Cu ajutorul calcu1atorului un

muzician, poate reproduceacorduri1e unei orchestre mari.Dar nu este nimic mai fnciin-

tiitor deciit audierea unei

compozitii muzica1e inter-

pretate de o sutii de muzicieni,

fntr-o sala de concerte.

O Dirijorii. care sunt responsabili pentru inter-pretarea compozi~iei muzicale. pentru coordona-rea orchestrei ~i pentru men~inerea ritmului. auaparut la sfa~itul secolului al XIX-Iea. panaatunci dirijorii avusesera un rol mai pu~in formal.

C Uvantul "orkhestra" a fost folosit primadata Cie greci, pent1}l de!1umirea pa11ii dinfata scenei, In foriru1 de potcoava, unde l~i

aveau locul dansatorii ~i muzicantii. In Intelesulde azi.. Qrchestra este grupul mare -almuzicienilor, care pentru interpretarea uneicompozitii muzicale folosesc instrumentemuzicale cu coarde, de suflat, din lemn, ~i dinarama, de percutie. De obicei, rnai ales Incompartimentul instrumentelor cu coarde ~iarCU-5, un fragment muzical e-5te cantat de rnaimulti instrumenti~ti. Orchestra moderna are 70-100 membri ~i astfel devine apta sa interpretezecele rnai pretentioase compozitii muzicale -

simfoniile -sau sa acompanieze soli~ti derenume mondial, In concerte de mare

amploare.

Instrumente muzicale noiInitial compozitorii utilizau instrumentelemuzicale dupa bunul lor plac. Stramo~ul or-chestrei modeme a aparut In Italia secolului alXVII-lea, pentru a acompania operele acestuisecol. Dupa 1750 structura marilor orchestre s-auniformizat, ~i se utilizau numai anumiteinstrumente muzicale.

Instrumentele muzicale s-au , perfectionat,calitatea sunetului s-a 1mbunatatit, iar tonalitatilelor caracteristice au devenit tot rnar placute.Foarte repede compozitorii au descoperit cumsa exploateze diferitele tonalitati .ale.mstrumentelor pentru producerea efecteloremotionale, pentru atingerea dispozitiei dorite,cu tonu1 adanc, aproape melancolic al fagotului,sau tonul suplu, gratios al flautului.

Structura orchestreiin jurul anului 1800, mari compozitori caHaydn, Mozart, Beethoven, au ridicat la perfec-tiune armonia acordurilor tuturor instrumentelormuzicale uti1izate. Structura de baza a orch~streisimfonice s-a fonnat In acea perioada. Peparcursul secolului al XIX-lea tipurileinstrumentelor muzicale folosite nu s-aschimbat, s-a marit fh schimb numarul men1-brilor orchestrei, ~i implicit numarul instru-mentelor (rnai ales al viorilor) folosite.

Marimea orchestrelor era justificata ~i defaptul ca muzica lor trebuia sa umple sali deconcerte rnari. De exemplu, sa1a de concertedin Londra, Royal Albert Ha1l, a fost construitapentru un public numeros, cotizator, care aveasa schimbe protectoratul aristocratiei. In secolu1

xx moda marilor orchestre s-a diminuat, daransamblurile simfonice modeme au un numarapreciabil de membri. Orchestrele traditionalecontemporane sunt compuse din patru familiide instrumente: instrumente cu coarde,instrurnente de suflat din lelIin, instrumente desuflat din arama ~i instrumente de percutie.

Compartimentul instrumentelorcu coarde

Cea mai mare grupa a orchestrei simfonice oconstituie instrumentele cu coarde. Dintre aces-tea cele mai multe -in general30 sau mai multe-o formeaza viorile, care la randullor, se divid~i ele in doua grupe, vioarile I ~i vioarile II. Pe

rasunetul comun, a1monia viorilor, violinelor,violoncelelor ~i a contrabasurilor se bazeaz~munca orchestrei. Prim violonistul (rnaestrul deconcert) este cel rnai irriportant membru alorchestrei, este conduc~torul ei.

Cand vorbim despre instrumente cu coarde,ne referim la acele instrumente muzicale la carevibratiile sunt produse de- corzi actionate cuarcu~, sau prin ciupituri, ~i sunetele sunt

345

O Vanessa Mae este o violonistaextraordinar de talentata. La varsta de 13ani, mai tanara decat oricine inaintea ei, ainregistrat pe disc Concertele pentru vioaraale lui Ceaikovski ~i Beethoven.

interpretele tonalitatilor vesele, riguroase ~itriumfale. Trompetele, goamele de vanatoare,tromboanele ~i tubele sunt tuburi meta1ice, deforma potirului sau a palni~i, avand la un capato ambu~ura, iar in inauntruI lor aeruI preiami~carile buzelor suf1atoruluiJ generand astfeIsunetuI. Cu cat buzele sunt mai stranse, cuatatsunetuI generat va fi mai malt.

Timp de secole, cu instrumentele de suf1atdin ararna s-a putut produce doar un nurnar1imitat de sunete. Din secoluI aI XIX-Iea s-ainceput introducerea clapelor, cu ajutoruI caro-ra instrumentistuI poate regla vibratii1e produsein tub. Un instrument aparte din aceasta familieeste trombonuI, care are o parte glisanta,denumita culisa, cu care se poate obtine unefect asemanator cu ceI obtinut cu ajutorulclapelor la celelalte instrumente din arama.

Calitatea vocii instrumentelor de suf1at dinararna este inf1uentata de diametruI intern aItubului, forma ~i dimensiunea corpului sau ale

Elementul principal al generarii sunetelor ininstrumentele de suflat din lernn este acope-rirea unor gauri cu degetele sau cu ni.5te clapede catre instrumentist, car~ astfel variazillungimea coloanei de ~er invibratie din tub,astfel emitand sunete de diferite lnal1;imi.

Intonarea flautului sau a piculinei se faceprin gura de fluier, celelalte instrumente desuflat din lernn contin "trestia" -o ancie demetal sau din trestle, pe care sufla instrumen-tlstul ~i care pune in vibratie aerul.

Instrumentele de suflat dinlemn

Instrumentele de suflat din lernn au o istorielunga, au fost executate in mai multe forme ~ide diferite dimensiuni. in afara flautului, auintrat in componenta orchestrei destul de tar-ziu, doat in secolele XVII-XVIII. in orchestrelelui Mozart ~i ale lui Beethoven erau doar 8instrumente de suflat din lernn, cite doua dinfiecare: flaut, oboi, clarinet ~i fagot.

in secolul al XIX-lea, pentru a diversificatonalitatea orchestrei, s-au introdus in acestcompartiment instrumente noi, ca: piculina(flautul mic), care are o voce mai Inalta decatflautul, comul englez, care are vocea mai adan-ca decat ruda sa, oboiul, cat ~i clarinetul bas ~icontrafagotul, care au o voce mai adanca decatvariantele lor "normale". Aceste 12 instrumenteconstltuie compartimentul de instrumente desuflat din lernn ale orchestrei modeme.

Instrumente de suflat dinarama

in afara instrumentelor de suflat din lernn,instrumentele de suflat din arama suntcomponente importante ale orchestrei, careintaresc armonia acordurilor: Ele sunt

compactate de efectul cutiei rezonante confec-tionate din lemn. Ciupirea corzilor cu degetelede catre muzician este denumita in italian:lpizzicato ("pi~cat"). inaltimea sunetului seregleaza prin strangerea in anumite locuri acorzii cu degetele mainii stangi, schimbandastfellungimea segmentului in vibratie. Exceptiein aceasta grupa este harpa, care nu are cutierezonanta ~i corzile se ciupesc.

Soli~ti renumi\iVioara ~i violoncelul, pe langa faptul ca deter-mina sunetul de baza ai orchestrei, deseori sefolosesc ~i ca instrumente de solo. Produc upsunet deosebit de expresiv, melodios. Construc-:tia lor face posibil, ca un sunet sa poata fimentinut timp indelungat, cu o intensitatecrescatoare sau descresca~oare. Printre cei rnairenumiti muzicieni se afla ~i marii ~ti ai viorii,ca Yehudi Menuhin ~i Nigel Kennedy, cunoscutiin toata lumea pentru interpretari de marevirtuozitate, cum sunt Concerlul pentru vioara $iorchestra de Beethoven, sau Anotimpurile luiVivaldi. Violoncelul a avut ~i are ~i in prezentvirtuozii sai, ca Pablo Casals, Jaqueline Du Pre~i Mstislav Rostropovici.

Instrumente de suflatin instrumentele de suf1at sunetul se producedatorita faptului ca muzicantul sufla intr-un tub.Acestea se divid la randullor in doua grupe: in-strumente de suflat din lemn ~i din arama. Celedin prima grupa sunt executate ~i in zilele noas-tre din lemn, cele din a doua grupa, din me~-le. in momentul de fata sunt schimbari ~i aici,deoarece se fabrica flaute din rnateriale metalice~i clarinete din ebonita, dar acestea sunt consi-derate totli.5i instrumente de suflat din lemn.

O Ultima seara a seriei de ConcertePromenada ("Proms"), este punctul culminantal stagiunii muzicale britanice. Locul dedesfa~urare a concertului este Royal AlbertHall, iar ultima piesa este intotdeaunacantecul patriotic Land of Hope and Glory.

i:I:~

~

JE~

~4h

timpanul, vocea ei adanca, asemenea detuna-turii, este de mare erect. Este un instrumentfonnat dintr-un corp cnindric, plat, care areIntinsa pe ambele capete cate o membrana sub-tire de piele. Alte instrumente de percutie sunt:talgerele, triunghiul, tamburin~le, gongurile,castanietele, clopotele, etc.

Pianul, instrumentul solisticCu toate ca pianul nu este un instrument muzi-cal de orchestra, multi compozitori ai secoluluinostru l-au utilizat In creatine lor. Printrepiani~tii renurniti se gasesc mari compozitori caBeethoven, Chopin ~i Liszt, alaturi de zeci deinstrumenti~ti de muzica clasica. inainteainventarii discului ~i Inaintea raspandiriiconcertelor pentru publicul larg, oamenii au

cavit:!tii interioare (cilindric ~i conic), cat ~i dedeschirerea palniei.

Instrumente de percu1ieA patra grupa de instrumente ale orchestrei.sunt instrumentele de perculie. Acestea suntactionate prin lovirea cu baghete.

Cele mai obi~nuite instrumente de perculiesunt tobele, care sunt folosite in toate culturilelumii. Dansul ~i ma~ul militar sunt inima-ginabile fara ele. ,

Cel mai complicat tip de toba este timpanul,care const:! dintr-o membrana de piele intinsape un bazin emisferic din arama. Forta de intin-dere a membranei se poate regIa cu o pedala,obtinand astfel sunete de diferite inal:timi. Tobamare are o constructie mai sirnpla decat

O Perfec~iunea se poate atinge doar prinmult exerci,iu. Repeti,ia este o parteimportanta a vie,ii orchestrei. Fara public,imbraca~i in haine civile, membrii orchestreise pot concentra asupra interpretarii.

347

ORCHESTRA

DIRIJORUL O Evelyn Glennie canta la toate instrumen-tele de percu'ie, ca ~i la pian ~i clarinet.Performan,a ei este remarcabila, deoareceinca din copilarie este compl~t surda.

putut cunoa~te marile compozilii muzicalepentru orchestre numai prin transcrierea lorpentru pian, care astfel erau interpretabile ~iacas~.

Dirijorul este cel mai important mem-bru al orchestrei, el dirijeaza to,i instru-menti~tii. sta in fa,a pentru a putea fivazut de fiecare muzicant ~i de regula,ine in mana o bagheta, cu ajutorulcareia indica tempoul melodiei. Cumi~carile mainilor ~i cu expresia fe,eiindica orchestrei intensitatea sunetelor.

Compozitorul Jean-Baptiste Lully( 1632-1687) lovea pamantul cu un bas-ton, indicand astfel ritmul. Din pacateintr-o zi ~i-a impuns un picior cu bas-tonul respectiv, rana s-a infectat ~imaestrul a murit.Bagheta a fost utilizata pentru primaoara in 1820, de compozitorul germanLouis Spohr. Cu o genera,ie mai tarziu,Hans von Bi.ilow a devenit primul dirijorde profesie. Asemenea marilor dirijoridin deceniile urmatoare, a atras aten,iaasupra sa prin interpretarea operelorcelor mai controversa,i compozitori aitimpului sau, Liszt ~i Wagner.

Predecesorul pianuluipana: in secolul al XVIII-lea, cel mai ~spanditinstrument cu claviaturn a fost clavecinul. Laapa:sarea unei clape, o pana: mi$ca o coarda:.

i Pianul a apa:rut lainceputul secolului al XVIII-' lea, functiona pe un principiu ase1rulrultor, dar

i cu o diferenta: esentiala:: corzile nu sunt pi~cate,i ci lovite de ni~te cioca:nele mici. Acest~ mecanism nou, ala:turi de pedala care permitea

prelungirea ~i variatia puterii sunetelor emise, afa:cut din pian un instrument mai variat, maisonor ~i mai expresiv decat clavecinul. Pe langa:gama larga: a sunetelor, pianul putea aborda ~itonalitlti fine ~i astfel la sfa~itul secoluluiclavecinul a ie~it aproape total din uz.

Dirijorul ,in prezent, datorit:l extinderii orchestrelor,coordonarea muncii instrumenti~tilor devine oactivitate tot mai complicat:l, interpretarea unorcompozitii simfonice mari devine o proble1rultot mai grea ~i acestea sunt sarcini care li revindirijorului. pana: In secolul al XIX-lea nu aexistat o astfel de persoarul in cadrul orches-trelor. Dirijarea se limita doar la indicarea cu unba:t sau cu un suI de hartie de ca:trecompozitorul piesei a ritmul~i.

Dirijorul indica: tempoul ~i coordoneaza:munca instrumenti~tilor. Cu bagheta indica:nu1rulrul ba:t:lilor ~i locullor in 1rulsur:l.

in secolul XX au fost reinviate instrumentelemuzicale uitate, ca de exemplu viola da gamba,totodat:l au fost introduse instrumente noi, ca

348