câte mese se servesc? hranã rece sau gãtitã? ce se poate...

?� câte mese se servesc?

hranã rece sau gãtitã?

ce se poate gãti?

când procurãm

alimentele?

ambalarea,

transportul,

depozitarea

igiena veselei

exemple de meniuri

liste de alimente

�

�

�

�

�

�

�

Ce mâncămCe mâncămCe mâncămCe mâncăm î n t a b e r e ? î n t a b e r e ? î n t a b e r e ? î n t a b e r e ?

Un material despre problema alimentaţiei întabere, cu o aplicaţie directă la taberele de cor-turi: de ce trebuie să o tratăm cu atenţie, câtemese se servesc, ce alimente putem lua în tabere,cum le ambalăm, transportăm şi depozităm,măsuri de igienă a veselei şi câteva exemple demeniuri pentru tabere.

2 Ce mâncăm în tabere

Hrana în tabără: un "amănunt" sauunul din cele mai importante lucruri?

Alimentaţia într-o tabără este o problemă extrem de importantă dinmai multe motive. Nu numai că starea de sănătate a participanţilordepinde de hrana ce o primesc, dar o alimentaţie inadecvată provoacă ostare de nemulţumire în rândul participanţilor. Apoi, în special la taberelede copii, adolescenţi şi tineret, una din primele întrebări puse de părinţi larevenirea copiilor lor din tabără este: „Cum a fost mâncarea?“ Dacăsubiectivismului inerent al răspunsului la această întrebare se adaugă şielemente obiective (hrană insuficientă şi de calitate slabă) atuncireputaţia taberei are de suferit destul de mult. Şi acesta este un motiv maimult decât suficient pentru părinţi să nu-şi mai lase copiii în tabără,indiferent cât de bună ar fi fost atmosfera şi starea spirituală a taberei şioricât de divers şi atractiv ar fi fost programul ei.

Dacă este vorba de o tabără în care prepararea şi servirea hranei se obţincontra cost (deci procurarea alimentelor şi prepararea hranei nu cad însarcina organizatorilor) atunci trebuie ca înainte de decizia de organizarea taberei în acel loc să se afle câteva lucruri:

! dacă există spaţii adecvate de depozitare a alimentelor

! care este starea de igienă a bucătăriei şi sălii de mese

! cât de mare este spaţiul de servire a mesei (adică toţi participanţii latabără pot servi masa deodată sau trebuie împărţiţi în serii? Dacamasa se va servi în mai multe serii atunci programul taberei vatrebui să ţină seama de aceasta.)

! care este meniul ce se va servi (asigură o alimentaţie echilibrată şiconsistentă?)

! ce calitate are hrana preparată (eventual se poate cere părerea altorpersoane care au servit masa acolo)

Ce mâncăm în tabere 3

Mai departe însă vom discuta despre problema taberelor de corturi,fără amenajări construite pentru bucătărie şi sală de mese, în care segăteşte hrana de personalul taberei. Aceasta este situaţia cea maicomplexă şi dacă sunt însuşite detaliile acesteia, atunci toate celelaltesituaţii pot fi rezolvate cu succes.

Câte mese se servesc?Se vor servi trei mese pe zi (micul dejun, prânzul, cina). La taberele

de copii, dar nu numai, se poate servi şi câte o gustare (între prânz şicină) sau un desert suplimentar.

În zilele în care se efectuează trasee de drumeţie (mai lungi de 3-4ore) prânzul se va servi pe traseu, constând din hrană rece.

Hrană rece sau gătită?Hrana gătită implică mult mai multă muncă, mai multe probleme

(procurarea veselei pentru gătit, sobă, personal care ştie să gătească) şimai mult timp pentru pregătirea mesei. Hrana rece elimină acestedezavantaje, dar ea poate fi folosită doar în ieşiri sau tabere foarte scurte(2 - 3 zile). Orice tabără cu durata mai mare de 3 zile va trebuie sărecurgă la hrană gătită.

Participanţii vor mânca doar hranaoferită în tabără sau... ?

Cu alte cuvinte, vom permite participanţilor să consume doar hranace se va servi în tabără sau le vom da voie şi să-şi cumpere singuriproduse alimentare (în cazul în care au de unde) şi să le consumeindividual, când doresc? Această problemă ridică mai multe aspecte,unele din ele ţinând de siguranţa sănătăţii participanţilor şi altele deaspecte ale disciplinei de tabără şi chiar şi unele aspecte de echitate


socială sau de morală creştină. Ultimele două ne-ar îndreptăţi să dăm unrăspuns aproape fără echivoc: "Nu, toţi participanţii la o tabără trebuie săse bucure de un tratament şi un statut absolut identic, indiferent de stareamaterială, deci toţi vor mânca doar hrana servită în tabără." Sigur, sepoate discuta acest subiect, dar cum acest material tratează problemele dealimentaţie şi igienă ne vom opri numai asupra lor.

În primul rând: este bine să se atragă atenţia participanţilor (şi maiales părinţilor acestora!) chiar de la înscriere că în tabără nu există spaţiifrigorifice de depozitare a alimentelor şi că nu trebuie să îşi aducă cu eimâncare suplimentară (asta implică desigur angajamentul din parteaorganizatorului de tabără că hrana ce se va servi în tabără este suficientăşi de calitate bună). Desigur că părinţii grijulii vor pune pentru copiii lorcare vin în tabără un pachet cu mâncare pentru drum, pachet care deregulă depăşeşte cu mult nevoile pentru o zi întreagă a copilului. Esteabsolut necesar de aceea ca în prima zi de tabără conducătorul taberei săanunţe pe toţi cei care mai au mâncare de acasă să o consume în aceeaşizi şi să nu o păstreze peste noapte, în special dacă este vorba de alimenteuşor perisabile cum ar fi ouăle fierte, parizerul, prăjiturile cu creme, sauorice fel de mâncare preparat cu maioneze. Dacă totuşi rămân astfel dealimente acestea trebuie neapărat aruncate.

Mulţi copii, tineri sau chiar adulţi simt însă nevoia ca pe lângămesele servite să mai "ronţăie" câte ceva. Sigur că nu li se poate interziceacest lucru, şi de aceea este bine ca ei să fie sfătuiţi cu privire la naturaalimentelor ce le pot lua suplimentar: ciocolată, bomboane, biscuiţi,napolitane, prăjituri uscate (de genul cornuleţelor sau checurilor), turtădulce, sticksuri, snacksuri, fructe mai tari, gumă de mestecat.

În al doilea rând se pune problema dacă în timpul taberei se pot facecumpărături de la cabane, restaurante, chioşcuri sau magazine săteştiaflate în apropierea taberei. Această problemă este desigur la latitudineafiecărui conducător de tabără, dar chiar şi în cazul unui răspuns afirmativ,este bine să se verifice cu atenţie calitatea produselor ce se vând în loculrespectiv, termenele de garanţie şi aspectul acestora. Din principiu, esteindicat să se evite produse de genul mititeilor, cârnaţilor, produselor de


carne, sucurilor fără termen de garanţie, sau al celor de la dozatoare,îngheţatei sau prăjiturilor.

Sursa de apăIndisolubil legată de problema igienei alimentare a unei tabere este şi

cea a surselor de apă. Existenţa unei surse de apă cu debit suficient demare pentru spălat (inclusiv vesela) şi a uneia de apă potabilă, cu debitsuficient, verificată şi nu foarte departe de tabără sunt condiţii esenţiale(fără de care nu se poate!) pentru alegerea unui loc de tabără.

Sursa de apă potabilă trebuie să fie un izvor, cu debit suficient demare. În cazul în care este nevoie, se pot face unele amenajări pentru auşura umplerea bidoanelor de apă sau a sticlelor de apă aleparticipanţilor. O ţeavă de PVC este de folos în astfel de cazuri.

În cazul în care în apropierea taberei nu există un izvor, pentruaprovizionarea cu apă potabilă poate fi folosit şi un pârâu, dar în acestcaz trebuie verificate următoarele lucruri:

• ca în amonte de locul taberei să nu se afle locuinţe, instalaţiiindustriale sau piscicole, ferme de animale sau alte surse depoluare a apei

• cursul apei să nu fie infestat de resturi organice vizibile (alge,copaci putreziţi, cadavre de animale)

• viteza de curgere să fie suficient de mare pentru a nu permitedepunerea mâlului sau resturilor organice pe fundul albiei

• apa să fie limpede• să nu prezinte miros sau gust neplăcute

Toate aceste verificări ar fi bine să fie făcute până la obârşia(izvorul) pârâului. Cel mai sigur însă este ca după aceste verificări să sepreveleze două eşantioane de apă în flacoane speciale şi duse la analizaunui laborator specializat de la Inspectoratele Sanitare. Contra unei taxe(de fapt taberele de copii şi tineri sunt scutite de achitarea acestei taxe)aceste laboratoare pot face analiza apei şi să indice dacă ea este potabilăsau nu. Tot de aici se pot obţine şi flacoanele tip.


Odată stabilit locul de aprovizionare cu apă potabilă se va insista caacesta să fi păstrat în permanenţă în stare de curăţenie perfectă. Aici nu seva permite spălarea participanţilor, nici a veselei, nici a rufelor, nicimăcar spălatul pe dinţi.

Apa pentru gătit se va păstra în bidoane de material plastic acoperitetot timpul cu capac. Participanţii vor folosi pentru băut sticlele personale,care trebuie să facă parte din echipamentul lor obligatoriu.

Există şi recipienţi de apă pliabili (din material plastic) cu diferitecapacităţi (3, 5, 10, 20 litri) al căror capac se înfiletează pe gâtulrecipientului şi conţine un robinet din material plastic. În parteainferioară aceşti recipienţi au o ureche din material plastic în care estepracticat un orificiu, astfel putând fi agăţaţi de un suport (un ţăruş solid,înfipt bine în pământ, cu un cui de 10 cm bătut în partea superioară). Oastfel de „instalaţie“ este utilă pentru ca cei din tabără să îşi ia de aici apade băut.

Ce se poate găti în tabără?Aproape orice! Ce ne limitează în alegerea meniului? În primul rând

condiţiile mai dificile de gătit. Apoi alimentele disponibile. Într-o tabărăde corturi, fără spaţii frigorifice de depozitare a alimentelor, alimentele cese iau trebuie să fie dintre cele care nu se alterează într-o perioadă de 3-10 zile (conserve, mezeluri afumate, legume, fructe, ouă.). Un al treileafactor care introduce anumite limitări este cantitatea de hrană ce trebuiepreparată şi timpul limitat avut la dispoziţie. Toţi aceşti factori, la care seadaugă experienţa bucătăreselor, vor determina meniul taberei.

La sfârşitul acestui material vă prezentăm o listă de alimente şicâteva meniuri care se pot alcătui folosind alimentele din aceste liste.


Este bine ca imediat după stabilirea echipei administrative pentrutabără, conducătorul să dea bucătăreselor sugestiile de meniuri şi listelede alimente. Cu experienţa lor, acestea pot sugera şi alte meniuri (maiadecvate zonei din care provin participanţii, de exemplu) ca şi câtevamodificări în listele de alimente. În timp, pe baza observaţiilor făcute întabere şi a sugestiilor personalului şi chiar a participanţilor, fiecareorganizator de tabără va avea propria lui listă de alimente.

Când se procură alimentele?De unde?

Aşa cum am mai spus alimentele trebuie să fie dintre cele care nu sealterează repede. Chiar şi acestea însă au termene de păstrare diferite.Dacă o conservă poate fi ţinută multe săptămâni fără a i se alteraconţinutul, nu acelaşi lucru se poate spune despre salamul de vară şi nicipe departe despre parizer, crenvurşti sau prăjituri cu cremă. Cu toateacestea în meniul unei tabere pot fi incluse şi alimente de acest gen.Citind listele de alimente, veţi vedea că le-am împărţit în patru categorii:

" alimente care se cumpără înainte de începerea taberelor -acestea sunt alimente care nu se alterează o perioadă relativ marede timp. Ele vor fi cumpărate înainte de începerea tuturor seriilorde tabără şi vor fi ambalate, transportate şi depozitate la instalareataberei. Aici sunt incluse şi cantităţile necesare pentru echipa deinstalare (6-7 oameni pentru o perioadă de 4-5 zile). Acestealimente sunt transportate împreună cu echipamentul taberei.

" alimente care se cumpără înaintea fiecărei serii de tabere - sunt

alimente care nu rezistă aşa de mult timp sau alimente care trebuieconsumate în stare proaspătă. Unele din acestea se pot folosi şi lacâteva zile de la sosirea în tabără, altele trebuie consumate (cum arfi de exemplu carnea) în prima, cel mult a doua zi de tabără. Noiam transportat aceste alimente în autobuzul cu care s-au deplasatparticipanţii la tabără.


" alimente care se cumpără pe parcursul taberei - am numit

aceasta „aprovizionarea intermediară“. Nu am făcut propriu-zis olistă de alimente pentru această aprovizionare ci doar am stabilit osumă de bani disponibilă pentru aceasta. La această aprovizionarese vor cumpăra alimentele indicate de bucătărese. (De regulă estevorba despre pâine, legume, fructe, carne sau produse din carne).Pe parcursul unei tabere de 10-11 zile o singură aprovizionareintermediară este suficientă. În funcţie de depărtarea locurilor deaprovizionare de tabără şi de necesităţi se pot face chiar şi douăsau trei astfel de aprovizionări. Pentru transport se va folosi omaşină care ar fi bine să se afle în fiecare tabără, dar la nevoie doi-trei băieţi dintre participanţi, pot face acest transport de alimentecu rucsacii.

" alimentele pentru echipa de instalare1 - practic este vorba tot de

alimente din categoria celor care se cumpără înaintea fiecărei seriide tabără, dar acestea vor fi cumpărate pentru hrana echipei deinstalare.

La cumpărarea lor verificaţi alimentele cu foarte mare atenţie.Trebuie să aveţi grijă ca la nici unul din ele termenul de garanţie să nuexpire pe parcursul taberelor. Verificaţi îndeosebi conservele. Dacăvreuna din ele are capacul bombat, nu o cumpăraţi, sau dacă deja aţicumpărat-o atunci nu o folosiţi. Acesta este un semn sigur că este alterată.Pentru carne şi produsele din carne preferaţi magazinele şi abatoarele şievitaţi pe cât posibil piaţa.

Când se poate cumpăraţi alimente direct de la producător sau de laangrosişti. Economisiţi astfel sume importante de bani. În ceea cepriveşte dulciurile, gândiţi-vă că vor sta timp de şapte-zece zile lacăldură. Ciocolata se poate topi, bomboanele care sunt în pungi se pot lipiunele de altele, iar napolitanele care nu sunt ambalate în staniol îşi vor 1 echipa de instalare - este echipa care transportă materialele şi echipamentul şiinstalează tabăra, înainte de sosirea participanţilor. Pentru o tabără de corturipentru aproximativ 40-50 de persoane, bine amenajată şi dotată, este nevoie de oechipă de 6-8 persoane care vor lucra 3 zile.


pierde prospeţimea, absorbind din aer umiditatea. Napolitanele înveliteîn ciocolată trebuie neapărat să fie din cele ambalate în staniol, cuînvelişul impermeabil, pentru a putea fi răcite prin scufundare în apă receînainte de servire.

La cumpărarea alimentelor orientaţi-vă spre acele produse a cărorcalitate o cunoaşteţi deja. Dacă sunt produse pe care nu le cunoaşteţi,atunci cumpăraţi întâi o cantitate foarte mică şi testaţi-le înainte de acumpăra mai multe.

Gândiţi-vă că toate alimentele pe care le veţi cumpăra trebuietransportate în tabără, pe un drum lung şi nu întotdeauna foarte drept. Aşacă evitaţi fructele zemoase (piersici, caise, struguri ...) Legumele (roşiileîn speţă) nu trebuie să fie prea coapte. Alegeţi din cele mai tari.

Tot în ceea ce priveşte procurarea alimentelor: se pot folosi treisoluţii:

• participanţii plătesc tabăra şi toate alimentele se cumpără centralizat,de către organizatori

• organizatorul împarte cantităţile de alimente la numărul participan-ţilor, face o listă pentru fiecare şi le cere să aduc alimentele de pelistă. În tabără acestea se colectează şi se depozitează la un loc.

• o soluţie combinată a celor două de mai sus

NOUA SPERANŢĂ a optat pentru prima soluţie. Avantajele ei sunt:certitudinea calităţii produselor cumpărate, uniformitatea alimentelor (nusunt de exemplu conserve de peşte de 8 sortimente diferite) şi economiilede bani realizate prin cumpărarea unora dintre alimente de la angrosişti.

Avantajele celei de-a doua metode sunt: un preţ ce pare mai mic(subliniem, pare doar) şi mai puţin efort pentru organizatori.


Ambalarea, transportul şi depozitareaalimentelor

După cumpărare este bine ca alimentele să fie ambalate în cutii decarton sau lăzi din material plastic. Noi am ales ultima variantă, folosindnavete de material plastic de tip A3, care sunt rezistente şi pot fidepozitate una peste cealaltă.

Pentru depozitarea alimentelor care pot fi atacate de rozătoare(napolitane, biscuiţi, paste făinoase, ciocolată) este bie să se foloseascărecipiente de material plastic cu capac. Este vorba de genul de „găleţi“ dematerial plastic folosite pentru vopselele lavabile. Cele de 20 de kg, binespălate şi dezinfectate, sunt excelente: capacul se închide perfect, aumâner, se pot pune una peste alta.

La ambalarea alimentelor este bine ca pe fiecare cutie să se lipeascăo etichetă pe care să se scrie conţinutul cutiei sau lăzii respective. Aveţigrijă cum ambalaţi sticlele sau borcanele care se pot sparge. Aceeaşi grijătrebuie să se acorde pungilor cu zahăr sau făină.

Pentru carnea proaspătă cea mai bună soluţie este congelarea şitransportul într-o cutie sau geantă frigorifică, cu pungi de gheaţă în jur. Înacest fel, carnea se poate păstra chiar şi trei-patru zile, dacă ladafrigorifică nu este deschisă prea des. O soluţie ar fi şi semipreparareacărnii şi congelarea semipreparatelor obţinute (de exemplu şniţele).

Sigur, există şi soluţia minifrigiderelor sau minicongelatoareloralimentate de la bateria unei maşini. Este soluţia cea mai sigură şicomodă, dar şi cea mai scumpă şi presupune existenţa în tabără a uneimaşini.

Pâinea va trebui protejată pe timpul transportului în saci sau în cutiiînchise bine. Altfel pe parcursul transportului pe ea se va pune un stratgros de praf.


Odată ajunşi în tabără, alimentele vor trebuie depozitate cât se poatede repede la locul lor. Cortul-depozit de alimente trebuie plasat la umbrăşi cât mai bine aerisit, dar în acelaşi timp protejat de atacul insectelor. Nueste bine să se pună cutiile de alimente direct pe pământ sau pe podeauacortului. Câteva bile de lemn şi scânduri pot constitui o podină astfel calăzile de alimente să fie ridicate la cel puţin zece cm. de sol. Aranjaţicutiile şi lăzile în aşa fel încât să fie cât mai uşor accesibile. Nu este nicio plăcere pentru echipele administrative să mute zilnic lăzile pentru aputea lua ceea ce au nevoie.

Pâinea se păstrează bine în saci de rafie sau în cutii acoperite cupânză. În saci de nylon s-ar putea să mucegăiască, iar neacoperită se vausca. Există însă o soluţie care ni se pare optimă pentru păstrarea pâinii:confecţionarea la comandă mai multe coşuri împletite din răchită. Elesunt de formă paralelipipedică (dimensiunile sunt de aproximativ 100 cmx 60 cm x 50 cm) şi au capac. Pentru fiecare din aceste coşuri avempregătită câte o pânză croită astfel încât să poată "căptuşi" pereţii interioriai cutiei şi să poată acoperi şi deasupra conţinutul. Pâinea se păstreazăfoarte bine în aceste "lăzi". Practic, la începutul fiecărei tabere cumpărămpâinea şi la producător o punem direct în aceste "lăzi". Transportul estemult mai uşor, depozitarea de asemenea, în două din aceste coşuri-lăziintrând 50-80 de pâini (în funcţie de dimensiunile acestora). Sigur, dupăfiecare tabără, pânzele care sunt puse în interiorul cortului sunt spălate, şicălcate.

Mezelurile uscate şi afumate este bine să fie atârnate în cel mairăcoros loc şi învelite într-un tifon după ce în prealabil au fost şterse cuun prosop de bucătărie curat şi îmbibat în oţet. Celelalte mezeluri şicarnea pot fi păstrate într-o oală mare, acoperită cu un capac şi pusă înapa râului. Dar atenţie la locul unde puneţi oala! Asiguraţi-o cu pietre dejur împrejur şi pe capac, iar în timpul nopţii scoateţi-o din râu şi băgaţi-oîn cortul de alimente. Animalele care vizitează tabăra noaptea o vordetecta cu uşurinţă afară. După o astfel de vizită s-ar putea să vă mai şirămână câteva bucăţele de salam!

Dacă depozitaţi lăzile una peste alta, nu puneţi cel mai jos cele cubiscuiţi, paste făinoase, dulciuri ci pe cele cu conserve. gemuri, sticle.


Şoarecii de munte, deşi mai simpatici decât rudele lor din oraşe, vor atacafără mustrări de conştiinţă primul strat de cutii sau lăzi, dacă el conţinealimente ce pot fi roase.

În cazul în care în acelaşi loc sunt mai multe serii de tabără, este bineca de la ambalarea alimentelor ele să fie separate pe serii. Etichete deculori diferite puse pe cutii pot rezolva problema identificării. Ladepozitare, ţineţi cont de aceasta. Cel mai la îndemână trebuie să fiealimentele primei serii, iar cel mai jos sau mai în spate alimentele ultimeiserii.

Între lista alimentelor propusă pentru tabere şi lista reală aalimentelor disponibile vor fi întotdeauna mici diferenţe. Este bine deaceea, să se întocmească un inventar al tuturor alimentelor disponibilepentru o serie de tabără şi acest inventar să fie dat bucătăreselor.

Alte măsuri de igienăUn lucru de care trebuie să se ţină seama este păstrarea stării

generale de igienă în cortul bucătărie-depozit de alimente şi în jurulacestuia, în toate spaţiile care sunt folosite pentru gătit şi servirea mesei.

Prima problemă de care trebuie să ţinem seama este aceea agunoiului şi resturilor menajere. Noi sugerăm ca acesta să fie împărţit întrei categorii:

" resturile de mâncare - se depozitează într-un recipient (butoimetalic sau de material plastic) care la umplere se va transportadin tabără. O idee bună este de a se lua legătura cu un localnicpentru a veni să ridice aceste resturi de mâncare pentru hranaanimalelor. Acest recipient va sta tot timpul acoperit cu un capac.În ceea ce priveşte aceste resturi, supravegheaţi cu cea mai ma-re stricteţe ca:

• resturile de mâncare să fie puse de către toţi participanţiiîn recipientul destinat pentru aceasta, şi nu lângă el


• să nu fie lăsate resturi de mâncare pe iarbă• să nu fie aruncate în apă!• să nu fie aruncate în pădure!• înainte de spălarea veselei, aceasta să fie bine debarasată

de resturile de mâncare în recipientul destinat pentruaceasta

• vesela să nu se spele la izvorul de unde se ia apa de băutci doar într-un râu cu debit suficient şi cu o viteză decurgere suficient de mare pentru ca resturile mici demâncare să nu se depună pe fundul albiei

• recipientul va fi tot timpul acoperit cu un capac bineînchis!

• după fiecare golire a acestui recipient el se va spăla bineatât în interior cât şi în exterior!

• acest recipient va fi depozitat la umbră, la cel puţin 20m. de cortul bucătărie-depozit de alimente, de locul deservire a mesei, de locul de gătire a mesei, pe o micăplatformă de lemn

" gunoiul care poate fi ars: hârtii, cartoane, material plastic.

Acesta se adună în saci de nylon, iar la sfârşitul programului de lafocul de tabără, se arde. El poate fi ars şi în soba de la bucătărie,unde poate fi folosit şi pentru aprinderea focului.

" gunoiul care nu poate fi ars: cutii de conserve, sticle sparte, alteambalaje care nu pot fi arse. Se adună în saci de nylon, care laumplere se leagă la gură şi se depozitează în groapa de gunoi.

În ce priveşte aceste două categorii de gunoi, astăzi se găsescsuporturi speciale pentru saci de colectare a gunoiului, suporturi dotate cucapac. Investiţia în acestea merită făcută, pentru că starea de igienă ataberei se va îmbunătăţi considerabil! De asemenea se găsesc saci depolietilenă special pentru această destinaţie. Este bine să aveţi o cantitatesuficientă din aceşti saci. Nu lăsaţi ca aceşti saci să se umple de gunoi, cidebarasaţi-i atunci când sunt doar pe jumătate plini, pentru a-i putea legala gură.


Aşa cum am spus mai sus, gunoiul care poate fi ars va fi ars, iar celcare nu poate fi ars va fi dus la groapa de gunoi. Câteva sfaturi legate deaceastă groapă:

• o groapă cu o capacitate de aproximativ 1,5 mc. este suficientăpentru trei serii de tabără cu durata de 10-11 zile, cu 30-35 departicipanţi în fiecare serie

• ea trebuie săpată la distanţă destul de mare de tabără (cel puţin100 m.), preferabil între copaci, dar în aşa fel încât la sfârşitultaberelor să poată fi acoperită cu un strat de pământ de cel puţin30 cm.

• în ea se va depozita gunoiul doar în saci de polietilenă legaţi lagură

• dacă acest lucru este posibil ţineţi groapa acoperită cu un grătarde crengi groase, legate între ele cu sârmă, pentru a preveni caanimalele sălbatice să scormonească între saci, rupându-i şiîmprăştiind conţinutul

• la sfârşitul taberei această groapă de gunoi va fi neapărat astupatăcu pământ

În ceea ce priveşte amplasarea coşurilor de gunoi, aceasta trebuiefăcută astfel încât ele să nu fie lângă alimente sau hrana gătită. Deasemenea, în amplasarea tuturor utilităţilor pentru pregătire şi servireahranei, trebuie avut grijă ca traseele de circulaţie pentru prepararea şiservirea hranei să fie comune pe porţiuni cât mai mici (dacă se poate,aceste porţiuni să nici nu existe) cu traseele folosite pentru spălareaveselei şi depozitarea resturilor menajere.


Vesela, "mobilierul" şi alte "mărunţişuri"necesare unei tabere de corturi

În ceea ce priveşte vesela, aceasta se împarte în două categorii:vesela folosită de participanţii la tabără pentru a servi mesele şi veselafolosită pentru gătirea hranei şi servirea ei. Pe lângă vase mai suntnecesare şi alte ustensile de nelipsit într-o bucătărie, fie ea şi unaimprovizată în creierul munţilor.

În paginile ce urmează veţi găsi o listă orientativă cu vesela necesarăpentru gătirea şi servirea mesei (o astfel de listă nu este niciodatăcompletă, ea poate fi mereu îmbunătăţită de inventivitatea şi cerinţelebucătăreselor, dar limitată de dimensiunile bugetului.)

Vesela ce se pune la dispoziţia fiecărui participant la tabără

# Castron # Castronaş pentru salată # Cană ## Lingură # Furculiţă # Tavă #

Câteva cuvinte despre acest set de veselă:♦ articolele de material plastic trebuie să fie alese cu atenţie:

materialul nu trebuie să fie casant şi să reziste şi la conţinutfierbinte (ceai, supe, ciorbe)

♦ este bine să existe un număr de seturi de rezervă (o formulăsimplă: numărul de seturi de veselă = numărul de participanţi +numărul celor din echipa de personal a taberei + 5). Nu ştiţiniciodată când unul din participanţi îşi pierde castronul, cana saufurculiţa sau când în tabără vă pică pe neaşteptate musafiri pecare îi veţi invita la masă.

♦ o soluţie mai bună (dar mai scumpă!) decât vesela de materialplastic şi tacâmurile de aluminiu o constituie vesela din inox

♦ trebuie spus că vesela din material plastic (castronul în special),după un timp de folosire capătă un miros suficient de persistent casă numai poată fi îndepărtat prin spălare, lucru care este neplăcutpentru cei ce folosesc această veselă. Acest dezavantaj nu existăla vesela din inox, deci cea mai bună soluţie rămâne totuşi veseladin inox.


Vesela necesară pentru prepararea şi servireahranei în tabăra de corturi

Oale 30 l. cu capac 3 buc.Oală 15 l. cu capac 1 buc.Cratiţă 40 l. cu capac 1 buc.Tigăi 3 buc.Oală 3 l. cu capac 3 buc.Oală 5 l. cu capac 3 buc.Strecurătoare ceai 2 buc.Cuţite bucătărie mari 4 buc.Cuţite bucătărie mijlocii 2 buc.Deschizător de conserve 3 buc.Tel 1 buc.Zdrobitor cartofi - lung şi mare 1 buc.Sucitor 1 buc.Tăblie lemn pt. aluaturi 1 buc.Funduri lemn 4 buc.Linguri lemn 4 buc.Linguri, linguriţe, furculiţe 5-6 buc.Polonic 4 buc.Polonic sită 1 buc.Tăvi mari de material plastic cu mânere 3 buc.Coşuri pt. servit pâinea 4 buc.


Vesela necesară pentru prepararea şi servireahranei în tabăra de corturi

Recipienţi material plastic cu capac pentru''autoservire'' 6 buc.

Cleşti pentru servit 6 buc.Solniţă pt. servit. 1 buc.Palete pentru întins margarina pe pâine 4 buc.Set de recipienţi pentru condimente 1 buc.Set recipienţi pentru zahăr, sare, făină, etc. 1 buc.Suport mare pentru tacâmuri bucătărie 1 buc.Cutie pentru ţinut detergent, săpun, bureţi vase,bureţi sârmă în bucătărie 1 buc.

Castroane de material plastic pentru salate 3 buc.Feţe de masă PVC cu suport textil 5 buc.Prosoape de bucătărie mari, pentru acoperit 4 buc.Răzător brânză 1 buc.Bidoane de material plastic cu capac 20 buc.Navete de material plastic pentru transportat şidepozitat alimentele 30 buc.

Ceşti material plastic - cafea protocol 15 buc.Saci rafie (4 în tabără, opt la sediu)sa

12 buc.

Butoaie de material plastic pentru apă (25 l.) 3 buc.Butoaie de material plastic pt. telemea (25 l.) 5 buc.Mănuşi antitermice 4 per.


Observaţie: lista de mai sus este valabilă pentru cazurile în care se fac trei saupatru serii de tabără în acelaşi loc. De aici numărul de butoaie de materialplastic pentru telemea (5) pentru că de fapt pentru o tabără de 30-32 depersoane, ajunge unul singur. Observaţia este valabilă şi pentru alte componenteale listei (de exemplu navetele de material plastic sau coşurile pentru depozitatpâinea).

În titlul acestui capitol aminteam şi de "mobilier"; denumirea estedesigur generic şi un pic peiorativă, dar există câteva piese care suntnecesare. Iată care ar fi acestea:

• unul sau două umbrare demontabile (rezistente la ploaie şi stabilela vânt)

• un acoperiş (copertină) demontabilă pentru sobă (suficient demare pentru a putea permite lucrul în jurul sobei şi pe timp deploaie şi confecţionat din materiale ignifuge (care nu iau foc),tabla ondulată fiind de exemplu un material bun pentru aceasta.

• mese pliante pentru bucătărie (noi folosim trei astfel de mese, cudimensiunile de 1,20 m x 0,90 m şi înălţimea de aproximativ 1m.)

• măsuţe pliante (60 cm x 40 cm., înălţimea de 50 cm.) Ele sunt defolos pentru a pune oala de ceai, sau pentru a putea pune pe eleoalele şi cratiţele luate de pe foc

Şi mesele mari şi cele mici sunt de panel sau scândură şiînvelite în tablă subţire de aluminiu; scheletul lor este metalic,ţeavă de jumătate de ţol.

• câteva scaune pliante pentru cei ce lucrează la bucătărie (daratenţie la picioare!, solul este moale!)

• un raft sau două confecţionate din lemn sau metalice,demontabile, pentru cortul depozit de alimente

• bile de lemn şi scânduri pentru a depozita lăzile cu alimente pe unsuport, ridicat la 10-15 cm. deasupra solului.

• suporţi cu capac pentru sacii de gunoi


• recipienţi pentru resturile alimentare (butoaie de material plasticcu capac)

Şi "mărunţişurile"? Aici este vorba de câteva lucruri cum ar fimănuşile antitermice, de mare folos pentru manevrarea vaselor ce trebuieluate de pe foc, palmare sau mănuşi de piele pentru cei ce taie lemne,topoare (bine ascuţite şi cu cozi solide), un joagăr sau un fierăstrău bun.O trusă de scule (un patent, un ciocan, un cleşte de scos cuie, câteva cuieşi holzşuruburi, sârmă de fier sau de cupru, şurubelniţe, o pilă şi o cute deascuţit cuţite) este şi ea necesară pentru micile reparaţii necesare înaceastă micro-gospodărie.

Şi unde ţinem toate acestea? Şi mesele, şi lăzile cu alimente şicoşurile cu pâine şi ... şi ...? Pentru toate acestea este nevoie de un cortmai mare. Corturile de tip militar (marchiză) reformate de armatelediverselor ţări sunt o soluţie bună. Destul de scumpă, dar solidă,rezistentă şi de durată.

La ce gătim?Adică, alimente avem, veselă avem, bucătărese avem ... la ce gătim

mâncarea?

O soluţie bună şi comodă este procurarea unor aragaze cu randamentbun şi a unor butelii. Dar la această soluţie trebuie avute în vedere câtevalucruri:

• buteliile nu pot fi transportate pline în autobuz!• trebuie ca în apropiere (sau la o distanţă rezonabilă să existe un

loc în care să se poată încărca buteliile• trebuie să existe o butelie de rezervă (plină!)• buteliile nu trebuie amplasate în bătaia directă a soarelui• butelia trebuie amplasată o distanţă sigură de aragaze sau de

orice altă sursă de căldură• racordurile la butelie şi la aragaz trebuie verificate cu atenţie• aragazul trebuie instalat sau protejat astfel încât flacăra lui să nu

fie afectată de vânt


• dacă vă hotărâţi pentru această soluţie atunci neapărat verificaţieficienţa unui astfel de aragaz în aer deschis (bine ar fi chiar pelocul de tabără, mai ales dacă acesta se află la o altitudine maimare): în cât timp fierbe o oală cu apă de mărimea celor folositeîn tabără pentru gătit?

O soluţie mai puţin periculoasă dar mai incomodă este folosirea unorsobe cu lemne. Astfel de sobe se pot confecţiona din metal (cornier, tablă,grătare şi plite de fontă). Ele au nevoie de un coş de fum, adică de douăsegmente de burlan (de 1 m. fiecare) şi un cot. Picioarele acestei sobetrebuie să aibă tălpi (rondele metalice) pentru a nu se afunda în solulmoale. Uşile sobei trebuie să fie suficient de largi pentru a permiteintroducerea lemnelor şi prevăzute cu mânere pentru o deschidere maiuşoară. Un cârlig pentru jar este de folos.

Pereţii sobelor sunt din tablă, iar "fundul" din grătare de fontă.Dimensiunile sobei sunt date de dimensiunile plitelor de fontădisponibile. O căptuşire a pereţilor cu şamotă ar spori eficienţa sobelor,dar le-ar creşte mult greutatea şi în plus nu ar rezista transportului.

La instalarea sobei trebuie avut grijă ca:• locul ales să nu fie foarte departe de cortul depozit de alimente,

dar nici în imediata apropiere a acestuia pentru ca scânteile să nuprezinte pericol pentru acesta

• locul să nu fie chiar la liziera pădurii• umbra unui copac însă nu ar strica...• soba trebuie să fie dreaptă (orizontală)• coşul trebuie susţinut de o ţeavă verticală, iar sub cot trebuie de

asemenea pus un sprijin

Combustibilul folosit sunt lemnele: fie uscături adunate din pădure(activitate la care trebuie să participe toţi cei din tabără) fie lemne de foccomandate la pădurar sau la proprietarul pădurii. În ambele cazuri,acestea trebuie depozitate într-un perimetru bine delimitat şi nu înimediata apropiere a focului. Tăierea lor se face într-un singur loc pentrua preveni împrăştierea aşchiilor, surcelelor şi cojii de copac pe toată


suprafaţa taberei. Avantajul uscăturilor este că acestea dau o flacără vie,un foc rapid care încălzeşte rapid. Dar ... se consumă repede. Lemnele defoc nu se aprind aşa uşor, dar menţin jarul vreme mai îndelungată şi laurma urmelor sunt mai eficiente. Dacă se alege această soluţie (care estemai costisitoare şi care trebuie luată în considerare la calcularea preţuluitaberei) atunci este bine ca înainte de tabere, la instalare, să aranjămtransportul lor şi să angajăm un drujbist ca să le taie la dimensiunilepotrivite pentru sobă. Apoi ele pot fi stivuite cu grijă şi crăpate peparcursul taberei după necesităţi.

O măsură bună de prevedere pentru cazuri de vreme ploioasă este caîntotdeauna să existe o rezervă de lemne uscate şi aşchii pentru aprinsfocul, ţinute la loc ferit de umezeală. Şi dacă totul este ud, plouă zileîntregi, şi focul refuză cu încăpăţânare să se aprindă? Vă oferim douăreţete "sigure" şi verificate pe teren:

• o cutie de conserve umplută cu cenuşă (fără tăciuni!) şi pestecare se toarnă petrol până când cenuşa se îmbibă cu petrol. Ocantitate mică din acest amestec vă va ajuta să aprindeţi şi celmai încăpăţânat foc.

• dacă primprejur aveţi brazi, colectaţi de pe trunchiurile lorrăşină. Înveliţi-o în frunze, şi o "pastilă" mai mare de răşinăvă va ajuta să aprindeţi focul chiar şi pe ploaie.

O a treia soluţie ar fi şi construirea unui cuptor pe loc, dar oricumsunt necesare plitele. Aceste pot fi puse pe un cuptor construit din pietreşi lipit cu lut, dar o astfel de improvizaţie, chiar dacă poate fi făcutărelativ repede, va face viaţa echipei administrative destul de grea. Şi să numai vorbim de cea a fochiştilor!

Este clar că mult din activitatea echipei de la bucătărie se vadesfăşura în jurul sobei sau a aragazului şi că ea trebuie să se desfăşoareindiferent de starea vremii: soare, vânt, ploaie, lapoviţă. O copertină pusădeasupra plitelor şi care acoperă şi zona din faţa sobei dar care lasă locburlanului este foarte absolut necesară. Aşa cum am mai spus, ea trebuiesă fie suficient de mare pentru a permite lucrul în jurul sobei şi pe timp


de ploaie şi confecţionată din materiale care nu iau foc (tablă ondulată, peun schelet metalic)

Destul de aproape de acesta montăm unul sau două umbrare sub carese află două mese pliante mai mari, pe care lucrează bucătăresele. Acesteumbrare trebuie să fie rezistente la ploaie şi la vânt.

Întreţinerea şi igiena veselei şiustensilelor pentru gătit şi servithrana

Responsabilitatea curăţirii şi igienei bucătăriei şi a veselei din eacade în sarcina echipei administrative ajutate de echipele de serviciu. Înceea ce priveşte vesela din care participanţii vor servi masa, NOUASPERANŢĂ a ales următoarea soluţie: la începutul taberei fiecareparticipant primeşte un set compus din: castron, castronaş pentru salată,cană, lingură, furculiţă, o tavă de material plastic şi un burete de spălatvasele (este vorba de fapt de un burete clasic de spălat vasele tăiat îndouă), totul pus într-o sacoşă de material plastic. Pe tot parcursul tabereifiecare participant va păstra setul personal şi se va îngriji de igiena lui.Pentru spălare va folosi detergent pus la dispoziţie de noi. De regulă unflacon cu detergent pentru vase este pus pe un suport, lângă cortulbucătărie şi fiecare participant va folosi o cantitate mică pusă pe buretelesău. Din experienţa noastră, aceasta este o modalitate bună şi foarteigienică de păstrare a veselei personale. Pentru o uscare mai rapidă aveselei am inclus în lista echipamentului personal (cel pe careparticipanţii trebuie să-l aducă cu ei în tabără) şi un şervet de bucătărie,pentru ştersul veselei personale.

Metoda spălării individuale a veselei personale este o şcoală bunăpentru toţi participanţii la tabere. Singura grupă la care această metodăridică probleme este cea a copiilor. În cazul lor este mai bine ca spălareaveselei să fie făcută de echipa de serviciu. Altfel, castroanele pot devenicele mai grozave bărcuţe pe apa râului de lângă tabără şi ora mesei va fi


întâmpinată pentru bucătăresele cu polonicul în mână de nişte priviriinocente care se vor dezvinovăţi: „le-am pierdut ... mi le-a luat cineva...nu ştiu unde sunt!“

În lista cu materialele consumabile (de întreţinere a veselei) suntincluse şi prosoape de bucătărie, dar acestea sunt pentru vesela de labucătărie. Am trecut prosoapele la „materiale consumabile" pentru că lademontarea taberei ele vor fi folosite pentru curăţarea podelei corturilor(în exterior) şi apoi aruncate la gunoi. Evident, la sfârşitul fiecărei seriide tabără, (sau dacă este necesar, şi în timpul taberei) prosoapele debucătărie folosite de seria respectivă vor fi spălate (folosind detergentulpentru rufe) uscate şi puse în lada cu echipament.

Tot la sfârşitul seriei de tabără, fiecare participant va preda veselacurată. Totuşi, este foarte bine ca echipa administrativă să-şi programezeactivităţile ultimei zile de tabără în aşa fel încât să aibă timp să mai speleodată toată vesela personală utilizând apă caldă şi detergent din belşug.După ce vor fi şterse, acestea vor fi puse în sacoşe de nylon noi pentru aputea fi împărţite participanţilor seriei următoare.

Înainte de începerea taberelor şi la sfârşitul lor toată vesela (atât ceapersonală cât şi cea folosită la gătit) va fi spălată şi opărită, apoi dupăuscarea perfectă, învelite în pungi şi depozitate în cutii sau lăzi de lemn,la loc ferit de umiditate şi praf.

Pentru o întreţinere şi o igienă bună a veselei avem nevoie deurmătoarele materiale consumabile (lista este orientativă, dar în generalcuprinde materialele de care este nevoie pentru igiena taberei, incluzândaici nu numai bucătăria).


Lista materialelor consumabilefolosite pentru o serie de tabără

(serii a câte 40 - 42 persoane - participanţi şi personal, cu durata de zece zile)

Pungi mici de plastic 100 buc.

Saci nylon gunoi 20 buc

Dezinfectant W.C. / bidoane a 1 l. 5 buc.

Detergent rufe / pungi a 1,5 kg. 1 pungă

Detergent veselă (flacoane) 2 buc.

Rezerve detergent veselă 8 buc.

Praf de curăţat AJAX 1 cutie

Axion pastă 2 cutii

Bureţi vase mici pentru participanţi 60 buc.

Bureţi vase mari 10 buc.

Bureţi sârmã 5 buc.

Prosoape bucătărie 5 buc.

Tifon (pentru acoperit mezelurile) 4 m.

Şerveţele (pachete a 100 buc.) 15 pach.

Chibrituri 2 pach.

Brichete 2 buc.

Sacoşe pentru vesela personalã 60 buc.

Mănuşi termice 1 pereche

Furculiţe plastic (pentru traseu) 30 buc.


Alimente ce trebuie cumpărateînainte de instalarea taberelor - pagina 1

În fiecare serie se asigură hrana pentru 40-45 persoane.

Paste făinoase melci 9 pachete a 500 gr

Paste făinoase scoici 9 pachete a 500 gr.

Tăieţei 4 pachete

Biscuiţi 46 pachete

Eugenia 200 buc.

Gem caise 15 borc.

Gem piersici 15 borc.

Gem căpşuni 15 borc.

Gem vişine 15 borc.

Zacuscă 14 borc.

Pateu ficat 45 buc.

Conservă peşte în ulei 15 buc.

Conservă peşte în sos tomat 12 buc.

Telemea 1 butoi

Zahăr 23 kg.

Sare 4 kg



Orez 4 kg.

Făină albă 9 kg. (3 pungi)

Făină de mălai 7 kg. (14 pungi)

Mazăre (conserve a 800 gr.) 15 buc.

Mazăre (conserve a 400 gr.) 6 buc.

Pastă tomate (370 gr.) 12 buc.

Muştar 2 cutii

Oţet 2 l.

Ulei 10 l.

Vegeta 4 pach. x 500 gr.

Piper 2 plicuri

Boia de ardei 1 pungă (250 gr.)

Sare de lămâie 6 plicuri

Ketchup 4 tuburi

Hellas 11 flac.

Ness BRASERO 1 cutie x 300 gr.



Cafea 2,5 kg.

Ceai aromat 20 cutii

Soia şniţele 6 pungi

Soia tocăniţă 6 pungi

Soia umplutură 16 pungi

Deserturi

Ciocolată 5 x 46 buc.

Biscuiţi cu cremă 3 x 46 buc.

Napolitane DOLCE 46 buc.


Alimente ce trebuie cumpărate înainte deînceperea fiecărei serii de tabără - pagina 1

Pâine 50 buc.

Cârnaţi CABANOS (kg.) 3

Salam (kg.) 10

Bacon (kg.) 5

Ouă (buc.) 360

Margarină (500 gr.) 20Carne (kg.)7 kg: 3,5 kg. pulpă şi 1 rând de şniţele gata tăiatesau 7 kg. de pulpă

7

Brânză topită 25

Cartofi (kg.) 50

Roşii (kg.) 20

Ardei (kg.) 20

Ceapă (kg.) 9

Fasole verde (kg.) 6

Usturoi (kg.) 1

Castraveţi (kg.) 10


Alimente ce trebuie cumpărate înainte deînceperea fiecărei serii de tabără - pagina 2

Varză (kg.) 12

Zarzavaturi (pătrunjel, morcov, ţelină)

Frunze (pătrunjel, ţelină, leuştean)

Lămâi (kg.) 2

Ardei iuţi (după dorinţa de viteză ;o) )

Aprovizionările intermediare

Pentru aceste aprovizionări nu am indicat liste de alimente, listacumpărăturilor necesare stabilindu-se de către echipa administrativă. Îngeneral, ea va cuprinde pâine, legume, fructe, carne, mezeluri, sucuri. Cavaloare, acestea reprezintă 80-90 % din suma folosită pentru alimentelecumpărate înaintea fiecărei serii de tabără,.

Considerând listele de alimente de mai sus, şi meniurile sugerate lasfârşitul acestei broşuri, suma necesară va fi de aproximativ 240 $ (lanivelul preţurilor din anul 2002). După aceleaşi considerente de mai sus,putem spune că trebuie cumpărată carne pentru 3 mese plus carne măci-nată pentru amestec la ardei umpluţi în proporţie de jumătate la jumătatecu soia .

Carnea se va cumpăra după disponibilul de bani în variante de genul:

" pulpă - 8,5 kg şi cotlet - 3,5 kg

" pulpă 8,5 kg şi pulpe de pui sau pui întregi(8 pui întregi sau 4 pui şi restul pulpe de pui)

Am considerat în general, că la fiecare loc de tabără am avutposibilitatea să cumpărăm de două-trei ori pe parcursul taberei lapte. Încazul în care nu am avut această posibilitate, am adăugat la lista decumpărături pentru aprovizionarea intermediară şi lapte în cutii de carton.


MENIURIMeniurile gătite în tabără depind de îndemânarea şi priceperea

bucătăreselor şi de alimentele, vesela şi timpul pe care îl au la dispoziţie,ele diferind de la zonă la zonă a ţării. În paginile care urmează văprezentăm câteva sugestii pentru meniuri care pot fi gătite folosindalimentele din listele prezentate anterior.

Varianta 1Ziua 1

# seara mămăligă, lapte, tocăniţă soia,ceai, biscuiţi, margarină, gem

Ziua 2 (traseu de drumeţie)

# dimineaţa omletă: ouă, bacon, ceapă,brânză, roşii, ardei,pâine, margarină, gem

# prânz salam, pateu, peşte, brânză topită, ardei, pâine,ciocolată, bomboane, eugenie

# seara fasole verde, şniţel soia, langoşi cu brânză,ceai, biscuiţi, gem, margarină

Ziua 3# dimineaţa senviciuri: pâine, margarină, salam, brânză,

roşii, ardei,ceai, gem

# prânz supă: zarzavat, vegeta, tăiţei,carne de porc pane, cartofi piure, salată de roşii,napolitane, suc

# seara macaroane cu brânză,ceai, biscuiţi, gem, margarină


Ziua 4# dimineaţa senviciuri: pâine, pastă de pateu, margarină,

salam, brânză, roşii, ardei,ceai, gem

# prânz ciorbă de porc, zarzavat, iaurt,mazăre cu cârnaţi,ciocolată

# seara salată de cartofi, chiftele soia,ceai, gem, margarină, biscuiţi


# dimineaţa pâine, ochiuri de ou, brânzăbacon, roşii, ardei,ceai, margarină, gem

# prânz pâine, salam, pateu, peşte,brânză topită, ardei,ciocolată, bomboane, eugenie

# seara pilaf de orez, pane soia, salată,pâine, margarină, ceai, gem

Ziua 6# dimineaţa senviciuri: pâine, margarină, salam,

bacon, brânză, roşii, ardei, ceai, gem

# prânz supă: zarzavat, vegeta, tăiţei,friptură, cartofi natur, salată,desert

# seara crenvurşti, muştar, pâine,margarină, ceai, gem




# prânz ciorbă cu perişoare, iaurt,ardei umpluţi,desert

# seara macaroane cu brânză, macaroane cu gris, compot,ceai, biscuiţi, gem, margarină


# dimineaţa pâine, ouă fierte, margarină,brânză, roşii, salam,ceai, gem

# prânz pâine, salam, pateu, peşte,brânză topită, ardei,ciocolată, bomboane, eugenia

# seara mămăligă, tocăniţă de porc,pâine, margarină, ceai, gem

Ziua 9# dimineaţa senviciuri: pâine, salam, brânză,


# prânz supă de bulion,mazăre, cârnaţi,desert

# seara senviciuri: pastă de peşte, salam, brânză,orez cu lapte,gem, margarină, biscuiţi




# prânz supă: zarzavat, vegeta, tăiţei,friptură de pui, cartofi natur, salată,desert

# seara mămăligă, brânză, tocăniţă (carne şi soia),ceai, biscuiţi, gem


Varianta 2

Ziua 1# prânz supă vegeta cu tăiţei,

pilaf de orez cu carne, salată,desert

# seara mămăligă cu costiţă şi cârnaţi prăjiţi,brânză telemea,biscuiţi, margarină, gem, ceai

Ziua 2# dimineaţa omletă cu costiţă, salam, telemea,

ceai, pâine, margarină, gem

# prânz ciorbă de cartofi,ardei umpluţi,desert

# seara pâine, pastă de brânză, salam,roşii, ardei, margarină,gem, ceai, biscuiţi

Ziua 3# dimineaţa senviciuri: pâine, margarină, telemea, salam,

roşii, ardei,gem, ceai

# prânz mâncare de mazăre cu găluşte şi cârnaţi prăjiţi,gogoşi cu zahăr şi gem

# seara macaroane, brânză,biscuiţi, margarină, gem, ceai



# dimineaţa ouă fierte, salam, telemea,roşii, ardei,pâine, margarină, gem, ceai

# prânz salam, pateu, brânză topită,ardei, pâine,ciocolată, bomboane, eugenia

# seara papricaş de cartofi cu cârnaţi, salată asortată,ceai, margarină, gem, pâine

Ziua 5# dimineaţa senviciuri: pâine, salam, telemea, pastă de pateu,

roşii, ardei,margarină, ceai, gem

# prânz supă de bulion,piure de cartofi, carne pane, salată,desert

# seara ghiveci, pâine,margarină, gem, ceai


# dimineaţa omletă, bacon, telemea,roşii, ardei,pâine, margarină, gem

# prânz pâine, pateu, peşte, salam, brânză topită,ardei, ciocolată, bomboane, eugenia

# seara mămăligă cu brânză şi tocăniţă,gem, ceai, biscuiţi


Ziua 7# dimineaţa senviciuri: salam, margarină, pastă de brânză,


# prânz supă cu tăiţei,cartofi piure, şniţel, salată de varză,desert

# seara macaroane cu brânză, macaroane cu gris, compot

Ziua 8# dimineaţa senviciuri: pâine, margarină, salam, telemea,


# prânz ciorbă de varză,pilaf de orez, cârnaţi, salată,desert

# seara salată de cartofi, pane soia,ceai, gem, margarină, biscuiţi


# dimineaţa omletă, bacon, telemea,roşii, ardei,pâine, gem, ceai

# prânz pâine, salam, peşte, pateu,brânză topită, ardei,ciocolată, napolitane

# seara ardei umpluţi,ceai, biscuiţi, margarină, gem


Ziua 10# dimineaţa senviciuri: pâine, salam, telemea, pastă de peşte,

roşii, ardei,margarină, gem, ceai

# prânz ciorbă de perişoare,cartofi natur, friptură de pui, salată,desert

# seara senviciuri, ceai, biscuiţi, gemorez cu lapte,


Pe traseele de drumeţieÎn taberele în care se practică trasee de drumeţie mai lungi masa de

prânz se serveşte pe traseu şi deci, de prânzul va consta din hrană rece.Pregătirea alimentelor şi servirea lor cade deci în sarcina celor care mergpe traseu. Participanţii vor lucra la pregătirea prânzului, dar pregătireaalimentelor şi ustensilelor care trebuie luate cade în sarcina conducă-torului taberei sau a unuia dintre asistenţi.

Listele de mai jos pot să vă ajute să nu uitaţi ceva!

Ustensile pentru servirea mesei

# faţă de masă din PVC pe suport textil

# cuţite

# deschizător de conserve

# fund de lemn sau plastic pentru tăiat

# şervete de bucătărie (2 buc. pentru învelit cuţitele)

# şerveţele de hârtie

# pungi de plastic pentru gunoi şi resturi (10 buc)

Resturile, ambalajele şi gunoiul NU se lasă pe traseuci se pun în pungi de nylon şi se aduc la groapa degunoi din tabără)

# furculiţe de unică folosinţă (dacă este nevoie)

Atât ustensilele cât şi alimentele se transportă în rucsaci. Treirucsaci de 60 l. sunt suficienţi pentru a transporta alimentele şiustensilele necesare servirii mesei pe traseu de către un grup de 30de persoane.


Hrană pentru o zi de drumeţie(o listă orientativă pentru un grup de 30 de persoane; se considerăcă micul dejun şi cina se vor servi în tabără iar masa de prânz petraseu)

• pâine: 9 buc. a 1 kg.

• margarină: 2 cutii a 500 gr.

• pateu: 8 conserve a 200 gr.

• peşte: 8 conserve a 200 gr.

• salam: 2 kg..

• ardei: 15 buc.

• brânză topită: 30 buc, (triunghi sau felii ambalate înplastic)

• desert: (ciocolată sau napolitane): 30 buc.

• Eugenia: 30 de bucăţi

• (desertul sau Eugenia pot fi înlocuite la dorinţă şi dupăposibilităţi cu fructe care se pot transporta pe munte:mere, banane...)

Date post:	10-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

câte mese se servesc? hranã rece sau gãtitã? ce se poate...

Documents