... gi a celui invingitor. Corpul, fotografia, recuperarea " "T62
Cele doui exiluri, (imJposibila,,aclimatizare"gi imbdtrinirea cu1tura1i................. ............. L70,,Aceasti groazni,,Aga ne ttergemse uite, dispare!"
ci ingropare de vii a bitrAni1or"....,........,. 186;i noi, totul se estompeazS,
203
in loc de concluzii 2172L9227
Bibliografie primariBibliografie secundari
COMENZI - CARTEA PRIN PO$TATelefon: 07 63 082 213
Adresa: Bd. $tefan cel Mare gi Sfant, nr.Z,lagi- 700724E-mail: [email protected]
Tipirit in RomAnia
Capitolul I
Corpuri traumatizate, interdiclii, alegeri
PAni si devini formd esenliald de percepere a diferenlei
de gen (9i cu atAt mai mult discurs al unui gmp/ minoritili ori
mijloc de exercitare a presiunii socioculturale, politice, ide-
ologice gcl.), fiecare dintre experienlele specific feminine con-
stituie fdrd doar gi poate o experienld cAt se poate de intim5,
de individuali - deqi presupune qi perceplia unei alteritili" ba
chiar a unor alteritSli absolut/ decisiv radicale. In intervalul(mai lung sau mai scurt) al traversdrii acestei experien{e,
femeia artisti are adesea, la fel ca orice alti {emeie, senzalia
locuirii unui/ intr-un corp strXirl care igi exercitd drepturi'le
intr-un mod aproape tiranic. Dar, spre deosebire de alte femei,
deline qi mijloacele de a ogiindi prin intermediul creativitdliiraportul cu acest strXin. Adicd de a shngeta prin cerneald (oti, aq
fi tentatd sd adaug - g6ndindu-md in special la metaforele
feminitdlii camale din pichlra exceptionald a Fridei Kahlo sau
a Georgiei O'Kee lle -, skngerind prin culoare) .
Unele dintre temele exclusiv feminine subsumate corpo-
ralitilii sunt tratate in scrierile doamnelor cu o pauperitate
sau o zgArcenie de inleles, daci luim in calcul cutumele
romAnegti de reprezentare ale alteritilii subsumate, intr-un fel
sau altul sexualitdlii. Mi refer Ia mryul feminin sldbit tempo'rar, deqi frecven! de condilia lunar5 cunoscutS, dar gila corpul
feminin traumatizat de aaort. Primul este, sd o recunosc direct,
ca gi inexistent ir majoritatea zdrobitoare a scrierilor confesive
sernnate de autoarele care au tr;it cea mai mare parte a vieliilor in comunism'?s. Referinle rizlele gisim doar in iesemn5rile
28 Spre deosebire, desigur, dc cele care gi-au cdstalizat sau defi-
nitivat identitatea feminind in libcrtatca post-decembristd Scriitura
31
Emanuela Ilie
unor scriitoare cu totul aparte, din perspectiva asumiriipropriei sexualitili Si implicit a propriei corporalitSli. Exem-plul cel mai sugestiv: Nina Cassian, o adevXratX ,,hetairdsocialisti"2e de o urAtenie recunoscuti, o femeie a1e cirei nevoiacerbe de celebrare a relaliei/ sexualitilii, nu doar ininteriorul, ci mai ales in afara cdsniciei - sau a cisniciilor cuIoji 9i Ali (Vladimir Colin 9i Al.I. gtefinescu) - sunt recunos-cute f;rd ezitiri gi ?n tripticul confesiv intitolat Memoria cn
zestre. Ptocesul de edificare gi fasonare identitard firesc intr-unastfel de text este rostuit, in cazul de fa!5, in funcjie de douiaxe fundamentale, strAns legate: pe de o parte, sexualitatea gi
erotismul; pe de alt; parte, afirmarea artistici gi cea socio-profesionald. Cum, in alt; parte3o, le-am urmirit detalia!amintesc aici faptul c5 spatiul pe care diarista il aloci identi-titii salc scxuale nu are egal in intimismul romAnesc. in sutetlc pagini clin primele doui volune sunt contabilizate relatii,,su'ioasc", dar gi legituri sexuale fir5 numir qi oprelirstinroralc, ca intr:-o veritabili parad5 a senzualitSlii debordante,rslrmate pAni spre sfArgitr-rl vielii drept herb identitar qicchivalate ?ntr-o notatie din exilul american al Ninei cu insdqiclrnoaqterea: ,,Dar inci din copilirie, pe lange ioaci, jinduiam,visam la o mare iubire. ( ) $i a venit. Nu numai una. Cu
unor prozatoare Si poete precum Ioana Bradea, Ioana Baetica,Floarea luluianu, Elena Vlddireanu sau Miruna Vlada, ca si nu daudecet cateva dintre numele sonore din generatiile'90 gi 200Q nuocoleqte defel motivele subsumate temelor ferninine, inainte tabui-zate, ba chiar igi face, uneori, un titlu de glorie din (falsa) fragilitatefeminin5. in fond, Libresse oblige vorba interesantei afiste incluse lnMan nhLI de literotrlrd nouezecist!
2e Dupd memorabila formuli pe care o utilizeazi GheorgheGrigurcu in portretul diaristei, retinut giinExercilii de adeadr,Edinl,laTimpul, Iaqi, 2011, p. 143.
30 Am urmirit pe larg ambele forme de expresie identitard instudiul ,,"Memoria ca zestre". Eros fdrd opreligti 9i educalie dePartid" (in Valorile educaliei, din Antichitate pind azi, coord. EmanuelaIlic, Claudia TimeuceanrL Editura Universititii ,,Al.I. Cuza" dinlasi, 2017, pp. 141-L54).
32
0rpuri, cxi lu ri, Laru pi i
,rlairrl krr dc cxtazuri i;i sulclirl(e, qi nu-mi este rugine de
rrir'irrna din ele, totul ;i toatcle fiind imbrdligate de acolada
r'rrnoaqterii umane"rr. Dezinhibarea in materie de recunoaq-
t('rt: a propriei sexualitdli nu inseamni insX 9i exhibare a
trnclitiei de femeie vulnerabili, cum spuneam, corporal/ fizio-lrgic. Pulinele referinJe 1a aceastX din urmi conditie' strecu-
r.rtc, ca gi intAmplitor, intre informa-tii climaterice, locative
sar:... psiho-maritale, ilustreazi pe deplin toati gama de trhiri,scnzalii gi steri acutizate, dureros, inevitabil' radical feminine.I{clevanti in context este, desigur, gi perceplia unei anume
latalitili de gen, din Perspectiva cireia femeilor li se pliteqteplin corp: ,,Iulie 1950, Mangalia: De doui zile aici' din picateirrtlisponibilX pe baza feminitilii mele lunare... Ali s-a dus
l,r plaji cu Petrici gi Yvonne. Mihu e aici cu nevastX-sa care
t. o fcmeiugci frurnoasi qi grasi"32. $aisprezece ani mai
trirziu, asocierea intre vulnerabilitatea fiziologici 9i fatalitatea
t'xistenlia1i este gi mai categoricX:
,,21 Martie [1966]Aceaste datd ar trebui s-o marcl.rez cu un chenar negru.
Crizd gravi cu adevdrat de aceastd datd, cu Ali. Revelalii care
md obligd si reconsider o serie de lucmri qi si md adaptez 1or.
Deocamdati pierd mult s6nge, iar atitudinea lui, dupd unpdm gest inalt 9i nobil, me deterioreazi 5i mi instrdineazA.
La ora asta, sunt dupd doudzeci gi patru de ore de coqmar 9i
nu-nri dolesc decAt se dorm sau sd mi gAndesc la altceva. Dinnou, viata me pune si plitesc"33
De acelagi imaginar (qocant) al sexualitetii feminine,
tabuizat vreme indelungatX in cam toate formele de expresie
artistici, lhe gi motivul cotTului trlumatizat de aaort. Dupi
Editura Institutului Cultural t{onin, 2003, p. 144.
Emanuela Ilie
cum am mai aritat, s-a ?mpdmAntenit ideea ce sarcinainfemeieEte3a qi ci, in consecinli, maternitatea este singuraexperienli apti a da sens major existentei feminine. Existdinsd scriitoare pentrlr care refuzul decis al maternit5tii este ooptiune existenliali vitali, ce trebuie asumat5 gi respectatipAni 1a capi! aga incat orice accident (in context, a se citi:sarcind) nedorit(5) nu constituie decAt o probi de verticalitatesau consecvent; identitarX. Depdgirea ei este ins; inevitabiltraumaticd3s, cu atAt mai mult cu cet vorbim despre o con$ti-entizare a diferenfei - nu de gery ci fald de gen, s-ar puteaspune.
Se pune intrebarea, firesg dacX in confesiunile scriitoa-relor ce refuzi, tacit sau rnanifest, aceaste perspectivd cvasi-trnaninri, subiectul avortlrlui este ocultat, doar sugerat saudetaliat. Iixisti, apoi, gi daci da, cum aratd scriitura acesteit'xpt,rit'ntc traumatizante? in fine, cu ce semnificatii este ea
ra Terrnenul cstc folosit de Maria Bucur, una dintre doamnelecare alr acceptat sd igi actualizeze experienta pentm opul colectivNotterel. Istorii friiife: ,,Nu existi substitut pentru experienta triitd inprivinta asta gi tot ceea ce citim ca ieorie filosoficd, antropologici,culturali etc. este pur gi simplu api de ploaie. Sarcina m-a inJemeitpur qi simplu. Schimbirile fiziologice ale corpului meu erau una.Dar experienla de a avea pe cineva care creqte in pAntecelc tiu estealtceva. Nu mi-am simtit niciodatd tmpuf fiinla atAt de legatd deviali, responsabild, dar gi vulnerabild, penhu ci triiam qi prin/ pen-tru fitul din trupul meu. Am irceput sd imi inleleg identitatea cafiind fundamental gi nealterabil diferitd de cea a odcerui birbat"(Maria Bncur, in Nngteren. Istorii trdite, volum coordonat de MihaelaMiroiu 9i Otilia Dragomir, Editura Polirom, Iaqi, 201Q pp. 775-176).
35 Imi voi ingidui 9i in alte pagini din carte folosirea acestuitermen adjectival feri intelesul strict pe care i-l atribuie specialigtii inpsihologia traumei. Mai ales deoarece majoritatea cercetAtodlor cares-au oprit asupra consecinlelor pe termen lung ale avortului doritasupra psihicului feminin nu ii neagd efectele, dar se indoiesc deexistcnta unui sindrom post-avort autentic (A se vedea studiul Pos!Abortion Syrulromu Crenting sn Afrlictiotr, semnat de E.M. Dadlez 9iWilliam L. Andrews, publicat ir Broefftrcs, Volume 24 Number 9,2070, pp 445-452,ISSN 0269-9702 (print); 1467-8519 (online).
34
(0rpu ri, axi lur[, Lcr0 p ii
inveslitii? innintc tlc .r liisptttrclt' la aceste intcrogalii, mi voiinl()arce pentru o clip;i la arl.rlogia iniliali, cea din studiulSrrsanei Cubar, pentru a observa c5, in mod evident, aceast5
cxpcrien!i radical traurnatizante ar oferi exact tipul de expcri-
coti dubli la care se refere cercetitoarea. Pentm cd tocmai acest
tip de sfigiere corporale ii ofer5 femeii artiste care deseori ,,se
r,x l,rcrirnenteazi ca murind ?nl prin artd (killed into arf)" posibili-lntca/ ocazia ,,se se experimenteze qi ca sAngerind prin cetnenld
(lltctling into prinf)". $i totugi, la fel ca nagterea insigi, conside-
r.rti o experienli extrem de personald, istoria trditd a avortuluirrtr este ternatizate decat extrem de rar in scrierile de granild 9i
t hiar gi in cele literare - repe! md refer aici doar ia volumelescnlnate de scriitoare din generaliile mai vechi nescute,( roscute qi maturizate in tirnpul regimului comunist.
in fapt, sunt atat de Puline excePlii, incAt ele chiar
intiresc regula - nescrisi dar subirLleleasi - a tabuizirii trau-rnei avortului in literatura de ficliune gi in genurile biografi-cului feminin. Degi capitolul propdu-zis literar nu constituiesubiectul cirlii de fa!d, voi aminti ci un potenlial cercetdtor aI
acestui motiv fic{ional nu ar trebui sX ocoleasci numele unorscriitoare extrem de curaioase din aceasti perspectiv5. Lista ar
prLtea fi deschisi de Gabriela Adamegteaml pentru romanele
re urmeresc convulsiile existen-tiale triite de Letilia Branea -irr special Proztizorat (Editura Polirom, Iagi, 2010) qi Fontcna di'/icui (Editura Polirom, Iagi, 2018)36 - dar 9i una din prozele
scurte incluse in volumul Vard-primdaard, intitulatd Scurliittternare, acolo unde, din dialogurile cetorva personaje
l'erninine, se poate deduce motivul interndrii 9i, implicit,clrama avortului considerat necesar. Si nu ar trebui sd o omite
'6 Apropo de analogia propusi de Susan Gubar, iate variantaCiabriela Adamegtealu: ,,Amintirca lui Sorin ii va exploda de Ia s6ni
pini la uterul ingreunat (...), o mingc dc foc, in p6r"rtecul ei, intensi,intensd, la fel ca discul rogu al soarclui, care deseneazd in peni!6
ncagrd pe cerul moale, alb-ivoriu, coroi.rncle rotunde ale copacilor,
cAnd ea se intoarce, amelitd de alctxrl i;i scx, dc la intAlnirile cu Sorin"(Cabriela Adameqteanu, Prottizorrtl, Irtlittrla Polirom, IaSi, 2010,
p. a7\.
35
Emanuela Ilie
pe Lili Criciury pentru Desculti pe ciobuli de oglindd - cdldtoria(Editura Primus, Oradea, 201-6), un roman cu evidente insertiiautobiografice ce reconstifuie, dupi cum i-o arati qi titlul,odati cu drama Linei - o profesoard cu doi copii ce descoperici este din nou insdrcinati gi opteazi pentru avorhrl ilegal -, ocutremurXtoare c5litorie prin infernul corporealitd-tilorspecific feminine3T.
Aleturi de cAteva ToaardEe de drum.Despre avortul clandestin gi ,,chiuretajul doveditor"
Prin comparatie, capitolul scrierilor conlesive esteirrevitabil mai deschis gi cdtre asemenea nuclee radicale alerutorcprezentirii fcminine. E adevirat insi cd de o deschidereautcr-rticai in acest sens vorbim numai dupi cdderea regimuluicornunist qi avalanga de transformiri, (ne)justificate socio-politic sau culttrral, produse incepAnd cu 1990. EmblematigcAteva dintre istoriile de viali comunistd privite, la citevadecenii distanlX, clr o game variatd de emotii, de la tristeleariviqitoare la ironia caustici, de cele gaptesprezece Toztnrdse de
dnLm cuprinse intr-o antologie memorabilX3s actualizeazd qr
experientele dramatice ale avortului clandestiry ca formitraumaticX specifici femeii obligate se treiasce in generaldupX normele socialiste.
Chiar qi in textele scriitoarelor care nu exploreazianamnetic sexualitatea feminini existd trimiteri succinte larolul coercitiv al interdicliilor aqa-zicAnd de gen. Din unbrnaiitorului luminos ajuns, peste ani, un spectru terifiant, SandaColdoq ne amintegte spre exemplu cX, adesea, femeile care au
37 Romalul este de altfel dedicat tuturor femeilor care au tra-versat experiente similare: ,,Peste 10.000 de fernei au decedat qi altecateva sute de mii au fost mutilate fizic sau psihic in urma avortu-rilor ilegale in perioada 7966-1989. Lor le dedic aceasti carte!".
33 Tounrdge de drum. Experienta femlnini in comunism, volum coor-donat de Radu Pavcl Gheo gi Dan Lungu, Editura Polirom, Iaqi, 2008.
36
0)t puri, cxiluri, Larapi
rlr.vt'nit rnanrc irt lirnlrttl lt'girtrttltri comunist au reugit si1'r'ivcascir expclicnta rrratt'r'rri(ittii printr-un - dupi caz, asu-
rrrirl strategic sau doilr ingcrruu intr-rit - ioc de oglinzi. Care Ie
pcrrnite, totugi, ca dupd cAteva decenii si nu mai treaci sub
liir'e rc seria extinsd de abuzuri de tot felul sau de limitiril)unitive impuse in anii '80 intregii sufliri feminine cu apetitr,r'xrral mai mult sau mai pulin voalat:
,,Se procurau cu grer-r vate (tampoarele au intrat in civilizaliafemeii dupi 1990) qi foarte greu (prin retele care verreau de launguri sau sArbi) anticonceplionale, care erau administratedupd sfatul benevol al unui (mai) curroscitor. Calendarullurrar al fetelor gi femeilor era ur prilej de bancuri (nu mai tinminte niciunul), de aluzii nesfArgite, de interes 9i ingriiorarecomunitari. Degi seclete despre evenfualele sarcini Sugoteau o
intreagi clasd de elevi (se intAmpla 9i asta), o intreagd grupide fete, ul intreg birou. lntlau in alerti relele intregi de sfaturiqi binevoitori: vin fiert qi alte fiertud, sdritud (de preferin-te de
pe dulap), pilule, {use, provocdri de avort (cateva fete de la
Filologie nu se dideau in l6turi), moaqe, doftoroaie, doctori,
ExpertS, cum bine $tim, in ReSrslre a intimitdliiao, SimonaSora decupeazi, in Bibliotecile spitqlelor mele, o fotogtafie
tocanta dintr-o sectie de ginecologie in care, dimpotrivi oricercst de intimitate protectoare pare a se pierde definitiv, iarviata gi moartea coexisti intr-o formi epuratX de orice rest de
s.rclalitate:
,,Degi am fdcut un liceu sanitar, n-am intrat vreodatd in tolianii aceia intr-o sali de operatii. Preferam internele sau
3, Sanda Cordog, Din umbrn uiitoruhti luminos,in op. cit , p.137.at Cartea Simonei Sor4 Regiisirca ifltimitdtii. Corpul in proza
rontineascd interbelici gi postdeccrrrbrisld (Edinrra Cartea Rom6neasc6,
llucureqti,2008), este prima cercetarc dc amploare dedicati, la noi,cclor doui concepte str6ns legatc (ir.rtinitatea gi corpul), a cirorviabiLitate (qi vitaiitate!) estc probalii, arralitic, pe doud segmente
csenliale ale literaturii rornAne.
37
Emanuela IIie
cardiologia - la limit5" ginecologia, de unde rizbiteauinjurituri apocaliptice qi rdgete arimalice cum imagina{ia meafraged-ardeleneasci nu apucase si conceapi. Bizar rni se paregi-acum (dupd ce mi-am ndscut copilul in Elvelia, cusofrologie, muzici, relaxare in apd gi anestezie peridurali) ciinjurdturile grosolane ale ginecologilor (obigmrili sd aruncedilatatoare metalice ca la un joc de darts in vaginele paciente-lor neanesteziate) primeau replici gi blesteme subtiratice dinpartea femeilor care niqteau/ avortau/ se chiuretau dupicomplicalii. Doar linigtea era incredibili, irr rarele momentecAnd din sala de torttrri nu se auzea nimic: putea foarte binesd fie un avort penal (cu securistul aldtud), un chiuretajarartjat pe gest, o cezariani cu probleme. Se niqtea sau semurea intr-o promiscuitate cu adevdrat egalizatoare"al.
in chiar debutul volumului, Anamaria Beligan reface,prir.r naratiunea Hnlnh Veronicdi traseul unei pseudo-initieriirr problematica sexualitilii feminine. Pigmentatl cu o doz;bincveniti de umor, istoria Veronicii Flutur - o falsd damd decolnpnnie, care in realitate ,,instaurase atAt in orizontul meuspiritual, cAt qi in urbea mea nepdsitoare Qi nesimtitoare nouaepoce a damei consumatoare, imbricAnd tradilionalul halat alprofesiei ?n scopul unic qi suprem a1 pldcerii oferite propriuluitrtrp"tz - conline qi cAteva reflectii savuroase pe margineaunor obiecte-simbol echivalate de mentalul colectiv socialistcu dragostea trupeasci, firegte vinovatX. Spre deosebire inside halatul Veronicdi (imagine supremi a lipsei de moralitatein ochii naratoareil), dar mai ales de chilolii tetra gi pliculefulcu fluturaq, mqsn de bucdtdtie actLlal:r'eazd, nu doar recuzita, ciqi intregul arsenal de brutalitate fizicS, sociali gi emo{ionaldasociat cu avorful:
,,O clipi de uitare, un intermezzo de extaz gi, cu sau firb
a1 Simona Son, Bibliotecile spitalelor mele, in Toaardge de tlnrm.Ex p er lenla fem [ni nd in c om unisn, ed. cit., p. 266.
a2 Anamaria Beiigan, ,,Halatul Veronicii", in Toanrdge de drum.Experienla feminind ?n comunism, ed. cit., p. 59.
(,t,!?ut'i, axi luri, Lcru l)i i
ajutorul llttltttitlLrlrri, rl,iLlr'.ri tlc bucluc. $i aici intcrvine cel
clc-al trcilca obit't l-sirtrlrttl: ntasa de bucitirie, pe care, daciaveai rclatii gi clottil carlrt;;c clc Kent, o moagi fird nume ar fibinevoit si-!i clcctttczc chiuretajul, fdri anestezie 9i cu instru-
mente imprumutate parce dintr-r;n catalog al torlionarilorlnchiziliei, dezinfectate prin fierberg la flacdra anemici a
aragazului. (Existau gi retete do it yourself, de autoprovocare a
avortului, dar, pe lAngd pericolul sanitar, acestea il irnplicau 9i
pe cel la fel de grav al expertizei 51 medico-legale: aiunsi la
Urgen!6, pacienta nu Putea fi tratati pAnd c6nd o comisie
legali stabilea daci incilcase lege4 sabot6nd in mod subver-
siv gi samavolrric viitorul luminos al patriei socialiste. Se pare
ci, dintre toate retetele de autoprovocare, cea mai pulinsuspicioasd, care dddea impresia de pierdere spontani a sar-
cinii, era aplicarea unei perne deasupra abdomenului, urmat;de o cascadi de pumni, care, in acest fel, nu ldsau urme)"43.
Firi urmi de ironie, ci doar cu multe amXrdciure,
Iiodica Binder abordeazb., in textul Cl'Linr aga?, problema avor-
trrlui din dubla perspectivi pe care i-o permite anco.rarea
sirnultani in doui lumi: cea a prezentului occidental, respec-
tiv cea a trecuhrlui romanesc comunist. Forlati inci de lastabilirea in Germania si ofere explicalii in legdturi cu barba-
liile comunismului romAnesc abia pirisitsa, familia proaspitcn.rigratd face un scurt rechizitoriu socio-politic qi economic.
Lielor interesali de subiect le sunt pomenite, bulioard, nesfAr-
tarea celor cu rude stabilite in Occident etc. etc. Tabloulpenuriei inspiirnAntitoare qi al terorii cvasi-generalizate e
completat de citeva informalii concise legate de ,,interzicerea
a3 lbident pp.50-51. ^a $i alti exilali pdn$i lfltre rlttrri lumi srurt la uI moment dat
nevoili si facd rechizitoriul lunrii corruniste, dupd cum o araficAteva dintre confesiurrile etntt-itlcnlitarc str6nse tn volumul Inlrepatrii: ntdrturii despre identitaLc ai crlf coorclorratori Mirela Florian 9iloana Popescu, Editura Polironr, Ia;i, 2(X)6.
Emanuela Ilie
intreruperilor de sarcinE, controalele ginecologice forlate,absenla anticonceplionalelor". Din moment ce surpriza neplX-cuti de a nu fi crezuti pe cuvant se repetd, naratoarea nerecunoaqte c5, relativ repede, ajunge si le refuze celorlal_tiluxul recapitulSrii concentrate, dar oneste. incuiat adesea ,,insertarele de jos, mai greu accesibile", ale unei memorii ,,pirti-nitoare qi protectoare", trecutul rominesc revine insi, ,,violentgi dureros la stprafald", atunci cAnd e provocat de diferitecircumstan-te. Vizionarea, pe canalul ARTE, a flbnului Experi-mentt 770, realizat de Florian Iepan gi Rizvan Georgescu, iiactttaTizeazd spre exemplu povestitoarei amintiri dureroase,mai exact
,,goctrl qi durerea pe care, studentd fiild, mi le crease decesul,in urma unei tentative ilegale de avort, al unei colege degrupi finiqtitd 9i discreti, abia cisdtoriti. Tragedia Brigittei,care pe atunci pdrea singulari, individuald gi scandaloasi,evocati doar in qoapt5, cu spaimd gi lacrimi, pare sd Ii curs,evaluAnd retroactiv acum intAmpldrile qi reattedle de alte-dati, in matca unui dezastru colectiv. La citiva ani dupdterminarea studiilor, pierdeam, tot in urma unei tentativeesuate de avort, o alti fost6 colegd de studii: Ica, vesel;, vioaiegi sensibili. Era profesoari la Anina, iar solul ei era inginerrninier gi aveau deja un biietel"as.
Cum emoliile inci vii nu pot bloca dec5t temporarreflexul altminteri firesc al reflecliilor pe teme macro, de lamernoria individuali Ia cea colectivi se trece lin. Cu totulsemnificativ, liantul esenjial intre cele doui cAmpuri este totreferentul corporal. Privitd ?n comparatie cu cea romAneascd,reprezentarea corpului occidental, fie el masculin ori feminin,pare a-gi fi pierdut definitiv orice urmi de discrefie revelatorie:
,,Copiii din flori ai genera.tiei r4ozoe r power etau aduqi pe lumecu inocenla, bucuria gi nongalanla pe care doar bundstarea qi
a5 Rodica Binder, ,,Chiar aEa?", in Toanrdge de drtnr..., ed. cit., pp.81-82.
40
(.ttt ltttt i, txiluri, Itrtltii
libertatea k' trrrtlcirtt irr1l.itltri. lar ?lt timp ce plin citcva capitale
occidcntalc lt'nrinislclt' r['lilarr cu pieptul gol aidoma alticelor'anazoane, sca nclli rcltr-gi Lrglcsiv drephll de a dispune de
plopliul corp, ccr5ncl tlepliua, nelirnitata legaLizare a avortu-lui, in RomAnia se niscuse deja prima generalie de decrelei qi
muriseri primele zeci de femei din cele aproape zece mii de
victime ale prograrnului de sporire a natalitilii. Am privit dinperspectiva simultane a unor lumi paralele documentarulcelor doi cineagti romAni, emotionant $i prin inregistrarea
mirturiilor despre r.rnele incerciri de a rnentine mirlimanorrnalitate in cea mai anormald dintre lumi"a6.
in povestirea intitulatd Ginecologii tflet Doina Rugti
lcugeqte si igi distileze printr-r-rn amestec excelent dozat de
umor taumaturgic Ai ironie mordantd mai multe experienterlodelatoare proiectate pe un ecran social aproape hidos. inu na unui conflict puternic cu inspectorul de limba gi
literatura romanX, siderat de felul in care tovariga novice'irrlelege si trateze ,,procesul de inv5limAnt modern $i adap-tarea cunostinlelor de literaturd 1a cerinlele gi ideologiasocietilii socialiste multilateral dezvollate" 4T, tAnira profe-soari se prabu$eqte fizic. Pe fondul unei sensibilitXli fiziolo-gice mai vechi, face o hemoragie indelungatd, care o obhge se
,rpeleze la cel mai cunoscut ginecolog din orag. Speriat de
posibilitatea ca ,,organele" si audd cd faclllleazi avorturile ile-gale, acesta verificd nevinovXlia pacientei intr-un mod absolutodios: o dream5 la spital, unde, dupi un Pseudo-tratament cu
vitamina K ii face un ,,chiuretaj doveditor". Orice tentativd atinerei de a tefuza sa se supuni tratamentului barbar este inu-til5. Scena intervenfiei, la care asistX, impasibil, 9i un reprezen-tant al ordinii socialiste, e de un grotesc ce frizeazi absurdul:
,,in sala de operalie luminati dc neoane era url ins ir:r cosfum
negru de la Procuraturi. Stitca pe un scaur aHturi de doui
