Seri,. In mai 1901

Pablicat In mai 1901,In tiara Lame" nr. 4

CU CE SA INCEPEM?

Se tipiefte dupd texiul apelrut In ziar

1

r*,-ILENOMPAT.CCIL.PAO$MDJI 4

3

Prirna p ginl din nurninil 4 al uiarulul Nun.,care cupriude articolul lui V. I. Luuin Cu cu si inceimin?" 1901

Migerat

5

Problema: ce-i de facut?" se pune, in anii din urma,cu o deosebita tarie in faca social-democratilor rusi. Nue vorba (ca la sfirsitul deceniului al 9-lea si inceputul ulti-mului deceniu al secolului trecut) de alegerea drumului,ci de pasii practici pe care trebuie sl-i facem, pe un drumcunoscut, si de felul cum trebuie si-i facem. E vorba deun sistem si de un plan de activitate practica. i trebuie sarecunoastem a, la noi, aceasta problema a caracteruluiluptei si a metodelor de lupta problema fundamentalapentru un partid care desflsoara o activitate practicalcontinua sa ramina nerezolvata si provoacal Inca divergenceserioase, care vadesc o regretabila instabilitate si oscilareideologica. Pe de o parte, curentul economist" 2, carecauta O. mutileze si sa ingusteze munca de organizare siagitatie politica, e Inca departe de a fi picric. Pe de akaparte, curentul eclectismului lipsit de principii, care seadapteaza la fiecare noua bataie a vintului" si 1111 stie sadeosebeasca cerintele momentului de sarcinile fundamentalesi de nevoile permanente ale intregii miscari, isi ridicacapul cu semetie, ca si in trecut. Dupá cum se stie, acestcurent s-a cuibarit la Rabocee Delo" 3. Ultima lui declaratieprogramatica" un articol bombastic cu titlul deopotrivade bombastic: O cotitura istorica" (Listok « RabocevoDela»" 4 11r. 6) confirma cit se poate de lirnpede aceastacaracterizare. Iefi 'Inca mai cochetam cu economismul",ne manifestam indignarea faca de condamnarea categoricaa ziarului Raboceaia Misl" 5, incercam sa atenuarn" modul

6 V. I. LENIN

in care Plehanov pune problema luptei impotriva abso-lutismului, iar azi ne si apucam sa citam cuvintele luiLiebknecht: Daca imprejurarile se schimba in 24 de ore,trebuie sa ne schimbam si. tactica in 24 de ore". Am inceputA.' vorbim de o puternica organizatie de lupta" in vedereaunui atac direct, a unui asalt impotriva absolutismului, deo larga agitape politica revolutionara de masa" (ia teuità cu cità energie: si politica, si. revolutionaral), denecontenite chemäri la proteste de stradl", de organizareade manifestatii de strada cu un pronuntat (sic 1) caracterpolitic" etc. etc.

Am putea, dad vreti, sà ne exprimam satisfactia ca.

Rabocee Delo" si-a insusit atit de repede programulcrearii unui partid puternic, bine organizat, care sa urma-reasca nu numai smulgerea a diferite concesii, dar si cucerireaa insasi fortaretei absolutismului, program formulat denoi Inca' in primul numar al Iskrei" 6, dar lipsa unui punctde vedere bine definit la acesti oameni care si-au insusitprogramul nostru e de natur a. sà ne strice toata bucuria.

Rabocee Delo", bineinteles, ia in desert *numele luiLiebknecht. Pop sà schimbi, in 24 de ore, tactica agitatieiintr-o chestiune speciall, poti sà schimbi tactica intr-ochestiune de amanunt care priveste organizarea partidului;dar a-ti schimba nu in 24 de ore, dar chiar si. in 24 de luni,parerea in chestiunea daca sint, in general si intotdeauna,absolut necesare existenta unei organizatii de lupta si desfa-surarea unei agitapi politice in rindul maselor, e un lucrupe care-I pot face numai niste oameni lipsiti de once prin-cipii. Este ridicol sa invoci deosebirile de situatii, succe-siunea perioadelor, cki munca de faurire a unei organizatiide lupta si. de desfasurare a agitatiei politice este obligatoriein once situatie, oricit de searbada" si, de pasnica" arfi ea, in once perioada de scadere a spiritului revolutionar".Mai mult decit atit: tocmai in asemenea situatii si in ase-menea perioade este deosebit de necesara aceasta muncl,fiindca in momentele de explozii si de izbucniri e preatirziu sa creezi o organizatie; ea trebuie sl fie pregatitàpentru a-si desfasura deindata activitatea. Sa schimbi in24 de ore tactica" 1 Dar pentru ca s-o schimbi trebuie maiintii s-o ai, si dna nu exista o organizatie puternick incercata

CU CE SA NCEPEM? 7

in lupta politick dusk in orice situatii si in orice perioade,nici vorbk nu poate fi de un plan de activitate sistematic,elaborat in lumina unor principii bine statornicite i aplicatfark sovkire, singurul care merita numele de tactick. Uitati-v6

dv.: ni se si spune c momentul istoric" a pus in Etapartidului nostru o problema cu totul nour, problematerorii. Ieri era cu totul milk" problema organizatiei politicesi a agitatiei; astAzi e problema terorii. Nu vi se pare ciudat sàauziti cum niste oameni care au uitat de orice afinitate cusocial-democratia vorbesc de o schimbare radicalk. a tacticii?

Din fericire, Rabocee Delo" n-are dreptate. Problematerorii nu-i de loc nouk, i e de ajuns s reamintim pe scurtvederile statornicite ale social-democratiei ruse.

Principial noi n-am renuntat si nu putem renunta niciodatàla teroare. Aceasta este o operatie militark care poate fiperfect utilk i chiar necesark intr-un anumit moment albkaliei, intr-o anumità situatie a armatei i in anumiteconditii. Dar esenta chestiunii constà tocmai in faptul càin momentul de fatk teroarea nu e preconizatà ca una dinoperatiile unei armate active, care sä fie strins legatk.coordonatk cu intregul sistem de luptk, ci ca un mijlocde atac izolat, de sine statator i absolut independent deorice armati i, atita timp cit lipseste o organizatie revolu-tionarà centralà, iar cele locale sint atit de slabe, teroareanici nu poate sk insemne altceva. Tocmai de aceea declaramcu toata hotkrirea ck, in aceste imprejurkri, un asemeneamijloc de lupta nu este oportun, nu este potrivit, ck el abatepe cei mai activi luptAtori de la actuala lor sarcina, care ecea mai importantà pentru interesele intregii miscAri, ckel nu dezorganizeazki fortele guvernului, ci pe acelea alerevolutiei. Amintiti-va de ultimele evenimente : masele largide muncitori si de oameni simpli" de la orase Ii manifestksub ochii nostri dorinta lor araktoare de a se arunca inluptk, in timp ce se constatà cà revolutionarilor le lipsesteun stat-major de conducktori i organizatori. Dad, inasemenea conditii, cei mai energici revolutionari se consacrkterorii, nu se ajunge astfel la slabirea tocmai a acelor deta-samente de luptá in care ne putem pune intr-adevkr speranteserioase? Nu duce acest lucru la o rupere a leglturilordintre organizatiile revolutionare i masele fazlete de

si

si

8 V. I. LENIN

nemultumiti, care protesteall si sint gata de lupta, darcare sint slabe tocmai din cauza razletirii lor? Or, se stieca aceasta legatura constituie singura noastra garantie desucces. Nu este citusi de putin in intentia noastra sa negamonce insemnatate a atacurior eroice izolate; dar este dedatoria noastra sa, atragem atentia, cu toata energia, asuprapericolului pe care-I prezinta pasiunea pentru teroare,considerarea ei drept rnijloc de luptä principal, esential

idee spre care inclina cu atita tarie, multi, foarte multiin momentul de fata. Teroarea nu poate deveni niciodatäo operatic militara obisnuita: ea poate fi, in cel mai buncaz, doar una din metodele potrivite pentru asaltul decisiv.Se pune intrebarea: putem noi, in momentul de Eta, seichemdm masele la un asemenea asalt? Rabocee Delo", pecit se pare, crede ca da. In once caz, acest ziar lanseazaapelul: Forrnati coloane de asalt 1". Dar si aici avem de-aface cu un zel nechibzuit. Grosul fortelor noastre militareil alcatuiesc voluntarii si insurgentii. Ca armata permanentaavem numai citeva detasamente mici, si nici acestea nu sintmobi1i7ate, nu sint legate intre ele, nu sint invatate sa. sealinieze in coloane militare in general, necum in coloane deasalt. In asemenea imprejurari, pentru oricine este in staresa vada conditille generale ale luptei noastre, fara a le scapadin vedere la nici o cotitura" a mersului istoric al eveni-mentelor, trebuie sa fie limpede ca lozinca noastra, inmomentul de fall, nu poate fi sal pornim la asalt" I, ca eatrebuie sa fie: s1 organizam un asediu in toata regula alfortaretei inamice !". Cu alte cuvinte, partidul nostru nu-sipoate pune ca sarcina imediata chemarea la atac, chiar inacest moment, a tuturor fortelor existente; el trebuie sAfaca apel la formarea unei organizatii revolutionare care safie in stare sa uneascl toate fortele si sa conduca miscareanu numai cu nurnele, dar si cu fapta, adica sa fie totdeaunagata sa sprijine once protest si once izbucnire, sa le foloseascapentru sporirea si intarirea fortelor militare capabile sa deao lupta decisiva.

Invatamintele evenitnentelor din februarie si martie 7 sintatit de graitoare, inch cu greu s-ar putea ridica azi obiectiide ordin principial impotriva acestei concluzii. Dar ceea cese cere acum din partea noastra nu e o rezolvare principiala

CU CE SA iNCEPEM? 9

a problemei, ci una practica. Se cere nu numai sa ne dambine seama ce fel de organizatie ne trebuie i pentru caremuncl anume; se cere sa elaborarn i un anumit plan deorganizatie, astfel ca sa putem pasi din toate partile laconstruirea ei. Date fiind importanta i urgenta acestei ches-tiuni, ne perrnitem, in ce ne priveste, sa supunem atentieitovarasilor o schità a planului pe care il dezvoltam maiarnanuntit intr-o brosura pe care o pregatim pentru tipar 8.

Dupa parerea noastra, punctul de plecare al activitatiinoastre, primul pas practic spre faurirea organizatiei dorite,in sfirsit, firul calauzitor, de care tinindu-ne vom putea sadezvoltam, sa adincim i s largim neincetat aceasta orga-nizatie, trebuie sa fie infiintarea unui ziar politic pe intreagaRusie. Ne trebuie, inainte de toate, un ziar; fara el esteimposibill desfasurarea sistematica a unei ample activitatide propaganda si agitatie principiala, consecventa, careconstituie o sarcina permanenta i principala a social-democratiei, in general, si o sarcina deosebit de actualain momentul de fata, cind in straturile cele mai largi alepopulatiei s-a trezit interesul pentru politica, pentru pro-blemele socialismului. i niciodata nu s-a simtit atit demult ca acum nevoia ca munca de agitatie, care avea uncaracter farimitat i pentru care se foloseau mijloace deinriurire individuale, foi locale, brosuri etc., sa fie intregitacu o munca de agitatie generalizata i sistematica, care nupoate fi efectuata decit cu ajutorul unei prese periodice.Putem spune, fara exagerare, ca cel mai precis criteriu altemeiniciei cu care e organizat la noi acest sector primordial

extrem de necesar al activitatii noastre de lupta este:cit de des si cit de regulat apare (i cit de mult e raspindit)ziarul. Avem, apoi, nevoie tocmai de un ziar pe intreagaRusie. Daca nu vom sti i atita timp cit nu vom stisa unim intr-un singur tot, prin intermediul cuvintuluitiparit, influenta noastra asupra poporului si a guvernului,ideea unificarii celorlalte mijloace de influentare, care sintmai complexe si mai dificile, dar in schimb mai energice,va famine o utopie. Miscarea noastra are mai mult de suferit,atit din punct de vedere ideologic cit si din punct de vederepractic, organizatoric, din pricina farimitarii ei, a faptuluica imensa majoritate a social-democratilor sint aproape

si

V. I. LENIN

complet absorbiti de activitatea pur locala, care ingusteazaorizontul §i amploarea activitatii lor, slabeste abilitateapregatirea lor conspirativa. Tocmai in aceasta farimitaretrebuie cautate cele mai adinci radacini ale nestatorniciei§i oscilarilor despre care am vorbit mai sus. i primul pasinainte spre inaturarea acestui neajuns, spre transformareacelor citorva miscari locale intr-o singura miscare pe intreagaRusie, trebuie sa fie infiintarea unui ziar pe intreaga Rusie.In sfirsit, ne trebuie neaparat un ziar politic. Fara un organpolitic nu se poate concepe, in Europa de astazi, o mi§carepolitica demnal de acest nume. Fara un organ politic, sarcinanoastra de a concentra toate elementele de nemultumirepolitica §i de protest, de a face ca ele sal fertilizeze miscarearevolutionara a proletariatului, nu poate fi in nici un cazrealizata. Am fa:cut primul pas, am trezit in clasa muncitoarepasiunea demascarii economice", a demascarii starii delucruri din fabrici. Trebuie sa facem si pasul urmator: saltrezim In toate paturile cit de cit con§tiente ale poporuluipasiunea demascarilor politico. Nu trebuie sa ne tulburefaptul cal in momentul de fata numarul celor ce fac demascaripolitice este atit de mic, c. glasul lor este atit de slab §ide timid. Cauza acestei situatii nu este in nici un caz oresernnare generala in fata samavolniciei politienesti. Cauzaeste a oamenii care sint in stare §i gata sa demaste n-auo tribuna de la care sa poata.' vorbi nu exista un auditoriucare sa asculte cu nesat si sa incurajeze pe vorbitori sicà ei nu vld niclieri in popor acea forta in fata careia aravea rost sal te plingi de atotputernicul" guvern rus. Acuminsa toate acestea se schirnba. cu o repeziciune uimitoare.0 asemenea forta exista: este proletariatul revolutionar;el a §i dovedit ca este gata nu numai sa asculte si sà sprijinechemarea la lupta politica, dar &á se §i avinte cu curaj inlupta. Acum sintem in stare §i sintem datori sal cream otribuna pentru demascarea guvernului tarist in fata intre-gului popor; o astfel de tribuna trebuie sal fie ziarul social-democrat. Clasa muncitoare rusk spre deosebire de celelalteclase §i paturi ale societatii ruse, manifesta un interes neobositpentru cunostintele politice §i cere in permanenta (i nunumai in perioadele de fierbere deosebità) s i se dea citmai multà literatura ilegalà. Data fiind aceasta cerere masiva,

10

si

CU CE SA INCEPEM? 11

dat End ca au inceput de pe acum sa se formeze conducatorirevolutionari experimentati, data fiind concentrarea claseimuncitoare, care face ca ea O. fie adevaratul stapin incartierele muncitoresti ale marilor orase, in asezarile munci-toresti, in oraselele muncitoresti, infiintarea unui ziarpolitic este intru totul pe masura puterilor proletariatului.prin intermediul proletariatului, ziarul va patrunde in rin-durile micii burghezii orasenesti, ale mestesugarilor de la satesi ale taranilor i va deveni un adevarat ziar politic popular.

Dar rolul ziarului nu se margineste la raspindirea ideilor,la educarea politica si la cistigarea de aliati politici. Ziarulnu este numai un propagandist colectiv i un agitatorcolectiv, ci i un organizator colectiv. In aceasta privinta, elpoate sa fie asemuit cu schelaria care se ridica in jurul uneicladiri in constructie si care ii fixeaza contururile, inlesnestelegatura intre diferiçii constructori, Ii ajuta sl repartizezemunca i s cuprinda dintr-o privire intregul ansamblu alrezultatelor obtinute prin munca organizatl. Cu ajutorulziarului, si in legatura cu el, se va forma de la sine o orga-nizatie permanenta, care va desfasura nu numai o activitate

dar i una generala sistematica, o organizatie careva deprinde pe membrii ei sal urmareasca cu atentie eveni-mentele politice, sa aprecieze insemnatatea lor i inriurireape care o au ele asupra diferitelor paturi ale populatiei, saelaboreze metodele potrivite prin care partidul revolutionarva putea sa-si exercite influenta sa asupra acestor evenimente.Chiar Si o sarcina cum e cea telmica care consta in aasigura aprovizionarea regulata a ziarului cu material siraspindirea lui regulata impune alcatuirea unei retele deagenti locali ai partidului unic, care sa se afle in relatiistrinse unii cu altii, sl cunoasca starea generala de lucruri,sl se obisnuiasca a indeplini in mod regulat functiile fri-mitate ale activitatii pe intreaga Rusie, incerce fortelein organizarea cuaror sau cutaror acpuni revolutionare.Aceasta recea de agenti* va forma tocmai osatura unei

* Se intelege de la sine ca asemenea agenti vor putea sa lucreze cu succes numaidad vor pastra un foarte strins contact cu comitetele (grupurile, cercurile) locale alepartidului nostru. i, in general, intregul plan schitat de noi nu poate, bineinteles, safie realizat decit cu sprijinul cel mai activ al comitetelor, care nu o data au facut incer-cares de a unifica partidul si care sintem convinsi vor infaptui aceasta unificare,dad nu astazi, atunci mane, sub o forma sau alta,

sl-si

locali, c

12 V. I. LENIN

organizatii cum ne trebuie nouä: destul de mare pentru acuprinde tara intreagl; destul de larga si de variata pentrua aplica o diviziune riguroasa si amanuntità a muncii; destulde consecventa pentru a putea, in odce imprejui, laodce cotitura", in fata oricaror surprize, sa-si desfasoare,farl sovaiall, propria ei activitate; destul de elastica pentrua putea, pe de o parte, sa evite o batalie in cimp deschis cuun dusman covirsitor prin fortele sale atunci cind si le-aconcentrat intr-un singur punct, iar pe de alta parte, pentrua sti sa profite de neindeminarea acestui dusman si sl-1atace in locul si in momentul cind se asteapta cel mai putin.Astazi, in fata noastra sta sarcina, relativ wad., de a sprijinipe studentli care demonstreaza pe strazile n-iarilor orase.Miine vom avea, poate, o sarcina mai grea, de pilda aceeade a sprijini miscarea somerilor dintr-o anumità regiune.Poimiine va trebui &à fim la postul nostru pentru a participain chip revolutionar la o rascoala taraneasca. Astazi trebuiesä profitam de agravarea situatiei politice, care a fost pro-vocatal de campania intreprinsa de guvern impotrivazemstvelor. Miine va trebui sa sprijinim revolta populatieiimpotriva abuzurilor cutarui sau cutarui zbir tarist care aintrecut masura si sa facem in asa fel ca prin boicot,hartuieli, manifestatii etc. sä i se dea o lectie care sa-1sileasca in mod Wit sa Intl in retragere. La un asemeneagrad de pregatire de lupta se poate ajunge numai printr-oactivitate permanenta, desfasurata de o armata regulata.

.i. dad ne vom uni fortele pentm a asigura aparitia ziaruluinostru comun, o asemenea munca va pregati si va scoatela iveall nu numai pe cei mai priceputi propagandisti, darsi pe cei mai iscusiti organizatori, pe cei mai talentati condu-catori politici de partid, capabili sa dea, la momentul potrivit,lozinca luptei decisive si sa conducá aceasta lupta.

In incheiere, citeva cuvinte menite O. evite o eventual'neintelegere. Am vorbit tot timpul doar despre pregatireasistematica, dupa un anumit plan, dar prin asta n-am vrutcitusi de putin sa spunem a absolutismul poate fi rasturnatnumai printr-un asediu in toata regula sau printr-un asaltorganizat. 0 asemenea parere consfituie o dovada dedoctrinarism absurd Dimpotriva, e perfect posibil si isto-riceste mult mai probabil ca absolutismul sa ca.& sub

CU CE SA INCEPEM? 13

presiunea uneia din acele explozii spontane sau complicatiipolitice neprevazute care-1 ameninta necontenit din toatepartile. Dar nici un partid politic nu poate, fara a cadeain aventurism, sa-si bazeze activitatea sa pe eventualitateaunor astfel de explozii i complicatii. Trebuie sa ne urmamcalea noastra, s desfasuram cu hotarire activitatea noastrasistematica, §i. cu cit vom conta mai putiri pe surprize, CUatit mai mare va fi probabilitatea di nu vom fi surprin0de nici un fel de cotituri istorice".

415

ADNOTARI

I Articolul lui V. I. Lenin Cu ce sr: incepem ?", aparut ca editorial In nr. 4al ziarului Iskra", contine raspunsuri la cele mai importante problemedin acea vreme ale miscarii social-democrate din Rusia: despre caracterulsi continutul principal al agitatiei politice, despre sarcinile organizatoricesi planul de constructie al unui partid marxist de lupta pe intreaga Rusie.

Acest articol a devenit un document programatic pentru social-demo-cratia revolutionari si a capitat o larga raspindire in tara si in strainatate.Organizatiile social-democrate legale 11 citeau in ziarul Iskra" si-1reeditau in brosura. Uniunea social-democrati din Siberia a tiparit oasemenea brosura in 5 000 de exemplare si a difuzat-o In intreaga Siberie.Brosura a fost de asemenea tiparita la Rjev si difuzati la Saratov, Tambov,Nijni-Novgorod, Ufa si alte orase.

Ideile organizatorice si tactice formulate de Lenin in articolul Cuce O. incepern?" si care au fost amanuntit dezvoltate in cartea Ce-i defacut? Problemele acute ale miscarii noastre", apanita In martie 1902,au servit drept calauza in activitatea practica desfasurati zi de zi pentrucrearea unui partid marxist in Rusia.-1.

a Curentul economist" sau economismul" curent oportunist in social-democratia rug de la sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul secoluluial XX-lea, o varietate rusa a oportunismului international. Organele depresa ale economistilor" au fost ziarul Raboceaia Misl" (1897-1902)In Rusia si revista Rabocee Delo" (1899-1902) in strainatate.

In 1899 a aparut Credo" manifestul econornistilor", intocmitde E. D. Kuskova. Primind acest manifest pe cind se afla in deportare,Lenin a scris Protestul social-democratilor din Rusia" (vezi V. I. Lenin,Opere complete, vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 157170), in care a supus unei critici severe programul economistilor".Protestul a fost discutat si adoptat in unanimitate in cadrul unei consfa-tuiri convocate in satul Ermakovskoe din districtul Minusinsk, la careau participat 17 deportati politici marxisti. Economistii" limitau sarcinileclasei muncitoare la lupta economici pentru marirea salariilor, imbuna-tatirea conditiilor de munca etc., sustinind ea lupta politica trebuie siconstituie o indeletnicire a burgheziei liberale. Ei negau rolul conducator

41G ADNOTARI

al partidului clasei muncitoare, considerind cà partidul trebuie sa se multu-measca cu rolul de spectator pasiv al procesului spontan al miscarii,inregistreze pur i simplu evenimentele. Prosternindu-se in fata spon-taneitatii miscarii muncitoresti, economistii" subaprcciau importantateoriei revolutionare, a constiintei, sustineau ca ideologia socialised poatelua nastere din miscarea spontanfi; ei contestau necesitatea introduceriiconstiintei socialiste in miscarea muncitoreasca si netezeau astfel caleaideologiei burgheze. Economistii" apArau starea de rázletire i metodeleprimitive de activitate ale diferitelor cercuri, intretineau disensiunileoscilarile ideologice in sinul miscarii social-democrate, nevrind sà recu-noascal necesitatea de a crea un partid centralizat al clasei muncitoare.Economismul" ameninta sa abata clasa muncitoare din calea lupteirevolutionare de clasa i sa faca din ea o anexa politica a burgheziei.

Un rol important in lupta impotriva economismului" a avut Iskra"leninista. Zdrobirea ideologica definitiva a economismului" a fostsavirliti de V. I. Lenin in cartea sa Ce-i de facut?". 5.

8 Rabocee Delo" revised a economistilor", organ neperiodic al Uniuniisocial-dernocratilor rusi din strainatate". A aparut la Geneva din aprilie1899 pina in februarie 1902, sub conducerea redactionala a lui B. N. Kri-cevski, A. S. Martinov, P. Teplov, iar mai tirziu si a lui V. P. Ivansin.Au fost tiparite in total 12 numere, dintre care trei duble. Redactia revisteiRabocee Delo" era centrul din strdiratate al economistilor (rabo-cedeltilor"). Revista a sprijinit lozinca bernsteinista a libertatii de cri-tica", indreptata impotriva marxismului; ea a emis o teorie a stadiilor",a dat dovada de sovaiala in problema terorii individual; declarind a nutrebuie impiedicata cresterea tendintelor teroriste. Ea ducea lupti fAtisiimpotriva planului iskrist de creare a partidului, pleda pentru o politicatrade-unionisti, nega posibilitatile revolutionare ale taranimii etc. Unuldintre redactorii acestei reviste (V. P. Ivansin) participa i la redactareaziarului Raboceaia Misl", organ al economistilor" fatisi, care era spri-jinit de Rabocee Delo". La Congresul al II-lea al partidului raboce-deltii au reprezentat aripa de extrema dreapta, ultraoportunista. 5.

4 Listok «Rabocevo Dela»" supliment neperiodic al revistei RaboceeDelo", a aparut la Geneva din iunie 1900 pind in iulie 1901; au fost tipa-rite in total 8 numere. 5.

5 Raboceaia Misl" (Gindirea muncitoreasca") ziar, organ al econo-mistilor"; a aparut din octombrie 1897 pina in decembrie 1902. Au fostscoase in total 16 numere. Primele doul numere au fost tiparite lamimeograf, la Petersburg; numerele 3-11 au aparut in strainatate, laBerlin; numerele 12, 13, 14 si 15 au fost scoase la Varsovia, iar ultimul

16 in strainatate. Ziarul era redactat de K. M. Tahtarev i altii.Critica conceptiilor propagate de Raboceaia Misl" a fost flcuta de

V. I. Lenin intr-o serie de articole publicate in ziarul Iskra" si in cartesCe-i de fIcut?". 5.

6 V. I. Lenin se refeed la articolul su Sarcinile vitale ale miscarii noastre",apirut ca articol de fond in ziarul Iskra" nr. 1 din decembrie 1900 (veal

sä

ADNOTARI 417

V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editura politicl, 1961, editia a doua,pag. 363-368).

Iskra" (Scinteia") primul ziar marxist ilegal pe intreaga Rusie,a fost infiintat de Lenin in 1900 si a avut un rol hotaritor in crearea parti-dului marxist revolutionar al clasei muncitoare.

Intrucit, datorità persecutiilor politienesti, in Rusia era imposibillscoaterea unui ziar revolutionar, Lenin, Inca de pe cind se afla deportatin Siberia, a chibzuit in toate aminuntele planul editarii unui asemeneaziar in strainatate. La expirarea termenului de deportare (ianuarie 1900),el a trecut imediat la infaptuirea acestui plan. In februarie 1900, la Peters-burg, el a dus tratative cu V. I. Zasulici, care venise clandestin din strg-ratate, in legatura cu participarea grupului Eliberarea muncii" la scoa-terea ziarului. La sfirsitul lui martie i inceputul lui aprilie 1900 a avutloc asa-zisa consfatuire de la Pskov , la care au participat V. I. Lenin,L. Martov (I. 0. Tederbaum), A. N. Potresov, S. I. Radcenko si marxistiilegali" P. B. Struve si M. I. Tugan-Baranovski. La aceasta consfatuirea fost dezbatut proiectul de declaratie al redactiei, intocmit de Lenin, cuprivire la programul i sarcinile unui ziar pe intreaga Rusie (Iskra")si ale unei reviste politice-stiintifice (Zarea"). In prima jurnatate a anului1900, Lenin a cutreierat o serie de orase din Rusia (Moscova, Petersburg,Riga, Smolensk, Nijni-Novgorod, Ufa, Samara, Sizran), unde a stabilitlegaturi cu grupuri social-democrate i cu social-democrati izolati, cucare s-a inteles ca sa sprijine viitoarea Iskra". In august 1900,dupa sosirea lui in Elvetia, V. I. Lenin, impreuni cu A. N. Potresov, aavut o consfatuire cu membrii grupului Eliberarea muncii", in cadrulcareia s-a discutat despre prograrnul i sarcinile ziarului si ale revistei,despre eventualii colaboratori i despre componenta i sediul redactiei.Aceasta consfatuire era si se termine printr-o ruptura (vezi articolul luiV. I. Lenin Cum era cit pe-aci sal se stingl Iskra»", Opere complete,vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 326 344), dar lasfirsitul convorbirilor s-a ajuns la o intelegere in toate problemelelitigioase.

Primul nut-liar al Iskrei" leniniste a aplrut in decembrie 1900 laLeipzig ; numerele urmatoare au aparut la Munchen ; din iulie 1902, ziarul aaparut la Londra, iar din primavara anului 1903, la Geneva. De mareajutor in organizarea scoaterii ziarului (injghebarea unei tipografii clan-destine, procurarea de litere rusesti etc.)au fost social-democratii germaniC. Zetkin, A. Braun etc., revolutionarul polonez I. Marhlevski, care seafla pe atunci la Munchen, si H. Quelch, unul dintre conducatorii fede-ratiel social-democrate engleze.

Din redactia Iskrei" faceau parte V. I. Lenin, G. V. Plehanov,I. 0. Martov, P. B. Akselrod, A. N. Potresov si V. I. Zasulici. Secretarde redactie a fost la inceput I. G. Smidovici-Leman, iar mai tirziu, dinprimal/am anului 1901, N. K. Krupskaia, care rdspundea si de intreagacorespondenta a ziarului cu organizatiile social-democrate din Rusia.Redactorul responsabil si conducatorul de fapt al Iskrei" a fost Lenin.El a publicat in acest ziar articole in legatura cu toate problemele funda-rnentale ale constructiei de partid si ale luptei de clasa a proletariatuluidin Rusia, a luat atitudine fata de evenimentele cele mai irnportante dinviata internationala.

vol. V

, 418 ADNOTARI

Iskra" a devenit un centru in jurul caruia se grupau fortele partidului,un centru de adunare i educare a cadrelor partidului. Intr-o serie de ()rasedin Rusia (Petersburg, Moscova, Samara etc.) au fost create grupuricomitete ale P.M.S.D.R. cu orientare iskrista-leninista, iar in ianuarie1902, la congresul de la Samara al iskristilor, a fost creata organizatiadin Rusia a Iskrei". Organizatiile iskriste luau nastere i actionau subconducerea directa a discipolilor i tovarlsilor de lupta ai lui V. I. Lenin:N. E. Bauman, I. V. Babuskin, S. I. Gusev, M. I. Kalinin, P. A. Krasikov,G. M. Krjijanovski, F. V. Lengnik, P. N. Lepesinski, I. I. Radcenko etc.

Din initiativa lui Lenin si cu participarea lui directa, redactia Iskrei"a elaborat un proiect de program al partidului (care a fost publicat in nr. 21al Iskrei") si a facut pregatirile necesare pentru Congresul al II-leaal13.M.S.D.R., care a avut loc in iulie-august 1903. In momentul convo-carii congresului, majoritatea organizatiilor social-democrate locale dinRusia s-au alaturat Iskrei", aprobind tactica, programul i planul eiorganizatoric i recunoscind-o drept organul lor conducator. Intr-orezolutie speciala, congresul a subliniat rolul exceptional al Iskrei" inlupta pentru crearea partidului si a declarat-o Organ Central al P.M.S.D.R.Congresul al II-lea a stabilit Ca redactia Iskrei" va fi formata din Lenin,Plehanov si Martov. In ciuda hot:AMU adoptate de congresul partidului,Martov a refuzat sa faci parte din redactie, i numerele 46-51 ale Iskrei"au aparut sub ingrijirea lui Lenin si Plehanov. Ulterior, Plehanov a trecutpe pozitiile mensevismului si a cerut sa fie inclusi in redactia Iskrei" totivechii redactori mensevici, care fusesera respinsi de congres. Neputindaccepta o asemenea pretentie, la 19 octombrie (1 noiembrie) 1903, Lenins-a retras din redactia Iskrei"; el a fost cooptat in Comitetul Central,

, in cadrul caruia a dus lupta impotriva oportunistilor mensevici. Numarul52 al ziarului a aparut sub ingriiirea exclusivl a lui Plehanov. La 13 (26)noiembrie 1903, Plehanov, cu de la sine putere,incalcind vointa congresului,a cooptat in redactia Iskrei" pe fostii ei redactori mensevici. Incepindcu nr. 52, mensevicii au transformat Iskra" intr-un organ al lor. 6.

7 Este vorba de actiunile revolutionare de masa ale studentilor i muncito-rilor demonstratii politice, intruniri i greve care au avut loc inlunile februarie i martie 1901 la Petersburg, Moscova, Kiev, Harkov,Kazan, laroslavl, Varsovia, Belostok, Tomsk, Odesa i alte orase din Rusia.

Miscarea studenteasca din anul scolar 1900-1901, care avea la bazarevendicari pur studentesti, a capitat caracterul unor actiuni politice revo-lutionare impotriva politicii reactionare a absolutismului, s-a bucuratde sprijinul muncitorilor inaintati si a avut un mare rasunet in toate patu-rile societatii. Prilejul direct pentru declansarea demonstratiilor i grevelordin februarie si martie 1901 1-a constituit incorporarea a 183 de studentide la Universitatea din Kiev pentru motivul ca au luat parte la o intrunirestudenteasca. In legatura cu aceasta chestiune, vezi articolul Incorpo-rarea celor 183 de studenti" (V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Editurapolitica, 1961, editia a doua, pag. 382-387). Guvernul s-a napustitasupra participantilor la manifestarile revolutionare: politia i cazaciiimprast i au pe demonstranti, ii snopeau in batai, sute de studenti erauarestati i exclusi din institutiile de invatamint superior ; deosebit decrund a fost rafuiala cu participantii la demonstratia de la 4 (17) martie

1

ADNOTARI 419

1901, care a avut loc in piata din fata catedralei Kazan din Petersburg.Evenimentele din februarie martie 1901 au constituit o dovada a cres-terii avintului revolutionar in Rusia; o mare insemnatate a avut partici-parea muncitorilor la o miscare ce se desfasura sub lozinci politice. 8 .

6 Este vorba de cartea lui V. I. Lenin: Ce-i de facut? Problemele acuteale miscarii noastre". Ea a fost tipariti de editura Dietz" din Stuttgart,in martie 1902. 9.

6 Este vorba de corespondenta Intii Mai in Rusia", tiparita in Iskra"nr. 5 din iunie 1901 la rubrica Cronica miscarii muncitoresti i scrisoridin fabrici i uzine". 16.

Este -vorba de Introducerea" scrisa de F. Engels la lucrarea lui K. MarxLuptele de clasa in Franta. 1848-1850". In 1895, la publicarea ei inziarul Vorwarts", au fost scoase din introducere, fara stirea lui Engels,toate formularile mai importante in legatura cu lupta de clasa a prole-tariatului, iar textul a fost tiparit intr-o forma denaturata. Vezi, in legaturacu toate acestea, scrisorile lui F. Engels din 1.IV i 3.IV 1895 (K. Marxsi F. .Engels. Scrisori alese, 1953, pag. 487-488).

Liderii oportunisti ai social-democratiei germane s-au folosit de acestdocument pentru a justifica linia promovata de ei, a renuntarii la revolutie,a negarii necesititii insurectiei armate si a luptelor de baricade ale prole-tariatului, pentru a-si apara tactica lor impaciuitorista.

Textul complet al Tntroducerii" a fost publicat pentru prima oarain U.R.S.S. in cartea: K. Marx. Luptele de clasa in Franca. 1848-1850",Moscova-Leningrad, 1930. Introducerea" a fost publicatfi si in cartea:K. Marx si F. Engels. Opere alcse in dotia volume, vol. I, 1955, pag. 91 110(vezi si K. Marx : Luptele de clasa in Franca (1848-1850)", E.S.P.L.P.1957, editia a II-a, pag. 5-27). 19.

n Lenin se referl la ciocnirea care a avut loc, la bariera Nevski din Peters-burg, intre muncitorii de la fabrica Maxwell" si politic in timpul greveidin decembrie 1898. Pentru a infringe greva, politia a hotarit sa arestezepe cei mai activi dintre muncitori, pe organizatorii grevei. In noaptea de15 spre 16 decembrie, detasamente de politisti pedestri si &Alan au incon-jurat cazarma in care locuiau muncitorii fabricii, situati pe soseaua Schliis-selburg la nr. 63. Incercind sa pitrunda in interiorul casei, politistii auintimpinat o rezistenth indirjita din partea muncitorilor neinarmati, asotiilor i copiilor lor, care s-au apIrat cu eroism timp de citeva ore.Acest eveniment a constituit o dovada de tenacitatea, curajul si hotlrireacu care luptau muncitorii pentru apararea drepturilor lor. 19.

13 La 4 (17) martie 1901, in piata din fata catedralei Kazan din Petersburga avut loc o demonstratie in semn de protest impotriva incorporarii a 183de studenti de la Universitatea din Kiev care participaserd la miscarearevolutionara. Aceasta demonstratie, la care au luat parte citeva mii destudenti ii muncitori, a fost imprIstiata din ordinul guverriului tarist.Cu acest prilej, sute de demonstranti au fost crunt batuti de earn cazaci,policicti si jandarmi, multi dintre ei au fost raniti si schiloditi, iar citivaau fost omoriti. 0 relatare amanuntita cu privire la aceasta demonstratiea aparut in Iskra" nr. 3 din aprilie 1901. 19.

2 7*

10