Potentialul Turistic Al Litoralului Romanesc

8/10/2019 Potentialul Turistic Al Litoralului Romanesc

1/31

1

STIRBU MARIA CRISTINA TINCU DANIELA


2/31

2

Cuprins

Argumentpag.3

Cap. INotiuni introductive.pag.5

Turismul..pag.5

Cap. IILitoralul RomanescResurse turistice...pag.7

2.1. Potentialul turistic natural al litoralului romanesc.pag.7

2.2. Potentialul turistic antropic al litoralului romanesc...pag.10

2.3. Statiuni turistice pe litoralul romanescpag.14

Cap. IIIPerspectivele dezvoltarii litoralului romanesc..pag.22Posibiliti de dezvoltare a turismului romnesc de litoral...................................pag.25

Concluzii.pag.29


3/31

3

ARGUMENT

Motivul pentru care am ales aceasta tema, pentru lucrarea de atestat,este in principal fascinatia

pe care am acumulat-o in lungile mele excursii impreuna cu familia pe Litoralul Marii Negre

dar si a numeroaselor documentare ,fotografii si povestioare pe care le-am auzit de-a lungul

timpului de la cunoscuti si mass-media. Farmecul acestuia m-a ncntat nespus de mult i m-a

lsat plcut impresionata de tot ceea ce are n dotare.

Un alt motiv bine ntemeiat pentru care am ales Potentialul turistic al Litoralului Romanesc este

i dorina mea arztoare de a vizita i colinda acest mirific loc,de a-i cunoaste in amanunt

traditia,cultura.Sub aspect turistic, Litoralul Romanesc exercita un adevarat miraj, mii de

turisti romani si straini sunt dornici sa vada cu proprii lor ochi aceasta fermecatoare regiune,

interesul de a cunoaste Romania le trezeste in primu rand curiozitatea si apoi placerea si

multumirea.

Obiectivele lucrrii se concretizeaz n:

-prezentarea Litoralului Romanesc;

-turismul Litoralului Romanesc;

Aceast lucrare se adreseaz persoanelor interesate,turitilor , celor care doresc s investeasc

n turism, i nu numai. Prezenta lucrare ncearc s se constituie ntr-o provocare pentru toi

acei care iubesc turismul i mai ales pentru cei care vor s-i dedice o perioada din viaa i

timpul lor liber. Totodat sunt anse ca la nivel naional turismul s fie unul din domeniile care

ar putea relansa economia deoarece pe lng resursele de care dispune, prin structura sa

special datorat printre altele efectului multiplicator pe care-l genereaz asupra zonelor

tangeniale acesta poate da natere unor numeroase activiti conexe.

Turismul reprezint astzi unul dintre fenomenele care domin lumea contemporan, unul dintre

segmentele cele mai profitabile din economia mondial remarcabil prin dinamic, motivaii

multiple i o mare divesitate a formelor de manifestare. Avnd n vedere dezvoltarea sa n ultimii

ani att turismul intern ct i cel internaional dein o pondere important n economia

mondial.

Fiind o activitate in micare, turismul este purttorul unor schimbri i transformri de

bunuri i valori individualae i nu n ultimul rnd de modele culturale. Modelarea acestora

reprezint un fenomen dificil, iar pentru a obine beneficii maxime i a reduce dezavantajele


4/31

4

societatea trebuie s adopte pachete distincte de msuri pe care s fundamenteze cercetarea

tiinific de profil din perspectiva promovrii unui turism tiinific.

Fiind numit i industria oamenilor turismul antreneaz prin amploarea i coninutul su un

vast potenial natural,material si uman avnd implicaii profunde asupra dinamicii economiei si

societii,asupra relatiilor internationale.

Turismul, ca activitate economic poate cauza pagube mari ariilor protejate, n special dac nu

sunt administrate adecvat, dar poate aduce i mari beneficii. Presiunile din partea turismului

cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel nct ariile naturale

frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durat, vizite de o zi i

chiar sport. n ultimul timp se ncearc o controlare ct mai bun a resurselor turistice , pentru

ca acestea sa fie ct mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesar o amenajare

turistic ct mai potrivit care s in cont att de avantajele materiale ale zonei turistice ncauz ct i de pstrarea n cele mai bune condiii ale resurselor turistice n cauz.


5/31

5

CAPITOLUL I. NOIUNI INTRODUCTIVE

Turismul

Turismul este o activitate ce are impact asupra vieii culturale, sociale i economice. Arelegtur cu numeroase domenii, printre care: ocuparea forei de munc, dezvoltarea regional,

educaie, mediul nconjurtor, protecia consumatorului, sntate, noile tehnologii, transport,

finane, sisteme de taxare i cultura.

Turismul a devenit n zilele noastre o activitate la fel de important ca i cele desfurate n alte

sectoare ale economiei (industrie, agricultur, comer).

Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n antichitate n operele

geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu ocazia cltoriilor sale asiatice

(secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau cele ale lui Henri

Monfried au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.

Turismul devine un complex fenomen de mas la sfritul secolului al XIX-lea, fiind

puternic articulat in mediul nconjurtor.

Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit n

variante dintre cele mai felurite : arta de a cltori pentru propria plcere (M. Peyromarre

Debord); activitate din timpul liber care const n a voiaja sau locui departe de locul de

reedin, pentru distracie, odihn, mbogirea experienei i culturii, datorit cunoateriiunor noi aspecte umane i a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); fenomen al

timpurilor noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i de schimbare a

mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturii ca rezultat al

dezvoltrii comerului, industriei i a perfecionrii mijloacelor de transport(Guy Freuler).

O definiie a turismului n sens contextualeste turismul este o industrie bazat pe

servicii ce include un numr de elemente tangibile i intangibile. Elementele tangibile sunt:

transportul, mncarea i butura, circuitele turistice, cazare i suveniruri; n timp ce

elementele intangibile implic educaie, cultur, aventur sau pur i simplu evadare din

cotidian i relaxare" De altfel, o alt definiie a turismului include i o definiie a turistului :

Turismul poate fi definit ca actul cltoriei n scopul recreerii, precum i serviciile

aferente acestui act. Un turist este cineva care cltorete cel puin 50 de mile de cas,

conform Organizaiei Mondiale a Turismului-World Tourism Organisation. Activitatea turistic


6/31

6

este bine susinut de un valoros potenial turistic- natural

antropic- difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de

turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt : turismul balnear maritim, cu o

larg dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte

motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru

drumeie, cur climateric i practicarea sporturilor de iarn; turismul de cur balnear,

prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale i

minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor

de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a

crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag

numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice

(etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, ai crui principalatracie o constituie competiiile sportive pe plan naional sau internaional, avnd ca

apogeu manifestri sportive de amploare (olimpiade, campionate mondiale, competiii

internaionale sau regionale, etc.); turismul de vntoare (safari) practicat mai ales n

Africa, America Latin, teritoriile arctice i antarctice, i este o form de turism, care dei

atrage turiti cu o putere financiar ridicat, este duntor mediului nconjurtor deoarece

exist riscul de a duce pe cale de dispariie specii rare de faun.


7/31

7

CAPITOLUL II : LITORALUL ROMNESC- RESURSE TURISTICE

Romnia dispune de un mare potenial turistic pus n valoare mai mult sau mai puin n

funcie de posibilitile de amenajare turistic ale diferitelor zone. Astfel i litoralul romnesc

ofer destule resurse turistice dar nu toate sunt valorificate corespunztor.

2.1.POTENIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI ROMNESC

Litoralul romnesc al Mrii Negre se ntinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km

sunt n judeul Constana), ntre Capul Midia la nord i Vama Veche la sud. Plaja, cu o lime de

circa 150 - 200 m, are nisip fin n cea mai mare parte i o pant lin, uor accesibil. Marea

Neagr prezint o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mri i i mresc funciaturistic:

prin salinitatea redus a apelor sale favorizeaz practicarea spoturilor nautice i a

scufundrilor subacvatice;

n sezonul estival, nu prezint cureni de mare intensitate si valurile nu ating

nlimi mari;

este lipsit, practic, de maree si staiunile ofer turitilor plaje uscate, n mod

permanent; rmul coboar lin, fr adncimi brute i nu prezint stncrii i pietri care,n

cazul altor riviere, stnjenesc accesul la mare;la baza falezei, valurile au format o

plaj acoperit cu nisipuri fine,curate,adnci i moi,oferind condiii excelente

pentru helioterapie;

fauna mrii este lipsita de elemete periculoase,permind astfel,fr resticii, bile

de mare;

aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate,aerosolii naturali provenind din

sfrmarea valurilor i care plutesc n aer,conin microelemente care intr n

compoziia apei de mare,iar inhalarea acestora ajut la mineralizarea

organismului.


8/31

8

Relieful

Relieful litoralului romnesc este determinat de interaciunea dintre Podiul Dobrogei i

Marea Neagr - de-a lungul coastei, trecerea ntre podi i platforma mrii se face lin, pe o pant

uoar, cu numeroase plaje. n plus, dat fiind ca Marea Neagr este lipsit de cureni puternici de

litoral, de plante sau de peti periculoi, iar mareea este ca i inexistent (10 - 20 cm), litoralul

romnesc este locul ideal pentru bi de mare i sporturi nautice.

Clima

Clima este temperat cu o medie de temperatur de 24C n lunile iunie-august .Acestclimat marin linitit i plcut confer n plus litoralului romnesc caliti remarcabile.

Hidrografia

Apa Mrii Negre are o salinitate mai redus i fara maree. ntreaga zon dispune de plaje

ntinse i insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau

srate i nmoluri terapeutice, izvoare minerale i pe alocuri faleze nalte. Litoralul romnesc

dispune de diverse resurse balneare (ape minerale i mineralizate, nmoluri terapeutice), oferite

de lacurile aezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol,

Corbu, Sinoe, Nvodari, Tasul.

Flora si fauna

Dei nu prezint o faun si flor foarte variate, trebuie menionat c n Marea Neagr

exist o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni i care nu se apropie niciodat de rm.

Plajele de pe litoral au o lime generoas - 150 - 200 m, i sunt armonios mbinate cu poriuni

verzi alctuite att din arbori autohtoni, ct i din palmieri i plante exotice precum i poriuni cu

gazon si flori.


9/31

9

Ariile naturale protejate conserv diverse specii floristice, faunistice, formaiuni

geologice vechi, multe avnd caracter de unicat.Printre acestea se numr: Petera Gura

Dobrogei(Trguor) ,Pdurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pdurea Comorova(Mangalia) ..

Pdurea Hagieni n apropiere de Mangalia, la 12 km vest de rmul mrii. Ocup cca

400 ha i este o pdure de tip submediteranean.

Petera de la Limanuimportant rezervaie speologic;nu este inclus in circuitul

turistic.

Reciful jurasic de la Topaluntre Cernavoda si Hrova, pe malul Dunrii, la 3 km de

comuna Topalu. Ocup o suprafa de 8 ha i cuprinde un complex de calcare de vrst jurasic,

corali, resturi de viermi, spongieni calcaroi, etc

Punctul fosilifer Cernavodn sudul Vii Carasu, lang Cernavod. Ocup o suprafa

de 3 ha i cuprinde o bogata fauna fosil (72 specii). A fost declarat monument al naturii.Petera La Adam(Trguor) cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara (39

specii).

Masivul geologic Cheia (Trguor) pe malul stng al Vii Casimcea, n dreptul satului

Cheia. Rezervaia ocup o suprafa de 285 ha i adpostete 565 specii rare de flor.

Rezervaia Fntania Murfatlarlang podgoria Murfatlar, pe partea stanga a oselei Constana-

Ostrov. Rezervaia este ocrotit de lege i adpostete specii rare, precum: usturoiul, inul

dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de step. n aceast zon

triete broasca estoas dobrogeana.Canaralele din portul Hrovape malul Dunrii, lng

ruinele vechiului castru roman Carsium. Ocup o suprafa de 5 ha i a fost declarat monument

al naturii. Cuprinde diverse specii de corali, spongieri, etc.

Lacul Techirghiolare proprieti curative, fiind bogat n cloruri de sodiu i de

magneziu, iodur de sodiu i namol sapropelic, indicat n afeciunile reumatice cronice,

ortopedice, tulburri endocrine, boli de piele.

Ci de acces pe litoral:

1. Rutier - sunt 4 osele care ajung la Constana:

1) Drumul Naional: Bucureti - Feteti - Constana

2) E 60 Urziceni - Slobozia - Constana

3) E 87 Tulcea - Constana (cu derivaie pentru Brila si Galai)

4) Drumul Naional Clrai - Ostrov - Constana


10/31

10

2. Feroviar - Ruta Constana - Mangalia are urmatoarele gri i halte:Gara Constana - pentru

Constana, Mamaia i Nvodari;Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla,

Gara Costineti (pentru zona Epava -nordul staiunii);Halta Costineti (pentru staiunea

Costineti-), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter);Gara Mangalia (pentru Mangalia,

Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai, Vama Veche).

3. Aerian - la 20 km de Constana se afl Aeroportul Internaional Mihail Koglniceanu, care

face legtura atat cu aeroporturi naionale, dar i internaionale.Transportul local ntre Constana

i celelalte localiti de pe litoral se poate face, pe lnga ruta CFR, i cu microbuze (cu plecare

din 10 in 10 minute, care parcurg distana Constana - Mangalia n circa 45 de minute) sau cu

autobuze i autocare private, cu plecare la fiecare 20 de minute. ntre Constana i Mamaia exist

mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale companiei de transport n comun), 301, 302, 305

(maxi-taxi). n sudul litoralului, ntre Mangalia i Neptun - Olimp, i ntre 2 Mai, Limanu iVama Veche, distana este parcurs de microbuze.

2.2. POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMNESC

rmul romnesc al Mrii Negre ofer condiii extrem de favorabile practicrii turismului

estival. Numrul mare de staiuni care au aprut i s-au dezvoltat de-a lungul timpului, incepnd

cu vechile bi Movila (Eforie Sud), continund cu Mamaia, inauguratin 1906 i pn la

staiunile aparute n ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn)

confirma acestea.Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea Histria, aflat pe

malul Lacului Sinoe. Colonie greceasc, vestitul ora a fost ridicat n urm cu peste 2.600 de ani,

ns a fost scoasa la lumina ncepnd cu anul 1914, de ctre marele istoric i arheolog Vasile

Prvan. Alte vestigii istorice se gsesc la Tomis (actualul ora Constana), cel mai important port

la Marea Neagr. La Tomis i-a petrecut ultimii ani ai vieii marele poet latin Ovidiu, a crui

statuie, creat de sculptorul Ettore Ferrari n 1887, mai poate fi admirat i astzi. Rmiele

vechii civilizaii se ntlnesc n oraul de azi la tot pasul - mai pot fi vzute resturile zidului

roman care nchideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel mai preios complex

arhitectural descoperit. Prin concepia artistic i dimensiunile sale, mozaicul de la Constana se

numr printre primele de acest fel din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astzi (Callatis

nseamna n limba greac "cea mai frumoasa"). Obiectele descoperite dovedesc activitatea


11/31

11

artistic care se desfura n aceast cetate. Aici se gsete cel mai vechi document latin din toat

Europa de sud - est.

La aproape 100 km vest de litoral se afl un complex arheologic de o nsemntate

deosebit, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul rii

noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani i vestigiile cetatii

Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. Este un monument circular

impresionant, construit pentru a comemora victoria mpratului Traian asupra dacilor. Ruinele

sunt mrturii ale vieii nfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope sunt un

adevrat izvor de informaii n piatr privind evenimentele petrecute pe teritoriul Daciei, viaa i

infiarea strmosilor romanilor.

Pe lng acestea, sunt de menionat i Muzeul Arheologic dinMangalia, Muzeul de Istorie din

Constana, Moscheia din Constana i din Mangalia, Biserica Sf. Petru i Pavel din zona istorica oraului Constana, Muzeul Folcloric etc.(anexa1)

Obiective turistice de pe litoral-gasesti imagini la atractiile principale,pe care le bagi in

aexe

Cazino Paris Constana-Construit in 1909, a fost inaugurat n august 1910; designul a

fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905,

architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, ns primul proiect a fost selectat).

Cazinoul a fost, decenii la rand, construcia reprezentativ a oraului , un adevrat simbol pentru

Constana; totodat construcia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" n

Romnia.n perioada 1985-1987 cldirea a fost renovat, iar mobila a fost complet schimbat.


12/31

12

Muzeul de Istorie Naional i Arheologie din Constanaa fost infiinat n anul 1878 ns nu a

avut un sediu stabil dect ncepnd cu anul 1914.

n 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul romn, muzeul a

fost reamenajat n forma actual.Muzeul este gzduit ntr-o cldire monumentala ( fostul sediu al

primriei din Constana ), construit ntre anii 1911-1921 de ctre arhitectul Vasile tefnescu.

Muzeul de Istorie Naionala i Arheologie din Constana este a doa instituie de acest fel

din Romnia (dup cea din Bucureti), avnd un patrimoniu impresionant i o bun reprezentare

a istoriei Dobrogene din paleolitic i pn n prezent.

Dintre exponatele celebre enumerm: arpele Glycon, divinitate a casei i familiei, sec. 2-3

d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraului i portului, sec. 2-3 d.H.Gnditorul de la

Hamangiasi i femeia sa - arta neolitica descoperit la Cernavoda, osala dedicat poetului

Publius Ovidius Naso i un amplu lepidarium, n curtea muzeului.

Acvariul din Constana a fost inaugurat la 1 Mai 1958 i de atunci s-a remarcat printr-o

activitate tiinific complex, dedicat nevoii umane de a se apropia de natur. Situat chiar n

faa cazinoului din Constana, acvariul invit vizitatorii s fac o incursiune fascinant in

minunata lume subacvatic. Aici se poate admira fauna acvatic formata din peti exotici i

autohtoni, att de ap dulce ct i de ap sarat. Totodat la acvariul din Constana se pot vedea

specii de nevertebrate de ap dulce.Se pot admira aici, specii de peti din lacurile de pe coasta

Mrii Negre din Delta Dunrii, din Marea Neagr, din zonele tropicale i subtropicale. Aici se

afl o important colecie de sturioni, cu toate speciile care populeaz Marea Neagr.

Reprezentativi sunt petii mari ( 1.5 - 2 m) care triesc n captivitate de peste 15 ani. Tot la

acvariul constanean se pot admira specii interesante de pe coasta Mrii Negre (vulpe de mare,


13/31

13

pisica de mare, cluul de mare, petele dragon, pestele scorpion) precum i specii migratoare din

Mediteran( hering/macrou...)

Farul Genovez este situat pe faleza din Constana. A fost construit ntre anii 1858-1860,

n amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin n secolul 13. Farul octogonal

are o nlime de 8 metri iar n vrf are o cupol metalic

Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constana este un monument de

arhitectur construit in stil arabo -bizantin combinat cu elemente arhitecturale romneti.

Monumentul a fost construit n anul 1910 de ctre arhitectul V. tefnescu. Moscheea a fost

construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.In moschee se afla cel mai mare covor

oriental din Romnia , vechi de 200 de ani, avnd o suprafa de 144 mp i cntrind 500 de kg.

Acest covor a aparinut sultanului Abdul Hamid. Turitii au posibilitatea de a urca n minaretul

nalt de 47 m, de unde poate admira o superb panoram asupra zonei vechi a oraului.Moscheea a reprezentat un cadou fcut de regele Carol I ctre comunitatea musulman din

Dobrogea i a fost inaugurat chiar n prezenta regelui.

Ansamblurile i lcaurile de cult din judeul Constana se individualizeaz prin valoarea

arhitectural, artistic i ca elemente spirituale pstrtoare ale tradiiilor religioase din aceast

zon: catedrala ortodox Sfinii Apostoli Petru i Pavel, biserica ortodox Adormirea Maicii

Domnului (una din cele mai vechi biserici din ora), biserica ortodox Sfinii Arhangheli Mihail

si Gavril, mnstirea Sfnta Maria (n Techirghiol), mnstirea Derven, mnstirea Petera

Sfntul Apostol Andrei ( considerat primul lca de cult din ar i poarta de patrundere a

cretinismului in Romnia), GeamiaHunchiar, etc.

Monumentele i siturile arheologice sunt n numr foarte mare, atestnd vechimea culturii

i civilizatiei romanesti.Constanaruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta, apeductele,

galeriile subterane, bazilica, cripta pictat i amfiteatrul roman. Mangaliaruinele oraului antic

grecesc Callatis, zidul de aprare, bazilica cretin, aezarea medieval timpurie. Cernavod

aezarea neolitic a bronzului, cultura Cernavod, ruinele cetatii Axiopolis, cetatea daco -roman

cu urme ale valului lui Traian i ruinele de cetate feudal.Hrovaruinele cetii Carsium,

ruinele cetii prebizantine i ale cetii feudale.Basarabicomplexul rupestru n calcar, biserica

din cret.Albetiaezarea greac indigen, fortificaia elenistica, pietrele de sanctuar getic,


14/31

14

aezarea romano-getic. Istriaaezarea neolitic, ruinele cetii i aezarii civile greceti

Histria, necropola tumulara greaca, asezarea rurala romana. Ostrovinsula "Pacuiul lui Soare",

aezarea i necropola Hallstadt, cetatea bizantin i feudal timpurie. Capidavaaezarea civil

dacic, fortificaia roman, castrul roman, instalaiile portuare, castrul roman militar, ruinele unei

ceti romano-bizantine.

2.3. STAIUNI TURISTICE PE LITORAL

Staiunea Mamaia este cea mai renumit staiune de pe litoralul romnesc. Situat la N de

Constana ntre Marea Neagr i Lacul Siutghiol este staiunea de pe litoral cu cea mai mare

capacitate de cazare, aproximativ 31 000 de locuri. Staiunea Mamaia a fost inaugurat n 1906 i

a devenit n scurt timp cea mai importanta destinatie turistica pentru turitii din Romnia.Mamaia este unic prin limea foarte mare a plajei (peste 100 m)i lungimea de peste 8 km n

ultimii ani n statiunea Mamaia s-au facut investiii majore n renovarea i dotarea unitatilor

hoteliere i in infrastructura staiunii. Staiunea Mamaia a fost imbogaita cu un mare numr de

fntani arteziene, palmieri, locuri de promenad, locuri de joac pentru copii, terenuri sportive,

locuri de distracie... Una dintre principalele atracii ale staiunii este parcul acvatic AquaMagic

.n anul 2004 a fost inaugurat Telegondola - o instalaie de transport pe cablu, care permite

traversarea aeriana a statiunii oferind o panoram superb asupra staiunii Mamaia, Mrii Negre

i Lacului Sutghiol. Acest proiect este unic n Romnia i unul din putinele proiecte de acest fel

din lume. Traseul Telegondolei ncepe n dreptul parcului acvatic Aqua Magic, se deplaseaz

deasupra hotelurilor ( la o nlime maxim de 50 m) i se termin dup cazinoul din Mamaia.n

ultimii ani Mamaia a devenit staiunea cu cel mai nalt standard turistic din Romania. Turitii

sosii n staiune se pot caza att n hoteluri de 1 stea ct i n uniti de cazare luxoase cotate cu

5 stele.

Staiunea Eforie Sudeste indicat att pentru petrecerea vacanei ct i pentru tratamentul

unor afeciuni cum ar fi dureri reumatismale, anumite forme de dermatoza, hipotiroidie,

limfatism, anemie secundar, rahitism, decalcifiere, slbiciunefizica, stari de dupa fracturi ale

oaselor membrelor inferioare, hipoovarism pubertal etc. Aici exist un sanatoriu pentru copii cu

afeciuni reumatologice, cu regim permanent, care trateaz ndeosebi slbiciunea fizic i

rahitismul. n 1992, statiunea i-a recptat vechiul nume - Carmen Sylva. Staiunea Eforie Sud


15/31

15

este situat ntre lacul Techirghiol i Marea Neagr. Acest lucru face posibil att cura

heliomarina ct i cea cu nmol.Plaja este n lungime 2.5 Km, cu limi variind intre 50-150

m.Baile cu namol sunt recomandate in afectiuni reumatologice ale sistemului

osos,dermatologice. Statiunea Eforie Sud dispune de numeroase unitati de cazare si recreere.

Costineti este o staiune balneoclimateric estival situata la 31 km sud de Constana, n

apropierea satelor Costineti i Schitu, pe rmul Mrii Negre, 10 m deasupra nivelului mrii.

Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22C) si ierni blnde

(temperatura medie in ianuarie este in jur de 0C).Vara soarele straluceste 10-12 ore pe zi.

Factorii de cur natural sunt clima marin excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiaia solar

i apa mrii care este clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipertonica (mineralizare: 15,5 gr).

Plaje intinse cu nisip fin, idealepentru helioterapie si talasoterapie. Staiunea este recomandat

att pentru petrecerea vacantei- hoteluri, vile, campinguri, restaurante, baruri, cluburi de noapte,

cinematografe etc.ct i pentru persoanele suferinde. Aici se pot trata boli reumatismale

degenerative, n stare latent stari de slbiciune, anemie secundar, rahitism, decalcifiere,

hipertiroidie, dermatoze (psoriazis) etc. Staiunea gzduiete un modern complex de vacan

pentru tineret, i o tabara studenteasca international, ceia i se datoreaza renumele statiunii.

.Staiune estival mondena (aparuta in deceniul al 7-lea) aflat n extremitatea sud-estica a

Romniei, pe rmul Marii Negre, la 5-20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona relativ verde

(paduri cu specii de arbori meridionali), Staiunea Neptun se gsete la 6 km nord de oraulMangalia (caruia ii apartine din punct de vedere administrativ) i la 38 km sud de Municipiul

Constana (resedinta Judetului Constana). Clima marin excitanta cu veri foarte fierbinti

(temperatura medie in luna iulie depete 22C), cnd soarele strluceste 10-12 ore pe zi, si

ierni blande cu ninsori slabe (temperatura medie in luna ianuarie este de 0C). Temperatura

medie anuala este de 11,2C. Precipitaii reduse (sub 400 mm anual). Factorii de cura naturali


16/31

16

sunt clima marina bogat n aerosoli salini si radiatia solara, apa marii clorata, sulfatata, sodica,

magneziana, hipotonic (grad de mineralizare 15.5 gr), izvoarele de ape sulfuroase mezotermale

(22-27C), i nmolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol si adus aici. Plajele intinse,

presrate cu nisip fin, sunt propice pentru aerohelioterapie, talasoterapie si impachetari cu nmol

rece. Staiunea este att un loc de petrecere a vacantei cat si un loc de tratament pentru cei

bolnavi. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsal i

lombara), boli reumatismale inflamatorii (stari dureroase de dupa un reumatism articular acut sau

anumite infectii, spondiloza reumatoida, poliartrita reumatoida cu inflamari moderate), boli

diartritice (tendinita, tendomiozita, tendoperiostozita, periartrita scapulohumerala), stari

postraumatismale (dupa operatii efectuate pe muschi, articulatii si oase, dup scrantiri, luxatii si

fracturi), boli ale sistemului nervos periferic (paralizie si pareza, polineuropatie dupa o perioada

acuta, sechele ale poliomelitei), boli ginecologice (insuficien ovariana, cervicita cronica,metrosalpingita cronica), dereglari endocrine (hipotiroidie benigna, mixedema), boli

dermatologice (psoriazis, ihtioza incipienta, eczema cronic, urticare cronic, prurit etc.),

tulburri respiratorii i de alt natur.

Posibiliti variate de petrecere a timpului liber oferite de teatrul de var, cinematograf,

terenurile de sport (tenis, volei, baschet, minigolf), bazine, sporturi nautice (yole, schi nautic,

hidrobiciclete, surfing), parc de distracii pentru copii, baruri si cluburi de noapte, restaurante

etc.Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului romnesc,

excursii n Delta Dunrii, excursii la ruinele vechii ceti Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile

Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaz

excursii pe litoralul bulgresc al Mrii Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna).parc

dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).

Statiunea Jupiter-este o staiune estivala aflat n extremitatea sud-estica a Romniei, pe

rmul Mrii Negre, la 5 km nord de orasul Mangalia (Judetul Constanta), caruia ii este integrat

din punct de vedere administrativ. Statiune relativ noua (a fost inaugurata in iulie 1968), aceasta

dispune de numeroase hoteluri moderne, de restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping,

cinematograf, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie etc. n lunile de var cerul

rmne n mare parte senin, iar soarele straluceste n medie 10-12 ore pe zi. Temperatura medie

anual este de 11C (temperatura medie n luna iulie depete 22C, iar cea medie din luna

ianuarie este de 0C). Volumul precipitatiilor este redus (n jur de 400 mm anual). Factorii de


17/31

17

cur natural sunt apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magneziana, biotonica (gradul de

mineralizare este de 15,5 g), i clima marin bogat n aerosolisalini i radiaia solara. Plajele

intinse cu nisip fin permit helioterapia si talasoterapia. Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter

sa fie un loc de vacan preferat i un loc pentru tratamentul diferitelor afectiuni (hipotiroidie,

limfatism, anemie secundara, decalcifiere, anumite dermatoze si boli reumatismale). Posibiliti

multiple de distracie, practicare a sporturilor nautice, excursii n interiorul rii i n strintate.

Staiunea Venus este situat ntre Saturn i Cap Aurora si are o capacitate de cazare de

peste 10000 de locuri n hoteluri de 1-5 stele . Hotelurile au un stil arhitectural original si ocup

n totalitate o acolad larg a golfului Aurora pe care l inchidn partea sudic.Staiunea dispune

de baze de tratament ( bazine cu apa mezotermala sulfuroasa, bai de namol, sali de masaj ),

terenuri de sport, lacul Razlem pentru practicarea canotajului. Staiunea Venus ofer turitilor si

un cadru perfect pentru petrecerea vacantelor de vara in spatii de cazare comfortabile, cu dotari

moderne. Statiunea Venus este aflata in extremitatea sud-estica a Romniei (Judetul Constanta),

pe tarmul Marii Negre, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 3 km distanta de orasul Mangalia,

caruia ii este integrat din punct de vedere administrativ, si la 41km sud de Municipiul Constanta

(resedinta Judetului Constanta). Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie


18/31

18

depaseste 22C), cand 25-28 de zile dintr-o luna sunt zile insorite (soarele straluceste 10-12 ore

pe zi), si cu ierni blande, cu ninsori rare (temperatura medie in ianuarie este de 0C).

Temperatura medie anuala este de 11,2C, iar volumul anual al precipitatiilor este de 400 mm.

Vara , briza este prezenta in tot cursul zilei. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta,

bogata in aerosoli salini si radiatie solara, cu efect stimulator asupra organismului uman, apa de

mare clorata, sulfatata, sodica, magneziana si hipotonica (grad de mineralizare: 15,5 gr). Aici se

pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), stari

posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), anemie secundara, slabiciune, decalcifiere,

rahitism, boli ale pielii (psoriazis), dereglari endocrine (hipotiroidie si mixedema), boli

ginecologice (hipoovarianism pubertal , sterilitate ovariana). Statiunea dispune de o plaja

naturala larga ( care se intinde pe o lungime de 1,2 km intre statiunile Venus si Saturn, si are o

latime de 200m). Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale,captate si utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume. Venus este o statiune relativ

noua (1972), eleganta si primitoare, care se remarca prin varietatea si frumusetea arhitecturii

hotelurilor si vilelor sale, cat si prin gradul de confort al acestora. Hotelurile de aici au in

majoritate cinci etaje si poarta nume feminine (Anca, Brandusa, Corina, Dana, Felicia, Irina,

Raluca, Rodica, Sanda, Silvia etc.). Alte patru hoteluri ("Vulturul","Cocorul","Pajura", "Egreta")

impun prin inaltimea lor. Statiunea dispune de un camping, mai multe restaurante, magazine de

dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber, terenuri de volei,

handbal si minigolf, discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un

pavilion special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai

sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa.

Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice

(yahting, wind-surfing,, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul

romanesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare-Marea

Neagr, excursii in Delta Dunrii, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea

viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre, partide de calarie etc.

Saturn este staiunea aflatn imediata vecinatate a oraului Mangalia. Pe langa

posibilitile de agrement staiunea dispune de 21 de izvoare termale sulfuroase recomanate n

tratarea bolilor digestive i reumatice. Statiunea are un climat bland cu precipitatii izolate tot

timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii, in


19/31

19

timp ce iarna rareori temperatura scade sub 0 grade C ).

Hotelurile cu o capacitate de peste 13000 de locuri de cazare ofera turistilor in sezonul estival o

panorama superba asupra marii. Restaurante, baruri, terenuri de sport, teatru doar o parte din

oferta de agrement a statiunii. Din Saturn se pot face traseele turistice vor in vechiul Calatis dar

si in regiunile mai apropiate ale podisului dobrogean unde sunt intalnite frecvent fenomenele

carstice.

Mangalia -vechea cetate antic "Calatis" , orasul cel mai sudic de pe litoralul Romanesc

al Marii Negre( la 45 Km de Constanta ) este o statiune care se bucura de un interes major din

partea turistilor venii din intreaga lume, armonizand perfect elementele arhitecturale traditionale

cu constructile realizate dupa o arhitectura noua , moderna si confortabila.Clima in statiune este

blanda cu precipitatii izolate tot timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si

25 grade C in perioada verii si). Mangalia ofera turistilor sai posibilitatea efectuarii unor cure cu

namolul sapropelic din lacul Techirghiol, apa marii i apele mezotermale sulfuroase unice in

Europa.

Constana este un ora efervescent, ce imbina istoria milenara cu modernismul. Grecii,

bizantinii si turcii i-au pus amprenta asupra istoriei acestui oras.. Ramasitele vechii civilizatii se

intalnesc in orasul de azi la tot pasul. La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet latin


20/31

20

Ovidiu ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase informatii despre viata

si obiceiurile getilor bastinasi. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care

inchidea la nord vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea

iesirea din cetate. Edificiul roman cu mozaic, cel mai pretios complex arhitectural descoperit,

dateaza din secolele III-IV; pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din

bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia

artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din

lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta,

servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor. Alte

numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in, printre ele figurand piese deosebite precum:

statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii

Negre; statuia, tot de marmura a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica).(anexa2)Localitatea 2 Mai, acum civa ani doar o simpl comuna, a devenit in ultimul timp un

loc foarte cautat de turisti, in ciuda conditiilor modeste din zona. Cazarea se face in mare parte in

casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile

specializate in turism in care gradul de confort este mai ridicat. Statiunea se gaseste la doar 5 km

de Mangalia. Plaja de la 2 Mai nu este amenajata in mod special si nici foarte lata, insa foarte

placuta. Intrarea in mare este lina, iar fundul nisipos pe toata lungimea plajei.2 Mai se

caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri calduroase

(media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1 C).

Pentru a ajunge in

statiune, sunt mai multe variante:

Pe sosea: Pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat

acum in statiune se gaseste in lungul drumului.


21/31

21

Pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti-Constanta-Mangalia, dupa care se

continua pe sosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.

Localitatea Limanu este o zon necunoscuta marii majoritati a turistilor. Aflata la circa 4

km de 2 Mai, pe malul lacului Mangalia, este un loc foarte linistit si discret, cu posibilitati de

cazare in vile si casele localnicilor, la cele mai mici preturi de pe litoral. Chiar daca localitatea

Limanu nu dispune de plaja, distanta mica (4 km) pana la plaja din 2 Mai poate fi usor parcursa

cu numeroasele microbuze care circula vara foarte des sau chiar pe jos.

Oraul Nvodarieste situat in sud-estul Romniei, n apropierea oraului Constana, cel

mai mare port maritim al tarii si al patrulea ca marime din Europa. In imediata vecinatate a

orasului se afla Midia, un alt port la Marea Neagra. De asemenea, Navodari este destinatia finala

a Canalului Poarta Alba - Midia Navodari, care reprezinta o parte a Canalului Dunare - Marea

Neagra, cu o lungime de 64.2 km. Canalul leaga Cernavoda de Agigea - Constanta si permiteaccesul navelor fluviale si maritime cu un deplasament de pana la 5.000 tdw.Regiunea dispune

de o retea de drumuri bine dezvoltata care asigura o legatura optima cu celelalte judete si regiuni

ale tarii si cu statele invecinate. La Navodari se poate ajunge din vest pe relatia E60-DN3-

Constanta sau din sud pe relatia E87-DJ226-Constanta.

Vama Veche este localitate de frontier, situata la cativa kilometri sud de 2 Mai si

Mangalia, si care a devenit in ultimele sezoane de vara un loc foarte cautat datorita atmosferei de

nonconformism. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine

utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de comfort

este mai ridicat. Plaja este relativ buna si, ca si la Costinesti, un reper care da o nota originala il

reprezinta o epava aflata la cateva sute de metri de mal.

Statiunea se caractrizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri

calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1

C).n Vama Veche se poate ajunge - pe sosea: pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua

drumul spre Bulgaria. Satul transformat acum si in statiune se gaseste in lungul drumului- pe

calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti - Constanta - Mangalia, dupa care se

continua pe osea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.


22/31

22

CAPITOLUL III .PERSPECTIVELE DEZVOLTRIILITORALULUI ROMNESC

Evoluia activitii turistice pe litoralul romnesc a nregistrat de-a lungul anilor suiuri i

coboruri.Incepand cu anul 1990 cererea turisticapentru produsul turistic litoral s-a

caracterizat printr-o reducere permanent,att pe plan intern ct i pe plan extern.

LITORALUL ROMNESC ACTUAL

Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea

apelor marine este influenat de dou principale categorii de surse de poluare:

Dunrea i celelalte ruri care se vars n colul nord-vestic al bazinului pontic.Prin

volumul mare de ap transportat anual,precum i prin suprafaa extins a bazinului hidrografic

din care se constituie,aceste ruri au o contribuie major n privinta aportului de poluani n

Marea Neagr.

-activitile locale-surse de poluare cu importan local,provenind n special dinjumtatea sudic a zonei (Nvodari-Vama Veche),puternic urbanizat,care exercit puternice

influene poluante asupra mediului marin (descrcri de ape uzate menajere i

industriale,activiti portuare,turism,etc.),care se suprapun celor provenite din arealul nord-

vestic.

Se constat la noi n ar o agravare general a fenomenelor de eroziune litoral cauzat,

in special de factori ca:

-lucrrile hidritehnice de amenajare a rurilor i n special indiguirea canalului Sulina au

provocat micorarea aportului de aluviuni n seciunea de vrsare n mare,dezechilibrnd bilanul

sedimentar al litoralului aferent;

-constuciile i lucrrile costiere (ex.portul de la Agigea),prin modificarea conturului

malului i intervenind n regimul local al valurilor i curenilor din zona litoral,au interceptat i

fluxul aluvionar morfologic preexistent.

-exploatrile de nisip de pe plaj pentru utilizri n industrie i n construcii

-efectuarea unor lucrri de consolidare local, n afara unei concepii unitare de

consolidare a ntregului litoral,a contribuit la erodarea plajelor situate n aval

Astfel n ultimii ani s-a tot ncercat modernizarea litoralului romnesc prin rezolvarea

parial a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului dar o schimbare

major nu se vede nc. Dei unele uniti au beneficiat de investiii de modernizare i ridicare a

nivelului de confort,la altele ns , gradul de uzur s-a accentuat,iar calitatea serviciilor s-a


23/31

23

deteriorat,ducnd la declasarea acestora; de asemenea s-a investit n construirea de capaciti da

cazare noi.

Toate aceste fenomene care afecteaza litoralul romnesc duc i la scderea numrului de

turiti care astfel se ndreapt spre alte destinetii mai atractive din punct de vedre calitativ si

cantitativ.Astfel anul acesta se observ o cerere tot mai mare pentru litoralul bulgresc,un

concurent important pentru Romnia pe piata turistica.. Nu sunt doar cteva sute de turiti care

trec de Vama Veche i dupa o or de mers ajung la Balcic. Este vorba de zeci de mii de oameni

care, plictisii de eterna ofert scump si proast de la marea romneasc, au gsit o soluie de

concediu mai ieftin i mai corect. Evident, din operaiunea "descoperirea Bulgariei" catig n

primul rnd turistul; la fel de evident, perdantul este turismul romnesc. Ieirea spre mare, inta

fiecrui turist, a devenit in multe locuri un risc la sntate. Nisip cu capcane, in care turistul se

poate taia in fiare, si sticle sparte, plaje necuratate si neamenajate compun un tablou dezolant,care ii nemultumeste pe putinii curajosi care aleg vacanta pe litoralul romnesc..

Bulgaria, o ar despre care s-a crezut c este mai puin avansat dec Romnia a ajuns

acum sa fie dat ca exemplu. Astfel se observ c respectul pentru banul platit se msoara n

servicii decente,c o camer curat la mare costa la jumtatefa de Romnia.. Prin trecerea

graniei se intr intr-o ara mai european decat Romnia. Zecile de mii de turiti care fug de

litoralul de acas constat c bulgarii tiu sa faca din turism o afacere prospera, o lecie pe care

Romnia ar trebui s o nvee .

n ceea ce privete turismul intern, pentru perioada 1 mai - 31 iunie 2006, marii touroperatori

specializai pe litoral au nregistrat scderi cuprinse intre 10 si 25%, spun oficialii Asociaiei

Naionale a Agentiilor de Turism. Printre motive pot fi enumerate, n afara calitii serviciilor,

panica generata de mediatizarea gripei aviare, inundatiile si scandalul concesionarii plajelor.De

aceea un segment important de turiti a preferat Bulgaria, n special n perioada Srbatorilor de

Pate si de 1 Mai, cnd au fost circa 8.000 de turisti romani pe litoralul Marii Negre din tara

vecina, dar solicitarile continua si touroperatorii specializai din ANAT estimeaza cel putin

50.000 de turisti romani in Bulgaria pentru tot anul. Cererea pentru litoralul romnesc a nceput

sa creasc in special dupa 15 iunie. Ca in mai toti anii, hotelurile se aglomereaz n vrf de

sezon. Un rol important in aceasta stare de fapt l joac afluxul de turisti care merg in vacanta cu

bilete subventionate. Cum oricum pltesc puin, acestia aleg sa vina in virf de sezon. In iulie si

august, gradul de ocupare mediu va depasi 90%, lucru care se intmpla n fiecare an. De altfel,


24/31

24

operatorii consider c la capetele de sezon i n luna iunie gradul de ocupare crete doar datorit

turismului de weekend si a evenimentelor organizate de firme sau corporatii. Referitor la

calitatea serviciilor se poate spune ca este satisfacatoare.

O comparaie ntre Bulgaria i Romnia ar scoate n eviden i mai mult faptul ca

bulgarii au luat in serios problema litoralului. Ei i-ai marit numarul structurilor de cazare i au

creat oferte foarte competitive .

Astfel se poate observa ca structurile de primire turistic cu funciuni de cazare din

Romnia au cunoscut n perioada 2002-2004 un trend ascendant,n anul 2002 nregistrndu-se un

numr total de 3338 de uniti, iar n anul 2004, un numr de 3900 de uniti reprezentnd o

cretere de 11,34..Se constata c turismul de litoral este situat pe primul loc i deine o pondere

de 22,70% n anul 2002, descrete la nivelul de 22,21% n anul 2003, pentru ca n anul 2004 s

ajung la procentul de 21.64%. n corelaie cu numrul structurilor de primire turistic voiprezenta numrul de locuri deinut de acestea. Conform Anuarului Statistic al Romniei, n anul

2002 la un numr de 3338 structuri de primire turistic cu funciuni de cazare au fost nregistrate

272.596 locuri de cazare pentru ca n anul 2004 s se ajung la numrul de 3900 uniti nivelul

de 275.941 locuri de cazare, reprezentnd o cretere de 1,23% fa de anul 2002.

Turismul de litoral a avut o evoluie crescnd pornind de la un numr de 116.419 locuri

n anul 2002 ,n anul 2004 ajungnd la 116.935 locuri, ceea ce reprezint o cretere de 0,35%

fa de anul de baz. Creterile nu au fost semnificative n anii 2003 (0,1%) i 2004 (0,35%) fa

de anul 2002 acest lucru datorndu-se unui proces investiional sczut, dar s-au concretizat totui

in apariia numeroas a pensiunilor turistice, care au un nivel de pre sczut i un grad de comfort

ridicat comparativ cu oferta hotelurilor. Capacitatea maxim n funciune a avut o evoluie

oscilant n perioada 2002-2004. n anul 2002 a fost inregistrat o capacitate total maxim n

funciune de 50.752 mii locuri-zile din care turismul de litoral deine 10.390 mii locuri zile

(21,00%), . Anul 2003, aduce creterea cu 1,74% a capacitii totale maxime in funciune,

atingnd valoarea de 51.632 mii locuri-zile, din care turismul de litoral deine 10.516 mii (20,37)


25/31

25

POSIBILITI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMNESC DE LITORAL

Pentru redresarea turismului romnesc trebuiesc luate nite msuri de atragere a

potenialilor turiti .Acest lucru este posibil dac se ia n considerare c litoralul ofer posibiliti

de promovare a unor noi forme de turism. Astfel n componena oferteide agrement a staiunilor

de litoral sunt incluse agrementul terestru de interior i n aer liber i agrementul acvatic, n care

este cuprins agrementul de plaj si cel nautic.Agrementul terestru din staiunile de litoral are

doua componente si anume :agrementul de interior i agrementul n aer liber.Agrementul de

interior este reprezentat prin discoteci, sli de jocuri distractive i de noroc,baruri de noapte.Cu

unele excepii,baza material este in general buna,benficiind de modernizari sau construcii

recente i dotari de buna calitate.Amenajrile destinate agrementului n aer liber,realizate in anii

construirii staiunilor,poarta amprenta perioadei in care au fost date in folosinta.Realizate cu

investiii minime i fr dotri necesare funcionrii eficiente,terenurile de sport si minigolf auavut o slaba solicitare, nu au fost ntreinute n mod corespunzator i ca urmare au suferit

degradri permanente.De asemenea se poate aprecia c oferta de agrement pe plaj si acvatic este

srac si dispune de instalaii i echipamente depaite,nefuncionale,aflate intr-o avansat stare

de degradare.

Pentru ca turismul de litoral romnesc s ajung la fel de cerut de turisti ca i litoralul

rilor mai dezvoltate din punct de vedere economic trebuiesc luate nite msuri.Astfel aceste

msuri vizeaz urmtoarele aspecte:

-dotarea porturilor cu nave costiere (pentru turul litoralului) i ambarcaiuni de agrement

(cu motor sau cu pnze);crearea unor cluburi nautice, n cadrul crora sa se nfiineze coli de

navigaie (yachting,wind-surfing,schi nautic) i pentru plonjari subacvatice;diversificarea n

oferta turistica a litoralului romnesc al Mrii Negre trebuie s includ atat atracia unor grupuri

int, ct i prelungirea sezonului.

Un alt aspect referitor la litoralul romnesc il reprezinta i dotarea plajelor conform

standardelor internaionale.Astfel se impune asigurarea unor condiii minime de funcionare

respectiv: asigurarea calitii corespunztoare a nisipului;curirea sptmnal a plajelor (n

acest sens se impune dotarea staiunilor cu utilaje specializate n curirea plajelor) i eliminarea

corpurilor submerse la deschiderea sezonului;elaborarea unei strategii de concesionare a

plajelor,n vederea unei bune gospodriri a lor;asigurarea serviciului de tip salvamar i a

punctelor de prim-ajutor in toate sectoarele de plaja pentru realizarea unor intervenii operative i


26/31

26

afiarea unui sistem de semnalizare a condiiilor atmosferice i a cazurilor de urgen;

divesificarea amenajrilor de agrement pe plaj pentru ca ponderea ofertei sa nu fie acaparat de

cura heliomarin .

Turismul de litoral al Mrii Negre se poate dezvolta dac se ia n considerare c litoralul

ofer posibiliti de promovare a unor noi forme de turism.

De exemplu echitaia , ca form a agrementelor hipice a cunoscut,n ultimii ani,pe plan

internaional, o cerere tot mai mare.Herghelia Mangalia, amplasat n apropierea staiunii

Venus,dispune de un valoros potenial cabalin,compus dn cca.500 de cai din rasa

arab.Beneficiind de o zon cu microclimat asemntor rii de origine,caii pstreaz

caracteristicile rasei,fiind recunoscui de WAFO(Organizaia Mondial de Cretere a Calului

Arab).Ca baza materiala specifica, herghelia dispune de o pista cu obstacole si tribune si, mai

recent, de un hipodrom cu piste si galop,avnd o tribun cu o capacitate de 1000 locuri careurmeaz s fie reamenjat.Existena acestei bogate resurse ofera posibilitatea de diversificare a

ofertei turistice,realiznd n acelai timp o valorificare superioara a acestorresurse.n acest sens

se pot propune :

. Diversificarea ofertei de agrement prin promovarea unor aciuni turistice :

-plimbri matinale pe malul marii la rasaritul soarelui,in zone de plaje neamenajate;

-plimbri de agrement cu trsura prin staiuni.Herghelia dispune de docare cu capacitatea de 6-8

locuri,care pot fi puse la dispoziia solicitanilor.

-facilitarea participrii turitilor strini la cursele de trap i galop organizate pe hipodromul

Mangalia.

. Lansarea unor aranjamente turistice noi, cu includerea n costul pachetului de serviciii a

unuia din urmtoarele programe:

Clria ca metod de tratament al unr afeciuni psihice;

Turul Dobrogei clare,cu durata de 3-5 zile,care sa cuprinda vizitarea ruinelor cetatii

Histria,monumentul de la Adamclisi,muzeul arheologic de la Mangalia etc.

Pentru aceast ofert este necesar amenajarea unor forme de cazare uoare (cteva

csue )i a unor adposturi pentru cai.

Pentru satisfacerea acestui hobby este necesar construirea ntr-o prim etapa unor

cldiri uoare (bungalow-uri) n apropierea hergheliei.Ulterior, dup ptrunderea acestei oferte

pe piaa turistic internaional, se poate trece la constuirea unei baze de cazare cu confort


27/31

27

ridicat, cu o capacitate de 100-200 locuri ntr-un stil arhitectonic adecvat, chiar n incinta

hergheliei. Baza de cazare va fi completat cu o baz de alimentaie public

corespunzatoare.Oferta de acest gen, pe lng faptul c se adreseaz unor segmente de clientel

cu venituri ridicate,poate contribui la prelungirea sezonului turistic de litoral,practicarea clriei

nefiind condiionata de starea vremii.Folosind baza hipica existenta,se pot organiza si licitatii

internationale de cai,dupa exemplul practicilor intalnite in alte tari vecine(Polonia,Ungaria).

Creerea, ndeosebi dup 1960, a cererii pentru naturism n Europa a determinat

ntreprinederea unor masuri de ncurajare a acestei frme de turism in toate rile cu oferta de

litoral.Abandonarea termenului vechi de nudism,disciplina personala si colectiva impusa

naturistilor, controlul Federatiei Internationale a Turismului ,au constituit argumente majore in

favoarea dezvoltarii sale.Deoarece o problema importanta o constituie plasarea centrelor de

naturism (acestea trebuiesc plasate in locuri izolate,ferite de privirile curioilor) se poate aveain vedere construirea unui sat pentru naturisti destinat turismului international in zona din

apropierea lacului Tatlgeac.Dotrile aferente pot si construcii uoare (csue, bungalow-

uri),terenuri pentru caravaninig,care nu necesit investiii costisitoare.Oferta se va adesa cu

predilecie turitilor germani,mari amatori de naturism.

Creterea atractivitii staiunilor este una din direciile importante de modernizare a

acestora,n principal prin:reamenajarea irealizarea de noi fntni arteziene i oglinzi de ap in

staiuni;reamenajarea gradinii japoneze din statiunea Venus;crearea de parcuri si

gradini,extinederea si reamenajarea spatiilor verzi cu plantatii peisagistice specifice statiunilor de

litoral si realizarea de amenajati florale;amenajarea unor bazine in mare cu nnisiparea

artificial,unde accesul in apa este foarte dificil si poate cauza accidente;inlocuirea unor specii de

arbori (plopi) care constituie surse de poluare a statiunilor prin puful generat in perioadele de

varf de sezon estival; crearea de canale colectoare pentru evitarea inundatiilor,in principal pentru

protejarea structurilor de primire situate la o cota mai mica decat nivelul strazilor.

Unul din punctele slabe ale turismului romnesc l constituie lipsa unor strategii de

marketing si management,care ar putea fi rezolvat prin:reconsiderarea relaiilor cu toate firmele

strine pentru extinederea cifrei de afaceri;alctuirea unui plan special de contractri,negocieri i

aciuni de promovare pentru unitatile din statiunile de litoral;formarea unui colectiv de

coordonare a modernizrii litoralului;sporirea exigenei Corpului de Control al Ministerului

Turismului pentru asigurarea concordanei ntre nivelul de clasificare a unitilor,nivelul de


28/31

28

dotare al acestora i calitatea serviciilor prestate n aceste unitai;adoptarea unor masuri de

sanctionare a personalului responsabil,care se face vinovat de degradarea unitatilor avute in

locatie sau inchiriere si pentru recuperarea daunelor;reconsiderarea politicii de stabilire a

preturilor si tarifelor practicate pe litoral in diverse perioade de functionare pentru eliminarea

discordantei intre acestea si calitatea serviciiloe prestate;reluarea schimbului cu ri dezvoltate

din punct de vedere turistic,prin trimiterea de manageri n rile respective pe o perioad de cel

putin 3 luni; adoptarea de msuri urgente de protejare a calitii resurselor de nmol ale lacului

Techirghiol i demararea unui program concret de consevare;analiza cazurilor de distrugere a

patrimoniului prin acordarea statutului de locatie de gestiune si adopatarea unor masuri

corespunzatoare de recuperare a daunelor;realizarea de ctre unitile prestatoare de servicii,n

colaborare cu firme strine, a unor cluburi pentru copii(baby sitter) i tineri pentru agrement;

demararea,in colaboarare cu firmele tou-operatoare partenere,in principalele orase emitente deturisti din Europa, a unor actiuni pentru promovarea statiunilor de litoral,prin specificul culinar,

degustari de vinuri,elemente de etnografie si folclor,expozitii artizanale etc.instituirea unui

sistem eficient de protectie a turistilor impotriva agresiunilor savarsite in statiuni;printr-o

strategie de marketing si promovare eficient s se urmreasca:crearea pe pieeleimportante

generatoare de turism,a imaginii Romniei ca ar de destinaie turistic ,care ofer o gam larg

de resurse natural,facilitai i experiene turistice de tradiie;diferenierea Romniei,din punct de

vedere al atraciilor, facilitilor i serviciilor turistice,de concurenii ei ,mai ales de staiunile de

litoral din Bulgaria;extinderea si diversificarea turismului din piee occidenatale in termenul

mediu si lung,odata cu mentinerea activitatilor turistice din aceste surse,desfasurate pe perioada

termenului scurt;refacerea creterii fluxurilor turistice din rile est-europene.concentrarea

activitilor de marketing i promovare asupra unor prioriti cum ar fi staiunile Mamaia i

Neptun;abordarea, ca principale strategii de promovare a staiunilor litorale, a unor forme ca de

exemplu:excursii de familiarizare pentru agenii de vnzare;asisten acordat tour-operatorilor

pentru producerea de pliante si brouri cu staiunile de litoral si asigurarea alocrii de spaii n

acestea, pentru tour-operatorii strini;difuzarea de imagini din staiunile de litoral prin reclame i

postere cuprinse n ziare i reviste de larg audien ;nfiinarea unor centre de informare turistic

in principalele statiuni, in scopul distribuirii informaiilor referitoarela celelalte staiuni de pe

rmul Mrii Negre.


29/31

29

CONCLUZII

Oferta turistic a litoralului romnesc n perioada actual este nesatifctoare, iar cea existent

este slab folosit,n comparaie cu posibilitile i cu nivelul rilor vecine care au condiii

asemntoare,geografice i naturale.De fapt turitii strini nu au suficiente informatii despre

Romania,deci nici despre litoralul romnesc.n general s-a creat o imagine negativ a Romniei

peste hotare mai ales cea legat de raportul dintre preul cerutde operatorii de turism romni si

serviciile pe care le ofera, pre care nu este unitar.Un alt factor negative este si lipsa ofertei de

agrement de pe litoral care este inca redusa. O diferen major ntre Romnia i alte ri cum ar

fi Bulgaria este durata sezonului estival.Astfel, dac pe litoralul bulgresc sezonul ncepe din

luna aprilie i se termin n luna octombrie,pe litoralul romnesc sezonul nu ine dect trei

luni.De aici rezult i o diferen din punctul de vedere al numrului de turiti.

Turismul litoralului romnesc trebuie sa se integreze n procesul general de dezvoltare azonei sub aspecte multiple:social, ecologic,urbanistic,tehnico-edilitar etc.Aceasta impune o serie

de msuri cu anumite prioriti pe termen mediu i lung privind in principal:

- dezvoltarea i modernizarea structurii turistice i a infrastructurii generale

(rutier,feroviar, fluvio-maritim,aerian)i care s nlesneasc accessibilitatea i fluidizarea

fluxurilor turistice interne i internationale ctre litoral;

- amplificarea ofertei turistice,prin extinderea i stimularea acelor forme ce provvesc

turismul de afaceri,congrese,reuniuni i trguri,expoziii interne i internaionale ,care s duc i

la prelungirea sezonului turistic n tot cursul anului;

-diversificarea activitilor turistice, a ridicrii gradului de confort al hotelurilor i al

serviciilor turistice i a altor servicii conexe,dezvoltarea activitilor de agreement i a

comerului n general;

-deoarece activitatea de turism, are implicaii importantein pstrarea calitii mediului i

polurii acestuia, se impun msuri complexe i severe care s duc la meninerea echilibrelor

ecologice, a calitii potenialului turistic, aspectului peisagistic n cadrul unei concepii

tiintifice de amenajare si dotare n strns concordan cu condiiile naturale att de diversificate

ale zonei.Deoarece potenialul turistic al Romniei nu se compar nici cu cel din Bulgaria,nici cu

cel din Ungaria deoarece se stie ca resurse turistice sunt destule in Romania, existanse mari ca

atunci cand Romnia i va termina strategia de promovare a turismului sa depeasc aceste ri

n materie de numar de turisti.


30/31

30

BIBLIOGRAFIE

www.litoralulromanesc.ro

www.wikipedia.org

www.plaja.ro

www.mareea.ro

www.ecomareaneagra.wordpress.com

www.turismland.ro
http://www.litoralulromanesc.ro/http://www.litoralulromanesc.ro/http://www.wikipedia.org/http://www.wikipedia.org/http://www.plaja.ro/http://www.plaja.ro/http://www.mareea.ro/http://www.mareea.ro/http://www.ecomareaneagra.wordpress.com/http://www.ecomareaneagra.wordpress.com/http://www.turismland.ro/http://www.turismland.ro/http://www.turismland.ro/http://www.ecomareaneagra.wordpress.com/http://www.mareea.ro/http://www.plaja.ro/http://www.wikipedia.org/http://www.litoralulromanesc.ro/


31/31

ANEXE

Alte fotografii

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-stirbu
View:	418 times
Download:	8 times

Potentialul Turistic Al Litoralului Romanesc

Documents