Contabilitatea stocurilor 2

5/17/2018 Contabilitatea stocurilor 2 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-stocurilor-2 1/31

Colegiul ,,Ucecom Spiru Haret” Bucure tiș 2011

Cuprins

CUPRINS................................................................................................................1

ARGUMENT.............................................................................................................2

CAP 1. PREZENTAREA GENERAL A S.C.“PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME” S.A.Ă ............3

1.1.ISTORICUL S.C. “PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A..................................................................31.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE...................................................................................................................31.3. S TRUCTURA ORGANIZATORICĂ A S.C. PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME S.A..........................................5

CAP. 2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILT II STOCURILORĂŢ ..........................6

2.1.DELIMIT RIĂ PRIVIND STOCURILE. PRINCIPALELE STRUCTURI ALE STOCURILOR..........................................................62.2. PRINCIPII ŞI REGULI PRIVIND EVALUAREA ŞI RECUNOAŞTEREA STOCURILOR ÎN CONTABILITATE....................................102.3 RECUNOAŞTEREA STOCURILOR ŞI A COSTULUI LOR DREPT CHELTUIALĂ...............................................................102.4 DEPRECIEREA STOCURILOR..............................................................................................................12

2.5 CONTABILITATEA STOCURILOR DE NATURA MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR....................................................122.6 ORGANIZAREA DOCUMENTA IEIŢ PRIMARE PENTRU EVIDEN AŢ STOCURILOR............................................................142.7 CONTABILITATEA OPERA IILORŢ PRIVIND MATERIILE PRIME ŞI MATERIALELE CONSUMABILE...........................................16

CAP 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND STOCURILE DE NATURA MATERIILOR PRIME ŞIMATERIALELOR CONSUMABILE LA SC ”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME” S.A..............17

3.1. CONTABILITATEA STOCURILOR DE NATURA MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR CONSUMABILE LA S.C. ”PRYSMIANCABLURI SI SISTEME”S.A.............................................................................................................173.2 CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME.....................................................................................................173.3 CONTABILITATEA MATERIALELOR CONSUMABILE ........................................................................................223.4 ANALIZA STOCURILOR LA S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A................................................25

CONCLUZII ŞI PROPUNERI......................................................................................28

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................31

1




ARGUMENT

Tema aleasă, „Contabilitatea stocurilor ” are ca scop atingerea standardelor curriculare

solicitate de specializarea pe care am făcut-o în timpul liceului contribuind astfel la o bună formare

profesională în domeniu.

Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte.

Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor

tehnice/practice şi teoretice specifice specializării, structurarea pe capitole a acestora.

Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte,

importanţa, rolul, identificarea situaţiilor financiare privind contabilitatea stocurilor.

În elaborarea lucrării am folosit cunoştinţe tehnice/teoretice asimilate la diferite obiecte de

învăţământ studiate în anii de liceu: contabilitate, discipline de specialitate şi laboratoare practice.

În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.

În actuala etapă când factorii intensivi ai creşterii economice capătă un rol preponderent în

raport cu cei extensivi, se accentuează necesitatea ca toate pârghile economice sa fie folosite cu

maximum de randament pentru atingerea obiectivului central – obţinerea unei înalte eficiente

economice economice corespunzătoare eforturilor materiale şi financiare facute de stat în toate

domeniile economiei naţionale.

2




CAP 1. PREZENTAREA GENERAL A S.C.“PRYSMIAN CABLURIĂ

ŞI SISTEME” S.A.

1.1.Istoricul S.C. “PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A.

Cu o activitate bine cunoscută în peste 25 de ţări, cu 80 de întreprinderi şi 36.300 de angajaţi,

Grupul Pirelli Continental este recunoscut ca deţinând unul dintre cele mai avansate sisteme de

management, fiind prima firmă italiană care a fost inclusă în top 50 în ceea ce priveşte stilul de

conducere, de către prestigioasa revistă Financial Times.

Pentru Grupul Pirelli producţia de cabluri de energie a început în anul 1973, când au fost puse în

funcţiune primele capacităţi de producţie.

În 1983, SIEMENS AG investeşte în România şi cumpără pachetul majoritar al Grupului

Pirelli România.Creşterea puternică a cererii de cabluri electrice în zona Europei Centrale şi de Est,

existenţa unei forţe de muncă ieftine şi costurile încă reduse cu utilităţile i-au convins pe italieni săinvestească într-o fabrică de cabluri electrice de înaltă performantă la Slatina, astfel că în octombrie

1991 Grupul Pirelli Continental reuşeşte să cumpere acţiunile deţinute de SIEMENS la toate fabricile

de cabluri electrice din lume,Grupul Pirelli România schimbându-şi astfel acţionariatul şi totodată şi

denumirea în S.C. “PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME“ S.A., şi beneficiind de suportul tehnic şi

financiar al Grupului Pirelli Continental, rămâne o prezenţă importantă pe piaţa cablurilor din

România.

Grupul Pirelli Continental a subscris în luna martie 1998 7,1 milioane de euro la capitalul social

al S.C.PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME S.A., conform datelor Oficiului Naţional al Registrului

Comerţului, bani ce urmează a fi folosiţi pentru finanţarea construcţiei, pentru punerea în funcţiune a

tuturor capacităţilor, asigurarea utilităţilor (apă, energie electrică, energie termică, aer candiţionat).

"Scopul majorării de capital cu 7 milioane de euro este finanţarea activităţilor de dezvoltare a Pirelli în

zonă, pentru a deservi cererea în creştere de pe pieţele est-europene".

În septembrie 2000 S.C. PRYSMIAN CABLURI ŞI SITEME S.A.este certificată de către DQS

Germania în privinţa implementării ISO 9001 şi devine totodată membră a IQNet ( Reţeaua

Internaţională de Calitate). De asemenea, societatea este atestată şi obţine Autorizaţiile de

Comercializare eliberate de SC ELECTRICA SA pentru toată gama de produse.

1.2 Obiectul de activitate

3




SC PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME SA îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu

legile române, în baza contractului de societate şi a statului sau, având ca principal obiect de activitate

producerea de cabluri electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune şi accesorii pentru acestea, cabluri de

telecomunicaţii. Deasemenea SC PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME SA a fost acceptată ca

furnizor principal al acestor produse, societatea având implementat un sistem al calităţii ănconformitate cu cerinţele standardului SR ISO 9001: 1994, este certificat de DQS şi corespunde

exigenţelor Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice, referitoare la managementul

calităţii.

Obiectivele principale de activitate conform raportului anual al societăţii sunt:

• Producţia de fire şi cabluri electrice şi optice,cuprinde:

• Fabricarea de fire, cabluri, benzi izolate şi alţi conductori izolaţi, echipaţi sau nu, cu elemente

de conectare.

• Fabricarea de cabluri cu fibra optică pentru transmisii codate: telecomunicaţii,video,date,etc

• Activităţi de întreţinere şi reparaţii

• Operaţi de comerţ intern şi extern

• Activităţi de transport

4




1.3. Structura organizatorică a S.C. PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME S.A.

A.G.A.

CONTABILITATE RESURSE UMANE PRODUCŢIE COMERCIAL IMPORT-EXPORT

MAGAZIE PRODUSE FINITEMAGAZIE MATERII PRIME ŞI MATERIALE

CA

DIRECTOR

5




CAP. 2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILT IIĂŢ

STOCURILOR

2.1.Delimitări privind stocurile. Principalele structuri ale stocurilor.

În economie, noţiunea de stoc este privită din două puncte de vedere, astfel în sens general,stocul reprezintă cantitatea de active materiale şi financiare existente la un moment dat într-o unitate

patrimonială şi în sens restrâns reprezintă un ansamblu de materii prime, materiale, etc. destinate

producţiei, respectiv de produse finite, mărfuri destinate vanzării.

În contabilitate, stocurile sunt tratate în sens restrâns, drept componente ale activelor circulante

aflate “într-o continuă mişcare”, schimbându-şi forma materială şi utilitatea în cadrul circuitului

economic al patrimoniului.

Standardele Internaţionale de Contabilitate IAS 2 folosesc structura de stocuri cu următoareleinterpretări:

Stocurile sunt active circulante:

Deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

În curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai sus;

Sub formă de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul

de producţie sau pentru prestarea de servicii;

Un activ curent, precum stocurile, reprezintă o resursă controlată de o întreprindere, ca rezultat

al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare

întreprinderii.

Stocurile reprezintă active, respectiv active de natura activelor circulante. Conform OMFP

1752/2008 un activ se clasifică ca şi circulant atunci când:

o Este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă

a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului.

o Este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare

o Este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată

Stocurile pot intra în întreprindere pe mai multe căi: achiziţie, producţie proprie, aport, donaţie,

etc. În sens larg, stocurile sunt, conform definirii din Standard, elemente ce cuprind toate activele

achiziţionate pentru revânzare sau spre a fi folosite la obţinerea de active în scopul vânzării, toate

acestea în condiţiile desfăşurării normale a activităţii întreprinderii.

6




Această delimitare a stocurilor nu ţine cont de natura elementului considerat, ci de destinaţia

acestuia care este puternic influenţată de activitatea întreprinderii care deţine bunurile. De exemplu,

terenurile si construcţiile constituie imobilizări în majoritatea întreprinderilor, dar ele sunt stocuri

pentru o societate imobiliară, deoarece au fost achiziţionate sau chiar produse in scopul revânzării.

Din punct de vedere financiar, ţinând cont de perioada scurtă în care sunt regăsite în structura patrimoniului, sunt considerate alocări ciclice. Sub aspectul gradului de lichiditate, stocurile sunt

considerate active cu o lichiditate parţială.

Stocurile, prezintă o serie de caracteristici care le particularizează în structura activelor:

Se află succesiv şi neîntrerupt în diferite faze ale procesului de producţie şi comercializare

Descriu mai multe rataţii în cadrul unei perioade de gestiune

Sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiile prime,materialele consumabile),

sau a fi vândute în aceeaşi stare (mărfurile) sau a fi vândute după prelucrare (produsele) Contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unităţii şi la valorificarea capitalului.

Stocurile includ elemente materiale dar si nemateriale care, după natura lor, de obicei sunt

delimitate, în funcţie de destinaţie, în patru categorii de stocuri:

Bunurile cumpărate şi deţinute cu scopul revânzării fără a se face nici o transformare,

precum mărfurile achiziţionate de un detailist în vederea revânzării, cumpărate şi

destinate revânzării.

Materiile prime, materialele, furniturile, şi alte consumabile destinate realizării

obiectului de activitate a întreprinderii şi care intră în producţia de bunuri fabricate sau

realizării prestării de servicii.

Produse finite, bunuri fabricate de întreprindere.

Producţia aflată în curs de execuţie, lucrări şi servicii în curs de execuţie sau

neterminate, adică produsele, lucrările sau serviciile care au atins un stadiu intermediar

de fabricaţie şi pentru care întreprinderea nu a înregistrat venitul aferent.

Stocurile cumpărate - reprezintă totalitate bunurilor materiale, lucrări şi servicii cumpărate de

la furnizori.

După destinaţia economică şi natura sau forma fizică stocurile cumpărate cuprind:

Materii prime-participă direct la fabricare produselor şi se regăsesc total sau parţial în

produsul finit, fie în starea lor iniţială, fie transformate, constituind, de regulă, substanţa principală a

produsului (de exemplu: stofa în industria confecţiilor, lemnul în industria mobilei)

7




Materiile consumabile sau furniturile - participă indirect sau ajută la procesul de fabricaţie

fără a se regăsi, de regulă, în procesul finit şi cuprind:

Materiale auxiliare, care au rol diferit în procesul de exploatare sau fabricaţie, în sensul că pot

fi consumate, ajută la executarea muncii însăşi sau participă alături de materia primă în procesul de

transformare a acesteia (de exemplu: lacuri şi vopsele în industria mobilei, coloranţi în industriatextilă)

Combustibilul, în funcţie de destinaţia lui, poate fi: tehnologic, folosit în procesul de producţie

în scopul transformării materiilor prime (de exemplu: combustibilul folosit în turnători pentru topitul

metalelor), energetic, consumat pentru obţinerea energiei necesare punerii în mişcare a unui utilaj,

gospodăresc, care nu participă direct la procesul de producţie, ci este folosit pentru încălzitul secţiilor

de producţie, clădirilor administrative, magaziilor.

Piese de schimb, destinate pentru înlocuirea pieselor uzate ale maşinilor şi utilajelor sau pentru

reparaţiile şi reviziile periodice ale acestora; în funcţie de sursa de provenienţă, piesele de schimb pot

fi noi, cumpărate de la furnizori sau procurate din producţie proprie şi piese de schimb

recuperate,refolosite sau recondiţionabile obţinute în urma casării mijloacelor consumabile

Din categoria materialelor consumabile mai fac parte: materialele de ambalat, seminţele şi

materialele de plantat, furajele si alte materiale consumabile.

Ambalajele, cu excepţia celor de natura obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, cuprind

materialele folosite în scopul păstrării calităţii şi proprietăţilor fizico-chimice ale produselor.

Ambalajele pot fi: de producţie, folosit direct în procesul de fabricaţie fără de care produsul nu

poate fi depozitat şi vândut (de exemplu:tuburi pentru paste,fiole pentru injecţii) şi de transport sau de

circulaţie, folosit pentru ambalarea cutiilor de conserve, pentru transportul produselor îmbuteliate în

sticle (de exemplu: lăzi, bidoane, cutii de carton).

Animale tinere (viţei, miei, purcei, mânji), crescute şi folosite pentru reproducţie, cât şi cele

puse la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine,precum şi animalele mici pentru producţie,

lână, lapte şi blană.

Mărfurile reprezintă bunurile pe care titularul de patrimoniu le cumpără în vederea vânzării. Însfera stocurilor cumpărate sunt incluse ca o categorie distinctă, obiectele de inventar şi baracamentele.

Materiale de natura obiectelor de inventar reprezintă, de regulă mijloacele de muncă, ce nu

îndeplinesc cumulativ condiţiile de valoare şi durată de utilizare pentru a fi considerate mijloace fixe.

Acestea au fie o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege, indiferent de durata lor de serviciu,

fie o durată normală de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea lor. Bunurile asimilate

8




materialelor de natura obiectelor de inventar sunt:echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru,

îmbrăcăminte specială, scule, instrumente, mecanisme, dispozitive şi verificatoare cu destinaţie

specială, modele, ştanţe, matriţe şi alte obiecte asimilate.

Stocurile fabricate-reprezintă ansamblul bunurilor materiale, lucrări şi servicii obţinute din producţie

proprie. Din aceasta categorie fac parte:Produsele - sunt identificate prin următoarele elemente:

-- semifabricatele reprezintă acele produse fabricate al căror proces tehnologic a fost

terminat într-o secţie şi care fie că urmează să treacă în continuare în procesul tehnologic al altei

secţii, fie că urmează să se livreze terţilor.

-- produsele finite sunt acele produse care au parcurs în întregime fazele procesului de

fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate

direct clienţilor.

-- produsele reziduale sunt rebuturile, materialele recuperabile sau deşeurile

Producţia în curs de execuţie – reprezintă producţia ce nu a trecut prin toate fazele de prelucrare

prevăzute de procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau

necompletate în întregime, considerate producţie neterminată. Tot în cadrul producţiei în curs de

execuţie se cuprind lucrările, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

După locul de creare al gestiunilor, stocurile se grupează în:

Stocuri care fac parte din patrimoniul propriu şi cuprind:

• stocuri aflate în depozitele titularului de patrimoniu

• stocuri în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate

• stocuri sosite fără factură

• stocuri livrate dar neprelucrate

• stocuri facturate dar nelivrate

• stocuri aflate la terţi

• stocuri care nu fac parte din patrimoniul propriu şi cuprind:

• stocuri primite spre prelucrare

• stocuri în custodie

• stocuri în consignaţie

Aceste caracteristici fac ca stocurile să deţină un rol important în activitatea firmelor. Din acest

motiv este foarte important ca gestiune stocurilor să vizeze menţinerea unui nivel corespunzător al

acestora din punct de vedere al calităţii, cantităţii şi al volumului producţie şi al modului de realizare

9




al acesteia Nu orice nivel al stocurilor este favorabil întreprinderilor. Un nivel minim poate genera

disfuncţionalităţi pe relaţia furnizor-beneficiar şi opriri ale procesului de producţie. Un nivel ridicat al

acestora, poate determina imobilizări importante de stocuri care vor fi lipsite de mişcare o anumită

perioadă, fapt ce generează dificultăţi în fluxurile financiare ale firmei.

2.2. Principii şi reguli privind evaluarea şi recunoaşterea stocurilor în contabilitate

Evaluarea stocurilor în contabilitatea curentă şi în situaţiile financiare ale întreprinderii se face

după normele generale de evaluare, elaborate în acord cu principiile contabile fundamentale şi cu

Standardele Internaţionale de Contabilitate, care în principiu reţin două momente pentru evaluarea

elementelor din bilanţ: evaluarea iniţială şi evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale.

În cazul stocurilor, evaluarea iniţială, adică la intrarea în întreprindere, se face la nivelul

costului, iar evaluarea ulterioară, adică la bilanţ, se face la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea

realizabilă netă. Valoarea realizabilă netă este „preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe

parcursul desfăşurării normale a activităţi, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a

costurilor necesare vânzării”.

Întrucât bilanţul nu poate fi conceput fără inventariere, prin care se determină mărimea reală a

elementelor existente la acea dată, implicit rezultă că trebuie luate în considerare încă două momente

ale evaluării: la inventariere, care se sprijină pe valoarea actuală, denumită şi valoare de inventar

(valoarea reziduală netă în cazul stocurilor) şi la ieşirea din gestiune, care se efectuează la valoarea de

intrare (la cost în cazul stocurilor).

În contextul menţionat, prin Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr 1752/2008, sunt

precizate în mod expres, în cadrul regulilor de evaluare a elementelor din bilanţ următoarele momente:

evaluarea la intrarea în patrimoniu

evaluarea la ieşirea din patrimoniu

evaluarea la inventar

evaluarea la bilanţ

2.3 Recunoaşterea stocurilor şi a costului lor drept cheltuială

Recunoaşterea, aşa cum este definită în Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea

situaţiilor financiare, este procesul încorporării în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui

element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. Acest proces implică descrierea în cuvinte a

10




elementului respectiv şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea sumei respective în totalul

bilanţului sau al contului de profit şi pierdere.

În calitatea lor de elemente de natura activelor, stocurile sunt recunoscute în condiţiile în care

se respectă simultan prevederile a două criterii: Primul criteriu se referă la gradul de incertitudine în

realizarea unor beneficii viitoare asociate unui element. Evaluarea gradului de incertitudine menţionatia în calcul informaţia disponibilă în momentul întocmirii situaţiilor financiare.

În ce priveşte beneficiile economice viitoare încorporate în active, acestea reprezintă

potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalentul de numerar către

întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale

întreprinderii. De exemplu stocurile sunt utilizate de o întreprindere, de obicei, pentru a produce

bunuri sau pentru a presta servicii, capabile să satisfacă dorinţele sau necesităţile clienţilor. Din aceste

considerente clienţi sunt dispuşi să plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de numerar

al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, întrucât permite controlul

celorlalte resurse. De reţinut că beneficiile economice viitoare încorporate în active, deci şi în stocuri,

pot intra în întreprindere în mai multe moduri cum ar fi:

o utilizarea separată sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau realizarea

producţiei de bunuri destinate vânzării.

o schimb cu alte active

o utilizare pentru decontarea unei datorii.

Al doilea criteriu de recunoaştere a activelor de natura stocurilor îl reprezintă credibilitatea

evaluării efectuată conform Cadrului general referitoare la credibilitate ca o caracteristică calitativă a

situaţiilor financiare. De regulă, acest criteriu este satisfăcut deoarece la intrarea stocurilor, costul este

identificabil în mod cert. În multe cazuri însă, costul sau valoarea trebuie estimat(ă); folosirea unor

estimări rezonabile constituie o parte esenţială în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţează

credibilitatea lor. Atunci când nu poate fi realizată o estimare rezonabilă, elementul nu este înscris în

bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Un alt aspect al recunoaşterii, şi în continuare, al

derecunoaşterii stocurilor se referă la momentele în care acestea au loc: R ecunoaşterea stocurilor se realizează la intrarea lor în gestiune potrivit surselor de

provenienţă, adică: la achiziţie, la obţinerea din producţie, la aducerea lor ca aport la capitalul social,

la primirea prin donaţie şi subvenţii guvernamentale.

11




Derecunoaşterea stocurilor (anularea recunoaşterii) se realizează la ieşirea din gestiune

potrivit destinaţiilor acestora, adică: la vânzare, la predarea lor ca aport la capitalul altor întreprinderii,

la predarea lor prin donaţie, la constatarea pierderilor din calamităţi.

2.4 Deprecierea stocurilor

Stocurile pot suferi deprecieri în raport cu valoarea de intrare datorită demodării, degradării

sau ca urmare a faptului că la inventar valoarea lor de utilitate sau de piaţă la care se vor valorifica în

viitor este apreciată ca fiind mai mică decât valoarea contabilă.

Contabilitatea acestor ajustări se realizează prin sistemul de ajustări, care constă în constituirea

de rezerve ce se includ pe cheltuieli în exerciţiul curent în vederea preîntâmpinării efectelor negative

în exerciţiile următoare. Pentru deprecierea stocurilor de materii prime şi materiale, de regulă, la finele

exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se constituie ajustări pe seama cheltuielilor. În perioada

următoare, la finele fiecărui exerciţiu financiar sau la ieşirea din patrimoniu a bunurilor respective,

ajustările respective se suplimentează, se diminuează sau se anulează astfel: A – în situaţia în care

deprecierea este superioară ajustări constituite, atunci se constituie o ajustare suplimentară

B – în cazul în care deprecierea constatată este inferioară ajustări constituie, diferenţa se

deduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri.

C – cu ocazia anulări unei ajustări la ieşirea din patrimoniu a stocurilor, ajustarea constituită

se înregistrează la venituri, astfel ajustarea va avea următoarea formă:

A = Vcs-Vis, A=ajustare; Vcs = valoarea contabilă a stocurilor; Vis = valoarea de inventar a stocurilor

În principiu, la închiderea exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, valoarea de intrare în

gestiune a stocurilor se compară cu valoarea de inventar a acestora, aceasta fiind dată de utilitatea

bunului şi de preţul pieţei. Dacă valoarea de intrare este mai mare decât valoarea de inventar, aceasta

se înregistrează în contabilitate, iar pentru diferenţa dintre valoarea contabilă de intrare şi cea de

inventar, firma poate constitui o ajustare.

2.5 Contabilitatea stocurilor de natura materiilor prime şi materialelor

În categoria stocurilor care sunt cumpărate pentru a fi consumate în procesul de producţie sau

pentru prestarea de servicii întră materiile prime, materialele consumabile şi materialele de natura

obiectelor de inventar.

Materiile prime sunt bunuri care participă direct la fabricarea produsului, în care se regăsesc

integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformate.

12




Materialele consumabile sunt bunuri care participă sau ajută la procesul de producţie sau

exploatare, fără a se regăsi de regulă în produsul finit. Principalele categorii de materiale consumabile

sunt: materialele auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de scgimb, seminţe şi

materiale de plantat, furaje.

Materialele de natura obiectelor de inventar sunt bunurile care nu îndeplinesc în modcumulativ condiţiile pentru a putea fi incluse în categoria imobilizărilor, adică, fie au durată de

utilizare mai mică de un an, fie au o valoare de intare mai mică decât limita legală.

Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se realizează prin

conturile ce formează conţinutul clasei a 3-a denumită « Conturi de stocuri şi producţie în curs de

execuţie ».

În cadrul Planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 « Stocuri de materii

prime şi materiale », cu următoarele conturi sintetice : 301 « materii prime », 302 « materiale

consumabile », 303 « materiale de natura obiectelor de inventar » şi contul 308 « diferenţe de preţ la

materii prime şi materiale ».

Conţinutul şi funcţia contabilă a conturilor de stocuri se diferenţiază în raport de metoda

inventarului utilizat pentru evidenţa mişcării stocurilor. Astfel, în cazul folosirii metodei inventarului

permanent, conturile de stocuri se debitează cu intrările de valori materiale şi se creditează cu ieşirile

de valori materiale. În cazul utilizării metodei inventarului intermiten, la încheierea exerciţiului

financiar, în debitul contului se înregistrează stocurile de la sfârşitul perioadei, determinate prin

inventariere, iar la deschiderea exerciţiului, în credit, stocurile de la începutul perioadei în categoria

cheltuielilor, pentru perioada următoare de gestiune, în cazul materialelor şi ca venituri în cazul

produselor şi producţiei în curs de fabricaţie.

Contul 301 « materii prime » asigură evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime,

aflate în proprietatea unităţii, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul

finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.Este un cont de activ,în debitul său,

aplicând metoda inventarului permanent, se înregistrază valoarea la preţ de înregistrare a materiilor

prime intrate în gestiunea unităţii. În creditul acestui cont se înregistrează valoarea la preţ deînregistrare a materiilor prime ieşite din gestiune. Are întotdeauna sold debitor, care reprezintă

valoarea materiilor prime exestente în gestiunea unităţii la preţ de înregistrare.

Conturile 302 “materiale consumabile” şi 303 “materiale de natura obiectelor de inventar” au

aceeaşi funcţiune ca şi contul 301 “materii prime”. Cu ajutorul lor se ţine evidenţa existenţei şi

mişcării stocurilor de materiale consumabile şi respectiv materiale de natura obiectelor de inventar.

13




2.6 Organizarea documentaţiei primare pentru evidenţa stocurilor

Activele circulante generează diverse operaţiuni legate de procesele de aprovozionare,

păstrare, eliberare din depozite, prelucrare în procesul de producţie, inventariere, vânzare.

Operaţiile care privesc stocurile, respectiv intrarea şi ieşirea stocurilor sunt consemnate îndocumente primare. În continuare, menţionăm cele mai des întălnite documente primare.

Pentru intrarea de stocuri se pot utiliza următoarele documente:

• avizul de însoţire a mărfii, care se emite la livrarea stocurilor şi serveşte ca document de

însoţire a bunurilor pe timpul transportului, ca document pentru întocmirea facturii şi ca

document de încărcare a gestiunii primitorului.

• factura fiscală, care se întocmeşte în momentul livrării bunurilor, cu sau fără aviz de însoţire a

mărfii.Factura reprezintă actul justificativ pentru decontarea livrărilor care sunt efectuate.• nota de recepţie şi constatare, care se întocmeşte la primirea şi recepţia bunurilor, în cazuile

când există diferenţe la recepţie, când sunt depozitate în mai multe locuri şi când sunt refuzate

la plată, fiind ţinute doar în păstrare.

• bon de predare-transfer-restituire, document folosit atât la consemnarea depozitării unor bunuri

provenite din producţie proprie, cât şi pentru transferul lor între magazii ca restituiri la locurile

de depozitare iniţiale.

Intrarea bunurilor în gestiune se realizează prin procesul de recepţie a stocurilor, proces care

presupune parcurgerea anumitor etape:

recepţia transportului pe baza documentului denumit „proces verbal de constatare”

recepţia cantitativă, urmând ca pe baza constatărilor gestionarul să întocmească „nota de

recepţie şi constatare de diferenţe”

recepţia calitativă, realizată de către specialişti, tehnologi.

În cazul decalajelor între etapa de aprovizionare şi etapa de recepţie a stocurilor se procedează

astfel:

bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare cât

şi la contabilitate pe baza recepţiei şi a celorlalte documente însoţitoare.

bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune.

Pentru ieşirile de stocuri se pot folosi următoarele documente:

avizul de însoţire a mărfii şi factura fiscală, pentru ieşirile în afara unităţii patrimoniale

14




bonul de consum, pentru materii prime şi materiale date în consumul productiv. Bonul de

consum poate fi bon de consum colectiv sau bon de consum individual

fişa limită de consum, utilizată la consumul materiilor prime cu frecvenţă mare de ieşire din

magazie

bon de vânzare, utilizat pentru vânzarea de mărfuri prin unităţile cu amănuntulEvidenţa operativă a stocurilor se realizează acolo unde se produc faptele, astfel documentul de

evidenţă operativă la depozit este „fişa de magazie”. Fişa de magazie se conduce la locurile de

depozitare a stocurilor şi se deschide pentru fiecare sortiment care este depozitat. Operaţiile

economice se consemnează în fişa de magazie numai cantitativ.

Livrarea mărfurilor şi a produselor se face pe baza „dispoziţiei de livrare” , „avizul de însoţire a

mărfii” şi a „facturii fiscale”.

În situaţia decalajelor între procesul de vânzare şi momentul livrării bunurilor, acestea seînregistrează ca ieşiri din unitate astfel:

• bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune iar în contabilitate se

înregistrează în conturile extrabilanţiere

• bunurile livrate şi nefacturate se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locul de depozitare

cât şi în contabilitate, pe baza documentelor aferente.

În general documentele de evidenţă a stocurilor evidenţiază intrările, ieşirile, şi existenţele de la un

moment dat şi pentru un anumit loc de depozitare. De asemenea, ele reprezintă sursele de informaţii

pentru controlul operativ şi contabil.

Nota de recepţie şi constatare de diferenţe este cel mai cunoscut document de înregistrare a

intrărilor în stoc. Acest document serveşte la:

recepţia bunurilor intrate în gestiune

intrarea bunului în gestiune

act probatoriu în justiţie

document de înregistrare în contabilitatea sintetică şi analitică

Bonul de consul este un document care serveşte la:

document de eliberare din magazie

document justificativ de ieşire a bunurilor din stoc, respectiv de descărcare a gestiunii

Pentru urmărirea realizării contractelor de aprovizionare cu bunuri se întocmesc următoarele

documente de evidenţă operativă: „registrul de comenzi” şi „fişa de urmărire a contractelor”.

15




În condiţiile în care se impune urmărirea sosirii transporturilor şi plata facturilor se utilizează ca şi

documente de evidenţă operativă „registrul de comenzi” şi „fişa de urmărire a executării

contractelor”.

În funcţie de specificul activităţilor, mai pot fi înlocuite şi late documente de evidenţă operativă

cum sunt: raportul de gestiune

registrul stocurilor

bonul de primire în consignaţie

borderoul de primire a obiectelor în consignaţie

borderoul de ieşire a obiectelor din gestiune

borderoul de predare a documentelor

2.7 Contabilitatea operaţiilor privind materiile prime şi materialele consumabile

A. În cazul folosirii metodei inventarului permanent

Operatiile privind stocurile se grupează, după sensul lor, în cumpărări de stocuri şi ieşiri de stocuri

operaţii privind cumpărările se stocuri – în cursul exerciţiului, toate operaţiile privind cumpărările de

materiale de la furnizori se înregistrează la costul de achiziţie în debitul conturilor de stocuri în

corespondenţă cu conturile de furnizori, indiferent dacă aprovizionarea se face pe credit comercial sau

cu plată imediată.

B. În cazul utilizării metodei inventarului intermitent.

În cazul metodei inventarului intermitent, la deschiderea exerciţiului financiar se preiau la

cheltuielile perioadei (grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”) stocurile existente la încheierea

exerciţiului precedent reflectate în conturile din clasa a 3-a „Conturi de stocuri şi producţie în curs de

execuţie”.

Cumpărările de stocuri efectuate în cursul perioadei se înregistrează în debitul conturilor de

cheltuieli din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile, respectiv în debitul contului 4426 „TVA

deductibilă” şi în creditul contului 401 „Furnizori”.

La sfârşitul perioadei pe baza listelor de inventariere întocmite, stocurile finale sunt reflectate

în debitul conturilor de stocuri şi creditul conturilor de cheltuieli.

16




CAP 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND STOCURILE DE NATURA

MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR CONSUMABILE LA SC

”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME” S.A.

3.1. Contabilitatea stocurilor de natura materiilor prime şi materialelor consumabile la S.C.

”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A.

La S.C.”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A. contabilitatea stocurilor utilizează metoda

inventarului permanent care presupune înregistrarea în conturile de stocuri a tuturor operaţiilor atât

cantitativ cât şi valoric.

Procesul de aprovizionare cuprinde activităţi şi operaţii efectuate pentru procurarea mijloacelor

economice (materii prime, materiale) şi obţinerea lucrărilor şi serviciilor de la terţi necesare realizării

obiectivului de activitate al întreprinderii. Astfel lansarea comenzilor şi încheierea contractelor de

aprovizionare cu furnizorii, transportul bunurilor şi obiectelor achiziţionate, recepţia lor cantitativă şi

calitativă la intrarea în întreprindere, depozitarea şi gestionarea în perioada de stocare sunt principalele

activităţi ale procesului de aprovizionare.

Procesul de aprovizionare generează astfel cheltuieli cu preţul de cumpărare a stocurilor,

cheltuieli de transport, încărcare, descărcare, comisioane, taxe, cheltuieli cu recepţia şi stocarea. Toate

aceste elemente de cheltuieli formează costul de achiziţie al stocurilor procurate.

3.2 Contabilitatea materiilor prime

Materiile prime sunt reflectate cu ajutorul contului 301 „Materii prime” şi evidenţiază

existenţa şi mişcarea stocurilor de materii prime care participă direct la fabricarea produselor, regăsite

în produsele finite integral sau parţial, în stare iniţială sau transformată, stocuri aflate în proprietatea

întreprinderii.

La S.C.”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A. principalele grupe de materii prime

folosite sunt:

Granule PVC Granule PE

Bandă PET

Sârmă cupru

Sârmă oţel-zinc

17




Exemplul: S.C.”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A achiziţionează în data de 15.03.2009

materii prime sub formă de granule PVC conform Avizului de însoţire a mărfii prezentat în anexa nr.4,

în valoare de 19800, TVA 19%. La data de 17.03.2009 se întocmeşte şi factura fiscală, dată la care se

plăteşte şi furnizorul prin bancă conform ordinului de plată

achiziţie materii prime conform avizului de însoţire a mărfii:────────────────────────── X

──────────────────────────

% = 408 „Furnizori facturi nesosite” 23560

301 „Materii prime” 19800

4428 „TVA neexigibilă” 3760

────────────────────────── X

──────────────────────────

primirea facturii:

────────────────────────── X

──────────────────────────

408 = 401 23560

„Furnizori facturi nesosite” „Furnizori”

4426 = 4428 3760

„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”

────────────────────────── X

──────────────────────────

plata furnizorului:

────────────────────────── X

──────────────────────────

401 = 5121 23560„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”

────────────────────────── X

──────────────────────────

18




Studiu de caz privind evaluarea ieşirilor (consumul) de granule PVC, precum şi stocul final ştiind că

stocul iniţial de granule PVC este de 10000 kg la preţul de 2,5 conform Fişei de magazie, pe baza

următoarelor metodelor de evaluare:

CMP calculat după fiecare recepţie

CMP calculat la sfârşitul luniiMetoda FIFO (prima intrare-prima ieşire)

Metoda LIFO (ultima intrare-prima ieşire)

În tabelul nr.1 se prezintă situaţia stocului iniţial precum şi mişcările din cursul lunii martie 2009

privind materia prima „granule PVC”

Tabelul nr.1

Data Operaţia Cantitatea (kg) Costul unitar (RON)01.03.2009 Stoc iniţial 10000 2,502.03.2009 Aprovizionare 10000 2,406.03.2009 Aprovizionare 5000 2,010.03.2009 Consum 2000015.03.2009 Aprovizionare 9000 2,2

Metoda costului mediu ponderat lunar – se poate calcula ca raport între valoarea totală a stocului

iniţial plus valoarea intrărilor, pe de o parte, şi cantitatea existentă în stocul iniţial plus cantitatea

intrată, pe de altă parte.

(10000*2,5) + (10000*2,4) + (5000*2,0) + (9000*2,2)

CMP lunar = ─────────────────────────────── = 2,32

10000+10000+5000+9000

costul ieşirii: 20000kg *2,32 = 46400

stoc final: 14000kg *2,32 = 32480

Calculele şi operaţiile acestei variante sunt reflectate în contul analitic de stocuri astfel:

Tabelul nr.2

DATA INTRARI IEŞIRI STOCCant.(kg) Preţ/u Valoare Cant.(kg) Preţ/u Valoare Cant.(kg) Preţ/u Valoare

01.03.200

9

10000 2,5 25000

02.03.2009

10000 2,4 24000 20000 49000

06.03.200

9

5000 2,0 10000 25000 59000

15.03.200

9

9000 2,2 19800 34000 78800

10.03.200

9

20000 2,32 46352 14000 2,32 32480

TOTAL 24000 43800 20000 46352 14000 2,32 32480

19




Metoda costului mediu ponderat după fiecare intrare

(10000*2,5)+(10000*2,4)

intrare în 02.03.2066: CMP = ──────────────── = 2.45

10000+10000

costul ieşirii în 10.03.2009: 20000*2,45 = 49000stoc final: 14000*2,45 = 34300


Tabelul nr.3

DATA INTRARI IEŞIRI STOCCant.(kg) Preţ/u Valoare Cant.(kg) Preţ/u Valoare Cant.(kg) Preţ/u Valoare

01.03.200

9

10000 2,5 25000

02.03.2009

10000 2,4 24000 20000 49000

10.03.200

9

20000 2,45 49000 0 0

06.03.200

9

5000 2,0 10000 5000 10000

15.03.200

9

9000 2,2 19800 14000 2,45 34300

TOTAL 24000 53800 20000 49000 14000 2,45 34300

Comparând cele două variante ale metodei costului mediu ponderat se constată că evaluareaieşirilor din stoc după prima variantă (CMP lunar) prezintă avantajul unui calcul simplu, dar nu

permite valorizarea ieşirilor în cursul perioadei de gestiune. Varianta a doua însă (CMP calculat după

fiecare intrare), oferă posibilitatea evaluării ieşirilor în cursul perioadei de gestiune. Această variantă

prezintă inconvenientul unui calcul mai complex, inconvenient anulat prin utilizarea mijloacelor

informatice.

În ansamblu metoda CMP tinde să anuleze efectele creşterii sau descreşterii preţurilor,

deoarece nivelul costului mediu ponderat şi al costului stocului final calculat conform acestei metode

este influenţat de toate preţurile plătite pe parcursul exerciţiului şi de preţul stocului iniţial.

Metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO) – constă în evaluarea ieşirilor de stocuri în ordinea în

care au intrat, la costul primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite din gestiune se

evaluează la costul lotului următor, în ordine cronologică. În consecinţă, stocul final este evaluat la

cele mai recente costuri.

20




ieşiri în 10.03.2009: 10000*2,5 = 25000

10000*2,4 = 24000

stoc final 14000*2,0 = 28000


Tabelul nr.4DATA INTRARI IEŞIRI STOC

Cant.(kg) Preţ/u Valoare Cant.(kg) Preţ/u Valoare Cant.(kg) Preţ/u Valoare01.03.200

9

10000 2,5 25000

02.03.200

9

10000 2,4 24000 10000

10000

2,5

2,4

49000

06.03.200

9

5000 2,0 10000 10000

10000

5000

2,5

2,4

2,0

59000

10.03.200

9

10000

10000

2,5

2,4

49000 5000 2,0 10000

15.03.200

9

9000 2,2 19800 5000

9000

2,0

2,2

29800

TOTAL 24000 53800 20000 49000 14000 2,0 28000

Evaluarea ieşirilor în metoda FIFO la cele mai vechi, adică cele mai mici preţuri, conduce la o

majorare a rezultatului exerciţiului şi a impozitului pe profit. Ca urmare, în perioadele de creştere

susţinută a preţurilor, metoda FIFO produce cea mai mare valoare posibilă a rezultatului exerciţiului,

iar costul stocurilor ieşite este apropiat de nivelul costului la momentul când aceste stocuri au intrat îngestiune. În perioadele de descreştere a preţurilor efectele sunt inverse.

Metoda ultimul intrat – primul ieşit (LIFO) – conţinutul acestei metode îl reprezintă

evaluarea ieşirilor de stocuri din gestiune la costul ultimei intrări. Pe măsura epuizării succesive a

fiecărui lot, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul lotului anterior, în ordine cronologică.

În felul acesta stocul final este evaluat la cele mai vechi costuri.

ieşiri în 10.03.2009: 20000kg :-5000kg*2,0 = 10000

-10000kg*2,4 = 24000

- 5000kg*2,5 = 12500

-- stoc final: 14000kg*2,5 = 35000


Tabelul nr.5

DATA INTRARI IEŞIRI STOC

21




Cant.(kg) Preţ/u Valoare Cant.(kg) Preţ/u Valoare Cant.(kg) Preţ/u Valoare01.03.200

9

10000 2,5 25000

02.03.200

9

10000 2,4 24000 10000

10000

2,5

2,4

49000

06.03.200

9

5000 2,0 10000 10000

100005000

2,5

2,42,0

59000

10.03.200

9

5000

10000

10000

2,0

2,4

2,5

46500 5000 2,5 12500

15.03.200

9

9000 2,2 19800 5000

9000

2,5

2,2

32300

TOTAL 24000 53800 20000 49000 14000 2,5 35000

Evaluarea ieşirilor în metoda LIFO la cele mai recente, adică cele mai mari preţuri, conduce la

o micşorare a rezultatului exerciţiului şi a impozitului pe profit. Efectele sunt accentuate în perioada

de inflaţie, când metoda LIFO produce cea mai mică valoare posibilă a rezultatelor, iar cotul stocurilor

ieşite este apropiat de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate în gestiune.

Figura 4

0

10000

20000

30000

40000

50000

CMPlunar CMPdupă

fiecareintrare

FIFO LIFo

Costul ieşirilor şi stocul final almateriei prime "granule PVC"

conform metodelor de evaluare

costulieşirilor

3.3 Contabilitatea materialelor consumabile

Materialele consumabile sunt reflectate cu ajutorul contului 302 „Materiale consumabile” care

evidenţiază existenţa şi mişcarea stocurilor de materiale consumabile, cum sunt: materialele auxiliare,

combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte

materiale consumabile, care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără ase

regăsi, de regulă, în produsul finit.

22




La S.C.”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A se folosesc următoarele materiale consumabile:

Furnituri: -- papuci şi mufe din aluminiu

Chimicale: coloranţi

Combustibili

Piese de schimbMateriale pentru ambalat: -- tambur lemn

Exemplul: În data de 13.03.2009 se achiziţionează piese de schimb în valoare de 1000, TVA19%,

conform avizului de însoţire, cheltuielile de transport sunt 100, TVA 19% conform facturii fiscale

primite de la SC SPRINT CURIER SRL. Factura pentru piesele de schimb se întocmeşte la o

săptămână de la data livrării acestora, dată la care are loc şi plata furnizorului prin casierie.

achiziţie piese de schimb, nefacturate:

────────────────────────── X

──────────────────────────

% = 408 „Furnizori facturi nesosite” 1190

3024 „Piese de schimb” 1000

4428 „TVA neexigibilă” 190

────────────────────────── X

──────────────────────────

înregistrarea cheltuielilor de transport:

────────────────────────── X

──────────────────────────

% = 401 „Furnizori 119

624 „Cheltuieli cu transportul 100

de bunuri şi personal”

4426 „TVA deductibilă” 19

────────────────────────── X ──────────────────────────

Cumpărările de stocuri implică anumite cheltuieli accesorii (transport, asigurare,etc.).În

principal, aceste cheltuieli trebuie adăugate la preţul de achiziţie şi contabilizate în debitul conturilor

de stocuri şi în debitul conturilor de cheltuieli. Şi totuşi, practicile contabile nuanţează rezolvarea, în

23




sensul că, nu toate cazurile în care aceste cheltuieli nu sunt delimitate fără ambiguitate privind anumite

cumpărări particulare, ele pot fi înregistrate utilizând conturile 613,622,624.

primirea facturii:

────────────────────────── X

────────────────────────── 408 = 401 1190

„Furnizori facturi nesosite” „Furnizori”

4426 = 4428 190

„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”

────────────────────────── X

──────────────────────────

plata furnizorului conform anexelor 13 şi 14:

────────────────────────── X

──────────────────────────

401 = 5311 1309

„Furnizori” „Casa în lei”

────────────────────────── X ──────────────────────────

La S.C.”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A se folosesc următoarele materiale de natura

obiectelor de inventar.

Obiecte de inventar în depozit

Echipamente de protecţie în depozit:

mănuşi

ochelari de protecţie

salopete

cască protecţie

Exemplul: S.C.”PRYSMIAN CABLURI SI SISTEME”S.A achiziţionează conform facturii fiscale, îndata de 04.03.2009, 50 buc. salopete la un preţ de cumpărare 17,00, TVA 19% şi 50 perechi de mănuşi

la un preţ de cumpărare de 9,00, TVA 19%, conform facturii. Cheltuielile de transport sunt de 50,

TVA 19%, conform chitanţei. Se plăteşte furnizorul din casierie.

achiziţie echipamente de protecţie:

24




────────────────────────── X

──────────────────────────

% = 401 „Furnizori” 1547

3024 „Materiale de natura 1300

obiectelor de inventar”4426 „TVA deductibilă” 247

────────────────────────── X

──────────────────────────

înregistrarea cheltuielilor de transport:

────────────────────────── X

──────────────────────────

% = 401 „Furnizori 59,5

624 „Cheltuieli cu transportul 50

de bunuri şi personal”

4426 „TVA deductibilă” 9,5

────────────────────────── X

──────────────────────────

plata furnizorului:

────────────────────────── X

──────────────────────────

401 = 5311 1606,5

„Furnizori” „Casa în lei”

────────────────────────── X ──────────────────────────

3.4 Analiza stocurilor la S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A.

Ratele de gestiune a stocurilor (viteză de rotaţie) arată rapiditatea cu care stocurile trec prin

toate stadiile activităţii: aprovizionare – depozitare – producţie – desfacere – încasare, până se reîntorc

în formă bănească.

Principali indicatori economici:

25




Tabel nr 6

Nr. crt. Denumire 2007 20081 Activ total 19.055,9997 14.891,75792 Cifra de afaceri 106.614,47 248.050,173 Active circulante 15.792,5617 11.898,09724 Stocuri 8.233,6055 8.314,4213

5 Materii prime, materiale 804,0090 832,6697

Calculul ponderii stocurilor în total active:

Tabel nr 7

Nr. crt. Specificaţie Formulă U.M. 2007 2008 Indice %1 Activ total AT mii lei 19.055,9997 14.891,7579 78,142 Cifra de afaceri CA mii lei 106.614,47 248.050,17 232,663 Active circulante Ac mii lei 15.792,5617 11.898,0972 75,33I Rata active circulante R=Ac/AT*100 % 82,87 79,89 96,404 Stocuri St mii lei 8.233,6055 8.314,4213 100,98II Rata stocurilor R=St/AT*100 % 43,20 55,83 129,25

Rata activelor circulante – arată ponderea activelor cu caracter temporar în total active.RAC=Ac/AT*100

Nivelul indicatorului este de:

2007 – 82,87

2008 – 79,89

Dinamică:

nivelul ratei în anul 2008 a scăzut faţă de nivelul ratei în 2007 datorită faptului că ponderea activelor

circulante scade. Este o situaţie favorabilă pentru întreprindere dacă se obţin cel puţin tot aceleaşirezultate din perioada bază de comparaţie.

Rata stocurilor – reflectă ponderea stocurilor in total active

RSt= St/AT*100

Nivelul indicatorului este:

2007 – 42,20

2008 – 55,83

Dinamică:

creşterea stocurilor este justificată atunci când este determinată de sporirea volumului de activitate,

respectiv este nejustificată atunci când duce la formarea de stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă.

Nivelul atei depinde de mai mulţi factori cum ar fi:

sectorul de activitate unde activează întreprinderea

durata ciclului de exploatare

specularea fluctuaţiilor de preţ.

26




Calculul ratelor de gestiune a stocurilor:

Tabel nr 8

Nr. crt. specificaţie Formulă UM 2007 2008 Indice1. Cifra de afaceri CA mii lei 106.614,47 248.050,17 232,662. Stocuri St mii lei 8.233,6055 8.314,4213 100,98I Viteza de rotaţie a

stocurilor

NrSt=CA/St Rot/an 12,94 29,83 230,55

II Durata în zile a

unei rotaţii

Dz=St/CA*T zile 28,18 12,23 43,41

4 Materii prime Mp mii lei 804,0090 832,6697 103,56III Viteza de rotaţie a

mat prime

Nr=CA/Mp Rot/an 132,60 297,89 224,65

IV Durata în zile a

unei rotaţii

Dz=Mp/CA*T zile 2,75 1,22 44,55

1.Viteza de rotaţie a stocurilor – arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activităţii

până se întorc în forma bănească iniţială.

NRSt=CA/St

Dinamică:

viteza de rotaţie a stocurilor creşte de la un an la altul datorită creşterii eficienţei gestionării acestora,

cauza acestei modificării fiind faptul că indicele cifrei de afaceri este mai mare decât indicele

stocurilor

2. Durata în zile a unei rotaţii a stocurilor – va fi cu atât mai mică cu cât numărul de rotaţii este mai

mare şi invers.

DZSt=ST/CA*T

Dinamică:

durata în zile a unei rotaţii a scăzut datorită faptului că cifra de afaceri a crescut intr-o proporţie mai

mare decât cea a stocurilor.

3. Viteza de rotaţie a materiilor prime

NRMP/MT=CA/MP/MT

Dinamică:

viteză de rotaţie a materiilor prime şi a materialelor creşte de la an la an ceea ce echivalează cucreşterea nivelului de eficienţă în gestiune acestora, această modificare se datorează creşterii cifrei de

afaceri.

4.Durata în zile a unei rotaţii

DZMP/MT=MP/MT/CA*T

Dinamică:

27




indicatorul a scăzut în 2007 faţă de 2008, datorită faptului că materiile prime şi materialele au crescut

într-o proporţie mai mică decât a crescut cifra de afaceri.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A. are ca principal obiect de activitate

producerea de cabluri electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune şi accesorii pentru acestea, cabluri de

telecomunicaţii.

În prezent societatea este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor şi deţine un capital

integral privat în sumă de 30792.73 divizat în 12268.01 parţi sociale a câte 2.51 fiecare, aparţinând în

proporţie de 80,56% grupului PIRELLI, 11,88% grupului CONTINENTAL, 7,56% alţi acţionari. Se

observă poziţia dominantă pe care o deţine acţionarul majoritar, compania italiană PIRELLI care

deţine 80,56% din numărul acţiunilor emise de societate.

Pentru a-şi comercializa produsele în străinătate, întreprinderea este obligată să-şi adapteze produsele

la cerinţele fiecărei ţări şi să la supună procedurii de control şi de certificare specifice ţării

importatoare. În acest sens din septembrie 2000 S.C. PRYSMIAN CABLURI ŞI SITEME S.A. este

certificată de către DQS Germania în privinţa implementării ISO 9001 şi devine totodată membră a

IQNet ( Reţeaua Internaţională de Calitate). De asemenea, societatea este atestată şi obţine

Autorizaţiile de Comercializare eliberate de SC ELECTRICA SA pentru toată gama de produse.S.C.”PRYSMIAN CABLURI ŞI SISTEME”S.A. utilizează ca metodă în contabilitatea

stocurilor metoda inventarului permanent. În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate, în

conturile de stocuri se înregistrează toate operaţiile de intrare a stocurilor (cantitativ şi valoric)

evaluate la preţ de achiziţie, cost de producţie, preţ standard (prestabilit) sau preţ de facturare după

caz.

Caracter continuu al producţiei implică constituirea de stocuri care reprezintă cantităţi fizice de

materiale, produse finite sau de mărfuri necesare fiecărei faze a ciclului de exploatare. Din punct devedere financiar stocurile reprezintă alocări de capital care se recuperează numai după parcurgerea

ciclului de exploatare prin vânzarea şi mişcarea produselor realizate de întreprindere. Pentru realizarea

acestui ciclu de exploatare întreprinderea trebuie să deţină trei categorii de stocuri: stocuri de materii

prime şi materiale, stocuri în curs de fabricaţie, stocuri de produse finite.

28




Necesarul de stocuri trebuie astfel stabilit încât să stimuleze întreprinderea în folosirea cât mai

eficientă a acestor valori, în antrenarea tuturor factorilor care să ducă la accelerarea vitezei de rotaţie şi

la reducerea acestor stocuri.

Creşterea competitivităţii este unul din obiectivele urmărite şi este legată de modernizarea

instalaţiilor existente, îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, dezvoltarea unor noi investiţii,îmbunătăţirea activităţii comerciale, în special a activităţii de export, creşterea calităţii produselor,

reducerea consumurilor de materiale şi energetice şi asigurarea unei structuri organizaţionale şi

operaţionale flexibile. Atingerea acestui obiectiv impune restructurarea societăţii, care să asigure

condiţii tehnico-organizatorice, economico-financiare şi manageriale corespunzătoare, în scopul

creşterii eficienţei economice, rentabilităţii activităţii productive şi profitabilităţii generale a societăţii.

Acţiunea de restructurare trebuie să ţină cont de elementele definitorii ale societăţii şi impune luarea

unor măsuri tehnico-organizatorice, manageriale, financiare şi comerciale pe termen scurt şi lung.

Măsuri pe termen scurt :

Organizatorice:

o reducerea şi corelarea numărului de personal cu capacităţile în funcţiune, reducerea numărului

de personal indirect productiv şi stoparea angajărilor

o valorificarea prin vânzare a unor active şi mijloace fixe

o îmbunptpţirea sistemului de aprovizionare şi depozitarea a materiilor prime şi materialelor

Manageriale:

o sporirea responsabilităţii personalului din conducerea executivă prin delegarea clară a

responsabilităţilor

o introducerea unui sistem mai performant de prelucrare automată a lucrărior financiar-contabile

la nivelul secţiilor şi a compartimentelor centrale

o implementarea sistemului de asigurare a calităţii la nivelul tuturor fluxurilor de producţie

Financiare şi comerciale:

o creşterea volumului de export prin promovarea de noi sortimente, creşterea ponderii de cabluri

electrice, îmbunătăţirea permanentă a calităţii semifabricatelor şi adaptarea la cerinţele pieţii.

o obţinerea de materii prime de calitate şi la preţuri mai reduse, în condiţii avantajoase de plată

corelate cu durata ciclului de fabricaţie

o livrarea produselor către clienţi cu capacitate de plată

o eliminarea compensărilor în afara circuitului bancar

o obţinerea de credite în condiţii avantajoase pentru achitarea datoriilor

29




Măsuri pe termen lung :

Organizatorice:

o organizarea ştiinţifică a producţiei, optimizarea fluxurilor de fabricaţie, organizarea

transportului intern, a întreprinderii şi reparprii utilajelo şi perfecţionarea procerselor de

producţie în scopul folosirii eficace a utilajelor şi aforţei de muncăo asigurarea aplicării de forme şi metode moderne de programare a producţiei

o propuneri de programe, asigurăd utilizarea integrală a capacităţilor de producţie, valorificarea

superioară a materiilor prime şi materialelor, a combustibililor şi energiei

Tehnice şi tehnologice:

o trebuie elaborate tehnologii de execuţie, asigurând condiţii de calitate şi parametrii tehnico-

func ionali, precrum şi încadrarea în normele de consum, de manoperă şi materialeț

o

stabilirea ciclurilor tehnologice să se facă pe baza tehnologiilor de execuţieFinanciare şi comerciale

o obţinerea de împrumuturi pe termen lung pentru realizarea obiectivelor de investiţii, cu

perioade de rambursare mai îndepărtate

o activitatea firmei trebuie să se desfăşoare astfel încât să asigure acoperirea cheltuielilor de

producţie pe seama veniturilor proprii şi să obţină rezultate financiare care să permită

realizarea profitului.

Studierea atentă a pieţei în legătură cu: cererea, oferta, concurenţa, mediul general, materii prime

şi materiale, forţa de muncă, resurse financiare şi informaţionale, reţele de distribuţie şi strategii de

promovare

Introducerea în fabricaţie numai a produselor care asigură desfacerea prin contracte sau comenzi

ferme, produse carea sigură o valorificare superioară a materiilor prime asigurând totodată un nivel

tehnic şi calitativ competitiv şi costuri de producţie cât mai reduse.

30




Bibliografie

1.Bobiţan N., Iosif A., Cotleţ D., Mateş D., Haţegan C., Negruţ C., Ineovan F., Contabilitatefinanciară, Editura Mirton, Timişoara,2003

2.Feleagă L., Feleagă N., Contabilitatea financiară o abordare europeană şi internaţională, Editura

Infomega, Bucureşti, 2008

3.Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară actualizată la standardele europene, Editura

Intelcredo, Deva, 2009

4.Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,Bucureşti 2007

*** Ordin nr.1850/14.12.2007 privind registrele şi formularele financiar-contabile publicat în MO

nr 23/7.01.2008

*** Ordin nr.1752 din 17.11. publicat în MO nr 1080 din 30.11.2008 pentru aprobarea

reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

31

Date post:	19-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	timbus-vlad
View:	464 times
Download:	4 times

Contabilitatea stocurilor 2

Documents