Coruptie Si Anticoruptie in Justitie-1

8/20/2019 Coruptie Si Anticoruptie in Justitie-1

1/29

MECANISME DE CORUPŢIE ŞI POLITICI ANTICORUPŢIE ÎN SISTEMUL JURIDIC

judecător Cristi Dai!e"

membru Asociaţia Română pentru Transparenţă membru Societatea pentru Justiţie(Transparency International - Romania) (SoJust)

# $art %&&' #

2


2/29

Cu(ris

PARTEA I) NOŢIUNI *ENERALE DESPRE CORUPŢIE+, Itroducere%, Cei trei -i-., Stadarde!e de ite/ritate

.,+, Re/!e$etări 0i e1orturi !a i2e!u! $odia!

.,% Istru$ete a!e Cosi!iu!ui Euro(ei

.,., Tras(arec3 Iteratioa!4, De1ii"ia coru("iei5,+, Ce este coru("ia65,%, 7or$e a!e coru( ieiț5,., Co1!ictu! de iterese

PARTEA A II#A SECTOARE 8ULNERA9ILE ÎN SISTEMUL JURIDIC+, Studii i sodaje des(re coru( ieș ț%, Cate/orii de (ersoae 0i i1rac"iui cercetate., Sectoare 2u!era:i!e di siste$u! juridic

PARTEA A III#A POLITICI ANTICORUPŢIE ÎN SISTEMUL JURIDIC+, Co$(oete!e (o!iticii aticoru( ieț%, Cadru! !e/a!

A, Pre2eirea coru( ieiț9, Co$:aterea coru("iei

3


3/29

Mecais$e de coru("ie 0i (o!itici aticoru("ie ; siste$u! juridic1

PARTEA I) NOŢIUNI *ENERALE DESPRE CORUPŢIE

+, Itroducere

Deşi din 2001 în România se concep strategii şi se îndeplinesc planuri de acţiune îndomeniul reformei justiţiei şi al combaterii corupţiei, rezultatele nu sunt deloc îmbucurtoare!"#au fcut progrese pentru asigurarea independenţei justiţiei faţ de celelalte puteri, îns s#aufcut prea puţine în domeniul integritţii sistemului şi a persoanelor din sistem2!

$stfel, potri%it unui studiu din decembrie 200& care reflect e'perienţa publicului în

ceea ce pri%eşte corupţia ( Barometrul Global al Corupţiei 3

, realizat de )ransparenc*+nternational, România este ţara cu cel mai ridicat nivel de corupţie din UniuneaEuropeană! -n .uropa, România este pe locul patru dup/ acedonia, oso%o şi $lbania! ani%el global, ţara noastr se afl/ în primul pluton al ţrilor afectate de corupţie, alturi de

$lbania, "enegal, ambodgia, amerun, acedonia, oso%o, 4igeria, 5a6istan, 7ilipine!8ustiţia a fcut şi ea obiectul 9arometrului: la ni%el mondial, poliţia şi sistemul

judiciar apar ca fiind serviciile cu posibilitatea cea mai ridicată în darea-luarea de mită;!5ublicul nu are încredere în aceste instituţii şi nici în remedierea situaţiei în urmtorii ani<eforturile anti#corupţiei sunt percepute ca fiind ineficiente! -n foarte multe ţri %orbim de ocorupţie judiciar sistemic! a ni%elul ţrii noastre, se reţine c instan ele, registraturile,țar=i%ele i grefele instan elor sunt înc marcate de lipsa de integritate i de proastaș ț ș

administrare, %izibile în calitatea şi promptitudinea ser%iciilor oferite!

1 > prezentare sumar a acestui studiu a constituit obiectul unor prelegeri ţinute de subsemnatul în cadrulsimpozionului internaţional ?tica !i Cultura pro"esională# $ abor%are multi%isciplinară @ desfşurat în luj#4apoca, ;#A oct 200&, organizat de 7acultatea de +storie şi 7ilosofie din cadrul Bni%ersitţii 9abeş#9ol*ai< încadrul unei conferin e e'tracurriculare adresat auditorilor din anul + desf urate în C oct!200& la +nstitutulț ș4a ional al agistraturii< şi în cadrul colii de )oamn desfşurat în 1C#21 oct! 200& la 9işoara, jud! luj, înțcadrul proiectului EReţeaua Jurnali!tilor penntru Apărarea &repturilor $mului @ organizate de iga pentru

$prarea Drepturilor >mului # filiala luj în parteneriat cu $sociaţia 5rofesioniştilor în 5res din luj!2 5ersoanele care lucreaz în instituţii de stat %or fi numite mai departe 'aenţi publici'#3 Barometrul Global al Corupţiei , lansat la 9erlin pe A dec!200&, întocmit de asociaţia )ransparenc* +nternationalşi disponibil la =ttp:FFGGG!transparenc*!orgFpolic*Hresearc=Fsur%e*sHindicesFgcbF200&! 9arometrul abordeazexperienţele pe care cetţenii le au în legtur cu fenomenul corupţiei, prezentând informaţii cu pri%ire la cât dedes li se cere oamenilor mit în momentul în care apeleaz la ser%iciile publice!4 Transparency International este organizaţia internaţional a societții ci%ile care conduce lupta împotri%acorupției! "ediul "ecretariatului Ieneral este la 9erlin! -n România e'ist o filial autonom: $sociaţia Românpentru )ransparenţ J)+#RoK, care are ca obiecti% pre%enirea şi combaterea fenomenului corupţiei, la ni%elnaţional şi internaţional, în special prin acti%itţi de cercetare, documentare, informare, educare şi sensibilizare aopiniei publice JGGG!transparenc*!org!roK!5 ?$cest raport analizeaz modul în care mita acţioneaz la ni%elul întregului sistem judiciar ( judectori şi alţianagajaţi acceptând mit pentru a întârzia sau accelera derularea anumitor procese, pentru a admite saurespinge anumite apeluri sau pentru a pronunţa o soluţie într#o anumit manier?!

http://www.transparency.org/policy_research/surveys_indices/gcb/2007http://www.transparency.org.ro/http://www.transparency.org/policy_research/surveys_indices/gcb/2007http://www.transparency.org.ro/


4/29

Rezultatul era cum%a anticipat de un raport din mai 200& specializat pe corupţia judiciar # Raportului Global Asupra Corupţiei **+, Corupţia n Sistemele Ju%iciare. , carearat efectele negati%e ale corupţiei mici, dar şi ale influenţei politicului asupra corectitudiniiactului de justiţie!

%, Cei trei -i-"tatul de drept presupune pentru cei care î i desf oar acti%itatea în sistem juridic (ș ș

fie c este %orba de funcţionari, fie c este %orba de magistraţi ( prezenţa celor trei ?i?:Imparţialitate, In%epen%enţă şi Interitate!

I$(ar"ia!itatea este %aloarea suprem, care presupune ca şi condiţii, dar şi ca garanţiitotodat, celelalte dou noţiuni! +mparţialtatea e o %aloare moral, ţine de forul interior alpersoanei, şi presupune pentru agentul public din justiţie analizarea şi conduita ec=idistant afaptelor în raport cu legea aplicabil, fr a a%ea prejudecţi sau predilecţii în pri%inţa cazuluipe care îl instrumenteaz şi fr s acţioneze în moduri care susţin interesele %reuneia dinprţi&! +mparţialitatea celor care lucreaz în justiţie este garantat prin regimul de

incompatibilitţi, interdicţii, incapacitţi şi a conflictului de interese! 5entru magistraţi, inclusi%aparenţa este o %aloare de sine#stttoare: nu e de ajuns ca acela care ia decizia s fieimparţial, ci el trebuie şi s fie perceput astfel de justiţiabil!

Ide(ede"a este o c=estiune e'tern şi presupune ca agenţii publici s fie capabili ainstrumenta cazurile în absenţa presiunilor şi influenţelor de orice fel, fie c acestea ar %enidin partea şefilor ierar=ici, fie din partea grupurilor de interese, grupurilor economice sau dinpartea celorlalte puteri! 5entru magistraţi, independenţa se rele% prin statutul lor şi raportulcu puterile e'ecuti% şi legislati%L! +ndependenţa este garantat atât pentru judectori,procurori, a%ocaţi, cât şi pentru funcţionarii publici!

Ite/ritatea este din nou o c=estiune luntric, care presupune a acţiona într#omanier conform unor principii şi %alori, fr compromisuri, atât în e'ercitarea atribuţiilor deser%iciu, cât şi în %iaţa pri%at! .a semnific e'ercitarea funcţiei în mod cinstit, corect şiconştiincios, cu bun#credinţ! 5ractic, integritatea se manifest în efectuarea actelor

judiciare cu obiecti/itate0, în deplin ealitate1 respectând termenele pre%zute de lege,pentru a se asigura lealitatea actului îndeplinit! .a nu are grade< este absolut< în justiţie,integritatea e mai mult decât o %irtute, este o necesitate!

6 Barometrul Global al Corupţiei este un instrument ce e'amineaz opiniile cetţenilor şi e'perienţele acestorareferitoare la corupţie, în timp ce Raportul Global asupra Corupţiei , prezentat sub forma unei publicaţii,reprezint o analiz comple' a situaţiei corupţiei la ni%elul întregii lumi! Realizat de )ransparenc* +nternational,Raportul centralizeaz tiri i analize ale e'per ilor i sus intorilor mi crii, care e%iden iaz e%olu iile recenteș ș ț ș ț ș ț țpri%ind corup ia! 7iecare Raport acoper o perioad de 12 luni, din luna +ulie pâna în luna +unie, i re%izuie teț ș șimpactul corup ie într#un sector specific, incluzând studii detaliate din diferite ri! Raportul lansat în 2 mai 200&ț țtrateaz coru("ia di siste$u! judiciar şi este disponibil pe site#ul )+#Ro! -n 200L, IR a analizat corup ia dințsectorul apei, în 200A corup ia din snatate public, iar în 200; corup ia în lucrrile de construc ii şi în zonele deț ț țreconstruc ie postț ‐conflict!7 $ se %edea !Danile ,ț In%epen%en a i impar ialitatea 2usti iei-stan%ar%e interna ionaleț ș ț ț ț , în M! Dumbra%, D!igan, ! Danile ,ț 3actorii %e presiune !i con"lictele %e interese n 2usti ie 4 G5i% pentru 2u%ecători ț , .ditat de"o8ust şi $", 200&, p! 22, disponibil la GGG!sojust!ro!8 +dem, p! 1!9 Bnii autori consider c imparţialitatea este un aspect al integritţii, alturi de deontologie! -n acord cu aceastidee, nu %om trata aici c=estiunea imparţialitţii, care face obiectul unui studiu distinct Ja se %edea M! Dumbra%ş!a!, op!cit, p! 22#2;K!

;

http://www.sojust.ro/http://www.sojust.ro/


5/29

+ntegritatea se analizeaz din dou perspecti%e: din perspecti%a principiului?supremaţiei dreptului?10, integritatea pri%eşte profesionalismul agentului public JintegritateainternK< din perspecti%a democra iei, integritatea pri%eşte responsabilitatea fa de cet ean aț ț țsistemuluiFinstituţiei juridice i atunci presupune încrederea public Jintegritatea dinșperspecti% e'ternK11! .ste îns clar c ambele perspecti%e se concentreaz pe acelaşisubiect: interitatea in%i/i%uală a aentului public#

., Stadarde!e de ite/ritate

"tatul de drept este fundamentat pe supremaţia legii: conform art! 1A din onstituţiaRomâniei nimeni nu este mai presus %e lee, astfel c nu doar cetţenii trebuie s respectelegea, ci şi autoritţile trebuie s o fac! +ar acest lucru nu este suficient s aib loc, el trebuies se şi %ad12 # numai astfel putând fi fundamentat încrederea justiţiabilului în sistemul

juridic, încredere în care aparenţele şi percepţia joac un rol esenţial!.'ist o prezumţie, mai mult sau mai puţin real, şi anume c ?cine are putere este

tentat să abu6e6e %e ea?13< s#a mai spus c ? puterea tin%e să corupă7 puterea absolutăcorupe n mo% absolut ?1! De aceea, este necesar mai întâi să pre%enim comportamentele

abuzi%e, neintegre prin crearea unor standarde şi prin instituirea unor bune practici! -n aldoilea rând, este necesar s instituim mecanismele de combatere, de reprimare acomportamentelor de%iante de la standardele de mai sus!

onduita adoptat de agentul public care îşi desfşoar acti%itatea în sectorul juridictrebuie s fie conform atât cu cerinţele internaţionale Jcare în era globalizrii dobândesc otot mai mare importanţK, cât şi cu reglementrile interne!

.,+, Re/!e$etări 0i e1orturi !a i2e!u! $odia!

.,+,+, ONU -n problema corup iei i a integrit ii, >rganizatia 4atiunilor Bnite aț ș țdez%oltat urmtoarele instrumente:

a, Codul de Conduită a Celor Împuterniciţi cu Executarea e!ii J1C&CK1;!b" Codul #nternaţional de Conduită pentru $!enţii %ublici J1CCAK1A

c" &eclaraţia de la 'iena privind Criminalitatea şi (ustiţia J2000K1&

10 -n lb!engl:?Rule o" 8a9'# Despre semnificaţiile acestei sintagme şi diferenţa faţ de ?l'tat %e %roit ? Jlb!frK şi?Rec5tsstaat ? Jlb!germ!K, a de %edea laudia Iilia, Teoria statului %e %rept , .d! !M! 9ec6, 9ucureşti,200&!11 8onat=an "oe=arno, Is 2u%icial interity a norm: An in;uiry into t5e concept o" 2u%icial interity in nlan% an% t5e /# Susse> Justices1 > parte ?cCart5y O1C2P!13 ontesQuieu, &espre Spiritul 8eilor , partea +, cap!!14 ord $cton, istoric britanic, 1LL&!15 Co%e o" Con%uct "or 8a9 n"orcement $""icials, adoptat prin Rezoluţia 3AF1AC din 1& dec! 1C&C! 5rin ?laGenforcement officials? se înţelege orice persoan cu atribuţii poliţieneşti, în special cea de arestare şi deţinere!.ste disponibil la =ttp:FFGGG2!o=c=r!orgFenglis=FlaGFcodeofconduct!=tm 16 International Co%e o" Con%uct "or @ublic $""icials a fost adoptat prin Rezoluţia ;1F;C a $dunrii generale >4Bdin 12 dec!1CCA, disponibil la =ttp:FFGGG!un!orgFdocumentsFgaFresF;1Fa;1r0;C!=tm! 5rin ?agenţi publici?, odulse refer la persoane care e'ercit o funcţie public!17 ienna &eclaration on Crime an% Justice, ?eetin t5e C5allenes o" t5e T9enty-"irst Century a fost adoptatde $dunarea Ieneral a >4B prin Rezoluţia ;;F;C din dec! 2000 şi este disponibil împreun cu planul deacţiune aferent la =ttp:FFGGG!unodc!orgFpdfFcompendiumFcompendiumH200AHpartH02H02!pdf !

A

http://www.utrechtlawreview.org/http://www.utrechtlawreview.org/http://www2.ohchr.org/english/law/codeofconduct.htmhttp://www2.ohchr.org/english/law/codeofconduct.htmhttp://www.un.org/documents/ga/res/51/a51r059.htmhttp://www.unodc.org/pdf/compendium/compendium_2006_part_02_02.pdfhttp://www.utrechtlawreview.org/http://www2.ohchr.org/english/law/codeofconduct.htmhttp://www.un.org/documents/ga/res/51/a51r059.htmhttp://www.unodc.org/pdf/compendium/compendium_2006_part_02_02.pdf


6/29

d" Convenţia )aţiunilor Unite împotriva Corupţiei J2003K1L

e" %ro!ramul *lobal împotriva Corupţiei (000)0 f" +iua #nternaţională a $nticorupţiei * , decembrie"! " Îtărirea Ite/rită"ii Judiciare21) %rincipiile de la .an!alore,Prici(ii!e de !a 9a/a!ore asu(ra Coduitei Judiciare întocmite în 2001 şi re%izuite în 2002 22!

5rincipiile dez%oltate în od sunt în numr de ase:ș In%epen%enţa1 Imparţialitatea1 Interitatea1 Corectitu%inea1alitatea1 Competenţa !i Stră%uinţa# -n ceea ce pri%eşte #nte!ritatea şi Corectitudinea, ele sunt declarate ca

fiind principii indispensabile e'ercitrii funcţiei judectoreşti:# este ridicat la rang de principiu şi aparenţa, judectorul %a face în aşa fel încât conduita sa s apar în oc=ii unui obser%ator neutru ca ireproşabil< atitudinea şi conduita unui judector trebuie s menţin treaz încrederea oamenilor în corectitudinea puterii judectoreşti< în tot ceea ce face, inclusi% în %iaţa particular, judectorul %a e%ita orice atitudine necorespunztoare sau impresia unei atitudini necorespunztoare!

# este reglementat con"lictul %e interese: judectorul, în relaţiile sale personale cu alţi jurişti care au oprezenţ constant în instanţa în care el lucreaz, %a e%ita situaţiile care ar putea da naştere, pe bun dreptate,suspiciunilor sau ar putea fa%oriza prtinirea< judectorul se %a abţine de la a participa la soluţionarea uneicauze în care un membru al familiei sale este parte la proces sau are legtur cu acesta< judectorul nu %apermite niciunui membru al profesiei juridice s îi foloseasc locuinţa pentru a primi clienţi sau alţi membri aiprofesiei juridice< judectorul %a trebui s se documenteze asupra intereselor personale şi financiare ale sale şi%a face eforturile corespunztoare pentru a se informa cu pri%ire la interesele financiare ale membrilor familieisale!

# sunt pre%zute libertăţile: judectorul, ca orice alt cetţean, are dreptul la libertatea de e'primare,libertatea con%ingerilor, libertatea de asociere, de a forma grupuri, dar îşi %a e'ercita aceste drepturi în aşa fel încât s nu prejudicieze demnitatea funcţiei judectoreşti sau imparţialitatea şi independenţa puterii judectoreşti< judectorul poate înfiinţa sau se poate afilia la asociaţii ale judectorilor sau alte organiza ii, carețreprezint interesele judectorilor!

# sunt pre%zute inter%icţii : judectorul nu %a a%ea %oie s uzeze de prestigiul funcţiei judectoreştipentru a rezol%a interesele sale personale sau interesele personale ale membrilor familiei sale sau ale altor persoane, şi nici nu %a trebui s lase impresia sau s dea %oie altora s lase impresia c ar e'ista persoane într#o poziţie pri%ilegiat, capabile s îl influenţeze într#un mod necorespunztor în îndeplinirea atribuţiilor sale

judectoreşti< judectorul nu %a a%ea %oie s se foloseasc sau s dez%luie informaţiile confidenţiale obţinutede el în aceast calitate în scopuri care nu au legtur cu obligaţiile sale profesionale!

# sunt pre%zute ca %repturi ale 2u%ecătorului, s scrie, s ţin conferinţe, s predea şi s ia parte laacti%itţi legate de lege, organizarea sistemului juridic, înfptuirea actului de justiţie, sau altele cone'e< s aparla o audiere public în faţa unei autoritţi care are competenţe în materia dreptului, a organizrii sistemului

juridic, a înfptuirii actului de justiţie, sau a altora cone'e< s funcţioneze ca membru al unui organ oficial sau alunei comisii de stat, al unui comitet sau organ consultati%, cu condiţia ca, funcţionând în aceast calitate,aceasta s nu contra%in principiilor de imparţialitate şi neutralitate ale unui judector< s desfşoare orice alteacti%itţi care nu împieteaz asupra demnitţii sale de organ judectoresc şi nici nu îl împiedic s îşi

îndeplineasc obligaţiile sale de magistrat!# ca incompatibilitate se pre%ede: 8udectorul nu %a a%ea %oie s practice dreptul ca a%ocat atâta timp

cât deţine funcţia jurisdicţional!# cu pri%ire la corupţie se arat: 8udectorul, ca şi membrii familiei sale, nu %or a%ea %oie s pretind sau

s accepte cadouri, donaţii, împrumuturi sau fa%oruri în legtur cu acţiunile sau inacţiunile sale legate deacti%itatea sa judectoreasc< judectorul nu %a permite, cu bun ştiinţ, membrilor instanţei sale de judecatsau altor persoane aflate sub influenţa, autoritatea sau la dispoziţia sa, s pretind sau s accepte cadouri,donaţii, împrumuturi sau fa%oruri în legtur cu acţiuni sau inacţiuni legate de acti%itatea sau atribuţiile sale! înmsura permis de lege şi de reglementrile pri%ind transparenţa, judectorul poate primi un dar simbolic, un

premiu sau o recunoaştere, în funcţie de împrejurrile în care i se ofer acestea, cu condiţia ca darul, premiul

18 Con/enţia $rani6aţiei ic K a fostadoptat la 4eG Sor6 de $dunarea Ieneral prin rezoluţia ;LF din 31oct 2003! $ intrat în %igoare în 1decembrie 200;! 5ân în prezent este semnat de peste 10 state! .a a fost semnat de România c=iar laerida, pe C dec! 2003 şi a fost ratificat de 5arlamentul României prin egea nr! 3A; din 1; sept! 200,publicat în !>f! nr! C03 din ; oct! 200! .ste diisponibil în lb!rom! la =ttp:FFGGG!pna!roFlege!jspTidU2 19 Disponibil la =ttp:FFGGG!uncjin!orgF+5ForruptiHe!pdf !20 Detalii, afişe, spoturi audio şi %ideo la =ttp:FFGGG!unodc!orgFunodcFenFabout#unodcFC#December!=tmlVeaflets!21 =ttp:FFGGG!unodc!orgFunodcFenFcorruptionFjudiciar*!=tml 22 5rincipiile sunt disponibile în lb!rom! pe site#ul GGG!unjr!ro!

&

http://www.pna.ro/lege.jsp?id=2http://www.pna.ro/lege.jsp?id=2http://www.uncjin.org/CICP/Corrupti_e.pdfhttp://www.unodc.org/unodc/en/about-unodc/9-December.html#Leafletshttp://www.unodc.org/unodc/en/about-unodc/9-December.html#Leafletshttp://www.unodc.org/unodc/en/corruption/judiciary.htmlhttp://www.unjr.ro/http://www.pna.ro/lege.jsp?id=2http://www.uncjin.org/CICP/Corrupti_e.pdfhttp://www.unodc.org/unodc/en/about-unodc/9-December.html#Leafletshttp://www.unodc.org/unodc/en/corruption/judiciary.htmlhttp://www.unjr.ro/


7/29

sau recunoaşterea s nu fie perceput ca urmând s îl influenţeze pe judector în desfşurarea obligaţiilor sale judectoreşti sau s dea naştere unor suspiciuni de parţialitate< judectorul nu %a permite membrilor familieisale, persoanelor din anturajul su sau altor persoane s influenţeze negati% conduita şi dreapta sa judecat!

4ecunoaşterea sau neaplicarea 5rincipiilor au atras adoptarea de ctre .>"> a rezoluţiei 200AF23prin care s#a recomandat întocmirea omentariilor la aceste principii şi a unui g=id de asistenţ te=nic îndomeniu! -n aceste condiţii în 2L feb 200& are loc a cincea întâlnire a Irupului de +ntegritate 8udiciar şi pe 1#2martie 200& o întâlnire a unui grup de e'perţi intergu%ernamentali care au definiti%at omentariile! Comentariile%rincipiilor de la .an!alore privind Conduita (udiciară 23 au fost publicate de B4>D în septembrie 200&!

.le detaliaz fiecare principiu şi cuprind cazuri concrete al conduitei ce trebuie adoptat de judectori în di%ersesituaţii, cum ar fi discuţiile despre soluţii cu colegii, anjajarea rudelor ca şi grefieri, prieteniile cu poliţişti saua%ocaţi, frec%entarea cluburilor i al asociaţiilor secrete, relaţii sociale cu justiţiabili, relaţii e'tra#conjugale,șlegturile familiei judectorului cu firme de a%ocatur sau gu%ernul, implicarea judectorului în %iaţa public saupolitic, declaraţiile judectorilor în pri%inţa defecţiunilor sistemului, scrierea scrisorilor de referinţ, depunereamrturiilor, participarea la conferinţe şi inter%iuri publice, participarea la acti%itţi gu%ernamentale, ce bunuri pot fiprimite de judector şi sub ce titlu!

!" Campanii anticorupţie,# 200A#200&: ?Tu poţi opri corupţia?! ampania are un mesaj distinct pentru sectorul juridic: ?Justice is

not "or sale # Justiţia nu e %e /ân6are#?# 200ÈL, ?.D prin Recomandareadin 23 apr 1CCL şi sunt destinate a fi folosite de conductorii institu iei la ni%el naţional< sunt disponibile lațGGG!oecd!orgFdataoecdFA0F13F1LCC13L!pdf ! 27 I=idul este disponibil şi în lb!rom! la GGG!oecd!orgFdataoecdF13F1CF2C;&3&&!pdf 28 Role o" parliaments in "i5tin corruption =ttp:FFassembl*!coe!intFmainf!aspTin6UFdocumentsFadoptedte'tFta00Feres121!=tm!29 @o/erty an% t5e "i5t aainst corruption in t5e Council o" urope member states=ttp:FFassembl*!coe!intFmainf!aspTin6UFdocumentsFadoptedte'tFta0AFeres1C2!=tm!

L

http://www.unodc.org/documents/corruption/publications_unodc_commentary-e.pdfhttp://www.unodc.org/unodc/en/about-unodc/9-December.htmlhttp://www.unodc.org/unodc/en/about-unodc/9-December.htmlhttp://www.oecd.org/http://www.oecd.org/http://www.oecd.org/corruption.%20http://www.oecd.org/dataoecd/60/13/1899138.pdfhttp://www.oecd.org/dataoecd/60/13/1899138.pdfhttp://www.oecd.org/dataoecd/13/19/2957377.pdfhttp://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta00/eres1214.htmhttp://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta00/eres1214.htmhttp://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta06/eres1492.htmhttp://www.unodc.org/documents/corruption/publications_unodc_commentary-e.pdfhttp://www.unodc.org/unodc/en/about-unodc/9-December.htmlhttp://www.unodc.org/unodc/en/about-unodc/9-December.htmlhttp://www.oecd.org/http://www.oecd.org/corruption.%20http://www.oecd.org/dataoecd/60/13/1899138.pdfhttp://www.oecd.org/dataoecd/13/19/2957377.pdfhttp://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta00/eres1214.htmhttp://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta00/eres1214.htmhttp://assembly.coe.int/mainf.asp?Link=/documents/adoptedtext/ta06/eres1492.htm


8/29

probelor< asigurarea protecţiei persoanelor care ajut autoritţile în lupta contra corupţiei şi protejarea secretuluiin%estigaţiilor< JK luarea msurilor corespunztoare pentru sec=estrarea şi confiscarea bunurilor pro%enite dincorupţie< J;K luarea msurilor pentru a e%ita cazurile de folosire a persoanele juridice drept para%an pentrumascarea infracţiunilor de corupţie< JAK limitarea imunitţilor faţ de anc=ete, urmrire penal şi sancţiuni legatede infracţiunile de corupţie la gradul necesar într#o societate democratic< J&K sprijinirea specializrii persoanelor şi organismelor care au misiunea de a combate corupţia şi acordarea mijloacelor şi pregtirii necesare îne'ercitarea funcţiilor< JLK a se asigura c legislaţia fiscal şi autoritţile care au sarcina de a o aplica contribuie lacombaterea corupţiei într#un mod eficient şi coordonat, printre altele de a nu acorda prin lege sau practic

deduceriea fiscal a comisioanelor nelegale sau a altor c=eltuieli legate de acte de infracţiuni de corupţie< JCK a seasigura c în organizarea, funcţionarea şi procesele decizionale ale administraţiilor publice se ţine cont denecesitatea combaterii corupţiei, în special prin asigurarea unui înalt grad de transparenţ compatibil cu eficienţaacti%itţii lor< J10K a se asigura c regulile pri%ind drepturile şi obligaţiunile agenţilor public ţin cont de e'igenţelecombaterii corupţiei şi s pre%ad msuri disciplinare corespunztoare şi eficiente< fa%orizarea, în acest sens, aelaborrii unor instrumente potri%ite, cum ar fi codurile de conduit, pentru a preciza comportamentul aşteptat dela agenţii publici< J11K a se asigura c acti%itţile administraţiilor publice şi al sectorului public sunt supuse uneiproceduri corespunztoare de control al conturilor< J12K a sublinia rolului procedurii de %erificare a conturilor înpre%enirea şi depistarea corupţiei în afara administraţiei publice< J13K a asigura c sistemul de responsabilitate şirspundere public ia în consideraţie consecinţele actelor de corupţie comise de agenţii publici< J1K adoptproceduri transparente pri%ind piaţa public în scopul fa%orizrii concurenţei loiale şi a descurajroo coruptorilor<J1;K încurajeaz adoptarea de ctre reprezentaţii aleşi a codurilor de conduit şi fa%orizeaz adoptarea unor reguli de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale, care ar descuraja corupţia< J1AK garanteaz

mass#media libertatea de a primi şi transmite informaţii pri%ind dosarele de corupţie, sub rezer%a unor limitenecesare într#o societate democratic< J1&K a se asigura ca dreptul ci%il ţine cont de necesitatea de a combatecorupţia şi de a pre%edea, printre altele, remedii eficiente pentru acei a cror drepturi şi interese sunt afectate deaceasta< J1LK a încuraja cercetrile ştiinţifice în domeniul corupţiei< J1CK a asigura, c în toate aspectele decombatere a corupţiei, se iau în consideraţie legturile posibile ale acesteia cu criminalitatea organizat şisplarea banilor< J20K dez%oltarea unei cât mai largi cooperri internaţionale în toate domeniile de combatere acorupţiei!

c" Recomandarea nr" 074 61 privind independenţa; eficienţa şi rolul judecătorilor 30

d" Convenţia penală privind corupţia J1CCCK31 şi Convenţia civilă privind corupţiaJ1CCCK32

e" Re5oluţia 04 < privind *rupul de state împotriva corupţiei 0*REC=4!f" >odelul de Cod de Conduită a $!enţilor %ublici,

!" Codul bunei administrări , ane' la Recomandarea nr! J200&K & pri%ind bunaadministrare33!/" %ro!ramul =C?=%U9 3 # 5rogramul împotri%a corupţiei şi crimei organizate în

.uropa!

i" Consiliul Consultativ al (udecătorilor Europeni 3;! >pinia nr 3 din 2001, initulat ?%rincipiile şi re!ulile ce !uvernea5ă conduita

profesională a judecătorilor; în special etica; comportamentul neadecvat şi imparţialitatea judecătorilor rspunde la trei întrebri: 1! ?Ce stan%ar%e %e con%uită ar

30 )radus în lb rom! =ttp:FFGGG!unjr!roFindependenta#justitieiFrec#C#12#a#consiliului#europei!=tml! 31 Con/enţia penală asupra corupţiei ,adoptat la "trabourg în 2& ian 1CCC, a fost ratificat de România prinegea nr! 2& din 1A ian! 2002, publicat în !>! nr! A; din 30 ian! 2002!32 Con/enţia ci/ilă asupra corupţiei1 adoptat la "trasbourg la noiembrie 1CCC, a fost ratificat de România prinegea nr!1& din 1 aprilie 2002, publicat în !>! nr! 2A0 din 1L apr! 2002!33 $doptatat de omitetul ini trilor al onsiliului .uropei la 20!0A!200&ș =ttp:FFGGG!coe!intFtFeFlegalHaffairsFlegalHco#operationFadministrati%eHlaGHandHjusticeFte'tsHXHdocumentsFon%HRecHResFRecJ200&K&Hen!pdf 34 5rogramul este cofinanţat de onsiliul .uropei şi omisia .uropean! Detalii disponibile la=ttp:FFGGG!coe!intFtFeFlegalHaffairsFlegalHco#operationFcombatingHeconomicHcrimeF3Htec=nicalHcooperationFoctopusF !35 "ite#ul 8. este GGG!coe!intFccje! >pnia nr! 3 este disponibil i în lb!rom!ș

C

http://www.unjr.ro/independenta-justitiei/rec-94-12-a-consiliului-europei.htmlhttp://www.unjr.ro/independenta-justitiei/rec-94-12-a-consiliului-europei.htmlhttp://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/administrative_law_and_justice/texts_&_documents/Conv_Rec_Res/Rec(2007)7_en.pdfhttp://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/administrative_law_and_justice/texts_&_documents/Conv_Rec_Res/Rec(2007)7_en.pdfhttp://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/administrative_law_and_justice/texts_&_documents/Conv_Rec_Res/Rec(2007)7_en.pdfhttp://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/combating_economic_crime/3_technical_cooperation/octopus/http://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/combating_economic_crime/3_technical_cooperation/octopus/http://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/combating_economic_crime/3_technical_cooperation/octopus/http://www.coe.int/ccjehttp://www.unjr.ro/independenta-justitiei/rec-94-12-a-consiliului-europei.htmlhttp://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/administrative_law_and_justice/texts_&_documents/Conv_Rec_Res/Rec(2007)7_en.pdfhttp://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/administrative_law_and_justice/texts_&_documents/Conv_Rec_Res/Rec(2007)7_en.pdfhttp://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/combating_economic_crime/3_technical_cooperation/octopus/http://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/combating_economic_crime/3_technical_cooperation/octopus/http://www.coe.int/ccje


9/29

trebui să se aplice 2u%ecătorilor:'7 2! 'Cum ar trebuie "ormulate stan%ar%ele %e con%uită:'7 3!'Ce se ntâmplă %acă 2u%ecătorilor li se aplică răspun%erea penală1 ci/ilă !i %isciplinară:'#

u pri%ire la stan%ar%ele %e con%uită, 8. este de prere c: judectorii trebuie s se g=ideze înacti%itatea lor pe principii de conduit profesional, care s le ofere soluţii pentru a depşi dificultţile pe care le

înfrunt în acest domeniu< principiile trebuie s fie redactate de înşişi judectori şi s fie complet separate desistemul disciplinar al judectorilor< este de dorit s se înfiinţeze în fiecare ţar unul sau mai multe organismesau persoane în cadrul sistemului juridic care s sftuiasc judectorii care se confrunt cu probleme legate de

etica profesional sau de compatibilitatea unor acti%itţi non#juridice cu statutul lor! -n ceea ce pri%eşte regulilede conduit indi%idual ale judectorilor, 8. este de prere c: fiecare judector în parte trebuie s fac totulpentru a susţine independenţa juridic, atât la ni%el instituţional, cât şi indi%idual< judectorii trebuie s secomporte cu integritate în e'erciţiul funcţiunii şi în %iaţa particular< trebuie s adopte tot timpul o abordare cares fie şi s par imparţial< trebuie s îşi îndeplineasc îndatoririle fr fa%oritisme şi fr prejudecţi sau ideipreconcepute e'istente sau aparente< trebuie s ia deciziile luând în considerare toate lucrurile rele%ante pentruaplicarea pre%ederilor legale şi s le e'clud pe cele irele%ante< trebuie s arate respectul cu%enit tuturor persoanelor care iau parte la procedurile judiciare sau afectate de aceste proceduri< trebuie s îşi îndeplineasc

îndatoririle cu respectul cu%enit pentru tratamentul egal al prţilor, e%itând orice idee preconceput şidiscriminrile, pstrând ec=ilibrul între prţi şi asigurând o audiere corect pentru fiecare< trebuie s dea do%adde circumspecţie în relaţiile cu mass#media, s îşi pstreze independenţa şi imparţialitatea abţinându#se de lafolosirea în scop personal a relaţiilor cu mass#media şi de la comentarii nejustificate pri%ind cauzele de care seocup< trebuie s se asigure c pstreaz un grad înalt de competenţ profesional< trebuie s aib un înaltgrad de conştiinţ profesional şi s munceasc sârguincios pentru a respecta obligaţia de a emite =otrârile

într#o perioad rezonabil de timp< trebuie s dedice majoritatea timpului de lucru funcţiilor lor juridice, inclusi%acti%itţilor cone'e< trebuie s se abţin de la desfşurarea acti%itţilor politice care le#ar putea compromiteindependenţa şi le#ar putea afecta imaginea de imparţialitate!

.,., Tras(arec3 Iteratioa!3A J)+K .ste cea mai mare organiza ie mondial înțdomeniul corup iei! $ dez%oltat urmtoarele instrumente:ț

a" 9tudiile asupra 9istemului )aţional de #nte!ritateb" >anualul $nticorupţie3& J200Kc" #ndicele de %ercepţie a Corupţiei 0C%#4, -n 200&, România a ocupat locul AC din

1&C de ri, cu un punctaj de 3,& din 10 posibile, fiind perceput dreptț statul cu cel mai corupt %in , unde media era de A,;1 Jîn 200 a fost 2!C, în 200; a fost 3!0, în 200A a fost 3,1K! -n

200L, indicele României este de 3,L puncte i a fost dep it de 9ulgaria în topul celor maiș șcurupte state din B.!c" #ndicele %lătitorilor de >ită 0.%#4!d" .arometru *lobal al Corupţiei 0*C.4 5entru România, I5 e%idenţiaz în 200& c

instituţiile cele mai corupte rmân partidele politice şi 5arlamentul cu 3!C puncte, 2ustiţia cu 3!L puncte, poliţia şisistemul de sntate cu 3!& puncte! "cara de notare este de la 1 Jdeloc coruptK la ; Jcel mai coruptK! 33Y dintrecei inter%ie%aţi recunosc c au dat mit! -n ultimele 12 luni, repondenţii declar c ei sau cine%a apropiat lor auintrat în contact cu 2ustiţia în procent de 10Y< dintre ace tia, unui procent de 11Y li s#a cerut mit, iar 10Yșdeclar c au dat mit< %aloarea mitei a fost în medie de 11,A euro! ei care au intrat în contact cu poliţia sunt1AY, unui procent de CY li s#a cerut mit, iar 11Y au dat mit poliştilor< %aloarea mitei a fost de 11,L euro3L!

e" Raportul Corupţiei *lobale 0*CR4 Raportul lansat în 2 mai 200& trateazCorupţia din sistemul judiciar 3C! u pri%ire la RomâniaD* 1 se re ine impactul redus al reformelor asupraț

relaţiei cetţenilor cu sistemul judiciar< slaba capacitate administrati% a instituţiilor din sistemului judiciar şi a%oinţei conductorilor de instanţe şi parc=ete pentru implementarea reformelor< lipsa de integritate în instan e,țar=i%e, grefe< corup ia i lipsa transparen ei în administrarea justi iei, în special dintre justi iabili i personalulț ș ț ț ț șau'iliar, rmân probleme de an%ergur sistemic< magistraţii înşişi in%oca presiuni din partea media,politicienilor, grupurilor de interese economice, şefilor< deciziile magistraţilor sunt impredictibile, conflictele de

36 "ite#ul organiza iei esteț GGG!transparenc*!org!37 Disponibil la =ttp:FFGGG!transparenc*!orgFinde'!p=pFpolic*Hresearc=Fac=!38 Datele sunt disponibile la =ttp:FFGGG!transparenc*!org!roFpoliticiHsiHstudiiFindiciFbgcF200&Ftabele!pdf 39 Disponibil la =ttp:FFGGG!transparenc*!org!roFpoliticiHsiHstudiiFstudiiFglobalHcoruptieF200&Finde'!=tml 40 =ttp:FFGGG!transparenc*!org!roFpoliticiHsiHstudiiFstudiiFglobalHcoruptieF200&ForuptieY20siY20deficienteY20inY20sistemulY20judiciarY20romanesc!pdf

10

http://www.transparency.org/http://www.transparency.org/index.php/policy_research/achhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2007/tabele.pdfhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2007/tabele.pdfhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/global_coruptie/2007/index.htmlhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/global_coruptie/2007/Coruptie%20si%20deficiente%20in%20sistemul%20judiciar%20romanesc.pdfhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/global_coruptie/2007/Coruptie%20si%20deficiente%20in%20sistemul%20judiciar%20romanesc.pdfhttp://www.transparency.org/http://www.transparency.org/index.php/policy_research/achhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2007/tabele.pdfhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/global_coruptie/2007/index.htmlhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/global_coruptie/2007/Coruptie%20si%20deficiente%20in%20sistemul%20judiciar%20romanesc.pdfhttp://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/global_coruptie/2007/Coruptie%20si%20deficiente%20in%20sistemul%20judiciar%20romanesc.pdf


10/29

interese sunt des întâlnite< reclamaţiile justiţiabililor se rezol% cu greutate< cetţenii nu îşi cunosc propriiledrepturi< capacitate diminuat a " de a împiedica folosirea abuzi% a puterii de ctre magistraţi!

4, De1ii"ia coru("iei

omportamentul integru se traduce, printre altele, prin comportamentul cinstit,

necorupt! -n general, folosirea termenului ?corupţie? este în legtur cu cel de ?mit? sau?şpag?! -n realitate, corupţia nu se reduce la darea#luarea de mit!

4,+, Ce este coru("ia64,+,+ Re/!e$etări itera"ioa!e)a! ea mai rspândit defini ie apar ine )ransparenc* +nternational:ț ț corupţia este

folosirea abu5ivă a puterii publice încredinţate; pentru obţinerea de beneficii personale1" 4u este %orba doar de beneficiile de natur financiar, ci de a%antajele de oricenatur!

b! >4B, în @roramului Global mpotri/a corupţiei1 declar c Eesenţa fenomenuluicorupţiei const în abu6ul %e putere să/âr!it n scopul obţinerii unui pro"it personal , direct sau

indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul pri%at@!c! -n .'punerea de moti%e cuprins în Raportul care a stat la baza adoptrii de ctre $dunarea 5arlamentar a Rezolu iei 121 J2000K onsiliul .uropei pri%ind Rolulțparlamentelor în lupta anticorup ie, corup ia este definit caț ț utili6area i abu6ul %e putereș

publică n interes pri/at 2! -n Con/enţia ci/ilă pri/in% corupţia arat c prin corupţie se înţelege faptul de a

solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct ori indirect, un comision ilicit sau un alta%antaj necu%enit ori promisiunea unui astfel de a%antaj necu%enit care afecteaz e'erciţiulnormal al unei funcţiuni sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit saua%antajului necu%enit ori promisiunii unui astfel de a%antaj necu%enit! Jart!2K!

d! Bniunea .uropean, în Comunicarea "inală (**E) E+ a Comisiei către Consiliul

uropean1 @arlamentul uropean !i Comitetul conomic !i Social cu pri/ire la strateiacompre5ensi/ă a mpotri/a corupţiei 31 adopt definiţia corupţiei folosit de 5rogramulIlobal al 4aţiunilor Bnite împotri%a corupţiei: ?abuzul de putere pentru câştig pri%at?!

4,+,%, Re/!e$etări iterea! -n 9trate!ia )aţională $nticorupţie, adoptat de Iu%ernul României pentru

perioada 200;#200&, actele de corupţie sunt definite ca fiind acele %emersuri care le6ea6ă%istribuţia uni/ersală !i ec5itabilă %e bunuri cu scopul %e a a%uce pro"it unor persoane saurupuri#

b! -n Codul %enal nu e'ist o definiţie a corupţiei, ci sunt incriminate infracţiunile:con"lictul %e interese, luarea %e mită, %area %e mită, primirea %e "oloase necu/enite şi tra"icul

%e in"luenţă în cadrul capitolului referitor la infracţiunile de ser%iciu sau în legtur cuser%iciul!!

41 Corruption is t5e abuse o" entruste% po9er "or pri/ate ain#42 Doc! LA;2 din 1L feb!2000 întocmit de omitetul asupra problemelor economice i de dez%oltare, pct ++!+!, laș=ttp:FFassembl*!coe!intFDocumentsFZor6ingDocsFdoc00F7D>LA;2!M) 43 Communication "rom t5e Commission to t5e Council1 t5e uropean @arliament an% t5e uropean conomic an% Social Committee - $n a compre5ensi/e policy aainst corruption om J2003K 31& final, nepublicat în8urnalul >ficial, =ttp:FFeuropa!euFscadplusFlegFenFl%bFl33301!=tm!44 "4$ ++, aprobat prin MI nr! 232 din 200;!

11

http://assembly.coe.int/Documents/WorkingDocs/doc00/FDOC8652.HTMhttp://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/l33301.htmhttp://assembly.coe.int/Documents/WorkingDocs/doc00/FDOC8652.HTMhttp://europa.eu/scadplus/leg/en/lvb/l33301.htm


11/29

c! > definiţie cu aplicabilitate imediat este cea din e!ea nr" :@A1222 pri%ind prevenirea; descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie7f! nr! 2&C din 21 aprilie 2003 şi prin egea nr! ;21din 2 noiembrie 200, pri%ind modificarea şi completarea egii nr! &L din L mai 2000 pentru pre%enirea,descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicat în !>f! nr! 1123 din 2C noiembrie 200, prin >BInr! 12 din A septembrie 200; pri%ind modificarea şi completarea egii nr! &LF2000 pentru pre%enirea,descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicat în !>f! nr! L2 din 1C septembrie 200;, prin >BInr! ;0 din 2L iunie 200A, publicat în !>f! nr! ;AA din 30 iunie 200A!46 E%essous %e table? JfrK # clasificare în 8a Corruption , @roblFmati;ue et Solutions # laude 8amati, Z9+ J$telier R[gional sur la R[forme du "ecteur de l\.au et de l\$ssainissement en $friQue 7rancop=oneK!

12


12/29

# folosirea informa iilor confiden ialeț ț pentru sine sau prieteni: de e'emplu, une'ecutor judectoresc cumpr printr#un intermediar imobilul scos la licita ie pe care îlțatribuie acestuia la un pre mic


13/29

Referindu#ne strict la acti%itatea judiciar, judectorul aflat într#o situa ie de conflict deținterese are de ales între interesul public, acela de a face dreptate, i interesul pri%at, acelașde a# i procura un beneficiu! $ceast obser%a ie ne face s afirmm c regula e%itriiș țconflictului de interese este o aplicaţie a principiului nemo in rem suam auctor esse potest ,adic nimeni nu poate fi judector în propria sa cauz!

4,.,%, Ti(uri de iteres+nteresul poate fi unul material , cum s#a reţinut în cauza /s# Irlan%a;1 unde judectorul deţinea acţiuni la societatea pârât din dosarul pe care îl judeca!

Dar interesul poate fi şi unul moral : de e'emplu, în cauza Remli /s# 3ran aț H , s#aanalizat faptul c în timpul soluţionrii cauzei unul din juraţi se declarase rasist< în cauza@esca%or aliero /s# Spania J2003K1 s#a dezbtut imparţialitatea cu pri%ire la concediereareclamantului de ctre uni%ersitatea cu care magistratul ce a soluţionat cauza a%ea strânserelaţii profesionale!

9eneficiarul deciziei luat într#o situaţie de conflict de interese poate fi: decidentulJinteres %irect K< familia, prietenii, apropiaţii si Jinteres in%irect)< persoane sau organizaţii cucare a a%ut, are Jinteres actual K sau %a a%ea relaţii de afaceri, politice etc Jinteres /iitor K!

Desigur, interesul poate fi unulreal

, când se întemeiaz pe fapte probante, sauaparent , atunci când creeaz doar suspiciuni cu pri%ire la corectitudinea oficialului! -n legturcu acest aspect, s#a decis c împrejurarea c un membru al completului cunoaşte personalpe unul dintre martorii audiaţi nu e suficient pentru a concluziona c are o prejudecatfa%orabil cu pri%ire la mrturia acelei persoane, ci trebuie analizat natura şi intensitatealegturii;3! a fel s#a decis în caz de apartenenţ a uneia dintre prţi şi a judectorului cauzeila aceeaşi organizaţie # în speţ, francmason;!

Dac reclamantul a a%ut o polemic în pres cu preşedintele instanţei care l#a judecat,referitoare la acti%itatea acelei instanţe, iar preşedintele a e'primat în public aprecierinegati%e cu pri%ire la cauza reclamantului înainte de judecarea ei, urtea de la "trasbourg adecis c temerile reclamantului cu pri%ire la imparţialitatea tribunalului sunt justificateobiecti%;;! )ot astfel, într#o alt speţ, s#a decis c participarea la ansamblul procedurilor c=iar a persoanelor al cror comportament era criticat de articolul litigios este suficient pentru aface ca imparţialitatea organului de decizie s fie subiect de neîncredere, cci instanţele nusunt instituţii impersonale, ci funcţioneaz prin judectorii care le compun şi, pentru a fiimparţiali, ei trebuie s fie suficient de detaşaţi, or în cauz conteaz sentimentele personaleale judectorilor pentru a stabili dac a e'istat sau nu ofens adus autoritţii judiciare, cândinfracţiunea s#a comis c=iar faţ de ei ;A! u atât mai mult, dac judectorii care l#aucondamnat pe reclamant sunt aceiaşi cu cei în faţa crora s#a comis infracţiunea estesuficient pentru a ridica dubii legitime, care sunt justificate obiecti%, asupra imparţialitţiiinstanţei Jnemo 2u%e> in causa suaK! Dac într#un tribunal se afl o persoan care estesubordonat ca funcţie şi sarcini faţ de una dintre prţi, justiţiabilii pot s se îndoiasc înmod legitim de independenţa acestei persoane;&!

51 omisia .D>, 1CLA!52 urtea .D>, Remli /s 3ranta, 1CCA!53 urtea .D>, @ullar /s# 1 20!0A!1CCA, par!3L54 urtea .D>, Ksinen /s# 3inlan%ia, 01!0A!1CCC!55 urtea .D>, Buscemi /s# Italia, 1A!0C!1CCC, par! AL56 urtea .D>, yprianou /s# Cipru, 2&!01!200, =otrâre trad! de !#! 5opescu, Eurierul judiciar@, nr! 3F200,p! C1#C2!57 urtea .D>, Srame /s# Austria, 22!10!1CL!

1


14/29

4,.,., E>e$(!e"intagma Econflicte de interese@ este puţin întâlnit în teoria şi practica judiciar! $m

reuşit îns identificarea unor cauze care s#ar încadra în aceast categorie, plecând de lasituaţii practice cu care se pot confrunta magistraţii sau de la situaţii care îşi gsesc deja oreglementare în legislaţie!

$stfel, constituie un con"lict %e interese situaţia când:•

5ersoana care, în calitate de membru în comisia de disciplin a ", a efectuatanc=eta disciplinar cu pri%ire la un magistrat, apoi %oteaz asupra aplicrii sancţiunii încalitate de membru al secţiei disciplinare a "<• Bn membru al " cu acti%itate nepermanent şi care ocup o funcţie de conducerela ni%elul unei instanţe judectoreşti formuleaz o cerere cu pri%ire la instanţa sa care estede competenţa ", apoi în calitate de membru " particip la deliberarea şi %otulasupra acesteia<• Bn membru al colegiului de conducere al +8 %oteaz cu pri%ire la raportul pre%zutde lege în cazul unui magistrat ce dore te promo%area la +8, dup care în calitate deșmembru " %oteaz asupra numirii acelei persoane<• Bn membru " care este membru al unei asociaţii profesionale a magistraţilor

decide cu pri%ire la anumite cereri ale asociaţiei adresate "


15/29

• Bn preşedinte particip în comisia de e'aminarea oral a unui judector din instan ațsa cu pri%ire la un proiect de management ce analizeaz inclusi% performan elețpre edintelui, în cadrul unui concurs pentru numire în func ii de conducereș ț ;L<• Bn preşedinte de instan respinge cererea unui judector de acordare a concediului,țdup care ia parte la dezbaterea contestaţiei adresat colegiului de conducere şi %oteazdin nou, ca membru al colegiului<•

$ngajaţii unei instituţii publice afl de o in%estiţie ce urmeaz a fi efectuat pe un terence trebuie e'propriat şi cumpr acel teren la un preţ redus dup care primescdespgubirile în urma e'proprierii!

4,.,4, Sac"iui4erespectarea dispozi iilor pri%ind conflictul de interese constituie abatere disciplinar!ț

Dac rezult c cel în cauz a realizat foloase materiale prin s%âr irea abateriișadministrati%e, fapta constituie un act de corupţie şi trebuie sesizate organele de urmrirepenal!

$ctele administrati%e sau juridice înc=eiate de o persoan aflat în conflict de interesesunt lo%ite de nulitate absolut!

PARTEA A II#A SECTOARE 8ULNERA9ILE ÎN SISTEMUL JURIRIC

$ adar, corup ia este abuzul puterii încredin ate pentru ob inerea unui interes pri%at,ș ț ț țcare poate fi material sau de alt natur! urup ia judiciar include orice influen are negati%ț ța celor care î i desf oar acti%itatea în sistem cu pri%ire la impar ialitatea procedurilor ș ș ț

judiciare def urate!ș

+, Sodaje des(re coru( ie

ț

-ncrederea românilor în instituţiile statului este una sczut, iar corupţia este pri%it caun fenomen e'tins;C! -n pri%inţa justiţiei, ea se menţine de ani buni la un ni%el redus!

$stfel, 9ondajul *allup din 122@ efectuat la solicitarea ", se rele% rezultate multmai gra%e:

# în opinia a &Y dintre re"ieri mul i judectori sunt implica i în acte de corup ie, LYț ț țopineaz pentru corup ie în rândul procurorilor, 1C Y pentru a%oca i, 13Y pentru notari, 20Yț țpentru poli i ti, 3Y pentru func ionari din justi ie, 1;Y pentru e'ecutori judectore ti! 12Yț ș ț ț șdintre grefieri consider c pentru îmbunt irea strii justi iei române o prioritate esteț țreducerea corup iei din sistemul juridic


16/29

notari, &LY pentru poli i ti, 3;Y pentru e'ecutorii judectore ti! 5rincipala problem cu careț ș șse confrunt justi ia din România este corup ia pentru 3Y dintre a%oca i, urmat deț ț țincompeten , pentru 1CY dintre ei! Rezol%area problemei corup iei este %zut de a%oca i caț ț țprioritar pentru îmbunt irea situa iei din justi ia român, alturi de simplificareaț ț țprocedurilor judiciare<

# în opinia popula iei ț , A3Y crede c to i sau aproape to i judectorii sunt implica i înț ț ț

acte de corup ie, A0Y poli i tii, procurorii i a%oca ii, AY func ionarii din justi ie, 3Yț ț ș ș ț ț țe'ecutorii judectore ti, 3;Y notarii! Din cei care au rspuns la sondaj, 1Y au fost implica iș ț în ultimii doi ani, personal sau o persoan din gospodrie, într#un proces< pentru 3CY dintreace tia, principala problem cu care se confrunt justi ia român este, de departe, corup ia,ș ț țurmat de legisla ia neclar i durata prea mare a procesului pentru 10Y! 5entru ceiț șneimplica i într#un proces, principala problem cu care se confrunt justi ia român este, deț țasemenea, corup ia, pentru 3LY din cei inter%ie%a i, urmat de legisla ia neclar iț ț ț șincorectitudinea personalului pentru ;Y! i unii, i ceilal i, consider corup ia i apoiȘ ș ț ț șsimplificarea procedurilor în sensul scurtrii duratei procedului, drept aspecte prioritare pentru

îmbunt irea situa iei justi iei din Româniaț ț ț A0!

%, Cate/orii de (ersoae 0i i1rac"iui cercetateBn alt punct de referinţ îl constituie dosarele instrumentate de către &)$! $stfel,

potri%it comunicatelor de pres ale acestei instituţii din anii 200#200& cu pri%ire la trimiterile în judecat şi potri%it rapoartelor de acti%itate din anii 200#200A cu pri%ire la condamnriledefiniti%eA1, rezult întocmirea dosarelor penale pentru urmtoarele categorii de personal dinsistemul juridic şi infracţiuni reţinute în sarcina lor:

# poliţi!ti , atât din cadrul poliţiei circulaţie, cât mai ales din poliţia judiciar pentruinfracţiuni precum luare de mit, fals intelectual, trafic de influenţ, fa%orizarea infractorului,fals material în înscrisuri oficiale! "e constat cu uşurinţ c mita este cu atât mai ridicat cucât natura infracţiunii pentru care este cercetat cel care d mita este mai gra%<

# 2u%ecători1 2u%ecător sin%ic1 maistrat asistent pentru luare de mit, trafic de influenţ,fals în înscrisuri, fals în declaraţii<

# procurori pentru dare de mit, luare de mit, trafic de influenţ, fals intelectual, uz defals, fa%orizarea infractorului<

# a/ocaţi pentru trafic de influenţ, fa%orizarea infractorului<# notar pentru trafic de influenţ<# lic5i%atori 2u%iciari pentru luare de mit, trafic de influenţ<# me%ic leist pentru luare de mit<# specialist criminalist pentru primire de foloase necu%enite!"#au întocmit dosare penale inclusi% pentru cazuri de luare de mit şi trafic de influenţ

cu pri%ire la ca%re %i%actice în %ederea facilitrii obţinerii diplomei de licenţ la facultatea dedrept, a unor poliţi!ti cu "uncţie %e con%ucere pentru recrutarea personalului, a unor o"iţeri SRI cu "uncţii %e con%ucere pentru promo%area personalului!

., Sectoare 2u!era:i!e di siste$u! juridic

Sistemul 2uri%ic nu cuprinde doar magistraţiiA2, ci toate instituţiile şi profesioniştiiimplica i în soluţionarea unui litigiu, a unui diferend: organele de constatare aț60 Rezult c dac s#ar realiza aceste dou deziderate, încrederea popula iei în justi ie s#ar îmbunt i sim itor!ț ț ț ț61 i comunicatele de pres, şi rapoartele de acti%itate ale D4$ sunt disponibile la GGG!pna!ro!62 $ceştia sunt reuniţi în aşa numitul ?sistem 2u%iciar ? sau ?sistemul %e 2ustiţie?!

1&

http://www.pna.ro/http://www.pna.ro/


17/29

infracţiuniiFcontra%enţiei, poliţia judiciar, procurorii şi judectorii, au'iliarii acestora Jgrefieri deşedinţ, grefieri#ar=i%ari, grefieri#registratori etcK, a%ocaţii, mediatorii, e'perţii, lic=idatorii

judiciari, e'ecutorii judectoreşti, consilierii de probaţiune, notarii etc!

.,+, -n instituţiile judiciare se iau în primul rând %eci6ii 2u%iciare, adic decizii prin carese soluţioneaz aceste diferende prin intermediul organelor statului: astfel, procurorul poate

decide scoaterea de sub urmrire a unei persoane, judectorul poate decide condamnareaunui inculpat etc! >rganele statului c=emate s ia aceste decizii se bazeaz uneori într#unmod co%ârşitor pe declaraţiile martorilor, pe rapoartele e'perţilor sau pe susţinerile a%ocaţilor ori a celorlalte profesii liberale! 7iecare din cei implicaţi poate fi la un moment dat subiect acti%sau pasi% al actelor de corupţie! -n institu iile pe care le analizm se efectueaz i acte deț șa%ministrare 2u%iciară1 ce re%in de regul personalului au'iliar, i care sunt menite s creezeșpremizele lurii deciziilor judiciare Jde e', repartizarea unui dosarK!

a" ucrătorul de poliţie judiciară este organul judiciar care efectueaz cercetareapenal cu pri%ire la faptele şi persoanele bnuite de comiterea unor infracţiuniA3! De regul,plângerile penale se adreseaz poliţiei!

el cercetat are interesul de a nu se demara anc=eta cu pri%ire la el şi de a nu ajunge în faţa procurorului! a urmare, poate recurge la acte de corupţie în scopul de a fi lsat scomit infracţiuni Jcum ar fi trafic de droguri, prostituţie, jocuri de norocK sau pentru acon%inge poliţistul s nu înregistreze plângerea %ictimei ca dosar penal! "au poate influenţapoliţistul pentru a fi cercetat numai asupra anumitor fapte din cele reclamate! "au pentru a se

întocmi, la finalul cercetrilor, un referat ctre procuror, prin care s se propun o soluţiefa%orabil!

Dac procurorul care supra%eg=eaz organul de cercetare penal %a %erifica în modtemeinic actele întocmite de poliţist, riscul denaturrii ade%rului %a fi minimalizat!

apacitatea poliţistului de a demara cercetri penale poate determina comiterea unor infracţiuni de tipul şantajului din partea acestuia: în sc=imbul anumitor beneficii, el %a asiguraprotec ia acti%it ii infrac ionale!ț ț ț

b" %rocurorul este organul judiciar care efectueaz urmrirea penalA! .l decide daco persoan bnuit de comiterea unui act ilicit trebuie trimis în judecat pentru a fi tras larspundere penal pentru s%ârşirea unei infracţiuni, în caz contrar procurorul fiind abilitat sdispun neînceperea urmririi penale, scoaterea de sub urmrire penal sau încetareaurmririi penale! ând persoana este trimis în judecat, procurorul sus ine acuzarea!ț

el cercetat de procuror are tot interesul de a nu fi trimis în judecat! a urmare, poaterecurge la acte de corupţie pentru a i se da o soluţie fa%orabil! Dac a fost trimis în judecat,poate mitui un procuror s nu sus in acuzarea sau s nu formuleze ci de atac împotri%aț=otrârii instan ei de judecat care a fost fa%orabil mituitorului!ț

"unt cazuri când cercetarea penal nu este efectuat de poliţist, ci de procuror! -naceste situaţii, sunt %alabile modalitţile de corupere descrise în cazul lucrtorului de poliţie

judiciar! -n practic, s#au reclamat cazuri când s#a încercat coruperea procurorului pentru ase desc=ide dosare de urmrire penal altor persoaneA;!

63 >rganizarea şi atribuţiile sale sunt reglementate de egea nr! 21LF2002 pri%ind organizarea şi funcţionarea5oliţiei Române< egea nr! 3A0F2002 pri%ind statutul poliţistului< egea nr! 3AF200 pri%ind organizarea şifuncţionarea 5oliţiei 8udiciare< odul de procedur penal şi legislaţia special!64 $tribuţiile sale sunt descrise în egea nr! 30F200 cu pri%ire la organizarea judiciar!65 Bn procuror ar fi luat mit pentru a pune sub acuzare un om de afaceri=ttp:FFGGG!=otneGs!roF$r=i%aHnoiembrieH200&FarticolH11;2023F#!=tm

1L

http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1152023/-.htmhttp://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1152023/-.htm


18/29

a metod de împiedicare a actele ilegale sau neteminice întocmite de procuror,menţionm %erificarea lor de procurorul ierar=ic superior Jdin oficiu sau la plângereK şi dectre judector Jnumai la plângere şi dup adresarea ei procurorului ierar=ic superiorK! $uditul7reedom Mouse din 200; asupra impactului "4$ 2001#200AA reclam %ulnerabilitateapoziţiei acestora în raport cu procurorul ierar=ic superior, identificând în aceasta%ulnerabilitate premisele unor probleme sistemice! 5lanul de acţiune aferent "trategiei include

msuri clare pentru aplicarea principiului continuitţii în faza de urmrire penal: stabilireaunor criterii obiecti%e de repartizare iniţial a cauzelor, restricţionarea posibilitţilor deredistribuire a dosarelor şi de inter%enţie a procurorului ierar=ic superior în desfşurareaurmririi penale la cazuri e'pres şi limitati% pre%zute de lege, introducerea controluluiinstanţei cu pri%ire la actele de infirmare ale procurorului ierar=ic superior, la cerereaprocurorului care efectueaz urmrirea penal în cauz!

c" (udecătorul este magistratul care tranşeaz cu putere de lege un litigiu!ând un cetţean este în faţa instanţei de judecat, scopul su este obţinerea unei

=otrâri fa%orabile, indiferent ce calitate procesual are Jreclamant sau pârât, parte %tmatsau inculpatK! -n urma unor acte de corupţie, judectorul %a putea s admit sau s resping

anumite probe pentru a# i justifica solu ia, poate dispune consemnarea gre it a declara iilor ș ț ș ț

orale fcute de pr i sau martori, poate urgenta sau întârzia solu ionarea cazului ori poateț țpronun a inten ionat o =otrâre neconfom cu probele administrate sau cu legea!ț ț

-ntrucât începând cu luna martie 200; repartizarea dosarelor ctre judectorii dinRomânia se face computerizat, este posibil ca o anumit cauz s fie atribuit unui anumit

judector prin intermedierea grefierului care are aceast atribu ie care, prin lucrul îndelungatțcu soft#ul, poate anticipa completul de judecat cruia îi %a re%eni o anumit cauz: fieopera iunea nu se efectueaz în ordinea intrrii dosarelor, fie se introduc %ariabile de timpțpentru o peroad în care este doar o singur posibilitate de atribuire Jun singur completKA&!

.ste de remarcat c soft#ul nu repartizeaz cauza unui judector nominal, ci unuicomplet de judecat ce poart un anumit numr pentru a se identifica în raport cu altele!omponen a acestor complete ar trebui s se determine la fiecare început de an, însțpre edintele de sec ie o poate modifica!ș ț

> alt modalitate de e%itare a rezultatului împr irii aleatorii este sc=imbareațcomponen ei completului de judecat! Regula este c judectorii care au fost desemn i sț țsolu ioneze o cauz nu pot fi înlocui i decât pentru moti%e obiecti%e! >r, de aceste moti%e seț țpoate abuza prin cereri de în%oire, concediu medical, concediu de odi=n! -n acest fel încomponen a completului %a intra judectorul din lista de permanen ! Dac i acesta seț ț ș?îmboln%e te subit?, în cele din urm dosarul poate ajunge la judectorul %izat!ș

"e poate abuza i de modul în care circul dosarul în cadrul sec iei ca urmare aș țtranspunerii lui la o alt sec ie sau a declinrii lui la o alt instan de unde este retrimis: nuț țe'ist preocupri pentru urmrirea continuit ii completului ini ial în aceste situa ii, astfel cț ț țdosarul poate fi trimis ?din gre eal? unui alt complet! $u fost i cazuri în care dosarul a fostș șpur i simplu trecut la un alt complet de judecat de pre edintele sec iei!ș ș ț

-n fine, un alt sector %ulnerabil îl constituie solu ionarea cererilor de strmutare! elțcare dore te s mute un proces într#o alt localitate, poate formula o cerere de strmutare lașcurtea suprem, unde procedura se desf oar în secret Jîn procedura ci%ilK, iar =otrâreașnu se moti%eaz Jîn procedura ci%ilK i nu este supus cilor de atac! +ndiferent de moti%eleș

66 7M Zas=ington, @oliticile Anticorupţie ale Gu/ernului României 4 Raport %e e/aluare , martie 200;, disponibilla GGG!just!ro! 67 =ttp:FFGGG!gardianul!roF200LF02F01Fdez%aluiri#c11FdedicatieHoHgrefieraHlHaHajutatHpeHconstandaHsaHcastigeHparculHbordei#s10L3&L!=tml

1C

http://www.just.ro/http://www.just.ro/http://www.gardianul.ro/2008/02/01/dezvaluiri-c11/dedicatie_o_grefiera_l_a_ajutat_pe_constanda_sa_castige_parcul_bordei-s108378.htmlhttp://www.gardianul.ro/2008/02/01/dezvaluiri-c11/dedicatie_o_grefiera_l_a_ajutat_pe_constanda_sa_castige_parcul_bordei-s108378.htmlhttp://www.just.ro/http://www.gardianul.ro/2008/02/01/dezvaluiri-c11/dedicatie_o_grefiera_l_a_ajutat_pe_constanda_sa_castige_parcul_bordei-s108378.htmlhttp://www.gardianul.ro/2008/02/01/dezvaluiri-c11/dedicatie_o_grefiera_l_a_ajutat_pe_constanda_sa_castige_parcul_bordei-s108378.html


19/29

in%ocate, care sunt reglementate doar generic în lege AL, cât timp acestea rmân la aprecierea judectorului, partea ar putea inter%eni pentru a influen a solu ionarea legal, iar completul deț ț judecat nici mcar nu este inut s arate de ce a dispus strmutarea unui dosar!ț

Ireşelile de judecat Jintenţionate sau nuK se corecteaz numai prin e'ericitarea cilor de atac, ordinare sau e'traordinare! "ectorul %ulnerabil este reprezentat în special de

judectorii care soluţioneaz cauza în ultim instanţ: cât timp dup ce aceştia pronunţ

=otrârea judectoreasc nu mai e'ist nici o alt instanţ care s le %erifice =otrârea, judectorii din recurs %or fi ?ţinte? preferate în comparaţie cu judectorii de la instanţeleinferioare! u toate acestea, şi judectorii de la 8udectorii sunt %ulnerabili! .ste %orba înspecial de cei din oraşele îndeprtate de )ribunale! etţeanul %a prefera s încerce ?arezol%a? local cazul su, fr s mai fie ne%oit s formuleze cale de atac!

omiterea unei erori judiciare intenţionate ca urmare a corupţiei poate atragecondamnarea magistratului sau sancţionarea sa disciplinar! -n aceast situa ie, =otrârea %ațputea fi îndreptat pe calea de atac a re%izuirii!

"e poate corupe un judector nu numai pentru a solu iona într#un anumit fel o cauz!ț $u fost situa ii în care s#a pretins mit pentru grbirea redactrii unor solu ii!ț ț

d" %ersonalul instanţelor şi parc/etelor este implicat în special în înregistrareadatelor şi manipularea dosarelor! -n cazul e'isten ei unei legturi neetice între grefierul însrcinat cu repartizareaț

computerizat a dosarelor i a%ocat, se poate inter%eni ca grefierul s amâne introducereașdatelor dup înregistrarea altor dosare, pentru ca dosarul %izat s ajung la un anumit

judector!Irefierul de edin poate fi determinat prin curupere s nu emit cita iile< agentulș ț ț

procedural sau poştaşul poate fi corupt de ctre pr i pentru a altera sau c=iar distrugețcita iile ori actele ce se comunic! -n felul acesta pr ile ar putea e%ita sau amânaț țprezentarea în fa a organelor judiciare ori pot fi repuse în termene pe care altfel le#ar fițpierdut! -n aceea i idee, se pot sustrage din dosare do%ezile de comunicare ale actelor șprocedurale prin coruperea grefierilor#ar=i%ari!

d, Expertul este persoana care posed cunoştinţe de specialitate într#un anumitdomeniu, pe care nu le posed organul judiciar, şi care ajut la elucidarea unui caz! Dee'emplu, în cauzele pri%ind restituirea )!W!$!, judectorul de contencios fiscal %a apela la une'pert contabil pentru a se calcula cu e'actitate suma de restituit de ctre organelefinanciare< într#o cauz de fond funciar, se %a apela la un e'pert topografic pentruidentificarea parcelelor în litigiu< într#o cauz pri%ind un accident auto, se %a apela la une'pert te=nic pentru calcularea dinamicii modului de producere a accidentului< dac secontest o semntur pe un testament, se apeleaz la un e'pert criminalist în domeniulgraficii< dac trebuie analizat alcoolemia unei persoane, se efectueaz o e'pertiz de calculretroacti% al acloolemiei etc!

68 4e referim la moti%ele din art! 3& alin 2 !pr!ci%: ?"tramutarea pricinii se mai poate cere pentru moti%e debanuiala leitima sau de siuranta publica! 9anuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune canepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii, calitatii partilor ori %rajmasiilor locale!onstituie moti%e de siguranta publica acele imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului lainstanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii publice!? i din art! ;; alin!1 !pr!pen: ?+nalta urte deșasatie si 8ustitie stramuta judecarea unei cauze de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad, incazul in care impartialitatea 2u%ecatorilor ar putea "i stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale saucalitatii partilor, cand e'ista pericolul %e tulburare a or%inii publice_ ?

20


20/29

-n România, conform legislaţiei în %igoare şi literaturii de specialitate se disting patrucategorii de e'pertize judiciare: e'pertizele contabile, e'pertizele medico#legale, e'pertizelecriminalistice, e'pertizele te=nice judiciare

.'pertiza are o %aloare probant de sine#stttoare, ceea ce înseamn c ea singurpoate duce la formarea opiniei şi luarea unei decizii de ctre magistrat! 5rin corupereae'perţilor se %a urmri obţinerea unor concluzii fa%orabile în rapoartele de e'pertiz întocmite

de aceştia, ceea ce implic comiterea unor infracţiuni de fals de ctre e'perţi sau de mrturiemincinoas în cazul în care sunt c=emaţi pentru lmuriri orale în faţa organului judiciar! $fectate fiind constatrile şi concluziile e'pertului, automat %a fi deturnat şi temeiniciasoluţiei pe care o %a pronunţa procurorul sau judectorul cauzei!

f" Bn tip special de e'pert este lic/idatorul" .ste acea persoan implicat de judectorul sindic în falimente! -n lipsa unor criterii de desemnare a lic=idatorilor, toatputerea apar inînd judectorului sindic, sunt posibile crearea unor legturi între cei implica i:ț țpentru c onorariile lic=idatorilor sunt substan iale, ei au tot interesul de a fi implica i în cît maiț țmulte dosare i mai ales în cazul unor societ i mari, astfel c pot împr i o parte din onorariuș ț țcu judectorul în %ederea desemnrii lor!

!" Din ecuaţia procesului nu trebuie omis martorul ! "unt situa ii cînd martorul nuțrelateaz fidel organelor judiciare o stare de fapt, datorit percep iei denaturate a realit ii sauț țimposibilit ii de redare a acesteia! "unt îns situa ii când martorul depune mrturieț țmincinoas fie pentru c a fost cumprat de partea care l#a propus, fie c=iar de ctre parteaad%ersAC!

/" "e pot întâlni situa ii cândț avocaţii sunt cumpraţi de ctre partea ad%ers, pentru anu reprezenta interesele clientului care i#a angajat ini ial! De cele mai multe ori îns, prințintermediul a%oca ilor justi iabilii sper s corup organele judiciare, ceea ce face ca aceiț ța%oca i s fie trafican i de influen ! ei mai e'pu i sunt a%oca ii fo ti magistra i, parteaț ț ț ș ț ș țsperând c i#au pstrat legturile cu cei care le#au fost colegi!ș

"unt situa ii în care a%oca ii pretind o sum de bani pentru a o da procurorului sauț ț judectorului, spunând pr ii c aceasta %a asigura succesul ob inerii unei decizii fa%orabile,ț țfr ca ulterior s#l contacteze pe magistrat ( în elciunea! Dat fiind percep ia de corup ieș ț țe'tins, partea este tentat în ac=ite aceast sum! -n realitate, în func ie de natura cauzei,țanumite solu ii pot fi anticipate Jde e', practic judiciar constant pe un anumit tip de spe e,ț țsau e'cep ii de procedur în pri%in a crora este e%ident c %or fi admise, ori acordareaț țsuspendrii în cazul comiterii de ctre infractori primai a unor infrac iuni u oareK de cei careț șpretind sumele de bani! 5ronun area solu iei în sensul prezis, fr o cunoa tere a realit ii,ț ț ș țformeaz impresia pr ii c suma dat a ajuns la magistrat, astfel c la un sondaj de opiniețcu pri%ire la corup ia magistra ilor, justi iabilul %a rspunde c e'ist corup ie i a perceput#oț ț ț ț șdirect!

)raficul de influen i în elciunea se pot întâlni i la poli i ti, i la procurori, i laț ș ș ș ț ș ș ș judectori care promit c %or inter%eni pe lâng colegi pentru a ob ine solu ii con%enabile celuiț țcare d folosul!

i" -n fine, se pot imagina situa ii de corupere i a altor profesioni ti implica i în actul deț ș ș ț justi ie: de e'emplu, se poate da mit unuiț executor de ctre debitor, pentru ca acesta s nuporneasc urmrirea silit contra sa, sau pentru a e'clude anumite bunuri de la urmrirea69 $u fost întâlnite cazuri în practic când la dosar erau declara iile unor martori ficti%i, depuse de ctre poliţiştițsau procurori pentru a#şi susţine propriile cazuri!

21


21/29

silit< ori se poate corupe un consilier de proba iuneț pentru ca persoana aflat în curs decercetare s ob in un referat de e%aluare fa%orabil în func ie de care judectorul s decidț țc sanc iunea înc=isorii poate fi e'ecutat cu suspendarea condi ionat sub supra%eg=ere


22/29

sume pe care candida ii le#ar ac=ita a%oca ilor cu %ec=ime pentru a fi primit i ca stagiariț ț ț &&,aspect recunoscut c=iar de unii a%oca i, dar niciodat reclamat organelor în drept!ț ea mai%ulnerabil prob s#a do%edit a fi, de fiecare dat, e'aminarea oral, unde de regul nu e'istposibilitatea contestrii sale, care creeaz pe de o parte dubii celorlalţi concurenţi asupraobiecti%itţii desfşurrii probelor, pe de alt parte creaz publicului larg impresia întemeiatpe fapte rezonabile a perpeturii unor interese de grup ce sunt la limita penalului prin

prezenţa e%ident a unor conflicte de interese! De asemenea, etapa de rezol%are acontesta iilor este una %ulnerabil, concuren ii care au pierdut fiind dispu i a da mit pentru caț ț șla recorectare s ob in media necesar promo%rii concursului!ț

$stfel, în ceea ce pri%e te magistra ii, decizii care scap obiecti%it ii sunt cele deș ț țadmitere în magistratur pe baza inter%iurilor la " pentru a%oca ii cu 10 ani %ec=ime sauțfo tii magistra i, numirea în func ii de pre edinteFprocuror# ef de sec ie,ș ț ț ș ș ț promo%area în funcţiade judector la -nalta urte de asaţie şi 8ustiţie&L şi numirea în funcţiile de conducere dincadrul -naltei urţi de asaţie şi 8ustiţie, 5arc=etului de pe lâng -nalta urte de asaţie şi8ustiţie şi 5arc=etului 4aţional $nticorupţie< transferul magistra ilor sau c=iar aprobareațparticiprii unor magistra i la seminarii în ar sau strintate ( toate acestea sunt deț țcompeten a ", care nu î i moti%eaz solu iile adoptate, i unde dreptul discre ionar nu areț ș ț ș ț

limite! De asemenea, concursul pentru ocuparea func iilor de conducere la instan e iț ț ș

parc=ete include o prob oral de prezentare a unui proiect întocmit potri%it atribu iilor func ieiț țpentru care candideaz, unde e'aminarea se face fr ca întrebrile s fie comune tuturor candida ilor, fr a se da note potri%it unui punctaj i fr moti%area acestora! ai mult,ț șnumirea de ctre " a magistra ilor în comisiile pentru promo%are în func ie de e'ecu ie oriț ț țpentru numire în func ie de conducere, respecti% de ctre pre edin ii cur ilor deț ș ț țapelFprocurorilor generali a membrilor din comisiile de admitere sau promo%are a personaluluiau'iliar i cone' se face fr nicio metodologie, fr a fi constituit o baz de date cu to i ceiș țcare ar corespunde profilului, fr o desemnare aleatorie a membrilor i fr a se cunoa teș ș%eniturile ob inute de membrii comisiilor ca urmare a acestor acti%it i, ceea ce între teț ț școncluzia c preferin ele personale ale celor care procedeaz la desemnare ar fi factorulțdeterminant!

$ceasta face ca, de e'emplu, toate concursurile pentru ocuparea func iilor dețconducere la instan e i parc=ete organizate de " prin +4 în perioada 200;#200& s fieț ș%iciate prin numirea unor membri care fie nu întruneau condi iile legale, fie se aflau înțconflicte de interese cu cei care candidau&C! eea ce demonstreaz responsabilitateasczut a anumitor magistra i fa de acti%it ile e'trajudiciare, dar i necuno terea sau c=iar ț ț ț ș ș

înclcarea cu bun tiin a reglementrilor na ionale de drept administrati% i a normelor ș ț ț șinterna ionale în materie de integritate, conflicte de intereseț L0 etc!77 Ta>ă %e castă, lujeanul, C aug!200& J10!000 de euro dac eşti norocos! ;0!000 de euro dac n#ai niciorecomandareK =ttp:FFold!clujeanul!roFarticolFziarFclujFta'a#de#castaF1AA&0F1 iș


23/29

ât pri%e te sc=emele de personal au'iliar, cone' i adminstrati% al instan elor iș ș ț șparc=etelor Jgrefierii de edin , grefierii#ar=i%ari, grefierii#registratori, grefierii#informaticieni,ș țmanagerul economic, func ionarii de la contabilitate, aprozii, muncitori#femeie de ser%iciu,țoferiiK, acestea se completeaz prin intermediul concursurilor de admitere i promo%areș ș

organizate, de regul, de cur ile de apel! a în orice alt institu ie, se pot întâlni acte deț țcorup ie pentru angajarea anumitor persoane sau a so ilor, rudelor, prietenilor! Rele%ante înț ț

acest conte't sunt rezultatele din sondajului Iallup din ianuarie 200L: 2&Y dintre grefieriafirm c atunci când se fac angajri în institu ia unde lucreaz sunt importante legturileținformale cu persoane din institu ie, 20Y afirm c importante la angajare sunt legturile dețfamilie, iar 3Y pomenesc de cadouri sau bani oferi i celor din institu ie! 3Y dintre ei i#ar doriț ț șpromo%ri bazate pe meritul indi%idual!

De asemenea, în acela i conte't pot fi influen ate deciziile de e%aluare sau deș țpromo%are a personalului!

c" 9erviciul de salari5are este i el unul dintre punctele %ulnerabile! Irefierilor li seșacord premii, stimulente, de ctre conductorul instituţiei dup criterii neobiecti%e i lipsite deștransparen ! 5rin urmare, eful institu iei poate s îşi atrag în jurul su un personalț ș ț

obedient, dac îl stimuleaz cu anumite sume de bani, sau cu bilete cu reduceri în staţiuni, lamare, ş!a!m!d! De e'emplu, pre edintele )ribunalului decide acordarea salariului de meritșunei persoane pe care apoi o implic în comisia de licita ie constituit la ni%elul )ribunalului cuț?misiunea? de a dirija licita iile în direc ia dorit de pre edinte!ț ț ș

d" i ac/i5iţiile publice prezint un sector coruptibil! a orice administra ie, instan eleț ț judectore ti, parc=etele, sec iile de poli ie, penitenciarele au ne%oie s ac=iziţioneze di%erseș ț țbunuri sau ser%icii în %ederea funcţionrii lor! 5rin urmare, este aplicabil legisla ia cu pri%irețla ac=izi iile publice: atribuire direct, licita i etc! .'ist posibilitatea anun rii reprezentan ilor ț ț ț țdoar a anumitor firme pentru a participe la procedur, a e%alurii arbitrare etc! ai ales cânddin astfel de comisii fac parte i magistra ii, e'ist pu ine anse ca neregulile e'istente s fieș ț ț șdescoperite sau membrii comisiei s fie sanc iona i!ț ț

-n acela i conte't, este de men ionat posibilitatea delapidrii fondurilor institu ieiș ț ț

.,., Mij!oace de coru(ere

oloasele ce pot constitui mijloace de corupere sunt:# bani Jlei, euro sau dolari americani, cas= ori pe card, plata facturi, cota parte din

afacerile ?protejate?, împrumut de baniK<# bunuri date sub form de cadou sau %ândute cu pre diminuat Jbijuterii, produseț

alimentare, produse electronice, produse electrocasnice, mobil, autoturisme, set an%elope,combustibil, îmbrcminte, cosmetice, materiale de construc ie, animale, arme %ânâtoare,țicoaneK ori date în folosin JautoturismeK


24/29

>omentul în care se inter%ine este la începutul sau la sfâr itul procedurii: de regul seșinter%ine la organele care au puterea de a demara procedurile Jorgane de de constatareprecum Iarda 7inanciar sau poli a din ser%iciul circula iei< organe judiciare cum sunt poli iaț ț ț

judiciar i procuroriiK i la cele care iau =otrârea decisi%, final Jinstan ele de recurs,ș ș ținstan a supremK! "unt %izate în special procesele penale!ț

De asemenea, folosul se poate da i dup îndeplinirea, în condi ii legale, a actului deș ț

ctre organul judiciar Jprimire de foloase necu%eniteK! Bn astfel de folos dat în mod repetat,creeaz un obicei i de%ine de fapt o promisiune de mituire!ș

.,4, Moda!ita i de coru(ereț $tunci când corup ia implic cel pu in dou persoane, contactul dintre ele se poateț ț

produce în dou modalit i:ț# %irect, ceea ce necesit fie o mare încredere între cei implica i, de regul bazat peț

rela ii de prietenie sau contacte precedente, ori pe recomandarea unei alte persoane deț încredere a agentului public< fie un mijloc de presiune ( rela ii de autoritate sau antaj


25/29

PARTEA A III#A POLITICI ANTICORUPŢIE ÎN SISTEMUL JURIDIC

+, Co$(oete!e (o!iticii aticoru( ieț"copul unei politici anticorup ie este scderea ni%elului corup iei! $ceasta este însț ț

asociat cu o bun gu%ernare! -ncepând mai ales cu anul 2000, în România se concepstrategii de lupt împotri%a corupţiei, se modific legi, se creaz instituţii! ipseşte înseducaţia anticorup ie, instituirea bunelor practici, managementul eficient şi modalitţi concretețde reprimare şi combatere a comportamentelor de%iante de la standarde!

> strategie anticorupţie aplicabil sistemului judiciar trebuie s cuprind dou arii deacţiune: pre%enirea şi combaterea!

Pre2eirea coru("iei are în %edere faptul c lupta împotri%a corupţiei trebuie îmbinatcu transparenţa instituţiilor şi responsabilizarea funcţionarilor, cea ce implic campanii deinformare cu pri%ire la modul de administrare şi funcţionare a instituţiilor %izate, dar şi cupri%ire la instrumentele anticorupţie e'istente, promo%area condurilor de conduit,conştintizarea importanţei e%itrii corupţiei, a incompatibilitţilor i a conflictelor de interese!ș

Co$:aterea coru("iei trebuie s pri%easc crearea unor mecanisme interne decontrol al respectrii deontologiei profesionale, limitarea inter%enţiei factorilor administrati%i în îndeplnirea atribuţiilor judiciare, delimitarea atribuţiilor judiciare de cele nejurisdicţionale,concomitent cu sprijinirea acti%itţii organelor judiciare şi adminstrati%e anticorupţie!

%, Cadru! !e/a! $m enumerat în prima parte a prezentului studiu instrumentele interna ionale careț

descriu politici generale de pre%enire i combatere a corup iei! ele mai importante suntș țpre%zute în Rezolu ia JCK 2 a onsiliului .uropei pri%ind ele douzeci de principiițdirectoare în combaterea corupţiei, on%en ia penal i cea ci%il împotri%a corup iei dinț ș ț1CCC ale onsiliului .uropei, on%en a >4B pri%ind combaterea corup iei din 2003!ț ț

-n România, mijloacele de pre%enire şi combatere a corupţiei sunt pre%zute în modstrategic în urmtoarele reglementri asumate de Iu%ern:

aK @roramul naţional %e pre/enire a corup iei !i @lanul naţional %e acţiune impotri/aț corup iei %in **ț L1<

bK Strateia f! AC din 12sept! 2003!85 $doptat prin MI nr! 232F200;, publicat în !>f! nr! 2&3 din 1 apr! 200;! $ se %edea i MI nr!ș 233 din 30mart! 200; pri%ind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea onsiliului pentru coordonarea implementarii "trategieinaţionale anticoruptie pe perioada 200;#200&, publicat în !>f! nr! 2&3 din 1 apri! 200;!

2A


26/29

fK @lanul %e acţiune **+-** din solicitat în cadrul ecanismului de ooperare şi deWerificare a progresului realizat de România în %edea atingerii anumitor obiecti%e de referinţspecifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotri%a corupţiei stabilit deomisia .uropeanLA!

-n aplicarea acestor strategii, au fost elaborate di%erse acte normati%e de ctre Iu%ernşi de ctre 5arlament! 4u este stabilit îns o politic anticorup ie strict în domeniul juridic,ț

îns coroborând sandardele interna ionale cu reglementrile interne, se poate concepe oțstrategie anticorup ie în sistemul juridic bazat pe urmtoarele principii:ț

A, Pre2eirea coru("iei $ceste politici de pre%enire a corupţiei trebuie create astfel încât s fa%orizeaze

participarea societţii şi s reflecte principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice şi bunurile publice, de integritate, transparenţ şi responsabilitateL&! .le trebuie apoipromo%ate şi e%aluate periodic! -n acest scop, trebuie create organisme de pre%enire acorupţieiLL!

+, 5entru pre%enirea corupţiei în randul (u:!icu!ui, metodele cele mai utile sunt cele ce ţin

de informarea şi educarea acestuia, şi anume: # definirea unor termeni precum ?corup ia?, ?integritatea moral?, ?conduita corect?


27/29

# teoria aparen ei: Dincolo de aceasta, trebuie creat o teorie a aparen ei deț țimpar ialitate i a conflictelor de interese! -n general, agen ii publici se supun unuiț ș țformalism e'agerat: dac sunt într#o anumit situa ie care nu e pre%azut de lege, nuțse ab in, fr a ine seama de principiile generale i, mai ales, de teoria aparen ei!ț ț ș ț

# creşterea pregtirii profesionale, moti%area deciziilor< # recrutareaC0 # cunoaşterea reglementrilor internaţionale, # crearea unui organism intern de consultare şi autoreglare: în institu ii o solu ie oț ț

reprezint institutionalizarea eticii prin consilierii de etic C1! 5entru instan e i parc=ete,ț șun mecanism util îl constituie cel descris de art! ; din egea 30: colegiile deconducere!

msuri şi sisteme care s#i oblige pe agenţii publici s declare autoritţilor competentetoate acti%itţile e'terioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau a%antaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent publicC2!

# stabilirea limitelor relaţiei cu şefii ierar=ici Jîn special cu pri%ire la procuroriK< crearea

unor relaţii directe procuror#poliţie judiciar şi procuror#ser%icii de informaţii< # politic salarial adec%at< # condiţii normale de munc< # siguranţa locului de munc< # monitorizare J%ideoK a ser%iciului de lucru cu publicul şi rotaţia personalului în posturi

%ulnerabile< # depunerea declaraţilor de interese şi de rudenie< # instituirea sancţiunilor disciplinare!

., Din punct de %edere istitu"ioa!, urmtoarele msuri ar fi necesare pentru diminuareacorupţiei:

"tudii interne pe coruptie) a încuraja cercetrile JştiinţificeK în domeniul corupţieiC3< # perfecţionarea sistemului de recrutare, promo%are şi recompensare a magistraţilor şi

personalului, de numire în funcţii de conducere, de desemnare a e'perţilor,lic=idatorilor etc


28/29

- asigurarea unui înalt grad de transparenţ compatibil cu eficienţa acti%itţii lor< # de a garanta mass#media libertatea de a primi şi transmite informaţii pri%ind dosarele

de corupţie, sub rezer%a unor limite necesare într#o societate democratic< # creşterea transparenţei instituţiei: informarea prealabil, consultarea şi participarea

acti% a personalului, dar şi a cetţenilor la deciziile administrati%e, comunicareaacestora< conducerea colecti%<

# asigurarea accesului la informaţii publice: de la şedinţa de judecat şi =otrâri pe site,pân la buget şi c=eltuirea acestuia, declaraţii de interese, declaraţii de rudenie< # profesionalizarea sistemului de ac=iziţii publice< # adoptarea şi diseminarea bunelor practici< # împrţirea aleatorie a dosarelor şi continuitatea completului< 5rin distribuirea aleatorie

a dosarelor a fost eliminat posibilitatea repartizrii dirijate a cauzelor, aceastareprezentând totodat şi un factor de pre%enire a corupţiei din sistem J"trategia dereform a sistemului judiciar pe perioada 200;#200&, Direcţia de acţiune nr1!++K!

# proceduri e'acte de manipulare a dosarelor< # celeritatea soluţionrii cauzelor Jmai ales cele de corupţie şi crim organizatK< # crearea de repere pentru deciziilor discreţionare ale procurorilor, în perspecti%a

modificrii legislaţiei

9, Co$:aterea coru("iei

ijloacele penale i adminstrati%e de combaterea corup iei au la baz o puternicș ț%oin politic în acest sens! $ceasta s#a manifestat, cel pu in declarati%, mai ales din anulț ț200 prin e'presia ?toleran ă 6ero la "a ă %e corup ieț ț ț ?!

+, Icri$iarea 1a(te!or de coru("ie) egea &LF2000 pre%ede 3 categorii de infracţiuni de aceast natur: infracţiuni de

corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni aflate în legturdirect cu infracţiuni de corupţie sau infracţiuni asimilate acestora<

odul penal include faptele de corupţie în categoria infracţiunilor de ser%iciu sau înlegtur cu ser%iciul Jart!2A#2;LK<

egea pre%ede obligaţia ca cel care ia cunoştinţ de s%ârşirea unei infracţiuni deser%iciu sau în legtur cu ser%iciul s anunţe de îndat procurorul< aceeaşi obligaţiee'ist pentru persoana care ocup o funcţie de conducere, cu pri%ire la oriceinfracţiune care se comite în instituţia sa Jart! 22& od proc! pen, art!2A3 od penalK,sau care are atribu ii de control Jart! 1 alin!1 din >BI nr! 3F2002 pri%ind D4$K


29/29

egile care reglementeaz conflictele de interese şi incompatibilitaţile sunt: egeanr!1F200& cu pri%ire laorganizarea şi funcţionarea $genţiei 4aţionale de +ntegritate şiegea pri%ind statutul judectorilor şi procurorilor nr! 303F200!

Sectorul pri/at : pre%enirea conflictelor de interes prin impunerea, dup caz, şi pentru operioad rezonabil, de restricţii în e'ercitarea acti%itţilor profesionale de ctre foştiiagenţi publici sau la angajarea de ctre sectorul pri%at a agenţilor publici dup demisia

sau pensionarea acestora, atunci când respecti%ele acti%itţi şi respecti%a angajaresunt direct legate de funcţiile pe care aceşti

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	dorin-ioan
View:	227 times
Download:	0 times