contact@ Alegeri, · PDF file 14 - 20 iunie 2017 3 ANALIZÃ Paradox craiovean...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 599 . 599 . 599 . 599 . 599 1 1 1 1 14 - 20 iunie 204 - 20 iunie 204 - 20 iunie 204 - 20 iunie 204 - 20 iunie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

PPPPParararararadoadoadoadoadoxxxxxcrcrcrcrcraioaioaioaioaiovvvvveaneaneaneanean

2-3Amãnunteîn paginile4

Amãnunte

în pagina

8Amãnunte

în pagina

15Amãnunte

în pagina

„Un lucru este cert atunci când citim rezultatele acestor alegeri: noiîmpreunã cu PSD-ul avem majoritatea, dar împreunã cu PNL-ul, USR-ul

ºi entitatea care se cristalizeazã în jurul candidatului Sãuleanu, adicãdreapta craioveanã, putem forma o majoritate“, a declarat, înþelept,

deputatul Ion Cupã, preºedintele ALDE, la doar o orã dupãîncheierea scrutinului parþial de duminicã. Practic, în doar

o frazã, deputatul a sintetizat situaþia politicã a oraºuluirezultatã dupã un scrutin electoral boicotat, la propriu,

de craioveni, parcã mai nepãsãtori ca niciodatãfaþã de viitorul copiilor lor.

Alegeri,cu dreaptala manºã!

















Stadionul deatletism, scosiar la licitaþie

















Cãminulde bãtrâniBãlceºti,fãrã ieºiredin impas

















146.000 de euroirosiþi într-unproiect prostla Cãlimãneºti

















14 - 20 iunie 2017 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Parcheazã în staþiile de autobuz, lângã sauchiar pe trecerile de pietoni, blocheazã inter-secþia pentru cã un anumit client vrea sã co-boare chiar acolo ºi nu le pasã de nervii ºirãbdarea celorlalþi participanþi la trafic. Maimult, taximetriºtii craioveni, despre aceºtiafiind vorba, acþioneazã doar dupã propriile legiºi tot ei reacþioneazã acid dacã poliþiºtii locali îitrag la rãspundere.

de Octavia Hantea

Cer sã li se respecte drep-turi, dar acþioneazã întrafic doar dupã bunul

plac ºi fãrã sã þinã seama de cei-lalþi ºoferi. Mai mult, dacã sunttraºi la rãspundere de cãtre oa-menii legii, atunci când suntprinºi pe picior greºit, taxime-triºtii craioveni devin recalci-tranþi, invocând anumite scuze.Potrivit poliþiºtilor locali, reali-tatea demonstreazã cã cei carepracticã taximetria nu þin contcã locurile unde opresc sunt sta-þii de autobuz sau treceri de pie-toni, cele mai mari problemefiind în zona farmaciilor dinzona centralã, de la „Universi-tate”. Taximetriºtii fie parchea-zã în staþiile de autobuz de peambele sensuri de mers, fie blo-cheazã intersecþia pentru cã vre-un client vrea sã coboare chiarîn zona Universitãþii.

„Are loc autobuzul,am loc ºi eu”

Pe picior greºit a fost prins ºiunul dintre taximetriºtii staþio-nând în staþia de autobuz dinfaþa lanþului de farmacii de la

Universitate. Luat la întrebãri deoamenii legii, acesta a sãrit laceartã, explicând pe un ton rãs-tit cã femeia care îi era clientã atrebuit sã ajungã la farmacie.„Clienta mea merge pânã la far-macie. Nu pot parca pe trotuar.Are loc autobuzul, am loc ºi eu.Vã alarmaþi mereu, pentru ni-mic. Una, douã, amenzi, dar arfi cazul sã transmiteþi autoritã-þilor sã facã ceva în privinþa par-cãrilor”, a fost reacþia taxime-tristului.

Avertismenteºi amenzi... fãrãprea mari rezultate

Poliþiºtii locali se confruntãcu zeci de astfel de situaþii înfiecare zi, intervenþiile acesto-ra lãsându-se cu avertisment saucontravenþie. Chiar ºi aºa, suntcazuri în care acelaºi taximetristeste prins în neregulã, în cursulaceleiaºi zile, de mai multe ori,în zone diferite. Faptul cã suntamendaþi de douã sau de trei oriîn 24 de ore nu pare a fi o pro-blemã pentru ºoferii în cauzã,luând-o de la capãt în urmãtoa-rea zi.

de Cosmin Pretorian

Mihail Genoiu (PSD)- 42,79 %, MarioOvidiu Oprea

(PNL) - 16,24 %, semi-inde-pendentul Lucian Bernd Sã-uleanu - 12,98 %, AniºoaraStãnculescu (ALDE) -12,05% ºi Adrian Prisnel -11,62 %, prezenþã la vot -18,57 %. De la aceste cifreputem începe o analizã se-rioasã în ceea ce priveºte via-þa politicã a oraºului nostru.

Pânã a desluºi în profunzi-me resorturile care au deter-minat aceste rezultate, surprin-zãtoare în anumite cazuri, secuvine a ne apleca puþin asu-pra unui fenomen foarte gravce pare a îngropa în incertitu-dini viitorul Craiovei: absen-teismul la urne ºi starea de le-hamite ce pare a fi cuprins omare parte din populaþia ora-ºului. Cu o prezenþã de sub 19procente, e greu sã poþi afir-ma cã în Craiova mai existã odemocraþie participativã. Pri-marul pe urmãtorii trei ani,Mihail Genoiu, a prins acestmandat cu doar aproape19.800 de voturi, un recordnegativ absolut de când ne ju-cãm de-a democraþia ºi alegerilibere în România. A arãta cudegetul spre clasa politicã lo-calã actualã pentru indiferen-þa ce pare sã paralizeze oraºuleste cel mai facil lucru de fã-cut, însã, din punctul meu devedere, nu ºi cel mai corect.Pânã la urmã, poate mai multdecât oricând, craiovenii auavut de unde alege: au candi-dat doi parlamentari cu unbackground impecabil dinpunct de vedere al reputaþiei,Mario Ovidiu Oprea ºi Adri-an Prâsnel, decanul BarouluiDolj, Lucian Sãuleanu, saunou-venita în politicã, ingine-ra Aniºoara Stãnculescu. Pe dealtã parte, cu o experienþã în-semnatã în administraþie, chiardacã drept „vioara a doua“,nici Mihail Genoiu nu i sepoate reproºa nimic în ceea cepriveºte activitatea de aproa-pe cinci ani în Primãria Cra-iova. Ca atare, „ofertã“ aexistat, numai cã „muºterii“nu s-au prea gãsit. Deºi pânãacum nu s-a mai întâmplatacest lucru, fenomenul, dacãse va repeta, riscã sã „nascã“monºtri edilitari care sã ne în-groape ºi bruma de speranþãpe care o mai avem în viitorulacestui oraº.

Genoiu, învingãtorfãrã glorie

Revenind la rezultatul scru-tinului de duminicã, meritãmenþionat faptul cã învingã-torul, Mihail Genoiu, era unul

cert încã înainte de a începe cam-pania electoralã. Scorul obþinutde acesta ridicã însã destule sem-ne de întrebare. Pentru oricare altpartid doljean, 42% ar reprezenta

un adevãrat miracol electoral,dar pentru PSD Dolj procentulechivaleazã cu o micã înfrânge-re. Discutabil este cine se facevinovat de aceastã bruscã ºi ab-

Mario Ovidiu Oprea

Lucian BerndSãuleanu

Aniºoara Stãnculescu

Taximetriºtiicraioveni„fac legea”în staþiilede autobuz

















14 - 20 iunie 2017www.indiscret.ro

3ANALIZÃ

Paradox craiovean

„Un lucru este cert atunci când citim rezultateleacestor alegeri: noi împreunã cu PSD-ul avemmajoritatea, dar împreunã cu PNL-ul, USR-ul ºientitatea care se cristalizeazã în jurul candida-tului Sãuleanu, adicã dreapta craioveanã,putem forma o majoritate“, a declarat, înþelept,deputatul Ion Cupã, preºedintele ALDE, la doaro orã dupã încheierea scrutinului parþial deduminicã. Practic, în doar o frazã, deputatul asintetizat situaþia politicã a oraºului rezultatãdupã un scrutin electoral boicotat, la propriu,de craioveni, parcã mai nepãsãtori ca niciodatãfaþã de viitorul copiilor lor.

ruptã scãdere. Evident, Genoiunu este Lia Olguþa Vasilescu, daracest lucru nu i se poate imputaviitorului primar pentru cã „ar-mata“ social-democratã ºtiaacest lucru. Potenþialul electoralal celor doi pesediºti era arhicu-noscut. Atunci, care sã fi fostmotivul acestei bruºte scãderi?Din punctul meu de vedere, ni-meni nu a transpirat în PSD peperioada acestei campanii elec-torale. Era clar cã Genoiu va câº-tiga doar pentru cã poartã pece-tea social-democratã în frunte.Ca atare, campania a fost una la

relanti, fãrã zvâc, iar implicareaactivului de partid a fost, poate,chiar puþin sub limita decenþei.Nimeni în PSD nu avea intere-sul sã-l ridice în slãvi electoralepe Genoiu, dar toþi voiau ca aces-ta sã ajungã primar. Iar rezulta-tul a fost unul pe mãsura efortu-rilor...

Liberalii, pe o pantãascendentã

Dincolo, în tabãra rivalilorpeneliºti, lucrurile au stat dia-mentral opus. Proaspãt uns pre-ºedinte la Dolj, ªtefan Stoica a

implicat întreaga filialã doljea-nã în aceastã minicampanie elec-toralã. A pornit de jos, de sub12%, ºi în douã sãptãmâni a maipus vreo patru-cinci procente lazestrea candidatului Mario Ovi-diu Oprea. La prima vedere, nupare deloc mult, însã privind înprofunzime lucrurile, rezultatuleste unul onorabil. Pânã la urmã,sã nu se uite faptul cã în toamnã,un alt candidat al partidului laaceeaºi funcþie a luat undeva înjurul a 12%, iar de atunci scan-dalurile în filialã s-au þinut lanþpânã în urmã cu o lunã, când s-au finalizat alegerile interne ºi s-a schimbat liderul „la judeþ“. S-a ajuns acolo încât, de la tribunaunui congres local, unii liberaliinefericiþi s-au mândrit publicpentru cã au retezat labele pese-diste din filialã. Acest proces deauto-flagelare publicã nu puteaavea alte rezultate decât demo-bilizarea unei pãrþi a activului departid, ºi aºa unul redus, ºi alun-garea unei pãrþi a electoratuluide dreapta, speriat de descope-rirea cã principalul partid dedreapta este, de fapt, un apendi-ce a stângii progresiste. Aceastãexorcizare publicã, lipsitã de lo-gicã electoralã, i-a scos din „bu-zunar“ lui Oprea câteva procen-te bune. Totuºi, cele puþin peste16 procente obþinute de Opreapot constitui o fundaþie solidãpentru o campanie de succespeste trei ani, atunci când PNL-ul va da din nou piept cu electo-ratul craiovean. Pânã atunci, mairãmâne de identificat ºi candida-tul cu potenþial real de a câºtigaprimãria!

Semi-independentulcu „lipici“ electoral

Lucian Bernd Sãuleanu, fostpedist, pemepist ºi penelist, darcandidat semi-independent laaceste alegeri, s-a clasat pe unonorant loc trei în disputa elec-

toralã de duminicã. Procentulsãu este unul mare, 12,98 %, însãnumãrul de voturi reprezintãdestul de puþin raportat la numã-rul total al craiovenilor cu dreptde vot, 6.006 voturi. Deºi s-a lã-udat cã este „pe persoanã fizi-cã“, decanul Baroului Dolj a fostsusþinut de o structurã de partid,insignifiantã, e-adevãrat, a luiHoraþiu Buzatu, ºi de o aripãimportantã a PNL Craiova, afla-tã sub bagheta fostului pedelis-to-liberal Dan Cherciu. Ca ata-re, nici independenþa, în Craio-va, nu a fost atât de independen-tã! Una peste alta însã, Sãulea-nu a reprezentat, dintr-un anu-mit punct de vedere, atât refu-giul unei pãrþi a electoratului li-beral speriat de ieºirile isterice afostei conduceri a PNL Dolj, câtºi stimulul care a mai scos la votcâþiva dintre alegãtorii de dreap-ta aflaþi de ani buni în adormire.ªi pentru Sãuleanu, cele 12 pro-cente obþinute constituie un ar-gument serios într-o eventualãviitoare reînregimentare politicã,discuþii în acest sens existând ºiîn trecut. Unde, cum ºi când, rã-mâne de vãzut.

ALDE, creºterepe fondul uneicandidaturiinspirate

O adevãratã surprizã a con-stituit procentul important ob-þinut de Aniºoara Stãnculescupentru ALDE Dolj. Având înspate o filialã aflatã într-un am-plu proces de reconstrucþie dupãevenimentele din iarna anuluitrecut, fosta ºefã de cabinet a ac-tualului prefect a strâns din toatecolþurile Craiovei miile de vo-turi care consfinþesc ieºirea fru-moasã din pubertate a unui par-tid craiovean. Campania electo-ralã a ALDE, una gânditã înamãnunt de strategul Ion Cupã,

a fost una articulatã ºi susþi-nutã, iar Aniºoara Stãncules-cu a fost, de departe, cel maiharnic candidat din acestealegeri. Voturile sale au foststrânse nu numai cu sudoa-rea minþii, dar ºi cu multãmuncã ºi energii fizice con-sumate. Pentru scurta sa ca-rierã politicã, procentele ob-þinute oferã garanþia unui vi-itor promiþãtor, în mãsura încare se va dori acest lucru.

Prîsnel a scosdin laptop peste11 procente

Ultimul din „buchetul“ de5 candidaþi importanþi ca va-loare a scorului electoral a fostuseristul Adrian Prîsnel. Cam-pania sa, una specificã parti-dului care l-a propulsat, chiarspre surpriza sa, în Parlamen-tul României, a fost una puþinvizibilã, dar penetrantã, avândîn vedere scorul obþinut. Maimult decât oricare dintre riva-lii sãi, Prîsnel s-a dovedit unartist al mouse-ului ºi tastatu-rii, campania sa din mediulon-line reprezentând o reuºi-tã din toate punctele de vede-re. Chiar dacã discursul sãu afost unul lipsit de soluþii con-crete, limbajul folosit a pene-trat chirurgical bazinul elec-toral pe care îl viza de la înce-put, iar rezultatul a fost unulpe mãsurã. Viitorul este însãunul incert. Dacã îþi doreºti sãcâºtigi Primãria Craiovei, tre-buie sã cobori în stradã sau peuliþele din zona Brestei, sãvorbeºti la fel de mult despreinvestiþii, canalizare sau asfal-tare, pe cât de mult blamezipublic clasa politicã din carefaci parte. Rãmâne de vãzutdacã Prîsnel, în particular, sauUSR-ul în general, va reuºi sãdepãºeascã acest prag, pare-se autoimpus.

Mihail Genoiu

Adrian Prisnel



















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

de Marielena Popa

„Prin adresa nr. 7850, Con-siliul Judeþean Vâlcea le-a rei-terat azi, 13 iunie, primaruluiConstantin Aleca ºi ConsiliuluiLocal al oraºului Bãlceºti dis-ponibilitatea pentru rezolvareasituaþiei intervenite la Cãminulpentru Persoane Vârstnice Bãl-ceºti.

Acest demers al ConsiliuluiJudeþean este, de fapt, o reve-nire la numeroasele solicitãrianterioare de preluare a clãdi-rii în care îºi desfãºoarã acti-vitatea Cãminul pentru Persoa-ne Vârstnice Bãlceºti, din do-meniul public al oraºului Bãl-

Situaþia bãtrânilor ºi angajaþilor de la Cãminulpentru Persoane Vârstnice Bãlceºti pare fãrãrezolvare. Marþi, 13 iunie a.c., CJ Vâlcea asolicitat public Primãriei Bãlceºti sã acceptepreluarea clãdirilor în care funcþioneazã cãmi-nul, precum ºi preluarea beneficiarilor ºi apersonalului, în scopul transformãrii unitãþii înCentru de îngrijire ºi asistenþã. În caz contrar,avertizeazã CJ Vâlcea, autoritãþile din Bãlceºtivor fi nevoite sã asigure finanþarea pe planlocal sau sã desfiinþeze acest serviciu social.

ceºti, în domeniul public al Ju-deþului Vâlcea, precum ºi a ser-viciului social, în integralitatealui, pentru a putea fi transfor-mat în Centru de îngrijire ºiasistenþã, în subordinea Direc-þiei Generale de Asistenþã So-cialã ºi Protecþia Copilului Vâl-cea.

Dacã nici de aceastã datã au-toritãþile locale nu vor acceptaoferta Consiliului Judeþean Vâl-cea de rezolvare a acestei pro-bleme, care implicã atât bene-ficiarii, cât ºi personalul anga-jat al centrului, atunci vor finevoite sã asigure finanþarea peplan local sau sã desfiinþezeacest serviciu social.

Fãrã un spaþiu, Consiliul Ju-deþean poate doar sã preia be-neficiarii, pe care sã îi distribu-ie în centrele de îngrijire ºi asis-tenþã a persoanelor cu dizabili-

tãþi, aflate în subordineaDGASPC Vâlcea”, a anunþat,marþi, CJ Vâlcea.

Primãria refuzãsã cedeze clãdirile

În replicã, primarul oraºuluiBãlceºti, Constantin Aleca, spu-ne cã dã bãtrânii, dar nu poateînstrãina clãdirile care sunt alecomunitãþii. Aleca precizeazã cãaceste clãdiri pot folosi altorscopuri, inclusiv pentru reîn-fiinþarea fostului Spital orãºe-nesc, închis în anul 2011. Cã-minul are 42 de beneficiari, pen-tru care se încropeºte cu greuhrana zilnicã, ºi 29 de angajaþi.Pentru buna funcþionare estenevoie de 100.000 de lei lunar,sumã pe care primãria susþinecã nu o poate asigura din buge-tul local. Din cauza faptului cãnu ºi-au primit salariile, anga-jaþii au dat primãria în judeca-tã. Neplãtit de ºapte luni, direc-torul Gabriel Popescu a demi-sionat în luna februarie.

Cãminul de bãtrâniBãlceºti, fãrã ieºiredin impas


















Publ

icita

te

de Marielena Popa

În Budeºti, judeþulVâlcea, firma Faure-cia îºi extinde capa-citatea de producþie,iar în toamna aces-tui an încã un inves-titor strãin va creanoi locuri de muncã,a afirmat primarullocalitãþii, Ion Vlãdu-lescu (foto). Într-uninterviu pentruIndiscret în Oltenia,acesta a mai vorbitdespre rolul pe careîl are parcul indus-trial al Budeºtiului înarealul economic alVâlcii, precum ºidespre problemelede infrastructurã cucare se confruntãcea mai industriali-zatã comunã dinjudeþ.

„Fauracia va creao unitatede producþiede componentepremium”

Reporter: Domnule pri-mar, aþi avut, recent o întâl-nire cu reprezentanþii furni-zorului de componente autoFaurecia, care deþine o fabri-cã în Budeºti. Care sunt con-cluziile acestei întâlniri?

Ion Vlãdulescu: Într-ade-vãr, zilele trecute, la primã-rie s-au purtat discuþii cu re-prezentanþii Faurecia cu pri-vire la posibilitãþile de extin-dere a unitãþii de producþie încomuna Budeºti. În urma dis-cuþiilor, s-a ajuns la conclu-zia cã Faurecia România sepoate extinde fãrã problemeaici. Noi vom acorda tot spri-jinul de infrastructurã. Se vorcrea alte foarte multe locuride muncã prin extinderea peo unitate de producþie decomponente premium, aºa-dar, pentru autoturisme delux. Deci, calitatea produse-lor, dar ºi nivelul de pregãti-re al angajaþilor vor fi la stan-darde superioare.

Rep.: Ce înseamnã aceas-tã extindere în ce priveºte re-sursa umanã folositã?

I. V.: Cred cã se va ajungela 2.000 de angajaþi. Ne bu-

curã acest lucru, a fost o discu-þie constructivã atât pentru noi,cât ºi pentru investitori. Amschimbat idei, în aºa fel încât sãputem sã dezvoltãm împreunã,dar ºi cu alþi investitori, o zonãindustrialã foarte atractivã înlocalitate, sã creãm cât maimulte locuri de muncã, sã încer-cãm sã terminãm cu ºomajul înBudeºti, cât ºi la nivelul locali-tãþilor limitrofe.

„Investiþiileîn infrastructurãnu sunt un moft,ci o necesitate”

Rep.: La acest aflux de inves-titori este nevoie de o infras-tructurã pe mãsurã. Dar încãsunt probleme ºi vã rog sã nevorbiþi despre ele.

I. V.: Este vorba despre intro-ducerea gazului metan pe razalocalitãþii, lucru care îi intere-seazã ºi pe dumnealor, este vor-ba de câteva drumuri de acces,care le vor fi utile, despre intro-ducerea reþelei de canalizare înacea zonã, de care, evident, vorbeneficia. Noi ne dorim sã dez-voltãm acea zonã industrialã,dar ºi sã creãm condiþii cât maibune cetãþenilor din satele Li-nia ºi Racoviþa - mã refer la re-þeaua de canalizare. În ce pri-veºte racordarea la gaze, esteabsolut necesarã investitoriloreconomici, dar ºi întregii loca-litãþi.

Rep.: Când se va ieºi din im-pasul în care se aflã licitaþiapentru reþeaua de gaze?

I. V.: Suntem într-adevãr înimpas. Nu din vina noastrã.Ministerul Energiei nu a efec-tuat pânã în acest momentprocedura de licitaþie publi-cã pentru desemnarea unuioperator de reþea gaze. Amdiscutat la toate nivelurile, separe cã în octombrie se vaîntâmpla acest lucru. Nu maiconteazã când, poate sã fie ºiîn noiembrie, dar numai sãfie. Îmi doresc foarte multintroducerea gazului în Bu-deºti, precum ºi extindereareþelelor de canalizare. Loca-litatea este într-o continuãdezvoltare, iar aceste inves-tiþii nu sunt un moft, ci o ne-cesitate.

Rep.: Spuneþi cã infras-tructura este marea provoca-re ºi marea prioritate a man-datului dumneavoastrã. Decâþi bani este nevoie pentrua rezolva aceastã problemã?

I. V.: De muþi bani! Avemcâteva proiecte depuse pe fon-duri europene ºi câteva depusepe Ordonanþa 28 la MinisterulDezvoltãrii. Sper sã fie finanþa-

te ºi cred cã vor fi finanþate.Vorbim de câteva milioane deeuro. Cu siguranþã, se va vedeaîn urmãtoarea perioadã ce în-seamnã dezvoltarea infrastruc-

5INTERVIU

turii ºi, implicit, atragerea deinvestitori.

„Pânã în toamnãva mai ficu siguranþãun investitor”

Rep.: Spuneaþi, nu de mult,cã pãmântul Budeºtiului estegeneros ºi cã aºteaptã alþi in-vestitori. Cine va fi urmãto-rul investitor, domnule pri-mar?

I. V.: Pânã în toamnã vamai fi cu siguranþã un inves-titor, nu pot sã ofer amãnun-te acum. Spun doar cã în ge-neral sunt investitori strãini.Sã zicem cã tot într-un dome-niu apropiat de cel deja exis-tent. Dar vor fi ºi alþi investi-tori, care gãsesc la Budeºtizona propice pentru a dez-volta diverse unitãþi de pro-ducþie. S-au creat foarte mul-te locuri de muncã. Eu nu lemulþumesc numai investito-rilor strãini, ci tuturor inves-titorilor care au ales localita-tea Budeºti. Sunt ºi investi-tori români, pe care îi respec-tãm la fel ºi cãrora le punemla dispoziþie condiþii identi-ce de dezvoltare. La ora ac-tualã, firmele româneºti aucreat la Budeºti circa 1.300de locuri de muncã. Investi-torii strãini, aproximativ1.600, dar vor ajunge la2.000. Repet, pãmântul Bu-deºtiului este primitor, iarnoi, primãria, avem toatãdeschiderea ºi bunãvoinþafaþã de toþi investitorii pre-zenþi ºi viitori.

Încã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncãÎncã un investitor strãin în Budeºti,comuna cu 3.300 locuri de muncã

de Virgil Dumitrescu

rezultate mai bune ºi în pod-gorii?”, s-a întrebat acestaodatã umplut ciubãrul cu lap-te. Închipuiþi-vã cã trece untren ºi, urmãrindu-l, vã vineideea sã încruciºaþi iepurele decasã cu dropia de Bãrãgan,animalul fiind paralel cu pa-sãrea. Dacã aceeaºi OrnelliaCorreggia ºi-a propus sã cree-ze prin muzicã un echilibruîntre vietãþi ºi mediu, obser-vãm cã mai are de lucru în cepriveºte blajinele bovine vi-zavi de Beethoven ºi Vivaldi,laturile lipsã ale triunghiuluiproducãtor ºi exportator mon-dial de lactate. Mistreþilor ºicãprioarelor, nu laolaltã, ci se-parat, li s-ar cuveni ore în plusde educaþie muzicalã, ba cucâte un ”Imperial”, ba cu câteun ”Il Favorito”, chit cã pro-ducþia de struguri ar slãbi. Suntpopoare care dau mai mulþibani pe bãuturã decât pe mân-care, iar Beethoven ºi Vivaldile-ar tãia din risipã, în felul ab-stinentului Deceneu, rege algeþilor dupã moartea lui Bu-rebista. Deci, sub sigla MBVavem asiguratã producþia delapte, de struguri de masã ºi devin. A, roºiile! VisichiosulVessicchio a scris ºi un best-seller: ”Roºiile cresc mai binecu ajutorul muzicii”. Acumabia înþeleg de ce roºiile de pepieþele româneºti sunt tari ºi n-au gust. Încã din rãsad ele tân-jesc dupã MBV, dar plantato-rii le trateazã cu fum de miciºi manele. Sau poate, mai ºtii,în loc de Mozart li se puneViþa-de-vie ºi în loc de Bee-thoven, hip-hop.

În 1784, Wolfgang Ama-deus Mozart finalizeazãConcertul pentru pian ºi

orchestrã nr. 21 în Do major”Elvira Madigan”, definitoriupentru compozitor în ce pri-veºte echilibrul între mãreþie,intimitate ºi strãlucire. Ornel-lia Correggia, viticultoare tos-canã, avea sã se nascã mai târ-ziu cu douã secole, ca ºi Pep-pe Vessicchio, dirijor napoli-tan. Lion Feuchtwanger publi-ca în 1948 ”Vulpile în vie” ºi,mai mult ca sigur, în timpulredactãrii romanului a avut in-spiraþia de a nu asculta Mo-zart. Ce conexiuni între toþiaceºtia? Correggia a constatatcã, pe muzicã de Mozart, Bee-thoven ºi Vivaldi, bolile viþei-de-vie regreseazã, iar recoltade struguri este una de cincistele. Nu doar Plasmopara vi-ticola ºi Uncinula necator, alt-fel spus mana viþei-de-vie ºifãinarea, sunt þinute la distan-þã, ci ºi mistreþii, vulpile ºi cã-prioarele, consumatoare dechihlimbare pe joardã. De ace-ea spuneam: noroc pe Feuc-htwanger cã nu i-a trecut princap sã asculte ”Eine kleineNachtmusik”, picior de vulpen-ar fi cãlcat prin romanul sãude la 1948. ªi mai uimitor estefaptul cã, în schimbul mistre-þilor, vulpilor ºi cãprioarelor,care fac alergie la filarmonicaverde, vacile dau mai mult lap-te când ascultã ”Elvira Madi-gan”, Vessicchio, dirijorul na-politan specializat în SanRemo, fiind cel ce descoperãtranziþia de la zootehnie la vi-ticulturã. ”De ce nu am obþine

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6DEZVÃLUIRI

”Elvira Madigan”,regina ºeptelului

sunt cei care îºi fac timp pentruîntocmirea acestor teze, variantaprocurãrii lor fiindu-le mult maicomodã. Site-urile de profil,mica publicitate din ziare, co-legii din anii terminali sau ceidin alte centre universitare ºichiar profesorii coordonatori,acestea sunt sursele celor carenici mãcar nu ºtiu cum aratã salade lecturã a bibliotecii.

„Am plãtit 800 de leiºi am luat-o gatafãcutã”

Andrei este unul dintre stu-denþii pentru care facultatea estedoar o chestiune formalã. Aces-ta recunoaºte cã a fãcut totuldoar pentru diplomã ºi de gurapãrinþilor. Imediat dupã ce vatermina cu examenul de licen-þã, tânãrul va pleca în Anglia,urmând sã munceascã într-unatelier de vopsit maºini. „Ampierdut patru ani degeaba. Ni-mic nu se face serios în faculta-te. Am avut câþiva colegi careºi-au dat interesul, dar în rest nune-am prea stresat. Totul estesuperficial ºi scump. Am fost lataxã ºi am cheltuit sume mãri-cele. Acum cu licenþa sunt altecosturi. Lucrarea deja o am lacopertat. Am plãtit 800 de lei ºiam luat-o gata fãcutã. Dacã eratotul mai serios ºi dacã îmi ºiplãcea ceea ce am fãcut în fa-cultate, poate cã altfel stãteaulucrurile ºi poate cã mi-o fã-ceam singur. Învãþ ºi eu rezu-matul ºi termin eu ºi cu faculta-tea, dupã care o sã merg în An-glia. La începutul lui august în-

cep munca acolo, cã pânã mãfac eu avocat în oraºul nostru,câinii mã mãnâncã”, a povestitAndrei.

ªomajul, perioadãde relaxaredupã facultate

Mersul la bibliotecã ºi redac-tarea acestor teze au fost exclu-se ºi de cãtre unii studenþi aiFacultãþii de ªtiinþe Economi-ce. Fie cã au fãcut economiipentru a-ºi plãti lucrarea, fie cãs-au ocupat pãrinþii de achita-rea materialelor, problema le-afost rezolvatã. ªi din rândul ti-nerilor care vor obþine diplomãîn domeniul economic sunt pu-þini cei care se vãd profesând.Dupã ce se vor relaxa o vreme,mergând pe varianta ºomajului,mulþi îºi vor încerca noroculpeste hotare, fãrã sã mai conte-ze dacã vor munci în restauran-te, ca ospãtari, sau pe câmp, înagriculturã.

Oferte pentrutoate buzunarele

În ceea ce priveºte piaþa lu-crãrilor care sã le ateste pregã-tirea în domeniu a studenþilorsau a masteranzilor, ofertele

sunt multe ºi tarifele practica-te sunt uºor negociabile. Aºa-dar, foºtii absolvenþi de facul-tate îºi vând lucrãrile specifi-când cã se impun modificãripentru a evita necazurile cuprofesorii din comisie. Costulunei asemenea lucrãri nu estemai mare de 400 de lei. Comer-cianþii de ocazie, în numãr totmai mare în perioada mai-iu-nie, cer un preþ mult mai maredacã se complicã sã modificelucrarea. La rândul lor, repre-zentanþii site-urilor specializateîn redactarea lucrãrilor de li-cenþã, dizertaþie, masterat ºi azecilor de mii de referate saucursuri, au în baza de date sutede titluri ºi materiale care aco-perã cam toate domeniile uni-versitare. Aici, preþul porneºtede la 50 de lei /lucrare, coman-da fiind fãcutã cu un simplumesaj de pe telefonul mobil, iardacã studentul vrea o tezã „câtmai originalã”, plãteºte chiar ºi1.500 de lei pentru o astfel detezã.

Toþi cei care se ocupã de fa-bricarea acestor materiale au ostrategie de marketing bine pusãla punct, anunþurile asigurându-i pe viitorii absolvenþi cã „lu-crãrile sunt originale, fãrã ris-cul de a le gãsi în alte pãrþi”.

Lucrãri de licenþã, dizertaþie sau chiar doctorat,toate acestea continuã sã facã obiectul unortranzacþii înfloritoare în aceastã perioadã. Înfuncþie de complexitatea tezelor, tarifele suntcuprinse între 50 ºi 1.500 de lei, cei care aunevoie de diploma de absolvire a programuluide studiu având posibilitatea sã ºi negociezesumele respective.

de Octavia Hantea

Cei mai mulþi dintre stu-denþii sau masteranziicraioveni alocã sume

importante de bani pentru a-ºi rezolva problema lucrãri-lor de licenþã, a celor de di-sertaþie sau a referatelor definal de semestru. Puþini

Lucrãrile de licenþã,comandate pe internetsau procurate de lacolegii de breaslã


















7ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

iCEE.fest (InteractiveCentral and EasternEurope Festival), cel

mai important festival dedi-cat tehnologiei digitale ºi In-ternetului din regiune, lacare vor participa majorita-tea companiilor globale,printre cele 140 de nume nu-mãrându-se ºi Google, Face-book, The New York Times,Shazam, Yahoo, AOL, orga-nizat joi ºi vineri la Bucu-reºti, aduce printre elemen-tele inedite ºi participareaaplicaþiei AgriSo dezvoltatãde oltenii Mihai ºi ªtefanStãnescu.

Agriculturãeficientizatã princâteva click-uri

Aproape 4.000 de partici-panþi din peste 10 þãri suntaºteptaþi în aceastã sãptãmâ-nã la Bucureºti la iCEE.fest,printre care ºi verii Mihai ºiªtefan Stãnescu din locali-tatea olteanã Viºina. Cei doitineri au demonstrat cã ºiagricultura poate intra în eratehnologiei, dezvoltând oaplicaþie revoluþionarã, princare culturile, lucrãrile agri-cole ºi multe lucruri utilepentru fermieri, pot fi moni-torizate printr-un click pemobil, laptop sau tabletã.Aplicaþia AgriSo – Agricul-tura de la sol la satelit esteprezentatã ca unul dintre ele-mentele inedite ale festiva-lului, la categoria „Noi do-menii afectate direct de teh-nologie”, Mihai ºi ªtefanStãnescu urmând sã demon-

streze pe scenã cã ºi agricultu-ra s-a adaptat globalizãrii ºi atrecut în era tehnologiei.

Aplicaþia a fost realizatã deverii Stãnescu în urmã cu treiani, din dorinþa de a eficienti-za activitatea fermei AgromecViºina, de aproape 3.600 ha, pecare o administreazã. Au vrutsã facã acest lucru prin moni-torizarea consumului de moto-rinã ºi al imput-urilor. “Vãzândcã nu gãsim ceea ce cãutãm,am decis ca împreunã cu veri-ºorul meu Mihai, care este IT-ist, sã punem bazele unei apli-caþii pe care am numit-o Agri-So. Am reuºit dupã câteva lunide muncã ºi am testat-o la noipentru a vedea cum funcþio-neazã. ªi a mers, s-a dovedit afi foarte utilã încã de la înce-put. Între timp, noi am tot lu-crat pe ea ºi am dezvoltat-o.Acum avem o aplicaþie care

rãspunde tuturor doleanþelornoastre. Ea poate fi adaptatãºi în funcþie de nevoile utiliza-torului”, a declarat ªtefan Stã-nescu pentru Realitatea Oltu-lui.

AgriSo poate fi folositã de lao evidenþã mai bunã a costuri-lor pentru creºterea productivi-tãþii, rotaþia culturilor, mãsurã-tori ale solelor ºi introducereaaltora noi, dar ºi mãsurãtori aleoperaþiunilor efectuate în câmpzi de zi ca ºi suprafaþã lucratã,monitorizarea utilajelor, vitezasau numãrul de ore în care a sta-þionat operatorul cu motorulpornit, pânã la declaraþii Apia,evidenþa diferitelor cantitãþi deimput-uri aplicate pe fiecaresolã în parte, a cantitãþilor re-coltate din fiecare solã, a soiu-rilor celor mai productive, pre-cum ºi multe alte funcþii foarteutile pentru fermieri.

Cum s-a nãscutAgriSo

Softul a fost pus la punct deMihai, pasionat de programare,student la Ciberneticã. Practic,el a fost cel care a împletit ne-voia de a avea o aplicaþie caresã-i foloseascã la fermã cu pa-siunea pentru programare. Acreat aplicaþia pentru a rãspun-de nevoilor identificate la fer-mã de vãrul sãu, ªtefan.

“Încã de la început ne-amgândit ca softul sã fie uºor defolosit, sã poatã fi accesat de petelefon, tabletã sau laptop. ªiacum, când facem o actualiza-re, primul lucru pe care îl facemeste sã vedem cât de simplu estede utilizat de potenþialii benefi-ciari, persoane mai puþin fami-liarizate cu tehnologia IT. Apli-caþia se bazeazã pe niºte dispo-zitive GPS montate pe utilaje.- Practic, fiecare utilaj agricoleste dotat cu un dispozitiv GPScare permite transmiterea infor-maþiilor dorite de fermier întimp real, la orice orã ºi din ori-ce loc, doar accesând aplicaþiade pe telefon, tabletã sau lap-top”, ne-a mãrturisit Mihai Stã-nescu, cel mai mic dintre veriiStãnescu. Potrivit acestuia, dacãutilajele sunt mai noi de 2005-2006, aplicaþia se poate conec-ta ºi la computerul lor de bord,pentru a prelua informaþii pre-cum turaþia motorului, cummerge operatorul sau consumulde motorinã. Dacã utilajul estemai vechi, se pot instala debit-metre pe tur ºi retur, pentru o

exactitate mai mare a consu-mului de carburant.

Încet ºi sigur,AgriSo a cuceritlumea

Aplicaþia a fost selectatãmai întâi de ARIES (Asocia-þia Românã pentru IndustrieElectronicã ºi Software) sãparticipe, în perioada 16-20octombrie 2016, la GITEXTechnology Week în Dubai,Emiratele Arabe Unite. Parti-ciparea la GITEX Technolo-gy Week le-a oferit posibili-tatea de promovare la al 3-leacel mai mare târg IT din lumeºi cel mai mediatizat târg dinOrientul Mijlociu, Africa deNord ºi Asia de Sud. ”Am fostsingurul star-up din Româniacare a participat la aceasttârg de tehnologie, alãturi dealte 288 de firme din lume”-, a mai spus ªtefan Stãnescu.La începutul acestui an, apli-caþia momentului în agricul-turã, realizatã de oltenii Mi-hai ºi ªtefan Stãnescu, Agri-So, a câºtigat Faza Naþionalãa Competiþiei Future AgroChallenge 2017. Astfel, veriiStãnescu au reprezentat Ro-mânia pe 16 martie în cadrulGlobal EntrepreneurshipCongress (GEC) 2017 din Jo-hannesburg, Africa de Sud,care a reunit finaliºtii din pes-te 160 de þãri. Scopul acesteimanifestãri este de a identifi-ca noi modalitãþi de a ajutafondatorii de firme sau pro-grame inovative ºi a începenoi afaceri în întreaga lume.

Acum AgriSo va lua partela iCEE.fest (Interactive Cen-tral and Eastern Europe Fes-tival). Festivalul are loc în 15ºi 16 iunie, la cinematogra-ful din cadrul Bãneasa Mall,la a 5-a ediþie care are loc înRomânia, cele 6 scene alefestivalului vor cumula încele 2 zile intense peste 90 deore de prezentãri, susþinute depeste 140 de experþi ºi invi-taþi, la care se vor adãugapetreceri, concerte live, spec-tacole de standup comedy ºidistracþie. Anul acesta, festi-valul va gãzdui o sesiunespecialã dedicatã acestui sub-iect: women in tech ºi, totpentru prima datã în Româ-nia, va avea loc o prezentarecare va demonstra cum reali-tatea virtualã poate schimbamodul în care se fac operaþiichirurgicale complexe.

Aplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi ITAplicaþie olteneascãalãturi de giganþi IT


8DEZVÃLUIRI

Multã lume se aratãsurprinsã de rezulta-tul obþinut de ALDE

la alegerile pentru PrimãriaCraiova. Nu doar din oraº. Nudoar din judeþ. Cei mai mulþievalueazã corect acest rezultat.ALDE a avut un Proiect coe-rent pentru dezvoltarea oraºu-lui. ALDE a fãcut o campanieadevãratã (a nu se uita: candi-datul nostru, Aniºoara Stãncu-lescu, a strâns nu mai puþin de10.000 de mâini în aceastãcampanie, convingând pe cca.60% dintre ei sã voteze ALDE,ceea ce nu e puþin lucru!).

Mai mult, nu sunt puþini ceicare afirmã cã ALDE ar fi câº-tigat locul doi în aceastã com-petiþie, deci înaintea PNL, dacãnu ar fi existat douã greºeli decampanie asupra cãrora nu mãvoi opri acum.

Unii, cei de la PNL, supãraþipe neputinþa lor, îngropaþi subpovara unui rezultat (16%)mult sub aºteptãrile lor, încear-cã sã arunce cu mizerii în reu-ºita altora pentru a-ºi justificalenea politicã ºi totala inadec-vare la realitãþile Craiovei.

Le mai spun o datã ºi bine:domnilor „liberali” de la PNL,ALDE a obþinut în stradã, îndialog direct cu craiovenii,aceste cca. 6.000 de voturi(12,05%). Nu ne-a transferatnimeni nimic. La rigoare aºputea spune cã dimpotrivã...

Efectul „11 iunie” asupraalegerilor din 2020

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

Dincolo de aceste „efecteminore”, alegerile parþialepentru Primãria Craiova aureprezentat un test pentru în-treaga clasã politicã craiovea-nã. Un test cu efecte majorecare se vor vedea la alegerilelocale din 2020 (mai cu sea-mã la Consiliul Local), chiardacã multe se mai pot întâm-pla pânã atunci.

Uitându-ne pe rezultatul ale-gerilor din 11 iunie, ALDE seprofileazã ca factorul politic-cheie pentru majoritatea poli-ticã localã a anului 2020.

În baza rezultatelor de du-minicã, ALDE împreunã cuPSD au un scor, cca. 55%, asi-gurator pentru o majoritatepoliticã localã. În acelaºi timpînsã, ALDE împreunã cu USR,PNL ºi forþa ce se constituieîn jurul dlui. Sãuleanu, ar con-tabiliza cca. 53% dintre opþi-unile craiovenilor, de aseme-nea un scor furnizor de majo-ritate.

Repet, este o privire asuprafotografiei acestui moment. Ofotografie care indicã însã otendinþã cu ºanse mari sã seconfirme peste trei ani. Într-unfel sau altul...

Cert este cã locuitorii Cra-iovei cautã asiduu o alternati-vã pe partea dreaptã. În cemãsurã aceasta va fi ALDE,depinde doar de noi, cei careo construim zi de zi.

de Marielena Popa

Barca Spirit 26, fabrica-tã de SC Fair Boats, afost înauguratã în au-

gust 2015, fiind parte a proiec-tului „Mirajul Oltului - extinde-rea infrastructurii turistice deagrement a staþiunii Cãlimã-naºti-Cãciulata”. În octombrie,s-a constatat cã puntea vasuluise umflase, ca urmare infiltrãriiapei. Situaþia a fost pasatã ca uncartof fierbinte între ConsiliulJudeþean Vâlcea, care a finan-þat proiectul ºi a fãcut achiziþiape SEAP, firma Protetchim -executantul „Mirajului”, Primã-ria staþiunii, care prin SC Cãli-mãneºti Serv SRL a utilizat bar-ca, ºi constructorul ºi proiectan-tul acesteia, SC Fair Boats, res-pectiv SC Remaco ConsultingSRL.

Justificare ilarãa constructorului

Ca de obicei, cel mai vinovata fost cel mai vocal. Construc-torul a venit cu o justificare pecât de ilarã pe atât de revoltã-toare: vasul trebuia tras pe us-cat dupã un anumit numãr deore de exploatare - foarte puþi-ne - ºi nu þinut în apã (!!!) . Încele din urmã, ambarcaþiunea afost dusã la Brãila pentru repa-raþii ce au costat aproape 4.000de euro. Dupã dispute grele, CJVâlcea a reuºit sã determine SCProtetchim sã plãteascã aceºtibani.

Notã de constatare:vaporaºul nu aveasistem de evacuarea apei

Acum, barca se aflã la... seraPrimãriei Cãlimãneºti. O notã

Un vaporaº de croazierã ºi un ponton ce aucostat aproape 146.000 de euro zac nefolositeîn Cãlimãneºti, una dintre cele mai cãutatestaþiuni ale României. Lansatã la apã în 2015,în cadrul unui proiect european de agremental oraºului, ambarcaþiunea, destinatã sã plimbeturiºti pe Olt, între Cãlimãneºti ºi Cãciulata,s-a deteriorat în numai douã luni.de constatare a CJ Vâlcea din16.03.2017 (foto), referitoare lastarea tehnicã a vasului, nu estede bun augur. Potrivit acesteinote, puntea deterioratã a fostconfecþionatã din materiale nea-testate, iar ambarcaþiunea nu afost dotatã cu sistem de evacua-re a apei. Cum de nu s-au con-statat aceste probleme la mo-

mentul recepþiei vasului? Auavut grijã de vapor cei respon-sabili sau din contrã? Ar mai fiºi alte semne de întrebare. Certeste un lucru: în perioada ime-diat urmãtoare, singurele bãrcicare vor face valuri pe Olt întreCãlimãneºti ºi Cãciulata vor fibãrcile private. Barca statuluiface valuri la serã.

VVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăVVVVVaporaporaporaporaporaşul de craşul de craşul de craşul de craşul de croazierăoazierăoazierăoazierăoazierăal sal sal sal sal stttttaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la serăaţiunii zace la seră

146.000 de euro irosiþiîntr-un proiect prost

la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


la Cãlimãneºti


9ADMINISTRAÞIE

de Dan Olteanu

La doar o zi distanþã de lamomentul semnãrii decãtre ministrul dezvoltã-

rii regionale, administraþiei pu-blice ºi fondurilor europene,viceprim-ministrul Sevil Shhai-deh, a contractului de finanþa-re, Ion Prioteasa, preºedinteleCJ Dolj, a precizat cã proiectul,cu o valoare totalã de aproape170 de milioane de lei, depusîn cadrul Programului Operaþi-onal Regional 2014 – 2020, re-prezintã unul dintre cele mai va-loroase demersuri cu finanþareeuropeanã iniþiate de adminis-traþia judeþeanã. „Sunt încântatsã transmit o veste extraordina-rã pentru comunitatea doljeanã,întrucât, la Bucureºti, a fostsemnat contractul de finanþarepentru unul dintre cele mai im-portante proiecte ale noastre,

CCCCCJ DolJ DolJ DolJ DolJ Dolj a obţinut banii necesari pentrj a obţinut banii necesari pentrj a obţinut banii necesari pentrj a obţinut banii necesari pentrj a obţinut banii necesari pentru dru dru dru dru drumul judeţean Crumul judeţean Crumul judeţean Crumul judeţean Crumul judeţean Craioaioaioaioaiovvvvva – Cea – Cea – Cea – Cea – Cetttttatatatatateeeee

drumul judeþean Craiova – Ce-tate. Este un demers însemnat,în valoare de aproape 40 demilioane de euro, prin care seva moderniza una dintre celemai importante artere rutiere alejudeþului, care mãsoarã peste 67de kilometri ºi care deserveºtemai mult de 320.000 de locui-tori. (...) Bucuria semnãrii con-tractului de finanþare este cu atâtmai mare cu cât lumea nu maicredea cã aceastã investiþie pen-tru modernizarea drumului Cra-iova – Cetate se va mai realiza.Este unul dintre cele mai mariproiecte pe care le implemen-teazã Consiliul Judeþean, alãturide cel privind sistemul de ma-nagement integrat al deºeurilor,în valoare de aproape 54 de mi-lioane de euro”, a declarat IonPrioteasa. Preºedintele CJ Dolja adãugat cã îºi doreºte ca la li-citaþia pentru modernizarea ce-

lor 67 de kilometri sã se prezin-te firme serioase, care sã poatãfinaliza lucrãrile în cel mai scurttimp.

Modernizarea drumului jude-þean 552 Craiova – Cetate esteun proiect complex, în cadrulcãruia se vor reabilita 67,5 ki-lometri de parte carosabilã, curealizarea acostamentelor dinbeton pe o lungime de aproape49.000 de metri liniari. Se vormoderniza 31 de podeþe prefa-bricate, se vor construi 11 po-deþe noi, vor fi modernizate 9poduri, se vor monta 797 de in-dicatoare rutiere, vor fi amena-jate staþii de autobuz ºi treceride pietoni dotate cu sisteme mo-derne de alimentare fotovoltai-cã, parcãri, se vor monta para-pete de protecþie, se vor ame-naja punctele de acces la pro-prietãþi, fiind vorba despre 535de podeþe tubulare, dar ºi cele 7

intersecþii cu alte drumuri jude-þene.

„Sperãm cã vomobþine finanþareeuropeanã ºi pentrulucrãri la altedrumuri judeþene“

Vicepreºedintele CJ Dolj,Cosmin Vasile, a subliniat fap-tul cã aria beneficiarilor proiec-tului de modernizare nu se re-zumã la localitãþile strãbãtute dedrumul judeþean 552. „Acestproiect reprezintã o reuºitã dintoate punctele de vedere. Vor-bim despre un drum de peste 67de kilometri, care conecteazã înmod direct Craiova cu 7 comu-ne, dar de modernizarea cãruiavor beneficia ºi alte localitãþitraversate de drumuri care seintersecteazã cu DJ 552, prin-tre care se numãrã Pleniþa, Oro-del, Vela ºi Verbiþa. Experienþacolegilor noºtri – ºi de la Direc-þia tehnicã, ºi de la cea de afa-ceri europene – în realizareaunor proiecte similare ne în-dreptãþeºte sã fim optimiºti ºi sãcredem cã vom duce la bun sfâr-ºit ºi aceastã investiþie. De ase-menea, sperãm cã acesta estedoar începutul ºi cã vom obþine

Drumul judeþean 552 Craiova – Cetate, cunoscut drept „drumul plânge-rii“ de cãtre ºoferii care varsã lacrimi ori de câte ori sunt obligaþi sã-ºisupunã autoturismele personale la chinurile provocate de starea deplo-rabilã a asfaltului, va fi, în sfârºit, modernizat. Astfel, dupã zeci de ani deplombãri, cei aproape 70 de kilometri de drum, care strãbat ºapte comu-ne din zona de sud-vest a judeþului, vor fi din nou asfaltaþi, graþie unuiproiect de aproape 40 de milioane de euro derulat de Consiliul JudeþeanDolj. Trebuie spus cã modernizarea acestui drum a fost unul dintre ob-iectivele principale ale preºedintelui CJ Dolj, Ion Prioteasa, care a vorbitdespre necesitatea acestei investiþii încã din mandatul trecut.

finanþare europeanã ºi pentrulucrãri la alte drumuri judeþene,cu atât mai mult cu cât demer-surile pe care le-am finalizatdeja au dovedit cã deviza noas-trã «Consiliul Judeþean Dolj in-vesteºte în infrastructurã» nuface altceva decât sã reflecterealitatea”, a declarat CosminVasile.

Proiectul pentru moderni-zarea DJ 552 Craiova – Mo-fleni – Bucovãþ – Terpeziþa –Sãlcuþa – Vîrtop – Caraula –Cetate are o valoare totalã de169.355.115,16 lei (echivalen-tul a 37.634.470,03 euro), in-clusiv TVA, din care165.434.908,36 lei (echivalen-tul a 36.763.312,96 euro) re-prezintã finanþarea neram-bursabilã.

Modernizarea drumului ju-deþean 552 Craiova – Cetatefaciliteazã accesul la reþeauatranseuropeanã de transportpentru locuitorii municipiuluiCraiova ºi cei ai comunelorBucovãþ, Terpeziþa, Sãlcuþa,Vîrtop, Caraula, Unirea ºiCetate, populaþia deservitãdepãºind 327.000 de locuitori,conform celor mai recentedate furnizate de InstitutulNaþional de Statisticã.

Drumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizareDrumul plângerii – finanþarepentru modernizare

Leul a avut în intervalulanalizat o evoluþie maicalmã decât în sãptãmâ-

nile precedente, volatilitateafaþã de euro fiind una redusã.

Cursul euro a atins un ma-xim de 4,5698 lei, pentru ca lasfârºitul perioadei el sã scadãla 4,5614 lei, într-o ºedinþã încare tranzacþiile s-au realizatîntre 4,558 ºi 4,566 lei, cu în-chiderea în jurul cotaþiei de4,5630 lei.

Întãrirea leului s-a datoratscãderii aversiunii faþã de riscde pe pieþele internaþionale, darºi menþinerii interesului pentrutitlurile de stat româneºti cuscadenþe mai îndepãrtate.

Spre finalul perioadei, Fi-nanþele au reuºit sã plasezebonuri cu scadenþa în decem-brie 2022 în valoare de 808milioane lei, la un randamentmediu anual de 2,81%. Ofertabãncilor a fost aproape dublã,semn cã existã un interes maredin partea strãinilor, care vãdîn statul român un bun platnic.

Însã criticile aduse guvernu-lui Grindeanu, venite chiar dinpartea liderilor PSD, pot crea,în orice moment, factori depresiune asupra leului, careeste deja fragilizat de politici-le salariale ºi fiscale foartelaxe. De altfel, Comisia Euro-peana, cât ºi FMI atenþioneazãconstant asupra faptului cã de-ficitul bugetar va depãºi pra-gul critic de 3%, ceea ce vaaduce sancþiuni din partea CE.

Dupã o scãdere la 4,0528 lei,aproape de minimul ultimelorºapte luni, cursul dolaruluiamerican a încheiat perioada la4,0654 lei, când cotaþiile dinpiaþa valutarã au fluctuat între

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

4,062 ºi 4,079 lei.Media monedei elveþiene a

scãzut de la 4,2095 la 4,1974lei, dar a terminat intervalul la4,2019 lei, în timp ce cotaþiileei de pe pieþele internaþionales-au miºcat între 1,084 ºi1,088 franci/euro.

Perechea euro/dolar a cres-cut la începutul perioadei la1,1284 dolari, maxim care maiera atins în noiembrie trecut,dupã anunþarea victoriei luiDonald Trump la preºedinþiaSUA. La finalul ei, cotaþiile auscãzut la 1,1166 – 1,1233 do-lari.

Uºoara scãdere s-a datoratpreviziunilor BCE asupra in-flaþiei din zona euro care arurma sã îºi încetineascã ritmulde creºtere, ceea ce va menþi-ne dobânzile aproape de 0%.O astfel de politicã este în con-tradicþie cu cea a RezerveiFederale americane, care esteaºteptatã sã majoreze dobân-da-cheie cu 0,25 puncte pro-centuale, la întâlnirea Comi-tetului sãu de politicã mone-tarã.

Rãmâne de vãzut cât demult a înglobat piaþa aºteptatamajorare a dobânzii, având învedere cã o astfel de mãsurãar trebui sã determine o creº-tere a cererii de dolari. Mone-da americanã este fragilizatã,însã, de numeroasele scanda-luri politice ºi nu numai dinjurul preºedintelui Trump,precum ºi de lipsa punerii înpracticã a promiselor reformeeconomice din campania elec-toralã.

Analiza cuprindeperioada 06 – 12 iunie

Euro priveºte constantspre cota 4,6

de Octavia Hantea

Cei peste o sutã de mili-tari doljeni au plecat laCincu în data de 4 iu-

nie a.c., exerciþiul derulat laBraºov numãrând aproximativ4.000 de militari români ºi dinþãri membre ale NATO. Pentruexerciþiul multinaþional NO-BLE JUMP 2017 (NOJP17) aufost pregãtite 500 de mijloacetehnice, militarii doljeni luândparte, zilnic, la diverse antrena-mente ºi acþiuni din domeniu.Acest eveniment se desfãºoarã,în perioada 26 mai – 16 iuniea.c., pe teritoriul Greciei, Bul-gariei ºi României.

Trupe dinºapte state

Conform unui comunicat depresã al Ministerului ApãrãriiNaþionale, cea mai mare parte atrupelor strãine au sosit din uni-tãþi din Albania, Germania,Marea Britanie, Norvegia,Olanda, Polonia ºi Spania pecalea aerului, iar echipamentulgreu a fost transportat pe mareºi pe calea feratã, urmat de con-voiul terestru, pe ruta Grecia –Bulgaria – România, pânã laCentrul de Instruire pentru Lup-

Un numãr mare de militari doljeni participã, înaceastã perioadã, la exerciþiul multinaþionalNOBLE JUMP 2017 (NOJP17), derulat în locali-tatea Cincu din judeþul Braºov. Alãturi de colegidin þarã ºi de trupe de peste hotare, doljenii auparticipat la diverse antrenamente ºi strategiiprinse în program, scopul principal al exerciþiu-lui fiind acela de testa capacitãþile operaþionaleale elementelor VJTF ºi nivelul de implementa-re a Planului de Acþiune pentru Creºterea Capa-citãþii de Reacþie a Alianþei (Readiness ActionPlan - RAP), în Bulgaria ºi România.tã al Forþelor Terestre „Getica”din comuna braºoveanã.

„Avem emoþii pentruZiua DistinºilorVizitatori”

Pânã la ora actualã, atmosfe-ra din tabãra de la Cincu a fostuna obiºnuitã, nefiind înregis-trat niciun accident. Doljenii auemoþii pentru ziua de 14 iuniea.c., când vor participa la ZiuaDistinºilor Vizitatori ai exerci-þiului. „Din fericire, nu ne-amconfruntat cu nicio neplãcerepânã acum. Am fãcut antrena-mente specifice, zilnic avândcâte o activitate din domeniulnostru. Avem emoþii pentru ziuade miercuri, când are loc ZiuaDistinºilor Vizitatori. Cu acest

prilej, va avea loc un exerciþiutactic cu trageri de luptã cumuniþie realã ºi vom avea ºi oexpoziþie de armament ºi tehni-cã militarã”, a povestit unul din-tre doljenii aflaþi la Cincu.

Tragedie în urmãcu ºapte ani

Reamintim cã în toamna anu-lui 2010, în poligonul militarCincu a avut loc un tragic inci-dent. În timpul desfãºurãrii unuiexerciþiu tactic cu trageri de lup-tã, un proiectil a explodat în þea-va unui aruncãtor de 120 mm,în urma cãruia trei militari ºi-au pierdut viaþa ºi alþi trei au fostrãniþi. Cei trei militari decedaþierau din Craiova, Batalionul 26Infanterie „Neagoe Basarab”.

Militarii doljeni, laexerciþiul multinaþionalde la Cincu-Braºov


















11REPORTAJ

de Marielena Popa

Popasul TerasaCapelanilor

O plimbare prin pãdureaCapela îþi oferã revela-þii neaºteptate. Dupã ce

treci de bariera aflatã în proxi-mitatea fostului restaurant,acum o ruinã sinistrã, ajungi lalocul de belvedere cu bãnci, deunde poþi admira Oltul ºi o par-te a Râmnicului. În dreapta, în-cep cãrãrile care sunt multe ºiprietenoase. Dupã circa o jumã-tate de orã de pas relaxat, ajungipe platoul dealului. Este un locdin care majoritatea drumeþilorfac cale întoarsã. Nu te întoar-ce, alege cãrarea din partea stân-gã, cum priveºti Oltul, ºi mergimai departe. Treci de scãrile

dãltuite în pãmânt. Încã puþin ºivei întâlni prima surprizã: Po-pasul Terasa Capelanilor. Aici,te aºteaptã câteva bãncuþe.Dintr-un copac, salutã pãdureaºi trecãtorii drapelele Românieiºi Uniunii Europene. Minunat!

„La Fraþi” fac rugadimineþii

Urmeazã cãrarea la dreapta,treci de alte câteva trepte în pã-mânt. Peste aproximativ 500 demetri, în urcare relativ uºoarã,vine surpriza: Popasul turistic„La Fraþi”. O coalã A4 þiplatã,prinsã într-un copac, te lãmureº-te: „Stimaþi vizitatori, popasulturistic La Fraþi este un loc pri-mitor pentru toþi iubitorii denaturã. Numele lui este dat depâlcurile de stejari tineri cres-cuþi ca niºte fraþi (7,6,4). Vã

dorim sã petreceþi clipe frumoa-se la umbra lor! Sã preþuim ºisã ocrotim aceastã oazã deodihnã ºi relaxare!”

Pe câþiva stejari, câteva poe-zii. Sunt ale cunoscutului pro-fesor Paul Dumitrescu, un omcare iubeºte natura ºi poezia ei:

”La Fraþi”„La Fraþi” fac ruga dimineþiiE-un mod divin de a trãi,Aºez o filã-n cartea vieþii,Conjug destins verbul „a fi”

Aici e-altarul nemuririiUmbrit de verdele aprins,Parfum de tei din darul firiiªi zbor spre cerul necuprins

Stejari ca fraþii sunt în jur,Tãcuþi înfruntã-arºiþa verii, Sã-i pãrãsesc nu mã îndurOdatã cu venirea serii

Mã las vrãjit de feerie...Ce liniºte-a cuprins pãdurea,Doar luna poate sã mai ºtieDe gândul ce colindã-aiurea.

CapelaniiÎn fiecare dimineaþãÎi poartã paºii sus, pe deal,E ger, e ploaie sau e ceaþã,Privesc natura ca pe-un dar.

Ctitori mândri de popas

Au ecologia-n sânge,Voia bunã le-a rãmasChiar de sãnãtatea plânge.

Sfãtoºi, cu-agende medicale,Au leac de orice supãrare,Iar dacã timpul nu-i potrivnic,Bârfesc politic la un picnic.

Îi întâlneºti, de eºti drumeþ,Culegând flori, leurdã, mure,Natura nu pretinde preþ,Numai o vizitã-n pãdure.

Modeºti ºi discreþi, ca oriceom de munte, fãuritorii acestui

Într-o þarã în care omul s-a transformat în duº-man al codrului, pe Capela, zonã emblematicã aoraºului Râmnicu Vâlcea, copacii le oferãoamenilor... poezii. Ideea de a da suflet arbori-lor aparþine profesorului Paul Dumitrescu ºicâtorva „capelani”, cãlãtori cotidieni prin splen-dida pãdure de stejari a dealului. Este un darminunat pentru cei care cu dragoste ºi respectstrãbat cãrãrile Capelei, este o formã subtilã deprotest faþã de tãierile bezmetice ale pãdurilor,dar ºi o pledoarie pentru apropierea de naturã,inclusiv la tinereþea vârstei a treia.

loc ºi-au pus doar prenumele, peun petic de hârtie: „Trecãtoru-le, popasul turistic La Fraþi esterealizat de un grup de capelani:Mitruþ, Mateiaº, Ilie, Paul. Avi-vu ºi Viorel. Dacã iubeºti natu-ra, ocroteºte-l!”

Râmnicu Vâlcea:Copacii poeþi depe Dealul Capela


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

Restituiri – expoziþiede fotografie ºi expoziþiecu vânzare din rucodelia

vieþuitorilor dinmãnãstirile vâlcene

În zilele de 17 ºi 18 iunie,Arhiepiscopia Râmniculuivã invitã la ediþia a doua a

Evenimentului „Restituiri. Va-lori ale spiritualitãþii ortodoxevâlcene”, organizat împreunãcu Asociaþia Renaºterea Obi-ceiurilor ºi Tradiþiilor Româ-neºti, din dorinþa reafirmãrii ar-tei bisericeºti ºi redescopeririitradiþiilor ºi meºteºugurilor dinspaþiul monahal vâlcean.

Manifestãrile, organizate cubinecuvântarea Înaltpreasfinþitu-lui Pãrinte Arhiepiscop Varsanu-fie, debuteazã cu vernisjul Ex-poziþiei de fotografie Privind dinînãlþimi lãcaºurile de închinare,ce va fi urmatã de Expoziþia cuvânzare din rucodelia vieþuito-

rilor din Eparhia Râmnicului –mãnãstirile Bistriþa, Hurezi, Ar-nota, Dintr-un Lemn, Govora,Jgheaburi, Surpatele, Ostrov,Turnu, Sãrãcineºti, Iezer, Antim– ºi Arhiepiscopia Dunãrii deJos, precum ºi expoziþia de pic-turã pe sticlã realizatã de elevidin ºcolile vâlcene.

Evenimentul se va desfãºurala Sala Iosif Episcopul a CaseiSfântul Ierarh Calinic dupã ur-mãtorul program: Sâmbãtã, 17iunie, orele 10.00 – 19.00 ºiDuminicã, 18 iunie, orele 13.00– 19.00.

Intrarea este liberã.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


Prezenþa extrem de scã-zutã de la alegerile par-þiale de duminicã re-

prezintã un puternic semnal dealarmã dat întregii clase poli-tice, iar partidele trebuie sã segândeascã serios la ceea ce vorpropune cetãþenilor pe viitor.Existã însã ºi un aspect pozi-tiv în aceste alegeri, nu maipuþin de 40 de mii de craiovenirealizând cã administraþia PSDeste pãguboasã pentru acestoraº. Dacã în iunie 2016, LiaOlguþa Vasilescu câºtiga alege-rile cu 60 de mii de voturi, can-didatul susþinut de PSD înaceste alegeri a reuºit sã maiconvingã doar 20 de mii de decraioveni. Astfel, noul primaral Craiovei a fost votat de 20de mii de craioveni, din 260 demii cu drept de vot. A vorbidespre legitimitate în cazulunui primar ales de 7,6% dincetãþenii unei localitãþi esteceva de-a dreptul hilar, iar cusiguranþã organizarea alegeri-lor în douã tururi de scrutin arfi determinat mai multã lumesã iasã la vot.

Aºa cum am semnalat ºi îneditorialele trecute, parlamen-tarii PNL trebuie sã facã de-mersuri pentru a schimba le-gea electoralã, asigurându-se

40.000 de craiovenis-au eliberat de PSD

cã în 2020, la alegerile locale,primarii vor fi aleºi în 2 tururide scrutin. Cu siguranþã, par-lamentarii PSD vor face tot cele stã în putinþã pentru a îm-piedica acest lucru, fiind con-ºtienþi de avantajul imens pecare îl au cu alegeri într-un sin-gur tur, însã pentru sãnãtateademocraþiei ºi apropierea ce-tãþenilor de administraþiile lo-cale ar fi foarte important sãse reuºeascã schimbarea legii.

Nu în ultimul rând, þin sãmulþumesc celor 7.500 de cra-ioveni care au votat candida-tul Partidului Naþional Liberal,domnul senator Mario OvidiuOprea. Rezultatul de 16,24%este unul muncit ºi unul carene reconfirmã drept principa-lul opozant al PSD în Craiovaºi judeþul Dolj. Domnul Opreaºi-a asumat o candidaturã foar-te grea, din care a ieºit onora-bil, având în vedere cã în Cra-iova este un fief al PSD, iarPrimãria Craiova ºi ConsiliulJudeþean sunt conduse de anibuni de PSD, suntem în plinãguvernare PSD, iar ceilalþicandidaþi de pe partea dreaptãs-au poziþionat împotriva PNLºi nicidecum nu au dus o luptãcu Partidul Social Democrat,aºa cum ar fi fost normal.

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13OPINII

Adresa: Fraþii Buzeºti, 200732 Craiova, RomâniaContact: Tel: 0751.027.203

Tel: 0351.176.819

Publ

icita

te

E-mail: [email protected]

Restaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant Craiova

G rãdiniþa cu ProgramPrelungit „Elena Fa-rago”, Grãdiniþa cu

Program Prelungit „PetrachePoenaru” ºi ªcoala Gimnazialã„Alexandru Macedonski” dinCraiova sunt cele trei unitãþi deînvãþãmânt care au obþinut celemai mari punctaje la concursuldesfãºurat în cadrul proiectului„Protejãm natura. Colectãm se-lectiv”, organizat de SC Salu-britate Craiova SRL înparteneriat cu PrimãriaMunicipiului Craiova, In-spectoratul ªcolar Jude-þean Dolj, Agenþia pentruProtecþia Mediului Dolj,SC Eco-Rom AmbalajeSA ºi Regia Autonomã deAdministrare a Domeniu-lui Public ºi Fondului Lo-cativ Craiova. Cei treicâºtigãtori vor beneficia,în perioada urmãtoare, deamenajarea unui spaþiuverde în incintã.

„Interesul crescut ma-nifestat de unitãþile de în-vãþãmânt înscrise în acestproiect ne obligã sã gân-dim proiecte noi, pe caresã le implementãm în ºco-lile ºi grãdiniþele din Cra-iova din toamnã, odatã cuînceperea noului an ºco-lar. Am descoperit, peparcursul acestui proiect,

dascãli cu adevãrat interesaþi deprotejarea mediului înconjurã-tor, care insuflã dragostea pen-tru naturã ºi copiilor pe care îieducã. Felicitãm câºtigãtorii ºine dorim ca aceºtia, ºi nu nu-mai, sã continue sã depunã efor-turi în adoptarea, de cãtre întrea-ga noastrã comunitate, a unuicomportament responsabil îngestionarea deºeurilor de amba-laje”, a declarat Mihai Butari,

director general SC SalubritateCraiova SRL.

La startul competiþiei organi-zate de SC Salubritate Craiovas-au înscris 26 de unitãþi de în-vãþãmânt din municipiul Craio-va, care au organizat pe parcur-sul lunii mai activitãþi didacticeîn baza materialelor educativepuse la dispoziþie de Eco-RomAmbalaje SA ºi Salubritate Cra-iova SRL, dar ºi ateliere de re-

ciclare creativã, eveni-mente de promovare acolectãrii selective (dis-tribuire de fluturaºi,flash mob) ºi expoziþii.Concomitent, pe pe-rioada proiectului, ºco-lile ºi grãdiniþele cu-prinse în proiect s-auimplicat activ în strân-gerea de deºeuri de am-balaje (hârtie-carton,plastic-metal ºi sticlã),cantitatea totalã colec-tatã de SC SalubritateCraiova SRL, de la uni-tãþile de învãþãmânt în-scrise, pe perioada con-cursului, fiind de 6,6tone.

Clasamentul celormai bune 11 punctajepoate fi consultat pewww.salubritate-craio-va.ro, secþiunea Pro-iecte.

Concursul „Protejãm natura.Colectãm selectiv” ºi-adesemnat câºtigãtorii

B iblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi AristiaAman” vã invitã mier-

curi, 14 iunie 2017, ora 17:00,la vernisajul expoziþiei de pic-turã si lansarea cãrþii Cãlãtor cu

Despre dor ºi distanþeîn slovã ºi culoare

D@r a artistului Tatiana Jilavu.Volumul va fi prezentat de

Marius Dobrin, Viorel Pîrligras.Evenimentul va fi moderat deNicolae Marinescu. Curator:Emilian Popescu.


J U

R I

D I

C A14

UTILE

Planurile noastre de cã-lãtorie se pot stricafoarte uºor atunci când

compania de zbor ne surprin-de cu vestea cã zborul s-a anu-lat. S-a întâmplat de mai mul-te ori în ultima vreme ca ast-fel de anulãri sã fie rezultatulunor greve, fie ale controlori-lor de trafic aerian, fie ale pi-loþilor sau ale altor angajaþi.Astãzi, controlorii de traficaerian au declanºat o grevã ge-neralã care a dus la perturba-rea mai multor zboruri progra-mate. În astfel de situaþii, estebine sã ºtim care sunt dreptu-rile noastre ca pasageri, potri-vit reglementãrilor din Uniu-nea Europeanã (UE).

Dacã zborul nostru este anu-lat din cauza unor circumstan-þe extraordinare, precum gre-vele sau condiþiile meteorolo-gice nefavorabile, compania

aerianã trebuie sã ne acordeasistenþã ºi dreptul de a opta în-tre mai multe soluþii, aºa cumvom vedea mai jos. Cu toateacestea, potrivit Regulamentu-lui (CE) nr. 261/2004 ºi Orien-tãrilor interpretative oferite deComisia Europeanã, companiaaerianã nu ne datoreazã despã-gubiri în aceste situaþii, dar poa-te sã aleagã sã o facã. În schimb,avem dreptul la unul dintre ur-mãtoarele lucruri:

- sã primim banii pe bilet, întermen de ºapte zile;

- sã ni se ofere o altã modali-tate de transport pânã la desti-naþia finalã, cu prima ocaziecare se iveºte; cu alte cuvinte,avem dreptul de a beneficia de -redirecþionarea zborului, fie ºipe o rutã mult ocolitoare, dar încel mai scurt timp de plecare;

- sã ni se reprogrameze zbo-rul la o datã ulterioarã aleasã denoi;

- sã ni se asigure transportul

cãtre ºi de la aeroport, dacã zbo-rul soseºte sau pleacã dintr-unaeroport diferit de cel menþio-nat în rezervare.

Notã: Potrivit unei hotãrâri -recente a Curþii de Justiþie aUniunii Europene, o problemãtehnicã apãrutã în timpul între-þinerii aeronavei sau cauzatã delipsa de întreþinere a unei aero-nave nu poate fi consideratã„circumstanþã extraordinarã”,prin urmare, în aceste cazuri,-

compania ne datoreazã despã-gubiri.

În cazul în care suntem anun-þaþi de anularea zborului cândam ajuns deja la aeroport ºi op-tãm pentru redirecþionarea zbo-rului, avem dreptul, din parteacompaniei respective, la mese ºibãuturi rãcoritoare, în funcþie detimpul de aºteptare, precum ºila douã apeluri telefonice, me-saje sau e-mail-uri, potrivit ex-plicaþiilor oferite pe unul dintre

SC APAVIL SA – CentrulExploatare Vest a desfãºurat însãptãmâna 03 – 09 iunie 2017o serie de activitãþi în întreagaarie de operare.

AVARII REZOLVATE. Aufost remediate 5 avarii la reþea-ua de apã pe strãzile Petrolului,Dragoº Vrânceanu, Unirii dinoraºul Bãbeni, Palangine ºi Tu-dor Vladimirescu din oraºulBãile Govora.

PROBLEME PUNCTUA-LE . Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele de racord din BãileGovora ºi Buneºti;

- s-au verificat ºi s-au curãþatcãminele la staiile de repompa-re Nicolae Bãlcescu ºi ªirinea-sa;

- s-au executat lucrãri deschimbare piese defecte branºa-mente apã în satele Buzduganºi Ursãreºti din comuna Pãu-ºeºti, satul Teiuºu, din comunaBuneºti ºi pe strãzile Palangineºi Griviþei din Bãile Govora;

- s-au efectuat golirea, dezin-fectarea ºi spãlarea comparti-mentului II al rezervorului deînmagazinare apã potabilã Cu-

Activitate intensã la ApavilCentru Vest

curigu din Bãile Govora;- s-au monitorizat lucrãrile de

extindere reþea canalizare efec-tuate în zona Valea Mare dinoraºul Bãbeni;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti –Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile deepurare de la Mihãeºti ºi Bu-neºti ºi la staþiile de repomparedin Pãuºeºti – Otãsãu ºi Bu-neºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în Siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti – Otãsãu ºi Frân-ceºti, ca ºi ai apei menajere des-cãrcate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de apã Predeºti ºi Corbi(comuna Nicolae Bãlcescu), alestaþiei de epurare Valea Bãlceas-ca, ale staþiei de apã ªirineasaºi ale staþiilor de epurare ªiri-neasa ºi Slãviteºti, ale staþiilorde pompare ºi repompare apãpotabilã SP1 – Romani, SP2 –Pãdureþu din oraºul Bãbeni;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a reþelei de canalizare Corbi

– Rotãreºti (comuna NicolaeBãlcescu);

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a STAP ªiri-neasa;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi 17 din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-au executat lucrãri de con-servare a Staþiei de captare, tra-tare ºi distribuþie apã din satulFrânceºti;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-au înlocuit robineþi defecþiîn comunele ªirineasa ºi Nico-lae Bãlcescu, precum ºi în ora-ºul Bãbeni;

- s-a intervenit în cadrul sta-þiei de epurare ape uzate DosulRâului din localitatea NicolaeBãlcescu.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometreîn toatã aria de operare, acolounde acestea nu corespundeaudin punct de vedere metrologicsau erau deteriorate.

site-urile oficiale ale UE,Eu-ropa.eu. În orice caz, atuncicând suntem reprogramaþi saudeviaþi pe alte rute cãtre des-tinaþia finalã, condiþiile dezbor trebuie sã fie compara-bile celor pentru care am cum-pãrat iniþial biletul.

Av. Vicenþiu MariusColtuc

Þi s-a anulat zborul din cauza unei greve?Ce drepturi ai în aceastã situaþie


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

nul în care s-a bãgat, de care,în plus, crede cã mai ºi dispu-ne. I se imputã, de pildã, selec-þia defectuoasã, i-a convocat peunii fãrã cine ºtie ce merite laacest nivel ºi i-a sãrit pe alþii,îndreptãþiþi. În ºase partide arecurs la fel de fel de sisteme,inadecvate, rigide, din care n-aieºit decât neconcludent ºi tar-div. În locul raþiunii pure, s-adedat la speculaþii de care sun-tem sãtui. ”Aveþi de gând sãplecaþi?”, este întrebat de un re-porter. ”Da, plec la Cluj!”, per-sifleazã herr Daum. La Cluj,pentru cã la Cluj avea sã se dis-pute amicalul România-Chile.Numai cã reporterul nu viza olocaþie din inima þãrii, cu orgiiºi chefuri ca în 2000, prin Ger-mania, ci o poartã de ieºire dinRomânia. La orice crizã stri-dentã, ori se ia capul dirijoru-lui, ori al entitãþii, ceea ce nu s-a întâmplat vreodatã. Ne batemcu Armenia pentru insalubrulloc patru în Grupa E ºi este po-sibil sã triumfãm în aceastãmare bãtãlie de la CrãpãuþiiMici. Mizeria, însãmânþatã ºicultivatã cu tot ce þine de falsãidentitate ºi tradiþie, rãmâne.Invocãm cât putem Miracolul.Ne Paºte (!) o cãdere din carenu se vor alege decât þãndãrile.Exemplul Ungariei, bãtutã re-cent de Andorra, e prea aproa-pe ca sã ne prefacem cã nu ve-dem. La rândul nostru, cu vã-dita încredere transmisã de bur-lenii ºi christophdaumii anuluide graþie în care ne aflãm, neaºteaptã la colþ vreun San Ma-rino de sã ne sune apa.

Adam Nawalka este plã-tit cu 60 la sutã din câtcâºtigã Christoph

Daum. Primul, mai e puþin ºicalificã Polonia la Mondialulrusesc de peste un an. Al doi-lea a compromis naþionala Ro-mâniei (cât mai rãmãsese decompromis), care nu se maipoate agãþa nici de locul 2 înGrupa E, cel cu barajul. Aici,un inginer obiºnuit de la Vidra-ru ar fi fost incomparabil maiutil. Alegând fotbalul românescla nivel de reprezentativã, pa-raºutistul neamþ a aterizat lapunct fix doar în privinþa câºti-gului salarial. Contractul cuFRF, valabil pentru doi ani, nucondiþioneazã profitul supradi-mensionat de ratarea fãrã echi-voc a calificãrii. Dar nici de cla-sarea de-a dreptul impardona-bilã într-o grupã de valoare me-die, cu Polonia, Muntenegru,Danemarca, Armenia ºi Kazah-stan, determinatã de evoluþiigri, ale unor tricolori gri, ridi-culizate de adversari. L-am bla-mat pe Piþurcã ºi i-am arãtatuºa, nu tocmai degeaba, darPiþurcã a dus naþionala Româ-niei pe locul 7 în clasamentulUEFA, comparativ cu locul 47de acum. Dincolo de statisticãînsã, extrem de ºtearsã, fãrãdinþi, este exprimarea în terena celor selecþionaþi ºi triaþi, fon-fãitã, gâfâitã. Mai uimitor estecã nici Christoph Daum nu aredouã vorbe la un loc în privin-þa acestei bulversante stãri defapt. Nu cã nu ar cunoaºte en-gleza cu care îi struneºte pe ro-mâni, el nu cunoaºte fenome-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Tricolori gri

de Nicuºor Fota

P rima procedurã deachiziþie publicã lan-satã de Primãria

Craiova dupã alegerile loca-le parþiale din 11 iunie are învedere stadionul de atletism,proiectul lansat de edilii cra-ioveni în urmã cu trei ani, în-târziat, suspendat ºi dat la re-profilat de municipalitate.Primãria Craiova a lansat,marþi, în sistemul electronicde achiziþii publice cerereade oferte pentru „Servicii deproiectare, asistenþã tehnicãºi execuþie lucrãri pentru ob-iectivul de investiþii Stadionde atletism cu capacitate depeste 5.000 locuri (PT + exe-cutie)”, conform cerinþelorcaietului de sarcininr.61375/04.05.2017”. Va-loarea estimatã fãrã TVA aobiectivului este, dupã cumau stabilit reprezentanþii pri-mãriei, de 15.591.575,82 lei,aceasta urmând a fi cheltui-tã pentru: Servicii de proiec-tare = 341.962,30 lei; Asis-tenþã tehnicã (din partea pro-iectantului) = 8.136,00 lei;Lucrãri de construcþii ºi in-stalaþii = 10.532.156,54 lei;Utilaje, echipamente tehno-logice ºi funcþionale cu mon-taj = 1.133.616,83 lei; Uti-laje fãrã montaj ºi echipa-mente de transport =497.993,91 lei; Organizarede ºantier = 106.455,18 lei”,dupã cum se aratã în anun-þul postat de Primãria Cra-iova în SEAP.

Ofertanþii,aflaþi în iulie

Edilii au optat pentru aceas-tã achiziþie pentru cerere deofertã - procedura simplifica-tã, într-o singurã etapã, crite-riul de atribuire fiind preþul celmai scãzut. Termenul limitãpentru depunerea ofertelor decãtre firmele interesate este de10 iulie, ora 15.00. Licitaþia

Primăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria CrPrimăria Craioaioaioaioaiovvvvva scoata scoata scoata scoata scoate la mezat un nou contre la mezat un nou contre la mezat un nou contre la mezat un nou contre la mezat un nou contractactactactactde prde prde prde prde proiectoiectoiectoiectoiectararararare şi ee şi ee şi ee şi ee şi exxxxxecuţie pentrecuţie pentrecuţie pentrecuţie pentrecuţie pentru aru aru aru aru arena de 5.000ena de 5.000ena de 5.000ena de 5.000ena de 5.000de locuri de lângă „Oblemenco”.de locuri de lângă „Oblemenco”.de locuri de lângă „Oblemenco”.de locuri de lângă „Oblemenco”.de locuri de lângă „Oblemenco”.

Procedura de achiziþie publicã a fost lansatãmarþi de edilii craioveni, care pun la bãtaie osumã de peste 15 milioane de lei. Aceasta arurma sã asigure reproiectarea ºi construcþiastadionului de atletism, într-un format nou,menit sã obþinã categoria a III-a a FederaþieiInternaþionale de Atletism. Primãria a optatpentru procedura simplificatã de licitaþie,numele noului constructor putând fi aflat celmai devreme în luna iulie a acestui an.lansatã acum de primãrie vinedupã ce, la finele lunii martie,aleºii locali au aprobat documen-taþia de atribuire pentru noul pro-iect al stadionului de atletism.Potrivit raportului întocmit defuncþionarii Primãriei Craiova,prezentul proiect preia pe cât po-sibil configuraþia structuralã aproiectului anterior autorizat, înanul 2015, pentru categoria VIAAF, iar modificãrile aduse selimiteazã doar la reconfigurãrilenecesare pentru omologarea sta-dionului pentru categoria IIIIAAF. „Pentru ridicarea standar-dului IAAF la categoria III, suntnecesare o serie de modificãri aleproiectului iniþial autorizat, deconstrucþie a unor noi spaþii, deregândire funcþionalã a spaþiilorinterioare, de suplimentare aunor instalaþii sportive aflate peterenul de competiþie, de confi-gurare a unei zone de încãlzire(Warm-UP) adiacente terenuluide competiþie, precum ºi adãu-

garea unor instalaþii tehnice.Încadrarea lucrãrilor de inter-venþii este realizatã în confor-mitate cu: ”Standardul IAAF(INTERNATIONAL ASSO-CIATION OF ATHLETICSFEDERATION), categoria III,ºi presupune urmãtoarele ca-tegorii de lucrãri: – construc-þii spaþii noi / extinderea înplan orizontal a parterului dinzona de gradene (pentru cor-pul A ºi D) – lucrãri asuprastructurii existente (corpuri A,B, C, D) – lucrãri de închide-re a anvelopantei – lucrãri decompartimentare ºi funcþiona-lizare interioarã – lucrãri deamenajare, echipare ºi dotarea terenului de competiþie – lu-crãri de amenajare, echipare ºidotare zonei de încãlzire(warm-up) – lucrãri secunda-re (împrejmuire, alei accespietonal, nocturne)”, se arãtaîn documentaþia aprobatã deconsilierii locali craioveni.


















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Pe 13 iunie a. c., preºe-dintele Consiliului Ju-deþean Vâlcea, Con-

stantin Rãdulescu (foto), a sem-nat contractul de finanþare pen-tru Programul privind elabora-rea ºi/sau actualizarea planuri-lor urbanistice generale ºi a re-gulamentelor locale de urba-nism pentru 16 localitãþi ale ju-deþului Vâlcea, a anunþat CJ

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Cum s-a deranjatOana Sârbu laArhiepiscopie

Extraordinar recitalul demuzicã fado al Anei SofiaVarela, susþinut sâmbãtã laArhiepiscopia Râmnicului!La final, ÎPS Varsanufie i-adãruit celebrei artiste portu-gheze un covor þesut într-una din mãnãstirile Vâlcii.ªi, pe când toatã lumeaaplauda acest moment, s-aauzit o voce deranjatã:„Data viitoare vin ºi eu dela Sibiu!” Era vocea OaneiSârbu care, cu douã ore îna-inte, lansase un CD în ace-eaºi salã; ºi care nu primisecovoraº. Aºadar, doamnaSârbu atât a înþeles: cã AneiSofia Varela i-a fost dãruitcovorul doar pentru cã fu-sese invitatã la FestivalulInternaional de Teatru de laSibiu, ºi nu pentru talentulei. Hm, aºa se întâmplã cândla aproape 50 de ani te încã-pãþânezi sã crezi cã ai 15.

Doamna general!Domnule, agitaþie serioa-

sã la dezbaterea publicã pri-vind viitorul Liceului Teh-

nologic Oltchim. Se zbuciu-mau cadrele didactice cã rã-mân pe drumuri, primarulGutãu contraargumenta,preºedintele CJ Vâlcea aveaopinii pertinente. NumaiAndra Bica (foto), inspecto-rul general al Inspectoratu-lui ªcolar Vâlcea, n-a slo-bozit o silabã! Cel mai tarea ºocat privirea ei inexpre-sivã. Asta de la inteligenþã ise trage! Dar are ºi alte scu-ze doamna „general”: dacãse supãrã „binomul” ºichiar „trinomul”, pleacãacasã, indiferent de baniiprinþului consort.

La Bujoreni,i-au ciuruit!

Înfrângere umilitoare aPNL la alegerile pentrufuncþia de primar care auavut loc la Primãria Bujo-reni. Candidatul PSD,Gheorghe Gângu, a obþinut1.251 de voturi (49,47%),pe când liberalul Gigel Cîr-stoiu, 298 de voturi(15,9%). Cum era expresiaaceea? „I-au ciuruit!” Ce þi-e ºi cu liberalii ãºtia, îmbui-baþi de propriile persoane.

Publ

icita

te

Vâlcea.„Obiectul contractului îl con-

stituie alocarea, din bugetulMDRAPFE, pentru anul 2017,a sumei de 344.387,78 lei, învederea elaborãrii ºi/sau actua-lizãrii planurilor urbanisticegenerale ºi a regulamentelorlocale de urbanism, aferente lo-calitãþilor Copãceni, Costeºti,Dãeºti, Diculeºti, Ghioroiu,

Lãpuºata, Livezi, Mãciuca,Mãldãreºti, Muereasca, NicolaeBãlcescu, Popeºti, Scundu,ªirineasa, Suteºti ºi Voineasa”,a precizat CJ Vâlcea.

Fondurile vor fi alocate uni-tãþilor administrativ-teritorialemenþionate, pânã la finele anu-lui 2017, prin Consiliul Jude-þean Vâlcea.

(M.P.)

Vâlcea: 16 localitãþiprimesc bani pentrudocumentaþii deurbanism

















Date post:	04-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lykhanh
View:	229 times
Download:	0 times

contact@ Alegeri, · PDF file 14 - 20 iunie 2017 3 ANALIZÃ Paradox craiovean...

Documents