Cresterea Competitivitatii Produsului Turistic Romanesc

8/6/2019 Cresterea Competitivitatii Produsului Turistic Romanesc

1/50

CRESTEREA COMPETITIVITATII PRODUSULUI

TURISTIC ROMANESC

'Calitatea nu inseamna totu. Dar totul este nimic fara calitate. 'Anonim

'Cele patru Q-uri ale marketingului serviciilor sunt:

oamenii, oamenii, oamenii, oamenii.'

Richard Dow


2/50

HOTELS


3/50

BRASOV, ROMANIATel.:0040.268.262.313Fax: 0040.268.262.252


4/50

6.1. PRODUSUL TURISTIC - COMPONENTA DE BAZA A

MIX-ULUI DE MARKETING

Mixul de marketing plaseaza produsul in centrul activitatii intreprinderii sau, dupa

expresia ren 242c21c umitului specialist M.C. Demetrescu, produsul constituie "centrul focal al

efortului de marketing'1[1]. Plasarea produsului intr-o asemenea pozitie este fireasca, deoarece

acesta reprezinta principala cale de comunicare intre firma si piata; prin intermediul produsului,

intreprinderea se adapteaza cerintelor pietei si poate actiona eficient asupra ei, asupra

comportamentului consumatorilor.

Drept urmare, deciziile privind produsul sunt considerate de o importanta capitala,

deoarece utilizarea celorlalte instrumente ale mix-ului de marketing - politica preturilor de

distributie, promotionala - este conditionata direct de fundamentarea lor stiintifica: alegerea

produselor determina alegerea canalelor de distributie, a cailor de promovare, a mijloacelor

logistice si a celorlalte elemente care intra in mixul de marketing. in plus, produsul este factorul

de baza al realizarii profiturilor. Similar activitatii desfasurate in cadrul sectoarelor productiei

materiale produsul turistic se formeaza prin valorificarea unor resurse naturale in conditii

eficiente de "productie' care includ o serie de activitati ce permit "transformarea' lor in marfa,aceasta urmand a fi vanduta consumatorului turistic in forme specifice. Individualizarea

acestei marfi se realizeaza pe masura solicitarii de catre consumatori a unor elemente

componente din structura ofertei.

Politica de produs turistic reprezinta, in ultima instanta, conduita pe care o adopta

intreprinderea referitor la dimensiunile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac

obiectul propriei sale activitati, atitudine ce se raporteaza permanent pietei.

Folosirea notiunii de "produs turistic' introdusa, acceptata si utilizata in mod curent, in

practica marketingului turistic, ridica unele probleme de interpretare, care nu sunt inca incheiate

in literatura de specialitate.

1[1]Demetrescu M. C, Mecanismele decizionale in marketing, Editura Politica, 1983, p. 531


5/50

Plecandu-se de la faptul ca produsul turistic este, in fapt, o creatie a sectorului tertiar si

ca, spre deosebire de bunurile materiale obisnuite, el este construit cu prioritate din prestatii

turistice, adica servicii, uneori se apreciaza ca aceasta notiune ar fi improprie2[2]. La aceasta

interpretare discutabila, credem ca se pot formula doua importante rezerve: pe de o parte, si in

cazul multor produse create in sectorul secundar al economiei se constata tendinta de

crestere a inputurilor de servicii. Deosebit de ilustrativ in acest sens este cazul produsului

calculator: daca in anii '60 serviciile necesare functionarii unui calculator reprezentau doar

aproximativ 26% din totalul costurilor acestuia, la inceputul anilor '80, raporturile s-au inversat,

respectiv costurile implicate de hardware se ridicau la 20%, restul de 80% fiind absorbit de

software si serviciile de inginerie si consultanta conexe3[3]. Pe de alta parte, in viziunea

marketingului, notiunea de produs nu urmareste sa sublinieze natura procesului de

productie, ce conduce la crearea bunului material sau serviciului si nici vreo caracteristica legata

de natura fizica (materiala sau imateriala) a acestuia, ci priveste produsul ca rezultat final al

unui proces de productie in general, destinat sa satisfaca anumite cerinte ale consumatorilor

potentiali. Cu alte cuvinte, in dome niul marketingului, notiunea de produs subintelege un bun

sau serviciu destinat pietei, adica o marfa.

In gandirea lui P. Kotler, produsul este orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul

captarii interesului, al achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface o dorinta

sau o nevoie, iar oferta de piata cuprinde produse sub forma bunurilor materiale (automobile,

carti), a serviciilor (frizerie, concerte), a persoanelor (Michael Jordan, Barbara Streisand), al

locurilor (Hawai, Venetia), a organizatiilor (American Heart Association, Girl Scruts) si a ideilor

(planificarea familiala, asigurarea auto).

Ca atare, produsul poate fi un bun, un grup de bunuri sau chiar o combinatie de bunuri-

servicii sau de mai multe bunuri si servicii. Produsul nu este un scop in sine, ci un mijloc prin

care cumparatorul isi solutioneaza nevoile resimtite sau obtine anumite avantaje si satisfactii. Pe

2[2]I. Berbecaru, Marketing turistic, Bucuresti, 1978, p.144 - 145

3[3]Agnes Gibutiu, Serviciile devin o componenta esentiala a politicilor industriale con-temporane, in Tribuna Economica, 21, 1995, p. 56


6/50

baza acestor considerente suntem de parere ca termenul de produs turistic se poate utiliza fara

retinere, pe picior de egalitate, cu produsele oricaror ramuri de activitate.

Sustinand acest punct de vedere trebuie adaugat faptul ca, in concordanta cu semnificatia

data conceptului "turism', produsul turistic prezinta o structura ampla, care il delimiteaza net

de produsul altor ramuri. Un asemenea specific reprezinta, de fapt, factorul determinant care

permite individualizarea marketingului turistic de celelalte ramuri de marketing. Natura

complexa a produsului turistic se intemeiaza, la randul ei pe complexitatea motivatiei

turismului care, asa cum s-a aratat, se gaseste sub influenta mai multor factori.

Tinand seama de cele mentionate, preocuparile pentru cercetarea naturii si continutului

produsului turistic sunt deosebit de intense si raman in actualitate.

Unii autori inteleg prin produs turistic "un manunchi de elemente materiale siimateriale oferite consumului si care ar trebui sa aduca unele foloase cumparatorului,

adica sa-1 satisfaca'4[4]; sau considera produsul turistic ca "un amalgam de elemente

tangibile si intangibile, concentrate intr-o activitate specifica si cu o destinatie specifica'5[5].

Alti autori sustin ca "produsul turistic este un produs compus, elementele sale fiind:

atractive, spontane - (elemente naturale si culturale) si atractive derivate - (elemente structurale si

organizatorice)'6[6] sau, intr-o formulare apropiata, acesta "cuprinde si combina atractivitatea

unei destinatii date, facilitatile si caile de acces pe care turistul le cumpara ca o combinatie de

activitati si aranjamente'7[7]. Sunt si autori care identifica produsul turistic cu oferta turistica.

Aprecieri similare se intalnesc si la specialistii romani din domeniul marketingului

turistic. Dupa acestia, produsul turistic nu inseamna un obiect singular, ci o suma, un

evantai de obiecte si servicii oferite consu-matorului intr-o ambianta definita8[8].

4[4]J. Krippendorf, lucrarea citata, p. 109

5[5] H. Medlik, The Product Formulation in Tourism, in Tourisme et marketing, 13, 1973, p. 85

6[6]Alberico Di Mao, lucrarea citata, cap. IV (4.1- 4.2.)

7[7]A. Burkart, S. Medlik, The Management of Tourism, William Heiman Ltd. London,1975, p. 138

8[8]V. Olteanu, I. Cetina, lucrarea citata, p. 134 - 136; G. Stanciulescu s.a., lucrarea citata, p.9-15


7/50

Bunurile prevazute in definitiile mentionate se concretizeaza in cel putin trei categorii de

elemente:

. un patrimoniu de resurse naturale, cultural-artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice,

medicale etc. care manifesta atractie pentru turisti, incitandu-i la voiaje;. anumite echipamente care, desi nu genereaza motivatia sau cererile de turism contribuie in

mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, spatii culturale etc.);

. unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport alese de turisti pentru a ajunge la

obiectivele propuse.

Serviciile care dau continut produsului turistic (denumite servicii turistice) se constituie

intr-un conglomerat sau o combinatie de cel putin cinci tipuri de baza, total diferite ca natura:

serviciile de transport, de cazare, de alimentatie, de tratament si de agrement. Fara discutie ca nu

intotdeauna produsul turistic presupune prestarea tuturor celor cinci tipuri de servicii.

In afara acestor servicii (care pot fi considerate de baza), produsul turistic presupune si

prestarea unor servicii suplimentare, cum ar fi: serviciile de informare, de intermediere

(rezervari de locuri in mijloace de transport, hoteluri), alte servicii cu caracter special: de

secretariat (pe timpul congreselor), de traduceri (pe timpul sejurului in strainatate), de

supraveghere a copiilor etc. (Figura 6.1).

Din cele prezentate rezulta ca produsul turistic este prin excelenta un produs asamblat,

diferitele lui parti componente fiind "livrate' catre forma de turism care-1 ofera clientelei de oserie de firme independente (de transport, cazare, de agrement etc.) fiecare fiind specializata

in prestarea unui anumit serviciu partial. De aceea, actiunile de marketing pe care le presupune

trebuie sa provina de la fiecare din acestea.

Fiind un produs nestocabil, acesta nu poate fi furnizat decat la comanda, serviciile din

care este constituit trebuind programate in mod riguros, pentru a se succede in ordinea in care

urmeaza sa se consume.

Din toate definitiile existente in literatura parcursa, rezulta ca produsul turistic se

infatiseaza ca un ansamblu de elemente diferite, integrate intr-un tot si oferite astfel

consumatorului turistic. El este constituit, de fapt, din mai multe produse si subproduse, in

sensul comercial al termenului, mai mult sau mai putin disparate, prezentate in frecvente cazuri

la un pret global.


8/50

Cazare

Alimentatie

Sportive

Recreative


9/50

Tratament

Speciale

Agrement

Diverse

Figura 6.1 Model de structurare a serviciiilor turistice

Care sunt aceste componente? Dupa parerea autorilor mentionati si a altora9[9], in

principiu, componentele principale ale produsului turistic ar fi:

a) Patrimoniul turistic national (sau local): asezare geografica, clima, relief, peisaj, diverse

elemente naturale de atractie specifica (delta, cursuri de ape), vegetatie, flora si fauna, rezervatii

si parcuri naturale, valori cultural-artistice si istorice, limba, folclor, ospitalitate, obiceiuri si datini

etc.

b) Infrastructura generala a tarii (si a zonei): dezvoltarea economica generala

(industrie, agricultura, transporturi, comert), infrastructura edilitara, infrastructura culturala.

c) Infrastructura cu specific turistic: mijloace de cazare de toate categoriile

(hoteluri, moteluri, campinguri, cabane, locuinte particulare), mijloace de alimentatie

(restaurante cu circuit deschis, restaurante turistice, bufete), unitati de sanatate (sanatorii de

9[9]B. Kreif, Le marketing applique au tourisme, in Espaces 10 si 11, 1972/1973; G. Schellenberg,

Marketing Turismo, Instituto de Estudios Turisticos, Madrid, p.133 - 134


10/50

tratamente, spitale si policlinici specializate, puncte de prim ajutor), reteaua de agrement,

transporturile turistice de toate categoriile (inclusiv pe cablu), reteaua de informare turistica,

reteaua comerciala de consum turistic, agentiile turistice etc.

d) Alte componente vizand cadrul institutional legate direct sau indirect de turism.

Dupa Alberico Di Mao, elementele fundamentale care compun produsul turistic, pot fi

structurate in alt mod: elemente de atractivitate (climatice, peisagistice, culturale, artistice,

comunicatii si transporturi); echipamente de cazare si alimentatie publica, servicii interne;

echipament complementar (sport, animatie); servicii externe.

Oricum ar fi structurate de catre diversi autori, este evident ca aceste elemente, desi

produse si realizate separat, sunt parti intrinseci ale produsului turistic. Teoretic, ele pot fi

vandute si separat. in realitate acestea sunt solicitate numai ca parti ale produsului turistic.

Redat sub forma unei ecuatii simplificate:

PT = A + P + E

in care:

PT = produsul turistic;

A = componentele de acces;

P = patrimoniul turistic;

E = echipamentul turistic.

Produsul turistic nu reprezinta doar o suma a elementelor mentionate, ci presupune o

anumita combinatie a acestora dupa reguli si principii rezultate din cercetarea si experienta

turistica. Formularea optima a compozitiei produsului turistic este, deci, o problema

esentiala. Este vital ca segmentul produsului turistic sa se coreleze cu segmentul de piata

obiectiv, in acest scop, se elaboreaza diferite strategii de produs, atat in cadrul sezonului, catsi in extrasezon, ceea ce reclama cresterea importantei marketingului mix.

In ultima vreme, s-a conturat o optica noua de abordare a produsului, din punctul de vedere

al consumatorului, care este interesat, in afara de elementele mentionate si de cerinte de ordin

estetic, psihologic. in acest sens, in literatura de specialitate, atunci cand se examineaza


11/50

politica de produs, se subintelege si politica de amenajare turistica. Subscriem la acest punct de

vedere, cu conditia ca prin astfel de dezvoltari sa nu se aduca atingere cerintelor produsului

turistic natural, produs aflat in plina afirmare. Daca, in general, consumatorul contemporan

doreste ca obiectele purtatoare de valori de intrebuintare care fac parte din mediu lui ambiant sa

fie, in acelasi timp, utile si estetice, acest lucru este cu atat mai necesar in cazul produsului

turistic. Chiar un produs industrial, cu destinatie turistica, trebuie sa se distinga de un produs

similar, cu destinatie comuna: de exemplu, autocarul destinat calatoriilor turistice este necesar

sa dispuna de unele amenajari care il deosebesc net de autobuzul destinat transportului in comun

obisnuit.

Dupa specialistii in materie10[10], realizarea produsului turistic implica, intr-o proportie

considerabila, nu atat o proiectare de obiecte, cat o proiectare de mediu. In acest sens, oimportanta deosebita prezinta alegerea cadrului (mediului) natural, ineditul zonei de amplasare,

pitorescul si varietatea peisajului, accesibilitatea locului. Nu mai putin importanta este problema

crearii ambiantei generale, prin conceperea si integrarea elementelor care formeaza mediul

artificial (cladiri, dotari agrementale, obiecte si plante ornamentale, cai de acces si comunicatii

etc.) in cadrul estetic natural ales.

O interferenta fericita "mediul natural - mediul artificial' poate conduce la

accentuarea caracterului de inedit al intregii ambiante, cu multiple consecinte pozitive

pentru turism.

Intre multiplele produse turistice de aceeasi natura si cu aceeasi destinatie, exista

intotdeauna diferentieri derivand din faptul ca ambianta in care sunt integrate este deosebita de la

un produs la altul. Aceasta pentru ca ambianta turistica reprezinta o combinatie intre un cadru

artificial creat si un cadru natural ales si care este unic, incat se poate spune ca repetabilitatea

cadrului artificial este estompata de unicitatea cadrului natural. Desigur, estetica produsului

turistic vizeaza si amenajarea interioarelor hotelurilor, restaurantelor, salilor de joc si discotecilor.

10[10]M. Berinde, Marketingul si estetica turistica, in volumul Conducerea moderna inturism, Editura pentru turism, 1975, p. 261


12/50

Aspectele mentionate si altele11[11], demonstreaza, credem, ca estetica turistica nu

poate fi disociata de produsul turistic, dar nici opusa cadrului natural.

O componenta intrinseca a produsului turistic, mai putin surprinsa in analizele obisnuite este

elementul uman, adica munca lucratorilor din turism si din activitatile adiacente. Desipractic, prezenta muncii vii a lucratorilor din turism se subintelege in tot ce s-a spus anterior,

credem ca problema merita subliniata in mod special.

Cum s-a vazut din consideratiile prezentate, produsul turistic este constituit indeosebi din

prestatii turistice sau servicii. Aceasta inseamna ca, in realitate, elementele produsului turistic

sunt nu autobuzul, ci prestatia de transport, nu hotelul, ci prestatia hoteliera (cazarea), nu

restaurantul, ci servirea meselor si calitatea meniurilor etc. Aceasta inseamna ca mijloacele

de transport, de cazare si alimentatie, statiunile etc. sunt factori indispensabili in crearea

produsului turistic, dar forta de munca vie este aceea care da forma produsului oferit

turistului. Este cert ca fara aportul personalului din diverse activitati implicate in prestatia

turistica, produsul turistic n-ar putea exista. Astfel, se admite, tot mai mult, faptul ca cele patru O-

uri ale marketingului serviciilor sunt: oamenii, oamenii, oamenii si oamenii. Acest lucru este

valabil si pentru turism.

Avand in vedere si acest element, produsul turistic poate fi considerat ca un

ansamblu de bunuri materiale si de servicii oferite de personalul din acest sector, prin care

se pun in valoare elemente ale patrimoniului turistic si ale infrastructurii turistice dintr-o

tara sau zona.

Din cele prezentate, rezulta ca fiecare componenta a produsului turistic joaca un rol

distinct si indispensabil,produsul avand astfel un caracter de sistem.

- Patrimoniul turistic reprezinta componenta fundamentala de baza a oricarui

produs turistic, fara de care celelalte elemente nu pot exista sau nu se pot justifica. Ca element

de baza al produsului, patrimoniul turistic determina atractia turistilor spre acea tara sau zona,justificand astfel circulatia turistica.

11[11]vezi M. Berinde, lucrarea citata, p. 259 - 280


13/50

- Infrastructura turistica si cadrele din turism si din activitatile adiacente

reprezinta factorul decisiv al unui produs turistic, intrucat, fara ele patrimoniul turistic,

oricat ar fi el de bogat si interesant, nu ar putea fi valorificat.

- Infrastructura generala si cadrul institutional alcatuiesc factorul permisiv, de

acces la produsul turistic, intrucat el conditioneaza si sprijina dezvoltarea economiei

turismului in ansamblul ei.

Datorita structurii complexe si interactiunii dintre aceste componente, produsul turistic

apare ca fructul gandirii si actiunii comune a mai multor specialisti: geografi, sociologi,

psihologi, medici, economisti, urbanisti, ecologi si nu in cele din urma, a specialistilor in

marketing. Proiectarea si realizarea produsului turistic necesita, deci, o viziune inter-

disciplinara.

6.2. STRATEGII PRIVIND PRODUSELE TURISTICE

Punctul de plecare in adoptarea strategiilor de produs turistic pentru o firma sunt

obiectivele strategice stabilite la nivel national. in Romania, conform strategiilor elaborate12[12],

dezvoltarea si modernizarea produsului turistic constituie unul din factorii hotaratori incresterea competitivitatii ofertei pe piata nationala si internationala.

In linii mari, acest obiectiv presupune ca prin mix-ul de marketing fiecare agent turistic

sa contribuie la:

. Imbunatatirea si consolidarea produsului turistic in acele zone, statiuni, localitati,

trasee care sunt cele mai cunoscute in prezent pentru turistii straini si romani si

unde exista, deja, creata o anumita infrastructura.

12[12]Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu, 1995; Plan strategic general pentru

dezvoltarea turismului in Romania, 1994, ambele realizate sub coordonarea MinisteruluiTurismului


14/50

. Modernizarea si dezvoltarea produsului turistic asa incat Romania sa se distinga de

alte tari de destinatie turistica;

. Ridicarea standardului serviciilor in conformitate cu categoria unitatii turistice si

tariful utilizat;. Cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice.

. Optimizarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;

. Protejarea si imbunatatirea mediului natural in zonele turistice, imbunatatirea

nivelului de protectie al turistilor, stiut fiind ca repercusiunile asupra mediului

inconjurator cresc proportional cu volumul turismului;

. Avand in vedere faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata, in

principal, existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si, deci,

indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului

turistic pentru perioada urmatoare va trebui sa acorde o atentie sporita dezvoltarii

acelor forme de turism cu adresabilitate acestei categorii de populatie.

Atingerea acestor obiective depinde direct de ritmul restructurarii si privatizarii

unitatilor turistice romanesti, de politica de interventie a statului in domeniul turismului.

Pe plan international, prestatorii de servicii turistice sunt, in general, privatizati, ei purtand

direct raspunderea pentru administrarea si gestionarea eficienta a potentialului turistic de care

dispune fiecare tara. Statul are, insa, un rol important atat prin asigurarea cadrului legislativ

necesar activitatii turistice, cat si prin importanta acordata turismului in politica de dezvoltare

economico-sociala a tarii.

In concordanta cu obiectivele mentionate si urmarind realizarea unei activitati optime,

intreprinderea turistica poate proceda la adoptarea unei suite de strategii de produs, avand drept

obiective:

. valorificarea completa a potentialului turistic;

. atragerea unui numar sporit de turisti interni si straini;

. contracararea, pe cat posibil, a sezonalitatii, prin dezvoltarea unor capacitati

turistice ce pot fi exploatate tot timpul anului;

. intarirea pozitiei castigate pe anumite piete turistice interne si externe;


15/50

. lansarea de noi produse turistice pe piata;

. diferentierea fata de produsele concurentilor etc.

Optiunea strategica in domeniul produsului implica o corecta evaluare a raportului dintre

potentialul firmei si cerintele pietei careia ii sunt adresate produsele, fiecare varianta

strategica avand avantaje si limite si fiind indicata doar in anumite conditii concrete.

In principiu, criteriile de diferentiere a strategiilor de produs sunt:

a. dimensiunile si structura gamei de produse;

b. nivelul calitativ al produselor;

c. gradul de innoire al produselor.

Modificarile in dimensiunile si structura gamei de produse pot fi in sens de crestere,

folosind la strategii de diversificare sortimentala, de restrangere, apeland la strategii de selectie

sau de mentinere, recurgand la strategii de stabilitate sortimentala.

Din punct de vedere al nivelului calitativ al produselor, firma poa te opta pentru o

strategie de adaptare a calitatii produsului la exigentele segmentului de piata sau pentru o

strategie de diversificare calitativa fata de oferta celorlalti competitori, iar atunci cand detine o

pozitie puternica pe piata poate adopta o strategie a stabilitatii calitative.

In privinta gradului de innoire a produselor, strategiile unei firme pot fi de mentinere a

gradului de noutate (prin introducerea si scoaterea anuala a aceluiasi numar de articole din

nomenclatorul sau), de crestere (pe calea administrarii de produse noi) sau de imbunatatire relativa

(prin perfectionarea unor produse din nomenclatorul in functie).

Analizand tipologia produsului turistic si tendintele manifestate pe plan mondial, rezulta

ca pe piata turistica se comercializeaza produsele clasice, relativ standardizate, concomitent cu

unele produse turistice noi.

Produsele turistice clasice13[13]concretizeaza cea mai mare parte a cererii turistice si

sunt reprezentate de turismul montan si sporturi de iarna, turismul de litoral, turismul balnear,

turismul rural, turismul de week-end si micile vacante, turismul de afaceri, congrese stiintifice si

turismul cultural etc.

13[13]Jean-Pierre Pasquqlini - Bruno Jacquot, op. Cit., p. 4-17


16/50

Primele doua produse - turismul montan si turismul de litoral -detin pondera

principala in cadrul produselor clasice. La scara mondiala turismul montan este caracterizat de o

puternica piata concurentiala si disputata, in principal, de Europa Occidentala (Franta, Austria,

Elvetia si Italia), iar piata internationala a litoralului este puternic concentrata in Europa de

Sud-Est (Grecia, Italia, Spania si Turcia). in cadrul turismului de litoral, accentul este pus pe

dezvoltarea calitativa, in detrimentul extinderii cantitative, in special a structurilor de primire.

Tendintele care se manifesta in acest sens sunt: structuri de primire de lux, dezvoltate pe

orizontala, hoteluri si vile grupate; structuri parahoteliere (case de vacanta, campinguri);

structuri extrahoteliere (cazare la particulari).

Turismul balnear clasic este un produs turistic cu adresabilitate restransa, in timp ce

turismul rural este in plina expansiune, desi evaluarea exacta a circulatiei turistice in acestspatiu este anevoioasa. Turismul social, in ciuda eforturilor investitionale mari din unele tari

nu inregistreaza o crestere semnificativa, datorita, in principal, rezistentei sectorului

comercial, care sustine ca subventiile alocate pentru cazarea turistilor, in acest sistem constituie

o competitie neloiala.

Vacantele sunt cele mai vandute tipuri de produse. in optica consumatorului, vacanta

reprezinta intreaga experienta inregistrata din momentul in care-si paraseste rezidenta pana in

momentul reintoarcerii si presupune: destinatia (mare, natura, sport) sa acopere la maximum

motivatia care determina vacanta; echipamente si servicii disponibile care sa exprime cel mai

bine valorile consumatorului, fie ca util, obiceiuri, fie ceea ce se asteapta de la vacanta. Grupurile,

calatoriile in grup multiplica forta promotionala.

Voiajul de afaceri, ca produs turistic prezinta o importanta deosebita. El are caracter de

continuitate in raport cu traficul vacantei care are un caracter de sezonalitate. Clientela este mai

exigenta decat in cazul altor turisti. Ca aspect negativ se atrage atentia asupra unor frecvente

modificari si anulari de cereri ce antreneaza o munca suplimentara si neremunerata.

Reuniunile si congresele pe diverse temeprezinta interes deoarece: astfel de activitati se

dezvolta de preferinta in perioadele extrasezoniere; participantii au un potential economic

superior mediei; ritmul de crestere al turismului de congrese este superior celui normal traficului

determinat de afaceri.


17/50

Produsele turistice noi se refera la reorientarile privind raportul turism - mediu natural.

Aceasta problema preocupa tot mai mult factorii de raspundere din domeniul turismului.

Cunoscute sub denumirea de produse turistice ale naturii, aceasta categorie de produse pune

problema primirii turistilor in spatii naturale, fara a distruge natura. De regula, consumul

acestor produse nu necesita o organizare, mai ales daca se doreste spontaneitatea naturii asa cum

este ea. Pariul greu pe care adeptii turismului naturii doresc sa-1 castige este de a imbina

scurtimea timpului petrecut cu forta impresiilor pe care le aduce un contact cu natura, o

natura mentinuta in integralitatea sa.

Ca forme principale de produse turistice ale naturii se pot mentiona:

. turismul in natura, activ, cu plimbari usoare pe teren nu prea denivelat;

. turismul in natura contemplativ;

. turismul in natura cu o componenta sportiva dezvoltata;

. parcurile nationale;

. rezervatiile naturale.

In cadrul turismului balnear, se preconizeaza trecerea de la procedeele fizioterapeutice

clasice la utilizarea masiva a factorilor naturali de cura prin miscare in aer curat, nepoluat si

reconsiderarea conceptelor de utilizare a unor factori naturali (apa minerala, namol, mofete etc).

In cadrul turismului social, destinat populatiei dezavantajate se dezvolta forme de

turism preponderent in aer liber.

In functie de numarul serviciilor pe care le integreaza, produsele turistice se impart in:

. integrale, care sunt produse complexe constituite din toate genurile de servicii

de baza si auxiliare;

compuse, din a caror componenta lipsesc unele servicii (de exemplu cele de

transport, in cazul turistilor care calatoresc cu mijloace proprii);

. simple, care presupun prestarea unui singur serviciu (de regula a serviciilor de

agrement), restul serviciilor fiind asigurate pe cont propriu.


18/50

Plecand de la aceasta tipologie de principiu a produsului turistic si tinand seama de

structura si specificitatea sa, in practica turistica se pot realiza combinatii strategice extrem de

diferite14[14]. Cateva orientari de principiu ar putea fi:

. combinarea unor elemente de atractivitate ale produselor turistice aflate in zone

apropiate;

. combinarea in variante multiple a serviciilor oferite, elementul variabil, fiind, de

regula, serviciile de masa. Formulele cele mai des intalnite sunt: numai cazare;

cazare plus micul dejun; cazare plus demipensiune; cazare plus pensiune completa.

. Diversificarea serviciilor de agrement: excursii si drumetii, manifestari cultural-

artistice, concursuri pe diverse teme, activitati sportive, vanatoare, pescuit, vizitarea

de obiective economice etc.

. Sejururi variabile ca lungime. Forma cunoscuta este cea prin care se ofera un sejur

format dintr-o parte fixa (3-5 zile) si o alta, variabila.

Formarea optima a compozitiei pachetului turistic apare, deci, ca o problema esentiala pe

care o ridica strategiile de produs. in practica, aceasta formulare apartine, in principal, tour-

operatorilor, organizatiilor de transport sau hoteliere care sunt in masura sa combine cel mai bine

diversele elemente ale produsului turistic.

In viziunea marketingului, activitatea tour-operatorului nu consta doar intr-o simpla

informare a clientului sau operatiune de vanzare, ci are si o functie specifica, creativa si

formativa a produsului turistic. Ei selecteaza destinatii, statiuni, hoteluri etc. si "impacheteaza'

aceste elemente cu calatoria.

Astfel, un pachet turistic inteles ca o serie intreaga de servicii turistice si de transport poate

fi preconfectionat de tour-operator si oferit unui grup, in concordanta cu gusturile si destinatiile

sale, dar asigurandu-se totusi si individualitatea unora prin asigurarea unui program facultativ.

In viziunea luiE. Laws, un set de optiuni de vacanta este indicat in tabelul 6.1.

Tabel 6.1. Concepte ale pachetelor de vacanta15[15]

14[14]V. Olteanu, I. Cetina, lucrarea citata, p. 135 - 136


19/50

Puncte majore ale programului Varietate

Transport aer; programat,inchiriat tren

autocar aranjamente particulare

Cazare hotel; standarde variate "prin sine insusi'

Camping aranjamente

particulareOrganizare cu ghid

neacompaniata unicentrata

multiculturala turneu

Teme sport (participant sau spectator) cultura

grup format dinainte

conferinta

niciuna

Sursa: Eric Laws, Tourism Marketing. Service and Quality, 1991, cap. HI.

Exemplificarile de alternative strategice pot continua, dar, in practica turistica important

este ca cei in drept - producatorii si organizatorii de produse turistice - sa dea dovada de

imaginatie, spirit de creativitate, interes si responsabilitate pentru actul turistic.

Pe baza acestor considerente, in studiul de caz care urmeaza oferim un model de

dezvoltare si modernizare a produsului turistic in Statiunea Poiana Brasov, astfel incat aceasta

sa-si sporeasca atractia si renumele pe piata internationala si sa raspunda concomitent cererii

interne sporite, inclusiv pentru excursii de 1-2 zile.

6.3. STUDIU DE CAZ:

15[15]Eric Laws, 1991, lucrarea citata, capitolul III


20/50

Consolidarea, modernizarea si dezvoltarea produsului turistic al

Statiunii "Poiana Brasov' prin utilizarea strategiilor de marketing

mix16[16]

Turismul montan reprezinta unul din motivele turistice principale ale Romaniei, iar Poiana

Brasov este statiunea cea mai reprezentativa pentru sporturile de iarna. Studiile de piata arata ca,

prin aceasta statiune, Romania si-ar putea extinde prezenta pe pietele turistice ale sporturilor de

iarna din alte tari.

Din cercetarea intreprinsa de noi rezulta ca acest obiectiv strategic poate fi atins numai in

conditiile diversificarii produsului turistic prin extinderea domeniului schiabil si dotarea acestuia

cu instalatiile necesare si imbunatatirea serviciilor de primire si agrement la nivelul standardelor

internationale.

6.3.1. Potentialul turistic al statiunii "Poiana Brasov'

Ansamblul denumit Poiana Brasov, atestat documentar in urma cu 570 de ani, este

amplasat intr-un ambient foarte favorabil turismului. Calitatea si specificul resurselor turistice

naturale de care dispune si dezvoltarea infrastructurii turistice pe parcursul anilor, au dus la

impunerea statiunii ca o destinatie importanta pe harta turistica a tarii noastre.

Astazi, Poiana Brasov face parte din randul statiunilor montane de renume ale

Romaniei, fiind cunoscuta si apreciata atat in tara, cat si in strainatate. Ea este consacrata

practicarii sporturilor de iarna, odihnei si agrementului.

Gradul de atractie al statiunii este ridicat, consecinta atat a resurselor deosebite de care

dispune, cat si a dotarii si asigurarii unor servicii de un nivel calitativ sensibil mai ridicat, in

16[16]La baza analizei ce urmeaza stau mai multe studii si materiale realizate de SC Poiana

Brasov SA si Institutul de Proiectare Brasov, carora le adresam sincere multumiri pentrupermisiunea de a le consulta si folosi


21/50

comparatie cu serviciile oferite de unitati din alte statiuni din tara. Prin valorificarea resurselor

turistice de care dispune, sporirea gradului de confort al dotarilor existente, modernizarea si

dezvoltarea lor, prin ridicarea in continuare a calitatii serviciilor oferite si alinierea lor la

standardele europene, PoianaB

rasov poate deveni o statiune de elita, comparabila curenumitele statiuni montane din Europa si din lume.

Aspiratia spre o asemenea perspectiva este sustinuta, in primul rand, de caracteristicile

resurselor naturale. Dupa cum se stie, Carpatii romanesti concretizeaza un potential turistic

natural bogat si diversificat, cu numeroase elemente de originalitate, date de diferentierile de

altitudine, de structura geologica, de complexitatea peisagistica legata de relief, vegetatie, ape, de

caracteristicile climatice etc. Asemenea caracteristici, si altele, sunt valabile si pentru zona

turistica Poiana Brasov.

Din punct de vedere macroclimatic, microregiunea Poiana Brasov se incadreaza in

zona climatului temperat, influentat atat de clima oceanica din vest, cat si de cea continentala

din est. Caracteristica generala a acestui climat consta in ierni relativ reci, cu un strat de zapada

abundent si cu precipitatii suficiente in tot timpul anului. Relieful regiunii imprima climatului

general modificari esentiale, uneori pe spatii foarte restranse. Sinteza fenomenelor de iarna,

comparativ cu alte statiuni din Europa, plaseaza Poiana Brasov intr-o situatie favorabila (tabelul

6.2)

Tabelul 6.2. Sinteza fenomenelor de iarna din unele statiuni europene, in anul 1964

Caracteristici ale

precipitatiilor

CristianulMare

(Romania)

St. Moritz Davos(Elvetia)

Nr. Zilelor cu ninsoare 95 57 57

Nr. Zilelor cu sol acoperit de

zapada

188 135 139

Cantitatea de apa din precipitatii(mm)

1395,3 707 979

Temperatura medie anuala in Poiana Brasov este de 5,8 grade C, fiind apropiata de

temperaturile medii anuale inregistrate in alte statiuni cu renume international: Chamonix (6,3

grade C), Cortina de Ampezzo (6,6 grade C).


22/50

Privind conditiile de zapada favorabile practicarii schiului, statiunea Poiana Brasov

prezinta, de asemenea, avantaje. Studiile existente, intocmite pe baza "graficelor zapezii' ale

fiecarui sezon, pe o perioada indelungata (1969-1985) confirma pe deplin aceasta afirmatie.

Astfel, zonele cele mai inalte din Ruia (+1500 m) si Kanzel (+1600 m) ofera cu certitudine

conditii pentru practicarea schiului continuu de-a lungul intregului sezon. Cele mai mari

cantitati de zapada se inregistreaza la peste 1600 m altitudine, in lunile martie si aprilie.

Stabilizarea stratului de zapada pe partiile de pe versantul Postavarului se produce dupa

10-15 ianuarie, sub efectul zapezilor succesive. Februarie, martie si chiar inceputul lui aprilie

sunt considerate luni foarte bune. De-a lungul sezonului pot fi si perioade cu curenti calzi, care

se simt mai pronuntat la altitudinile mai joase, dar, in general, astfel de perioade sunt urmate de

raciri ale vremii si ninsori noi.

Muntii Postavaru si Piatra Mare, prin peisajul armonios si original, prin dotarea cu

instalatii de transport si cablu, ofera conditii deosebite pentru excursii si drumetii, pentru

practicarea turismului natural. Zona este bine insorita tot timpul anului, durata medie anuala a

stralucirii soarelui fiind de peste 1800 ore. Cele mai lungi perioade cu cer senin se inregistreaza

in timpul toamnei si al iernii.

Poiana Brasov dispune si de insemnate resurse antropice, concentrate in Brasov si alte

localitati. in Brasov se impun atentiei turistilor fortificatiile si orasul vechi: Cetatea (un complex

de restaurante), zidurile, turnurile, portile si fortificatiile din secolul XV, incluzand BastionulTesatorilor; Biserica Neagra - secolul XIV; Biserica Sf. Nicolae si Scoala Sf. Nicolae - sec.

XIV; Casa Sfatului si Turnul. Din zona mentionam Cetatea Rasnov, Castelul Bran, Castelul

Peles, Manastirea Sinaia si bisericile fortificate Harman, Prejmer, Codlea si altele.

Vechiul centru al Brasovului cuprinde o bogatie de strazi si cladiri bine conservate si

grupate in Piata Sfatului, iar localitatile Rasnov, Codlea si Bran au ramas intacte in zonele lor

vechi si au bune calitati urbane. Exista, de asemenea, numeroase muzee si case memoriale:

Muzeul Cetatii si Fortificatiile Tarii Barsei, Muzeul Sfatului, Muzeul Bran, Muzeul Peles,

Expozitia de Arta Decorativa in Sinaia, Muzeul Etnografic in Sacele si multe alte obiective

turistice.


23/50

6.3.2. Administrarea si valorificarea produsului turistic al statiunii

"Poiana Brasov'

Statiunea Poiana Brasov se intinde pe cea. 150 ha, iar dotarile turistice se integreaza

armonios peisajului, fara a modifica prea mult cadrul natural. Aceasta pana la data documentarii

noastre.

Oferta turistica a statiunii se prezinta astfel:

1. Activitati de agrement

.

inot, sauna, masaj la piscinele acoperite Alpin si Cristal;

. agrement de incinta la Complexul Favorit: biliard, tenis de masa, jocuri

electronice, popicarie mecanica cu patru piste;

. Casino la Complex Favorit;

. Videoteci - discoteci la hotelurile: Sport, Ciucas, Piatra Mare, Soimul,

Bradul sau la discoteci special amenajate: Violeta si Cristal;

.

program artistic de folclor la restaurantul Miorita;

. arta culinara romaneasca la restaurantele: Sura Dacilor, Vanatorul, Coliba

Haiducilor, Stana Turistica;

. excursii la obiectivele turistice din Brasov si imprejurimi (tur de oras si

vizitare obiective turistice din Brasov, Castelul Bran, Peles, Sinaia, Cetatea

Fagaras, Cetatea medievala Sighisoara, Cetatile Harman-Prejmer).

1. Oferta turistica specifica sporturilor de iarna

. practicarea schiului alpin si de fond pe partiile amenajate cu diferite grade de

dificultate, transportul fiind asigurat de mijloacele de transport cu cablu;


24/50

. practicarea saniusului pe partia special amenajata;

. plimbari cu sanii trase de cai;

. pentru turistii care doresc sa se initieze sau sa se perfectioneze in practicare

schiului, functioneaza in statiune "Scoala de schi', cu un numar de 150

monitori atestat i, la nivelul scolilor de schi europene.

3. Oferta turistica speciala sezonului cald

. drumetii montane in masivul Postavarul si imprejurimi;

. tenis de camp pe terenurile din zona Hotel Poiana si Piatra Mare;

. minigolf pe terenul din zona Hotel Poiana;

. plimbari cu barci si hidrobiciclete pe lacul Poiana;

. cursuri de calarie in manej, plimbari si excursii calare;

. plimbari cu caruta trasa de cai;

. pescuit agrement pe lacul Poiana;

. miniparc de distractii pentru copii in zona lacului Poiana.

In statiune, la data documentarii, functionau 9 hoteluri de doua si trei stele, cu o capacitate

de cazare de peste 2500 locuri. Sectorul alimentatie publica dispunea de peste 4600 locuri. Pe

langa marile unitati de cazare si alimentatie in statiune sunt realizate sau in curs, numeroase

constructii mici si vile care sporesc substantial capacitatea de primire si gazduire a turistilor.

Baza de cazare si alimentatie este administrata si gestionata de urmatoarele unitati:

. SC "Poiana Brasov' SA care grupeaza hotelurile Ciucas, Piatra Mare, Complex

Favorit;


25/50

. SC "Cibela Poiana' SA care grupeaza hotelurile Alpin, Soimul, Teleferic,

Grup Gospodaresc;

. SC "Ana Hotels' SA cuprinde hotelurile Sportul, Bradul, Poiana;

. SC "Dorcor - Poiana' SA care detine Satul de vacanta cu 12 vile;

. Restaurantele privatizate: Coliba Haiducilor, Sura Dacilor, Vanatorul, Capra

Neagra, Miorita.

In statiune functioneaza o agentie de turism international, avand ca principal obiect de

activitate valorificarea produsului turistic.

Accesul in statiune este asigurat prin doua sosele modernizate (din localitatile Brasov si

Rasnov), precum si prin numeroase trasee turistice ce pornesc din localitatile Brasov, Timisul de

Jos, Timisul de Sus, Predeal, Paraul Rece, Rasnov.

Statiunea dispune de toate dotarile edilitar gospodaresti necesare asigurarii unor conditii

de viata civilizata.

Clientela turistica care viziteaza Poiana Brasov poate fi clasificata in doua segmente:

a. Turisti din strainatate care reprezinta 32-36% din totalul clientelei

si provin in principal din Anglia, Israel, Spania, Germania, Grecia,

Danemarca etc.

b. Turisti din tara, cu deosebire din Bucuresti si din zonele apropiate.

Ambele segmente au ca motivatie ale sosirii practicarea sporturilor de iarna (in

sezonul rece) si odihna (in sezonul cald).

Pentru perioada 1993-1998, sinteza circulatiei turistice este prezentata in Tabelul 6.3.

Tabelul 6.3. Circulatia turistica in PoianaBrasov

1993 1994 1995 1996 1997 1998

Total turisti (nr.), dincare:

89751 97717 99551 97659 67687 45378

- turisti romani 52594 62576 61718 60796 42752 33027

- turisti straini 37157 35141 37833 36863 24935 12351


26/50

Nr. Zile turisti, din care: 382888 378573 389333 379142 260727 175558

- turisti romani 213320 185594 199478 192223 135815 117508

- turisti straini 169568 192949 189846 186919 124912 58050

*) Datele privesc numai SC Poiana Brasov SA, nefiind incluse noile unitati infiintate: SC "Ana

Hotels' Poiana Brasov si SC "Cibela Grup' .

Sursa: SC Poiana Brasov SA

TRASEE SI OBIECTIVETURISTICE IN POIANA BRASOV

6.3.3. Dezvoltarea si modernizarea produsului turistic al Statiunii

"Poiana Brasov'


27/50

Pornind de la potentialul de resurse turistice si baza materiala de care dispune statiunea

Poiana Brasov, consideram ca produsul turistic poate fi dezvoltat si modernizat sub toate

aspectele pentru a ajunge la nivelul cerintelor unei statiuni internationale.

Pe baza cercetarii intreprinse si a consultarii unor unitati de specialitate preconizam

urmatoarea structura a produsului turistic al statiunii Poiana Brasov (figura 6.2). Dupa cum

rezulta din aceasta schita de principiu, produsul turistic al statiunii se profileaza in patru

directii principale:

1.Sporturi

2. Odihna - agrement

3. Turism cultural, stiintific si de afaceri

4. Alte componente

Pentru fiecare tip se prevad mai multe linii de produs care asigura o diversificare

substantiala fata de situatia existenta.

Fara a fi neglijat celelalte componente ale produsului turistic, suntem de parere ca

accentul trebuie pus pe dezvoltarea si diversificarea sporturilor de iarna. Aceasta, pentru

simplul fapt ca statiunea Poiana Brasov ofera conditii favorabile pentru extinderea domeniului

schiabil si echiparea lui corespunzatoare. Fata de situatia existenta, din datele prezentate in

tabelele 6.4, 6.5, 6.6 si 6.7 rezulta:

. Posibilitatea sporirii domeniului schiabil cu inca circa 150 ha, operatiune realizabila in

trei etape. Deosebit de important este faptul ca o suprafata insemnata de extindere a

domeniului schiabil priveste altitudini de peste 1250 m.

. Prin utilizarea intregului domeniu schiabil proiectat in statiunea Poiana Brasov, se mai pot

amenaja inca 15 partii de schi, diferentiate ca lungime, diferenta de nivel si grad de

dificultate, ceea ce ar asigura satisfacerea tuturor segmentelor de turisti, inclusiv a celor de

sfarsit de saptamana. Traseele acestor partii sunt definitivate pe harti speciale de

catre Inst itutul de Proiectare Brasov.


28/50

. in vederea extinderii domeniului schiabil exista posibilitatea realizarii a inca 9

instalatii de transport pe cablu, ceea ce va dubla capacitatea de transport a acestor

instalatii (Tabelul 6.7).


29/50

Existent Propus spredezvoltare


30/50

Cu privire la performanta partiilor de schi si a instalatiilor de transport pe cablu,

datele tehnice din tabelele mentionate comparate cu normele Federatiei Internationale de Schi,

indica faptul ca parametrii acestora pot fi in apropierea normelor mondiale, ceea ce ar permite

organizarea unor concursuri internationale.

TABEL 6.4. PARTIILE EXISTENTE IN

STATIUNEA POIANA BRASOV

PARTIAKA

NZE

L

SULIVA

R

LUPULU

I

DR

UMUL

ROS

U

SLA

LOM

RUI

A

SUBTELEF

ERIC

BRAD

U

CAM

ELIA

SLA

LOM

SPECIA

L

STADIO

N

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10COMPLEX

ITATETOATE ROSU NEGRU ALBASTR

U NEGRU NEGRU VERDE VERDE ROSU VERDE

DEFRISAR

I- - - - - - - - - -

ME PEINCL. m

320 2441 2860 4725 521 1421 430 300 450 305

TADE

NIVELMAX. m

1784 1700 1715 1700 1694 1495 1108 1070 1218 1038

DIFERENTA DENIVEL m

129 646 770 646 184 445 73 45 170 28

PANTA

Med

ie

%

35 27,5 28,7 15,2 39,2 33,0 17,2 15,2 37,8 9,0

Max

%60

54 pe31 m 62 25 54 50 - - - 10

Mtn

%15 15 16

Ope

100 m13 20 - - - 5

ure

ntam 200 25-30 30 8 70 80 40 60 40 40

LATIME

Max

. m250 50 30 20 80 100 80 100 40 45

Min.m

50 15 25 6 65 30 20 16 40 20

Petot

eparti

i5,82 7,30 8,5 3,40 3,65 6,83 2,00 1,80 1,80 1,20


31/50

traseul Tota

l42,30

Ha

Pest

e

+1250 m

Peparti

i5,82 2,50 3,50 2,00 3,65 1,00 - - - -

Tota

l

18,47

Ha

TABEL 6.5. EXTINDEREA DOMENIULUI SCfflABIL IN STATIUNEA POIANA

BRASOV (DOCUMENTATIA TEHNICA DEFINITIVATA)

PARTIAPCRTI

A DE

PADURE

DRUM

UL

KANZEL

CARAR

EA DE

OCOLIRE

PUIDE

LUP

FETITA

CU

CLOPOTEI

GROAPA DE

AUR 1

COAD

A

LUPULUI

VALE

A

LAMBEI

PADUR

EA

LAMBEI

VALE

A

UR|ILOR

CRUC

UR 1CRUC

UR 2CRUC

UR 3SPRECAP

RA

GROAPA DE

AUR

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

COMPLEXI-

TATE Albastru Albastru -Albast

ru Rosu Rosu Negru Negru Albastru Rosu Albastru AlbastruAlbastru

Rosu - Rosu

DEFRISARI 150brazi 3 brazi -

5brazi

50brazimasiv

foioase

20brazi

100brazi

15brazi 60 brazi

300brazi masiv masiv masiv

20brazi masiv

LUNGIME

PE INCL. m3710 552 832 304 696 1051 601 1434 810 1360 420 351 474 850 300

COTA DENIVEL MAX.

m1710 1725 1685 1700 1550 1675 1150 1635 1635 1440 1440 1440 1420 1100 1450

DIFERENTADE NIVEL m 656 50 110 50 250 325 175 485 135 410 130 35 150 75 125

PANTA

medie

%18,0 9,1 13,3 16,6 38,5 32,5 30,0 35,9 16,9 31,5 32,5 10,0 33,3 9,0 41,6

Max. 25 - 15 - 35 - 45 60 - - - 15 -

Min

%5 -

LATIM

E

Curenta

%

20 10 10 40 220 30 50 20 20 25 100 150 175 5 150

Max. 70 - - - - - - - - - - - - - -


32/50

Min. - - - 20 - - - - - - - - - - -

S

U

P

RA

F

A

T

A

Petot

trase

ul

Pepartii

I

7,42

I

0,55II 0,83

I

1,8015,30 3,15 3,00 II

2,86

II

1,62

11

3,40

III

4,20

III

5,30

III

8,300,40 III

4,50

TOTAL ETAPA I = 15,72 Ha ---------------------------- ETAPA II = 24,01 Ha ------------------- ETAPA 111 = 22,30 Ha

Peste

+1250

m

Pe

partii

I

4,25

I

0,55II 0,83

I

1,20

II

15,30I 3,15

I

-

II

1,40

II

1,62-

III

4,20

III

5,30

III

8,30-

III

4,50

TOT

AL ETAPA I - 7,95 Ha----------------------------- El'APA II = 119,15 Ha -------------------------------- El'APA III = 22,30 Ha

Tabelul 6.6. INSTALATIILE DE TRANSPORT PE CABLU EXISTENTE IN

1990

Nr. peplan DENUMIREA INSTALATIEI

Lungi-

mea peinclinat

m.

Altitudi-

nea max.m.

Diferenta

de nivelm.

Capacita-

tea detransport(pers/ora)

Durata

unuidrum

1 TELECABINA KANZEL 2449 1743 693 350 8

2 TELECABINA CAPRA 2800 1766 736 500 10

3 TELEGONDOLA CRISTIANUL MARE 2096 1691 646 400 10

4 TELESCHIUL SLALOM 528 1267 217 600 2

5 TELESCHIUL BRADUL 457 1014 74 720 3

6 TELESCHIUL SUBTELEFERIC 492 1349 169 600 3

7 TELESCHIUL CAMELIA 300 1054 34 1000 2

8 TELESCHIUL RUIA 502 1707 197 720 49 TELESCHIUL KANZEL 293 17775 120 720 2

10 TELESCHIUL STADION 301 1039 32 900 2

11 TELESCAUNUL RUIA 545 1711 201 720 47

TOTAL 7230

Tabel 6.7. INSTALATII PROPUSE A SE CONSTRUI PE BAZA DE

DOCUMENTATIE TEHNICA

Nr.pe

planDENUMIREA INSTALATIEI

Lungimeape inclinat

m.

Altitudineamax.. m. Diferentade nivelm.

Capacitateade transport(pers/ora)

12 TELESCHIUL LUPULUI 600 1150 175 700

13 TELESCHIUL GROAPA DEAUR 375 1480 125 700

14 TELESCHIUL CRUCUR 1 300 1440 130 1000




33/50


34/50

12 Brasov - Pietrele lui Solomon - Drumul Poienii (35) -Valea Sticlariei - Valea Popii -Rasnov

banda rosie +banda albastra

3 1/2

13 Brasov (Livada Postei) - Stejeris - Poiana Brasov triunghi galben 2 1/2-314 Brasov (Piata Centrala) - Drumul Scarilor - Varful Tampa 1 1/215 Brasov - Curmatura - Promenada - Izvorul lui Ion - Saua Tampei - Varful Tampei 116 Brasov (Promenada) - Serpentine - Varful Tampa triunghi rosu 1 - 1 1/2,

17 Brasov - Drumul Calaretilor _ Saua Tampei - Varful Tampei - Vf. Tampa banda albastra 118 Poiana Brasov - Cab. Aviatorilor - Corn. Cristian triunghi rosu 1 1/419 Rasnov - Valea Cetatii - Cab. Aviatorilor - Poiana Brasov cruce galbena 1 1/2-220 Rest. Capra din Poiana - Sulinar - Ruia - Poiana Doamnei - Cab. Cristianul Mare cruce rosie +

banda galbena1 1/2-2

21 Rest. Ursu - Trambulina - Poienita Cristianului - Cab. Cristianul Dr. ROSU cruce rosie 2 1/222 Stadion Poiana Brasov - Poienita Cristianului - Cab. Postavaru cruce albastra pe

rosu2 1/4

23 Partia Lupului - Vanga - Valea Sapunului punct rosu 2 1/224 Poiana Brasov - alea Sapunului - Valea Rasnoavei -Runcu Mare - Glajerie banda albastra 5-625 Traseul 32 de la Groapa lui Simion - Ciucurul Mic - Noua Brasov dif. 2 1/226 Varful Ciucurul Mic - Valea Cetatii cruce galbena 2-21/227 Cabana Postavaru - Poiana Trei Fetite banda galbena 1/2

28 Cabana Cristianul Mare - Poiana Doamnei - Ruia -Sulinar - Poiana 1 -1/229 Traseul Partia Lupului - Poiana30 Ruia - Dr. Familial - Poiana schior 131 Din Traseul 32 - Pestera de Lapte - Tr. 34 3/4-1

Pe linia capacitatii de cazare si de alimentatie a statiunii, constatarile cercetarii

indica necesitatea construirii unui hotel international, cu circa 200 de locuri, a vilelor in sistem

privat (circa 100 de locuri) si a unui club montan cu 200 de locuri.

S-ar putea astfel dezvolta un produs turistic nou - vacante montane de lux in vile,

extrem de solicitat atat de turistii straini cat si de turistii romani. Avem in vedere edificarea

unei baze moderne de cazare care sa fie formata din cladiri tip vile, realizate in sistem parter +

etaj, cu un numar variabil de camere (4-7) si care sa fie dotate cu bucatarie si sufragerie spre a

oferi turistilor deplina autonomie in organizarea vacantei proprii.

Tabel 6.9. TRASEEE TURISTICE ITINERANTE, CU PUNCT DE PLECARE POIANABRASOV

transport: autocar sau microbuz grup minim: 15 persoane

Nr.crt.

TRASEU OBIECTIVE DE VIZITAT DURATA

0 1 2 3

1 Poana Brasov - Brasov - Muzeul Prima Scoala Romaneasca- Pranz - Restaurant Cetate

1/2 zi

2 Poiana Brasov - Brasov - Biserica Neagra -Cina festiva -Crama Cerbul Carpatin

1/2 zi


35/50

3 Poiana Brasov - Brasov - Muzeul de istorie Brasov - Muzeul dearta Brasov - Urcare cu telefericul pemasivul Tampa - Pranz - RestaurantulPanoramic

1/2 zi

4 Poiana Brasov - Brasov - Muzeul Casa Muresenilor -Turul orasului Brasov - Cina

festiva - Restaurant Cetate

1/2 zi

5 Poiana Brasov - Predeal -Sinaia

- Vizitarea Complexului Muzeal Peles- Pranz - Casa Taraneasca Predeal

1 zi

6 Poiana Brasov - Rasnov -Predeal - Brasov

- Vizitarea Cetatii Rasnov - PranzCasa Taraneasca Predeal

1/2 zi

7 Poiana Brasov - Rasnov -Bran

- Vizitarea Castelului Bran -Pranz Hanul Bran

1/2 zi

8 Poiana Brasov - Bran -Pestera Dambovicioara

- Vizita Pestera Dambovicioara -Vizita Castelul Bran - CinaHanul Bran

1 zi

9 Poiana Brasov - Brasov -Prejmer

- Vizita Cetatea Taraneasca Prejmer- Pranz Pastravaria Prejmer

1/2 zi

10 Poiana Brasov - Brasov -

Fagaras

- Vizita Cetatea Fagarasului -

Pranz Restaurant Cetate Fagaras

1/2 zi

11 Poiana Brasov - Fagaras -Sambata de Sus

- Vizita Complex Ecumenic Sambata deSus - Vizita Cetatea Fagaras - PranzRestaurant Cetate Fagaras

1 zi

12 Poiana Brasov - Tusnad -Lacul Sf. Ana

- Vizitarea Zonei cu Lacul Sf. Ana -Pranz Restaurant Tusnad

1 zi

Desi statiunea Poiana Brasov dispune de conditii deosebite pentru practicarea sporturilor

de iarna, caracterul de agrement al statiunii se va pastra. Acest caracter nu impiedica gazduirea

unor competitii, indeosebi in sezonul de iarna, daca se asigura o corelare a acestor activitati,

pentru a evita scoaterea din circuitul turistic, pentru perioade lungi, a unor parti din domeniul

schiabil si grevarea instalatiilor de transport pe cablu aferente.

Cu toata extinderea proiectata pentru sporturile de iarna si agrement, Poiana Brasov este si

va ramane o statiune mica. Ca urmare, se impun a fi luate in studiu si alte zone limitrofe

destinate in special antrenamentelor sportivilor profesionisti si cererii turistilor din Brasov,

zone care sunt in sfera ei de atractie. Aceasta ar fi, in acelasi timp, si o masura de protejare a

statiunii, problema care, in viitor, se va pune in termeni deosebiti.

Toate proiectele de dezvoltare ale produsului turistic preconizate in prezentul

studiu se constituie in oferte de investitii in turismul statiunii Poiana Brasov pentru

orice intreprinzator local sau din alte zone. Din studiul intreprins rezulta o solicitare

deosebita a Statiunii Poiana Brasov pe tot parcursul anului si cu deosebire in perioadele


36/50

de sezon de iarna si de vara (circa 6 luni), ceea ce reprezinta o garantie ferma a eficientei

oricarei investitii.

6.4. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE CU O

COMPONENTA NATURALA SAU ANTROPICA DE EXCEPTIE

(UNICAT)

Intr-un fel, fiecare produs turistic, prin specificitatea sa, este un unicat.

Exista insa produse turistice care prin caracteristicile componentei naturale sau antropice

sunt proprii numai anumitor tari. Din acest punct de vedere Romania are o situatia fericita,

invidiata de multe tari: prin tot ce are - soare si mare, munti si dealuri impadurite, rauri, lacuri si

nesfarsite campii, prin Delta Dunarii, prin pretioasele resurse antropice - tara noastra ofera

multiple posibilitati pentru actiuni turistice care sa satisfaca gusturile si preferintele celor mai

exigenti turisti, in functie de motivatii, anotimp, varsta si profil etc.

In aceste conditii deosebite din punct de vedere turistic ce poate fi considerat produs

turistic de exceptie pentru Romania?

In paralel, cu consolidarea si modernizarea produselor turistice montan, balnear si de

litoral, pentru care avem o piata cunoscuta si apreciata, astfel incat, in continuare, efortul

organizatoric si investitional al agentilor si al statului urmeaza sa se indrepte in directia calitatii

serviciilor de primire si de agrement, consideram ca dispunem si de alte produse, cu mare

perspectiva de piata, care pot modifica benefic imaginea turistica a Romaniei.

Avem in vedere, in principal, turismul cultural, cel legat de Delta Dunarii, turismul

cinegetic si de pescuit, si turismul rural.

Dezvoltarea formelor de turism mentionate ofera posibilitati deosebite de echilibrare

a pietei turistice in profil teritorial, cu numeroase incidente pozitive asupra economiei fiecarei

localitati. De retinut si faptul ca majoritatea localitatilor din afara zonelor turistice recunoscute

dispun de conditii de cazare si alimentatie satisfacatoare, care vin in intampinarea dorintelor si

pretentiilor tuturor categoriilor de turisti.


37/50

6.4.1. Turismul cultural - turismul viitorului

Incluzand in sfera sa, in principal, circuite cu tema culturala (cum ar fi vizitarea de

muzee, locuri istorice si participarea la diverse manifestari culturale, festivaluri regionale,

nationale si internationale), turismul cultural se impune tot mai mult in ultima vreme. El este

considerat turismul viitorului, deoarece setea de cunoastere, ca urmare a cresterii nivelului de

cultura si a gradului de civilizatie, sporeste an de an: turistul acumuleaza, in timpul deplasarilor

sale dintr-un loc in altul, o apreciabila cantitate de cunostinte din cele mai variate domenii,

permite cunoasterea personala a realitatii, apoi, cunoasterea si aprecierea comorilor civilizatiei

duce la formarea emotiilor si faciliteaza, stimuleaza activitati cu caracter creator.

DESESTI- BISERICA DE LEMN

Specialistii in materie apreciaza ca turismul datoreaza din ce in ce mai mult culturii. Se

pare ca nu intamplator, Franta, Spania si Italia sunt de multi ani primele tari din lume ierarhizate

atat din perspectiva numarului de vizitatori straini, cat si din punct de vedere al incasarilor de

turism. Aceste tari isi exploateaza, cu intensitate maxima, valentele culturale uriase cu care istoria

le-a imbogatit.

Patrimoniul turistic cultural al Romaniei este extrem de bogat si variat. Avem

monumente istorice si creatii artistice care prin specificul lor pot fi si sunt considerate unicate

mondiale: cetatile dacice din Muntii Orastiei, in Tara Hategului, in Banat si Dobrogea, bisericile


38/50

si manastirile cu picturi murale din Moldova, monumentele stilului brancovenesc, creatiile lui

Eminescu, Brancusi, Enescu, Grigorescu s.a. in prezent, esential pentru turismul romanesc este

efortul de a explica lumii ca a calatorii in Romania inseamna a descoperi imagini valoroase,

obiceiuri fascinante, oameni ospitalieri si peisaje splendide.

Toate componentele patrimoniului cultural romanesc exprima, complet si complex,

caracteristicile epocii in care au fost create, gradul de dezvoltare a tehnicii, artei, dezvoltarea

sociala a tarii si poporului roman. in plus, monumentele istorice dovedesc vizitatorilor vechimea,

continuitatea si originalitatea civilizatiei romanesti, prezenta neintrerupta a romanilor pe

teritoriul locuit de stramosii lor din timpuri imemoriale, ceea ce prezinta o importanta deosebita.

Dat fiind ca patrimoniul cultural de care dispunem este nu numai valoros, ci si raspandit

pe intreg cuprinsul tarii, se pot initia circuite si programe turistice care sa includa, pe langa

monumente si orase celebre si localitati mai mici dar cu obiective turistice interesante sub

IPOTESTI- CASA MEMORIALA MIHAI EMINESCU


39/50

multiple aspecte. De astfel, aceasta practica se intalneste frecvent in toate tarile cu turism

dezvoltat. Si in Romania exista o experienta in acest sens, care se cere insa dezvoltata. in

analizele efectuate17[17] se apreciaza mult programele turistice tematice cum ar fi: "Pe urmele

lui Traian si Decebal', "De la Stefan cel Mare la Constantin Brancoveanu', "Anul revolutionar

1848 in cele trei provincii istorice romanesti' sau trasee legate de activitatea unor oameni de

stiinta, arta si cultura.

Pentru valorificarea turistica a comorilor artei populare romanesti, a etnografiei si

folclorului traditional si contemporan, se pot organiza excursii insotite de diferite manifestari

artistice si folclorice traditionale atat in zonele deja lansate - Maramures, Oas - cat si in alte

zone - Hunedoara, Vrancea, Suceava s.a. Numeroase zone si localitati din tara noastra pot

constitui destinatii pentru excursii dintre cele mai interesante.

Exista, asadar, numeroase forme de promovare a turismului cultural. Problemele care se

ridica sunt de informare si de stimulare a turistilor, de actiune ferma a agentilor care actioneaza

in sfera turismului.

6.4.2. Turismul din Delta Dunarii

Delta Dunarii, prin potentialul turistic pe care il conserva, constituie una dintre cele mai

importante zone turistice ale Romaniei prin originalitatea sa fiind un produs turistic

reprezentativ, de marca, al tarii noastre.

17[17]Ioan Istrate, Vasile Glavan, Turismul cultural din Romania - liant al spiritualitatiiromanesti de pretutindeni, Revista romana de turism, 5, 1994


40/50

PARADISUL PASARILOR -REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII

Autenticitatea si atractivitatea Deltei Dunarii decurg din spectaculozitatea peisajului in

care se imbina suprafetele acvatice cu uscatul, cat si prin intreaga flora si fauna ce o populeaza,

prin locuitorii si asezarile ei omenesti. in esenta, Delta Dunarii este o destinatie pentru excursii la

care participa amatori de liniste si soare, iubitori de plante si animale rare, impatimiti ai

pescuitului etc.

Tinand seama de aceste particularitati si de statutul actual al Deltei Dunarii - Rezervatie a

Biosferei -, activitatea de turism pentru urmatoarea perioada se impune regandita, atat sub

aspectul formelor de turism practicate cat si a mijloacelor si spatiului de desfasurare.

Specialistii in turism sustin posibilitatea valorificarii din plin a resurselor pe care le ofera DeltaDunarii, sunt de acord cu aprecierea ca pentru localitatile din delta, turismul este una din sansele

relansarii lor economico-sociale, dar recomanda respectarea riguroasa a unor principii, dintre care

retinem:

. In Delta Dunarii turismul urmeaza sa se desfasoare numai pe principii ecologice;

. Turismul organizat constituie singura activitate practicabila in delta cu implicatii

nesemnificative in ecosistemele locale;

. Interzicerea turismului in zonele strict protejate si in cele de reconstructie

ecologica.

In aceste conditii, formele si programele turistice recomandate pentru intensificarea

circulatiei turistice in zona deltei sunt18[18]:

. promovarea unui turism de cunoastere, cu valente stiintifice, profesionale dar si

estetice, pentru diferiti solicitanti (naturalisti, ornitologi, ecologi, geografi, elevi si

studenti etc);

. extinderea turismului de sejur pentru cura heliomarina;

18[18]Vasile Glavan, Turismul in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Revista romana deturism, 4, 1994.


41/50

. introducerea unor forme de agrement sportiv si a unor programe de agrernent nautic

(concursuri cu barci cu rame sau ambarcatiuni cu panze, concursuri tehnico-

aplicative cu barci de agrement, caravane nautice, expeditii tineret etc);

.

extinderea excursiilor - care raman in continuare forma specifica de practicare aturismului in delta - de 1-2 zile cu hidrobuze si de 5-6 zile cu hoteluri plutitoare si

pontoane dormitor;

. lansarea unor programe combinate Delta Dunar ii - alte zone turistice.

Toate aceste activitati turistice si altele se pot desfasura numai pe baza unui program

complex, sistematic si unitar care sa se deruleze in contextul protejarii si conservarii

intregului ecosistem al Deltei Dunarii. Astfel de programe se pot elabora atat prin antrenarea

tuturor factorilor interesati din tara noastra cat si prin atragerea unor parteneri straini.

6.4.3. Turismul de vanatoare

Raportat la potentialul cinegetic al Romaniei, turismul de vanatoare poate sa reprezinte

pentru tara noastra un segment semnificativ al pietei turistice, cu efecte majore in ceea ce

priveste volumul incasarilor din turism, precum si al amplificarii imaginii turistice.

TROFEE CINEGETICE


42/50

Aparitia unui numar insemnat de oameni de afaceri in tara noastra face ca aceasta forma

de turism sa se adresez nu numai strainilor, ceea ce va impulsiona turismul de vanatoare.

Romania prezinta numeroase avantaje pentru intensificarea turismului de vanatoare. in

primul rand, este de retinut ca tara noastra dispune de o mare diversitate a speciilor si oferatrofee de mare valoare - cele de urs, cerb si mistret - recunoscute pe plan international. in al

doilea rand, fauna Romaniei, si in special cea valoroasa, a beneficiat si continua sa beneficieze de

o protectie speciala, care limiteaza perioadele permise pentru vanatoare, precum si numarul de

exemplare ce pot fi vanate, asigurandu-se astfel in permanenta fondul cinegetic valoros. In

sfarsit, in decursul timpului, s-a dezvoltat o infrastructura adecvata acestei forme de turism,

respectiv cabane de vanatoare si drumuri de acces la fondurile de vanatoare. Desigur, aceasta

infrastructura se impune dezvoltata si modernizata.

in Romania, turismul de vanatoare se poate dezvolta, cu deosebire, in urmatoarele

judete, care au fonduri de vanatoare deosebit de valoroase:

. Arges pentru cerb, urs si capra neagra;

. Brasov pentru cerb, mistret, capra neagra si caprior;

. Caras-Severin pentru mistret, cerb, capra neagra;

. Covasna pentru urs, mistret, cerb, caprior;

. Gorj pentru urs, cerb, mistret, caprior;

. Hunedoara pentru caprior, cerb, capra neagra;

. Mures pentru cerb, caprior, urs;

. Sibiu pentru urs, capra neagra, cerb, mistret, caprior;

. Suceava pentru cerb si caprior;

. Timis pentru mistret;


43/50

. Vrancea pentru cerb, caprior, urs, mistret.

In concluzie, recastigarea si extinderea segmentului turistilor pasionati pentru vanatoare, atat

din tara cat si din strainatate este pe deplin posibil cu conditia ca aceasta actiune sa devina un

obiectiv strategic al agentilor care activeaza in turism, dar si a celor ce concura la mentinerea

si dezvoltarea fondului de vanatoare al Romaniei.

6.4.4. Turismul rural

Este un alt produs cu mari posibilitati de dezvoltare in Romania.

Dupa aprecierile specialistilor, turismul rural este reprezentat de asezarile rurale pitoresti

bine constituite, situate intr-un mediu nepoluant, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut

istoric, care in afara functiilor administrative, economice si culturale proprii, indeplinesc,

sezonier sau in tot cursul anului, si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea

unui sejur cu durata nedefinita.

OVITOURS SRL - TURISM RURAL ROMANESC LA BRAN


44/50

Asemenea trasaturi intrunesc multe sate din Romania. Studii de identificare a acestora au

fost initiate inca din anii 1973-1974, dar de practicarea turismului rural se poate vorbi numai

dupa 1989, printr-o componenta a sa, agroturismul, orientat in special spre zona montana a tarii.

Astazi, pe baza cercetarilor intreprinse, se considera ca multe gospodarii taranesti pot fi

introduse in circuitul turistic, in special din zonele etnografice renumite cum sunt Neamt,

Valcea, Gorj, Marginimea Sibiului, Tara Motilor, Maramures, Suceava, Arges, Vrancea.

Romania dispune de mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural, practicarea

acestuia fiind nu numai posibila dar si foarte necesara in etapa actuala. Premisele organizatorice

si legislative sunt create. Veniturile realizate din aceasta activitate pot contribui substantial la

ridicarea nivelului de civilizatie a satelor, iar locuitorii lor, prin ospitalitatea atat de caracte-

ristica romanilor, ar putea schimba radical imaginea Romaniei in lume.Intensificarea turismului rural in Romania presupune elaborarea unei politici clare si de

perspectiva, in sensul stabilirii unor obiective precise si judicios esalonate in timp spre care sa fie

dirijate resursele financiare interne sau cele provenite de la diferite organisme internationale. Ca

principale obiective strategice si masuri, specialistii preconizeaza19[19]:

. cuprinderea in sfera de activitate a turismului rural a intregului teritoriu national, prin

infiintarea a minimum 16 centre teritoriale (filiale) amplasate in urmatoarele zone: Maramures,

Bucovina, Moldova Centrala, Vrancea, Delta Dunarii, Litoralul Marii Negre, Muntenia,

Dealurile Subcarpatice, Oltenia de sub Munte, Muntii Banatului, Crisana, Muntii Apuseni,

Dealurile Transilvaniei, Marginimea Sibiului, Culoarul Bran-Rucar;

. sprijinirea gospodariilor taranesti pentru a deveni capabile sa presteze servicii

turistice prin acordarea de consultanta si asistenta tehnica din partea asociatiilor si organizatiilor

nationale si internationale care activeaza in domeniu si printr-o serie de facilitati pentru derularea

activitatii turistice (acces la credite din fonduri alocate de la bugetul statului si la credite cu

dobanzi subventionate, scutirea de plata a impozitului pe venit pe o perioada de timp etc);

. atestarea gospodariilor taranesti selectionate pentru prestarea serviciilor

agrotehnice, pe baza normelor si criteriilor elaborate de Ministerul Turismului. In

legatura cu aceasta masura se apreciaza ca este necesar sa nu se faca nici un rabat cu privire la

19[19]Viorel Teianu, Concluzii ale unei documentari, Revista romana de turism, nr. 1, 1995


45/50

calitatea serviciilor.Turismul rural de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele

agroturistice sa dispuna de echipare sanitara moderna;

. editarea unui indrumar (ghid) privind oferta turistica rurala din zonele etnografice

selectionate care sa cuprinda si manifestarile folclorice, religioase, culturale din fiecare zona,acestea putand constitui motivatii pentru atragerea turistilor;

. formarea expertilor in managementul agroruristic la nivel local, regional si national

si a prestatorilor din reteaua turistica rurala, prin organizarea de cursuri si actiuni in teritoriu,

grupate pe zone.

Elementele de atractie ale Romaniei in domeniul turismului rural sunt deosebite. in

prezent ne lipseste experienta, capacitatea organizatorica si suportul financiar pentru a

transforma toate posibilitatile in realitate. Ca si in cazul altor forme de turism, punctul nevralgic

al turismului rural ramane structurile de primire. Mai ales in cazul turistilor straini, trebuie tinut

seama ca acestia au o imagine foarte clara despre turismul rural, dat fiind traditia existenta in

tarile respective.

6.5. PROTEJAREA PRODUSULUI TURISTIC

Asa cum s-a mentionat turismul presupune un ansamblu complex si divers de

echipamente, amenajari si practici ale caror impacturi asupra mediului sunt foarte diferite. in

acelasi timp, ca fenomen social si natural turismul implica exigente deosebite in privinta

spatiului.

Turismul are nevoie de spatiu nu doar in sensul clasic al cuvantului, ca baza a activitatii

sale, ci el are nevoie de un spatiu de calitate. Calitatea turistica a unui spatiu este determinata de

un ansamblu de factori, de diapazonul si concentratia lor. Potrivit lui Pierre Defert, principalii

factori care determina localizarea turistica sunt20[20]:

. aptitudinile naturale ale zonei;

20[20]Pierre Defert, La localisation touristique, Edition Gurten, Berne, 1966


46/50

. departarea intre zona de origine si zona piata, variabila care integreaza: costul

transportului, durata drumului, oboseala si plictiseala provocate de calatorie;

. potentialul zonei piata, care se refera la numarul de turisti ce vor vizita regiunea;

. resursele umane si pregatirea acestora;

. deciziile factorilor de conducere referitoare la dezvoltarea turismului;

. dimensiunea actuala sau proiectata a statiunii masurata in locuri de primire.

Daca se admite teza ca forta de atractia a produsului turistic izvoraste, in principal sau

adeseori, din valoarea patrimoniului turistic natural si antropic al tarii, atunci se pune si problema

ocrotirii acestui patrimoniu. Privita, mai ales, sub forma raportului dintre turism si mediul

inconjurator, problema vizeaza doua directii de actiune:

a) ocrotirea zonelor care au un potential de dezvoltare turistica si respectarea normelor

stiintifice de proiectare si exploatare a echipamentului turistic, functie de capacitatea si trasaturile

fiecarei zone.

Specialistii in materie afirma ca dezvoltarea turistica bine condusa nu este

traumatizanta pentru mediu20

. Dar, o densitate exagerata a constructiilor si instalatiilor

turistice intr-o zona sau statiune turistica, ca si lipsa unor dotari tehnice (statii epurare apa,

incinerarea gunoiului menajer s.a.) poate provoca stari de dezechilibru ecologic in zonarespectiva. De asemenea, se apreciaza ca betonul si-a pus amprenta pe prea multe peisaje, atat pe

litoral, cat si la munte.

Din lucrarile congresului mentionat, rezulta ca de reusita masurilor pentru protectia

mediului inconjurator depinde in viitor soarta produsului turistic.

Analizand retrospectiv raportul dintre turism si mediu, specialistii delimiteaza cateva

faze.

. O prima faza a fost de selectie a peisajelor majore cand se mergea in intampinarea

cadrului natural;

. A doua faza a fost aceea a amenajarii fara a se tine seama de mediul ambiant,

cand s-au construit cladiri si instalatii turistice impresionante in unele statiuni;

. A treia faza corespunde triumfului turismului de masa, avand apogeul in functie de

tara, in perioada 1970-1980. Este faza cand s-a trecut la urbanizarea asezarilor


47/50

turistice. Aceasta perioada a fost marcata de dominatia brutala a turismului asupra

naturii, prin constructii masive de beton, uneori de o calitate arhitectonica

indoielnica si absenta controlului asupra dejectiilor.

.

Astazi s-a intrat in a patra faza, in care turismul incepe sa tinacont de problemele de mediu inconjurator. in aceasta faza, in

curs de desfasurare, se remarca doua elemente deosebit de

importante care trebuiesc urmarite cu atentie:

a. Calitatea mediului inconjurator a devenit un produs turistic.

b. Apar noi practici turistice, sub forma turismului naturii.

In aceste conditii, natura, cu toate elementele sale, trebuie sa devina pretext pentru

descoperire, pentru initiere, educatie, dar si pentru performante sportive si, implicit, pentru o

viata noua. Raporturile dintre turism si mediu se impun deci plasate sub semnul armoniei.

Care ar fi cateva directii de actiune in acest sens?

. Asigurarea unui echilibru intre protectia naturii si programarea amenajarilor

turistice, prin adoptarea unei legislatii corespunzatoare si respectarea ei riguroasa de

catre factorii raspunzatori.

. Luarea in calcul a calitatii mediului ca un criteriu esential de definire a unui turism de

calitate, calitate care are un pret. Aceasta operatiune se loveste insa de temporalitatea

diferita a produsului turistic, a carui rentabilitate se apreciaza pe termen scurt si mediu

si de protectia mediului care necesita planuri pe termen lung.

. Pe langa sprijinul financiar al administratiei locale, se impuneparticiparea si a

activitatii turistice la gestionarea spatiilor pe care le foloseste, conform principiului:

cine degradeaza natura plateste.

Masurile pentru protejarea si conservarea calitatii mediului, in special in zonele cu

potential turistic deosebit, se impun atat pentru mediul natural cat si pentru mediul construit:

pentru protejarea mediului natural se recomanda sensibilizarea constiintei ecologice si educarea

turistilor in acest scop, prin publicarea de texte si fotografii ecologice in materialele promo-tionale

turistice si monitorizarea ecologica in special in zona Marii Negre, Deltei Dunarii, statiunilor


48/50

balneare si montane; pentru protejarea mediului construit sunt necesare reglementari legislativ-

informative privind stabilirea capacitatii maxime de vizitare a obiectivelor cultural-istorice in

vederea eliminarii tendintelor de utilizare excesiva si impiedicarea poluarii vizuale si sonore a

acestora, prin construirea in vecinatatea lor a altor obiective sau cresterea traficului rutier si

aerian.

Dupa parerea specialistilor, o padure are nevoie de 80-100 ani pentru a se reface iar o

stalactita sau stalagmita are nevoie de mii de ani. Ambele sunt destinate admiratiei si recreerii

oamenilor si nu distrugerii. in plus, multe componente naturale si antropice au valori unice ce

nu pot fi restaurate sau inlocuite.

Rezulta ca in proiectarea pietei turistice trebuie sa se tina seama si de capacitatea limitata

de folosire a resurselor turistice, deoarece densitatea exagerata a diferitelor constructii si instalatii

intr-o zona sau statiune turistica poate provoca dezechilibrul calitatilor specifice teritoriului sau

obiectivului turistic, sau chiar zdruncina echilibrul ecologic al regiunii respective. in sprijinul

analizei se poate interveni si cu anumite calcule. De exemplu, in cazul dezvoltarii unei statiuni

consacrata sporturilor de iarna (schiului) se poate determina numarul optim de schiori care

ocupa partiile de schi la un moment dat. Calculul se bazeaza pe urmatoarea relatie :

D + L

Q =

In care:

Q - capacitatea optima a partiei la un moment dat;

D - debitul orar mediu;

L - coeficientul de corectie a debitului mediu functie de latimea partiei;

Z = diferenta de nivel mediu pe care o coboara pe zi un schior, in functie de

tehnica sa;

H = diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul.

z

H


49/50

In acelasi scop - protejarea resurselor turistice - in dimensionarea capacitatii de cazare

este justificat sa se porneasca de la capacitatea partiilor de schi pe care le ofera domeniul

schiabil al zonei. in literatura de specialitate se citeaza urmatoarele date pentru raportul metri

partie de schi la un loc de cazare in principalele statiuni dinE

uropa: 8,00 pentru Cortina diAmpezzo - Italia, 5,80 pentru Davos - Elvetia, 5,60 pentru Zeii am See -Austria, 5,00 pentru

Chamrousse - Franta, 6,06 zona Fagaras - Romania21[21].

Sensibilitatea la problemele mediului si naturii se manifesta in cererea majoritatii

turistilor. Retelele de agentii de turism sunt tot mai mult intrebate despre calitatea, integritatea

si curatenia peisajelor.

in ce priveste dimensiunea turismului naturii propriu-zis, din statisticile existente este greu de

cuantificat acest segment care grupeaza:

. toate practicile legate de drumetie (drumetia pe jos, cu insotitor,

drumetia pe bicicleta);

. naturalistii;

. adeptii " reincarnarii'in mijlocul naturii;

. indragostitii de viata simpla " de la tara '.

Unii dintre acestia doresc un turism in natura activ iar altii prefera un turism in natura,

contemplativ. La nivelul Europei, turismul naturii ar reprezenta 7-8% din piata turistica.

Profilul acestor turisti este urban. Puterea lor de cumparare este destul de ridicata. in

privinta locurilor de cazare adeptii turismului naturii se orienteaza mai mult spre locuri

confortabile care corespund la 2-3 stele, dar in mijloace de cazare linistite, care nu sunt in

apropierea arterelor de circulatie. Se apreciaza ca spatiul rural si cel natural se confunda adeseori.

O caracteristica a adeptilor turismului naturii ar fi ca acestia nu accepta un turism "nestiutor', ci

solicita informatii asupra regiunilor vizitate sub aspect geologic si istoric, ceea ce presupune ca

insotitorii sa fie pregatiti corespunzator.

21[21]Iulian Berbecaru, Mihai Botez, Teoria si practica amenajarii turistice, Ed. Sport-turism,Bucuresti, 1977, p. 190.

22Ibidem,p. 211.


50/50

Desi este un segment relativ recent al pietei turistice, turismul naturii va cunoaste o

extindere continua la inceputul mileniului III. De aceea, cercetarea acestei forme noi de turism

devine actuala si pentru tara noastra. Ce este specific turismului naturii? Avem de-a face cu niste

practici limitate, rezervate unui public de elita sau este in curs de extindere la nivelul publiculuilarg? Sub ce forme - individual, organizat - se desfasoara turismul naturii? Cum influenteaza

protectia naturii asupra dezvoltarii turistice? Sunt doar cateva intrebari care asteapta raspunsuri

fundamentale.

Pentru practicarea unui turism ecologic, este nevoie sa se implice mai multi factori

decizionali. in primul rand, statul prin politica sa de dezvoltare economica, prin elaborarea

unor programe de dezvoltare durabila, cu asigurarea unor servicii de calitate, pentru a se

reduce

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	caius-mocuta
View:	236 times
Download:	0 times

Cresterea Competitivitatii Produsului Turistic Romanesc

Documents