POVE{TI CU SCRIITOARE {I COPIIBefore &...

$Page 1: POVE{TI CU SCRIITOARE {I COPIIBefore & Aftersuplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_462_low-res.pdf~n 2014 tematica Festivalului SoNoRo, „Bridges“, a fost inspira - t\ de unele$
ANUL X » NR. 462 » 29 noiembrie – 5 decembrie 2014 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Marius Chivu [i-a lansatSfâr[it desezon la Ia[i

Ioan Stoleru

Aproximativ 150 de oameni au fost prezen]i la `nt=lnireadintre scriitorii Florin L\z\res-cu [i Marius Chivu de la Libra-rium Palas, joi, 27 noiembrie.Printre invita]i s-au num\rat [imembrii Clubului de Comuni-care Cultural\ „Logos“, coordo-nat de prof. dr. Serinella Zara.Discu]ia a pornit de la volumulde povestiri Sfâr [it de sezon,semnat de Marius Chivu [iap\rut de curând `n colec]ia„Fiction Ltd.“ a Editurii Poli-rom.

» pag. 3

Citi]i dosarul realizat de Anca Baraboi `n » paginile 8-11

Optsprezece poete, prozatoare [i eseiste au acceptat propunerea Alinei Purcaru de a vorbidespre un subiect pe cât de delicat, pe atât de real: `mpletirea dintre scris [i maternitate.A[a a luat na[tere antologia Pove[ti cu scriitoare [i copii, care a ap\rut recent la EdituraPolirom. „Suplimentul de cultur\“ le-a invitat pe autoare s\ r\spund\ la dou\ `ntreb\ripornind de la volumul Pove[ti cu scriitoare [i copii. Au acceptat invita]ia noastr\: Alina Purcaru, coordonatoarea volumului, Svetlana Cârstean, Ana Dragu, DomnicaDrumea, Cristina Ispas, Lumini]a Marcu, {tefania Mihalache, Viviana Mu[a Augusto, Simona Popescu, Adina Rosetti, Simona Sora, Mihaela Ursa [i Elena Vl\d\reanu.

POVE{TI CU SCRIITOARE {I COPII

Before & After

Datul `n spectacol

Aceste basmede groaz\ alefra]ilor Grimm

Drago[ Cojocaru

~n presa str\in\, se vorbe[te multdespre pove[ti ̀ n aceast\ perioad\fiindc\, pe de o parte, vine luna de-cembrie – deci sezonul pove[tilor –[i, doi, fiindc\ `n Occident a ap\ -rut o carte pe care mul]i o prezint\drept o antologie horror de carecopiii ar trebui feri]i.

» pag. 15

AnulBrâncoveanu [i esteticaneocomunist\

Olti]a C`ntec

~n prim\var\, o adres\ a Minis-terului Culturii semnat\ de Hu -nor Kelemen transmitea tea trelorna]ionale, institu]ii de repertoriuaflate ̀ n subordinea sa financiar\,c\ pân\ la finele lui 2014 trebuie s\realizeze, ca parte a programuluiartistic minimal, adic\ f\r\ fi-nan]are suplimentar\, un specta-col consacrat lui Constantin Brân-coveanu.

» pag. 7

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 462 » 29 noiembrie – 5 decembrie 2014

2 » actualitate

SoNoRo — festivalulpun]ilor muzicale

Ramona Iacobu]e

~n 2014 tematica FestivaluluiSoNoRo, „Bridges“, a fost inspira -t\ de unele dintre cele mai fai -moase poduri ale lumii, iar reper-toriul abordat divers, de la muzicalui Wolfgang Amadeus Mozart,Felix Mendelssohn-Bartholdy, Jo-hannes Brahms, Edward Elgar,Claude Debussy sau César Franck,la muzica experimental\ a luiJohn Cage, la armoniile sacre dincompozi]iile lui Monteverdi sauGesualdo, la ritmurile contempla-tive ale lui Olivier Messiaen [i lalirismul lui Dimitri {ostakovici.

De asemenea, ̀ n 2014 au fost in-cluse ̀ n program [i muzica de jazzinspirat\ de filmele lui AndreiTarkovsky, ̀ n interpretarea Cvar -tetului Tarkovsky, cu partici-parea lui Andrei Tarkovsky Jr.,care a asigurat componenta videoa serii, dar [i o sear\ pasional\, in-titulat\ „Over the Danube“, cu

muzica ]ig\neasc\ a legendaruluiRoby Lakatos [i a ansambluluis\u.

~nainte de `nceperea festivalu-lui, R\zvan Popovici, directorulacestuia, declara: „A IX-a edi]ieSoNoRo nu este doar un liantmuzical `ntre unele dintre celemai faimoase poduri ale lumii –Pont Neuf din Paris, WestminsterBridge din Londra, Podul Alexan-der Nevski din St. Petersburg,Brooklyn Bridge din New Yorksau Podul Radetzky din Viena –, ci[i o vital\ punte c\tre edi]ia vi-itoare, poate cea mai important\de pân\ acum, cea `n care pas\reaSoNoRo va `mplini zece ani de existen]\. }in s\ mul]umesc sin-cer tuturor celor care sunt al\turide noi, `ndeosebi cercului priete-nilor Festivalului SoNoRo, careau f\ cut posibil\ o edi]ie fasci-nant\ [i consistent\ a festivalului[i `n acest an. Ne bucur\m s\ v\oferim din nou un Festival SoNoRo

plin de muzic\ bun\, culoare [ifarmec [i a[tept\m s\ sim]im, depe sce n\, deschiderea, `ncântarea[i gra]ia dumneavostr\“.

La edi]ia a IX-a a FestivaluluiInterna]ional de Muzic\ de Ca -mer\ SoNoRo au fost prezen]i laBucure[ti, Cluj sau Ia[i peste 35 dearti[ti interna]ionali cu renume,printre care se num\r\ violoni[tiiBoris Brovtsyn, Vilde Frang, Ale -xander Sitkovetsky, Hugo Tic-ciati, Daniel Rowland, violi[tiiVladimir Mendelssohn sau R\z -van Popovici, violonceli[tii AnjaLechner, Valentin R\du]iu sauNicolas Altstaedt, piani[tii Fran -çois Couturier [i Henri Sigfrids-son, clarinetistul Thorsten Jo-hanns, fagotistul Bram van Sam-beek sau Cvartetul Schumann.

Pentru prima dat\ `n istoriafestivalului, anul acesta SoNoRos-a extins [i `n afara României,printr-un concert organizat pe 22octombrie, `n parteneriat cu Insti-tutul Cultural Român, `n renumi-ta sal\ Mozart din Konzerthaus,Viena, unde mezzosoprana Ru -xan dra Donose [i Ansamblul Ra roau interpretat crea]ii de GabrielFauré [i George Enescu.

SoNoRo [i Ia[iul

La Ia[i, SoNoRo a ajuns pe 17 no -iembrie, `n Sala Mare a TeatruluiNa]ional „Vasile Alecsandri“, `n -cepând cu ora 19.00. La intrare, `nfoier, lume bun\, lume dornic\ dea asculta muzic\ de calitate, al-bume de prezentare a festivaluluis\ ajung\ la toat\ lumea, sticle deap\ [i pahare de [ampanie pentrupauz\. Pe scen\ au fost prezen]iR\zvan Popovici, Valentin R\ du -]iu [i Cvartetul Schumann. Dup\un discurs de deschidere [i debun\ reg\sire ]inut pe o tonalitateprietenoas\ de c\tre R\zvan Po -povici, directorul festivalului, dis-curs care a subliniat faptul c\ fes-tivalul se vrea a fi unul pentrutoate vârstele, `n sal\ s-au auzitacordurile Trio-ului pentru coar -de ̀ n mi bemol major, op. 3 de Lud -wig van Beethoven, ale Sextet-ului de coarde `n sol major, op. 36de Johannes Brahms [i ale Cvin-tet-ului de coarde `n do major, op.163, D 956 de Franz Schubert.

Ca un rezumat la aceast\ sear\de toamn\ cu muzic\ de trio,cvartet, cvintet sau sextet de laIa[i, Oana Dobre, de la Departa-mentul de PR&Pres\ al festivalului,

declar\: „Concertul SoNoRo de laIa[i, care a `ncheiat [i festivalul, afost unul de succes, cu o sal\ plin\[i un public entuziast. Anul aces-ta, a[tept\rile noastre `n ceea ceprive[te publicul au fost de p\[ite,iar s\lile au fost pline, atât la con-certele din Bucure[ti, cât [i la celedin Cluj-Napoca [i Ia[i. SalaTeatrului Na]ional «Vasile Alec-sandri» are 750 de locuri, dintrecare foarte pu]ine au r\mas neo -cupate, [i numai la balcon. A fosto edi]ie de festival reu[it\ [i spe -r\m ca la anul, când vom `mplini10 ani de SoNoRo, s\ putem s\r -b\tori `mpreun\, [i la Ia[i, cumam obi[nuit, deja, pu blicul din2009 `ncoace“.

O simpl\ privire aruncat\ `nSala Mare a Teatrului Na]ional„Vasile Alecsandri“ Ia[i `n searaconcertului din cadrul Festivalu-lui SoNoRo confirma prezen]amultor tineri, ceea ce contureaz\o imagine a unui eveniment lamod\, un eveniment care atrageprin forma de prezentare, uneveniment menit s\ amestece ge -nurile muzicale [i s\ creeze `ns\lile `n care se desf\[oar\ o at-mosfer\ prietenoas\.

~ntre 31 octombrie [i 17 noiembrie 2014, la Bucure[ti,Cluj-Napoca [i Ia[i, sub tema „Bridges“, s-a desf\[urata IX-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Muzic\ deCamer\ SoNoRo, un eveniment care `mbin\nonconformismul [i conven]ionalul, astfel `ncât de laan la an s\ creasc\ [i s\ atrag\ un public cât maidivers. Deschiderea oficial\ a Festivalului SoNoRo lanivel na]ional a avut loc, ca `n fiecare an, `n Sala Unirii a Palatului Cotroceni din Bucure[ti, vineri, 31 octombrie, la ora 19.00.

© {

erba

n M

este

c\ne

anu

© {

erba

n M

este

c\ne

anu

Ioan Stoleru

Profesoara Serinella Zara am\rturisit c\ membrii Clubului„Logos“ nu rateaz\ nici o ocazies\-l vad\ pe Marius Chivu, `ntru-cât [i datorit\ acestuia s-a formatClubul de Comunicare Cultural\,`n urma unei `ntâlniri cu acesta [iLuiza Vasiliu de la revista „Dile-ma veche“, `ntâlnire desf\[urat\`n cadrul Festivalului Interna]io-nal de Literatur\ [i Traducere Ia[i2013. „Ast\zi Marius Chivu se afl\`n fa]a voastr\ `n calitate de scrii-tor de proz\ scurt\, gen pe care `liube[te [i pe care `l promoveaz\ [il-a[ `ntreba de ce“, a spus profe-soara, deschizând discu]ia.

„De mic citeam povestiri [ibasme“, i-a r\spuns autorul, amin -tind de colec]ia „Pove[ti nemuri-toare“, „[i de-atunci am r\mas cuo mare dragoste fa]\ de pove[ti, pecare ulterior le-am schimbat cupo vestiri, cu proza scurt\. Nu maiciteam despre fe]i frumo[i [i tot fe-lul de fete de `mp\ra]i, am schim-bat subiectul cu pove[tile dinvia]\, cu oameni normali, ca mi-ne, ca voi.“ Acesta a mai recunos-cut ̀ n glum\ [i c\ este o fire lene[\[i cite[te mai degrab\ câteva po-vestiri decât un roman `ntreg.Scriitorul Florin L\z\rescu a

intervenit spunând c\ simte `nMarius Chivu un mare ap\r\toral prozei scurte, mai ales c\ `n Ro-mânia mult\ lume spune c\ prozascurt\ nu se vinde [i nu intere-seaz\ pe nimeni, lucru pentru ca-re nu a reu[it s\ g\seasc\ o expli-ca]ie. „Dar am o b\nuial\. Mul]iani la rând dup\ Revolu]ie, scrii-torii cunoscu]i, dar epuiza]i [i-autot cules povestiri din revistealandala [i le-au publicat. ~n anii’90 mari scriitori au cam tras]eap\ cititorilor de proz\ scurt\“,[i-a expus acesta teoria, ad\ugândc\, pe de alt\ parte, lipsa de inte-res pentru proza scurt\ este [i unfenomen european. Florin L\z\ -rescu a spus c\, a[a cum este uniubitor al scurtmetrajelor, este [iun iubitor al povestirilor, „pentrucare ̀ ]i trebuie un alt gen de talent[i chiar un alt fel de a scrie“.

Marius Chivu: „Am scrisexact cum mi-ar pl\ceamie s\ citesc“

Florin L\z\rescu a mai povestitc\, de[i scriitorii accept\ cu greupe cineva ca fiind unul de-al lor,dup\ ce a citit Sfâr[it de sezon alui Marius Chivu i-a scris lui Lu-cian Dan Teodorovici [i i-a spus„gata, \sta-i scriitor“. „M\ a[tep-tam la o carte foarte inteligent\“,a spus acesta, argumentând c\Marius Chivu e [i critic literar,deci cunoa[te know how-ul [i cenu se face `n proza scurt\. Desprecarte a spus c\ este plin\ deemo]ie [i „nu face cu ochiul“, dar[i c\ e autentic\ [i nu poate fi ̀ nca-drat\ `ntr-un anumit gen. „Prima`ntrebare mereu e «Despre ce ecartea?». Complicat, ar trebui s\vorbesc vreo zece minute“, a ex-plicat Florin L\z\rescu. ~n opinia

sa, chiar dac\, `n calitate de criticliterar, Marius Chivu [tie cum seface o carte [i a studiat tot felul deteorii, pentru a fi scriitor este ne-voie de ceva mai mult, de „lucruricu care te na[ti, iar el le are“. „Cescrie Marius acolo nu sunt subiec-te alese ca s\ plac\ unui anumitpublic, ci \la-i el, aia `l macin\, fiec\ e vorba de o `ntoarcere `n satulcopil\riei sau un sfâr[it de sezonpe malul m\rii“, le-a spus scriito-rul ie[ean celor prezen]i `n sal\.

Marius Chivu a vorbit desprepromovarea c\r]ii [i cum a ̀ ncercats\ ajung\ [i la cei care `n mod nor-mal n-ar fi citit-o. „~n general, citito-rii obi[nui]i [tiu ce se public\, au ci-tit anumi]i autori, citesc reviste lite-rare, nu e foarte greu s\ [tie c\ aap\rut o carte de Chivu, s\ zicem“,a explicat acesta. S-a gândit astfel s\apeleze la cuno[tin]ele [i prieteniidin alte domenii care n-au leg\tur\

cu literatura, film, mod\, televiziu-ne, [i i-a rugat ca, dup\ ce citesc car-tea, s\ aleag\ o pagin\ pe care s\ ociteasc\ `n timp ce sunt filma]i, iarfilmule]ele s\ fie urcate apoi pe con-tul de YouTube al volumului.

„Fiind [i critic literar, citindalte c\r]i, nu ai aceea[i senza]ie camine, c\ deja con]inutul unorc\r]i e afectat? C\ mul]i scriu pen-tru a atrage un anumit public“, l-a`ntrebat Florin L\z\rescu pe Ma-rius Chivu. „S-ar putea s\ func]io-neze la nivel subcon[tient“, i-ar\s puns acesta. „Când te apuci s\scrii, fire[te c\ `]i dore[ti s\ fii ci-tit, s\ fii vândut foarte bine, s\ iei[i premii.“ El a ad\ugat c\ nuexist\ ̀ ns\ o re]et\ [i nu po]i [ti dela `nceput ce ar trebui f\cut pen-tru a ob]ine aceste lucruri. MariusChivu a spus c\, de[i unii scriitoriar putea fi tenta]i s\ fac\ asta, el apreferat s\ se retrag\ `ntr-o cas\izolat\ [i s\ lucreze la carte. „Amscris exact cum mi-ar pl\cea mies\ citesc“, a explicat autorul. „Num\ gândesc niciodat\ cine m\ vaciti, dac\ m\ va citi, ce-ar trebuis\ scriu ca s\ m\ citeasc\ [i a[amai departe.“

Vorbind despre cum a lucrat lavolum, Marius Chivu a m\rturisitc\ avea cele 11 povestiri ̀ n minte [i,pe m\sur\ ce le termina, una dup\alta, c\p\ta tot mai mult\ `ncrede-re. Iar dup\ ce a terminat cartea al\sat-o câteva luni, „s\ uit [i s\ iesdin starea aia“, dup\ care a reciti t-o.„{i când am recitit-o fire[te c\ numai era atât de bun\ pe cât `miaminteam eu, dar putea fi `mbu -n\t\]it\. {i atunci am revenit asu-pra textelor [i am mai lucrat [i,`ncet-̀ ncet, le-am adus la un nivella care m-am oprit, pentru c\ numai [tiam cum s\ le fac [i mi-amdat seama c\ aia e forma lor fi-nal\“, a povestit autorul. Cel maimult a muncit la una dintre poves-tirile de dragoste, „mi-a luat cred c\jum\tate de an“ `n care a citit, a re-citit [i a scris [i pe care era aproapes\ nu o mai includ\ `n volum. „Ladragoste `ntr-un fel sau altul nu nepricepem“, a spus Marius Chivu, [ide-asta le place oamenilor s\ ci-teasc\ astfel de pove[ti, pentru c\vor s\ `n]eleag\ mai mult.


actualitate « 3

La Sfâr[it de sezon, Florin L\z\rescu l-a numit pe Marius Chivu scriitorAproximativ 150 deoameni au fost prezen]ila `nt=lnirea dintrescriitorii Florin L\z\rescu[i Marius Chivu de laLibrarium Palas, joi, 27 noiembrie. Printreinvita]i s-au num\rat [i membrii Clubului deComunicare Cultural\„Logos“, coordonat deprof. dr. Serinella Zara.Discu]ia a pornit de lavolumul de povestiriSfâr[it de sezon, semnatde Marius Chivu [i ap\rutde curând `n colec]ia„Fiction Ltd.“ a Editurii Polirom.

© Io

nu]a

Nec

ula

4 » opinii


Eram m\ri[or – v\zusem dejaprimul sân gol de femeie pe un pe-tec de hârtie smuls de-un prietendintr-o revist\ str\in\, pe care `lpurta `n buzunar ca pe-o icoan\,ar\tându-l numai apropia]ilor – [itot n-aveam sanie. Tata `mi pro -mitea la `nceputul fiec\rei ierniba c\-mi face el, ba c\-mi cump\r\una. Iar eu nu mai aveam r\bdares\ merg la s\niu[ dup\ ce-micre[te barba. M\ s\turasem s\ m\dau pe doage de butoi pe post deschiuri, pe ni[te ]evi de plastic, cuvârful `ndoit la foc, `n loc de pa-tine.

~n privin]a f\cutului, sincer,eram con[tient c\ exist\ [ansecam la fel de mari cu a-l vedea petata inventând un avion super-sonic `n spatele casei, cu piese fu-rate de la serviciu. Adic\ zero.Tata nici nu prea construia ches -tii savante, ci doar cl\diri, nici nu

voia s\ fure de la serviciu. A[a c\`l b\team tot timpul la cap s\-micumpere una.

Adev\rata problem\ suna a[a:cine-i prostul satului s\-[i vând\sania? Nici m\car \ia care [i-auspart capul, [i-au frânt o mân\ oriun picior iarna trecut\ nu-[i pu -teau rupe de la suflet un astfel deobiect nepre]uit. Erau copii careveneau [i cu mâna `n gips, [i cucapul spart la s\niu[ – numai s\ fitrecut o ]âr\ durerea, s\ se fi `n -chegat oleac\ sângele –, a doua zidup\ incident.

M-am gândit peste var\, ca un`n]elept, s\ `ncropesc o list\ scur -t\ cu familii vulnerabile: cuplu -rile tinere f\r\ copii, b\trânii c\ -rora le d\dea târcoale moartea pedup\ gard, de dup\ col]ul casei.Socoteal\ tâmpit\ din partea mea:\ia f\r\ copii n-aveau ̀ nc\ sanie, \iab\trâni o ]ineau ca s-o lase mo[tenire.

Numai c\ tata – c\ doar de astae un tat\ responsabil pe care s\-liube[ti o via]\ – a venit `n toamnaaceea cu o veste n\ucitoare: a au -zit la navet\ c\ unu’ a’ lu’ Co[an aravea o sanie de vânzare. Nu l-amluat `n serios, n-am vrut s\-mi facsperan]e de[arte. Parc\ a’ lu’ Co -[an, din ce-mi aminteam eu, era ofamilie cu vreo cinci copii, maiera mult pân\ s\-i caute pe \iamoartea pe-acas\. ~ns\, `n primaduminic\ de dup\ Buna Vestire,m-a luat tata de mân\ [i m-a duspe dealul cel\lalt, ̀ n poart\ la a’ lu’Co[an.

Am strigat amândoi de ne-aupocnit f\lcile. N-aveam cum s\ prindeu norocul \sta: fie nu era acas\,fie nu voia s\ ias\, de parc\ l-ar fichemat moartea de dup\ gard. {idac\ ar fi ie[it, b\nuiam eu, n-ar fiavut sanie. Totu[i, dup\ un timp,a ap\rut un om de dup\ col]ul ca-sei, scuzându-se:

— Am auzit greu, eram `n fun-du’ gr\dinii, `mpr\[tiam ni[te gu -noi. Ce-i?

— Bre, nea Co[an, umbl\ vorbac\ ai o sanie de vânzare. M\ ucidecopilu’ \sta, sanie [i iar sanie.

|la s-a uitat la cer – `nc\ maizburau berzele, abia se preg\teau

s-o taie `n ]\rile calde –, s-a uitat lanoi [i a zis:

— Am, bre, am, de ce s\ n-am?Eu, atunci, aproape s\ le[in de

fericire.— Da’ dracu’ [tie pe unde-i.M-am oferit eu voluntar s\ o

caut. Am g\sit-o relativ repede,rezemat\ `n spatele unui cote]: uncadru metalic ruginit, u[or turtit.M-am `ndr\gostit pe loc de ea. Amtârât-o victorios pân\ `n fa]a ca-sei, unde tata negocia dur:

— 25 de lei?! P\i, cu banii \[tiaì cump\r trei-patru perechi depapuci.

— |sta-i pre]ul!— Bine, a mai negociat tata.

Da’ ]i-i dau la salar.Am insistat s\ trag singur ca -

drul \la metalic ruginit, legat cu osârm\ smuls\ dintr-un gard. Pedrum de p\mânt uscat. Tata avrut s\ m\ ajute, dar eu nu l-aml\sat: „Bine c-a dat Dumnezeu,chit c\ n-are scaun. ~i facem noiunul din scânduri“. Apoi am `n -ceput s\ a[tept iarna.

Au plecat berzele, au c\zutfrunzele, s-au culcat ur[ii, urlaulupii de foame la marginea p\ -durii [i tata tot nu-mi punea scân-duri la sanie:

— Stai s\ ning\, m\ amâna el.

Au ̀ nghe]at apele, ̀ mi ̀ nghe]aumâinile, picioarele, obrajii [i cu-rul uitându-m\ la cer [i tot nuningea. Ba chiar m-am l\sat p\gu-ba[, mi s-a f\cut lehamite, l-amconvins [i pe amicul meu careavea un petec de revist\ cu un sângol de femeie s\ nu-[i mai fac\ spe -ran]e de[arte: iarna asta nu maininge, d\-o dracu’ de iarn\!

Apoi, `ntr-o diminea]\ devre -me, pe la patru, când tata s-a trezits\ plece la navet\, a deschis u[a [i-a r\mas `ncremenit `n ea:

— B\, tat\, da’ ce ninge-afar\!Am s\rit din pat descul], cum

eram. M-am holbat [i eu cu gurac\scat\, `ncercând gustul fulgilorcu limba. {i-am vrut s\-i repro[ez:„B\, tat\, uite a venit iarna [i totnu mi-ai pus scânduri la sanie“.Dar ningea atât de frumos, cu fulgiincredibil de mari, lini[tit, iarz\pada se a[ternuse de juma demetru, `ncât mi-am ]inut gura, m-am ̀ mbr\cat repede-repede [i-amf\cut un derdelu[ mi[to din poar -t\ pân\ `n fa]a casei, `nc\l]at cubocancii luneco[i a’ lu’ tata.

{i uite-a[a, dup\ acea dimi nea -]\, m\ bucur de fiecare dat\ ̀ n pri-ma zi de ninsoare. De[i tot n-amsanie.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Tot ceea ce nu am apucat s\ spun

Dac\ a[ fi vorbit, a[ fi spus c\: peJón Kalman Stefánsson nicim\car nu-l cheam\ Stefánsson, c\acesta nu este un nume de familie,c\ci islandezii nu posed\ a[a ceva,ci doar patronimice. Jón Kalmaneste carevas\zic\ fiul unui anumeStefan, despre care nu cunosc de-talii.

A[ fi spus c\: aceast\ carte estetradus\ dup\ o traducere `n fran-cez\. Nu [tiu cum sun\ limbaislandez\, nu am harul consoane-lor dezl\n]uite, dar traducereadin francez\ a Magdei R\du]\ areu[it s\ p\streze intact\ magiatextual\ a poeziei care abia camu-fleaz\ aceast\ proz\.

A[ fi spus c\: primul om caremi-a vorbit despre Jón KalmanStefánsson a fost scriitorul C\ -t\lin Dorian Florescu, `n cursulunui interviu desf\[urat `n salade mese a unui hotel de lux dinIa[i. Ca reporter, aleg s\ `mi apro-pii intervievatul `ntrebându-l de -spre preferin]ele sale. Pe scriitoriì `ntreb de c\r]i. C\t\lin Dorian

Florescu mi-a vorbit despre JónKalman Stefánsson cu atâta entu-ziasm `ncât sprânceana-mi stân -g\, preferata mea, s-a ridicat de lasine.

A[ fi spus c\: exist\ c\r]i bune[i c\r]i proaste. Primele sunt dedou\ feluri: cele care se pot po-vesti, rezuma ̀ ntr-o propozi]ie, ca-re se pot transmite cu u[urin]\,care sunt predispuse la mitizare,[i cele care nu se pot povesti pen-tru c\ sunt perfecte, sunt rotunde,au scandaloasa armonie a uneiluni pline. Cartea ~ntre cer [ip\mânt nu se poate povesti. Nu enimic de povestit aici. Dac\ v-a[spune c\ e vorba despre un pescarcare moare `n vremea unei fur-tuni, pentru c\ uit\ o hain\ [i c\ ouit\ pentru c\ e devorat interiorde un poem [i c\ B\iatul, priete-nul s\u nenumit, e martorul aces-tei mor]i `n larg [i c\ B\iatul se`ntoarce, traversând un iad, ca s\`napoieze cartea de poeme pro-prietarului de drept [i... S\ ne li-mit\m la a preciza c\ e o carte

cum nu s-a mai scris alta, c\ fru -muse]ea limbajului folosit e bru-tal\, e orbitoare, e nesfâr[it\, acelnesfâr[it la care uneori poe]iiajung, chiar când se `ntâmpl\ s\scrie romane.

A[ fi spus c\: ~ntre cer [i p\ -mânt deschide o trilogie [i c\, decând am citit-o, n-am mai dormitnop]ile, gândindu-m\ ce ar puteaurma `n aceast\ istorie cu b\rba]icare `[i poart\ b\rbile ca pe sufle-te, oameni care ar prefera s\ fieamputa]i decât s\ li se ̀ ngr\deasc\aceste b\rbi-suflete.

A[ fi spus c\: totu[i cunoscsemnifica]ia unui cuvânt din lim-ba islandez\. Un prieten care a vi-zitat cândva Reykjavikk-ul mi-aadus la cuno[tin]\ c\ Laxness,dac\ mai [ti]i cine a fost HalldórLaxness `n literatur\, `nseamn\,`n orice traducere, „Peninsulasom nului“. A[ fi spus c\ nici unscriitor din nici o limb\ n-a avutnorocul unei denumiri mai juste.A[ fi amintit c\ Halldór Laxness,a[a cum mi-a men]ionat prietenulmeu, constatase `nc\ din Oameniindependen]i c\: „Islanda a fostcolonizat\ chiar din `nceputuri deb\rba]i liberi, care au vrut mai de-grab\ s\ tr\iasc\ [i s\ moar\

`nsingura]i“. ~n nici o alt\ ]ar\ nuexist\ mai mul]i b\rba]i liberi ca-re s\ fie poe]i.

A[ fi spus c\: Reykjavikk-ul este de mult\ vreme ora[ul ̀ n carelocuiesc visele mele, `nc\ de cândBobby Fischer, omul a c\rui ne-bunie liber\ am iubit-o cel maimult, s-a dus acolo ca s\ moar\`nsingurat.

A[ fi spus c\: ̀ n nici o alt\ cartenu s-a mai dat a[a vestea uneimor]i, c\ `n nici o alt\ carte nu s-amai scris a[a despre lumin\, mare[i cer.

A[ mai fi spus c\: sunt pu]inec\r]ile `n care se `ntâlne[te `n]e -lepciunea de a fi ridicate a[a cân-tece de slav\ c\r]ilor, singurele`ntâmpl\ri pentru care merit\ s\tr\ie[ti [i s\ mori.

A[ mai fi spus c\: `n ~ntre cer [ip\mânt exist\ sate [i c\pitani orbi[i cor\biile lor fantastice, c\ exis -t\ femei care `[i desfac, pân\ la fi-nalul fericit, picioarele [i sufletul,`ntocmai ca `n via]\.

Apoi, t\cut, a[ fi plecat.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Duminic\, 23 noiembrie, dincolo de amiaz\, am fost foarte aproape s\ prezintpublicului-cititor de la Târgul Gaudeamus cartea ~ntre cer [i p\mânt de JónKalman Stefánsson, apari]ie recent\ `n „Biblioteca Polirom“. N-am mai apucat,c\ci o parte dintre co-vorbitori n-au mai putut s\ ajung\, a[a c\, t\cut, am plecat.

O sanie

Partea interesant\ e c\, inclusiv`n tab\ra câ[tig\toare, sunt per-sonaje mirate peste m\sur\, carenu `n]eleg cum de succesul r\ -sun\tor a fost posibil. Ace[ti oa-meni aveau preg\tit\ deja boc-celu]a tr\d\rii, iar `n primele zilede dup\ alegeri urmau s\ plecec\tre un partid de la putere. C-a[a-i`n epoca oportunismului. Mai fru-mos e c\ `n PNL, unii semnaser\deja trecerea la PSD sau UNPR,dar au amânat momentul mareluianun] pân\ dup\ num\rarea vo-turilor. C\ acum plâng de mamafocului ([i ]eapa face parte dinvia]\, ce s\-i faci!) nu e decât opedeaps\ binemeritat\ pentru ceea

ce ace[ti oameni [tiu s\ fac\ de-ovia]\: traseism.

~n PNL e lini[te, dar oameniidin teritoriu a[teapt\ cu ner\b -dare preluarea guvern\rii. Dac\nu ai func]ii nu exi[ti, pentru c\ lastat sunt contractele, influen]a,posturile c\ldu]e [i conducta cubani. Mesajul dat de Iohannis [iBlaga, imediat dup\ câ[tigareaalegerilor, a fost clar, dar oarecumnelini[titor pentru baza partidu-lui: st\m `n opozi]ie [i prelu\mguvernarea `n 2015 sau cel târziu`n 2016, prin alegeri. Complicat.Lung\ a[teptare. Marele PNL sim -te presiunea din interior a veniriila masa cu bucate, dar nu e preg\tit

`nc\ s\ preia responsabilit\]ile `n -tr-o perioad\ cu probleme econo -mice serioase. ~n plus, venirea laputere a liberalilor ar fi culmeacolacul de salvare pentru PSD, par -tid care [tie s\ fac\ opozi]ie. Dac\PNL se gr\be[te s\ preia guver -narea, posibil ca dreapta s\ piard\scrutinul din 2016, iar PSD s\ se`ntoarc\ la putere pe cai mari.

Dac\ liberalii au `n schimbr\bdare, atunci au [ansa uria[\ cala localele din 2016 s\ câ[tigeaproape toate re[edin]ele de jude][i bun\ parte din prim\riile dinmediul rural. Iar cu structuri pu -ternice `n teritoriu po]i spera s\câ[tigi parlamentarele din toam-na aceluia[i an, dar [i preziden -]ialele din 2019.

~n timp ce la PNL se d\ `n bobiprivind momentul prelu\rii gu-vern\rii, poporul PSD d\ `n bobi`n ceea ce prive[te viitorul par-tidului. Iar vr\jitoarele din partidspun c\ viitorul nu arat\ delocbine. Se ascut s\biile, se dau [tiripe surse, oamenii se `ntâlnesc pela col]uri pentru a preg\ti marear\scoal\. Sunt vinova]i ba Drag-nea, ba Ponta, ba amândoi. Se facjur\minte, Dragnea vine pe furi[

la Ia[i pentru a se `ntâlni cu maimul]i [efi influen]i de organiza]ii,to]i mi[un\ [i caut\ explica]ii, darmai ales solu]ii.

PSD e bolnav, iar guvernulsufer\. Bugetul `nc\ a[teapt\, iaraloc\rile pentru 2015 n-au cum s\arate bine cât\ vreme trebuieacoperite promisiunile din ulti -mele trei-patru s\pt\mâni de cam-panie.

Dincolo de toate astea, acela[iPSD are o problem\ major\. Dac\partidul nu se va schimba dintemelii, social-democra]ii nu vorajunge la Cotroceni 20 de ani deacum `ncolo. PSD a inspirat lafiecare alegeri preziden]iale tea-ma `ntoarcerii la trecut. La fel s-a`ntâmplat [i cu N\stase, par]ial [icu Geoan\, `n urm\ cu cinci ani.Pe 16 noiembrie, frica de Ponta afost chiar mai mare. N-a existatdoar isteria cu blocarea diasporei.Oamenii cu capul pe umeri [i-aupus `ntreb\ri. Va fi Justi]ia liber\cu Ponta cinci ani la Cotro ceni?Va fi decapitat DNA-ul? Dar Agen -]ia de Integritate va fi l\sat\ s\ lu-creze? Cât\ libertate va mai aveapresa? Ce se va alege din firava so-cietate civil\? Sunt `ntreb\ri care

au circulat `n spa]iul public, iarPSD n-a avut un r\spuns tran [antpe fiecare din chestiunile enun -]ate anterior.

Pentru PSD, nu e doar momen-tul adev\rului, ci [ansa unei re-form\ri autentice. PSD trebuie s\dispar\ azi [i reconstruit de la ze-ro mâine. Altfel, frica de PSD vaexista [i la preziden]ialele vii -toare.

Degeaba `l dau pesedi[tii jos pePonta, c\ nu rezolv\ mare lucru.Nu Ponta e r\ul suprem, ci par-tidul e buba. E nevoie de un partidmodern, care s\ nu sperie, s\ numint\, s\ nu aib\ lideri demagogi[i s\ nu `ncerce s\ aib\ totul la pi-cioare. Alegerile din urm\ cu do -u\ s\pt\mâni au mai ar\tat ceva:degeaba iei cu japca 400 de pri-mari `nainte de alegeri [i degeabamanipulezi la TV de diminea]\pân\ seara, c\ nu mai ]ine. Dac\PSD ̀ n]elege ce i se ̀ ntâmpl\, atuncimai are o [ans\. Deocamdat\, par-tidul nu d\ semne c\ s-a trezit.Pu]ini lideri vorbesc de un partidnou, cu principii s\n\toase. Ori labal, ori la spital. Posibil s\ fie ulti-ma [ans\ pentru PSD!


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Au trecut deja dou\ s\pt\mâni de la alegerilepreziden]iale. O tab\r\ se bucur\, cealalt\ plânge dediminea]\ pân\ seara [i `[i linge r\nile. Unii nici acum nupricep cum a fost posibil\ `nfrângerea ustur\toare a luiVictor Ponta. Aproape zece procente diferen]\ e prea mult,mai ales c\ sondajele de dinaintea scrutinului ar\tau c\Ponta va câ[tiga, fie [i la musta]\, scrutinul preziden]ial.

Neam]ul nostru

La fel ca al]ii, am avut b\nuiala [isperan]a c\ Iohannis va câ[tigaalegerile cu câtva timp `nainte de`nchiderea urnelor, când am v\ -zut declara]ia patriarhului Biseri-cii Ortodoxe Române, cum c\ „`nistoria poporului român [...] ade-sea Dumnezeu a lucrat chiar [iprin oameni str\ini de neamulnostru“. Mi-am dat seama c\, `nstilul ce o define[te `n ultima vre-me, Biserica Ortodox\ a c\utat s\`[i depun\ omagiul la picioarelenoului lider al ]\rii. {i mi-am zisc\, dac\ vorbe[te despre str\iniibuni ([i nu r\i), asta `nseamn\ c\

informa]ii venite din surse sigurei-au sugerat Preafericitului s\ numai mizeze pe calul PSD-ului.

Las la o parte insisten]a pe cuvântul cu iz etnona]ionalist„neam“, pe care, ̀ n acel stil superb`n care limba ne joac\ renghiuri, l-am `mprumutat de la fra]ii no[ -tri maghiari [i apoi l-am pus la r\ -d\cina construc]iei noastre iden-titare. Dar faptul c\, `n ciuda cam-paniei agresiv-na]ionaliste a prin-cipalului favorit la pre[edin ]ie,cet\]enii români au ales tocmaialteritatea e, cred, sem nificativ.Arat\ cât de tare te po]i p\c\li

atunci când mizezi pe cli[ee.Românii nu sunt chiar atât de

xenofobi pe cât se crede. Are [i xe-nofobia legile ei: cere o anumit\combina]ie de factori, o chimiespecific\, din care nu lipsesc sen-timentul de pericol, amenin]area.Amenin]area maghiar\, marotacare le-a servit ani buni partidelorna]ionaliste. Pericolul rusesc.Chiar [i presupusul imperialismal americanilor. Dar Iohannis?Neam]ul? Fiindc\ atunci cândame nin]area lipse[te, str\inulr\mâne doar ceva u[or diferit, dar„de-al nostru“. Poate c\ strategii

PSD-ului au uitat, dar unul dintrepu]inii oameni pentru care româ-nii au ie[it de bun\voie `n strad\,periclitând serios autoritatea pre -[edintelui Traian B\sescu, a fostmedicul Raed Arafat. Palestiniande-al nostru, din Siria.

Iar Klaus Iohannis e mai multde atât: e neam]. Din galeria str\i -nilor cu care românii au avut des-tule contacte cât s\ elaboreze ste-reotipuri etnice, nu cred c\ exist\unii cu o imagine mai bun\ decâtgermanii. Neam]ul e harnic, e se-rios, e cinstit, se ]ine de cuvânt [iface treab\ bun\ oriunde merge.E drept c\ nu prea are umor [i nuse prinde de poante, dar asta nureprezint\ o amenin]are la adresa„neamului“. ~ntâmpl\tor, Iohan-nis pare a fi o ilustrare vie a aces-tor cli[ee, un stereotip umbl\tor.La asta PSD-ul a contrapus ortodo-xia [i românitatea, propov\duite`ndeajuns de mult [i de personajesuficient de dubioase ca s\ sasti-seasc\ lumea. Cei de la putere auavut `n mân\ toate atuurile: con-trolau parlamentul, guvernul,

majoritatea prim\riilor, `[i asigu-raser\ sprijinul majorit\]ii parti-delor politice, oferiser\ cadouri elec -torale cu ghiotura [i mai aveau [iun aparat de partid eficient, cares\ mobilizeze cet\]enii la vot. {i n-au `nvins, ca s\-l citez pe EugenJe beleanu cu faimosul lui poem„Hanibal“. Toate eforturile lor audat impresia de disperare [i aucreat o imagine nimicitoare pen-tru PSD: ei [i ai lor, politicieniiuni]i `n spatele lui Victor Ponta,gata s\ fac\ orice pentru putere, [i –`n opozi]ie – el, neam]ul gospodar,serios, care, la o adic\, ar putea s\fie al nostru.

~n locul domnului Iohannis, a[avea destule spaime. Atâtea spe-ran]e s-au pus ̀ n el acum [i atât depu]ine mijloace are s\ le `mpli-neasc\, `ncât misiunea lui e cvasi-imposibil\. Dar, conform imagi-narului nostru, e exact ceea ce tre-buie s\ fac\ un neam]: s\ vin\ [is\ repare ce a stricat românul.Treaba lui cum o face, numai s-ofac\, c\ de-aia-i neam], nichtwahr?

Avem o premier\ `n istoria modern\ a României. Asta e: m\ simt nevoit s\ m\ al\tur [ieu valului de entuziasm encomiastic declan[at de alegerea lui Klaus Iohannis `n func]iade pre[edinte al României. C\ci, oricum ai privi alegerile preziden]iale de anul acesta, nu po]i s\ nu vezi ineditul situa]iei. Cel mai puternic partid politic din istoriademocratic\ recent\ a României mizeaz\ pe românitate, pe identitatea de sânge [ineam, pe religia majoritar\, cea cre[tin ortodox\, [i pe influen]a clanurilor de baronipolitici din teritoriu, [i e `nfrânt ru[inos – cu toate atuurile de partea sa – de un personajaflat mai degrab\ la antipod: str\in de neam, str\in prin religie [i relativ marginal `nlumea politic\ româneasc\. Aici s-a `ntâmplat ceva care r\stoarn\ preconcep]ii [i cli[eeidentitare – de[i, pe de alt\ parte, le mai [i confirm\, c\ci cli[eele sunt adesea precumproverbele: au câte o versiune [i pentru tez\, [i pentru antitez\.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Ultima [ans\ pentru PSD


6 » muzic\

Pe urmele unui violonist uitatcu origini moldave: Devy Erlih

~n mod ciudat, `n ciuda vastuluis\u repertoriu, a meritelor imen-se `n promovarea literaturii devioar\ contemporane din a douajum\tate a secolului XX, numelelui Devy Erlih nu figureaz\ ast\zi`n nici unul din volumele consa-crate marilor violoni[ti [i, cu ex -cep]ia Dic]ionarului de interpre]ial lui Alain Pâris, nici ̀ n alte lexi-coane. Faptul c\ nu pare s\ fieamintit `n literatura român\ re-feritoare la Enescu, este mai pu -]in de mirare, dat fiind multiplele„g\uri negre“ ale muzicologieienesciene...

Despre raporturile cu Enescuviolonistul face o men]iune `n in-terviul acordat revistei „Strad“.El aminte[te c\ a dat un recital`mpreun\ cu Enescu, la care aucântat [i Sonata a 2-a pentru pian[i vioar\. „[Enescu] cânta la piandumnezeie[te. Avea o calitate ase -m\n\toare cu a lui Charles Munch[i Leonard Bernstein, cei doi mu-zicieni care era suficient s\ p\ -[easc\ `n fa]a unei orchestre camuzicienii s\ doreasc\ imediats\ cânte. Nu am ̀ n]eles ̀ ntotdeauna

ce spunea, dar te putea aduce`ntr-o stare s\ exprimi muzicali-tatea numai prin prezen]a [i felullui de a face muzic\. Aceasta erao inspira]ie extraordinar\.“

„P\rin]ii mei vorbeau atât ro-mâne[te, cât [i ruse[te, dar eu nuam vorbit nici una din ele, fiind -c\ au vrut s\ nu fiu un str\in, s\nu tr\iesc toate problemele princare au trecut ei. A[a c\ am vor-bit numai limba francez\“, `[iamintea Erlih, al c\rui tat\ ì d\ -duse primele lec]ii de vioar\,dup\ ureche. Tat\l, lider al uneimici forma]ii orchestrale ce cân-ta prin braseriile [i barurile pari-ziene, era un virtuoz al naiului [i]ambalului. Copilul a cântat pân\la vârsta de zece ani `n aceast\forma]ie ce ̀ l amuza, iar peste anio considera o experien]\ util\: „afost un debut minunat s\ nu`ncep cu solfegiul; cum poate fistimulat un copil cu o povar\ atâtde arid\?“.

Un filantrop amator de muzic\ì descoperea talentul [i, dup\ cecu ajutorul lui se producea pen-tru prima oar\ pe scen\, `nv\ -]ând dup\ ureche Concertul pen-tru vioar\ de Mendelssohn, tat\ls\u `l prezenta unui celebru pe-dagog de la Conservatorul din Pa-ris, Jules Boucherit, profesor`ntre al]ii al lui Serge Blanc, LolaBobescu, Christian Ferras, IvryGitlis, Ginette Neveu etc. Cursu-rile avea s\ le `nceap\ `ns\ abiadup\ izbucnirea r\zboiului, cândtat\l s\u r\mânea pe drumuri. ~n1942, `n urma legilor rasiale aleregimului de la Vichy, era `ns\eliminat dintre studen]i [i aveas\ traverseze o perioad\ extremde dificil\, ascuns cu ajutorul luiBoucherit [i a unui prieten, li-brar italian, pentru a evita depor-tarea de c\tre nazi[ti.

Dup\ reluarea studiilor [i unpremiu `ntâi la Conservator, `n1946 i se oferea drept recompens\[ansa unui prim recital `n SalaGaveau. ~ntâmplarea a f\cut atuncica Antoine Goléa – „violonistulratat“, elev al Ceciliei Ni]ulescu[i Enescu, devenit `ntre timp uncunoscut critic parizian – s\`ncurce concertele `ntre s\lilePleyel [i Gaveau [i s\ r\mân\ lacea din urm\ pentru a asculta de-butul tân\rului. A urmat o cro-nic\, povestea Erlih, `n care Go-léa „`l l\uda pân\ la ceruri“, iarapoi ì d\dea o recomandare pen-tru a cânta Concertul de vioar\de Brahms cu orchestra unuiprieten, dirijorul Henri Tomasi.

Cariera `nceput\ astfel pro -mi]\tor, ajutat apoi [i de Enescu,Erlih `[i câ[tiga consacrarea `n1955, odat\ cu premiul `ntâi laConcursul M. Long-J. Thibaud, laBruxelles. De la sfâr[itul anilor’50 [i din anii ’60 dateaz\ `nre-gistr\rile sale de mare succes cuorchestre franceze [i germane,imortalizate pe discuri DucretetThompson, niciodat\ – cu excep -]ia unor concerte de Mozart ap\ -rute `n Japonia – transpuse peCD. Parte a lor pot fi `ns\ asculta-te online pe site-uri gen Spotify,iar, pentru amatori, dou\ CD-uricu muzic\ de camer\ – Sonate deRavel, Darius Milhaud, Beetho-ven, Brahms, Debussy, Roussel[i, ca bonus, versiunea Concertu-lui de vioar\ de Ceaikovski cân-tat `n finala Concursului de laBruxelles `n 1955 – au fost publi-cate sub eticheta INA.

Devy Erlih r\mâne `n istoriaviorii pentru premierele a nume-roase concerte [i lucr\ri de vioa -r\ ale unor compozitori contem-porani lui, ̀ ntre care André Casa-nova, Marius Constant, AndréJolivet, Paul Le Flem, Darius Mi -lhaud, Henri Sauget, Henri To-masi etc. R\mâne [i `n amintireastuden]ilor s\i, dup\ o relativ`ndelungat\ activitate de profe-sor la Conservatorul din Marseil-le [i la cel Na]ional Superior dinParis. Un mare maestru, un marerapsod, `n intona]iile c\ruia sepot auzi [i influen]ele experien]eifolclorice tr\ite `n copil\rie, `ncompania tat\lui s\u cu originimoldave...

Casa de discuri Meloclas-sic, la care au ap\rut deja60 de excep]ionale `nre -gistr\ri istorice dinarhive radio occidentale,a anun]at printre CD-urilesale viitoare unul consa-crat violonistului Devy Er-lih (1928-2012). N\scut laParis, `n familia unortineri emigran]i evreiromâni din Basarabia, Erlih a `mp\rt\[it desti -nul comun muzicienilorexila]i, cu [ansa de a sc\pa cu via]\ dup\ per-secu]iile suferite `n tim-pul celui de-al DoileaR\zboi Mondial. Cumpovestea `n 2008 – decând dateaz\ o serie deemisiuni omagiu reali -zate de France Musique[i interviuri publicate `npres\, cel mai important`n revista „The Strad“ –`n evolu]ia artei sale aujucat un rol importantalte dou\ personalit\]i de origine român\: criticul[i omul de radio AntoineGoléa [i... George Enescu.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Am vorbit `n câteva rânduri c\exist\ o cerere pe pia]\ pentru se-siuni complete de `nregistr\ri aleunui disc ori altul, titluri valoroa-se ale muzicii rock, lucrate `nde-lung de trupa sau artistul `n „cul -p\ fericit\“. Cu reticen]\ [i acura-te]e la `nceput, casele specializate,`mpreun\ cu mo[tenitorii dreptu-rilor de autor [i cu de]i n\torii ce-lor conexe (`ncurcate sunt c\ileshowbiz-ului!) au livrat tot maiabundent o „marf\“ despre carecâteodat\ nici autorii nu credeauc\ poate interesa pe cineva. Rari-tatea conferea apari]iei savoareadelicatesei, asemenea `nregis tr\ -rilor bootleg. Acum s-a ajuns la sa-tura]ie, `ncât pasul f\cut de pro-prietarii m\rcii Pink Floyd (1987)Ltd. (care nu-i totuna cu Floyd-ulclasic), de-a scoate un disc de sinest\t\tor din r\m\[i]ele albumuluiprecedent, e cumva logic. {i foarteprofitabil.

Cei implica]i `n afacerea PinkFloyd (1987) Ltd. au un `nainte-merg\tor, [i anume pe ExperienceHendrix L.L.C., o firm\ care `nc\produce „inedite“ la peste patrudecenii de la moartea chitaristu-lui. Pentru Jimi, sesiunile de `nre-gistr\ri, cu nenum\rate varianteale vreunei piese, erau necesareca s\ ob]in\ sunetul perfect, „auzit“`n creier. Probabil c\ n-ar fi accep-tat s\ i se pun\ `n vânzare versiu-nile nefinisate, buc\]i de valoare`ndoielnic\, la care el renun]ase.{i era cel mai ̀ ndrept\]it s\ [tie cesun\ bine, ce hain\ sonor\ se po-trive[te ideii dup\ care umbla cumâna pe grif [i piciorul pe wah-wah. Valorificatorii s\i de azi aumers pân\ acolo `ncât au angajatchitari[ti ca s\ cânte fix o not\, celi se p\rea lor c\ lipse[te pe benzi-le cu presta]ia lui Hendrix! Vezibine, marele chitarist „ratase“ no-ta respectiv\, iar ascult\torul nu

trebuia s\ depisteze deficien]a! V\vine s\ crede]i? E ca [i cum Beet-hoven ar fi l\sat neterminat\ so-nata Opus 111, iar capelmaistrulsau pianistul ar solicita vreunuicompozitor contemporan s\ scriep\r]ile a treia [i a patra, rotunjindoriginalul!

M-am ferit de asemenea „pro-duc]ii“ oarecum instinctiv, pân\când am ̀ n]eles mecanismul, du p\care m\ feresc programatic. Nu [i-ncazul lui Rory Gallagher – IrishTour 1974 (Strange Music/SonyLegacy, 2014). E un box-set elegant,ce con]ine [apte CD-uri, DVD-ul cufilmul documentar semnat de To-ny Palmer, [i o bro[ur\ cu textereferitoare la materialul audio-vi-deo, ilustrat\ cu fotografii (camsp\l\cite [i f\r\ explica]ii mini-me) din timpul turneului. M\rtu-risesc f\r\ jen\: m\ leag\n\ amin-tiri sensibile cu discul acesta! Afost cel dintâi „tras“ pe band\ demagnetofon, viteza 9 ips, mono; afost `ntre primele pentru care am`ndr\znit s\ „ard“ CD-blankuri la16x, stricându-le; [i-a fost cel mai do-rit vinil când am re`nceput s\ folo-sesc pick-up-ul ca r\sf\] audiofi-liac... {tiind acum c\ pe CD nu se au-de ca pe vinil, oare de ce mi-amag\]at a[teptarea `n cuiul acestuiformat `n (s)c\dere liber\? Produ -c\torii n-au avut curajul unei apa -ri]ii scumpe, foarte aproape de ceaude publicul spectacolului. Oareun disc blu-ray costa mai mult decâttoat\ cutia de fa]\? M\car benzileoriginale dup\ care s-a [tan]at edi]iacu dou\ LP-uri puteau fi transferatepe un „Pure Audio“. Unele trupe auob]inut rezultate excelente.

Nu pot l\uda calitatea prelu -(cr)\rii de pe vechile Ampex-uri,`ns\ nici preten]ii mari n-am`ntre]inut. Concertul presupuneacustic\ adecvat\, echipament re-zistent, personal capabil ([i treaz!),cabluri bine izolate, microfoane [idifuzoare performante. {i-n plus, co-eziunea parti cipan ]ilor. Uneori ce-rin]ele s-au ̀ mplinit. Versiunile pie-selor capturate ̀ n acele seri [i s\li seimpun dramatic. Rory pare c\ `[iofer\ bucuros inima & sufletul pescen\, laolalt\ cu muzica. Pe nici oalt\ imprimare n-am resim ]it maiacut tensiunea blues-rockului trasfi-gurat de irlandezul care a trecut lacele ve[nice `n zilele `n care eu m\luptam s\ nu alunec `ntr-acolo...

Mo[tenirea unui chitarist


teatru « 7

Directiva disemina ̀ n re]eaua tea-tral\ efectele unei OUG din 2013,parafat\ de prim-ministrul VictorPonta, prin care 2014 era declaratAnul Constantin Brâncoveanu, fi-gur\ istoric\ de la a c\rui moartes-au `mplinit 300 de ani. Sarcinatrasat\ de Ministerul Culturii esteun gest de imixtiune `n programe-le artistice ale unor institu]ii ac\ror misiune este de crea]ie, [inu de propagand\. Ingerin]a diri-jist\ a MC `n programele artisticeale Na]ionalelor din ]ar\ e `ngri-jor\toare. Ea arat\ o `n]elegeregre[it\ a rosturilor administrati-ve ale ordonatorului principal decredite, a politicilor culturale, [ire`nviind vremuri `n care existaun model unic, „temele“ reperto-riale veneau de la centru, iar tea-trele aveau obliga]ia s\ se confor-meze. La 25 de ani de la c\dereacomunismului, `nc\lcarea auto-nomiei institu]ionale [i a liber -t\]ii de op]iune e un gest de con-trol, de desincronizare istoric\ `nprivin]a raporturilor dintre pute-re [i teatru.

Reac]ia teatrelor na]ionale ara -t\ c\ nici ele, unele, nu au dep\[itcriza de devenire institu]ional\,resim]indu-se iner]ial `n siajulunor mode de trist\ amintire, carear trebui s\ r\mân\ exclusiv `ntratatele de istorie recent\. Rezi-duurile ma[in\riei de propa-gand\ comunist\ au subzistat `nautomatismele de care, iat\, Ro-mânia ̀ nc\ nu s-a debarasat. Fo[ti

arhitec]i ai transform\rii culturii`ntr-un domeniu controlat, ai folo-sirii ei ca eficient canal ideologic,precum Suzana G`dea ori NicolaeCeau[escu, ar putea fi mândri! ~n2014, la primirea „directivei“ mi-nisteriale, Na]ionalele din ]ar\ aut\cut, s-au conformat [i au reali-zat spectacole Brâncoveanu!

Teatrul Na]ional „Vasile Alec-sandri“ din Ia[i, de pild\, a avutrecent premiera cu Umbre-n lumi-na neamului, de Ovidiu Laz\r,sub intitulat\ Constantin Brânco-veanu sau Despre cine suntem. Odeclara]ie de inten]ii artistice, dis-tribuit\ publicului ca flyer, estecitit\ live de Ovidiu Laz\r `nsu[idin cabina de sunet ca intro `n„spectacol“. Iat\ un fragment (ma-jusculele ì apar]in): „Fiecare Neam ̀ [i are o Lumin\ a Sa care ̀ ideseneaz\ `n Eternitate arcele ini-mii [i bol]ile spiritului. O lumin\,care, uneori, se ̀ ntrupeaz\ ̀ ntr-unOM providen]ial ce remodeleaz\Istoria [i c\ile sale. Un astfel deOM a fost Constantin Brâncovea-nu. Fiecare Neam are umbrele sa-le care, de fapt, nu sunt altceva de-cât depozite secrete [i definitiveale Memoriei colective. Acea Me-morie colectiv\ redimensionat\,uneori, de OAMENI providen]ialiascun[i ̀ n umbrele propriilor gân -duri. Un astfel de Om a fost Con-stantin Brâncoveanu. Fiecare Neam`[i are Credin]a Sa `mplinit\ [ides\vâr[it\ din când `n când deOAMENI providen]iali care `[i

pun destinul `n mâinile lui Dum-nezeu [i devin martiri. Adic\ Ne-muritori. Un astfel de om a fostConstantin Brâncoveanu. Ne pro-punem o clip\ de Emo]ie [i deAdu cere Aminte. Ca s\ ne amin-tim cine suntem. Hr\ni]i de Tre-cut, `mpov\ra]i de Prezent, ilumi-na]i de Viitor, trebuie s\ nu uit\mcine suntem“. Paragrafele par ex-trase din istoriografia na]ionalist-comunist\, din stilistica ei trium-falist\, glorificând excesiv trecu-tul unui popor. Un trecut rescrisencomiastic de condeie colabora -]ioniste, dup\ anii ’50, plasându-ipe domnitorii români [i faptelelor la fundamentul `ntregii istoriieuropene! Spectacolul ie[ean, dinfericire scurt, este realizat exact`n acest registru imnic, de adu la -]ie plâng\cioas\. Are la baz\ ver -suri de Ioan Alexandru rânduite`ntr-un fel de scenariu care `ncepecu cronologia familiei Brâncovea-nu [i a descenden]ilor, citit\, cuezit\ri, de actorul Petru Ciubota-ru. Pe rând, actri]ele Livia Iorga,Roxana M`rza [i Georgeta Burdu-jan intr\ `n spa]iul de joc [i citescde pe ni[te foi, de unde nu-[i ridic\privirea, versuri patriotarde `ncare e limpede c\ nici ele nu cred.Pe care le-au tratat exact ca ceeace sunt: o nepl\cut\ sarcin\ deserviciu! Umbra unei cruci esteproiectat\ din contrejour pe unecran pe care ulterior sunt reluate`n bucl\ vreo câteva imagini cu fi-gura domnitorului. Pe jos, pietri-cele albe deseneaz\ un cerc ̀ n mij-locul c\ruia se afl\ o lumânareaprins\, ambientul fiind mobilatcu câteva scaune. Sunete de toac\,b\t\i de clopot, Balada lui Porum-bescu cântat\ live de Ioan Ursu-lescu, totul `ncheiat, desigur, cuun „Aleluia“ muzical au re`nviato viziune datat\ istoric, `ntr-o re-toric\ fals\, artificial\, de româ-nism ortodox. 50 de minute amasistat la un fel de prohod teatralpe tema Brâncoveanu, la sala Stu-dio a celui mai vechi teatru na]io-nal din România! {i greu mi-a

venit s\ cred c\, la 25 de ani de lala renegarea comunismului prinrevolt\ public\, arti[tii accept\ s\fac\ asemenea compromisuri. Decare ar trebui s\ se jeneze.

Cum au rezolvat celelalte Na]io -nale tema impus\ de la centru? LaTg. Mure[, s-a organizat un con-curs de texte Dosarul Brâncovea-nu, textul câ[tig\tor, o monodra -m\ scris\ de Lauren]iu Blaga [iAdrian Iclenzan, fiind citit caspectacol-lectur\. La Cluj-Napoca,{tefana Pop Cur[eu a conceputscenariul Brâncoveanu 300, pre-zentat ca spectacol-lectur\ la `nce -putul lui decembrie. La Teatrul Na - ]ional Bucure[ti, istoricul R\zvan

Theodorescu a conferen]iat „Unveac valah `ntre martiri [i tr\ -d\ri“, iar un grup de actori a cititpublic piesa lui Gheorghe Tru]\,Cin\ cu soarele sus. Piesa profeso-rului de matematic\ din Lupenireface ziua dinaintea plec\rii `nsurghiun a familiei domnitorului.Acela[i text a fost prezentat caspectacol-lectur\ [i la Teatrul Na -]ional „Marin Sorescu“ Craiova,`n regia lui Mircea Corni[teanu.

Nu [tiu ce public o fi fost `n ce-lelalte ora[e, dar la Ia[i, la pre-mier\, erau r\t\ci]i [i câ]iva ti-neri. Umbre-n lumina neamului eo cale sigur\ de a-i ̀ ndep\rta de is-toria na]ional\ [i de teatru!

Anul Brâncoveanu [i estetica neocomunist\

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

~n prim\var\, o adres\ a Ministerului Culturii semnat\ de Hunor Kelementransmitea teatrelor na]ionale, institu]ii de repertoriu aflate `n subordineasa financiar\, c\ pân\ la finele lui 2014 trebuie s\ realizeze, ca parte a programului artistic minimal, adic\ f\r\ finan]are suplimentar\, un spectacol consacrat lui Constantin Brâncoveanu.

Pinacoteca din Petrila

» Reziduurile ma[in\riei de propagand\comunist\ au subzistat `n automatismele de care, iat\, România `nc\ nu s-a debarasat.Fo[ti arhitec]i ai transform\rii culturii `ntr-undomeniu controlat, ai folosirii ei ca eficientcanal ideologic, precum Suzana G`dea oriNicolae Ceau[escu, ar putea fi mândri! ~n2014, la primirea „directivei“ ministeriale,Na]ionalele din ]ar\ au t\cut, s-au conformat[i au realizat spectacole Brâncoveanu!

8 » dosar


Pove[ti cu scriitoare [i copii

Before & After

Pove[ti cu scriitoare [i copii a `nceput cu o`ntrebare: cum e scrisul posibil când tetreze[ti co ple[it\ de o nou\ [i solici tant\ipostaz\, cea de mam\?

Noutatea [i dificultatea situa ]iei, carelas\ loc de pu]ine alte lucruri, `n afar\ de so-licit\rile constante [i grija pentru un copilmic, se complic\ [i mai mult atunci când in-tervin a[tep t\rile celorlal]i. Nu pu]ine, nusimple, nu ̀ ntotdeauna con[tiente de ceea ce[i femeia `n cauz\ `[i do re[te. De foarte mul-te ori, sub toate aceste revendic\ri, ea, maimult decât oricare alt\ persoan\ implicat\`n cre[terea unui copil, ajunge s\ cedezefoarte mult, [i nu numai `n ipostaza ei descriitoare.

Ce se `ntâmpl\ cu scrisul `n tot acesttimp, ̀ n special dac\ vorbim despre societ\]i`n care rolurile de gen sunt `nc\ rigide, iarmama, de foarte multe ori, desemnat\ prin-cipala responsabil\ pentru cre[terea copilu-lui, e, a[adar, o `n trebare cât se poate de fi-reasc\. Scrisul cere izolare [i `nsingurare,timp cu tine `ns\]i, `ntre multe altele.

Copilul redeseneaz\ realitatea `n care toateastea puteau, cumva, s\ fie negociate pân\atunci. {i cu toate astea, el, scrisul, se petrece[i noi c\r]i cap\t\ form\. M-au intrigat [i m-au interesat modurile particulare `n careacest lucru se `ntâmpl\ [i a[ fi vrut s\ citescde spre asta. ~n plus, am v\zut cât de impor-tan]i sunt ceilal]i, sprijinul, generozitatea [iempatia lor `n perioada `n care un copil intr\`n via]a ta, un moment `n care trebuie, prac-tic, s\ gân de[ti un nou mod de a tr\i, unul pecare cu to]ii ̀ l vrem cât mai plin de experien]ecare s\ ne reflecte `n toate dimensiunile.

Am `nceput s\ fiu mult mai atent\ la ex-perien]ele femeilor din jurul meu [i am ̀ nce-put s\ `ntreb scriitoarele despre solu]iile pecare fiecare a reu[it s\ le g\seasc\. Expe-rien]ele [i pove[tile lor sunt cople[itoare [iele nu le privesc doar pe femei. Ele se des-chid c\tre orice minte care e interesat\ de fe-lul `n care o realitate, de cele mai multe orinefavorabil\, poate fi accesat\, ajustat\, re-semnificat\ sau chiar transformat\ prin ac-tul scrisului.

Optsprezece poete, prozatoare [ieseiste au acceptat invita]ia AlineiPurcaru de a vorbi despre un subiectpe cât de delicat, pe atât de real:`mpletirea dintre scris [imaternitate. A[a a luat na[tereantologia Pove[ti cu scriitoare [icopii, care cuprinde optsprezecem\rturii, scrise pe un ton de fericireamestecat\ cu exasperare, cu umor,triste]e, ironie sau introspec]ie,despre sarcin\, na[tere [idificult\]ile `n activitatea literar\pe care acestea le aduc inevitabil,despre efectul devastator albebelu[ilor asupra orelor de somnale proaspetelor mame [i pozi]iaingrat\ a unei mame de copil dotatdeja cu darul vorbirii, despreambi]ie [i gusturi proprii.

„Suplimentul de cultur\“ le-a invitatpe cele optsprezece autoare s\r\spund\ la dou\ `ntreb\ri pornindde la volumul Pove[ti cu scriitoare[i copii: „Cât de greu a fost s\ v\opri]i pentru câteva clipe [i s\a[terne]i pe hârtie experien]amaternit\]ii, felul `n care via]adumneavoastr\ s-a schimbat odat\cu na[terea? A fost un exerci]iucare v-a ajutat s\ v\ redescoperi]i?“.Au r\spuns invita]iei noastre: AlinaPurcaru, coordonatoarea volumului,Svetlana Cârstean, Ana Dragu,Domnica Drumea, Cristina Ispas,Lumini]a Marcu, {tefaniaMihalache, Viviana Mu[a Augusto,Simona Popescu, Adina Rosetti,Simona Sora, Mihaela Ursa [i ElenaVl\d\reanu.

Dosar realizat de Anca Baraboi

Alina Purcaru: Experien]ele[i pove[tile acestor femeisunt cople[itoare

{tefania Mihalache:A fost o vreme când am sim]it c\ via]abate literaturaN-a fost simplu. `ntrebarea lansat\ deAlina Purcaru a fost una care a ap\sato coard\ extrem de sensibil\, care ̀ nce-puse s\ vibreze de ceva timp `n cotidia-nul meu atât de solicitat. Nu mai scri-sesem dinainte de prima na[tere [i,ceea ce m\ `ngrijora cel mai mult, erafaptul c\ nu sim]eam nevoia s\ scriu.Na[terea primului [i, apoi, al celui de-al doilea copil m-au `mplinit [i m-aufascinat `ntr-un mod `n care, o vreme,am sim]it c\ via]a bate literatura [i c\aceasta, oricât ar `ncerca, n-o poate re-produce. C\ literaturii ̀ i lipse[te sânge-le [i pielea [i respira]ia care fac ca totuls\ fie adev\rat.

Am pornit la scrierea acestui eseucu spaima de a fi nevoit\ s\ recunoscc\ nu scriu [i c\ s-ar putea s\ nu maiscriu niciodat\. Scrierea experien]eim-a ajutat s\ descop\r c\, de când am

devenit mam\, sunt alta, grefat\ totu[i,pe aceea[i, [i c\ de aici vine [i proble-ma scrisului. A[a cum eu m\ transfor-masem atât de mult `ntr-o singur\ se-cund\, când trecusem acea linie tra-sat\ de primul ]ip\t al copilului [i am[tiu c\ nimic nu va mai fi vreodat\ lafel, trebuia s\ m\ a[tept ca [i scrisul s\treac\ prin reluarea unor interoga]ii.Eseul meu a fost, f\r\ s\-mi dau seamachiar de la `nceput, parte din aceast\interoga]ie. Iar r\spunsul care s-a insi-nuat spre cap\tul lui a fost mai pu]in`ntunecat decât m-am temut: nu [tiudac\ literatura este via]a, dar leg\turalor mi-a reap\rut ca evident\, iar felul`n care ea se reface, re`nt\rirea pun -]ilor [i podurilor reprezint\, a[a cumam scris ̀ n carte, misterul unei gesta]iiparalele.

dosar « 9


M-am uitat, dup\ ani de zile, ladesenele ei din mape [i plicuri,zeci, la bile]ele de la ea, cu dr\ -g\l\[enii, la compuneri delicioa-se, de când abia [tia s\ scrie, la fo-tografiile celui mai frumos [i mainostim copil din lume. M-am`ntors `n timpul când mi-a fostatât de bine datorit\ ei, de[i atuncimi se p\rea c\ e greu, foarte greu.

Cât despre „redescoperirea“prin scris... Eu nu fac decât s\ tra-duc ceea ce [tiu, ̀ ntr-o form\ neex-primat\, despre mine, n-are leg\ -tur\ cu nici o redescoperire. Darle-am redescoperit, `n schimb, pe

unele dintre prietenele mele.Sâmb\t\ seara, dup\ lansare, amajuns acas\ cu saco[ele pline dec\r]i, una [i una (de la Analiza vi-selor a lui Jung la Austerlitz a luiSebald sau la autobiografia lui Io-hannis). Am luat cu mine, `n pat,`nainte de culcare, numai carteacu scriitoare [i am `nceput s-or\sfoiesc [i apoi s\ citesc – cuemo]ie, cu inima strâns\, cu soli-daritate, cu admira]ie. Am cititmai mult de jum\tate din ea, pân\s-a f\cut târziu r\u, a doua ziaveam de vorbit devreme la târg.{i-apoi, n-am mai putut adormi

gândindu-m\ la fetele astea, launele dintre ele. Prin fa]\ `mi tre-ceau chipuri, imagini de tot felul:Svetlana cu Tudor, la noi acas\, deziua Dandei, Tudor mic [i blond,cu p\rul aproape alb, cu ursule]ullipit de el; scrisul ei amestecat cuvia]a ei; mam\ singur\, crescândun copil. O v\d pe Domnica (eami-a fost student\) pe malul m\riic=ntând la pian, cu Zvera mic\lâng\ ea (e o scen\ pe care [i-o imagi-neaz\ Domnica), o aud pe Domni-ca spunând „Eu nu mai dorm. Eunu dorm niciodat\“, o v\d leg\ -nându-se `n scaun ca un copil dela orfelinat [i `ntrebându-se „Dince-o s\ tr\im?“, leg\nând mecanicc\ruciorul, o v\d pe Domnica dela lansare, atât de frumoas\ `n ro-chia ei neagr\, vorbind pu ]in,aproape [optit. O v\d pe Georgia-na ([i ea studenta mea) `ntr-un fel

de `nchisoare tapetat\ cu pam-per[i, o v\d cum fuge de-acas\ caun ho], tiptil, tiptil, s\ n-o simt\co pilul. Mihaela, cu burta maredeja, face acas\ la ea, printre cutiicu c\r]i nedesf\cute dup\ mutat,cenaclu literar, Cenaclul de vi-neri. O v\d pe Elena care se simte`n plus, o intrus\, la un Festival depoezie, mi-o imaginez dormind `ncad\, peste pilota de iarn\ saustând cu laptopul `n fa]\ la masadin buc\t\rie, la ora cinci dimi-nea]a, cu speran]a c\ ar puteaavea dou\ ore numai ale ei. ~n cen-trul `ntunericului, o voce tot spu-ne: „Viviana are trei copii, Vivia-na are trei copii“. {i o v\d pe An-gela M. – o v\d tân\r\ [i a[a cum eacum deodat\ – `ngrozit\ s\ nu ise `ntâmple ceva r\u copilului, [ispune, da!, spune cum s-a apucatea, ca s\ reziste, de b\ut. O aud [i

o v\d pe {tefania spunând: „De pa-tru ani – nu am mai scris litera-tur\“. O v\d pe Adina, pe care-amcunoscut-o la Praga, o v\d caatunci, ̀ n rochia ei ̀ nflorat\. Acumcre[te singur\ doi copii, „sunt omam\ singur\ care se `nc\p\ ]â -neaz\ s\ cread\ c\ mai poate fi [iscriitoare“.

Nu mai pot dormi pentru c\ m\gândesc la fiecare `n parte, la fete-le astea de diferite vârste, scriitoa-re. Cum a[ putea s\ le ajut? {i unalt val de imagini vine peste mine.{i eu sunt ele [i ele sunt eu [i-midoresc s\ le fie mai u[or, s\ le fieu[or. S\ se bucure de copiii lor [ide c\r]ile lor. S\ le fie u[or fetelor!S\ fie fericite fetele!

(~n seara asta mi-am pus penoptier\, din nou, cartea noastr\comun\. To be continued!)

SimonaSora:„Exact a[aa fost“Când am scris „jurnalul pentru Dora“ pe care l-amintitulat Baby blues, am avut ̀ n minte o „metod\“ dea descrie indescriptibilul, ̀ n cazul de fa]\, faptul de am\ fi sim]it, la un moment dat, `n bizara situa]ie dea perpetua specia. Am vrut s\ consemnez, cât mai lafirul ierbii, am\nunte, mirosuri, imagini, senza]ii,percep]ii din prima s\pt\mân\, s\ i le povestesc feteimele. Metoda cu pricina s-ar putea numi „etan [ei -zare“ [i am descoperit-o `n miezul unor povestiri,cele mai multe despre groaz\ [i cutremur, ale chil-ianului Roberto Bolaño. Ar fi vorba, mai mult saumai pu]in, despre a nu l\sa fatalitatea (durerea,frica, umilin]a, neputin]a, fiziologia) s\ treac\ din-coace, `n scris. S\ [tii c\ ele pândesc acolo sub totfelul de forme [i c\ prin orice bre[\ s-ar insinua, arcople[i scrisul [i l-ar nivela `n indistinct, indeter-minare, amorf. Cred c\ m-a ajutat s\ m\ ]in ̀ n cadrulacesta deloc u[or (pentru c\ destinatarul, `n cazul defa]\ fata mea, e [i personaj implicat) faptul c\ `n pe-rioada `n care am scris eram imobilizat\ la pat [i nu[tiam ce va urma. Mi-am amintit fizic cum ̀ ncercamacum 17 ani s\ scriu o poveste pentru cineva caremerita, mai mult ca oricine, s\ afle ce s-a `n tâmplat,f\r\ retoric\, f\r\ cosmetizare, dar [i ocolind, cât demult se putea, vidul albastru (blues-ul) de care era`nconjurat\ acea experien]\. El e acolo, dar nu sevede la o prim\ lectur\. Dup\ ce a citit textul, fatamea mi-a spus (la fel ca acum câ]iva ani, când amdus-o la Fribourg, `n Elve]ia, s\ vad\ sala de opera]iiunde s-a n\scut): „Exact a[a a fost“.

Am obiceiul, de foarte mul]i ani, s\scriu jurnal. A[adar, primele note dejurnal legate de subiect au fost `nc\ dinprimele zile de sarcin\ sau, mai de-grab\, `nc\ de când am `n ceput s\-midoresc un copil, ceea ce `n cazul meu s-a `ntâmplat destul de târziu, dup\ ce`mplinisem 30 de ani. Am fost, `na intede acest declic, o vajnic\ ap\ r\toare afemeilor child-free. ~n ciuda acelor„blasfemii“ (din care mi-a r\mas o an-tipatie cons tant\ fa]\ de „m\micile“demonstrative), experi en]a `n sine afost [i continu\ s\ fie extraordinar\ [i

`ncerc s\ n-o las s\ treac\ f\r\ s\ o fixez`n scris, cu ace le de siguran]\ ale no -ta]iilor, pe cât posibil, zilnice. La unmoment dat, am ̀ nceput s\-i scriu unuimedic pediatru, personajul care apare`n carte, dintr-o nevoie de comunicarenesatisf\cut\ de nici un pediatru realdintre cei pe care i-am cunoscut. Acestmedic, care a existat ̀ n realitate, a scriso carte extraordinar\ despre cre[ tereacopiilor, cump\rat\ de bunica mea lana[ terea mamei mele, `n 1946, pe caream mo[tenit-o. De la simple nota]ii, ex-perien]e, gânduri, confesiuni, am ajuns

la o structur\ mai complex\, cu fic]io -nalizarea de rigoare. Am ]inut cu din ]iide ho t\rârea de a nu m\ opri din scris,`n nici o `mprejurare, chiar [i când dincauza epui z\rii nu puteam s\ notezdecât seara târziu dou\ rânduri in -coeren te. {tiu, din experi en]\, c\ vine ovreme `n care no ta ]iile r\zle]e se pota[eza `n ceva mai coerent, chiar dac\pentru asta, cum spunea Margaret At-wood, trebuie s\ a[tep]i patru ani,pragul la care copilul `ncepe s\ devin\autonom [i mama s\ redevin\ scrii -toare.

Simona Popescu: S\ fie fericite fetele!Am r\spuns invita]iei Alinei Purcaru (fosta meastudent\, dar [i autoare `n romanul colectiv Rubik,ap\rut acum câ]iva ani) cu drag. S\ scriu despreDanda (vine de la Alexandra), despre vremea când eaera o feti]\, mi-a adus `napoi atâtea, ca [i uitate...

Lumini]a Marcu: ~ncerc s\ nulas aceast\ experien]\ s\ treac\ f\r\ s\ o fixez `n scris

{tiam din timp de proiectul Alinei Pur-caru, dar nu m-am apucat decât pe ultimasut\ de metri. O s\ spun c\ am fost ocu-pat\, ceea ce nu este fals. E adev\rat, a tre-buit s\ finalizez textul pentru spectacol –Habemus bebe, care a avut premiera `nmartie –, apoi s\-mi finalizez dizerta]ia,deci chiar am fost. Dar, ca `ntotdeaunacând amâni, mai e ceva. O team\. O tea -m\ c\ prin scris o s\ pierzi. Nu totul, darbuc\]i semnificative. {i o alt\ team\: c\nu reu[e[ti s\ surprinzi totul, tot ce ai

vrea. ~nainte de a `ncepe s\ scriu la textulpentru antologie, m-am apucat s\ citescLapte negru de Elif Sha fak. Poate ̀ mi vinevreo idee, mi-am spus, plus c\ mul]i au zis,când cu spectacolul, c\ ceea ce f\ceam eusem\na cu Lapte negru. Eu nu citisem [inu aveam de unde s\ [tiu. {i m-am apucatde carte. ~ntr-o prim\ faz\ am fost teribilde dezam\git\, atât de pu]in scrie acoloShafak despre ea. Dar dup\ aia mi-am zis:pân\ unde po]i s\ scrii când scrii despreasta? Ei, bine, aceasta-i ̀ ntrebarea pe care

[i-o pune, cred, fiecare scriitoare [i e im-portant felul `n care alege s\ r\spund\ [ifelul `n care `[i selecteaz\ [i `[i filtreaz\propria realitate. Mai e un lucru teribil denedrept care se nume[te uitarea: sigur,nu ui]i totul, dar ui]i. Citind acum textuldin antologie, mi se pare c\ am fost ne-dreapt\, cum s\ ̀ ncep a[a, cum s\ sugerezc\, vezi Doamne, Eva ar face milit\rie cumine? Chiar a[a de chinuit\ s\ m\ fisim]it eu atunci? Cu siguran]\ ast\zi a[ fiscris altceva.

Elena Vl\d\reanu: Pân\ unde po]i s\ scrii când scrii despre asta?


10 » dosar

Ana Dragu:{i din punct devedere literar,copiii mei facparte din mineInvita]ia Alinei m-a luat pe nepreg\tite, de asta amr\spuns cu greutate [i, spre ru[inea mea, cu `ntâr -ziere. Dar mai ales pentru c\ niciodat\ `nainte nu amreflectat la cum mi-a influen]at maternitatea scrisul.Scrisul e doar o parte din via]a mea, iar via]a mea, cacea a oric\rei femei, a fost profund modificat\ deapari]ia copiilor. A[a c\ o vreme am reflectat la ce m\`ndrept\]e[te pe mine s\ dau curs acestui experimentliterar. Din punct de vedere al maternit\]ii nu cred c\scriitoarele se diferen]iaz\ semnificativ de celelalte fe-mei. Un copil te transform\ pentru totdeauna din fe-meie `n mam\. F\r\ s\ `]i dai seama e[ti mai mult ma-ma lui Dudu decât poeta X, doamna doctor Y sau dom-ni[oaraeducatoareZ.Pot spune c\ invita]ia Alinei a co-incis cu momentul ̀ n care m-am autoconvins s\ scriu ocarte despre impactul pe care autismul l-a avut `nvie]ile noastre – inspirat\ de b\ie]elul meu diagnosticatcu autism ̀ n urm\ cu 8 ani –,a[a c\ la un anumit nivelatrebuit s\ admit c\, [i din punct de vedere literar, copiiimei fac parte din mine. Au cucerit tot ce `nseamn\spa]iu intim [i azi nici un teritoriu nu le e str\in.

Mihaela Ursa:Sunt o mam\care are scrisuldrept pasiune [i sprijin~mi vine s\-l parafrazez pe dragul de Tolstoi: toate femeilecare nasc se aseam\n\ ̀ ntre ele; fiecare femeie care scrie,`ns\, scrie ̀ n felul ei despre asta. Nu exerci]iul scrierii de-spre na[tere m-a ajutat neap\rat s\ m\ descop\r, mai de-grab\ m-am redescoperit prin experien]a ̀ n sine, prin totce au sedimentat ̀ n mine anii aceia de func]ionare ̀ n alt\cheie, `n alt regim. Scrisul [i copiii au fost alegeri con -[tiente `n via]a mea, nevoi esen]iale [i existen]iale. Dup\ce au venit copiii `ns\, de câte ori s-a pus problema s\ re-nun] la unul dintre ele pentru cel\lalt, am f\cut-o defiecare dat\ `n favoarea copiilor, f\r\ s\ stau pe gânduri.Acest lucru confirm\ faptul c\ nu sunt scriitoare, ci doaro mam\ care are scrisul drept pasiune [i sprijin. Da, mi-a venit greu s\ scriu despre toate aceste lucruri atâtde intime `ncât `mp\rt\[irea lor e condamnat\ la impu-doare [i cli[eu. E adev\rat c\, pân\ ce fetele mele au tre-cut de vârsta de zece ani, am refuzat orice burs\, oricestagiu, orice lectorat, multe proiecte [i câteva oferte deeditare. Aceasta nu `nseamn\ c\ recomand tuturormamelor s\ fac\ la fel, doar c\ am constatat ̀ n mod obiec-tiv c\ fetelor mele le lipseam suficient cât s\ fac\ febr\pentru c\ le era dor de mine timp de dou\ zile, `n vremece c\r]ile mele nu au f\cut niciodat\ febr\ pentru ni-meni. {i nici celelalte proiecte profesionale.

Observam `n textul meu faptul c\ a[a-numita criz\ detreizeci de ani se suprapune pentru femeile din genera]iamea atât peste experien]a primelor pierderi iremedia-bile (bunicii, dac\ se respect\ logica firii), cât [i peste ceaa maternit\]ii (acolo unde exist\ copii, desigur). ~n cazulmeu s-a `ntâmplat s\-mi pierd ambii bunici `n casa [icurtea c\rora am crescut (`n timp ce tân\rul inginer,care era tata, [i tân\ra inginer\, care era mama, erau ple-ca]i s\ munceasc\ pe câmp [i `n fabric\) chiar `n preaj-ma venirii pe lume a Nataliei. Ceea ce a f\cut ca primulmeu an cu ea s\ fie unul extrem de socilitant emo]ional,de[i n-a[ vorbi atât de o schimbare semnificativ\ care s-ar fi produs ̀ n mine ̀ n siajul acestor evenimente extrem

de vesele [i extrem de triste amalgamate, cât mai mult deadâncirea unor convingeri deja scrijelite `n personali-tatea mea de mult\ vreme. {i nici nu cred – sau nu a[afunc]ioneaz\ lucrurile pentru mine – `n valen]ele te -rapeutice ale scrisului, poate doar `n m\sura `n care unepisod emotiv poate fi decantat [i desc\rcat `n scris celmult pe termen lung [i foarte lung, `n fraze dispersate.Prin urmare, ceea ce am `ncercat s\ fac `n textul dincarte a fost mai mult s\ r\spund unor `ntreb\ri venitedin exterior, fie formulate mie `n mod direct, fie altelecare mi s-a p\rut c\ m\ ating ̀ n ultimii ani ̀ n leg\tur\ cuexperien]a maternit\]ii. {i \sta da, cred c\ a fost un ecer-ci]iu util.

Cristina Ispas: Nu cred `n valen]ele terapeutice ale scrisului

Propunerea Alinei Purcaru a venit`ntr-un moment `n care eu `ns\mi eram preocupat\ de tema asta, nudoar din punct de vedere literar. Ma-ternitatea e o experien]\ mereu nou\,nu are `nceput [i sfâr[it, ea pur [i sim-plu exist\, are doar alte etape, care teajut\ s\ te (re)descoperi mai multdecât ar putea scrisul s\ o fac\ vreo-dat\. Nu mi-a fost greu s\ scriu, pen-tru c\ lucrurile acestea erau deja `nmine [i a[teptau momentul potrivit s\

ias\ la iveal\; de altfel, textul meu `n -cepe cu un posibil `nceput de romandespre scris [i maternitate, pe care spers\-l pot duce la bun sfâr[it `ntr-o zi.

~n rest, dac\ vorbim despre cât degreu `mi e s\ m\ opresc [i s\ a[tern pehârtie orice, `mi e foarte greu – parteacu opritul nu prea func]ioneaz\ atuncicând e[ti mam\ (am doi copii), o me -serie mai mult decât full-time, carecere dedicare total\. La fel cum cere [iscrisul... Nu e vorba numai despre

timp fizic, dar [i despre timp [i spa]iumental, s\ pui pe pauz\ tot ce e `n ju-rul t\u, s\ opre[ti realitatea din cursulei [i s\ r\mâi suspendat\ `n acest noman’s land `n care tr\iesc scriitoriiatunci când scriu. Redescoperire afost pentru mine lectura acestei c\r]i(`nc\ nu am terminat-o), pove[tile mi-nunate [i atât de diferite din ea, caremi-au dat un soi de `ncredere c\meseriile astea dou\ nu sunt atât deincompatibile pe cât par...

Adina Rosetti: Meseriile astea dou\ nusunt atât de incompatibile pe cât par


dosar « 11

Mai ̀ ntâi a fost un moment de reflec]ie. M-am ̀ ntre-bat dac\ am cu adev\rat ceva de spus despre mineca mam\ [i dac\ vreau s\ [tie [i al]ii. ~n 1997, la foar-te scurt timp dup\ ce l-am n\scut pe Tudor, amscris dou\ articole, unul `n „Dilema“ [i cel\lalt `nunica revist\ de mod\ de atunci, „Exces“. Erauamândou\ despre experien]a na[terii `ntr-o mater-nitate româneasc\ din anii ’90, despre neglijen]aasistentelor, despre felul `n care luau banii [i ca-dourile, despre colegele mele de suferin]\, femei dela ]ar\ cu vie]i dificile, despre prietenia cu ele. Arti-colele de atunci chiar au stârnit ceva zgomot `n ma-ternitatea cu pricina.

Acum `ns\ nu am mai vrut s\ scriu `n acela[i re-gistru, Tudor are 17 ani, am traversat o mul]ime deetape [i st\ri `mpreun\ `n tot acest timp. A[a c\ atrebuit s\ m\ `ntreb cum am fost eu ca mam\ carescrie, ̀ n ace[ti 17 ani, [i cum am fost eu ca scriitoarecare are un copil. {i mi-am dorit s\ scriu un text fe-ricit, pentru c\ [tiu c\ inevitabil, devenind mam\,am primit mereu mai mult dec=t am dat [i asta in-clusiv pentru ceea ce se poate numi scrisul meu.Am fost provocat\ s\ fac parte din aceast\ antologie[i a[a am ajuns la fraza urm\toare: pe mine Tudornu m-a `mpiedicat niciodat\ s\ scriu, numai eu sin-gur\ am putut face asta. Atât.

Viviana Mu[aAugusto:Micile `ntâmpl\ricasnice devinmici poeziiCând am n\scut a fost dureros, dar nici un analge zic nu e mai efi-cient decât luatul `n bra]e al bebelu[ului s\n\tos. Via]a de mam\casnic\ e obositoare, uneori plicticoas\, dar nici un remediu nu emai mare decât un pupic lipicios. Când ai un copil, doi sau trei cumam eu acum, e greu s\ ̀ ]i faci loc ̀ n program pentru un timp ̀ n cares\ cite[ti sau s\ scrii [i mai ales s\ [i `n]elegi ce cite[ti [i s\ fie inte -ligibil ce scrii. Dar dac\ ai citit sau ai scris `nainte, felul `n carelumea ]i se ordoneaz\ `n cap devine foarte „ca `n c\r]i“. Ca atuncicând [tii s\ faci fotografii, chiar [i f\r\ aparat, vezi cadrele. {i mi-cile ̀ ntâmpl\ri casnice devin mici poezii, iar tu m\turi ciorne, speligre[eli de tipar [i copilu]ii t\i ̀ ]i dicteaz\ cele mai reu[ite dialoguri.A trebuit doar s\ `mi pun laptopul pe masa de schimbat scutece [is\ tastez ce se `ntâmpl\ `n jur [i `n mine. Sunt o mare exploratoarede mine `ns\mi, a[a c\ dac\ a fost s\ redescop\r ceva, de aceast\dat\ a fost s\ `mi redescop\r `ncrederea c\ pot scrie suficient debine `ncât, dup\ lectur\, trei prieteni s\ `mi spun\ c\ i-am emo]io -nat [i c\ le-a pl\cut. R\mâne de aflat acum dac\ ceea ce am scriseste [i pe gustul cititorilor.

Svetlana Cârstean:Tudor nu m-a `mpiedicatniciodat\ s\ scriu, numai eusingur\ am putut face asta

E foarte greu s\ scrii despre lucrul cel mai intim [imai drag din via]a ta. Mie mi-a fost foarte greu. Amtot amânat, am ̀ ncercat s\ scap. Mi-a fost greu pentruc\, din punctul meu de vedere, experien]a scrisuluieste una la fel de intim\ precum cea a maternit\]ii. Eo problem\ strict personal\, dificil de `mp\rt\[it ce-lorlal]i. Mi-a fost mai u[or s\ m\ apuc din nou de poe-zie decât s\ scriu despre feti]a mea. {i am strania sen-za]ie c\ scrisul meu nu a fost niciodat\ real, o pre-zen]\ palpabil\, pe când existen]a feti]ei mele e cât se

poate de real\. Iar venirea ei pe lume m-a modificatradical, mai profund decât a f\cut-o poezia. Primindinvita]ia Alinei Purcaru, la `nceput am intrat `n pa-nic\. Nu [tiam cum s\ dau o form\ coerent\ aceluiamestec cople[itor de st\ri, senza]ii, spaime [i extazpe care l-a provocat venirea pe lume a feti]ei mele.Dar retr\ind perioada aceea, mi-am dat seama c\doar sublimând-o, doar transformând-o ̀ n poezie, ca-re e modul meu visceral de exprimare, o pot scoatedin cuf\rul meu secret [i o pot ar\ta lumii.

Domnica Drumea: Mi-a fost maiu[or s\ m\ apuc din nou de poeziedecât s\ scriu despre feti]a mea


12 » avanpremier\

Sandra Pralong — Cum schimb\m mentalitatea?25 de ani `n România

– Fragment –

Vorbim mult despre societate ci -vil\ f\r\ a avea `ns\ o no]iune cla -r\ despre termen. Chiar `n [tiin]apolitic\ sunt cam tot atâtea defi-ni]ii câ]i autori (consacra]i).

M\ voi opri la dou\ defini]ii,relevante pentru România. Ceacla sic\, a lui Alexis de Tocque ville1,pentru care societatea civil\ estesfera de cooperare voluntar\ lanivelul cel mai de baz\, al indi-vizilor, locul unde oamenii `[i unesc eforturile ca s\ rezolve pro -bleme pe care nu vor, sau nu pot,s\ le `ncredin]eze statului spre re-zolvare. De notat aici o idee nova-toare pentru noi: ideea c\ cinevarefuz\ s\ cear\ statului s\ fac\ ce-va ce poate face singur! Este firesc`ns\ s\ fie a[a atunci când deviicon[tient c\ totul are un pre] – iarlibertatea (fa]\ de lan]urile cucare ne leag\ statul) este un buncare nu trebuie amanetat!

A doua defini]ie, mai pu]incunoscut\ (dar relevant\ pentrusitua]ia României), este cea a luiHegel2, pentru care societatea ci -vil\ este t\râmul `n care oamenii`[i cap\t\ identitatea [i `[i exer -cit\ libertatea. La Hegel, liberta -tea devine real\, palpabil\, prinproprietate (privat\), de care oa-menii dispun `n voie. ~n conse -cin]\, societatea civil\ este [i t\râ-mul `n care se petrece competi]ia`ntre interese. Scopurile asocieriir\mân private, nu comune, ca laTocqueville, iar oamenii `[i des\ -vâr[esc libertatea prin mecanis-mele pie]ei, prin care `[i „actuali -zeaz\“ puterea (vânzând [i cum -p\rând). Pentru Hegel, societateacivil\ nu se define[te prin ac]iunecolectiv\, ci prin una individual\,`ntreprins\ pentru ca omul s\-[icl\deasc\ identitatea [i s\-[i exer -cite libertatea (deci puterea).

Fine]urile teoretice nu sunt opedanterie de intelectual dornics\-[i etaleze un titlu academic3, ciele devin unelte conceptuale cucare ̀ n]elegem mai bine realitatearomâneasc\.

~n esen]\, societatea civil\ estet\râmul dintre institu]iile publice[i familie, dintre administra]iasta tului [i individ. ~n timp, filo so -fia politic\ a rafinat acest dome-niu vast, extr\gând, spre pild\,partidele politice [i biserica, sepa-rând astfel domeniul politic [i pecel religios de societatea civil\.Mai mult, [i mediul de afaceri esteconsiderat separat (ceea ce puneproblema conceptual\ a aparte-nen]ei grup\rilor sindicale: partedin societatea civil\ sau din me -diul corporatist?4).

~n mod practic, societatea civil\este reprezentat\ de orga ni za]iile

nepatrimoniale, f\r\ scop lucra-tiv, adic\ acele ONG-uri, fie c\ suntasocia]ii, funda]ii, uniuni, fede -ra]ii sau cooperative etc.

~ntre statul totalitar, atotputer-nic (care posed\ toate resursele [iia deciziile `n societate, pentru„binele comun“5), [i anarhie (unmediu neguvernat ̀ n care pri mea -z\ interesul individual), demo -cra]ia este acel sistem politic carepermite ca societatea civil\ s\ sedesf\[oare ca „un deziderat etic, oordine social\ ideal\, ̀ n care, chiardac\ nu se transcende neap\ratinteresul individual, m\car aces-ta se armonizeaz\ cu binele co-mun“6.

Cu alte cuvinte, societatea civi -l\ este acel t\râm ̀ n care indivizii,autonomi atât fa]\ de familie (`nsens larg, de „clan“), cât [i fa]\ destat, `[i exercit\ puterea de a con-lucra – `n care `[i las\ la o parteegoismul limitativ [i construiesc`mpreun\ `n beneficiul tuturor.

Astfel, nu `ntâmpl\tor, demo -cra]ia este [i sistemul politic careproduce ceea ce nici totalitaris-mul [i nici anarhia nu pot realiza:prosperitate!

Mai tot timpul `n istorie, cu no-tabila excep]ie a Statelor Unite,care s-au n\scut `n alte circum-stan]e, statul (Prin]ul, de fapt) aprivit ini]ial cu ambivalen]\ ideeaca aceast\ sfer\, `ntre adminis-tra]ia public\ [i familie, s\ devin\bine organizat\. Dar odat\ cutransferul de suveranitate c\trecet\]eni, puterea – fiind format\`n democra]ie din reprezentan]iisuveranului, adic\ ai cet\]enilor –a `n]eles c\ a avea un partener dedialog bine organizat este `n in-teresul s\u direct. Astfel, statuldemocratic a `ncurajat societateacivil\ s\ se coaguleze, `ntre alteleca s\ poat\ semnala deciden]iloracele politici publice care nu con-vin cet\]enilor, permi]ând astfelca ajust\rile s\ se fac\ f\r\ vio -len]\. Cu alte cuvinte, o societatecivil\ bine organizat\ e `n avanta-jul puterii – contribuind la bunaguvernan]\, ea spore[te perfor-man]a politic\.

Dificultatea cu care, din 1989`ncoace, puterea din România sea[az\ la mas\ cu ONG-urile, pen-tru a stabili agenda public\ arat\cât de departe suntem `nc\ de odemocra]ie func]ional\ `n careputerea s\ fi `n]eles rolul beneficpe care `l are societatea civil\.

~n lumea occidental\, socie -tatea civil\ este considerat\ oadev\rat\ „[coal\ de democra]ie“disponibil\ cet\]enilor, pentru c\,`n ONG-uri, oamenii au ocazia s\conlucreze `n mod voluntar pen-tru a-[i `ndeplini n\zuin]ele co-mune. Nu atât critica fa]\ de es-tablishmentul politic motiveaz\`n primul rând colaborarea ce t\ -]enilor, ci dorin]a – descris\ deTocqueville – de a p\stra o zon\cât mai larg\ de libertate `n carestatul s\ nu interfereze ̀ n via]a co-munit\]ii.

Societatea civil\ se poate arti -cula fie ̀ n mod constructiv (]esândfibra social\, prin servicii, acolounde statul e absent, sau sem-nalând politicile care nu au supor-tul cet\]enilor), fie disruptiv

(atunci când se opune unor m\ -suri [i mobilizeaz\ cet\]enii astfelca puterea s\ ia not\ de ne mul -]umirea lor) – câteodat\, acelea[iorganiza]ii alterneaz\ `ntre celedou\ moduri de expresie, `n func -]ie de circumstan]e.

Pentru a ̀ n]elege evolu]ia socie -t\]ii civile `n postcomunism, tre-buie s\ vedem `ntâi de unde a ple-cat mediul asociativ – `n cazul Ro -mâniei, de la aproape zero7. Celecâteva asocia]ii existente `n 1989,cea a apicultorilor sau a vân\to-rilor [i pescarilor, sau uniunile decrea]ie etc. nu aveau nici o auto -nomie fa]\ de stat – nici din punctde vedere ideatic [i nici financiar.

Un mic preambul: plec de lapremisa c\ `n lumea euroatlan tic\din care facem acum parte, atât `nmediul politic cât [i `n afa ra lui,actorii au tot interesul ca Româ-nia s\ fie dezvoltat\ [i prosper\.Evident c\ `n lume exist\ com-peti]ie pentru resurse, dar asta nu`mpiedic\ demo cra]iile euroat-lantice s\-[i doreasc\ `n noi unpartener care `mp\rt\[e[te ace-lea[i valori, are puterea s\ aperefrontierele comune [i cu care sepoate face comer] profitabil.

1 Alexis de Tocqueville, Democracy inAmerica (The Modern Library, New York,1981).

2 G.W.F. Hegel, Elements of the Philoso-phy of Right, traducere de H.B. Nisbet(Cambridge University Press, 1991).

3 ~n ]ara atâtor plagiate, poate trebuiemen]ionat c\ doctoratul pe care l-amob]inut la Sciences Po Paris m-a costatopt ani de trud\ [i a fost `ncununat de odistinc]ie.

4 Unele voci ar spune c\, `n originalanoastr\ democra]ie, sindicatele arapar]ine mai curând chiar mediuluipolitic...

5 Nu voi intra aici `n discu]ia despre cumse define[te „binele comun” `ntr-o socie -tate totalitar\ (sau autoritar\).

6 Adam B. Seligman, The Idea of Civil So-ciety (The Free Press, New York, 1992).

7 M\ refer aici la situa]ia sub dictatura co-munist\, c\ci, `ntre cele dou\ r\zboaie,România avea o societate civil\ relativ`nfloritoare.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulCum schimb\m menta li -tatea? 25 de ani `n Româ -nia, de Sandra Pralong,care va ap\rea `n curând`n colec]ia „Ego. Publicis -tic\“ a Editurii Polirom.

AUTOAREA

Sandra Pralong este pre[e -dint\ a Funda]iei SynergEtica,a condus Funda]ia Soros pen-tru o Societate Deschis\ `n Ro-mânia [i Republica Moldova [ia fost consiliera pre[e din teluiRomâniei, responsabil\ de re-la]ia cu românii de pretutin-deni [i comunicare interna]io-nal\. Doctor `n [tiin]e politice,a publicat numeroase articoledespre etic\, societatea civil\[i dezvoltarea economic\ [i acoordonat dou\ volume ap\ru-te la Editura Polirom: De cem-am ̀ ntors ̀ n România (2010)[i Mai români dec=t românii?De ce se `ndr\gostesc str\iniide România (2013).

CARTEA

Cum schimb\m mentalitatea? Iat\ `ntrebarea la care `ncearc\ s\r\spund\ Sandra Pralong `ntr-o colec]ie de texte publicate `n presaromâneasc\ [i interna]ional\ `n ultimii 25 de ani. Este o carte-calei-doscop, ce recompune evolu]ia României pe parcursul acestui sfertde veac, din perspectiva unei românce care s-a `ntors `n ]ar\ `n anii’90, dup\ o bogat\ [i important\ experien]\ de via]\ [i profesional\ ̀ nEuropa de Vest [i ̀ n Statele Unite. Plas=ndu-[i de multe ori problema-tica `ntr-un context mai larg, european ori al ]\rilor foste comuniste,autoarea abordeaz\ teme dintre cele mai variate, de la problemele so-ciale [i societatea civil\ la valorile democratice, etice [i globalizare.

Par]ialitatea v\dit p\rtinitoare adecupajului memorialistic, lu-crat\ [i ob]inut\ ̀ n mod con[tient,astfel `ncât actantul s\ ias\ binenu numai `n epoca de care a profi-tat, ci [i `n posteritate, ne `n -dreapt\ privirile spre m\rturiilevictimelor.

Poate c\ paginile acestora sunt[i mai subiective, distorsionateori deformate de suferin]ele `ndu-rate. E posibil s\ fie animate de unsuflu revan[ard. Dar, de vreme cene-am edificat – prin lectur\ – asu-pra „obiectivit\]ii“ fo[tilor acti -vi[ti, politruci [i colabora]io ni[ti,merit\ s\ aducem Istoria implaca-bil\, cunoscut\ `n liniile ei mari,la nivelul particular al unor oa-meni smul[i din sânul familiei [idin lini[tea existen]ei lor, pentrua isp\[i, `n deten]ia politic\, tot fe-lul de culpe imaginare. ~n acela[iplan vertical cu Ion Ioanid (~nchi-soarea noastr\ cea de toate zilele)

[i cu Florin Constantin Pavlovici(Tortura pe `n]elesul tuturor), [icu o intensitate comparabil\ cu alui Ion D. S`rbu (Jurnalul unuijurnalist f\r\ jurnal), N. Stein-hardt d\, prin Jurnalul fericirii,una dintre cele mai ardente [i maicomplete m\rturii române[ti asu-pra infernului parcurs.

Elementul de diferen]\, ca [icel de leg\tur\, se observ\ cu u[u -rin]\. La Ion Ioanid [i Florin Con-stantin Pavlovici, cartea memo-rialistic\ este opera vie]ii – la pro-priu [i la figurat. M\rturia acope -r\ anii de `nchisoare `ntr-un modminu]ios [i extensiv, convocând[i consumând parc\ toate resurse-le scriitorice[ti ale autorului. Unautor al unei singure c\r]i: cea `ncare este personaj [i cobai. Cei doimemoriali[ti [i-au publicat operatestimonial\ dup\ Revolu]ie, `ncondi]iile de libertate a opi niei, a cuvântului care o exprim\ [i a

tiparului cu difuziune publi c\. ~nschimb, N. Steinhardt [i Ion D.S`rbu, ambii dis p\ru]i `n 1989, [i-au scris jurnalele `n condi]ii declandestinitate, `n plin co[marceau[ist.

Experien]ele personale sunt co-planare, la fel relat\rile lor. Ambiifocalizeaz\ ani de `nchisoare f\ -cut\ – pe degeaba – `n contextulstrângerii [urubului ideologic,dup\ Revolu]ia din Ungaria. {i, lafel, amândoi `[i deruleaz\ filmulinterior `ntr-o alt\ epoc\ istoric\,diferit\, dar la fel de sinistr\: cea ana]ional-comunismului. Ei nu scriupentru contemporaneitate, pre-cum ceilal]i, ci direct pentru pos-teritate. ~ntre producerea [i recep-tarea public\ a textului exist\ undecalaj temporal semnificativ; [i oruptur\ de nivel. Iar aceste dou\c\r]i extraordinare, redactate `n -tr-o epoc\ pentru a fi publicate [icunoscute ̀ n alta, nu epuizeaz\ re-sursele autorilor. Ele constituiesumma operei lor, dar nu [i `n -treaga crea]ie, mult mai ampl\ [imai divers\.

Diaristica `ncorporeaz\ memo-rialistica, p\strându-i func]iile [iad\ugându-i altele noi. La Stein-hardt, m\rturia asupra deten]ieieste un punct de plecare `ntr-o

aventur\ spiritual\, `n timp ce laS`rbu e un nucleu tematic ce vine[i revine (ca serial de scene pro-priu-zise [i ca element constant dereferin]\ simbolic\) `n nota]ia co-tidian\. Deten]ia [i memorialulcare o re`nvie nu `nseamn\ a[a -dar, `n cazurile de fa]\, totul. Elesunt o parte – ̀ nsemnat\ – dintr-un`ntreg, un plan din care s-a dezvol-tat [i stratificat o Oper\ totalizant\.G\sim aici biografie nud\ [i lecturivaste, experien]e concrete [i li -vre[ti, detalieri ale momentului is-toric [i transgres\ri ale lui, scenecarcerale oribile [i incursiuni sur-prinz\toare ̀ n cele mai ̀ ndep\rtatearii culturale, observa]ii [i caracte-riz\ri f\cute f\r\ ezit\ri, dar [i sa-vante referin]e sociologice, polito-logice, economice, [tiin]ifice.

~n ambele experien]e, genera-toare de c\r]i totale, descoperim ocon[tiin]\ de om `ntreg, pe carenimeni [i nimic nu-l poate disloca.Chinurile din anchet\ [i din celu -l\, mizeria inimaginabil\ a spa -]iului `nchis, tr\darea unor prie-teni apropia]i conteaz\, dar ele nuschimb\ ecua]ia moral\ a unorcaractere adev\rate, puternice,forjate dup\ modelul unor ta]i demod\ veche. Nu doar protagoni[tiicelor dou\ jurnale sunt personaje

formidabile, ci [i p\rin]ii lor: Os-car Steinhardt, fostul director alunei fabrici de mobil\ [i cheresteadin Pantelimon, [i minerul sindi-calist petrilean Ion S`rbu. F\r\ cu-vinte mari, dar cu o eficien]\ pe-dagogic\ incontestabil\, ace[tiaau [tiut s\ le predea fiilor lec]ia re-zisten]ei [i a demnit\]ii. La S`rbu,se adaug\ pe talger modelul Bla-ga, profesorul [i mentorul care i-ainfluen]at `ntreaga carier\.

~n fine, aliatul cel mai impor-tant al eroului suferitor este deg\sit – `ntr-o unic\, dar esen]ial\diferen]\ – `n dou\ planuri de ul-tim\ rezisten]\ omeneasc\. Pen-tru Ion D. S`rbu, cu `ncrederea luiuria[\, nedezmin]it\, `n Om, cusimpatiile [i solidarit\]ile sale destânga, cu aversiunea fa]\ de legio -nari, ca [i fa]\ de genera]ia spon-tanee de „ilegali[ti“ de dup\ r\z -boi, salvarea st\ ̀ n umanismul tra - di]ional. Desuet pentru unii, anu-lat de al]ii, dar pentru el `nc\ viu.La Steinhardt, balansul este maimare [i aventura interioar\, ma-ximal\. Condamnat pentru vinade a nu-[i fi tr\dat prietenii din lo-tul „mistico-legionar“ Noica-Pil-lat, el va descoperi tocmai aici, `ninfernul `nchisorii politice, salva-rea prin credin]\.


actualitate « 13

Kazahstan, patria românilor deporta]idescoperit\ de o echip\ TVR Ia[i

Adelina Meilie

Din echipa format\ din unspre -zece oameni fac parte Violeta Gor-gos, regizor artistic la TVR Ia[i,Cristian Sb`ngu, director de ima -gine, [i Octavian }`cu, doctor `nIstorie la Universitatea „Alexan-dru Ioan Cuza“ din Ia[i (UAIC),care dezv\luie c\ acest proiect aretrei p\r]i: o echip\ va realiza fil-mul, al]ii vor face un documentardespre istoria prizonierilor der\zboi români, iar restul vor reali-za o documentare ampl\ [i vor pu-blica o carte despre comunitateamoldoveneasc\ din Kazahstan.

Timp de 12 zile, ̀ n perioada 12-23

noiembrie, cei unsprezece mem-bri ai echipei au parcurs 10.000 kmprin stepa Kazahstan-ului pentrua realiza „un film al expedi]iei, de-spre oamenii care au fost impli-ca]i `n acest proiect, despre p\reri-lor lor, cum v\d ei lumea de acolo[i mai ales despre drumul c\ut\ri-lor acestor rude ale deporta]ilordin Kazahstan [i `ntâlnirea cu co-munitatea cazac\, care a primit ba-sarabenii [i românii deporta]i“, adeclarat Violeta Gorgos.

Dumitru Lesnic, masterand laUniversitatea „Alexandru IoanCuza“ din Ia[i, s-a ocupat de liste-le prizonierilor deporta]i acolo [ia descoperit c\ „este vorba despre

11.000 de oameni care sunt v\zu]ide localnicii din Kazahstan diferitde noi“. „Ace[tia au `n]eles parteauman\ a proiectului nostru, pen-tru c\ ì vedeau pe cei deporta]i cafiind p\rin]ii cuiva, fiii cuiva [icre deau c\ familiile lor au tot drep tul

s\ afle care a fost soarta lor“, a de-clarat Dumitru Lesnic.

„Expedi]iile memoriei“ este unproiect realizat cu sprijinul De-partamentului pentru Românii dePretutindeni din cadrul Guvernu-lui României [i se afl\ `n 2014 la

cea de-a doua etap\ de implemen-tare, prima parte fiind desf\[ura -t\ anul trecut. Cele peste 14 ore defilmare vor fi montate sub formaunor reportaje-documentar carevor fi difuzate din luna ianuarie2015.

O echip\ a Televiziunii Române de la TVR Ia[i format\din jurnali[ti, istorici, studen]i [i regizori de lainstitu]ii din Republica Moldova [i Ia[i s-a `ntorsduminic\, 23 noiembrie, din expedi]ia din Kazahstan`n care s-au c\utat informa]ii despre deporta]iiromâni. Proiectul este intitulat „Expedi]iilememoriei“ [i este un documentar care prezint\soarta miilor de români basarabeni care au fostdeporta]i `n lag\rele sovietice dup\ cel de-Al DoileaR\zboi Mondial.

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

The big picture (II)


14 » actualitate

Num\r record de vizitatori [ievenimente la Gaudeamus 2014

Ajuns ̀ n 2014 la edi]ia cu num\rul21, târgul este ini]iat [i organizatanual de Radio România, prinCentrul Cultural Media Radio Ro-mânia. Bilan]ul statistic al edi]ieise prezint\ astfel:

– Num\rul expozan]ilor a fostde peste 320, reprezentând câtevadintre cele mai importante seg-mente din domeniul editorial [ieduca]ional.

– Programul de manifest\ri aledi]iei a cuprins mai mult de 750 deevenimente (record al târgului) –lans\ri [i prezent\ri de carte, dez-bateri, conferin]e, momente artis-tice –, organizate `n mai multespa]ii special amenajate ̀ n incintapavilionului [i `n cadrul standuri-lor expozan]ilor.

– Num\rul vizitatorilor a fostde circa 117.000, record de vizita-tori `n istoria târgului.

Duminic\, 23 noiembrie, aufost decernate premiile acesteiedi]ii a târgului, astfel:

– Trofeele Gaudeamus, ai c\rorcâ[tig\tori au fost stabili]i prinVotul Publicului, au fost acordateEditurilor Humanitas (locul 1),RAO (locul 2) [i Polirom (locul 3);

– Trofeul pentru „Cea mai râv -nit\ carte a târgului“, stabilit totprin Votul Publicului, a revenitEditurii Curtea Veche, pentru volu-mul Pas cu pas de Klaus Iohannis;

– Trofeele Presei pe sec]iunilepublica]ii, TV, online [i agen]ii depres\ au fost câ[tigate de: cotidianul„Adev\rul“, postul Pro TV, site-ulHotNews.ro [i Agen]ia Na]ional\de Pres\ Agerpres. Trofeul pentrusec]iunea radio nu a fost acordat,`ntrucât posturile Radio Româ-nia, frecvent indicate drept sursede informa]ii despre eveniment,nu pot intra ̀ n aceast\ competi]ie,dat fiind statutul de organizator alinstitu]iei;

– Premiul de Excelen]\, `n va-loare de 10.000 de lei, oferit de c\ -tre Radio România, a fost decernat

Editurii Trei, pentru succesulconstruirii unui program edito-rial `n jurul psihologiei [i psiha-nalizei, extins apoi, prin alte tit-luri [i prin c\r]ile publicate dePandora M, editura afiliat\, c\treliteratur\ [i c\tre alte domenii, cuvoca]ie generalist\’;

– Premiul Educa]ia a revenitAcademiei de Studii Economice dinBucure[ti, ̀ n semn de apreciere pen-tru constan]\ [i pentru standardele`nalte la care Academia s-a prezen-tat [i `n acest an la Gaudeamus;

– Premiul pentru traducere „An -toaneta Ralian“, decernat pentrudoi traduc\tori, din limba român\`ntr-o limb\ str\in\ [i dintr-o limb\str\in\ `n limba român\, a fostacordat la aceast\ edi]ie lui VirgilStanciu pentru traducerea din lim-ba englez\ a romanului Preaiubitade Tony Morrison (Editura ART) [iLetitiei Ilea pentru traducerea `nlimba francez\ a volumului de ver-suri Melci abori geni/ Escargotsaborigcnes de Ioan Pintea (EdituraCharmides).

– ~n mod excep]ional la aceast\edi]ie, Radio România a acordatun Premiu de Excelen]\ pentruTraducere doamnei AntoanetaRalian, cu prilejul traducerii cunum\rul 120 – romanul Portretullui Dorian Gray de Oscar Wilde,publicat de Editura Humanitas.

Ceremonia de premiere a fostprecedat\ de prezentarea ListeiGoncourt – Alegerea Studen]ilorRomâni, eveniment organizat de Institutul Francez. Volumul

câ[ti g\tor, anun]at de c\tre doam-na Denisa Com\nescu, pre[edin-tele juriului, a fost Meursault,contre-enquete de Kamel Daoud.

Invitatul de onoare al edi]iei2014 a fost Federa]ia Rus\. Progra -mul invitatului de onoare a cuprinspeste 30 de evenimente organizate`n incinta târgului [i `n alte spa]iidin Bucure[ti, având ca invita]i 17scriitori, critici literari, editori,jurnali[ti [i muzicieni din Rusia.Partener privilegiat al edi ]iei afost GADIF – Grupul Ambasadelor,

Delega]iilor [i Insti tu]iilor Fran-cofone din România, care a de -semnat [i Pre[edintele de onoareal edi]iei, domnul Beno`t Rutten,pre[edinte GADIF, Delegat Valo-nia – Bruxelles.

Numeroase personalit\]i alevie]ii publice din România au tre-cut pragul târgului [i `n acest an,de remarcat fiind pentru edi]ia2014 prezen]a `n repetate rânduria trei dintre [efii de stat ai Româ-niei din ultimii 25 de ani [i a mem-brilor familiei regale a României.

Suplimentul lui Jup

Edi]ia 2014 a Târgului Interna]ional Gaudeamus – Carte de ~nv\]\tur\ s-a `ncheiatduminic\, 23 noiembrie, `n prezen]a unui public `nc\ numeros, dornic s\ profitepân\ `n ultima clip\ de ofertele editurilor. Târgul Interna]ional a avut loc `n acestan `n perioada 19-23 noiembrie, `n Pavilionul Central (A) al ComplexuluiExpozi]ional Romexpo.

Cele mai vândute titluri Polirom[i Cartea Româneasc\

Top 5 Polirom1. B\rba]i f\r\ femei, de Haruki Murakami, la egalitate cu Casa

t\cerii, de Orhan Pamuk2. Tranzi]ia. Primii 25 de ani, Alina Mungiu-Pippidi `n dialog cu

Vartan Arachelian, la egalitate cu Cum schimb\m mentalitatea? 25 de ani `n România, de Sandra Pralong

3. C\l\torie de nunt\ [i Bulevardele de centur\, de Patrick Modiano4. Istoria Orientului Mijlociu. De la apari]ia cre[tinismului pân\

`n prezent, de Bernard Lewis, la egalitate cu Stalin. Curtea }aruluiRo[u, de Simon Sebag Montefiore

5. Feti]a care se juca de-a Dumnezeu, de Dan Lungu, [i Sfâr[it desezon, de Marius Chivu

Top 5 Cartea Româneasc\1. Mecanica fluidului [i Acte originale/ Copii legalizate, Seria de

autor Gheorghe Cr\ciun2. Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelit\]ii, de

Eugen Negrici, la egalitate cu Bogdan-Alexandru St\nescu, anaBASis3. America de peste pogrom, de C\t\lin Mihuleac, la egalitate cu

{i cuvintele sunt o provincie, de Adela Greceanu4. Marea petrecere, de Petre Barbu5. Carte de identit\]i, Florina P`rjol

Cele mai vândute colec]ii:HistoriaBiblioteca PoliromTop 10+


interna]ional « 15

Aceste basme de groaz\ale fra]ilor Grimm

Drago[ Cojocaru

Cartea este, de fapt, nimic altcevadecât culegerea basmelor fra]ilorGrimm, numai c\ editorul [i tra-duc\torul Jack Zipes a avut ideeade a traduce [i publica versiunile„originale“ ale acestor basme caresunt foarte departe de ceea ce [ti]idin „reformul\rile“ Disney.

O mic\ `ntoarcere `n trecut:fra]ii Jacob [i Wilhelm Grimm aufost doi `nv\]a]i care au tr\it la`nceputul secolului al XIX-lea `nWestfalia ocupat\ de armatelefran ceze. Pasiona]i de folclorulger man [i de tradi]iile orale, ceidoi au `ncercat s\ scrie o istorie alimbii germane, o gramatic\ ger-man\ [i, printre altele, o antologiecu pove[ti, atât germane, cât [iprovenind din alte zone culturale.

Noi suntem familiariza]i, se pa-re, cu edi]ia din 1875 a c\r]ii, daraceasta era, de fapt, cea de a [aptearescriere [i versiune a ei. Primaedi]ie, cea din 1812-1815, con ]inea156 de pove[ti pe care, dup\, uzinaGrimm Bros. le-a rescris, reformu-lat, `ndulcit [i cenzurat, adaptân-du-le la sensibilit\]ile epocii.

Versiunile originale ale po ve[ -ti lor cunoscute sunt `ns\ [ocantepentru mul]i cititori. Culese de ceidoi Grimm de la povestitorii po-pulari, ele reflectau realitatea epo-cii. Iar „realitatea“ `n care tr\iapo porul Europei (r\zboaie, vio-len]e, foamete, exploatare etc.) eracumplit\. De aceea, cititorul deast\zi s-ar putea s\ fie [ocat con-statând c\ pove[tile roz ale copi -l\riei se `nvecinau periculos demult, la origine, cu fantasmelemarchizului de Sade: viol, muti -l\ri, crime etc.

~ntre timp, Valerie Ogden amin -te[te `ntr-un articol publicat de„Huffington Post“ c\, la origine,multe dintre aceste basme sunt

bazate pe fapte [i persoane reale.Valerie Ogden spune c\ fra]iiGrimm [i-au dat seama c\, dac\vor s\ `[i vând\ c\r]ile f\r\ s\ ur-ce `n cap publicul burghez, ar fimai bine s\ „`ndulceasc\“ atroci -t\]ile originale. ~n acest sens, ei autras cu ochiul la opera `nain -ta[ului lor francez, Charles Per-rault, ale c\rui pove[ti, frumosspuse (nu pentru copii, ci pentruun public adult), sunt bazate pe le-gende locale [i, deseori, pe faptereale. Iat\ câteva dintre ele:

Alb\ ca Z\pada [i cei [apte pitici

Se crede c\ la originea acestei po-ve[ti se afl\ povestea tragic\ [ireal\ a Margarethei von Waldeck,o contes\ ce a tr\it `n secolul alXVI-lea `n Bavaria. Se pare c\tat\l ei, Phillip IV-lea, de]inea maimulte mine de cupru `n ]inutulBad Wildungen `n care lucrau co-pii, atât de deforma]i de muncagrea la care erau supu[i `ncâttoat\ lumea credea despre ei c\sunt, de fapt, pitici. Din cauza uneimame vitrege foarte geloase, fru-moasa Margaretha a fost trimis\s\ tr\iasc\ la Bruxelles, unde aatras aten]ia viitorului rege Filipal II-lea al Spaniei care i-a devenitamant, spre enervarea mamei vi-trege [i a tat\lui lui Filip. Se parec\, din aceast\ cauz\, Margarethaa murit la numai 21 de ani, otr\ -vit\, o moarte care simplifica oproblem\ politic\.

R\punzel

~n cazul frumoasei ̀ nchise ̀ n turn,povestea pare a avea la origine oistorie din zorii cre[tinismului, `n

secolul al III-lea. Un prosper ne-gustor p\gân din Asia Mic\ (Dios-curus) avea o fiic\ atât de frumoa -s\ `ncât nu avea chef s\ o vad\c\s\torit\ [i o `nchidea `ntr-unturn atunci când pleca `n c\l\to-rie. Tân\ra s-a convertit la cre[ti-nism, spre marea enervare a ta -t\lui care a târât-o `n fa]a procon-sulului roman. Cum fata n-a vruts\ renun]e la credin]a ei, a sfâr[itprin a fi decapitat\ de tat\. Care,spune legenda, a fost tr\snit cevamai apoi. Sub numele de Sf. Bar-bara sau Sf. Varvara, tân\ra a de-venit sfânt\ `n panteonul cre[ tin[i este serbat\ la data de 4 decem-brie.

Barb\ albastr\

Este o poveste horror atât la Per-rault, cât [i la fra]ii Grimm. Per-rault, se pare, s-a bazat pe poves-tea unui anume Conomor cel Bles-temat, o c\petenie breton\ ce atr\it dup\ anul 500, despre care sespune c\ avea obiceiul s\ `[iomoare so]iile imediat ce acestear\mâneau `ns\rcinate. Dar, pen-tru Perrault, este mai probabil\ oalt\ surs\ de inspira]ie: celebrulbaron Gilles de Rais, mare[al alFran]ei [i companion al IoaneiD’Arc. Dup\ ce a devenit erou alluptei de eliberare a ]\rii de subenglezi, Gilles a alunecat treptat`n nebunie [i `n practicarea ma-giei negre. A sfâr[it ca un notoriuviolator [i uciga[ de copii, cu pes-te 500 de victime la activ (este unuldintre cei mai prolifici uciga[i `nserie din istorie). A fost condam-nat la moarte de c\tre semenii s\inobili, care abia a[teptau s\ pun\mâna pe fabuloasa lui avere.

Hansel [i Gretel

{i aceast\ poveste pare a se baza peo anume realitate istoric\. ~n seco-lul al XIV-lea, `n perioade de cum-plit\ foamete [i cium\, ̀ n Europa acrescut la cote alarmante num\rulcazurilor de infanticid [i caniba-lism. Mul]i p\rin]i dispera]i `[iabandonau, pe atunci, copiii.

Cenu[\reasa

Este posibil ca povestea frumoa-sei nedrept\]ite s\ fi fost inspirat\de o istorie consemnat\ de Strabo`n Geographica, povestit\ mai

apoi [i de c\tre Herodot. Cenu [\ -reasa, astfel, pare s\ fi fost Rodop-his, o tân\r\ de o frumuse]e deose-bit\ care a fost r\pit\ `n Tracia, `njurul anului 500 `nainte de Hris-tos, [i vândut\ apoi ca sclav\ `nEgipt. Cel care a cump\rat-o, dato-rit\ frumuse]ii sclavei, a ]inut-o ̀ nasemenea cinste [i lux `ncât Ro-dophis a fost remarcat\ de c\trefaraonul Ahmose al II-lea, care arfi insistat ca fata s\ ì devin\ so]ie(una dintre so]iile acestuia, defapt). Despre Rodophis se spunec\ a mai fost „tovar\[\ de sclavie“cu celebrul Esop.

~n presa str\in\, se vor -be[te mult despre pove[ti`n aceast\ perioad\ fi-indc\, pe de o parte, vineluna decembrie – deci se-zonul pove[tilor – [i, doi,fiindc\ `n Occident aap\rut o carte pe caremul]i o prezint\ drept oantologie horror de carecopiii ar trebui feri]i.

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, AndreiCr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, LuizaVasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga,Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga.

Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen-tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69lei (690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

{tiu c\ pentru unii sun\ stupid caun b\rbat la vârsta mea `nc\ s\cread\ ̀ n tine. Dar la fel de stupidsun\ [i melodia Gagman Style [iasta nu a ̀ mpiedicat-o s\ aib\ me-ga succes mondial.

Nu a[ putea s\ cred c\ bun\ta-tea [i d\rnicia exist\ pur [i simplu,f\r\ a fi palpabile, f\r\ a fi `ntru-chipate `ntr-o persoan\ anume. {iacea persoan\ nu poate fi decât unb\trânel dolofan, probabil cu câte-va probleme cu colesterolul, cuple te albe, cu obrajii mereu `mbu-jora]i, ochelari rotunzi [i un cos-tum ro[u, caraghios. Adic\ tu.

De[i sunt adeptul logicii, `nc\reu[esc s\ cred c\ sania ta zboa -r\. ~ns\ nu pot s\ accept probabi-litatea ca tu s\ ai un ren al c\ruinas lumineaz\ `n mod natural.Recunoa[te, te rog, c\ i-ai montatun bec. C\ trebuia [i tu s\ te orien-tezi pe ̀ ntuneric [i aveai nevoie deo surs\ de lumin\. M\ `ndoiesc c\te-ar condamna vreodat\ cineva,doar pentru noi o faci.

Sper c\ ]i-ai rezolvat micilepro bleme de memorie. Recunosc,nu mi-a picat prea bine Cr\ciunuldin ’83, când te-am rugat `n modexplicit s\-mi aduci o ma [inu]\

de poli]ie, teleghidat\, iar tu mi-aiadus o pijama. Am crezut c\ a fosto simpl\ confuzie, c\ undeva `nora[ul meu exist\ un alt copil ca-re [i-a dorit pijama [i a primitma [inu]a. {tii c\ am b\tut la toa-te u[ile `ntrebând, dar mi s-a datacela[i r\spuns: ce copil ar fi atâtde tâmpit `ncât s\-[i doareasc\ opijama? ~mi cer scuze c\ m-amsu p\rat atunci pe tine [i te-amf\cut mo[ senil [i dobitoc. Dar re-cunoa[te c\ puteai [i tu s\ fii maiatent.

S\ [tii c\ am purtat pijamauade la tine. Nu m\ desp\r]eam deea `n nici o noapte. Dac\ se `m -bâc sea, o sp\la mama diminea]\[i seara era iar pe mine. Se deco-lorase aproape total [i ̀ n genunchidevenise atât de roas\ `ncât a tre-buit peticit\. Iar tu ce ai `n]elesdin toate astea? C\ `mi trebuiealt\ pijama, altfel nu-mi explic dece `n Ajunul Cr\ciunului ’84

mi-ai adus `nc\ una. Dar m\carde data asta te-ai corectat. Amplâns pân\ am f\cut febr\ patru-zeci [i am ajuns la spital, cu con-vulsii. Ce fericit am fost când ma-ma mi-a adus ma[inu]a de la tine!Mi-am petrecut revelionul pe ho-lul spitalului, jucându-m\ cu ea.Puteai totu[i s\-i pui [i baterii, c\nu-]i c\dea mâna.

A venit momentul s\-]i `ntorcbun\tatea cu care mi-ai mângâiatcopil\ria. Te rog s\ fii foarte atent.Eu am devenit avocat. Dar nu amtimp de foarte multe explica]ii, c\trebuie s\ ac]ion\m rapid. Fiult\u a condus beat [i a accidentat ofemeie. Ea vrea s\ cheme poli]ia,`n]elegi? E caz de pu[c\rie. Pu[ -c\rie, `n]elegi? Dar am ajuns laun acord cu ea. O s\-i d\m o sum\de bani. Trimite to]i banii dincas\ `n contul de mai jos. ~]i dau[i adresa mea, poate vrei s\-miaduci [i bateriile.


16 » fast food

Jean-Pierre [i Luc Dardenne au`nceput s\ scrie scenariul `n oc-tombrie 2012, iar când au ̀ ntâlnit-o`n lift pe Marion Cotillard, carevenise cu copilul `n Belgia s\ fil-meze De rouille et d’os (regia Jac-ques Audiard), [i-au dat seama c\aveau interpreta. Fa]\ de jocul ex - trovert [i histrionic al lui Julian-ne Moore (din H\r]i c\tre stele/Maps to the Stars), care a luatPremiul de interpretare feminin\la Cannes, Marion Cotillard e in-teriorizat\ [i [lefuit\ ca un dia-mant. Culmea, cel mai bine ì sa-vurezi jocul de-abia dup\ ce seter min\ filmul, atunci `l savurezi[i pe el mai bine. Povestea e la felde simpl\ ca titlul. Nimic nu e ]i -nut ascuns, ceea ce vezi e ceea ceeste, nimic `n plus ori `n minus,iar faptul c\ nu ]i se comunic\mo tivul depresiei eroinei (dac\ar exista unul clar) nu te face maipu]in `n]eleg\tor. Sandra [i ai ei(so]ul [i doi copii) nu sunt s\raci,dar nici `ndestula]i. Au un apar-tament aranjat frumos, un FordFocus func]ional [i amândoi ma-turii lucreaz\. Tema excluderiieconomice cauzate de criz\ o atra ge

automat pe cea a solidarit\]ii. ~n -tr-adev\r, o parte din colegi suntde la `nceput de partea Sandrei,dar, de[i la un moment dat apareo tensiune gen 12 oameni furio[icare te face s\ numeri voturile cas\ evaluezi rezultatul, miza parc\e mai mult lupta interioar\ aeroinei. Filmul e mai mult desprelupta Sandrei cu ea `ns\[i, iar as-ta `n]elegem cel mai bine la final.Ea trebuie s\ re`n ve]e s\ se reva-lorizeze, oricât de bine [i-ar `n -]elege colegii care au [i ei proble-me financiare.

Cotillard a jucat f\r\ nici un picde machiaj [i uneori sub lumin\puternic\ astfel `ncât s\ par\ [imai palid\ decât e. Asexuat\, sla -b\, cu ni[te pantofi care p\c\ne`nver[unat pe asfalt, `[i constru-ie[te personajul doar din mers.Sigur, e impresionant\ solidari-tatea colegilor care fac un sacrifi-ciu ca s\ o ajute, `n contrast cu in-umanitatea directorului care poa -te licita pe orice angajat, pentruel sunt to]i la fel, dar dincolo deasta filmul ascunde o tez\ nou\ [itotu[i veche pentru Dardenne-i.

Nu e un film despre solidaritatecât despre curajul unui om f\r\[anse de a-[i rec\p\ta dem nitatea`n primul rând `n propriii ochiluptând pentru sine, iar asta facedin „deprimantul“ film „de stân-ga“ al belgienilor unul profundrevigorant. Mult mai revigorantdecât „democraticul“ [i plicticosulJocurile foamei: Revolta – Par tea 1/The Hunger Games: Mo ckin gjay –Part 1.

Dou\ zile, o noapte/ Deux jours, unenuit, de Jean-Pierre [i Luc Dardenne.Cu: Marion Cotillard, Fabrizio Rongione

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Iernile~n primele zile de iarn\, nu pot s\m\ trezesc diminea]a. Mecanismulmeu intern se stric\, urechea numai aude soneria telefonului, dege-tele trag plapuma peste cap, pisicase cuib\re[te `n sufletul meu de laora 8 `ncolo. Nu suport s\ m\ ridicdin pat pe frig [i `ntuneric, [i-mi iavreo dou\ s\pt\ mâni ca s\ m\obi[nuiesc cu vitregia situa]iei [i s\m\ pun din nou pe picioare. ~n ca-lendarul lunilor de iarn\, marchezprima zi `n care am b\ut vin fiert,prima sear\ `n care am adormit cuun ceai fierbine, prima zi cu m\nu[i[i fular, `nceputul sfâr[itului, cumar veni. Nu port c\ciul\. Când eram`n gimnaziu, mama mi-a cump\rato [apc\ de angora portocalie, pe carepretindea s-o port ̀ n drum spre [coa -l\. Luam [apca pe cap, ie[eam dincas\ bomb\nind, coboram sc\rilepân\-n strad\, sperând s\ nu m\ `n -tâlnesc cu nimeni cunoscut, [i ime-diat cum d\deam col]ul dup\ policli-nica stomato [i disp\ ream din razavizual\ a mamei, care m\ urm\reacu ochi de vultur de la geam, `miscoteam [apca din cap [i-o ascun-deam `n ghiozdan. De-atunci m-amobi[nuit s\ umblu iarna f\r\ c\ ciu -l\, capul meu st\ bine `n[urubatchiar [i la minus 10. Sar direct la untext minunat al lui Charles Simic depe blogul New York Review of Books:„Tat\l meu, care avea ceva bun dezis despre aproape orice, obi[nuias\-i consoleze pe oamenii care seplângeau de vremea rea [i receamintindu-le de bucuriile unui cas-tron de sup\ fierbinte sau ale uneit\rii pe care ai voie s-o bei devreme`n zi din cauza circumstan ]elor ex-traordinare. ~n plus, pretindea c\frigul concentreaz\ mintea. ~n clipa`n care ie[im din cas\, facem ce tre-buie s\ facem cu neobi[nuit\ inteli-gen]\ [i vitez\, spre deosebire de in-divizii \ia care-[i permit s\ stea laumbr\ pe cine [tie ce insul\ din Me-diterana sau Caraibe. Odat\ ce ne`ntindem, timpul `nceteaz\ s\ maiconteze [i putem medita la eternita-te, credea Cioran. Istoria, spunea el,e produsul oamenilor care se ridic\`n picioare [i au o ocupa]ie. Po]i s\fii un vis\tor sau un neispr\vit laPolul Nord? Tata avea dubii serioa-se `n aceast\ privin]\. Cum sun\Berlioz sub 4 grade celsius? Cumsun\ Schumann? Pe tata nu l-a inte-resat niciodat\ s\ afle“.

462

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Drag\ Mo[ Cr\ciun

Film

Iulia Blaga

~n Dou\ zile, o noapte/ Deux jours,une nuit, Marion Cotillard joac\ otân\r\ muncitoare familist\ dintr-un or\[el belgian care vreas\ se `ntoarc\ la munc\ dup\ unconcediu medical `n care norma eia fost preluat\ de colegi. Cum [iace[tia, [i [eful [i-au dat seama c\

se poate [i f\r\ ea, exist\pericolul ca Sandra s\ fie pus\definitiv pe liber, iar colegii s\ iacâte 100 de euro prim\ pentru c\[i-au `mp\r]it orele ei de lucru. ~ncele dou\ zile de weekend dedinaintea votului, Sandra – care`nc\ nu [i-a revenit din c\derea

nervoas\ pentru care [i-a luatconcediu (nu ni se spune care afost cauza ei) – se duce, pe rând,la to]i cei 16 colegi pentru a-iconvinge s\ renun]e la primeastfel `nc=t s\ nu fie concediat\ –c\ci acesta e târgul perverspropus de directorul fabricii.

F\r\ machiaj

Date post:	20-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

POVE{TI CU SCRIITOARE {I COPIIBefore &...

Documents