si a legislatiei nationale in vigoare.

Masa si centrajul 0.noiembrie 2010


Partea B.



6. MASA SI CENTRAJUL

Instructiunile si datele pentru calcularea masei si centrajului include:

Sistemul de referinta si indexul de centraj

Se procedeaza conform instructiunilor din Manualul de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava.

Informatii si instructiuni pentru completarea fisei de incarcare si centraj cuprinzand sistemul manual si computerizat de calculare.


Limite de incarcare si centraj ale diferitelor variante ale fiecarui tip de aeronava utilizata.


Masa de operare a avionului gol ale diferitelor variante ale fiecarui tip de aeronava utilizata.


Indexul de operare a avionului gol ale diferitelor variante ale fiecarui tip de aeronava utilizata.


Lista de deviatii admise in exploatare 0.noiembrie 2010


Partea B.



7. INCARCAREA

Incarcarea in aeronavele AEROCLUBULUI ROMANIEI se efectueaza in functie de

fiecare tip de aeronava tinand cont de greutatea maxima de decolare (MTOW) si respectarea centrajului, recomandate de catre constructor.



Lista de deviatii admise in exploatare 0.noiembrie 2010


Partea B.

8. LISTA DE DEVIATII ADMISE IN EXPLOATARE

Daca conditiile de desfasurare a zborurilor o impun se poate acorda de catre

responsabilul tehnic al AR, conform manualului de intretinere al aeronavei.

Lista echipamentului minim 0.noiembrie 2010


Partea B.



9. LISTA ECHIPAMENTULUI MINIM

In momentul editarii MO, intrucat aeronavele Aeroclubului Romaniei nu au avut un

MMEL si autorizarea unui MEL, de catre AACR este in curs, vor fi prezentate echipamentele din cadrul listei de echipament minim pentru continuarea misiunii sau intoarcerea la baza, acestea fiind esentiale pentru asigurarea desfasurarii zborului VFR in conditii de siguranta. PLANOARE

altimetru;

variometru 5m/s.

vitezometru.

statie radiocomunicatie pe UUS. PLANOARE MOTORIZATE

altimetru;

variometru 5m/s.

indicator de turatie pentru motor

indicator de temperaturi si presiuni

vitezometru.

statie radiocomunicatie pe UUS.

Echipamentul de supravietuire, urgenta si oxigen 0.noiembrie 2010


Partea B.



10. ECHIPAMENTUL DE SUPRAVIETUIRE, DE URGENTA SI DE OXIGEN

Planoarele din cadrul AEROCLUBULUI ROMANIEI nu sunt dotate cu truse de

cautare si salvare:

Aeronavele AEROCLUBULUI ROMANIEI datorita specificului misiunilor pe care le efectueaza sunt sunt dotate cu instalatie de oxigen. In cazul zborului in curenti ondulatorii sau la recorduri, planoarele care efectueaza misiuni in acest scop se vor dota cu urmatoarele echipamente: Butelie de oxigen standard de aviatie. Instalatie de oxigen standard de aviatie, care contine masca, canula si regulator

Proceduri pentru evacuare de urgenta 0.noiembrie 2010


Partea B.



11. PROCEDURI PENTRU EVACUAREA DE URGENTA

Pentru aeronavele DIN CADRUL AEROCLUBULUI ROMANIEI se va proceda

conform Manualului de zbor al aeronavei, capitolul “Proceduri de urgenta”.

Sistemele planorului 0.noiembrie 2010


Partea B.



12. SISTEMELE PLANORULUI SI PLANORULUI MOTORIZAT

Conform Manualui de exploatare la sol si in zbor al fiecarui tip de aeronava din dotare.

Instructiuni si informatiide ruta si aerodrom 0.noiembrie 2010

AR-MOPL-02OP C – 1 .1 din 93

Partea C.


Partea C Manual Operaţional

1. INSTRUCTIUNI SI INFORMATII DE RUTA SI AERODROM

In Aerocluburile Teritoriale, organele de trafic au asigurate mijloacele de comunicatie

radio (frecventa de aviatie), legatura telefonica urbana si interurbana, legatura telex, fax si aparatura de inregistrare a convorbirilor radio si telefonice, la sediul central exista legatura fax si legatura telex in reteaua S.I.T.A.

AEROCLUBUL ROMANIEI zboara de regula in spatiul aerian necontrolat. In cazul zborurilor care intersecteaza zonele de dirijare, atunci echipajele executa, zborul dupa indicatiile organelor de trafic abilitate sa dirijeze zborul in acea zona. Nivele/altitudinile minime de zbor sunt cele prezentate in Manualul Operational, Partea A, capitolele 8.1.1, 8.1.3, 8.1.4, 12.1.2, 12.2 Minimele de operare pe aerodromurile de plecare si de destinatie sunt cele prezentate la partea A capitolele 8.1.1, 8.1.3, 8.1.4, 12.1.2, 12.2 din prezentul Manual Operational. Planoarele AEROCLUBULUI ROMANIEI sunt dotate cu statii de radio in frecvente de aviatie transpondere in special planoarele care zboara in zona de aeroport. Datele despre pistele de decolare/aterizare si facilitatile de aerodrom/aeroport ale fiecarui aeroport/aerodrom se gasesc la serviciul de trafic aerian, in documentul AIP si AID. Punctele de intrare si iesire din zona, zonele de lucru si delimitarea zonelor de aerodrome si procedurile de apropiere pentru aterizare si de plecare sunt specificate in instructiunile de exploatare ale fiecarui aeroport/aerodrom in parte. Zonele de zbor de distanta, stabilite prin Procedurile de colaborare cu ROMATSA se gasesc tot in Instructiunile de exploatare ale fiecarui aerodrome. In cazul cedarii legaturii radio zborul va continua conform planificarii rutei de zbor si nu se va intra in zone controlate. In cazul unui accident de aviatie, Aeroclubul Teritorial limitrof zonei in care s-a intamplat accidentul va pune la dispozitie toate mijloacele pentru cautarea si salvarea aeronavei aflate in dificultate. Hartile folosite in Aeroclubul Romaniei sunt hartile de navigatie aeriana scara 1:500.000 editate de Directia Topografica Militara. De asemenea, POT fi utilizate hartile Jeppesen VFR si GPS. In zonele de zbor (aerodromuri) ale AEROCLUBULUI ROMANIEI se pot obtine informatii aeronautice precum si informatii meteo prin radio de la serviciile de trafic regionale. Limitarile speciale de aerodrom sunt conforme Instructiunilor de exploatare a aerodromului respectiv pentru zborurile VFR. In cazul aerodromurilor situate in zone de aeroport se vor respecta Procedurile de colaborare cu aeroporturile respective, proceduri ce sunt atasate la Instructiunile de aerodrom.



Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL ARAD INSTRUCTIUNI AERODROM A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 46º10‟30‟‟N 21º16‟ 01‟‟E

2. Directie si distanta fata de oras 3 km VEST DE ARAD

3. Cota/Ondulatia geoidului / temperatura de referinta

352 FT (107M)/141/23,8ºC

4. Variatie magnetica/rata anuala de variatie

2º45‟E(1997)/2,9ºE

5. Administrator, adresa, telefon, fax, AFS

Aeroclubul “TRAIAN VUIA” ARAD ,str.Aleea Aeroportului F.N. TEL/FAX:0257/281306 Oficiul Postal nr.3.Casuta Postala 127 Arad.

6. Tipuri trafic permise VFR zi

7. Observatii NU

B. Ore de operare

1. Administratie Luni –Vineri :08.00 -16.00 LT

2. Vama si imigrari NU

3. Servicii sanitare NU

4. Servicii de informare aeronautica (Briefing)

NU

5. Birou pista al serviciilor de trafic aerian (ARO)

NU

6. Servicii de informare meteorologica NU

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare :Luni –Vineri Ore de operare :08.00 -16.00 LT Programul se poate modifica daca situatia o impune.

8. Alimentare carburant NU

9. Servicii handling NU

10 Servicii securitate NU

11 Degivrare NU

12 Observatii NU

C. Servicii handling si facilitati

1. Tip combustibil / ulei NU 2. Facilitati cargo - handling NU



Partea C.



3. Facilitati alimentare carburant/ capacitati

DA/10T

4. Facilitati degivrare NU 5. Spatiu hangar pentru inspectie

aeronave DA in limita spatiului

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,EXTRA.PZL-104,ZLIN,IAR-46,PLN,MPLN

7. Observatii NU

D. Facilitati pasageri

1. Hotel In oras 2. Restaurant In oras 3. Transport NU 4. Facilitati medicale Post de prim ajutor,spitale in oras

5. Banca si oficiu postal In oras

6. Oficiu turism In oras

E. Servicii de salvare si lupta impotriva incendiilor

1. Categoria aeroportului

2. Echipament salvare Stingatoare portabile cu co-2,praf A+B,spuma,lazi cu nisip

Nisip,pichet PSI 3. Capacitati de mutare aeronava NU

4. Observatii

F. Capabilitati de sezon - curatire

1. Tipul echipamentului de curatire Lopeti

2. Prioritati de curatire 1.platforma 2.Cai de acces

3. Observatii NU

G. Platforme, cai de rulaj si zone de venficari aeronave

1. Suprafata si structura platforma NU

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura NU

3 Pozitia de verificare a altimetrelor si cota NU

4. Punct verificare INS NU 5 Observatii NU

H. Marcarea suprafetei de miscare si sistemul de control si marcaje

1. Utilizarea semnelor de identificare al NU



Partea C.



locurilor aeronavelor

2. Marcaje ale pistelor (benzilor de zbor) si cailor de rulaj

Pista: borne de beton albe ingropate dimensiuni:2×0.4M La 250 M una de alta Cale de rulaj: iarba/asfalt,nebalizata

3. Bare de oprire NU

4. Observatii

I. Obstacole aerodrom

Pista Felul obstacolului Cota Terenului (m)

Inaltimea obstacolului

Fata de punctui de referinta

Distanta (m) Grade magnetice

090 270

CLADIRE 108 15M 2450 270º

TURN APA 108 25M 2600 250º

ANTENA GP 107 17M 350 330º

CLADIRE 106 25M 650 120º

ANTENA GP

106 17M 200 350º

CLADIRE 106 10M 500 110º

Furnizare informatii meteorologice

1. Birou meteo asociat Meteo Baneasa /BRIEFING ARAD

2. Ore de serviciu. Functionare in afara orelor de serviciu

Ca Serviciile de trafic aerian

3. Oficiul responsabil pentru pregatirea TAF Perioada de valabilitate

Meteo Baneasa 9 ORE

4. Tip prevederii pentru aterizare Interval de emitere

Nu

5. Informare / consultare asigurata Nu

6. Documente de zbor Limba utilizata Harti, formulare, texte abreviate si in lirnbaj normal romana/enqleza

7. Harti si aite informatii necesare pentru informare sau consultare

La cerere

8. Echipamente suplimentare pentru furnizarea de informatii

Nu



Partea C.



9. Unitate ATS detinatoare de informatii

Dispecerat zbor , BRIEFING ARAD

10 Informatii suplimentare Conducator zbor pe timpul zborului cu pilotii elevi, TWR ARAD

K. Caracteristici fizice ale pistei

Denumire pista Nr.

Directie adevarata &magnetica

Dimensiunea pistei (m)

Rezistenta si suprafata pistei

Coordoate prag pista

Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 090 90

95º 900×75 5700 kg

iarba 46º10‟32.9‟‟N 21º15‟42.8‟‟E

106

270 270 275º

900×75 5700 kg iarba

46º10‟27.00‟‟N 21º16‟27.7‟‟E

107

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY

Dimensiuni zonei inerbata

8 9 10 11 12 13 14

090 NU 100×100 1000×100

270 NU 100×500 1400×100

L. Distante declarate

Denumire Pista

TORA TODA ASDA LDA OBS

090 800 900 800 NU NU

270 800 900 800 NU NU

M. Distante declarate reduse

Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

NU NU NU NU NU NU

NU NU NU NU NU NU

N. Lumini

Pista Tip lum App L / intens.

Lum. prag culoare bare lat

PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA

Lum.ax Lum. laterale

Lum. sfarsit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9 090 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu



Partea C.



270 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

O. Alte lumini, sursa secundara de energie

1, Far de aerodrom/far de identificare, caracteristici, ore de functionare

Nu

2. Localizare Indicator directie aterizare Localizare anemometru

Nu

3. Margini si ax cai de rulaj Nu 4. Sursa secundara energie / timp de

reactie Nu

P. Zona aterizare elicopter

1. Coordonate TLOF sau prag FATO NU

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) NU 3. Dimensiuni TLOF si FATO, suprafata,

rezistenta, marcaje NU

4. Directie adevarata si magnetica FATO NU

5. Distante declarate disponibile NU

6. lluminare app. Si FATO Nu

7. Observatii NU

Q. Spatiul aerian ATS

1. Denumire si limite laterale Aeroclub Arad ,CTR Arad cu raza de 25 km

2. Limite verticale 1000m

3. Clasificarea spatiului aerian G

4. Indicativ organ ATS Limba Arad dispech si /sau Arad start Romana

5. Altitudinea de tranzitie Nu

6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare,parasutism,ULM,zbor cu motor,balon cu aer cald



Partea C.



R. Facilitati comunicatii ATS

Denumirea serviciului

Indicativ Frecventa Ore de operare obs

Dispecerat zbor

ARAD dispech 123,6MHz Program aeroclub

NU

Conducator zbor

ARAD start 123,6MHz Pe timpul zborului scoala

NU

S. Mijloace radio navigatie si aterizare

Tip mijloc Identificare Frecventa Ore operare

Coordonate loc antena transmisie

Cota Antena transmisie

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu


T. Rglementari trafic local

a. Serviciu de informare a zborului si informatiile aeronautice premergatoare zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR. U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: In constructie



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL BAIA MARE sectia BAIA MARE A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 47 39‟ 35‟‟N 23 28‟ 30‟‟ E

2. Directie si distanta fata de oras 7KM W oras Baia Mare 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 187,62m


4.03./2008


Aeroclubul BAIA MARE aerodrom Tautii Magherusi,strada Aeroportului nr.66 TEL FAX 0262293427

6. Tipuri trafic permise VFR zi 7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni-VIineri 08:00-16:00 LT


3. Servicii sanitare In oras


NU


NU

6. Servicii de informare meteorologica NU

7. Servicii de trafic aerian Luni-Vineri : 08:00-16:00 Ore de operare La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10

Servicii securitate NU 11

Degivrare NU

12

Observatii





Partea C.




NU


aeronave DA

6. Facilitati pentru reparatii structurale NU

7. Observatii Se poate efectua lucrari regulamentare de 500 ore


1. Hotel In oras 2. Restaurant In oras 3. Transport Din oras autobuz si maxitaxi 4. Facilitati medicale In oras





2. Echipament salvare NU

3. Capacitati de mutare aeronava Un tractor 4. Observatii



2. Prioritati de curatire 1.Pista zbor 2.Platforme 3.Cai de acces

3. Observatii

G. Platforme, cai de rulaj si zone de venfican aeronave

1. Suprafata si structura platforma Beton 5700 kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 50m,iarba,5700 kg


4. Punct verificare INS NU 5 Observatii


1. Utilizarea semnelor de identificare al locurilor aeronavelor

NU



Partea C.




Marcaje plate de culoare alba la 90 m una de alta

3. Bare de oprire Nu

4. Observatii






060 LIVADA CASA 189 10M 500M 47 39 30N 23 28 36E

J. Furnizare informatii meteorologice

1. Birou meteo asociat Banesa

2. Ore de serviciu Functionare in afara orelor de serviciu

Ca serviciile de trafic aerian


Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.

Informatii suplimentare Conducator zbor pe timpul zborului cu pilotii elevi



Partea C.




Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 060 900MX150 5700Kg.

inierbata 47 39 37N 23 28.51E

192.520 231.659

240 900MX150 5700Kg. inierbata

47.39.32.N 23.28.09.E

182.700 221.845 Panta

pistei/swy Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

060 0.06%

900X150m

240 900 x 150 m


Denumire Pista

TORA TODA ASDA LDA OBS,

060 900 900 600

240 900 900 600


Denumire Pista

TORA TODA ASDA LDA OBS.

060 NU

240 NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu



Partea C.





Nu


Nu


reactie Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO PE PISTA DE ZBOR


rezistenta, marcaje NU




7. Observatii

Q. Spatiul aenan ATS

1. Denumire si limite laterale Aerodrom TAUTII MAGHERAUSI Cerc cu raza de 5 km din ARP

2. Limite verticale 1500M


4. Indicativ organ ATS Limba B.Mare dispech/B.Mare start Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare ,zbor cu motor,ULM, parasutism,balon cu aer cald




Dispecerat zbor

B.Mare dispech 123,6 MHZ 08:00-16:00



Partea C.



Conducator zbor

B.Mare start 123,6 MHZ Pe timpul zborului scoala







T. Reglementari trafic local

a. Serviciu de informare a zborului se asigura pentru zboruri VFR.

V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: In constructie



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL BAIA MARE sectia SATU MARE A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 47. 42. 57 7 N 22. 53. 19.3E

2. Directie si distanta fata de oras 11 km Sud fata de oras


126, 3 m / / 22. 4 C


3. 16 E ( 1997) / 2. 7 E


Aeroclubul Baia Mare Sectia Satu Mare Sos. Satu Mare - Zalau km 6,5 Telefon / Fax + 40 (0) 261 – 750 702

+ 40 (0) 372 – 761 314 6. Tipuri trafic permise VFR zi

7. Observatii Pista inierbata este actualmente impracticabila, in curs de amenajare

B. Ore de operare

1. Administratie Zile de operare : Luni - Vineri Ore de operare :0800 – 1600 LT 2. Vama si imigrari Nu

3. Servicii sanitare Nu


La cerere


Nu

6. Servicii de informare meteorologica La cerere

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare : Luni – Vineri Ore de operare ; 0800 -1600 LT Programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General

8. Alimentare carburant Nu

9. Servicii handling Nu

10

Servicii securitate Nu 11

Degivrare Nu

12

Observatii


1. Tip combustibil / ulei Nu



Partea C.



2. Facilitati cargo - handling Nu 3. Facilitati alimentare carburant/

capacitati Nu

4. Facilitati degivrare Nu 5. Spatiu hangar pentru inspectie

aeronave Hangar

6. Facilitati pentru reparatii structurale Nu

7. Observatii


1. Hotel In Orasul Satu Mare 2. Restaurant In Orasul Satu Mare 3. Transport Transport in comun 4. Facilitati medicale In Orasul Satu Mare

5. Banca si oficiu postal In Orasul Satu Mare

6. Oficiu turism In Orasul Satu Mare



2. Echipament salvare Nu

3. Capacitati de mutare aeronava Tractor de capacitate mica 4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Tractor

2. Prioritati de curatire 2.1. Pista 2.2. Calea de rulaj 2.3. Platforma 2.4. caile de acces intre cladiri

3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma Beton 5 700 Kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 20 m iarba 5 700 Kg

3 Pozitia de verificare a altimetrelor si cota Nu

4. Punct verificare INS Nu

5 Observatii



Partea C.





Nu


Nu s-au achizitionat marchajele deoarece pista inierbata este actualmente impracticabila si in curs de amenajare ,


4. Observatii Maneca de vant pe hangar






01 01 / 19

Gard in partea de N-NE a pistei

126 m 2,5 m 50 m

19 19

In partea de E se afla Pista betonata In capatul pistei se afla breteaua betonata a pistei

126 m 126 m

500 m 1700 m


1. Birou meteo asociat Baneasa / Meteo PDA Aeroport Satu Mare




Baneasa TAF 9 ore


Nu


6. Documente de zbor Limba utilizata Harti, formulare, texte abreviate si in lirnbaj normal romana/engleza


La cerere


Nu



Partea C.




Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.



Rezistenta si suprafata pistei si SWY


Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 01 01 0 mag

013 geo 1000 x 80

5700 kg iarba

N 47.42.43 E 22.53.13,6

19 190 mag 193 geo

1000 x 80 5700 Kg iarba

N 47.43.13.5 E 22.53.25,3


Denumire Pista


01 1000 1000 1000

19 1000 1000 1000


Denumire Pista


01

19

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9 01 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu 19 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu



Nu



Partea C.




Nu


reactie Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO Nu

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) Nu

3. Dimensiuni TLOF si FATO, suprafata, rezistenta, marcaje

Nu

4. Directie adevarata si magnetica FATO Nu

5. Distante declarate disponibile Nu


7. Observatii


1. Denumire si limite laterale Cerc cu raza de 5 km centrat in punctui de referinta al aerodromului

2. Limite verticale 0 – 1200 m QNH


4. Indicativ organ ATS Limba

Startul Aeroclub Satu Mare si/sau Dispecerat Aeroclub Satu Mare Romana


6. Observatii La intrarea in zona se intra pe frecventa APP/TWR Satu Mare : 118,800 Mhz tot anul pe timp de zi cu exceptia zilelor de duminica .




Dispecerat zbor

Satu Mare Aeroclub dispech

123, 500 MHz Program de lucru

Conducator zbor

Satu Mare Aeroclub start

123, 500 MHz Pe timpul zborului scoala



Partea C.










a. Serviciul de informare a zborului si informatiile aeronautice premergatoare zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR.

b. Zborurile care intentioneaza sa intre in spatiul controlat dupa decolare trebuie sa contacteze APP/TWR Satu Mare in cel mai scurt timp .Pentru aeronavele care intra in zona de control al Aeroclubului Satu Mare , vor intra la virajul 2 pe partea de V .

c. Se interzice zborul peste zona Orasului Satu Mare .

U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa : Nu W. Informatii suplimentare : Pista de zbor veche inierbata este impracticabila , Tinandu-se cont de Legea de securizare a aeroporturilor , Aeroportul Satu Mare a alocat o pista noua de zbor inierbata care actualmente este impracticabila , fiind in curs de amenajare . X. Harti referitoare la aerodrom : In constructie



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL BRASOV sectia SANPETRU A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N : 45º43„16„„.0236 ; E : 25º38„01„„.2582

2. Directie si distanta fata de oras 7 Km. N fata de munipiciul Brasov


522.11 m / 12.7ºC


3ºE (1981) /0.01.9 E


Aeroclubul teritorial “Iosif Silimon “ Brasov Teren de zbor Sanpetru Str. Aeroportului , nr.1,Sanpetru,jud.Brasov Tel./Fax 0268360312

6. Tipuri trafic premise VFR zi

7. Observatii

B.Ore de operare

1. Administratie Luni –Vineri :0900-1700 LT

2. Vama si imigrari Nu



Da prin dispecerat zbor


Nu

6. Servicii de informare meteorologica Da prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni – Vineri Ore de operare: 0900 -1700 LT La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10 Servicii securitate Nu

11 Degivrare Nu

12 Observatii Nu





Partea C.



2. Facilitati cargo – handling Nu 3. Facilitati alimentare carburant/

capacitate Nu


aeronave Da

6. Facilitati pentru reparatii structurale IAR-46S,WILGA PZL-35A,PLANIOR,MOTOPLANOR Personal autorizat PART 66,clasa A,B1,B2,C

7. Observatii Se pot executa lucrari regulamentare de 500h


1. Hotel In Sanpetru ,Brasov 2. Restaurant In Sanpetru ,Brasov 3. Transport Autobuz pe ruta Brasov-Sanpetru,Taxi 4. Facilitati medicale Nu

5. Banca si oficiu postal Sampetru

6. Oficiu turism Brasov


1. Categoria aerodromului Teren de lucru

2. Echipament salvare Da

3. Capacitati de mutare aeronava Da-tractor 4. Observatii Masina de interventie cu echipament de salvare


1. Tipul echipamentului de curatire Plug

Freza 2. Prioritati de curatire 1.Pista 2.Cai de rulare 3.Platforme

3. Observatii -


1. Suprafata si structura platforma Beton,asfalt 5700 kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 20m, iarba 5700 kg


4. Punct verificare INS NU

5 Observatii



Partea C.





Linie avioane


Pista; margini marcate prin benzi de cauciucalbe 3 x 0,8m la 60m una de alta Cale rulaj: lateral prin benzi de cauciuc galben


4. Observatii



Inaltimea obstacolului (m)



300- 120 120 -300

Linie pomi Conducta apa

522.11

15

1000

270 - 300

Deal “LEMPES”

522.11

180

2000

030 -060


1. Birou meteo asociat Centrul meteorologic Banesa




Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu


Dispecerat zbor



Partea C.



10 Informatii suplimentare Conducator zbor pe timpul zborului cu pilotii elevi


Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Eliptic.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

30

300 302

700 / 100

5700 kg iarba

Prag.E : N-45º43„11„„. E-25º38„12„„.

522 m 560.706m

12

120 127

700 / 100

5700 kg iarba

Prag V : N-45º43„20„„. E-25º37„49„„.

522 m 560.619m

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

30 < 2 % - 50 x 100 700 x 100

12 < 2% - 50 x 100 700 x 100


Denumire Pista


30 600 700 600 600

12 600 700 600 600


Denumire Pista


-

-

N. Lumini

Pista Tip lum Lum. PAPI Lum PISTA



Partea C.



App L / intens.

prag culoare bare lat

VASIS

zona contact L


Lum. sfarsit pista

SWY




Nu


Nu


reactie Nu



2. Cota TLOF / FATO (m/ft) Nu 3. Dimensiuni TLOF si FATO, suprafata,

rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire si limite laterale LR(D)102 BRASOV/Sanpetru Cerc cu raza de 20 km

2. Limite verticale 1000 m (1500m)


4. Indicativ organ ATS Limba Sinpetru dispech sau/Sinpetru start Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare ,ULM,zbor cu motor, parasutism,balon cu aer cald



Partea C.






Dispecerat zbor

Sinpetru dispech

119.700

Program aeroclub

Conducator zbor

Sinpetru start

119.700

Pe timpul zborului scoala








a. Serviciu de informare a zborului si informatiile aeronautice premergatoare zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR.

U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: In constructie



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL CLINCENI

A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 44021‟29‟‟N;25.55.46 E

2. Directie si distanta fata de oras 18 km SV faţă de Bucureşti


80.5 m


40.04.00 (2008 )


Aeroclubul Teritorial Aurel Vlaicu aerodrom Clinceni, Comuna Clinceni, localitatea Bragadiu, ILFOV Tel/fax: 021 / 423.03.63


7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni-Vineri :0800-1600 LT




DA prin dispecerat zbor


NU

6. Servicii de informare meteorologica DA prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni-Vineri Ore de operare : 08-1700 LT La cerere progamul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10

Servicii securitate NU

11

Degivrare NU

12

Observatii


1. Tip combustibil / ulei NU



Partea C.



2. Facilitati cargo - handling NU


NU

4. Facilitati degivrare NU

5. Spatiu hangar pentru inspectie aeronave

DA

6. Facilitati pentru reparatii structurale NU

7. Observatii


1. Hotel 13 Locuri la aeroclub

2. Restaurant In BRAGADIRU

3. Transport Autobuz si MAXITAXI din oras

4. Facilitati medicale NU

5. Banca si oficiu postal In BRAGADIRU

6. Oficiu turism NU



2. Echipament salvare Stingătoare CO2, cu soluţie A+B; Lăzi cu nisip, butoaie cu apă, pichet de incendiu

3. Capacitati de mutare aeronava

4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Lopeţi, cazmale, târnăcoape

2. Prioritati de curatire 1.Pista ( banda de zbor) 060/240 2.Calea de rulaj 3.Platforma 4.restul suprafetei de manevra

3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma Iarba si beton 5700 kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 30 / 1000 iarba

3 Pozitia de verificare a altimetrelor si cota QFE 80.5M


5 Observatii



Partea C.





NU


Pista margini marcate prin benzi de cauciuc 3x1m la 50 m una de alta.T-eu,maneca de vant


4. Observatii






0600-2400

Linie electrică înaltă tensiune

80 m 25 m 2500 m 600

Lizieră plopi

80 m 20 m 2000 m 300 – 900

Antenă

80 m 80 m 500 m 200


1. Birou meteo asociat Birou meteo Banesa




Baneasa TAF 9 ore


Nu


6. Documente de zbor Limba utilizata Harti, formulare, texte abreviate si in lirnbaj normal romana/engleza


La cerere


Nu


Dispecerat zbor




Partea C.




Denumire pista Nr.



Rezistenta si suprafata pistei siSWY


Cota pistei (m)

Elipti c. Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

060 060 064

1000 X 60 5700 kg. iarba

N 44.21.36 E 25.56.06

79.000

240 240 244

1000 X 60 5700 kg. iarba

N 44.21.22 E 25.55.25

80.500

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY

Dimensiuni zona inerbata

8 9 10 11 12 13 14

060

100X150 - 1000X150

240

100X150 - 1000X150


Denumire Pista


060 1000 1000 1000 1000

240 1000 1000 1000 1000


Denumire Pista


NU

NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu




Partea C.





Nu


Nu

3. Margini si ax cai de rulaj Nu

4. Sursa secundara energie / timp de reactie

Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO N U

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) NU



5. Distante declarate disponibile


7. Observatii


1. Denumire si limite laterale LRD100 Bucuresti Clinceni,cerc cu raza de 12 km din punctul de referinta

2. Limite verticale GND ALT by ATC


4. Indicativ organ ATS Limba Clinceni dispech/romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva ; zbor cu motor, planoare ,balon cu aer cald, parasutism,ULM






Partea C.



Dispecerat zbor

Clinceni dispech 128.3 MHz. Program aeroclub

Conducator zbor

Clinceni start 128.3 MHz Pe timpul zborului scoala








a. Serviciu de informare a zborului este furnizat numai pentru zborurile VFR in conditii VMC U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: In constructie



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL CLUJ A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N 46 46‟ 45‟‟ E 23 42‟ 43‟‟

2. Directie si distanta fata de oras 10 km E de orasul CLUJ-NAPOCA 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 315 m


3 26 „ E, (2007)


Aeroclubul Teritorial CLUJ-NAPOCA ,Sat Dezmir,Comuna.Apahida, Jud. CLUJ C.P 66,OF.P1 TEL/FAX 0264 417070 si 0264417474 SEDIU ORAS 6. Tipuri trafic permise VFR zi

7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni -Vineri vara : 10 00 – 18 00 LT Luni –Vineri iarna: 08 00- 1600 LT




DA – prin dispecerat zbor


DA - prin dispecerat zbor

6. Servicii de informare meteorologica DA - prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare : Luni – Vineri Ore de operare: vara: 1000-1800 LT Iarna: 0800-1600 LT La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directoruli General



10


Degivrare NU

12

Observatii





Partea C.




NU


aeronave DA

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,PZL-104,ZLIN 526,726,142,PLN,MPLN

7. Observatii Se pot efectua lucrari regulamentare de 500 ore


1. Hotel In oras 2. Restaurant In oras 3. Transport Autobuz,tren 4. Facilitati medicale In oras





2. Echipament salvare Stingatoare cu pulbere ABC,CO-2,lada cu nisip

3. Capacitati de mutare aeronava Tractor 4. Observatii



2. Prioritati de curatire 1.Pista

2.Calea de rulaj 3.Platforma 4. Restul suprafetei de manevra

3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma Iarba 5700 kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 100m IARBA 5700 kg



5 Observatii



Partea C.





NU


Pista; margini marcate prin benzi de cauciu albe 3x0.5 m La 50m una de alta


4 Observatii




Fata de punctui de referinta Distanta (m) Grade

magnetice O75o

075o

255o

TURNU DE APA

315 m

35 m

1150m

329 grade

DEAL

424 m

109 m

580m

194 grade

DEAL

427 m

113m

600m

125 grade


1. Birou meteo asociat Birou meteo Banesa




Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu


Dispecerat zbor




Partea C.




Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 075 grade

073 GEO. 077 MAG.

900 X 100

5700 kg iarba

N 46 46‟ 46‟‟ E 23 43‟ 04‟‟

311 m

255 grade

253 GEO. 257 MAG.

900 X100

5700 kg iarba

N 46 46‟ 43‟‟ E 23 42‟ 22‟‟

309 m

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

075

50/160

______ 900 X100

255

50/160

______ 900 X160


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS,

075 600 900 900

255 600 900 900


Denumire Pista


NU

NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA

Lum.ax Lum.

laterale Lum. sfarsit pista

SWY




Partea C.





Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire si limite laterale Cerc cu raza de 5 km din ARP

2. Limite verticale 1000 M


4. Indicativ organ ATS Limba Cluj dispech/Cluj start romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva:zbor cu motor,ULM,planoare , parasutism,balon cu aer cald




Dispecerat zbor

DEZMIR DISPECH

119,875

Programul aeroclub

Conducator zbor

DEZMIR DISPECH

119,875

Pe timpul zborului scoala



Partea C.










a. Serviciu de informare a zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR. In conditii VMC




Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL CRAIOVA A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N 44 17‟12‟‟ E23 47‟26‟‟

2. Directie si distanta fata de oras 4,5 km. S de centrul orasului Craiova 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 72 m


4 E (2007) / 2,4‟ E


Aeroclubul Teritorial Craiova Craiova, sos. Craiova – Calafat, km.4,5 0251426461 (fax) ; 0372761319 (dispecerat zbor) 0723122223 (comandant aeroclub) Crisavia @ yahoo.com 6. Tipuri trafic permise VFR zi

7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni – vineri (vara): 08.00 – 16.00 LT Luni – vineri (iarna): 08.00 – 16.00 LT




Da – prin dispecerat zbor



6. Servicii de informare meteorologica Da – prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni – Vineri Ore de operare: vara: 08.00 – 16.00 LT Iarna: 08.00 – 16.00 LT Programul poate fi modificat cu aprobarea Directorului General



10 Servicii securitate Nu 11 Degivrare Nu

12 Observatii


1. Tip combustibil / ulei Nu 2. Facilitati cargo - handling Nu



Partea C.




Nu


aeronave Da in limita spatiului

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,PZL -104 ,IAR-46S,ZLIN-526,726,PLN.

7. Observatii


1. Hotel In Craiova 2. Restaurant In Craiova 3. Transport In Craiova 4. Facilitati medicale In Craiova

5. Banca si oficiu postal In Craiova

6. Oficiu turism In Craiova



2. Echipament salvare Stingatoare cu praf; Stingatoare cu spuma;bazin cu apa;lada cu nisip S

3 Capacitati de mutare aeronava Un tractor pentru AN-2 , PZL-104 , planoare.

4 Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Motofreza, lopeti, cazmale.

2. Prioritati de curatire 1. Platforma hangar 2. Linie stationare aeronave 3. Cai de acces

3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma Iarba si beton 5700 kg.

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 25 m, iarba , 5700 kg.


4. Punct verificare INS Nu 5 Observatii


1. Utilizarea semnelor de identificare al locurilor Nu



Partea C.



aeronavelor


Pista; margini marcate prin benzi de cauciu albe 6x0,5m La 50m una de alta Cale rulaj: nu


4. Observatii Maneca de vant pe hangar,”T” amovibil la 100m de pragul pistei in serviciu






12 12 12 12 12 12 30

Poligon trageri 72 12 m 500 m 215

Macara permanenta

72 30 m 600 m 90

Antena emisie-receptie aerodrom

72 12 m 480 m 135 Catarge 72 12 m 490 m 130

Castel apa 72 30 m 1500 m 120

Fabrica beton

73 25 m 500 m 30

Biserica Popoveni

72 15 m 700 m 290


1. Birou meteo asociat Centru meteo Banesa , Aeroport Craiova


NU


Baneasa TAF 9 ore


Nu





Partea C.




La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.

Informatii suplimentare Conducator zbor pe timpul activitatii de zbor


Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Eliptic. Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 12 118 GEO

122 MAG 850/75 5700 kg

iarba 44.16.59 23.47.47

71 112,6

30 298 GEO 302 MAG

850/75

5700 kg iarba

44.17.25 23.47.07

72

112,1

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8

9

10

11

12

13

14

12 80/75 930/75

30 100/75 950/75


Denumire Pista


12 850 850 850 850

30 850 850 850 850


Denumire Pista


NU

NU



Partea C.



N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY




Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje Nu




7. Observatii


1. Denumire si limite laterale Aerodrom Balta-Verde Craiova, cerc cu raza de 5 km. cu centrul in punctual de referinta al aerodromului, din care se exclude portiunea de N-W delimitata de aliniamentul Parcul Romanescu –loc.Bucovat loc.Buco

2. Limite verticale 0 – 200 m QFE


4. Indicativ organ ATS Limba Balta-Verde trafic si/ sau Balta-Verde start Romana




Partea C.



6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare , parasitism,ultrausoare,zbor cu motor,balon cu aer cald




Dispecerat zbor

Balta-Verde trafic

123,5 Mhz Program aeroclub

Conducator zbor

Balta-Verde start

123,5 Mhz Pe timpul activitatii de zbor








a. Serviciu de informare a zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR. b. Se interzice zborul peste poligonul de trageri Balta-Verde si la N de aliniamentul

Parcul Romanescu – loc. Bucovat. U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: Nu



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL DEVA A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 22 57‟ 58‟‟E 45 51‟ 59‟‟N

2. Directie si distanta fata de oras 6KM 1050 fata de Deva


188,4 M / 10.452 /23,3o C


30 1981


Comuna Saulesti Str.Aeroportului nr 1 jud. Hunedoara. Telefon: 0372 761 320 Fax: 0254 236910


7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni- Vineri: 09:00-17:00




Da, prin dispecerat zbor



6. Servicii de informare meteorologica


7. Servicii de trafic aerian Zile de operare :Luni-Vineri Ore de operare : 09.00-17.00 LT Programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10

Servicii securitate Nu

11 Degivrare Nu

12 Observatii



2. Facilitati cargo - handling Nu



Partea C.




Nu

4. Facilitati degivrare Nu


Da, in limita spatiului disponibil

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2, WILGA PZL 104,ZLIN, ULM, PLN

7. Observatii


1. Hotel In Deva

2. Restaurant In Deva

3. Transport Nu

4. Facilitati medicale Nu

5. Banca si oficiu postal In Deva

6. Oficiu turism In Deva



2. Echipament salvare 2 pichete de incendiu Stingatoare portabile cu CO2

Stingatoare portabile cu praf si CO2

3. Capacitati de mutare aeronava Un tractor si autoturism de teren

4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Motofreza manuala dezapezire

2. Prioritati de curatire 1.Pista 2.Cale rulaj 3.Heliport

4.Platforma

3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma Iarba si beton 5700KG

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 40M Iarba 5700KG



5 Observatii



Partea C.





Nu


Pista: margini marcate prin balize de cauciuc albe 1X3m

La 100m una de alta

Cale rulaj: lateral prin jaloane alb portocaliu


4. Observatii Maneca de vant pe hangar si la punctul de conducere al zborului. “T” la 100 m de pragul pistei 11/29 pe timpul orelor de operare a aeroclubului






110-290 Sat Saulesti 183M 15M 600M 740

Turn de apa

188M 35 M 1920M 1180

Linie electrica

184M 15M 400M 1300-2760

Infrastructura aeroclub

184M 20M 650M 2680

Rau Cerna

184M 10M 1350M 2700-3030




Ca si Serviciile de trafic aerian


Baneasa TAF 9 ore


Nu



Partea C.






La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.

Directie adevarata

&magnetica




Cota pistei (m)

Eliptic. Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

11 1100

1150 700/100 5700KG

Iarba 220 58‟ 13‟‟E 450 51‟ 51‟‟N

231,74 188,89

29 2900

2950 700/100 5700KG

Iarba 220 57‟ 42‟‟E 450 52‟ 06‟‟N

231,44 188,58

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

11 200X100 300X150 700X100

29 100X100 300X150 700X100


Denumire Pista


11 600 900 800

29 600 900 700


Denumire Pista




Partea C.



M. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9



N. Alte lumini, sursa secundara de energie


Nu


Nu



Nu

O. Zona aterizare elicopter

1. Coordonate TLOF sau prag FATO 22 57‟ 56‟‟E 45 51‟ 48‟‟N

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) 188,4M


TLOF 30X18m FATO 300X100

4. Directie adevarata si magnetica FATO 11/29



7. Observatii Pozitie: 250 M sud de pista 11/29 la travers punct de referinta aerodrom. Indicator de vant pe hangar.

P. Spatiul aerian ATS

1. Denumire si limite laterale Aeroclub Deva Cerc cu raza de 5 km centrat in punctul de referinta al aerodromului

2. Limite verticale 0-1500 QFE



Partea C.




4. Indicativ organ ATS Limba Deva Dispatch si/sau Deva Start


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva; avioane, planoare, parasutism, baloane, ulm

Q. Facilitati comunicatii ATS



Dispecerat zbor

Deva dispatch 119,70 Program aeroclub

Conducator zbor

Deva start 119,70 Pe timpul zborului scoala

R. Mijloace radio navigatie si aterizare






S. Reglementari trafic local

a. Serviciu de informare a zborului se asigura numai pentru zboruri VFR. T. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu

U. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu

V. Informatii suplimentare: Nu

W. Harti referitoare la aerodrom: In constructie



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL IASI A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N 47 09‟ 29‟‟ E27 38‟ 15‟‟

2. Directie si distanta fata de oras 8 Km E fata de Municipiul Iasi 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 62.780 m /23,7


40.45.00 E 2008


Aeroclubul Alexandru Matei IASI, strada Aviatiei Nr 2 TEL 0372761323 FAX 0232272784


B. Ore de operare

1. Administratie Luni- Vineri vara : 10,00-18,00 LT Luni-Vineri iarna : 08,00-16,00 LT




DA-prin dispecerat zbor



6. Servicii de informare meteorologica DA-prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare : Luni-Vineri Ore de operare :vara 1000-1800 LT Iarna 0800-1600 LT Programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General


9. Servicii handling N U

10

Servicii securitate DA-24 ORE 11

Degivrare NU

12

Observatii





Partea C.




NU


aeronave DA in limita spatiului disponibil

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,IAR-46 ,PZL-104,PLN

7. Observatii


1. Hotel IN IASI 2. Restaurant IN IASI 3. Transport TRAMVAI, TAXI 4. Facilitati medicale IN IASI

5. Banca si oficiu postal IN IASI

6. Oficiu turism IN IASI



2. Echipament salvare Stingatoare portabile cu CO-2,pichet de incendiu incendiu

. Incendiu,lazi cu nisip 3 Capacitati de mutare aeronava NU

4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Tractor U 45 cu lama,lopeti

2. Prioritati de curatire 1.Banda de zbor 2.Caile de acces,platforma 3.

3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma Iarba si beton 5700Kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 25m iarba 5700Kg





NU



Partea C.




Pista; margini marcate prin benzi de cauciu albe 6x0,5m la 50m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane alb portocaliu


4. Observatii






140-320

Linie electrica de inalta tensiune de 100KV

100M 15M 1000M 030

Linie electrica de inalta tensiune

98M 12M 900M 090

Cos fabrica 66M 45M 1200M 160

Cladiri 86M 50M 600M 180

Poligon MAPN 120 45M 600M 320

Liziera pomi

86M 70M


1. Birou meteo asociat Centru meteo Banesa


NU


Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere



Partea C.




Nu


Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Eliptic. Ortho. 1 2 3 4 5 6 7

320 318 322

925X150 5700KG iarba

47 09‟ 41 ‟‟N 27 38‟ 01‟‟E

63.28m

140 138 142

925X150 5700KG iarba

47 09‟ 18 ‟‟N 27 38‟ 29‟‟E

62.26m

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

320 75 x 150 NU 1000X300

140 75 x 150 NU 1000X300


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS,

320 800M 1025M 800M

140 800M 1025M 800M


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

NU

NU



Partea C.



N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY




Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje Nu




7 Observatii


1. Denumire si limite laterale Aeroclub Iasi Cerc cu raza de 5 km din punctul de referinta al aerodromului

2. Limite verticale 1700 m


4. Indicativ organ ATS Limba Iasi dispech/ Iasi start


6. Observatii

Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare , parasutism,zbor cu motor,ULM,balon cu aer cald motor



Partea C.






Dispecerat zbor

Iasi Sud dispech

128,300 Program aeroclub

Conducator zbor

Iasi Sud start

128,300 Pe timpul zborului scoala








a. Serviciu de informare a zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR. U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: In constructie



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL ORADEA A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N47 02‟ 00‟‟ E 21 54‟ 07‟‟

2. Directie si distanta fata de oras 5 Km S E oras Oradea 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 136 m /23 C


2 43‟E 1997/ 2,9 E


Aeroclubul Smaranda Braescu Oradea Calea Aradului, Km 5 ,CP 49 ,O.P. 7, COD 410680 TEL+40 37 2761324 FAX +40 25 9416658


B. Ore de operare

1. Administratie Luni – Vineri vara: 12:00- 20:00 LT Luni _-Vineri iarna: 0900:-17:00 LT







6. Servicii de informare meteorologica DA prin dispecerst zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare Luni-Vineri Ore de operare:vara 1200-2000 LT Iarna 0900-1700 LT La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10


Degivrare NU

12

Observatii


1. Tip combustibil / ulei NU



Partea C.



2. Facilitati cargo - handling NU 3. Facilitati alimentare carburant/

capacitati NUI



6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,PZL-104,ZLIN,IAR-46,MPLN,PLN

7. Observatii


1. Hotel In oras 2. Restaurant In oras 3. Transport Din oras autobuz,taxi 4. Facilitati medicale NU


6. Oficiu turism NU



2. Echipament salvare Stingatoare cu CO-2,praf,pichet PSI

3. Capacitati de mutare aeronava NU 4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Lopeti,cazmale,tarnacoape

2. Prioritati de curatire 1.Pista 2.

2.Calea de rulaj 3.Platforma

4.Restul suprafetei de manevra 3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma 460 m.p.beton astfaltat 5700 kg.

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 80 m ,iarba,5700 kg. iarba






Partea C.




NU


Pista; margini marcate prin benzi ingropate de beton albe 6x0,5m La 100m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane de cauciuc alb rosu


4. Observatii






180/360

Linie electrica Inalta tensiune

136 m 25 m 1500 m 330-30

Cos fum termocentrala

136 m 90 m 6000 m 075

Antena ILS 136 m 18 m 500 m 170

Turn apa 136 m 25 m 4000 m 180

Cladire TWR-LROD

136 m 24 m 950 m 200


1. Birou meteo asociat Meteo Baneasa,Aeroport Oradea


NU


Meteo Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu



Partea C.




Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 360 360 GEO

003 MAG 890X100 5700kg

iarba N 47 01‟ 43‟‟ E 21 54‟ 03‟‟

136

180 180 GEO 183 MAG

890X100 5700 kg iarba

N 47 02‟ 16‟‟ E 21 54‟ 11‟‟

136

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

360 mai

mica de 2 %%

100X100 50 x 100 940X150

180 mai

mica de 2% 150X100 150 x 100 1090X150


Denumire Pista


360 890 940 890

180 890 1090 890


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

NU

NU



Partea C.



N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY




Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire si limite laterale Cerc cu raza de 5 km. fata de ARP

2. Limite verticale 300


4. Indicativ organ ATS Limba Oradea dispech/Oradea start,romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi .Activitati de aviatie sportiva cu planoare ,zbor cu motor,,balon si parasutism parasutism



Partea C.






Dispecerat zbor

Oradea dispech 123,500MHZ Program aeroclub

Conducator zbor

Oradea start 123,500MHZ Pe timpul zborului scoala








a. Serviciu de informare a zborului se asigura numai pentru zboruri VFR executate in conditii VMC

b. Aeronavele care executa zboruri de deplasare dupa decolare trebuie sa contacteze TWR Oradea pentru coordonare

c. Pentru intrarea in CTR Oradea se contacteaza TWR Oradea care va face transferul catre Oradea dispech sau Oradea start pentru aterizare.




Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL PITESTI A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta 44. 49‟ 02‟‟ N 24 53 52‟‟ E

2. Directie si distanta fata de oras 6 KM S fata de oras Pitesti 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 308.15m


4.09.00/ 2008


Aeroclubul teritorial HENRI COANDA Pitesti, Comuna BRADU, Jud Arges Cod 117141 TEL./FAX +40248279081/ 0372761325

6. Tipuri trafic permise VFR zi 7. Observatii -

B. Ore de operare

1. Administratie Luni-Vineri 08.00-16.00 LT


3. Servicii sanitare NU IN CAZ DE NEVOIE SE APELEAZA LA 112




DA- prin dispecerat zbor

6. Servicii de informare meteorologica DA- prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni-Vineri Ore de operare : 08,00-16,00 LT Programul poate fi modificat cu aprobarea Directorului General



10 Servicii securitate NU 11 Degivrare NU

12 Observatii



Partea C.




1. Tip combustibil / ulei NU 2. Facilitati cargo - handling NU 3. Facilitati alimentare carburant/

capacitati NU



6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,ZLIN,PZL-104,IAR-46,PLN,ULM

7. Observatii Se pot efectua lucrari regulamentare de pana la 500 ore

500 ore


1. Hotel IN PITESTI 2. Restaurant IN PITESTI 3. Transport TAXI SAU MAXITAXI 4. Facilitati medicale IN PITESTI

5. Banca si oficiu postal IN PITESTI

6. Oficiu turism IN PITESTI


1. Categoria aeroportului 2. Echipament salvare Stingatoare cu CO2,si praf

Pichet PSI,lada cu nisip

3. Capacitati de mutare aeronava Un tractor 4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Freza mica pentru zapada

2. Prioritati de curatire 1.Platforma din fata hangarului 2.Pista 3.Cai de acces 4.Restul suprafetelor

3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma Iarba si beton 25x20 m 5700kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 25m iarba,5700 kg 5700 kg 5700 kg





Partea C.



5 Observatii



NU


Aerodromul este delimitat cu benzi de cauciuc albe de 3x1m din 50 in 50m Pe timpul activitatii de zbor se instaleaza T-ul si maneca de vant


4. Observatii Maneca de vant pe hangar






04/22

SAT GEAMANA 307M 5M 300M 230

BARACA METALICA

307M 8M 100M 240

TURN APA 307M 25M 500M 280

POMI CIMITIR 307M 5M 800M 005

COS FUM CET-SUD

307M 295 1200M 125




Ca serviciile de trafic aerian


Baneasa TAF 9 ore


Nu





Partea C.




La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7 04

043 046

600X50 5700kg iarba

44 49 08N 24 54 03 E

307.2 m

231.44

22 ARR 223 226

600X50 5700 kg iarba

44 48 57‟N 24 53 41‟‟E

307.2m

231,74

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

04 150/50 200/150 600X100

22 150/50 200/50 600x100


Denumire Pista


04 600 950 600 600

22 600 950 600 600


Denumire Pista


04 600 950 600 600

22 600 950 600 600



Partea C.



N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY




Nu


Nu


reactie Nu




rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire si limite laterale Aerodrom Geamana Cerc cu raza de 5 km din ARP.

2. Limite verticale 0-1000M


4. Indicativ organ ATS Limba Geamana dispech Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi Activitati de aviatie sportiva, planoare ,arasutism,zbor cu motor,ULM si balon cu aer cald



Partea C.






Dispecerat zbor

Geamana dispech

123,6 MHZ Program aeroclub

Conducator zbor

Geamana start

123,6 MHZ Pe timpul Zborului scoala








a. Serviciu de informare a zborului se asigura zborurilor VFR b Se interzice zborul peste zona COMBINATULUI PETROCHIMIC PITESTI




Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL SUCEAVA A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N 47°41'14" E 26°21'20"

2. Directie si distanta fata de oras 9 Km E fata de Mun. Suceava 3. Cota/Ondulatia geoidului /

temperatura de referinta 411 m /36m / 21.3°C


5 E (2009) 2,3 E (40.40.00)


Aeroclubul „Grigore Bastan‟ Suceava, aerodrom Salcea C.P.39 O.F.4 Suceava Telefon/Fax 0230.529913 Telefon 0372.761328 [email protected]


B. Ore de operare

1. Administratie Luni – Vineri vara 10.00 – 18.00 LT Luni- Vineri iarna 0700 _15.00 LT


3. Servicii sanitare Nu Prim ajutor si spital judetean in oras





6. Servicii de informare meteorologica Da – prin dispecerat zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare : Luni – vineri Ore de operare : vara 10.00-18.00 LT Iarna 0700 -1500 LT La cerere programul se poate modifica cu aprobarea Directorului General



10 Servicii securitate Nu

11 Degivrare Nu

12 Observatii



Partea C.




1. Tip combustibil / ulei Nu 2. Facilitati cargo - handling Nu 3. Facilitati alimentare carburant/

capacitati NU


aeronave Da in limita spatiului

6. Facilitati pentru reparatii structurale AN-2,PZL-104,PLN,MPLN

7. Observatii


1. Hotel In Mun. Suceava 2. Restaurant In Mun. Suceava 3. Transport In Mun. Suceava 4. Facilitati medicale In Mun. Suceava

5. Banca si oficiu postal In Mun. Suceava

6. Oficiu turism In Mun. Suceava



2. Echipament salvare Stingatoare cu CO-2,cu praf,lazi cu nisip,bazin cu apa

3. Capacitati de mutare aeronava Nu 4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Freza mica pentru zapada, lopeti, cazmale

2. Prioritati de curatire 1.Caile de acces 2.Platforma din fata hangarului 3. Observatii


1. Suprafata si structura platforma Iarba si beton 5700 Kg.

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 25 m,iarba 5700 kg


4. Punct verificare INS Nu 5 Observatii



Partea C.





Nu


Pista; margini marcate prin benzi de cauciuc albe 6x0,5m la 50m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane alb portocaliu


4. Observatii Maneca de vant instalata pe hangar






16 / 34

Linie electrica de inalta tensiune

418 m 4 m 1800 m 159°

Padure 418 m 9 m 2000 m 355°

Hangar aeroclub 418 m 14.6 m 400 m 029°


1. Birou meteo asociat Meteo Banesa




Baneasa TAF 9 ore


Nu



7. Harti si alte informatii necesare pentru informare sau consultare

La cerere


Nu


Dispecerat zbor




Partea C.




Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti c.

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

16 163.15 100 / 1300 5700 Kg. iarba

47.41.02 N 26.21.26 E

407. 91m

34 343.15 100 / 1300 5700 Kg. iarba

47.41.27 N 26.21.15 E

414. 79 m

Panta pistei/swy

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

16 8,61%

400 x 100 400 x 100 800 /100

34 -8,61%

400 x 100 400 x 100 800/100


Denumire Pista


16 800 1200 1200 800

34 800 1200 1200 800


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

NU

NU

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY




Partea C.





Nu


Nu


reactie Nu


1. Coordonate TLOF sau prag FATO NU


rezistenta, marcaje




7. Observatii


1. Denumire si limite laterale Aeroclub Suceava,CTR Suceava,cerc cu raza de 22 Cu centru la 47.41.14 N 26.21.20 E

2. Limite verticale GND-2000m


4. Indicativ organ ATS Limba Suceava dispech si /suceava start Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi activitati de aviatie sportiva:zbor cu motor, planoare,balon cu aer cald ,ULM, parasutism






Partea C.



Dispecerat zbor

Suceava dispech

123.600 Mhz Program aeroclub

Conducator zbor

Suceava start 123.600 Mhz Pe timpul zborului scoala








a. Serviciu de informare a zborului este furnizat numai pentru zboruri VFR in conditii VMC U. Proceduri de reducere a zgomotului: Nu V. Proceduri de zbor / procedura la vizibilitate redusa: Nu W. Informatii suplimentare: Nu X. Harti referitoare la aerodrom: In constructie



Partea C.





Partea C.



FISA TERENULUI DE ZBOR AEROCLUB TERITORIAL TARGU MURES A. Pozitionare aerodrom

1. Punct de referinta N46 32 01 E 24 31 43‟‟

2. Directie si distanta fata de oras 1KM W oras TG MURES


306.02 m


4,5 E / 30.52.09 2008


Aeroclubul ELIE CARAFOLI TG MURES Str. Libertatii NR 120 TEL /FAX +40265269394 Eliecarafoli-tgm @yahoo.com


7. Observatii

B. Ore de operare

1. Administratie Luni-Vineri ( vara ) 08:00-18:00 LT Luni-Vineri ( iarna ) 09.00 -16.00 LT




Da- prin dispecer operatiuni zbor


Da- prin dispecer operatiuni zbor

6. Servicii de informare meteorologica Da- prin dispecer operatiuni zbor

7. Servicii de trafic aerian Zile de operare: Luni-Vineri Ore de operare: vara: 08:00-18:00 LT Iarna:09:00-16:00 LT Programul de lucru se poate modifica cu aprobarea Directorului General



1 Servicii securitate Da-24 ore

Degivrare Nu

2 Observatii -





Partea C.



2. Facilitati cargo - handling Nu


Nu

4. Facilitati degivrare Nu


Da in limita spatiului

6. Facilitati pentru reparatii structurale PZL-104,AN-2,PLN,ULM

7. Observatii


1. Hotel In oras –Tg. Mures

2. Restaurant In oras –Tg. Mures

3. Transport Taxi din oras

4. Facilitati medicale In oras –Tg. Mures

5. Banca si oficiu postal In oras –Tg. Mures

6. Oficiu turism In oras –Tg. Mures



2. Echipament salvare 1.Pichet de incendiu 2.Stingatoare portabile cu CO2 3.Stingatoare portabile cu sol A+B 4.Butoaie cu apa,butoaie cu apa

3. Capacitati de mutare aeronava Un tractor

4. Observatii


1. Tipul echipamentului de curatire Un tractor cu lama

2. Prioritati de curatire 1.Pista (banda de zbor ) 23/05

2.Cale rulaj ( cale de acces )

3.Platforma si restul suprafetei de manevra

3. Observatii -

G. Platforme cai de rulaj si zone de venfican aeronave

1. Suprafata si structura platforma Iarba si beton 5700 Kg

2. Latime cale de rulaj,suprafata si structura 50m iarba 5700 Kg.





Partea C.



5 Observatii



Nu


Pista; margini marcate prin benzi de cauciuc albe 6mx 0,5 m la 50m una de alta Cale rulaj: lateral prin jaloane alb portocaliu


4. Observatii Maneca de vant la punctual de conducere a zborului; T-eu la 100 de metri fata de prag





Distanta (m)

Grade magnetice

05/23

Cartier locuinte Ady Endre

308 20 1000 040

Blocuri :str. Libertatii

305 30 800 070

ITA

305 15 600 080

Intrare aerodrom

304 10 250 130

Zona industriala

304 15 1000 140

Cartierul Mureseni

304 20 1500 200

Combinat Chimic

303 50 1500 210

Sere agricole

304 10 500 230

Comuna Nazna

308 18 1500 300



Partea C.



Com Sancrai

307 10 1500 360


1. Birou meteo asociat Centru Meteo Baneasa

2. Ore de serviciu .Functionare in afara orelor de serviciu

Nu


Baneasa TAF 9 ore


Nu




La cerere


Nu


Dispecerat zbor

10.



Denumire pista Nr.





Cota pistei (m)

Elipti

Ortho.

1 2 3 4 5 6 7

230 050

230 GEO 228 MAG 048 GEO 052 MAG

800 X 50 800 X 50

5700 kg Iarba 5700 kg iarba

N45 31 54 E24 31 28 N46.32.09 E24.31 58

306.20 306.61



Partea C.



Panta pistei/ SWY

Dimensiuni SWY

Dimensiuni CWY


8 9 10 11 12 13 14

230 050

150X40 180X40

NU NU

1200X400 1200x400


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS,

230 800 800 800

050 800 800 800


Denumire Pista

TORA TODA ASDA OBS.

230 -

050 -

N. Lumini



PAPI VASIS

Lum zona contact L

PISTA


Lum. sfarsit pista

SWY

1 2 3 4 5 6 7 8 9





Nu


Nu



Nu



Partea C.




1. Coordonate TLOF sau prag FATO N 46 32 01 E24 31 80

2. Cota TLOF / FATO (m/ft) 304


TLOF 24X24 FATO 375X24 Iarba, 5700Kg buna Patrat marcat cu benzi de cauciuc 6 X 0,5 prinse in pamant si indicator H

4. Directie adevarata si magnetica FATO 05/23

5. Distante declarate disponibile TLOF 20X20; FATO 25X25; CWYX60


7. Observatii Pozitie 100m S de pista 05/23 la travers Punct referinta aerodrom Indicator vant la 100 m lateral fata de banda de zbor.


1. Denumire si limite laterale Cerc cu raza de 5 Km din punctual de referinta al aerodromului

2. Limite verticale 0-200M QNH


4. Indicativ organ ATS Limba Tg Mures dispech si / sau Tg.Mures start Romana


6. Observatii Tot anul pe timp de zi. Activitati de aviatie sportiva, planoare,parasutism,zbor cu motor,ULM,balon cu aer cald




Dispecerat zbor

Tg. Mures dispech

123,5 MHZ Program aeroclub

-

Conducator zbor

Tg.Mures start

123, 5 MHZ Pe timpul zborului scoala

-







Partea C.






a. Serviciu de informare a zborului sunt furnizate numai pentru zboruri VFR.




Partea C.




Partea D Manual Operaţional

Programe 12.noiembrie 2010

AR-MOPL-02OP D - 0 .1 din 2

Partea D.

0. PROGRAME DE PREGĂTIRE ŞI CONTROL

Program de pregătire şi antrenament

Pregătirea teoretică şi practică a personalului navigant din Organizaţia de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei precum şi controlul se realizează prin programe prezentate în acest capitol şi detaliate în capitolul nr. 2 din prezenta parte a Manualului de Operaţiuni.

Fiecare membru al echipajului de conducere efectueaza o pregatire si controale periodice relevante pentru clasa de aeronava pe care opereaza.

Organizaţia de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei se va asigura ca fiecare membru al echipajului de conducere se supune:

a) unei verificari competentei pentru a demonstra pregatirea sa in desfasurarea procedurile normale, anormale si de urgenta; si

b) unei verificari a competentei ca parte a unui echipaj normal de zbor.

Organizaţia de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei se va asigura ca un pilot nu este desemnat sa opereze pe o aeronava, ca parte a echipajului minim certificat, ca pilot comandant sau elev pilot, in afara de cazul in care acesta a efectuat trei decolari si trei aterizari in ultimile 90 de zile ca pilot comandant. Programele de pregătire teoretică şi practică la sol şi în zbor de trecere pe o alta de aeronava din clasa Se realizează în cadrul AEROCLUBULUI ROMANIEI si in cooperare cu alţi operatori autorizaţi în acest sens, prin efectuarea pregătirii teoretice la AEROCLUBUL ROMANIEI sau la alti operatori în baza contractelor comerciale. Programul de pregătire periodică şi control periodic Se realizează în cadrul Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei sau după caz în cooperare cu alţi operatori in baza contractelor comerciale. Programe de pregătire teoretică, practică şi de control pentru reluarea activităţii de zbor Programul de pregătire teoretică, practică şi control pentru reluarea activităţii după întreruperi mai mari de 180 de zile, dar mai mici de 365 de zile se realizează în cadrul Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei numai dupa efectuarea cu rezultate corespunzatoare a unui curs teoretic de reimprospatare a cunostintelor privind exploatarea la sol si in zbor a aeronavei. Restul programelor de pregătire şi control după întreruperi mai mari de 365 de zile se realizeaza in cadrul Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei prin efectuarea unui program de pregătire teoretica si practica conform prezentului Manual.



Programe 12.noiembrie 2010


Partea D.

Pregătirea teoretică si practică pentru calificări superioare

Programele de pregătire teoretică şi practică la sol şi în zbor pentru calificari superioare si obtinerea autorizarilor speciale se realizează în cadrul Organizaţiei de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei conform MIPL.

Procedurile generale şi specifice fiecărei forme de pregătire sunt prezentate în Capitolul 2 Partea D a Manualului de Operaţiuni.

Programe de pregatire 0.noiembrie 2010


Partea D.



1. PROCEDURI GENERALE ŞI SPECIFICE PRIVIND PREGATIREA SI ANTRENAMENTUL PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT DIN ORGANIZAŢIA DE PREGĂTIRE PLANOR DIN AEROCLUBULUI ROMANIEI

Organizaţia de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei organizeaza cursuri teoretice si practice atat cu elevii-piloti cat si cu personalul propriu, pentru:

- obţinerea calificării de clasa pilot planor/motoplanor - obţinerea calificării superioare de pilot instructor planor/motoplanor - obţinerea calificării superioare de pilot încercător planor/motoplanor - obţinerea autorizării speciale de pilot recepţie şi control - obţinerea autorizării speciale de zbor acrobatic - obţinerea autorizării speciale de zbor noapte - obţinerea autorizării speciale de zbor în nori Procedurile si modul de organizare a cursurilor mentionate in paragraful 1.1. sunt cuprinse in Manualul de Instruire Planor.

Procedura de eliberare a unui program in vederea obtinerii calificarilor prevazute in paragraful 2.1. este urmatoarea: - solicitantul depune o cerere adresata Detasamentului Planor - cererea este analizata de Comisia de Metodica si Securitatea Zborului

- in urma aprobarii cererii se emite un program de catre Organizatia de Pregatire Planor - programul este pus in practica in aeroclubul teritorial, sub conducerea unui instructor desemnat de catre Seful Activitatilor de Pregatire, instructor care raspunde de desfasurarea in conditii de securitate si eficienta a respectivului program.

Organizaţia de Pregătire Planor din Aeroclubului Romaniei organizeaza seminarii pentru improspatarea a cunostintelor, in conditiile prevazute de legislatia specifica in vigoare (RACR-LPAN 2).

Structura programului este cea prezentata in Anexa D2 din Partea D a prezentului Manual.



Anexa D1 0.noiembrie 2010

AR-MOPL-02OP D - D1 .1 din 1

Partea D.

EXERCIŢIUL NR. 18 ZBORURI PE ALT TIP DE PLANOARE

Acest exerciţiu se execută în S.C. în zonă în vederea deprinderii pilotului planorist cu tehnica pilotajului pe noul tip de planor.

Trecerea pe un nou tip de planor se va permite numai piloţilor care în cadrul pregătirilor teoretice au dovedit că şi-au însuşit perfect notiţa tehnică, caracteristicile şi particularităţile de zbor ale noului tip de planor.

De asemenea, pilotul planorist trebuie să execute obligatoriu la sol şcoala carlingii pe noul tip de planor, şi în mod special acomodarea cu noua poziţie de zbor.

Se recomandă ca aceste zboruri de trecere pe alte tipuri de planoare, să se execute pe timp liniştit. Zborurile se execută în condiţii meteorologie normale.

Pot efectua trecerea pe tip nou de planor piloţii planorişti care au efectuat un

număr minim de 30 ore de zbor în S.C. pe tipul de planor pe care au fost instruiţi. Nr. de zboruri: 2 Înălţimea de zbor: 600 m Durata unui zbor: 15’ – 30’


AR-MOPL-02OP D – D2. 1 din 12

Partea D.



PROGRAM de pregatire periodica, teoretica si practica la sol pentru personalul operational Programul este valabil pentru pregatirea periodica anuala a personalului navigant in vederea mentinerii nivelului de cunostinte teoretice si a pregatirii examenlor de revalidare a licentelor si calificarilor aeronautice. Durata maxima de efectuare a programului este de 10 zile. Durata maxima zilnica a instruirii in sala de pregatire este de 8 ore. Max. 4 ore de instruire la aceeasi disciplina. REPARTIZAREA ORELOR DE CURS PE MATERII

Nr. Crt.

MATERIA NUMAR DE ORE ALOCAT

1 REGLEMENTARI AERONAUTICE 3

2 PREDAREA SI INVATAREA 2

3 TEHNICI DE INSTRUIRE 3

4 ROLUL INSTRUCTORULUI 2

5 REGLEMENTARI NATIONALE 3

6 FACTORUL UMAN 2

7 SIGURANTA ZBORULUI, PREVENIREA INCIDENTELOR SI ACCIDENTELOR 3

8 AIRMANSHIP 4

9 PROCEDURI OPERATIONALE / TEHNICA ZBORULUI 3

10 NAVIGATIE/ – MIJLOACE APLICABILE IN ZBORUL VFR 2

11 ELEMENTE DE METEOROLOGIE SI APLICABILITATEA ACESTORA IN ZBOR 3

TEMATICA SEMINARULUI DE PREGATIRE CICLICA A INSTRUCTORILOR DE

PLANOR A. REGLEMENTARI AERONAUTICE Legislatie aeronautica 1. Conventia privind Aviatia Civila Internationala 2. Organizatia Aviatiei Civile Internationale 3. Articolele Conventiei 1 Suveranitatea 2 Teritoriul 5 Zborul deasupra teritoriului Statelor Contractante 10 Aterizarea pe aeroporturi vamale 11 Utilizarea reglementarilor aeronautice 12 Regulile aerului 13 Reglementari de intrare si aprobare ale Statelor Contractante 16 Cautarea aeronavelor 22 Facilitati si formalitati 23 Proceduri de vama si imigrare 24 Taxe vamale 29 Documente ce vor fi transportate la bordul aeronavei 30 Utilizarea echipamentului radio al aeronavei 31 Certificatul de aeronavigabilitate 32 Licentierea personalului 33 Recunoasterea licentelor si certificatelor 34 Jurnalul de bord 35 Restrictii pentru cargo



Partea D.



36 Restrictii privind utilizarea echipamentului fotografic 37 Adoptarea Standardelor si procedurilor internationale 39 Validarea licentelor si certificatelor 40 Valabilitatea licentelor si certificatelor 4. Anexele Conventiei (Anexele ICAO) 4.1. Anexa 1 – Licentierea Personalului Navigant - definitii si reguli generale privind licentierea - licente si calificari pentru piloti - specificari pentru licentierea personalului - prevederi medicale pentru licentiere 4.2. Anexa 7 - Nationalitatea aeronavelor si semnele de inmatriculare - definitii - semnele de inmatriculare ale aeronavelor - certificatul de inmatriculare - placuta de identificare 4.3. Anexa 8 - Aeronavigabilitatea aeronavelor - definitii - certificatul de aeronavigabilitate - continuitatea aeronavigabilitatii - valabilitatea certificatelor de aeronavigabilitate - aparate de bord si echipamente - limitari ale aeronavei si informatii Regulile aerului 4.3. Anexa 2 - Regulile aerului - definitii - utilizare - reguli generale - reguli de zbor la vedere - semnale - interceptarea aeronavelor civile (anexa 2) Reglementari de trafic aerian si servicii de trafic aerian 4.4. Anexa 11 - Reglementari de trafic aerian si servicii de trafic aerian - definitii (vezi definitia generala) - obiectivele Serviciilor de Trafic Aerian (ATS) - clasificarea Serviciilor de Trafic Aerian - regiunile de informare a zborului, regiuni de control si zonele de control - servicii de informare a zborurilor - servicii de alarmare - conditii de zbor la vedere

- conditii de zbor instrumental 5. Doc. ICAO 4444 - Regulile aerului si Servicii de trafic aerian 5.1. Prevederi generale - definitii - practici de operare ale serviciilor de trafic aerian - aprobarea planului de zbor si informarea - controlul fluxului de trafic aerian - proceduri de calaj altimetric - informarea categoriei de turbulenta de siaj - rapoarte (AIREP) 5.2. Serviciul de Control Regional - separarea traficului dirijat in diferite clase de spatiu aerian - responsabilitatea pilotului de a mentine separarea in VMC - proceduri de urgenta si la intreruperea comunicatiilor folosite de pilot - interceptarea aeronavelor civile 5.3. Serviciul de Control de Apropiere



Partea D.



- proceduri in VMC pentru aeronavele care pleaca sau sosesc 5.4. Serviciul de Control de Aerodrom - functiile turnurilor de control de aerodrom - operatiuni VFR - proceduri de trafic si tur de pista - informarea aeronavelor - dirijarea traficului de aerodrom 5.5. Serviciul de Informare al Zborului si Serviciului de Alarmare - serviciul consultativ al traficului aerian - obiective si principii de baza 6. RACR-LPAN2 si PIAC-LPAN2 6.1. Capitolul 1 Definitii si abrevieri 6.2. Capitolul 2 Licentierea pilotilor de planoare - Generalitati - Obtinerea, revalidarea si reinnoirea licentei de pilot de planor - Obtinerea, revalidarea si reinnoirea calificarii de instructor pentru pilotii de planor - Obtinerea, revalidarea si reinnoirea calificarii de incercator pentru pilotii de planor

- Autorizarea şi reautorizarea examinatorilor care efectuează examinările practice, la sol şi în zbor, în vederea obţinerii licenţei de pilot de planor

- Validarea licenţelor de pilot de planor emise de alte autorităţi naţionale Competente - Organizarea activităţii de pregătire B. PREDAREA SI INVATAREA

1. Procesul de invatare - motivatia - perceptia si intelegerea - memoria si aplicatiile ei - deprinderi si transfer - obstacole in calea invatarii - stimulentele invatarii - metode de invatare - rate de invatare

2. Metode de predare - elementele predarii efective - planificarea activitatii de instruire - metode de predare - predarea de la cunoscator la necunoscator - utilizarea planurilor de lectie

3. Conceptele antrenarii - evaluarea unui curs structurat (aprobat) de antrenament - importanta unei programe analitice structurate - integrarea cunostintelor teoretice si instruirea in zbor

C. TEHNICI DE INSTRUIRE

1.Cunostinte teoretice – tehnici de instruire la clasa - utilizarea mijloacelor de antrenament - lectura in grup - rezumate individuale - participarea elevilor, discutii interactive

2. Zborul – tehnici de instruire in zbor - scoala cabinei - tehnici de instruire aplicate - analiza pe timpul zborului si dupa zbor – luarea deciziilor



Partea D.



D. ROLUL INSTRUCTORULUI 1. Evaluarea performantelor elevilor

- rolul testelor de evaluare a progreselor - reamintirea cunostintelor - intelegerea cunostintelor - demonstrarea intelegerii practice a cunostintelor - necesitatea evaluarii gradului de progres

2. Analiza greselilor elevilor - stabilirea motivului erorii - considerarea erorilor principale si ulterior a celor secundare - evitarea criticii excesive - necesitatea comunicarii concise

3. Derularea programului de antrenament - planificarea exercitiilor - pregatirea - explicatia si demonstratia - participarea elevilor si practica - evaluarea

E. REGLEMENTARI NATIONALE

1. Codul aerian al Romaniei Prevederi generale

- domeniul de aplicare - termeni şi definiţii

1.2 Administrarea aviatiei civile in Romania 1.3 Spatiul aerian national

- generalitati - traficul aerian - aterizarea si decolarea aeronavelor civile - raporturi juridice la bordul aeronavei civile

1.4 Nationalitatea si drepturile asupra aeronavelor civile - nationalitatea si inmatricularea aeronavelor civile - drepturile asupra aeronavelor civile

1.5 Aerodromurile civile 1.6 Personalul aeronautic civil

- prevederi generale - comandantul si echipajul aeronavei civil

1.7 Operatiuni aeriene civile - generalitati - operatiuni de transport aerian public - operatiuni de lucru aerian si aviatie generala

1.8 Protectia mediului 1.9 Siguranta zborului

- generalitati - autorizarea agentilor aeronautici civili - personalul aeronautic civil - certificatele privind aeronavele civile - aerodromuri

1.10 Securitatea aeronautica 1.11 Facilitati aeronautice 1.12 Cautarea si salvarea aeronavelor civile 1.13 Anchetarea incidentelor si a accidentelor de aviatie civila 1.14 Sanctiuni 1.15 Dispozitii finale si tranzitorii



Partea D.



2. RACR – Regulile Aerului - definitii - domeniul de aplicare - aplicarea teritoriala a regulilor aerului - conformarea cu regulile aerului - responsabilitatea conformarii cu regulile aerului - responsabilitatea pilotului comandant - pregatirea zborului - autoritatea pilotului comandant - folosirea substantelor psiho-active - reguli generale - protectia persoanelor si a bunurilor - evitarea coliziunilor - semne si semnale - timp - serviciul de control al traficului aerian - operarea in conditii meteo deosebite si evitarea fenomenelor meteorologice periculoase pentru zbor - interceptarea - minimele VMC de vizibilitate si distanta fata de nori - reguli de zbor la vedere

3. Instructiunile de Zbor ale Aviatiei Sportive 3.1 Notiuni de baza

- generalitati - aeronave de sport - terenuri pentru decolarea si aterizarea aeronavelor de sport - organizarea spatiului aerian rezervat aviatiei sportive - clasificarea zborurilor

3.2 Personalul aeronautic civil navigant din aviatia sportiva - generalitati - obligatiile si raspunderile generale ale personalului aeronautic civil din aviatia sportiva precum si ale pilotilor - obligatiile si raspunderile generale ale personalului aeronautic civil din aerocluburi - oprirea de la zbor a personalului aeronautic civil navigant din aviatia sportiva

3.3 Asigurarea securitatii zborului - conditiile meteorologice - inaltimile minime de siguranta - esalonarea minima la decolare si aterizare - distantele de siguranta intre aeronavele in zbor - ocolirea in zbor a aerodromurilor (aeroporturilor) - prioritatea la decolare si aterizare - organizarea zborurilor - pregatirea echipajului de zbor - organizarea si instalarea startului - dirijarea si controlul zborurilor - asigurarea meteorologica a zborurilor - activitatea echipajului dupa aterizare - analiza zborurilor

3.4 Activitatea de planorism - rularea planorului - decolarea (lansarea) planorului prin remorcaj de automosor - decolarea planorului prin remorcaj de avion - luarea inaltimii dupa decolare prin remorcaj de automosor - luarea inaltimii dupa decolare prin remorcaj de avion



Partea D.



- zborul in tur de pista - zborul in zona de lucru - zborul pe itinerar - zborul de apropiere pentru aterizare - aterizarea - organizarea startului pentru activitatea de planorism

4. Manualul Operational al Aeroclubului Romaniei - prevederi generale - probleme privind operarea planoarelor - instructiuni si informatii de ruta si aerodrom - pregatirea si antrenamentul personalului aeronautic civil navigant 5. Cursul de Pregatire in Zbor- Planor – Motoplanor al Aeroclubului Romaniei 6. Publicaţia de informare aeronautică (A.I.P. – Aeronautical Information Publication)

- generalităţi (GEN). - informări de zbor EN - ROUTE (ENR). - aerodromuri (AD).

F. FACTORUL UMAN 1. Notiuni de baza de fiziologie Concepte

- compozitia atmosferei - legile gazelor - sistemul respirator si circulatia sangelui

Efectele presiunii partiale - efectele cresterii altitudinii - transferul de gaze - hipoxia (simptome si prevenire) - presurizarea cabinei - decompresia rapida (durata de mentinere a cunostintei si utilizarea mastii de oxigen si coborarea rapida) - hiperventilatie (simptome si evitare) - efectele acceleratiei

Vederea - fiziologia vederii - limitele sistemului vizual - defectele vederii - iIiuzii optice - dezorientare spatiala - eviatrea dezorientarii

Auzul - fiziologia auzului - senzitivitatea urechii externe - efectele schimbarii altitudinii - zgomotul si pierderea auzului (protectia la zgomot) - dezorientarea spatiala (conflictul intre auz si vaz, prevenirea dezorientarii)

Efecte de miscare - cauze - simptome - prevenire

Zborul si sanatatea - cerinte medicale - efecte ale alimentatiei si tratamentelor (raceli, incarcarea stomacului, droguri, medicamente si efecte secundare, alcoolul, oboseala)



Partea D.



- aptitudinea proprie - zborul la inaltime – precautii inaintea zborului

Riscul la toxine - bunuri periculoase - monoxidul de carbon provenit de la incalzitoare

2. Notiuni de psihologie Procesul de informare

- concepte ale senzatiilor - perceptia cognitiva (experienta, anticiparea, obisnuinte)

Sistemul central de decizie - capacitate mentala, limitari - surse de informare (stimuli si atentie, comunicare verbala) - memoria si limitele sale - cauzele interpretarii gresite

Stresul - cauze si efecte - provocarea stresului - efecte asupra performantelor - identificarea si reducerea stresului

Judecata si luarea deciziilor - concepte privind judecata pilotului - atitudini psihologice (aspecte comportamentale) - estimarea riscului (dezvoltarea constientizarii situationale)

G. SIGURANTA ZBORULUI, PREVENIREA INCIDENTELOR SI ACCIDENTELOR

1. Aeronava - reglarea/potrivirea scaunelor si masuri de securitate - centuri de siguranta

2. Operational - acvaplanarea - vantul de forfecare, decolarea, apropierea si aterizarea - evacuarea (aterizarea fortata, aterizarea cu trenul escamotat, amerizarea)

3. Masuri de prevenire a accidentelor – conform Anexei 13 ICAO H. AIRMANSHIP Supravegherea situatiei aeriene Cunostinte teoretice privind aeronava, mediul de operare, planificarea zborului cat si performante si limite ale factorului uman

1. CUNOASTEREA GENERALA A AERONAVEI 1.1. Celula - structura celulei - sarcini de celula 1.2 Aparate de bord - sistemul Pilot/static

- vitezometrul - altimetrul - variometrul (vertical speed indicator - VSI):

- giroscoape - indicator de viraj

- indicator de altitudine - indicator de cap - compasul magnetic

1.5. Aeronavigabilitate - certificate necesare - conformarea cu cerinte specifice



Partea D.



- controale periodice ale intretinerii tehnice - conformarea cu manualul de zbor (sau echivalent) instructiuni, limitari, placute - suplimente la manualul de zbor

2. PRINCIPIILE ZBORULUI / AERODINAMICA ZBORULUI 2.1. Atmosfera - structura si compozitia - atmosfera standard ICAO - presiunea atmosferica 2.2. Curgerea subsonica in jurul unui corp - rezistenta aerului si densitatea aerului - stratul laminar - fortele de frecare - curgerea laminara si turbulenta - principiul lui Bernoulli - efectul Venturi 2.3. Curgerea bidimensionala in jurul unui profil - curgerea in jurul placii plane - curgerea in jurul unei placi curbate (profil) - descrierea sectiunii transversale prin profil - portanta si rezistenta la inaintare - coeficientii de portanta si rezistenta la inaintare si relatiile intre acestea si unghiul de atac 2.4. Curgerea tridimensionala in jurul unui profil - tipuri de profile si forma in plan a aripii - rezistenta indusa - unghi, rezistenta vortex, efectul solului - aspecte tehnice - rezistenta parazita

- forme, rezistenta datorata frecarii cu diferitele suprafete si rezistenta datorata interferentelor

- raportul portanta / rezistenta la inaintare (finetea aerodinamica) 2.5. Distributia celor patru forte - momente si echilibrarea lor - portanta si greutate - tractiune si rezistenta - metode de echilibrare 2.6. Suprafete de comanda - cele 3 axe: - tangaj - ruliul - giratia - efectele profundorului, eleroanelor si directiei - controlul tangajului, ruliului si giratiei

- distribuirea de mase (incarcarea aeronavei) si echlibrarea aerodinamica a suprafetelor de comanda

2.7. Compensarea suprafetelor de comanda - calculul initial al trimerarii, calculul echilibrarii - destinatie si functiuni - metode de actionare a suprafetelor de comanda 2.8 Flapsurile si voletii de bord de atac - tipuri - rol si functii - utilizari operationale 2.9. Angajarea - unghiul de incidenta critic



Partea D.



- desprinderea fileurilor de aer - scaderea portantei, cresterea rezistentei la inaintare - deplasarea centrului de presiune - simptomele amplificarii fenomenului - caracteristicile planorului in angajare - factorii care afecteaza viteza de angajare si comportarea planorului in angajare - angajarea in zborul orizontal, urcare, coborare si viraj - avertizarea intrarii in angajare - iesirea din angajare 2.10. Evitarea vriei - desprinderea fileurilor de aer de pe aripa - accentuarea rotirii - recunoasterea fenomenului in stadiul incipient - iesirea din vrie 2.11. Stabilitatea - definitiile stabilitatii statice si dinamice - stabilitatea longitudinala - influenta pozitiei centrului de greutate asupra controlului stabilitatii longitudinale - stabilitatea laterala si pe directie - relatii de legatura, stabilitatea laterala si pe directie 2.12. Evolutii si factorul de sarcina - considerente structurale - diagrama de manevra si rafala - limitele factorului de sarcina, cu si fara flaps - modificarea factorului de sarcina in viraje si manevre in profunzime - limitari ale vitezelor de manevra - precautii in timpul zborului 2.13. Factori de stres la sol - sarcini laterale pe trenul de aterizare - aterizarea

3. PERFORMANTE DE ZBOR SI PLANIFICAREA ZBORULUI 3.1. Incarcare si centraj - limite ale masei maxime - limitele fata si spate ale centrului de greutate, operatiuni normale si utilitare - calcurarea masei si centrul de greutate - fisa de centraj 3.2. Performante 3.2.1. Decolarea - decolarea si urcarea initiala 3.2.2. Aterizarea - efectele mesei, vantului si ale vitezei de apropiere - utilizarea flapsurilor - efectul suprafetei solului, orografiei si al pantei de coborare 3.2.3. Zborul

- planificarea zborului înainte de zbor şi pe rută în condiţii de operare VFR;

- proceduri de trafic aerian relevante

- proceduri de calare a altimetrului

- operaţiuni în zone cu trafic intens

4. PERFORMANTE SI LIMITE ALE FACTORULUI UMAN

4.1. Prelucrarea umana a informatiilor 4.2. Atentia si starea de vigilenta - selectivitatea atentiei



Partea D.



- distributivitatea atentiei 4.3. Luarea deciziei - concepte de luare a deciziei - structura (faze) - limite - evaluarea riscului - efectuarea deciziei 4.4 Formarea pilotului competent

I. PROCEDURI OPERATIONALE / TEHNICA ZBORULUI 1. Anexa 6 ICAO, Partea I - Operarea aeronavelor - cuvant inainte - definitii - declaratia generala - pregatirea zborului si proceduri pe timpul zborului - performante si limitari operationale - instrumente si echipamente - echipamente de comunicatie si navigatie - intretinere - echipaj de zbor 2. Anexa 12 ICAO - Cautarea si salvarea - definitii

- faze de alarmare - proceduri pentru pilotul comandant (paragrafele 5.8 si 5.9) - semnale de cautare si salvare (paragraful 5.9 si apendixul A) 3. Anexa 13 ICAO – Investigarea accidentelor de aviatie - definitii - proceduri nationale (de stat) 4. Contraventii la reglementarile aeronautice - incalcari - sanctiuni J. NAVIGATIE – MIJLOACE APLICABILE IN ZBORUL VFR

1. Cartografie - harti aeronautice (topografice) - proiectiile si proprietatile lor - conformitatea - echivalenta - scara - cercul mare si linii ortodromice

2. Proiectia conforma ortomorfica - proprietati principale - constructia - convergenta meridianelor - reprezentarea meridianelor, paralelelor, cercului mare si liniilor ortodromice - scara, paralelele standard - descrierea inaltimilor

3. Harti utilizate in navigatie - marcarea pozitiilor - latitudinea si longitudinea - orientare si distanta - utilizarea raportorului de navigatie - masurarea drumului si distantelor

4. Informatii privitoare la harti - topografie



Partea D.



- relief - caracteristici - simboluri folosite in aviatie - informatii aeronautice - conversia unitatilor de masura

5. Principiile navigatiei - IAS, CAS (RAS) si TAS - drum adevarat si magnetic - viteza vantului, capul si viteza la sol - triunghiul vitezelor - calcularea capului si vitezei la sol - deriva, unghiul de deriva - estime de timp – ETA - navigatia observata, pozitii mijloace

6. Utilizarea calculatorului de navigatie - utilizarea riglei de navigatie pentru: - determinarea TAS, timpului si distantei - conversia unitatilor de masura - calculul combustibilului necesar - determinarea presiunii, densitatii si altitudinii adevarate - calcularea timpului de zbor pe ruta si ETA - determinarea triunghiului vitezelor - utilizarea TAS si a vitezei vantului pentru determinarea drumului real - determinarea capului si a vitezei la sol - deriva si corectia derivei

7. Timp - relatia intre timpul universal coordonat (standard) (UTC)si ora locala - definitia orei rasaritului si apusului soarelui

8. Planificarea zborului - alegerea hartilor - estimarea situatiei meteo - considerente privind spatiul aerian controlat, restrictii, zone periculoase - folosirea AIP-urilor si a NOTAM-urilor - proceduri de contactare a ATC in spatiul aerian controlat - inaltimea de siguranta in zborul pe ruta - aerodromuri de rezerva - calcularea masei si a centrajului aeronavei - calcularea masei si a performantelor aeronavei

9. Navigatia observata

- cap compas, lista abaterilor de la capul compas - proceduri de plecare, completarea fisei de navigatie, calarea altimetrelor si stabilirea IAS - mentinerea capului si altitudinii - folosirea observatiilor vizuale - folosirea pozitiei si a punctelor de verificare - corectarea capului, controlul drumului si proceduri ATC - proceduri de sosire, legatura ATC - completarea carnetului de zbor si a fisei de navigatie a aeronavei

10. Sistem global de pozitie GPS - utilizare - principii - prezentare si explicare a modului de functionare - zone de lucru - precizie si erori - factori ce afecteaza raza de actiune – precizia



Partea D.



11. Norme naţionale prevăzute de RACR–RA, editia 02–2006, privind utilizarea transponderelor.

K. ELEMENTE DE METEOROLOGIE SI APLICABILITATEA ACESTORA IN ZBOR

1. Altimetrie - aspecte operationale privind calarea altimetrului - presiunea in altitudine, altitudinea densimetrica - inaltime, altitudine, nivel de zbor - calari standard, QNH, QFE - altitudinea de trenzitie, strat si nivel

2. Climatologie - circulatie generala sezonala in troposfera deasupra Europei - vremea si vanturi sezonale locale

3. Zborul in conditii meteorologice periculoase - turbulenta - riscurile in zonele montane - givrajul - fenomenele care reduc vizibilitatea - orajele

4. Organizarea meteorologica - centre meteorologice de aerodrom - statii meteorologice aeronautice - serviciul de prognoze - servicii meteorologice la aerodromuri - disponibilitatea prognozelor periodice de vreme

5. Analiza de vreme si prognoza - harti de vreme, simboluri, semne - harti de vreme semnificativa - harti de prognoza pentru aviatia generala

6. Informarea meteorologica pentru planificarea zborului - rapoarte si prognoze pentru aeroporturi de decolare, pe ruta, de destinatie si de rezerva - interpretarea informatiei codificare METAR, TAF - disponibilitatea rapoartelor de la sol pentru vantul de suprafata, foarfecarea vantului, vizibilitate

7. Emisiuni radio meteorologice pentru aviatie - VOLMET, ATIS, SIGMET


Partea E Manual Operaţional

Anexe 0.noiembrie 2010

AR-MOPL-02OP E – 0.1 din 1

Partea E.

ANEXE



Anexa 1 0.noiembrie 2010


Partea E.

STRUCTURA ORGANIZATORICA A ORGANIZAŢIEI DE PREGĂTIRE PLANOR

DIN AEROCLUBULUI ROMANIEI





Partea E.





Partea E.





Partea E.





Partea E.





Partea E.





Partea E.

AEROCLUBUL ROMANIEI AEROCLUBUL TERITORIAL





Partea E.

CHECK LIST PENTRU CONDUCATORUL DE ZBOR IN VEDEREA

DECLANSARII ACTIVITATII ZILNICE DE ZBOR DATA_______________

Nr. Crt.

OPERATIUNE VERIFICAT

[Da/Nu] SEMNATURA

01 Verifica daca s-a executat pregatire pentru zbor si a fost consemnata in caietul de pregatire

02 Verifica situatia meteo dupa propria observatie

03

Verifica daca planificarea pentru zbor este completata

04 Verifica daca mapa conducatorului de zbor contine toate documentele necesare declansarii activitatii de zbor

05 Verifica daca s-a obtinut aprobare de zbor de catre organul de trafic

06 Verifica buna functionare a mijloacelor radio necesare conducerii zborului si de coordonare cu organul de trafic.

07 Verifica starea pistei si obstacularea ei (animale, mijloace auto si persoane fizice).

08 Verifica corectitudinea instalarii startului in functie de directia si intensitatea vantului si de activitatea ce urmeaza a se desfasura.

09 Verifica daca la bordul aeronavelor ce urmeaza sa zboare sunt toate documentele necesare executarii zborurilor respective.

COMANDANT AEROCLUB





Partea E.





Partea E.

AEROCLUBUL ROMANIEI AEROCLUBUL ……………………….. APROBARE DE ZBOR NR. ……………………….. (la zbor de deplasare)

ORDIN DE MISIUNE

Data …………………….. (ziua, luna, anul) PILOT (instructor): …………………………………………………………………………… Membrii echipajului (elevi): ……………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………….. PASAGERI: …………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………..

DATE ASUPRA ZBORULUI Misiunea (nr. ex. din C.P.Z.,

traiectul de zbor) Functia la bord Tipul aeronavei

Inmatricularea YR -

Activitatea efectuata

ore st / at

Comandantul aeroclubului Pilot: L.S. ………………………. …………………… Semnatura Semnatura





Partea E.




AR-MOPL-02OP E - 9 .1 din 1

Partea E.

LIMITARI PRIVIND TIMPUL DE MUNCA SI CERINTE DE ODIHNA PENTRU PERSONALUL AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT

NUME, PRENUME________________________________________________________ A.T._________________________________

Data

sep

tem

bri

e

2009

Pro

gr.

od

ihn

a /

alim

en

tati

e

DA

/NU

Inc

ep

ere

p

rog

ram

(o

ra

loc

ala

)

Te

rmin

are

pro

gra

m (

ora

lo

cala

)

Inc

ep

ere

acti

vit

ate

zb

or/

salt

(o

ra

loc

ala

)

Te

rmin

are

acti

vit

ate

zb

or/

salt

(o

ra

loc

ala

)

To

tal

acti

vit

at

e

zb

or/

sal

t A

cti

vit

at

e a

lt

op

era

tor

Sem

na

t

ura

ore start salt

program

ore start salt

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

Semnatura,



Partea E.



FIS

A D

E N

AV

IGA

TIE

RU

TA

Me

teo

Contr

olo

r tr

afic …

……

……

……

……

……

..

Ora

de

so

sir

e

Reali

zat

Rep

lan

ific

ari

Pla

nif

icat

Reau

tori

zari

Lo

cu

l d

e

so

sir

e

Aero

dro

m

Rezerv

a

Ora

de

ple

care

Co

ns

um

(I)

Co

mb

us

tib

il

Lo

cu

l d

e

ple

care

Alt

itu

din

i (m

)

pla

nif

icate

Fu

nc

tia

la b

ord

min

ime

Ech

ipaj

Tim

p (

min

)

tota

l

tro

ns

on

Vit

eza

(Km

/h)

Com

andant

aero

nava …

……

……

……

…

AT

DM

°

Data

Dis

tan

ta

(Km

)

AE

RO

NA

VA

Inm

atr

icu

lare

WP

Y

Tip

ul

Tip

zb

or





Partea E.

AIR S AFETY REPORT Complete all sections where information is relevant. For multi-choice boxes, indicate which entry is appropiate.

Date received by I.S.Av.C. / RCAA I.S.Av.C. / RCAA Air Safety Report No.

REPORT TYPE :

Mandatory If you check voluntary report, the informations conteins in the “Reporter identifications” fields are not mandatory. Please entry these filds olnly if you desire to receive a personal reply or permit us to contact you for more informations! The information on this form will only used for the porpouse for which you have provided it. We will not use this infirmations for any other purpose, and will not disclosure it without your consent.

Voluntary

ACCIDENT INCIDENT HAZARD

AircraftType and Series Registration Operator Owner Date of Occurence

FLIGHT AND WEATHER DETAILS

Flight No.: DAY

NIGHT

TWILIGHT

VMC

IMC

Wind Runway used Precipitation

Icing Turbulence

From: IAS Kts

State DRY

AMP

WET

FLOODED

ICE

SNOW

SLUSH

RAIN SNOW SLEET HAIL

LIGHT MOD HEAVY

LIGHT MOD HEAVY

LIGHT MOD SEVERE EXTREME

To: Time GMT

Ht / Alt / FL

Geog. Position

Visibility OAT ________ °C

Cloud Type

Height / ft

Amount / 8 ths

FLIGHT PHASE NATURE OF FLIGHT

PARKED DESCENT SCHED PAX BUSINESS

TOWING HOLDING NON-SCHED PAX CLUB / GROUP

TAXYING APPROACH SCHED FREIGHT PRIVATE

TAKE-OFF LANDING NON- SCHED FREIGHT POSITIONING

INIT CLIMB CIRCUIT SURVEY FERRY

CLIMB AEROBATICS PLEASURE TEST

CRUISE HOVER AGRICULTURAL TRAINING

TYPE OF EVENT (TICK ALL THAT APPLY)

Aircraft Flight Operational (except B,C,D,E,F) Complete this report on section A

Technical Malfunction / Failure Complete this report on section B

Airmiss / ATC Incident Complete this report on section B

TCAS RA Complete this report on section C

Wake Turbulance / Wind Shear Complete this report on section D

Bird Strike Complete this report on section E

Dangerous Goods Complete this report on section F

AIR SAFETY REPORT 1/1





Partea E.

INTENTIONALLY LEFT BLANK





Partea E.

Section A: Aircraft Flight Operational

DESCRIPTION OF OCCURRENCE:

ORGANISATION :

NAME :

POSITION : SIGNATURE : DATE :

IF REPORT IS VOLUNTARY (I.E., NOT SUBJECT TO MANDATORY REQUIREMENTS) CAN THE INFORMATION BE PUBLISHED IN THE INTEREST OF SAFETY ?

YES

ADDRESS AND/OR TEL. NUMBER, IF REPORTER WISHES TO BE CONTACTED PRIVATELY

NOTE 1: if additional information, as below, is available please provide. NOTE 2: if the occurrence is related to a design or manufacturing deficiency, the manufacturer should be also be advised promptly. NOTE 3: where applicable, a report of this incident should be forwarded directly to other agencies involved, e.g. Aerodrome Authority, ATC Agency.

NO

REPORTING ORGANISATION – REPORT :

Reported Investigation Organization Address and Tel. No.:

NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section A page 3/14





Partea E.






Partea E.

Section B: Technical Malfunction / Failure

DESCRIPTION OF OCCURRENCE :

ENGINEERING DETAILS

Aircraft Constructor‟s No. Engine Type & Series Ground Phase

MAINTENANCE UNATTENDED

GROUND HANDLING TAXING

Component Part Location of aircraft Manual Reference Overhaul / Repair Agency Maintenance Program Reability Program Cat „A‟ Intem O.C. C.M. H.T.

Component Part YES

NO

Manufacturer Part No. Serial No. HOURS

CYCLES

LANDINGS

Total Since

Manufacturer Advised

Overhaul Repair Inspection

YES

NO

Is there any published Airworthiness Information or control procedures (c.g.AD, SB etc.) relevant to occurrence.

Reference No. and Compliance Status of Aircraft or Equipment Entered in Aircraft Technical Log

YES NO

YES NO

REPORTING ORGANISATION – REPORT :


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section B page 5/14





Partea E.






Partea E.

Section C: AIRMISS / ATC, TCAS RA

VIEW FROM ABOVE VIEW FROM ASTERN

OPERATING AIRCRAFT

Heading and route

True airspeed Kt

Km-h

AIRCRAFT BANK ANGLE AIRCRAFT

DIRECTION OF BANK RESTRICTIONS TO VISIBILITY

(select as many as required)

Wings level

Slight bank

Moderate bank

Steep bank

Inverted

Unknown

Left

Right

Unknown

Sunglare

Windscreen pillar

Dirty windscreen

Other cockpit

structure

None

USE OF AIRCRAFT LIGHTING (select as many as required)

AIRBORNE COLLISION AVOIDANCE SYSTEM T C A S

Navigation

Strobe

Cabin

Red anti-collision

Landing / taxy

Logo (tail fin)

Other

None

Not carried

Type

Trafic advisory

issued

Resolution advisory

issued

Trafic advisory or

resolution advisory not issued

TRAFIC AVOIDANCE ADVICE ISSUED BY A T S

TRAFIC INFORMATION ISSUED AVOIDING ACTION

TAKEN

Yes, based on radar

Yes, based on visual

sighting

Yes, based on other

information

No

Yes, based on radar

Yes, based on visual

sighting

Yes, based on other

information

No

Yes

No

RADAR IDENTIFICATION TYPE OF FLIGHT PLAN

No radar available Radar identification No radar identification IFR VFR

OTHER AIRCRAFT SIGHTED none*

Yes No Wrong aircraft sighted ( * delete as appropiate)

14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1410

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

300

270

240

210

180

150

120

90

60

30

0

30

60

90

120

150

180

210

240

270

300





Partea E.

O T H E R A I R C R A F T

Type WING

Left

Right

Unknown

ENGINE

1

2

3

4

more than 4

Registration

Rotocraft

Marking, colour or other avaible details

AIRCRAFT CLIMBING OR DESCENDING AIRCRAFT BANK ANGLE AIRCRAFT DIRECTION

OF BANK

Level flight

Climbing

Descending

Unknown

Wings level

Slight bank

Moderate bank

Steep bank

Inverted

Unknown

Left

Right

Unknown

LIGHTS DISPLAYED TRAFFIC AVOIDANCE ADVICE ISSUED BY

A T S

Navigation

Strobe

Cabin

Red anti-collision

Landing / Taxy

Logo (tail fin)

Other

None

Unknown

Yes, based on

radar

Yes, based on

visual sighting

Yes, based on

other information

No

Unknown

TRAFFIC INFORMATION ISSUED AVOIDING ACTION TAKEN

Yes, based on

radar

Yes, based on

visual sighting

Yes, based on

other information

No

Unknown Yes

No

Unknown

DISTANCE FLIGHT WEATHER CONDITIONS

Closest horizontal distance ________ m ft

IMC / VMC Above / below

* clouds / fog / haze or between layers

*

Distance vertically from cloud ___________ m / ft* below __________ m / ft

* above

Closest vertical distance ________ m ft

In clode / rain / snow / sleet / fog / haze*

Flying into / out of* sun

Flight visibility __________ m / km*

(* Delete as appropiate)

ANY OTHER INFORMATION CONSIDERED IMPORTANT BY THE PILOT-IN COMMAND


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

page 8/14 AIR SAFETY REPORT – Section C





Partea E.

Section D: Wake Turbulance / Wind Shear

HEADING TURNING POSITION ON GLIDESLOPE CHANGE IN ALTITUDE

___________ Deg. Left

Right

No

High

Low

On

____________ Ft

CHANGE IN ATTITUDE WAS THERE BUFFET STICK SHAKE

Pitch _______________

Yaw _______________

Roll _______________

Deg _______________

Yes

No

Yes

No

WHAT MADE YOU SUSPECT WAKE TURBULANCE ?

DESCRIBE ANY VERTICAL ACCELERATION

GIVE DETAILS OF PRECEDING AIRCRAFT

Type _____________________ Registration _________________ Other details __________________________

WHERE YOU AWARE OF OTHER A/C BEFORE THE INCIDENT ? Yes No

NARATION


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section D page 9/14





Partea E.






Partea E.

Section E: BIRD STRIKE

Engine Make / Model Aerodrome Name Location if En Route

Part(s) of Aircraft Effect on Flight

Struck Demaged

Radome None

Windshield Aborted take-off

Nose (excluding above) Precautionary landing

Engine no. 1 Engines shut down

2 Other (specify)

3 Birds Species

4 Number of birds

Propeller Seen Struk

Wing / rotor 1

Fuselage 2-10

Landing gear 11-100

Tail More

Lights Size of birds

Other (specify) Small

Sky Condition Medium

No cloud large

Some cloud Pilot Warned of Birds Yes No

overcast

NARATION


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section E page 11/14





Partea E.






Partea E.

Section F: DANGEROUS GOODS

1. Flight /Truck date:

2. Flight /Truck no:

3. Departure airport:

4. Destination airport:

5. Aircraft type:

6. Aircraft registration:

7. Location of occurrence: 8. Local time of occurrence:

9. Origin of the goods:

10. Description of the occurrence, including details of injury, damage, etc.:

11. Proper shipping name (including the technical name):

12. UN/ID no (when known):

13. Class/division (when known):

14. Subsidiary risk(s): 15. Packing group

16. Category, (class 7 only)

17. Type of packaging: 18. Packaging specification marking: 19. No of packages:

20. Quantity (or transport index, if applicable):

21. Reference no of Air Waybill:

22. Reference no of courier pouch, baggage tag, or passenger ticket:

23. Name and address of shipper, agent, passenger, etc:

24. Other relevant information (including suspected cause, any action taken):


NIL OPEN CLOSE

□ □ □

Flight Data:

Position:

Record Held: Date:

Name: Signature:

AIR SAFETY REPORT – Section F page 13/14





Partea E.


Date post:	15-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

AEROCLUBUL ROM Organizaţia de Pregătire Planor Declaratia...

Documents