22
1
Cooperarea energetică România – Republica Moldova
Noile provocări de securitate energetică
Autori: Roxana Albișteanu, Dragoș Dinu, Cristian Ghinea
2
Cuprins
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
CONTEXTUL EUROPEAN VS. CONTEXTUL REGIONAL AL ANGAJAMENTELOR ENERGETICE ALE REPUBLICII MOLDOVA ........................................................................................................... 5
I.1. Pachetul III energetic ....................................................................................................... 5
I.2. Gazprom, Transnistria ...................................................................................................... 6
I.3. Opțiunile asumate de Republica Moldova ........................................................................ 7
I.4. Ce rol poate juca România? .............................................................................................. 9
PROIECTELE AFLATE PE AGENDA COMUNĂ. STADIU, OBSTACOLE ÎN IMPLEMENTARE ȘI PERSPECTIVE VIITOARE .......................................................................................................... 9
II.1. Gazoductul Iași – Ungheni ............................................................................................... 9
II.2. Situația exporturilor românești de gaze – Interdicția de export și procedura de infringement care amenință România .................................................................................. 16
II.3. Liniile electrice .............................................................................................................. 17
II.4. Energie regenerabilă și eficiență energetică .................................................................. 18
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………………………………………………………………………………18
3
INTRODUCERE
Republica Moldova ar putea avea, la finele lui 2013 sau începutul lui 2014, rezultate concrete ale progreselor din negocierile ultimilor ani cu Uniunea Europeană, Pachetul energetic fiind unul din capitolele cu cele mai multe complicaţii în special din perspectiva dependenţei de gazul rusesc şi a atitudinii Moscovei față de orientarea proeuropeană a Chișinăului. Alte elemente de parcurs şi politică internă pot şi ele să complice acest traseu văzut însă de mulţi experţi ca unul determinat de și orientat spre valorile Uniunii Europene.
În situația fericită în care actuala criză politică nu va încetini procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, cele mai aşteptate rezultate ar putea fi vizibile, aşa cum importanţi oficiali de la Bruxelles au indicat, la summitul Parteneriatului Estic programat pentru a doua jumătate a lui – sau la începutul anului 2014, iar ele se referă la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care va include și acordul comercial extins cu Republica Moldova.
De ce sunt complicate negocierile pe energie? “Şantajul Mosovei”, aşa cum a fost numit de înalţi oficiali ai Bruxelles-ului se referă în special la modul în care Rusia va aplica un nou acord- cadru cu R. Moldova în domeniul furnizării de gaze şi pentru care Chişinăul îşi face calculele ţinând cont de contextul european – Bruxelles-ul anchetează Gazprom pentru abuz de poziţie dominantă – şi de cel regional – Ucraina a rămas captivă sferei de infuență rusești din cauza unui acord negociat pe placul Moscovei.
România a demonstrat din nou că este determinată să sprijine negocierile europene ale Republicii Moldova astfel că, în domeniul energetic, face un pas cheie: noul Guvern de la București completează și parafează, în octombrie 2012, asumând și garantând, la cel mai înalt nivel politic, investiția pentru finalizarea gazoductului Iași – Ungheni.
Până de curând, Bucureștiul se afla el însuși într-o ecuație complicată pe care trebuia să o rezolve în cel mai scurt timp, din cauza unei somații de infringement venită din partea Comisiei Europene în toamna lui 2012 prin care, în lipsa unor reglementări în deplină conformitate cu normele europene, exportul de gaze nu era permis. Ne-am bucurat să aflăm că restricțiile la exportul de gaze au fost eliminate recent printr-un ordin comun al Ministerului Economiei (MECMA), Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Eenergiei (ANRE) și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale1(ANRM).
1 Ministerul Economiei si ANRE au eliminat interdicțiile la exporturile de gaze, Hotnews, 6 martie 2013
4
Acest raport apare în contextul proiectului ”Contribuții la parteneriatul pentru dezvoltare dintre România și Republica Moldova”, co-finanțat de United States Agency for International Development și Unitatea Asistență pentru Dezvoltare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
O parte din concluziile prezentate s-au născut în cadrul mesei rotunde ”Cooperarea energetică România – Republica Moldova și noile provocări de securitate energetică”, organizată în data de 12 octombrie 2012, în cadrul căreia au avut loc dezbateri cu experți independenți și reprezentanți ai instituțiilor publice și companiilor energetice din ambele țări.
Proiectul Contribuţii la parteneriatul pentru dezvoltare dintre România și Republica Moldova este susținut de Ministerul Afacerilor Externe al României prin Unitatea Asistenţă pentru Dezvoltare și de United States Agency for International Development. Scopul proiectului este de a lansa un proces de consultări publice pe posibile proiecte bilaterale între cele 2 țări, în urma căruia se vor naște soluții și idei inovative pentru consolidarea rolului României ca partener major al Republicii Moldova în procesul de dezvoltare și europenizare.
5
I.Contextul european versus contextul regional al angajamentelor energetice ale Republicii Moldova
I.1. Pachetul III energetic
Perioada 2009 - 2012 a fost cea în care Republica Moldova a cultivat intens relația sa cu Uniunea Europeană, iar 2013 este momentul în care se pot vedea rezultatele concrete ale negocierilor Chișinău - Bruxelles. Dosarele de negociere – Acordul de asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv, Planul pentru liberalizarea vizelor – sunt toate în stadii avansate și este foarte probabil să fie încheiate favorabil în cursul anului 20132 sau la începutul lui 2014. În cadrul celei de-a 14-a runde de negocieri a Acordului de Asociere Republica Moldova - UE (21-22 ianuarie 2013) au fost chiar finalizate negocierile pe justiție, libertate și securitate și s-au făcut progrese importante pe textul Acordului. În același timp, actuala criză politică de la Chișinău complică lucrurile. O ruptură mai degrabă de interese personale decât ideologice3 riscă să încetinească parcursul European al Republicii Moldova: Pe 5 martie, Guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Vladimir Filat, a fost demis cu voturile majorității deputaților. În cursul săptămânii trecute (11 – 15 martie) președintele Nicolae Timofti a purtat consultări cu liderii grupurilor parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Deși până la acest moment nu a fost luată o decizie, aceasta este singura modalitate prin care ar putea fi evitate alegerile anticipate. Anticipatele sunt văzute de taberele politice ca decisive – Nicolae Timofti declarând chiar că eventualele alegeri anticipate ar însemna că anul 2013 este unul pierdut pentru reforme4, în timp ce membrii şi simpatizanţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova au organizat proteste, cerând demiterea actualei guvernări şi organizarea alegerilor anticipate. Există însă și experți din Republica Moldova care susțin că eventualele alegeri anticipate nu ar schimba, în mare parte, starea actuală a lucrurilor. 5 CRPE susține că aprecierile din presa internațională, precum „Moldova: Eșec pentru Europa”6, din Der Spiegel, sunt pripite. UE greșește dacă nu rămâne alături de Republica Moldova și dacă o decuplează de Ucraina în privinţa acordului de asociere, pentru că, așa cum s-a mai spus, riscă să submineze astfel progresele făcute de Chişinău şi să slăbească forţele politice pro-europene7.
2 2013–Anul cheie pentru integrarea Republicii Moldova –Rusia strânge șurubul, UE trebuie să fie alături de
Chișinău, Policy Memo CRPE, 29 noiembrie 2012. 3 Urmează alegeri anticipate iar UE a greșit prin decuplarea RM de Ucraina, The Epoch Times România, 6 martie
2013 4 Timofti: daca liderii AIE nu se inteleg, anul 2013 este pierdut, Unimedia.info, 15 martie 2013
5 Idem 2
6 Presa germană despre situația din RM:Guvernul Filat a fost învins de corupție, Timpul.md, 18 martie.2013
7 Idem 3
6
Ultima rundă de negocieri pe Acordul de Asociere a avut loc chiar pe 15 martie, la Bruxelles, și a reflectat inclusiv rezultatele negocierilor privind crearea Zonei de Comerţ Liber, Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA), care s-au desfăşurat în perioada 11-15 martie.8
O componentă importantă a integrării europene a R. Moldova o constituie apartenența ei la piața comună de energie. Republica Moldova s-a alăturat Comunității Energetice Europene în 2010. Ca urmare, ea trebuie să implementeze legislația UE specifică și să liberalizeze piața de energie. În 2012, Republica Moldova a implementat în întregime Pachetul energetic II. Angajamentul inițial, pentru toți membrii Comunității, era de a ajunge la separarea operațiunilor de producție și transport de gaze și electricitate (Pachetul III) până la 1 ianuarie 2016. Practic, în vederea separării producției de distribuția de gaze naturale şi electricitate (una din cele mai importante prevederi ale Pachetului III), statele membre pot alege unul dintre modelele:
Separarea proprietăţii între companiile de producţie de energie electrică şi cele de transmisie - "ownership unbundling"
Operatorul independent de sistem (OIS/ISO) Operatorul independent de transport (OIT/ITO)9
La solicitarea Guvernului R. Moldova, Comisia Europeană este de acord cu o derogare privind termenul de implementare pentru liberalizarea pieței gazelor, noul termen fiind stabilit pentru 1 ianuarie 2020.10 Această amânare era considerată inevitabilă având în vedere realitățile din R.Moldova, unde ”Pachetul III nu ar fi trebuit să perfecționeze funcționarea unei piețe energetice, ci practic să o creeze de la zero”11. Întrucât R. Moldova este dependentă în proporție de 100% de gazul rusesc, iar Gazprom este acționarul majoritar al Moldova Gaz, derogarea este menită să-i acorde timpul necesar pentru a-și diversifica sursele. În această ecuație, România poate juca un rol esențial. Deși între 2009 – 2010, Gazprom nu a avut nimic împotriva implementării Pachetului II Energetic, acum Moscova nu mai agreează ideea de a pierde monopolul de pe piața moldovenească odată cu implementarea Pachetului III, monopol folosit de Rusia ca instrument de șantaj politic.
Implementarea celui de-al treilea pachet legislativ ar însemna reducerea dependenței de Gazprom în furnizarea gazului pe piața europeană (Slovacia, Finlanda şi Bulgaria sunt 8 Cea de-a 15-a rundă de negocieri privind Acordul de Asociere RM-UE, Unimedia. Info, 16 martie 2013
9 Parlamentul European adoptă cel de-al treilea pachet energetic, Europa.eu, 29 aprilie 2009
10Commission welcomes decision to grant Moldova more time for energy legislation, Europa.eu, 06 decembrie
2012
11Dilemele Moldovei: pachetul energetic 3, Gazprom si UE, Npopescu.yam.md, 30 septembrie 2012
7
dependente aproape 100% de gazul din Rusia): el prevede chiar o mențiune supranumită „clauza Gazprom“- care vizează garantarea condiţiilor egale de livrare a gazelor pentru toate statele membre şi impune disocierea atât companiilor din UE, cât și companiilor străine care acţionează pe piaţa UE.
I.2. Gazprom, Transnistria
În acest context, Republica Moldova traversează o perioadă dificilă din punct de vedere al politicilor energetice, angajamentele sale europene intrând pe agenda de negocieri Rusia - Gazprom.
Încă din ianuarie 2012, tranzacțiile legate de importul de gaze din Rusia se fac prin extinderi la contractul pe baza cărora s-au desfășurat până în prezent și care a expirat la 31 decembrie 2011. Tergiversarea deciziei asupra semnării unui nou cadru este legată - pe de o parte de dorința Republicii Moldova de a avea un contract pe maxim cinci ani, prețuri mai scăzute și semnarea unui acord interguvernamental prin care să fie oprită acumularea de datorii și eliminarea penalităților pentru gazul consumat de Transnistria (care în prezent sunt acumulate în contul Republicii Moldova)- și, pe de altă parte, de condiția impusă de Rusia cu privire la abandonarea angajamentelor europene cu privire la implementarea Pachetului energetic III.
Negocierile pe proiectul de acord nu au fost finalizate până la sfârșitul lui 2012, cum ar fi dorit autoritățile din R.Moldova, astfel încât, la 16 noiembrie 2012 s-a convenit cu Gazprom o nouă prelugire, pentru un an, a vechiului contract12. Acest lucru înseamnă că Republica Moldova va plăti pentru gaz, până la 31 decembrie 2013, un preț bazat pe aceeași formulă de calcul: valoarea mediei aritmetice dintre preţul de vânzare a gazelor naturale de către Gazprom în Europa şi cotaţiile preţurilor la produsele petroliere pe pieţele internaţionale.13
Republica Moldova dorește practic un nou contract pe maximum cinci ani – partea cheie a negocierilor - dar și o reducere a prețului.
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a analizat în detaliu14 relațiile de pe piața energiei din zona spațiului estic precum și contextul contrângerilor în fața cărora Bruxelles-ul trebuie să construiască alternative: „Europa trece prin schimbări majore ale pieței de energie, rutele alternative la Rusia sunt în construcție, gazele de șist și noi zăcăminte convenționale schimbă geografia energetică. Dar, mai ales, politica agresivă de liberalizare a UE împinge Europa spre o piață comună energetică. În mod tradițional, Gazprom avea acorduri cu fiecare stat membru UE în parte, înțelegeri motivate politic, și fiecare stat <<client>> era captiv al pieței naționale proprii. Prin interconectare, devine posibilă tranzacționarea transfrontalieră a energiei. Contractele pe termen lung cu Gazprom nu mai au sens, din moment ce prețul va varia în mod cert, iar competiția îl va trage în jos. Dorința Republicii Moldova pentru un contract pe cinci ani
12
Filat, inca un an de contract cu Gazprom, Incomemagazine, 21 noiembrie 2012 13
Contractul cu Gazprom a fost prelungit cu un an. Prețul rămâne același, Moldova.org, 23 decembrie 2012 14
Idem 2
8
are deci sens în noua realitate. În schimb, Gazprom dorește un contract pe termen lung și folosește <<mușchii politici>> ai Rusiei pentru a abuza de poziția sa dominantă în Republica Moldova.”
Această situație a fost sesizată și condamnată de către oficialii europeni, Comisarul European pentru Energie Günther Oettinger15 folosind termenul de ”șantaj energetic” atunci când a caracterizat atitudinea Moscovei faţă de R. Moldova.
Proiectul acordului inter-guvernamental cu Rusia reprezintă singurul instrument prin care pot fi separate datoriile Transnistriei de cele ale Republicii Moldova. Se pune problema încheierii unor contracte separate cu Gazprom, opțiune care merge în negocierile Guvernului, dar care este văzută de mulți ca un act prin care se dă autonomie politică Transnistriei pentru a-și rezolva problema datoriilor. Proiectul de acord a fost trimis părții ruse și se așteaptă un răspuns, însă negocierile sunt dificile, din cauza mizei politice; altfel, în termeni economici, putem spune că atât Rusia cât și Republica Moldova ar avea de câștigat de pe urma participării la piața regională.
Pe de altă parte, și Gazpromul este într-o situație în care se simte amenințat, fiind supus unei anchete privind practicile sale anti-concurențiale în țările Uniunii Europene.
Un punct bun de plecare pentru R.Moldova în negocierile cu Gazprom ar fi o analiză a situației celorlalte state care au avut probleme similare cu Gazprom, a modului în care acestea au procedat, care sunt exemplele de suces (ex. Estoniei).
I.3. Opțiunile asumate de Republica Moldova
Conform declarațiilor oficialilor moldoveni, Republica Moldova dorește să își mențină statutul de parte membră a comunității energetice a UE, opţiune specificată clar părții ruse și inclusă în proiectul de acord interguvernamental.
Această opțiune este asumată și în noua Strategie energetică până în anul 2030 a Republicii Moldova, aprobată de Guvern la 16 ianuarie 2013, împreună cu Planul național de acțiuni în domeniul eficienței energetice 2013 - 2015.16 Strategia are șase obiective strategice pentru perioada 2013 – 2020, dintre care unul se referă explicit la ”asigurarea cadrului legislativ, instituţional şi operaţional pentru o concurenţă reală, deschiderea efectivă a pieţei, stabilirea preţului pentru energie în mod transparent şi echitabil, integrarea pieţei energetice a Republicii Moldova în piaţa internă a UE”, suma identificată pentru implementarea planului de acțiuni fiind de 240 milioane de euro.
15
Într-o primă variantă a acestui raport, numele Comisarului European pentru Energie a fost scris greșit. 16
Republica Moldova are strategie energetică până în 2030, Jurnal. MD, 17 ianuarie 2013
9
”Dacă aș putea să-I dau un sfat direct premierului dumneavoastră, i-aș propune să meargă pe calea pe care merge Ucraina acum – să deschidă piața de gaze, să găsească un alt furnizor, să construiască o țeavă spre România și să suporte câțiva ani presiunea Gazpromului și a prețurilor mari.”, Andres Mae
Conexiunea reversibilă a sistemului de transport de gaze naturale cu sistemul magistralelor de transport al gazelor naturale din UE va fi pe deplin finalizată în 2013, va oferi alternative de aprovizionare în situaţii de urgenţă şi va contribui la realizarea obiectivului strategic pe termen lung, care constă în beneficierea de conexiunile existente (cu Ungaria), în construcţie (cu Bulgaria) şi planificate (cu Serbia1) ale României17. Până acum, Guvernul Republicii Moldova pare să meargă pe o linie pe care, cu câteva luni în urmă, o sugera și Andres Mae, un cunoscut expert estonian în domeniul energiei. Este linia pe care a mers și Estonia, este o linie care nu afectează în mod negativ parcursul European al Republicii Moldova.
Dacă exemplul de succes al Estoniei poate reprezenta un indicator pentru modul în care Republica Moldova trebuie să abordeze negocierile cu Rusia, exemplul negativ al alegerilor făcute de Ucraina în trecut este o confirmare în plus a acestei direcții de urmat. Situația Ucrainei, care - după ce a semnat, în 2010, un Acord prin care prezența militară rusă pe teritoriul său era prelungită până în 2042, în schimbul unei reduceri la prețul gazului de 100 dolari la mia de metri cubi de gaze - a ajuns astăzi să plătească unul dintre cele mai mari prețuri pentru gaze din Europa18, arată o dată în plus că în negocierile cu Gazpromul concesiile nu fac decât să elimine atuul pe care R.Moldova l-ar putea avea în negocieri, câștigându-se în schimb doar soluții pe termen scurt. Ucraina încearcă și ea acum să-și diversifice sursele de import prin achiziţii de gaze din Europa, prin intermediul Slovaciei şi Ungariei.
Derogarea acordată de Comisia Europeană Republicii Moldova cu privire la implementarea Pachetului energetic III ar trebui să plaseze negocierile cu Rusia într-un nou context, mai puțin tensionat. Semnalele dinspre Moscova indică însă că aceasta nu este dispusă să accepte o amânare a implementării Pachetului energetic III de către Guvernul de la Chişinău, ci dorește o renunțare la acesta19.
I.4. Ce rol poate juca România?
În contextul descris, proiectele energetice comune dintre România și Republica Moldova capătă noi valențe și dimensiuni.
17
Republica Moldova are strategie energetică până în 2030, Jurnal.md, 17 ianuarie 2013 18
”Dialoguri de politică externă”, ”Sinteze și dezbateri de politică externă”, APE, FES, nr.14(78), 15 septembrie 2012 19
R. Moldova prelungeşte, din nou, cu un an acordul cu Rusia privind livrarea gazelor, The Epoch Times, 20
noiembrie 2012
10
"Noi ne propunem ca executarea
lucrărilor să înceapă în februarie și să
fie finalizate până în luna noiembrie a
anului viitor. Planificăm ca, în
aproximativ 30 de zile, să anunțăm
licitația pentru a selecta executorul,
iar o perioadă de șapte luni de zile
este suficientă pentru realizarea
lucrărilor”
Gheorghe Duțu, Președintele Agenției
Naționale de Resurse Minerale a
României, octombrie 2012
În ultimul deceniu, dialogul politic România-Republica Moldova a avansat, doar în ultimii trei ani fiind semnate peste 50 de instrumente juridice bilaterale. Sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova în procesul de integrare europeană este unul esențial, iar proiectele energetice sunt o parte integrantă a lui.
Prim-ministrul Vlad Filat și omologul său român Victor Ponta au semnat la 17 iulie 2012 un document privind colaborarea în domeniul securității energetice. Documentul include proiectele de lege ce țin de construcția gazoductului Iași-Ungheni, linia electrică de 400 kV (Suceava-Bălți) și linia electrică de 110 kV (Falciu-Gotești). Referitor la proiectul de construcție a gazoductului Iași - Ungheni, premierul moldovean a declarat că până la sfârșitul anului 2013, acesta va
deveni funcțional. Au fost stabiliți și termenii pentru construcția liniilor de interconexiune electrică Fălciu-Goteşti şi Bălţi-Suceava.
O altă oportunitate de cooperare cu Republica Moldova o reprezintă participarea Agenţiei Naţionale de Reglementare a Energiei (ANRE) în cadrul Agenției Europene de Cooperare a Autorităților de Reglementare în domeniul Energetic (ACER), lansată în luna martie a anului 2011. ANRE ar putea împărtăși reprezentanților instituției similare din Republica Moldova experiența dobândită în cadrul acestei noi agenții, care va juca un rol important în domeniul reglementării pieței europene de energie și gaze.
II.Proiectele aflate pe agenda comună. Stadiu, obstacole în implementare și perspective viitoare
II.1. Gazoductul Iași – Ungheni
Pentru Republica Moldova şi România cel mai important proiect comun este Gazoductul Iași – Ungheni, care poate reprezenta o declarație de independență energetică a Republicii Moldova. Declarațiile oficiale sunt optimiste cu privire la realizarea gazoductului până la finalul anului 2013.20
Dacă la începutul lui 2012 au existat mai multe semnale potrivit cărora proiectul trenează în lipsa unei decizii politice ferme21, aceasta a venit la 17 iulie 2012, când premierul Vlad Filat și omologul său român Victor Ponta au semnat Documentul privind colaborarea în domeniul securității energetice.
20
Construcția gazoductului Iași - Ungheni va începe în luna mai 2013, Unimedia, 28 ianuarie 2013 21
De la relansarea relațiilor la acumularea restanțelor, Policy Memo, CRPE, februarie 2012
11
Pași importanţi au fost făcuți și din partea Republicii Moldova prin elaborarea documentelor tehnice necesare pentru realizarea proiectului, a fost selectat traseul pentru construcția gazoductului pe teritoriul Republicii Moldova și a fost realizată procedura de achiziție a terenurilor.”22
Cu toate că lansarea licitației publice pentru selectarea executorului lucrărilor de construcţia gazoductului a fost anunțată pentru perioada noiembrie-decembrie 2012, aceasta nu a avut loc nici până acum. Una dintre explicaţii este legată de schimbările politice de la București și numirea noului guvern. Potrivit oficialilor de la București, licitația ar urma să fie anunțată în luna martie pentru ca, începând cu luna mai 2013, să fie lansate lucrările de construcție propriu-zise23. După întârzierea legată de transferul de autoritate responsabilă cu proiectul de la MECMA la ANRM, acum proiectul se află la o comisie tripartită, acesta fiind practic ultimul pas până la demararea formală a proiectului.
Declarațiile oficiale rămân optimiste, dar mai există întârzieri în proces care nu și-au găsit încă rezolvarea. Un exemplu în acest sens ar fi refuzul celor aproximativ 40 de proprietari de teren de a-și da acordul pentru ca gazoductul să tranziteze terenul lor. Surse din Agenția Națională de Resurse Minerale susțin că, deși s-a obținut acordul de la aproape toți proprietarii, inclusiv de la regia pădurilor și proprietarii privați de paduri, nu e încă sigur cum anume se va finaliza această problemă.
O altă întârziere ar putea fi cauzată, așa cum am arătat, de problemele politice de la Chișinău. În mod ironic, tocmai când proiectul a fost transmis oficial la Bruxelles în această formă, Guvernul din Republica Moldova a fost demis. Nici autoritățile române nu sunt convinse acum că proiectul trebuie să respecte calendarul asumat inițial; astfel, deși caietul de sarcini pentru licitație și demararea lucrărilor este deja gata, decizia comisiei tripartite ar putea fi amânată până în momentul în care situația politică de la Chișinău se va clarifica.
22
Idem 20 23 Construcția gazoductului Iași - Ungheni va începe în luna mai 2013, Unimedia, 28 ianuarie 2013
”Conducta de interconectare a sistemelor de transport gaze naturale dintre România și Moldova este un obiectiv care contribuie la dezvoltarea infrastructurii de gaze din Europa și racordeazã un sistem izolat la rețeaua statelor membre ale UE, factor esențial pentru prevenirea situațiilor de crizã generate de întreruperile în alimentarea cu gaze naturale.” Nota de fundamentare H.G. nr. 1033 din 24 octombrie 2012
12
Obiectivul de investiții "Conductã de interconectare a Sistemului Național de Transport Gaze din România cu Sistemul de Transport Gaze din Republica Moldova pe direcția Iași – Ungheni”
Lungime: 43,28 km Diametru: 20”(Dn 500) Lungimea pe teritoriul României: 32,8 km Lungimea pe teritoriul Republicii Moldova: 10,48 km Lungimea traversării râului Prut: 736 m (din care 602 m pe teritoriul României și 134 m pe teritoriul Republicii Moldova) Capacitate transport gaze naturale: în ambele sensuri Capacitatea maximã de transport: 1,5 mld.mc/an la presiunea de proiectare de 55 bar. Presiunea minimă garantată la graniță: 16 bar. Pentru realizarea obiectivului de investiții menționat, este necesară o suprafață totală de 511.965 mp, terenuri ocupate definitiv și temporar pe teritoriul administrativ al comunelor Dumești, Lețcani, Rediu, Popricani, Aroneanu, Victoria, Golăesti, județul Iași, defalcatã astfel:
HOTARARE nr. 1.033 din 24 octombrie 2012 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 566/2012 privind aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Conducta de interconectare a Sistemului national de transport
gaze din Romania cu Sistemul de transport gaze din Republica Moldova pe directia Iasi-Ungheni”.
MONITORUL OFICIAL nr. 729 din 29 octombrie 2012
13
De unde vin banii pentru Gazoduct?
Dacă într-un raport din 2012 arătam că ”România și-a exprimat oficial intenția de a acoperi costurile acestui gazoduct din cele 100 de milioane”, varianta discutată la acel moment fiind una de împărțire a costurilor între Comisia Europeană prin Programul Operațional Comun România – Ucraina - Republica Moldova și România24, aşteptările noastre au fost doar parțial confirmate în luna octombrie când Guvernul de la Bucureşti aprobă investiţia pentru sistemul de transport de gaze România – Republica Moldova.
Astfel, potrivit Hotărârii nr. 1033 din 24 octombrie 2012 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 566 / 2012 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Conducta de interconectare a Sistemului național de transport gaze din România cu Sistemul de transport gaze din Republica Moldova pe direcția Iași-Ungheni", valoarea investiţiei a fost stabilită la 64,791 mii, urmând ca finanțarea obiectivului de investiții să fie asigurată din bugetul Secretariatului General al Guvernului, în conformitate cu prevederile Programului operațional comun România – Ucraina – Republica Moldova25. Apreciem că mecanismul de finanțare nu este foarte clar, nu știm cum și dacă cele "100 de milioane" vor fi folosite și ele pentru gazoduct. În plus, problema finanțării contribuției Republicii Moldova și aspectele generate de stațiile de transformare de pe teritorul Republicii Moldova rămân în continuare deschise.
Ce gaze vom exporta și la ce preț?
Evoluțiile din ultimii ani privind producția de energie în România– posibila exploatare a gazelor de șist și descoperirea Petrom – ExxonMobil a 42 – 82 miliarde de metri cubi de gaz în platforma Neptun din Marea Neagră sunt încurajatoare pentru posibilitățile României de a exporta gaz către R.M. Conform reprezentanților Petrom, dacă totul merge bine rezervele ar putea fi date în folosință în 2018. Asta înseamnă că Petrom ar putea adăuga la producția internă a României echivalentul consumului Republicii Moldova pe 42 de ani.26 Descoperirea Exxon-Petrom din Marea Neagră este echivalentă cu de trei până la șase ori cererea anuală din România27.
În același timp, ”piața internă din România este strict reglementată28: gazele din producția internă (ieftine) fiind amestecate într-un coș de consum cu cele importate (scumpe), rezultând
24
Idem 20 25
HOTARARE nr. 1.033 din 24 octombrie 2012 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 566/2012 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Conducta de interconectare a Sistemului national de transport gaze din Romania cu Sistemul de transport gaze din Republica Moldova pe directia Iasi-Ungheni”, MONITORUL OFICIAL nr. 729 din 29 octombrie 2012 26
Idem 23 27
Petrom a anuntat oficial cat de mare este descoperirea din Marea Neagra. Pietele au reactionat, ianuarie 2012, PROTV 28
”Piața unică de energie: Europa face al treilea pas înainte, noi încă unul inapoi”, Otilia Nuțu, CRPE Policy Memo nr. 21
14
un preț mediu plătit de consumator care este peste prețul gazelor interne și sub prețul de import”. În acest moment, gazul disponibil pe piața românească provine de la Petrom, Romgaz și din importurile din Rusia. După cum se arată într-un raport recent de evaluare a ANRE publicat de Expert Forum (octombrie 2012)29, ”prețurile gazelor naturale sunt ținute la un nivel scăzut în mod artificial, printr-o reglementare ambiguă (”recomandare”) pentru prețurile interne”. Conform aceluiași raport, odată cu liberalizarea pieței de gaze (până la sfârșitul lui 2014 pentru consumatorii industriali și 2018 pentru cei rezidențiali), prețul va crește cu 40%.
29
Șah mat la ANRE? Dezbatere despre viitorul reglementării în energie, ExpertForum, 24 octombrie 2012
15
30
Obținut de CRPE din surse oficiale
Grafic de implementare a proiectului Ungheni – Iași30 Nr Obiectivul Termen Unitatea responsabilă
1 Coordonarea caietului de sarcini al proiectului tehnic cu agenția pentru Achiziții Publice și Cancelaria de stat
15 zile -Ministerul Economiei
2 Întocmirea documentației standard pentru anunțarea concursului de preselecție
-Unitatea de implementare a Proiectului (UIP) Coordonat -Ministerul Economiei (Grup de lucru)
3 Coordonarea documentației standard de preselecție cu Agenția Achiziții Publice (AAP)
10 zile de la obiectivul nr. 2
-Unitatea de Implementare a Proiectului Coordonator AAP
4 Întocmirea anunțului de preselecție pentru publicare în Buletinul Achizițiilor publice și Jurnalul Achizițiilor Publice internațional
Concomitent cu obiectivul nr. 3
-Unitatea de Implementare a Proiectului Coordonat -Ministerul Economiei (Grup de lucru)
5 Înaintarea proiectului anunțului de preselecție îm adresa AAP După executarea obiectivului nr.4
Ministerul Economiei (Grup de lucru)
6 Publicarea anunțului concursului de preselecție în Buletinul Achizițiilor Publice și Jurnalul Internațional
După executarea buletinului nr. 5 (aprox. 3 săptămâni)
-Agenția pentru Achiziții Publice -Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
7 Colectarea a) ofertelor tehnice și b)ofertelor financiare din partea agenților economici interesați (naționali și internaționali)
Perioada totală 90 zile
-Ministerul Economiei -Unitatea de Implementare a Proiectului
8 Selectarea învingătorilor concursului preselecție în baza ofertei tehnice și a învingătorului licitației în baza ofertei financiare Perfectarea procesului verbal al procedurii effectuate
Ministerul Economiei (Grup de lucru)
9 Negocierea condițiilor contractului cu Învingătorul concursului Întocmirea contractului de prestare servicii
7 zile de la declararea învingătorului
-Ministerul Economiei (Grup de lucru) -Unitatea de Implementare a Proiectului
10 Întocmirea dării de seamă cu privire la licitația efectuată și prezentarea acesteia cu documente aferente pentru înregistrarea la Agenția Achiziții Publice
După finalizarea obiectivului nr.9
Ministerul Economiei (Grup de lucru)
16
II.2. Situația exporturilor românești de gaze
La 22 noiembrie 2012, Comisia Europeană a înaintat Guvernului României o scrisoare prin care sesiza încălcarea de către România a unor articole din Tratatul de aderare la UE privind piața comună de energie.
În această scrisoare se arăta că, deși legea energiei electrice și a gazelor naturale din România nu interzice exportul de gaze, articolul 7 din Ordinul nr. 102.136/530/97/2006 din 25 mai 200631 (ordinul privind coșul de gaze) obliga practic titularii de licențe petroliere să pună la dispoziție, pe piața internă, întreaga lor producție de gaze, ceea ce ar fi echivalat cu o interdicție de a exporta gaze naturale.
Conform scrisorii înaintate de Comisie, autoritățile române au oferit o justificare slabă în sprijinul ordinului coșului de gaze, eșuând în a arăta cum direcționarea producției de gaze naturale exclusiv către piața internă ar reprezenta o chestiune de siguranță națională, și pretinzând în plus că, de facto, România oricum nu ar putea exporta gaze naturale, neavând infrastructura necesară. Ori acesta este un argument fals, după cum arată și Comisia, deoarece existența în sine a acestei directive descurajează planurile de dezvoltare a infrastructurii, care ar putea sa vină din partea unui operator de sistem de transport.
Acest ordin era contrar spiritului directivei privind gazele naturale a Parlamentului European și a Consiliului, care menționează ca obiective stimularea comerțului transfrontalier și punerea în aplicare a celor patru libertăți în toate statele membre, astfel încât consumatorii să fie liberi să-și aleagă furnizorii.
Ordinul respectiv a fost abrogat odată cu emiterea ordinului nr. 1.284 din 22 iunie 2011 privind valorificarea cantitãţilor de gaze naturale pe piaţa internã şi unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei în sectorul gazelor natural, prin care însă interdicția de a exporta gaze era menținută. Cum Comisia Europeană a cerut Guvernului de la Bucureşti să își prezinte observațiile referitoare la aspectele legate de interdicțiile impuse în termen de două luni de la primirea scrisorii (adică până la 22 ianuarie 2013), un ordin comun al ANRE, ANRM și MECMA a abrogat articolul privind interdicția de export în timp util pentru evitarea declanșării unei proceduri de infringement (România avea termen până la 22 martie 2013,la care să opereze schimbările legislative necesare. În caz contrar, ea ar fi fost acționată în judecată la Curtea Europeană de Justiție).
Deși acum companiile din România ar putea, teoretic, să exporte gaze naturale, odată ce impedimentele tehnice vor fi depășite (finalizarea gazoductului Iași – Ungheni, prevăzută pentru finalul anului 2013), rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla într-un timp atât de scurt, având în vedere calendarul de liberalizare a prețurilor la gaze pe care România trebuie
31
ORDIN privind valorificarea cantităţilor de gaze naturale pe piaţa internă şi măsuri pentru întărirea disciplinei în sectorul gazelor natural, 29 martie 2011
17
să îl respecte. Conform unor surse guvernamentale, Romgaz și OMV Petrom s-au angajat în fața Guvernului să nu exporte gaze pe perioada liberalizării prețurilor, cel puțin până în 2015.32
Memorandumul aprobat de Guvern în iunie 2012 cu privire la calendarul de eliminare a prețurilor reglementate la gazele naturale prevede ca prima etapă a liberalizării pentru consumatorii casnici să aibă loc la 1 iulie 2013 (pentru consumatorii industriali – 1 decembrie 2012), urmând să fie finalizată la 31 decembrie 2018 (31 decembrie 2014 pentru clienții noncasnici). Deși impactul cel mai sever asupra consumatorilor îl va avea liberalizarea prețurilor la gazele naturale, în condițiile în care Guvernul își va respecta angajamentul de stabili categoriile de clienți vulnerabili și metodele de protecție a acestora până la sfârșitul anului, putem spera că vom exporta gaze către Republica Moldova mai devreme de 2018.
În urma implementării calendarului de liberalizare, ne așteptăm ca prețul gazelor să se stabilizeze la un nivel dat de raportul cerere/ofertă, deși liberalizarea va duce în primă instanță la o aliniere a prețurilor la nivelul celor din regiune și la un proces continuu de creștere în următorii 5 ani.33
II.3. Liniile electrice
Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 prevede urgentarea acţiunilor pe termen scurt de consolidare a conexiunii cu reţeaua ENTSO-E (Asociatia Operatorilor de Transport și de Sistem in domeniul energiei electrice din Europa) şi asigurarea pe termen mediu a extinderii conexiunii şi a conectării la acest sistem. În cadrul proiectului de interconectare a sistemelor electroenergetice ale Ucrainei si Republicii Moldova la sistemul ENTSO-E, România va investi cca. 61 milioane Euro - din care 31 mil.euro pentru investiţia pe teritoriul Republicii Moldova şi 30 milioane de euro pe teritoriul României – pentru Linia de 400 kV Suceava - Bălţi şi extinderea Staţiei de 400/330 kV Bălţi. Ministerul de resort din România a propus includerea Studiului de fezabilitate necesar pentru acest proiect pe lista investițiilor care ar urma să primească finanţare prin Acordul privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro. Deși CN Transelectrica și Moldoelectrica au semnat un MOU încă de la începutul anului 2011, iar în luna februarie a anului 2012 CN Transelectrica SA a demarat etapa a II-a de proiectare a LEA 400kV Suceava-Bălți pentru partea de proiect aferentă teritoriului României, în acest moment există un blocaj din partea Republicii Moldova, Moldelectrica comunicând partenerilor români faptul că nu a fost găsită o sursă de finanțare pentru realizarea etapei a 2- a de proiectare. Tot probleme de natură financiară împiedică și evoluția unui alt proiect comun important, Linia electrică de 110 kV Fălciu-Goteşti. 32
Romgaz si Petrom s-au angajat in fata Guvernului sa nu exporte gaze pe perioada liberalizarii preturilor-Surse,
Hotnews, 18 octombrie 2012
33 ”Liberalizare cu față umană: cum evităm cazul Bulgariei?”, Expert Forum, Policy Brief nr. 20, martie 2013
18
Deși pe teritoriul României lucrările au fost finalizate, din cauza inundării punctului de conectare de pe frontiera cu Republica Moldova, pe partea moldovenească, este necesar să se facă o deviere de traseu de cca 2,5 km pe partea românească, fapt care implică costuri suplimentare de cca. 800 de mii de euro. Lucrările sunt în continuare în proces de desfăşurare pe teritoriul R.Moldova, costurile estimate fiind de circa 4,1 milioane de Euro.
II.4. Energie regenerabilă și eficiență energetică
Moldova ar putea urma exemplul Estoniei pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc: Estonia, care este lider în implementarea Strategiei 2020 cu privire la eficiența energetică, și-a redus consumul de gaz rusesc cu până la 50% în 3 ani, ceea ce i-a permis să negocieze mult mai ușor cu Gazprom. Această reducere a fost posibilă prin folosirea combustibilului din biomasă.
Avansarea proiectelor privind energia regenerabilă și eficiența energetică constituie o prioritate înscrisă în Strategia energetică 2030 a Republicii Moldova. Pentru aceasta, Republica Moldova poate accesa fonduri europene, prin unul dintre instrumentele Politicii Europene de Vecinătate, Facilitatea de Investiții pentru Vecinătate (The Neighbourhood Investment Facility), prin care sunt susținute proiectele de infrastructură – transport, energie, mediu și proiectele cu impact social. România poate sprijini și în acest caz Republica Moldova, prin împărtășirea experienței sale atât în domeniul energiei verzi, cât și în domeniul eficienței energetice. În ceea ce privește eficiența energetică, România este în proces de transpunere în legislația națională a Directivei 27/2012/EU; astfel, până la data de 5 dec 2013 România trebuie să prezinte o metodologie detaliată pentru operarea schemei de obligații conf. art.7(9) si art.20(6); tot 5 dec 2013 este și termenul pentru notificarea “măsurilor alternative”, în cazul în care vor fi folosite (taxe, instrumente de finanțare și stimulente fiscale, acorduri voluntare, standarde și norme, etichetare energetică, programe de formare/educare). România ar putea împărtăși instituțiilor de la Chișinău experiența sa în implementarea acestei directive. O astfel de inițiativă ar veni chiar în întâmpinarea nevoilor R.M., care se confruntă cu pierderi mari de energie termică.
Vestea bună este că în iunie 2012 a fost déjà semnat un Protocol de colaborare între ANRE și instituția echivalentă din R. Moldova, privind un schimb de informații și documente legislative la nivel UE.
Mai mult, România a avut în perioada 2006-2010 o creștere foarte mare pe energie regenerabilă, a implementat cu succes inițiative precum cea a certificatelor verzi și și-a dezvoltat potențialul de a deveni lider în piața energiei eoliene. Un exemplu în acest sens îl constituie Turbinele de la Fântânele, care „produc suficientă energie pentru a alimenta peste un
19
milion de gospodării româneşti în fiecare an“34. Este nevoie de o avansare a proiectelor vizând transferul de expertiză și pe această zonă, astfel încât România să poată fi prezentă în viitor pe piața din Republica Moldova.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Considerăm că este esențial, în situația de criză pe care o traversează Republica Moldova, ca Guvernul de la București să rămână alături de forțele pro-europene din Republica Moldova și să sprijine în continuare parcursul european al țării. Un prim pas ar putea fi făcut prin evitarea jocurilor politicianiste și a hățișurilor birocratice și finalizarea, în termenul asumat, a Gazoductului Iași – Ungheni, care ar putea reprezenta un pas fundamental în integrarea Republicii Moldova în piața europeană de energie și o declarație de independență față de Rusia.
Gazoductul este un proiect prioritar și cerem autorităților de la București, care și-au asumat acest fapt în declarații, să-l trateze ca atare.
Odată gazoductul finalizat, va trebui să începem să exportăm gaz către Republica Moldova. De-a lungul timpului, am asistat la diverse metode prin care Guvernele au încercat să reglementeze, într-o formă sau alta, interdicția de a exporta gaze naturale de către producători. Recentul ordin comun al ANRE, ANRM și MECMA prin care ordinul care bloca practic exporturile a fost abrogat reprezintă o veste încurajatoare, însă trebuie să avem în vedere eliminarea tuturor restricțiilor, fie ele înțelegeri cu producătorii sau articole de lege strecurate cu intenția de a crea ambiguitate cu privire la posibilitatea de export. Pare să existe o practică la nivelul reglementatorilor de a veni cu astfel de articole și proiecte de lege, la care să renunțe sau pe care să le abroge ulterior, când ajung să fie confruntați cu amenințarea infringementului din partea Comisiei Europene.
În contextul calendarului de liberalizare a prețului, Guvernul trebuie să-și respecte angajamentul de stabili categoriile de clienți vulnerabili și metodele de protecție a acestora până la sfârșitul anului, pentru a putea spera că vor exista șanse privind exportul de gaze.
Pe de altă parte, companiile producătoare de gaze naturale ar putea, odată îndeplinite condițiile tehnice, prelua inițiativa exportului, având siguranța că orice potențial impediment legal contravine regulamentelor europene.
34
Fântânele: cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa a fost conectat la reţea, Adevarul.ro, 14 decembrie 2012
20
CRPE rămâne, astfel, fidel susținerii politicii de asistență pe care România o acordă Republicii Moldova. Ca și în cazul celor 100 de milioane de euro promise de România, CRPE susține că proiectul gazoductului trebuie realizat, indiferent de situația politică de la Chișinău. Sunt angajamente față de poporul Republicii Moldova, sunt măsuri care semnifică, după am menționat anterior, "o adevarată declarație de independență energetică a Moldovei". Indiferent de momentul în care decidem să pompăm gaz prin gazoduct, este vital să îl avem. Orice întârziere a demarării acestui proiect nu face decât să deterioreze imaginea pe care România și Uniunea Europeană o au la Chișinău. Dacă nu "livrăm" ceea ce am promis, dacă nu ne respectăm angajamentele, riscăm să contribuim, fără voia noastră, la îndepărtarea Republicii Moldova de Europa. Nu am face decât să dăm satisfacție comuniștilor și celor care prezintă Europa ca pe un miraj, ca pe un club care desconsideră Republica Moldova și care niciodata nu își onorează promisiunile (perspectiva de membership, vize, cele 100 de milioane de euro, creștere economică sustenabilă, reducerea corupției etc). Există, desigur, așteptări și din partea Republicii Moldova: ea trebuie să deschidă piața de gaze
și să suporte câțiva ani presiunea Gazpromului și a prețurilor mari. În contextul actualei crize politice, aşteptările noastre și ale Uniunii Europene, după cum a declarat recent ministrul român de externe, Titus Corlățean, ”sunt legate de identificarea rapidă a unei soluţii politice la Chişinău care să garanteze stabilitatea politică şi continuitatea eforturilor atât de reformă în plan intern, cât şi de apropiere de UE”35.
Este în interesul României și în interesul Uniunii Europene ca Republica Moldova să rămână conectată la procesul de integrare europeană. Recent, un important săptămânal european a publicat un articol intitulat ”Moldova: eșec pentru Europa”. Noi am spus de atâtea ori că Republica Moldova este povestea de succes a parteneriatului estic - a venit vremea să o și demonstrăm.
35
Corlăţean: Aşteptările UE sunt legate de identificarea rapidă a unei soluţii politice la Chişinău, Unimedia, 12 martie 2013
21
Roxana ALBIȘTEANU – cercetător al Centrului Român de Politici Europene este licențiată în Relații Internaționale și Studii Europene și absolventă de studii masterale în domeniul Securității Naționale, studiind în prezent limbile Rusă și Persană la Universitatea București. În calitate de cercetător CRPE, urmărește evoluțiile în domeniul securității energetice la nivel internațional și a politicilor energetice la nivel european.
Dragoş DINU – coordonator Sector Public, membru al consiliului director al Centrului Român de Politici Europene este un profesionist cu experienţă solidă în management public si planificare strategică. A lucrat în Unitatea de coordonare a politicilor publice a Guvernului României. În prezent oferă consultanţă în domeniu la nivel regional (România, Moldova, Kosovo).
Cristian GHINEA – director al Centrului Român de Politici Europene, membru al consiliului director, a studiat guvernare europeană la London School of Economics (Marea Britanie) și a fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR – CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index” şi „Nations in Transit”.
Centrul Român de Politici Europene, 2013
Știrbei Vodă, 29, București, sector 1
tel: +4 0371 083 577 | fax: +4 0372 875 089
www.crpe.ro
