----S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nu stima banii nici maimult, nici mai puŃin decâtmerită. Ei sunt un bunservitor şi un rău stăpân”.

Alexandre Dumas, fiul

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 352 anul VIII vineri, 22 iunie 2012 1 RON

Deunăzi, la ceas de seară, petoate canalele de televiziune, pre -şedintele Traian Băsescu a Ńinutcu tot dinadinsul să-i mai bageodată în sperieŃi pe românii careservesc criză pe pâine de vreotrei ani de zile, cu un avertis-ment menit să le spulbere oricesperanŃă.

„Suntem extrem de convinşică această criză nu va dispăreaîn următoarele 12 luni, este o

perioadă de dificultăŃi pe termen mediu şi lung.”SoluŃia, în viziunea prezidenŃială, rămâne aceeaşi: men-

Ńinerea măsurilor de austeritate, pentru păstrarea stabili -tăŃii macroeconomice şi relansarea economiei. Concluziaar fi că nu există greşeală mai mare decât abandonareaausterităŃii în favoarea măsurilor aşa-zis populiste.

Vă mărturisesc că nu am reuşit să-mi reprim o amin-tire amară dintr-o altă vreme, dar cu acelaşi personaj.

Ajutate de inflaŃia redusă, ra -tele de creştere ale economiilorîn curs de dezvoltare s-au acce -lerat brusc după anul 2000, de -păşindu-le pe cele ale Ńărilor dez -voltate chiar şi într-o proporŃiede peste doi la unu. În conse -cinŃă, cota Ńărilor în curs de dez-voltare din venitul mondial a cres -cut substanŃial. Dat fiind că po -pulaŃia Chinei şi a ma jorităŃii ce-lorlalte economii emergente îşipune deoparte prin tradiŃie o parte

mai mare din venituri decât persoanele din Ńările dez-voltate, creşterea efectivă care rezultă de aici, în ceeace economiştii numesc propensiunea marginală spre eco -nomisire, a inundat practic pieŃele financiare, căci inves -tiŃiile de capital planificate la nivel global n-au putut Ńinepasul cu plusul masiv de economisire.

PUNCTULPE EUROPA

”A participa cu comunicări la aceste congrese este orealizare importantă a cercetării economice româneşti”

(acad. N.N. Constantinescu)

...În vara lui 1994 s-a desfăşurat la Milano, industrialul şifrumosul oraş italian, centru universitar de tradiŃie, cel de-al XI-lea Congres Mondial de Istorie Economică. Nu maiparticipasem la niciun astfel de Congres. Înainte de 1990,deşi apreciat deseori la nivel profesional, nu eram deloc ”încărŃi” pentru evenimente de acest tip, nefiind deloc ”sigur”,având un dosar grav ”nesătos”.

26 iunie 1945. Crearea OrganizaŃiei NaŃiunilor Unite.

Al XVI Congres Mondial de Istorie Economic@ – Stellenbosch, Africa de Sud, 9 – 13 iulie 2012 (II) –

AnunŃ importantÎn condiŃiile vacanŃei de vară, următorul număr al revistei va aparevineri, 17 august 2012

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

Cercetarea economic@ româneasc@ în pagina 1-a a cercet@rii economice mondiale

„Inser]ii cromatice”.Expozi]ie itinerant@ de pictur@.

Austeritatea a murit,tr@iasc@ austeritatea!

continuare ^n pag. 4 - 5

Mihai Marin Cârstea - Lucrare din tabărade la DrobeŃu

Autorul, la Buenos Aires,muzeul Religiei, în iulie 2002

continuare ^n pag. 6

continuare ^n pag. 2

Politicile economiceale lui Keynes în

contextul schimb@rilor economice actuale

asistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBS

Vedere din Pekin, China.

pag. 3

Program expozi]ional ROMEXPO 2012

POLITICI ECONOMICE2 VINERI 22 IUNIE 2012

Politicile economice ale lui Keynes în contextul schimb@rilor economice actuale

urmare din pagina 1Drept consecinŃă, ratele dobânzii,

pe termen lung, atât cele reale, câtşi cele nominale, au scăzut drastic întoată lumea. În 2006, cu excepŃiacâtorva economii – în special celedin Venezuela, Zimbabwe şi Iran –ratele inflaŃiei şi ale dobânzii nomi-nale pe termen lung se exprimau petot globul prin valori cu o singurăcifră. Acest declin general al do -bânzilor pe termen lung, în contextulscăderii inflaŃiei, a împins şi mai sus,într-un răstimp scurt, preŃurile acŃiu-nilor. (Greenspan, 2008)

Ceea ce a urmat, a avut ca efectcreşterea balonului speculativ, subes-timarea riscurilor pe pieŃele financia-re şi criza financiară din 2008.

ImplicaŃiile politice ale Teoriei Ge -nerale se încadrează în două cate-gorii: politicile care salvează o eco -nomie de la colaps şi politicile careo împiedică să intre în colaps. Primacategorie implică restaurarea unuinivel de cheltuieli cu o rată de ocu-pare totală; a doua categorie implicăgestiunea cheltuielilor de a râmâne lafel. Cele mai importante instrumentedisponibile pentru ambele politici suntpolitica monetară şi politica fiscală.

La începutul Marii Crize, Keynes acrezut că expansiunea ofertei de mo -nedă determinată de scăderea rateidobânzii pe termen lung - şi astfel,”reducerea salariilor reale – ar fi su -ficientă pentru a salva economia dela colaps” (Keynes, 2009). Până săînceapă să scrie Teoria Generală,Keynes a avut dubii dacă politicamonetară, pe cont propriu, ar fi sufi-cientă în faŃa tendinŃei crescânde dea acumula bani. Capitolul 13 a Teo -riei Generale a încercat să răspundăla întrebarea de ce cineva ar vrea sădeŃină bani pentru orice alt scop dea plăti tranzacŃiile curente sau pentruurgenŃe, când exista opŃiunea de acumpăra instrumente purtătoare dedobândă. Keynes a descoperit con -diŃia necesară pentru astfel de bani„speculativă” în „existenŃa incertitu-dinii pentru rata dobânzii viitoare”.Dacă ratele dobânzii din viitor arputea fi previzionate cu certitudine„trebuie să fie întotdeauna mai avan-

tajos să achiziŃionezi o datorie decâtsă deŃii numerar ca pe un stoc alaverii”. Totuşi, un investitor care iaîn considerare posibilitatea achiziŃieiunei obligaŃiuni cu o durată de n anitrebuie să ştie că „dacă necesitateade lichiditate apare înainte de perioa-da de expirare a celon n ani, existăun risc al pierderii relaŃionat deachiziŃia unei datorii pe termen lung,şi ulterior convertirea ei în numerar,în comparaŃie cu deŃinerea de cash”(Keynes, 2009). În extremă – cândrandamentele obligaŃiunilor au scăzutatât de mult încât singura aşteptareraŃională ar fi o reducere viitoare apreŃului obligaŃiunii (adică, singuraaşteptare logică era de pierdere decapital) – investitorii nu ar folosi su -mele de bani extra care ar putea fiinjectate în portofoliile lor. Economiaar putea fi într-o capcană a lichidi -tăŃii. Politica monetară nu ar puteasă o salveze din criză; doar politicafiscală ar putea realiza acest dezide -rat – prin cheltuieli guvernamentale(Keynes, 2009). Keynes nu credea căo capcană a lichidităŃii perfectă s-adezvoltat vreodată, deşi SUA în anii1930 s-a apropiat de ea. Keynes nus-a preocupat prea mult de capcană,deoarece, dacă s-ar întâmpla în timpce politica monetară ar fi dezactivată,guvernul ar putea să împrumute su -me nelimitate la o rată a dobânziinominale, pentru propriile cheltuieli.

În criza recentă, fără îndoială, re -du cerea valorii cantitative a baniilor aavut un efect pozitiv asupra preŃurilorde pe pieŃele acŃiunilor şi a obligaŃi-unilor. Dar marea majoritate a noiicantităŃi de monedă nu a fost încăfiltrată în economia reală. A crescutpreŃurile activelor existente, dar nu astimulat noi investiŃii, pentru că cred-itorii încă cer mai mult de la debitoridecât debitorii se aşteaptă să câştige.(Skidelsky, 2010)

Scepticismul lui Keynes în privinŃapoliticii monetare se referea la înŃe -legerea lui asupra politicii de credi -tare. Băncile crează credit. Oferta decredit este în mare parte determinatăde cererea de credit, care cunoaşteexpansiuni sau contractări în funcŃiede încrederea antreprenorilor în vi -itor. Prin urmare, creditul poate sănu mai fie disponibil deşi moneda

este „ieftină”, sau poate să cunoascăexpansiuni când moneda este „cos -tisitoare”. În aceste circumstanŃe, po -litica monetară încetează să mai exer -cite o influenŃă determinantă asupracondiŃiilor de creditare. Keynes faceacest lucru clar când afirma că „unboom reprezintă o situaŃie în caresupra-optimismul triumfează asupraunei rate a dobânzii, care, dintr-oaltă perspectivă, pare să fie exce-sivă”( Keynes, 2009).

Scepticismul lui Keynes în privinŃaabilităŃii politicii monetare de a salvao economie de la un colaps era laegalitate cu scepticismul relaŃionat depolitica monetară ca fiind un instru-ment pentru gestiunea cererii în men -Ńinerea unei rate de ocupare totale.Motivul pentru acestea se referea lafaptul că, dacă rate ridicate aledobânzii sunt folosite pentru a es -tom pa/stăpânii/înfrâna un boom, arputea fi dificilă reducerea lor la unnivel suficient de jos pentru a îm -

piedica un colaps. Keynes explicăfaptul că încercarea autorităŃii mon-etare de a reduce ratele dobânzii petermen lung sub rata considerată pepiaŃă (din experienŃe istorice) ca fiind„normală” sau „sigură”, poate induceca oamenii să vândă obligaŃiuni pen-tru numerar. Acest aspect, spunea el„ este probabil cel mai mare obsta-col în scăderea ratei dobânzii până laun nivel foarte scăzut” (Keynes, 2009).Problema menŃinerii unei rate deocupare totale apare din „asociereaunei rate ale dobânzii pe termen lungconvenŃionale şi relativ stabile cu oeficienŃă marginală a capitalului nes-tatornică, versatilă şi foarte insta-bilă”( Keynes, 2009). SoluŃia lui laaceastă problemă este de a folosipolitica monetară pentru a stabili unnivel scăzut şi permanent al ratei do -bânzii pe termen lung, şi apoi men -Ńinerea nivelului. „Orice nivel al do -bânzii care este acceptat cu convin-gere ca fiind durabil, va îndepliniaceastă durabilitate...” (Keynes, 2009).Din acest motiv, Keynes nu a folositdobânzile pentru a gestiona ciclurilede afaceri, adică exact opusul prac-ticii prezente. De aceea, în afară depăstrarea ratelor dobânzii la un nivelpermanent scăzut, cea mai importan-tă sursă de propulsie a stabilizăriipoliticii ar trebui să fie din perspec-tiva investiŃiilor. Keynes nota: „Aşteptsă văd ca SUA să ia o poziŃie mairesponsabilă pentru organizarea di -rectă a investiŃiilor” şi „prin urmare,concep că o oarecare socializarecuprinzătoare a investiŃiilor va dove-di a fi singura cale de asigurare aunei aproximări a ratei de ocuparetotală” (Keynes, 2009).

Mesajul a fost acela că guvernular trebui să îşi gestioneze cerereapentru a limita fluctuaŃiile, până lacea mai mică sumă fezabilă. Keynesa acordat statului rolul de reducere aincertitudinii; politica guvernamentalăar trebui îndreptată spre a face lu -mea mai predictibilă, mai Gaussiană??.Gândindu-se la rata de ocupare totalăde după Război, el credea că imedi-at după război statul îşi va continuaresponsabilităŃiile din timpul războiu-

lui pentru partea politicii legată deinvestiŃii (repararea infrastructurii ava-riată) cu un consum restrâns, pentrua face loc exporturilor. Dar, pe ter-men mediu, el credea că accentul artrebui să se schimbe gradual spreîncurajarea consumului, cu investiŃiilepublice ca şi suport al blocării. Pemăsură ce economia devenea în modconstant mai productivă, el a antici-pat o reducere progresivă a orelor demuncă, creând condiŃiile ca oameniisă trăiască ”înŃelept, agreabil şi bine”.Acesta a fost răspunsul lui la între-barea „pentru ce anume este econo-mia?” (Skidelsky, 2010)

Conjuctura economică actuală de -terminată de criza economica oferăperspectivele pozitive pentru realiza -rea unei sinteze a diferitelor modelede echilibru agregat al pieŃelor caresă conducă la un echilibru generalstabil cu cadru sustenabil pentru re -lansarea şi mai apoi dezvoltareaeconomiei globale.

ReferinŃe1. Congdon Tim, (2007), Keynes,

the Keynesists and Monetarism,Edward Edgar Publishing

2. Davidson Paul, (2009), JohnMaynard Keynes, Palgrave Macmillan

3. Forstater Matthew, Wray L.Randal, (2008), Keynes for the twen-ty-first century, Palgrave Macmillan

4. Greeanspan Alan, (2008), EraturbulenŃelor, Editura Publica

5. Hicks John Richard, (1967),"The Hayek Story." Critical Essays inMonetary Theory. London: OxfordUniversity Press, 203-15.

6. Keynes John Maynard, (2009),Teoria Generală a Ocupării ForŃei deMuncă, a Dobânzii şi a Banilor, Edi -tura Publica

7. Sheehan Brendan, (2009), Under-stan ding Keynes’ General Theory,Palgrave Macmillan

8. Skidelsky Robert, (2010), Keynes– The Return of the Master, Public -Affairs

9. Skousen Mark, (1992), Dissenton Keynes – A Critical Appraisal ofKeynesist Economics, Ludwig vonMises Institute

asistent univ. drd.Alin OPREANA, ULBS

J. M. Keynes

Londra în anii 1930

Paris în anii 1930

3EXPOZI[IEVINERI 22 IUNIE 2012

CERCETARE VINERI 22 IUNIE 20124

c my b c my b

c my b c my b

urmare din pagina 1Totuşi, ştiam câte ceva despre

instituŃie cu atât mai mult cu câtaveam, printre preocupările mele debază, desigur Economia Politică (Eco-nomie Generală), Macrosinteza, dar şiIstoria Economică şi Istoria GândiriiEconomice româneşti şi universale.Încă din primăvara lui 1993 susŃi -neam în acest sens o rubrică săp-tămânală de profil în presa centrală,o pagină – o pagină şi jumătate deziar, în Curierul NaŃional – Magazin,rubrică pe care am onorat-o, de alt-fel, până în 1996. Aici, deseori, abor -dam, în premieră sau relativă pre-mieră, teme de istorie economică pre -cum ”Scandalul Law” (istoria primei so-cietăŃi pe acŃiuni din lume), CanalulPanama, escrocherii şi afaceri finan-ciare care au agresat destinul lumii,medalioane ale unor mari economiştiromâni, printre care P.S. Aurelian,George BariŃiu, pe urmă raporturileliberalism-protecŃionism şi viziunea luiMihai Manoilescu, evoluŃia problemeidemografice vreme de câteva secole– ”PopulaŃia va distruge omul?”, etc.Sub raport profesional eram, deci, încentrul evenimentelor. De altfel, încăîn 1994, publicasem un prim volumde ”Istoria gândirii economice univer -sale – din antichitate până începutulsecolului al XIX-lea”, pentru continua -rea, astfel, în speŃa lucrarea ”Istoriagândirii economice – de la Simondede Sismondi la postkeynesism”, 1997,fiindu-mi decernat, singur, premiul”P.S. Aurelian” al Academiei Româneîn 1999. Dar să revin.

...Primesc, dar, în decembrie 1993o invitaŃie nominală, de la Universi -tatea de ”Economics” din Praga,pentru a participa cu o comunicarela ConferinŃa InternaŃională de aici cutema ”The System of Centrally Plan -ned Economies in Central-Eastern andSouth-Eastern Europe after WorldWar II and the Causes of its Decay”.

ConferinŃa era organizată, de fapt, cao conferinŃă pre-Congres la Congre -sul InternaŃional de Istorie Econo -mică – al XI-lea, cum arătam – dela Milano. Mă pregătesc asiduu şi laPraga prezint lucrarea ”Radical Diffe -rences between the Centralized Plan -ned Economy and the PersuasivePlanning – based on the exemple ofthe Romanian Economy between1918-1989”, comunicare publicată învolum la Universitatea din Praga, subegida acestei universităŃi precum şi aCon gresului de la Milano. Comunicareaare succes, iar colegii de aici – prin -tre care ilustrul profesor Vaclav Pruha,pe urmă profesorul Lidmila Nemcova,amândoi de la Universitatea dinPraga, şi cărora le sunt deosebitrecunoscător pentru atenŃia care mi-au acordat-o, dar şi profesorul FranzBaltzarek, de la Universitatea dinViena, profesorul Zbigniew Landau,de la Universitatea din Varşovia, peurmă profesorii Alice Teichova, de laCambridge, din Marea Britanie, JorgBatten, din Germania, DominiqueBarjot, din FranŃa, etc. – mi-au tre-cut-o în Programul Congresului de laMilano, invitându-mă să particip lalucrări în Italia. N-am avut, din pă -cate, resursele financiare necesarespre a mă deplasa la Milano, însăcomunicarea amintită a fost publicatăşi în documentele Con gresului dinmarele oraş italian. Sin gura lucrareromânească acceptată şi publicată deCongres. Au fost, însă, atunci, laMilano, urmărind lucrările, acad.prof. dr. N. N. Constantinescu, prof.dr. Vasile Bozga şi, cred, încă alŃidoi profesori din România. Am redatmai pe larg filmul acestor eve -nimente pentru a evidenŃia că reuşi-ta debutului românesc în cadrul in -stituŃiei Congresului n-a fost delocuşoară, a însemnat zeci şi zeci deore de muncă, de muncă evaluată şirecunoscută internaŃional. A meritatînsă din plin, eu aplicând acum, îndeplină cunoştiinŃă de cauză şi cusucces la aceste congrese IEHA. A

fost o ”lume” care m-a acceptat şiîn care am căutat să mă ”integrez”cât mai bine...

A urmat al XII-lea Congres Mon -dial de Istorie Economică, în Spania,în vara lui 1998, programat iniŃial laSevilla şi desfăşurat finalmente la Ma-drid, la Universitatea de aici, subînaltele auspicii ale regelui Juan Carlosal Spaniei. Arăta, ”Su Majestad ElRey”, în mesajul adresat Congresuluică ”În desfăşurarea tuturor secŃiu-nilor Congresului, specialişti recu -noscuŃi din mai mult de şaizeci deŃări, printre care figurează mai muleÎnalte Premii Economice, vor abor-da şi trata teme foarte importantepornind de la perspectiva înoitoare aconcepŃiei despre Istoria Economicăca element de bază al procesului

care conduce spre progresul indivi -dual şi social... Sunt convins că veŃicontribui la luminarea drumului delibertate şi prosperitate pentru toŃi, încursul acestui nou mileniu care estepe punctul de a începe”. MajestateaSa înŃelegea mult mai bine decât alŃii– spre exemplu de la noi – rolul co -vârşitor al istoriei economice pentrua desluşi perspectiva şi a prognoza...

Pentru Congresul de la Madrid,pentru secŃiunea cu titlul ”The coope -rative movement in hystorical per-spective – its role, forms, and eco-nomic, social and cultural impact”,secŃiune prezidată de profesorii R.Hilek, din Slovacia, Lidmila Nemcovaşi Vaclav Pruha, din Cehia, îmi fus-ese acceptată spre prezentare comu-nicarea cu titlul ”La cooperation dansl’agriculture roumaine 1945-1965:processus et reverberation dans letemps. La torture dela proprieté surla terre”, tipărită apoi de Congres.Din nou, singura comunicare româ -nească validată, prezentată şi publi-cată de Congres alături de comu-nicări ale unor profesori din Polonia,Slovacia, Cehia, Germania, Belgia,etc. Să menŃionez că la Congresuldin Spania au mai parti cipat din par -tea Academiei Române, acad. N. N.Constantinescu şi acad. Ştefan Ştefă-nescu, prezenŃi la şedinŃa IEHA, câtşi profesorul mai tânăr Bogdan Mur -gescu, de la Universi tatea dinBucureşti şi fost bursier Humboldt,cu toŃii onorându-mă cu aprecierilelor pentru comunicarea prezentată.Mă simŃeam, de altfel, mai con -fortabil decât la Praga, în trucât de 3ani, în urma câştigării unui concursinternaŃional, predam deja în FranŃa,profesor asociat titular de curs laUniversitatea din Rennes 1, aşa cănu aveam cât de cât vreun complexde inferioritate faŃă de profesorii dinvest, fiind şi eu ca ei: Ńineam cursuriacolo, dădeam exa mene, dădeam no -te, conduceam lu crări de diplomă,făceam cercetare la universitate, etc...La Madrid era foarte, foarte cald înacele zile de debut de august 1998.Oricum recepŃia de în chidere aCongresului de la celebrul hotel Ritz,seara mai pe răcoare, prin discuŃiileample purtate acolo cu cercetători şiprofesori faimoşi din toată lumea, m-a

ajutat să înŃeleg mai bine, să pătrundmai hotărât lumea acŃiunii şi diplo-maŃiei ştiinŃifice internaŃionale., lumefascinantă, dar deosebit de pre tenŃi -oasă, modestă în comportament şistră lucitoare în fapte. Apoi, 1999. Afost anul în care, spre final, cum ammai spus, mi-a fost decernat pre miulAcademiei Române.

Mai departe, în 2002, al XIII-leaCongres InternaŃional de Istorie Eco -nomică de la Buenos Aires, din Ar -gentina. Exotism, romantism şi raŃio -nalitate la un loc. Deja se schim-baseră câteva lucruri. Avansasemserios şi nonşalant pe scara ierarhi-ilor în Congrese – mi-a fost accep-tată de către Comitetul ŞtiinŃific IEHAo secŃiune cu tema ”Les pays del’Europe Centrale et de l’Europe del’Est”: <<allez-retour-allez>> vers l’é -conomie de marché (1850-2000)”.Probleme de fierbinte actualitate. Fă -ceam, dar, parte din staff: preşedinteorganizator de secŃiune. Din nou sin-gurul din România. Am fost desem-nat, deopotrivă, să reprezint, la Bue -nos Aires, Academia Română, înspeŃă Comisia de Istorie Economicăşi Istoria Gândirii Economice, de pelângă secŃia de profil a Academiei.Am vrut însă mai mult şi am obŃinutmai mult. După amintitul ”model Pra -ga”, am organizat sub egida Con -gresului, de la Buenos Aires la Uni -versitatea din Sibiu, Facultatea deŞtiinŃe Economice, o preconferinŃă cutema secŃiunii, reunind cele aproape50 de comunicări ale participanŃilorde la Sibiu în două volume, în circa100 de exemplare, pe care le-am puspe masa Congresului în Argentina.Au ”dispărut” imediat, luate de con-gresişti. Eram, în fond români, ve -neam din România, Ńara marelui eco -nomist Mihai Manoilescu, apreciat caunul dintre cei mai mari economiştiai lumii în toată zona Americii Latine.Au publicat studii în cele două volu -me, printre alŃii, academicienii IulianVăcărel, Ştefan Ştefănescu, SergiuChircă, din Republica Moldova, Mir -cea Păcuraru, profesorii Ivanciu Ni -colae Văleanu, Mircea Ciumara, CoraliaAngelescu, Corneliu Bucur, Ioan Cin -drea, Emil Dinga, Carmen Comăniciu,Doina Simion, Eugen Iordănescu, IoanBogdan, Ema noil Muscalu, Sigismund

Al XVI Congres Mondial de Istorie Economic@ Cercetarea economic@ româneasc@ în pagina 1-a a cercet@rii economice mondiale

Dan POPESCU

Buenos Aires. Hotelul Hiton, locul de desfăşurare a celuide al XIII-lea Congres Mondial de Istorie Economică.

Helsinki, august 2006. SecvenŃă din marea Aulă aUniversităŃi, la deschiderea lucrărilor celui de al XIV-leaCongres Mondial de Istorie Economică.

VINERI 22 IUNIE 2012 5

c my b c my b

c my b

CERCETARE

c my b

Duma, Emilian M. Dobrescu, CorvinLupu, Lucian Giura, Ilie Rotariu, SorinBurnete, Silviu Crişan, Luigi Dumi -trescu, dar şi mult mai tinerii profe-sori Silvia Mărginean şi ClaudiaOgrean – care au şi îngijit excelentcele două volume, Cristina Oprean,Eugen StrăuŃiu, Răzvan Şer bu, DanAlexandru Popescu, Doris Louise Va -silescu, Ramona Toma, Mi haela Her -ciu, Teodor Dumitru Ban ciu, CosminTileagă, Vasile Brătian, Lucian Belaş -cu, Hortensia Gorski, etc. De ”afară”au semnat şi prezentat la Sibiu ast-fel de comunicări profesorii RobertLabbé (FranŃa) şi Alexandre Kostov(Bulgaria), Vaclav Pruha şi LidmilaNemcova (Cehia), Michael GerhardAmbrosi (Germa nia), Joseph Bien(SUA), Kumar Das şi S. Mishra (In -dia), Viorel Roman (Germania), AnatolCaraganciu (Mol dova), ş.a. Aşa cumam procedat noi, au procedat şiOxford-ul, Cambridge-ul, Princenton-ul, Sorbona, etc. Toate numele men -Ńionate pentru cele două volume auintrat în biblioteci universitare dinArgentina (mai ales de la mareaUniverstate San Andres, din BuenosAires), din alte state latino-ameri-cane, din SUA, Rusia, Israel, MareaBritanie, FranŃa, Germania, China,India, Japonia, etc.

Practic, pentru Buenos Aires, auprezentat nemijlocit comunicări însecŃiune prof. Dan Popescu, ”Unedimension historique de strategieséconomique. De la protection dudeveloppment national à la protec-tion de l’intérêt du capitalisme inter-national? Etude de cas: l’économieroumaine (1850-2000); prof. CorvinLupu ”The Belonging of Basarabia toRomania and the Inter War Romania– Soviet Relationships reflected inDiplomatic American Documents;prof. Lucian Giura, ”Die nationalemethangas-gesellschafft (Sonametan)”.De asemenea, Dan Alexandru Po -pescu, doctorand atunci la Universi -tatea Rennes 2, din FranŃa, într-o altăsecŃiune cu tema ”De la communica-tion commerciale a l’integration com-merciale (du Moyen Age au XIX-esiecle)”, anume comunicarea ”Unedimension religieuse de l’économie

occidentale au Moyen Age. Pour unehistoire de l’imaginaire et des men-talites médiévales: l’argent, le marc-hand et l’Eglise”. Au mai prezentatcomunicări în secŃiunea mea cei doiprofesori indieni amintiŃi, Viorel Ro -man de la Bremen, un profesor po -lonez, un profesor din Africa de Sud,profesori din Belgia, Austria, Elvetia,SUA, etc. Toate aceste comunicări şi,cum spuneam, volumele oferite Con -gresului s-au bucurat de un meritatsucces. Nu pot să nu menŃio nez ex -trema amabilitate a Ambasadei Ro -mâniei din Buenos Aires: am fostgăzduiŃi în foarte bune condiŃii şi laun preŃ modic în ambasadă, iar dom-nul ambasador ne-a însoŃit mereu lahotelul Hilton, acolo unde s-au des-făşurat lucrările Congresului cu circa1.400 participanŃi. Eram deja cunos -cuŃi, iar chestiunea se vădea foarte,foarte serioasă. Pozitiv, fireşte.

...21-25 august 2006 Helsinki, fru -moa sa capitală a Finlandei găzduieştecel de-al XIV-lea Congres Mondial deIstorie Economică la cea mai impor-tantă universitate a acestei Ńări care,pe locuitor, avea cel mai înalt PIBdin Uniunea Europeană. Fusesem apro-bat şi desemnat de către ComitetulIEHA, din nou, preşedinte de secŃiu -ne, iar de către Academia Română,Comisia de Istorie Economică şi Is -toria Gândirii Economice, reprezen-tant al României pentru IEHA. Sec -Ńiunea pe care o construisem şi ocoordonam, numărul 44, se numea”Identity, Globalization and Universalityin the Eastern and Central EuropeanEconomic Area – Evolutions and In -volutions in the Modern and Con -temporary Period. Experiences, Mea -nings, Lessons”. În speŃă, în cadrulsecŃiunii au fost prezentate comu-nicări de către următorii sibieni: prof.Dan Popescu, ”Cain and Abel in theBalkanian Capitalism. <<The LongWay>> from ideas to facts in theEvolution of Romanian Industry(1850-2000)”; prof. Corvin Lupu,”Ro manian Jewish relationship du -ring 1940-1944. A reopened andover politicized wound”; prof. LucianGiura, ”Zur Chronik der TeilnahmeRumäniens am wirtschaftlichen Aus -

tausch des RGW”; lector dr. Dan-Alexandru Popescu, ”L'involutionéconomique des Principautés Rou -maines à l’époque médiévale. (Étudede cas: la «pieuvre» ottomane)” şipentru o altă secŃiune, numărul 4,”La foi du Christ vs. les pratiques deMammon. Sur la coexistence relativedu spirituel et du matériel au MoyenÂge”; drd. GraŃian Lupu ”Die Ru -mänisch-Deutschen Wirtschaft sbezie -hungen in der Deutschen PresseHermannstadts von 1920 bis 1929”.În cadrul secŃiunii au mai prezentatcomunicări profesori de la ASEBucureşti, din Ucraina, India, Belgia,ElveŃia, Olanda, Finlanda, StateleUnite, etc. la discuŃii participând şiOxford-ul şi Cambridge-ul. Lucrăriles-au desfăşurat în foarte bune con -diŃiuni, participarea Româ niei fiindapreciată de Comitetul ŞtiinŃific IEHA.Congre sul, la care au participat circa1500 de profesori şi cercetători din

întreaga lume s-a or ganizat sub înal -tul patronaj al Pre şedintelui Finaln -dei, doamna Tarja Halonen, o marepersonalitate cu care am avut onoa -rea să discut direct şi sincer preŃ devreo treizeci de minute după des -chiderea lu crărilor. Trebuie să spuncă am be neficiat şi de această datăde sprijinul foarte onorant al Am -bsadei României din Helsinki, fiindoferite la ambasadă mai multe întâl -niri şi re cepŃii în cinstea noastră. Maiarăt că, şi la Helsinki, sibienii, pelângă ce a publicat Congresul, CD-uri cu comunicările, au pu blicat şi pesuport clasic, tipografic, comunică -rile, punându-le, în câteva zeci deexemplare, cum făceau şi en glezii,americanii, francezii, japonezii, etc. ladispoziŃia doritorilor. Din nou, ”audispărut” repede, repede. Toate aces-te, adăugate la frumuseŃile norduluieuropean, la discuŃiile bogate despreistoria atât de frământată, dar cunumeroase gesturi înŃelepte, a Fin -landei, au făcut să păstrăm şi dinaceastă minunată Ńară, patria lui No -kia, o amintire de neuitat.

Congresul din Olanda, acum, alXV-lea, în medievalul Utrecht, univer-sitatea de aici clasificată între pri -mele cele mai importante 50 de uni-versităŃi ale lumii. 3-7 august 2009,străzi parcă construite din cuburicolorate, canale, bărci, şalupe, gon-dole, aproape o altă lume. Oamenicare au luptat din greu, au muncit dingreu să zmulgă apelor, mării, pămân -turile după care se hrănesc, undevieŃuiesc. Ministrul de FinanŃe alOlandei ne vorbeşte de criză şi esteoptimist. Sunt, din nou, preşedintede secŃiune – tot singurul român -secŃiune cu tema ”Industrial Revolu -tions and their Globalizing Outcomesin the Eastern Countries (1750-2000)”.

Prezentăm, ”în direct”, comu-nicări, prof. Dan Popescu, ”IndustrialRevolutions: Globalizing Outcomes –Coordinates of the Relation Interests– Contraint – Seduction”; prof. Răz -van Şerbu (împreună cu AnielaDanciu), ”A Galactic Challenge at theEnd of XX Century”; prof. Silvia Măr -ginean, ”Globalisation, Technologyand Competitiveness: from IndustrialRevolutions to Knowledge Economy”;drd. GraŃian Lupu, ”The Developmentof the Romanian Industry Related to

the Romanian-German Relation 1930-1933”. Au mai prezentat comunicăridin România, de la Universitatea”Transilvania” din Braşov, precum şi dela Universitatea din Petroşani, iar, de laSibiu, au trimis secŃiunii Congresului,lector dr. Dan Alexandru Popescu,drd. Doris Louise Popescu, prof. IlieRotariu. De ”afară” au participat lalucrări, la Utrecht, colegi din Italia,ElveŃia, din India, din Suedia, Rusia,din Marea Britanie, etc.

Ca de fiecare dată, pe lângă CD-uri realizate oficial de Congres, amtipărit comunicările oferindu-le par-ticipanŃilor, gest din nou apreciat deo -sebit. Particip la reuniunea Consiliu -lui IEHA, din care fac parte. SusŃin,aici, obligativitatea respectării regle -metelor de Congres, în speŃă a res -pectării prezentării comunicărilor şidezbaterilor atât în limba engleză, câtşi în franceză, germană, spaniolă, rusă.Supusă la vot, intervenŃia mea esteaprobată cu aplauze. Adaug vizite laAmsterdam şi Roterdam, la MareaNordului. Deopotrivă cu vizitarea unorsplendide muzee de pictură ”ŞcoalaOlandeză”, vizitarea Casei MemorialAnna Frank, etc. Din nou mai bogaŃispiritual, cu amintiri pline de sem-nificaŃii privind această mare VeneŃiea Nordului care este, în bună parte,aproape integral, chiar, Olanda.

Ce urmează? Periplu african, Stel len -bosch, Africa de Sud, 9-13 iulie 2012,al XVI-lea Congres, circa 1.400 departicipanŃi.Vom face faŃă la fel ca şipână acum. Tot un singur preşedinteromân de secŃiune şi mai mulŃi colegidin Sibiu.Sunt sigur că ne vom stră-dui să amplificăm renumele Şcolii ro-mâneşti şi sibiene de economie, deistorie economică, pri vind evoluŃia so-cietăŃilor, a civilizaŃiei. Vrem o lumemai bună cu un progres economico-social evident, o lume fără clivajeatât de adânci. Vrem o lume în carefiecare să aibă drepturi, obligaŃii şisă fie respectat şi tot fiecare trebuiesă contribuim la formarea ei. Vă vomda veşti, însă la întoarcere. Cea cemai ştim este că Congresul al XVII-lea va avea loc în Japonia, probabilla Kyoto, reflectând această alegererolul din ce în ce mai important alAsiei – desigur, alături de Europa,Sta tele Unite, etc. - în devenirea lumiiaşa cum sperăm ca ea să fie.

Al XVI Congres Mondial de Istorie Economic@ – Stellenbosch, Africa de Sud, 9 – 13 iulie 2012 (II)

SecvenŃă “Utrecht” din lucrările pe secŃiune.

Deschiderea lucrărilor la Utrecht (secvenŃă).

În pauză cu profesor Alice Teichova,de la Cambridge.

urmare din pagina 1Exact în urmă cu doi ani şi două

luni, tot la ceas de seară şi tot pemicile ecrane, Traian Băsescu neanunŃa intrarea oficială a României încriză, dictând şi primele măsuri deausteritate dură - tăierea salariilor,pensiilor şi tuturor categoriilor deaju toare sociale. Pur şi simplu, pecont propriu, vorbind în numele Gu -vernului (vă amintiŃi că premierul deatunci, Emil Boc, s-a ascuns vremede vreo zece zile de ochii lumii?),fără să consulte Parlamentul şi fărăsă întrebe poporul.

De atunci, peste Ńară s-a aşternutdeznădejdea. S-a intrat fără milă cufoarfeca în drepturile băneşti ale prac-tic fiecărei categorii sociale. S-au scospe bandă rulantă legi ale austerităŃiifără precedent în istoria noastră mo -dernă şi în spaŃiul ComunităŃii Euro -pene. S-au contractat de-a valma îm -prumuturi externe în valoare de zecide miliarde de euro, fără să ni sespună de ce aceşti bani, pe care îivom plăti noi şi generaŃia următoare,nu ne-au ajutat câtuşi de puŃin săieşim din criză.

Cu siguranŃă, nicăieri în Ńările Uniu-nii Europene austeritatea nu a fostadoptată şi aplicată cu atâta convin-gere ca la Bucureşti. În nicio Ńarăeuropeană populaŃia nu a fost silită,ca la noi, să plătească întreg preŃulcrizei. Traian Băsescu însuşi şi-a ad -judecat pe merit titlul de campion es -tic al austerităŃii, un veritabil „AngelaMerkel al României”.

Că omul a Ńinut morŃiş să meargăpe „reŃeta germană” de combatere acrizei, nu este poate cel mai nefericitlucru care li s-a întâmplat românilor.Drama constă în faptul că insistă ha -botnic pe aceleaşi căi şi azi, la doi

ani şi două luni distanŃă de la opŃiu -nea sa istorică, deşi între timp şi-apierdut guvernul său de yes-mani, amai pierdut şi nişte alegeri, iar rezul-tatele economice sunt zero.

După cum se ştie, PIB-ul din pri -mul trimestru al acestui an a scăzutcu 0,1 la sută faŃă de trimestrul an -terior. Întrucât scăderea aceasta esteconsecutivă celei din trimestrul IV alanului 2011(când PIB-ul fusese maimic cu 0,2 la sută faŃă de trimestrulprecedent), România s-a întors prac-tic şi oficial din nou în recesiune. Iaropiniile celor mai autorizaŃi analiştieconomici converg spre concluzia căne-am întors în recesiune exact dincauza austerităŃii!

Cu siguranŃă, Traian Băsescu, atun-ci când proclamă prelungirea crizei„pe termen mediu şi lung”, se facecă nu ştie că, în Europa, mulŃi lideriai unor state comunitare şi-au schim-bat deja retorica de la austeritate lacreştere, pentru că majorările de taxeşi reducerile de cheltuieli guverna-mentale au exacerbat dificultăŃile eco-nomice, generând recesiuni puterniceîn Ńări din zona euro.

Traian Băsescu pare străin şi derecomandările celebrului economistNouriel Roubini, care sugerează gu -ver nelor din Europa să scadă taxeleşi să crească salariile pentru a sus -Ńine creşterea econo mică, în loc săinsiste obsesiv asu pra austerităŃii şia reducerii de cheltuieli. Concret, re -feritor la Germania, N. R. crede căguvernul ar trebui să ofere stimu-lente cetăŃenilor săi pentru a-şi pe -trece vacanŃa în Ńări din sudul conti-nentului, afectate de criză, ajutând larecuperarea acestora.

Al doilea aspect al problemei îndiscuŃie, extrem de important, constăîn faptul dovedit statistic în ultimiidoi ani şi jumătate că, la noi, aus-

teritatea s-a aplicat selectiv. Adică,preŃul crizei este plătit integral de că -tre populaŃie, în calitate de consuma-tor, şi de firmele private, în calitatede producător sau comerciant. Astfel,se apreciază că statul român a expro -priat în 2011, prin măsurile fiscaleadoptate (creşteri de impozite, accize,TVA) peste 20 de miliarde de lei,mu tându-le din buzunare private încele publice. Evident, cu dedicaŃiespecială firmelor care fac afaceri custatul şi care de obicei se numărăprintre principalii sponsori electorali.

Aşa se explică faptul incredibil că, înbugetul pe 2011, cheltuielile alocatebugetarilor, pensionarilor şi asistaŃilorsociali au fost mai mici cu 5,2 mi -liarde lei faŃă de 2010, dar au cres-cut în schimb cu mai mult de 7,5miliarde lei cheltuielile cu bunurile şiserviciile, cele de capital, transferurileşi cele din fonduri rambursabile, con -comitent cu dezvoltarea multilateralăa arieratelor înregistrate de compani-ile de stat.

Şi atunci despre ce austeritate vor -bim? Cea în care cresc aiurea chel-

tuielile cu investiŃiile şi cu bunuri şiservicii, fără să se vadă câtuşi depuŃin mult aşteptatul şi îndelung lău-datul efect multiplicator al investiŃiilorpublice în economie? Cea în care toateresursele disponibile se dirijează doarpe criterii politice, sacrificând popu-laŃia şi sectorul privat românesc?

Este trist şi descurajant când toateaceste întrebări legitime rămân fărărăspuns. Sau când răspunsul se re -zumă la un dialog al surzilor. Unulde o parte, ceilalŃi de cealaltă partea ecranelor TV…

RETORICA AUSTERIT~[II VERSUS ISTORIA CRE{TERII VINERI 22 IUNIE 20126

Austeritatea a murit, tr@iasc@ austeritatea!Emil DAVID

Palatul Cotroceni.

Păltinişul, la final de iunie

ECONOMIE COTIDIANĂ ÎN INDIFERENT CE ÎMPREJURAREVINERI 22 IUNIE 2012 7

Destinatar: Domnului Csillag Mihai,Lagărul de Internare,Grupa V-a, Cabina 27,Târgu-Jiu

Expeditor: Csillag Mihai,Numa Pompiliul nr. 30,Arad

1944 V 26Dragă Tată!

Scrisoarea trimisă la 13 V am primit-o. Suntem foartebucuroşi că eşti sănătos. Noi suntem bine. Eu cred căvoi poate da examenul particular de clasa III-a la Oradeasau la Satu-Mare. La liceul r. t. nu puteam înscrie căciera târziu. Mama şi Lucika sunt acasă. Ei sunt laDreucean neni iar eu la mătuşa. Cireşile de mai s-au coptşi-a rămas şi nouă puŃin. Nu ştim ce va rămâne dincelălalt pom. Pe aici se aude că veŃi veni cu toŃi la Arad.Să scrii cât poŃi de mult.

Te sărutăm: Mama, Luci şi Mişi.

Arad, la 29 VI, 1945

Dragă Tată,

Nu ştim de ce primim aşa de rar carte de la tine. Aicise aude că veŃi veni nu peste mult acasă, dar nui sigurcă de 9 luni vorbesc aşa. Aici este mult de lucru.Podurile stau crăcite în apă. La 26 VI, mama a fost laKörag şi la Hegyvari şi i-au spus că peste 3-4 zile veŃifi la Arad. Acum a trecut 3-4 zile şi încă nu aŃi sosit.

Te sărutăm de mi de ori: Mama şi Luci.

Pe vremuri, oamenii scriau scrisori...

CărŃi poştale din colecŃia domnului Levente Kopandi

MenŃionăm apariŃia nr. 1(60) 2012 al RevisteiEconomice (nr. 2 şi 3 sunt deja sub tipar).Publicăm sumarul:

Galeria de artă a Uniunii artiştilorplastici din Sibiu găzduieşte o fru-moasă expoziŃie de pictură semnatăde 18 pictori din judeŃul Olt, strânşisub cupola spirituală, protectoare, aCentrului judeŃean pentru conservareaşi promovarea culturii tradiŃionale-Olt,instituŃie aflată în subordinea Con -siliului JudeŃean al aceluiaşi judeŃ.

La Slatina, (capitala judeŃului Olt)nu există o structură integrată în sis-temul Uniunii Artiştilor Plastici dinRomânia, care să coordoneze şi săreperezinte interesele artiştilor plasti-ci profesionişti. Aceştia, însă, au gă -sit în Consiliul judeŃean Olt instituŃiacapabilă să-i sprijine moral şi mate-rial, să le promoveze creaŃia pe plannaŃional şi internaŃional.

Este impresionant să constaŃi că

acum, în această perioadă de greaîncercări pentru cultura zilelor noas-tre, determinată de criza economicăşi financiară, se mai găsesc instituŃiiale statului care să investească, într-undomeniu „nerentabil” cum este arta.

Iată că oltenii vin la Sibiu, nunumai cu produse agroalimentare deindiscutabilă calitate, aşa cum ne-auobişnuit din totdeauna, ci şi cu pic-tură tot de calitate. Au adus cu ei uncrâmpei de spiritualitate neaoşă ro -mâ nească, convertită în splendidepeisaje pictate din fabulosul rai alOlteniei contemorane.

Pentru cine nu a văzut plaiurilemioritice ale judeŃului Olt, care auzămislit un Contantin Brâncuşi, MarinSorescu sau Nicolae Titulescu, ex -poziŃia itinerantă „InserŃii cromati -ce”este o incitantă invitaŃie la o călă-torie vizuală prin acele meleaguri mi -

rifice, restituite expresiv de paletelepline de lumină şi armonie ale picto-rilor olteni.

A intrat în tradiŃia forurilor cultura -le ale judeŃului Olt să organizeze,anual, tabere de creaŃie plastică încâteva localităŃi reprezentative ale ju -deŃului pentru spiritualitatea lor, cumar fi comuna Nicolae Titulescu, loculde naştere a marelui diplomat al Ro -mâniei interbelice, care a fost Nico -lae Titulescu, şi localitatea DrobeŃu încare s-a născut pictorul Nicolae Tru -Ńă, despre care criticul de artă, IoanIovan profesor la Universitatea devest, din Timişoara, spunea în ele-gantul şi splendidul catalog al tabe -rei: „DrobeŃu, unde s-a născut pic-torul Nicolae TruŃă, este tocmai loculunde trebuia să se nască un pictor:căci dealurile şi vegetaŃia, cerul şino rii, intensitatea solară şi liniştea pă -mântului alcătuiesc o inepuizabilă ca -ledoscopică a lumii, de natură să ne -cesite artisticul, un ochi care să con-temple, o mână care să reŃină pe pânză”.

Cadre şi secŃiuni inedite din uni-versul paradisiac, ale acestor locuri,într-o multitudine de concepŃii, viziu-ni şi mijloace de expresie plastică,întâmpină cu onestitate şi bucurieprivitorul în această expoziŃie.

Deşi se pare că peisajul după na -tură ca gen şi-a epuizat resursele înplanul limbajului, de încă din perioa-da pleneriştilor, picturile din aceastăexpoziŃie, în majoritate peisaje, ple -dează pentru întoarcerea la natură, sin-gura în care omul poate, în acestevremuri sufocate de standarde şi auto-matisme, să-şi regăsească condiŃia umană.

Artiştii Nicolae TruŃă, Traian Zorzoliu,George Păunescu, Iulian Segărceanu,Nicoleta Gribincea Liciu, Lucian Liciu,

Paul Tudor- Balş, Marin Mihai Cârstea,Cristina Joia, Andreea VlăduŃ, CristinaBotez, Marcel DuŃu, Felicia Păunescu,Severică Mitrache, Andreea Dosinescu,Constantinescu Wolf, Dan Dimulescuşi Dragoş Musatescu expun lucrări rea -

lizate în tabăra de creaŃie „Nicolae TruŃă”din comuna DrobeŃu. Cele mai multedintre aceste picturi poartă amprentaspontaneităŃii. Sunt majoritatea reali -zate „à la primà” şi ca atare degajăo notă de prospeŃime şi sinceritate.

ART~ ECONOMIE VINERI 22 IUNIE 20128

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~„Inser]ii cromatice”.

Expozi]ie itinerant@ de pictur@.

Nicolae TruŃă - Lucrare din tabăra de la DrobeŃu

Dan Dimulescu - Lucrare din tabăra de la DrobeŃu

George Păunescu - Lucrare din tabăra de la DrobeŃu

Oameni şi fapte care au influenŃat lumea

Jan Hus. În 7 iulie, 1415, reformatul şi reformantul, rectoral UniversităŃii din Praga, este ars de viu pentru erezie.

4 iulie 1776. DeclaraŃia de IndependemŃă a Statelor Unite,Sărbătoarea naŃională a SUA.