Contabilitate - An II Sem 2

UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CONTABILITATE

MODULUL II

- SUPORT DE CURS ÎN FORMAT ID -

AUTOR: Lect.univ.drd. Mitroi Andreea

2

INTRODUCERE

Obiectivele disciplinei:

Contabilitatea financiară are ca obiectiv primordial înregistrarea fluxurilor existente între

întreprindere şi mediul ei economic şi social. Cursul intitulat Contabilitate financiară

urmăreşte îmbogăţirea cunoştinţelor din sfera disciplinelor cu caracter economic şi managerial

ale studenţilor. Prin conţinutul şi structura sa, această disciplină răspunde nevoii de a oferii

studenţilor cunoştinţe referitoare la structura financiară a societăţilor comerciale şi a

performanţelor înregistrate în urma exploatării capitalului, se prezintă tehnici de înregistrare

specifice circuitului economic din întreprindere, precum modul de analiză şi interpretare a

rezultatelor financiare.

Prin parcurgerea cursului de Contabilitate financiară se urmăreşte dezvoltarea

următoarelor competente generale:

1. Cunoaştere şi înţelegere:

o Să cunoască limbajul specific contabilităţii financiare;

o Să identifice obiectivele şi funcţiile contabilităţii şi să cunoască rolul

departamentului financiar – contabil într-o firmă;

o Să identifice utilizatorii de informaţii contabile şi cerinţele lor

informaţionale.

2. Explicare şi interpretare:

o Să interpreteze corect informaţia contabilă rezultată din documentele

de sinteză;

o Să evalueze corect performanţele întreprinderii pe baza informaţiilor

contabile;

o Să realizeze o analiză şi o interpretare a fenomenelor şi proceselor

economice sub aspectul financiar – contabil.

3. Instrumental-aplicative:

o Să conducă activitatea financiar – contabilă dintr-o societate

comercială, capacitatea de a îndeplinii funcţii manageriale pe diferite

3

trepte ierarhice;

o Să întocmească situaţii financiare;

o Să fie capabili să utilizeze un soft contabil.

4. Atitudinale:

o Abilitatea de a formula, argumenta şi implementa decizii concrete,

viabile pe baza analizelor şi a studiului literaturii de specialitate;

o Capacitatea de a evalua independent un fenomen complex din

domeniul financiar-contabil, la nivel naţional şi internaţional şi de a

formula concluzii pertinente pe baza analizei;

o Abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii

o Abilitatea de a lucra în instituţii de specialitate internaţionale

Competente specifice:

Să cunoască modalităţile concrete de înregistrare în contabilitate a

operaţiunilor economico – financiare;

Să identifice obiectivele şi funcţiile contabilităţii şi să cunoască rolul

departamentului financiar – contabil într-o firmă;

Să identifice utilizatorii de informaţii contabile şi cerinţele lor informaţionale

4

CUPRINS

MODULUL 1

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

Unitatea de învăţare 1

Contabilitatea decontărilor comerciale


Contabilitatea decontărilor salariale, sociale şi fiscale


Contabilitatea altor creanţe şi datorii faţă de terţi

Teste grilă

MODULUL 2

CONTABILITATEA TREZORERIEI


Contabilitatea operaţiunilor de trezorerie

Teste grilă

MODULUL 3

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI A REZULTATULUI

EXERCIŢIULUI


5

Contabilitatea cheltuielilor


Contabilitatea veniturilor


Contabilitatea rezultatului exerciţiului

Teste grilă

MODULUL 4

ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR FINANCIARE


Conţinutul situaţiilor financiare anuale


Inventarierea patrimoniului


Particularităţi contabile ale închiderii exerciţiului financiar

Teste grilă

MODULUL 5

ETICA PROFESIEI CONTABILE


Etica profesiei contabile

BIBLIOGRAFIA ÎNTREGULUI SUPORT DE CURS

6

NOTIȚELE CURSANTULUI

7

MODULUL 1

CONTABILITATEA

DECONTĂRILOR CU TERŢII


CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE

Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore

Bifează sarcinile de lucru rezolvate, pe măsura parcurgerii lor:

8

Parcurge obiectivele

Citeşte conţinutul lecţiei

Raspunde la întrebările de control

Raspunde la Testul de autoevaluare

Recapitulează cunoştinţele

Pregăteşte Tema de control

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul parcurgerii unităţii de învăţare, studenţii trebuie:

O1: să definească noţiunile de creanţe şi datorii comerciale;

O2: să cunoască modalităţile de evaluare a creanţelor şi datoriilor comerciale

O3: să contabilizeze operaţiile privind decontările comerciale

NOŢIUNI TEORETICE

1.1. Conţinutul decontărilor comerciale

Întreprinderile îşi desfăşoară activitatea în contextul unui sistem complex de relaţii de

decontare cu furnizorii, cu clienţii, cu angajaţii, cu organismele de asigurare şi protecţie

socială, cu bugetul statului şi alte organisme publice, cu grupul de asociaţi şi cu subunităţile,

precum şi cu alte persoane fizice şi juridice, care în contabilitate poartă denumirea de terţi.

9

Aceste relaţii comerciale curente generează, în contabilitate, apariţia datoriilor pentru

beneficiar şi a creanţelor pentru furnizor sau prestator, ambele situaţii având termene de

decontare, de regulă, sub un an.

Datoriile (obligaţiile) întreprinderii reprezintă surse străine atrase de la creditori.

Existenţa lor este generată de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice

şi cel al livrării unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii

economici care au avansat valorile economice poartă denumirea de creditori.

Reflectarea contabilă a acestor datorii începe odată cu crearea angajamentelor şi

încetează în momentul stingerii (plăţii) lor.

Creanţele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existenţa unui decalaj între

momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii şi cel al decontării, adică a

primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care

au beneficiat de bunurile şi valorile avansate, poartă denumirea de debitori.

Evaluarea datoriilor şi creanţelor se face în momentul apariţiei lor la valoarea

nominală consemnată în documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat

sau de decontat.

Datoriile şi creanţele exprimate în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la

cursul de schimb existent la data efectuării operaţiilor care le-au generat.

Diferenţele de curs valutar ce apar între data plăţii datoriilor respectiv încasării

creanţelor în valută şi data la care au fost înregistrate iniţial, sunt recunoscute ca venituri

financiare (la datorii – cursul valutar scade, la creanţe cursul valutar creşte) respectiv

cheltuieli financiare (la datorii cursul valutar creşte, la creanţe cursul valutar scade) în

perioada în care apar.

1.2. Organizarea sistemului informaţional contabil al decontărilor comerciale

Existenţa unei mari varietăţi de relaţii economice din care iau naştere datorii şi creanţe

generează o diversitate de documente primare care le consemnează.

Prezentarea succintă a categoriilor de datorii şi creanţe corelate cu principalele

documentele aferente ar fi:

- angajarea respectiv stingerea datoriilor şi a creanţelor faţă de furnizori şi respectiv clienţi

presupune utilizarea de: facturi, facturi fiscale, aviz de însoţire a mărfii, ordin de plată, cec,

bilet la ordin, cambie, chitanţă;

10

- angajarea respectiv stingerea datoriilor şi a creanţelor faţă de personalul unităţii presupune

utilizarea de: state de plata, listă de indemnizaţii, listă de avans chenzinal, listă pentru plăţile

parţiale, ordin de deplasare, chitanţa;

Principalele documente cu caracter operativ utilizate pentru evidenţa datoriilor şi

creanţelor sunt:

Registrul de comenzi şi Fişa de urmărire a executării comenzilor, utilizate pentru

urmărirea realizării contractelor încheiate cu furnizorii de bunuri şi servicii.

Fişa de urmărire a contactelor, folosită pentru urmărirea livrărilor de bunuri şi servicii

către clienţi.

Relaţiile economice care dau naştere la datorii şi creanţe comerciale impun existenţa

unui număr semnificativ de persoane fizice sau juridice, a căror urmărire individuală se

realizează prin organizarea contabilităţii analitice.

Urmărirea datoriilor şi a creanţelor se realizează valoric, eventual cu distincţie asupra

datei şi documentului de creare a lor, respectiv a datei şi documentului de stingere a lor.

Contabilitatea analitică se ţine cu ajutorul „Fişelor de cont pentru operaţii diverse”

sau cu diferite situaţii întocmite prin programele informatice.

1.3. Contabilitatea sintetică a decontărilor comerciale

Cumpărările de bunuri şi servicii de către o întreprindere, de la furnizori interni sau

externi, generează datorii care, de regulă se sting prin plata contravalorii bunurilor şi

serviciilor achiziţionate. După modul de decontare a datoriilor comerciale:

datorii provenite din cumpărări pe credit comercial, care se achită prin instrumentele

obişnuite de plată (ordin de plată);

datorii privenite din cumpărări pe credit cambial, care peresupune că decontarea se face

prin intermediul efectelor de comerţ (trata, biletul la ordin).

Contabilitatea datoriilor din cumpărări se conduce cu ajutorul grupei de conturi 40

“Furnizori şi conturi asimilate”, detaliată pe următoarele conturi operaţionale:

401 “Furnizori”;

403 “Efecte de plătit”;

404 “Furnizori de imobilizări”;

405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”;

408 “Furnizori facturi nesosite”;

11

409 “Furnizori – debitori”, respectiv:

4091 “Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”

4092 “Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”

Toate conturile din grupa 40 “Furnizori şi conturi asimilate” sunt conturi cu funcţie de

pasiv, cu excepţia contului 409”Furnizori – debitori”, cu cele două conturi operaţionale de

gradul II, care având cifra nouă pe treapta a 3-a a simbolului contului, au o funcţie inversă.

Vânzările de bunuri şi servicii de către furnizori generează drepturi de creanţă asupra

cumpărătorilor. După modul de decontare, creanţele comerciale se împart în:

creanţe din vânzări pe credit comercial;

creanţe din vânzări pe credit cambial.

Contabilitatea creanţelor din vânzări de bunuri şi servicii se conduce cu ajutorul

conturilor din grupa 41 “Clienţi şi conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi

operaţionale:

411 “Clienţi”

o 4111 “Clienţi”;

o 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”

413 “Efecte de primit de la clienţi”;

418 “Clienţi – facturi de întocmit”, şi

419 “Clienţi – creditori”.

Toate conturile menţionate funcţionează după regulile conturilor de activ, cu excepţia

contului 419 “Clienţi creditori” care are funcţia inversă, fiind, deci, un cont de pasiv

În cazul în care furnizorul acceptă, în contul datoriei cumpărătorilor, efecte de comerţ,

creditul comercial acordat de furnizor devine credit cambial, folosindu-se în acest scop contul

413 “Efecte de primit de la clienţi”. La cumpărător, în locul contului 413 “Efecte de primit de

la clienţi” apar conturile 403 “Efecte de plată” şi 405 “Efecte de plată pentru imobilizări”

Drepturile de creanţă din livrări de bunuri şi prestări de servicii neîncasate în termen

de către furnizori, ca urmare a solvabilităţii reduse a clienţilor sau a notificării şi acţionării

acestora în judecată pentru recuperarea creanţelor, dau dreptul furnizorului de a trece

drepturile de creanţă în contul 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”.

Livrările de bunuri şi servicii făcute către clienţi, pentru care nu s-au întocmit facturile

fiscale se contabilizează cu contul 418 “Clienţi facturi de întocmit”, iar TVA aferentă acestora

este considerat până în momentul întocmirii facturii ca şi TVA neexigibilă. La cumpărător

datoria se înregistrează în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”

12

În raporturile dintre furnizori şi beneficiari, ca urmare livrărilor de bunuri şi servicii,

apar situaţii în care furnizorii acordă beneficiarilor reduceri de preţuri . Astfel, în literatura de

specialitate întâlnim două categorii de reduceri de preţ:

- reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul;

- reduceri financiare: scontul.

Rabatul reprezintă reducerea aplicată de către furnizor asupra preţului de vânzare

pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate.

Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă pentru importanţa

cumpărătorului în clientela vânzătorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.

Risturnul este o reducere ce poate fi acordată pentru depăşirea unui plafon valoric

anual al cumpărărilor stabilit prin contract.

Scontul este reducerea financiară de care poate beneficia clientul, dacă acesta îşi

plăteşte înainte de scadenţă datoria, contabilizându-se, în contabilitatea cumpărătorului, ca şi

un venit financiar iar la vânzător ca o cheltuială financiară. În acest scop se folosesc conturile

767 “Venituri din sconturi obţinute” şi 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

Toate aceste reduceri de preţ trebuie să fie convenite între părţi şi prevăzute în contact

ca şi clauze contractuale.

Metodologia de calcul a reducerilor:

- reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

- reducerile se aplică asupra netului anterior;

- se operează întâi rabaturile, apoi remizele;

- în baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale şi financiare indiferent

dacă acestea sunt acordate la facturarea bunurilor sau ulterior.

În anumite situaţii (în cazul bunurilor de valoare mare, cu ciclu lung de fabricaţie)

cumpărătorul acordă furnizorului avansuri în contul bunurilor care urmează a fi realizate şi

livrate de furnizor. Astfel, cumpărătorul devine creditorul furnizorului, pe perioada dintre

momentul acordării avansului şi momentul decontării valorii bunurilor ce formează obiectul

tranzacţiei comerciale, iar furnizorul devine debitor pentru avansul primit.

Raporturile de decontare furnizor-client, generate de acordarea avansurilor comerciale

se reflectă, în contabilitate, cu ajutorul contului 409 “Furnizori – debitori”, la cumpărător şi cu

13

ajutorul contului 419 “Clienţi – creditori”, la furnizor. De asemenea, contul 409 “Furnizori –

debitori” se utilizează în contabilitatea cumpărătorului şi pentru contabilizarea ambalajelor de

circulaţie care circulă pe principiul restituirii, facturate de furnizor

Dacă avansul comercial se acordă pentru prestări de servicii şi executări de lucrări se

foloseşte contul 4092 “Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de

lucrări”, iar dacă acesta se acordă pentru achiziţionarea de imobilizări, intervin conturile 232

“Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, respectiv contul 234 “Avansuri

acordate pentru imobilizări necorporale”.

PROBLEME REZOLVATE

1. O întreprindere achiziţionează pe bază de aviz de însoţire a mărfii materii prime în

valoare de 10.000 lei şi TVA 19%. Ulterior se primeşte factura care se decontează prin ordin

de plată. Se vând apoi, produse finite la preţul de vânzare de 15.000 lei şi TVA 19%, costul de

producţie fiind de 8.000 lei. La sfârşitul lunii se regularizează TVA-ul.

Variantă: Se consideră aceleaşi date cu menţiunea că preţul de vânzare al produselor

finite e de 9.000 lei şi TVA 19%.

Achiziţionare de materii prime pe bază de aviz

de însoţire a mărfii

%

301

4428

= 408

11.900

10.000

1.900

Primirea facturii 408

4426

=

=

401

4428

11.900

1.900

Achitarea facturii 401 = 5121 11.900

Vânzare produse finite 4111 = %

701

4427

17.850

15.000

2.850

Descărcarea gestiunii de produsele vândute 711 = 345 8.000

Regularizarea TVA-ului 4427 = %

4426

4423

2.850

1.900

950

Variantă 4111 = % 10.710

14

Vânzarea de produse finite

Regularizarea TVA-ului

%

4427

4424

=

701

4427

4426

9.000

1.710

1.900

1.710

190

2. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 100.000 lei şi TVA 19%.

Costul de achiziţie al mărfurilor livrate de societatea A este de 80.000 lei. Furnizorul acceptă

ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de client. După primirea

efectului comercial, furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă.

Să se înregistreze aceste operaţii atât în contabilitatea furnizorului cât şi a

clientului.

a) În contabilitatea societăţii A:

Livrarea mărfurilor 4111 = %

707

4427

119.000

100.000

19.000

Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute 607 = 371 80.000

Acceptarea biletului la ordin 413 = 4111 119.000

Depunerea la bancă spre încasare 5113 = 413 119.000

Încasarea, prin bancă, la scadenţă a efectului

comercial

5121 = 5113 119.000

b) În contabilitatea societăţii B:

Primirea mărfurilor %

371

4426

= 401 119.000

100.000

19.000

Emiterea biletului la ordin 401 = 403 119.000

Plata, la scadenţă, a biletului la ordin 403 = 5121 119.000

15

3. Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 10.000

lei şi TVA 19%; ulterior se întocmeşte şi factura. Decontările se fac prin bancă. Să se

înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.

a) În contabilitatea furnizorului:

Livrare de mărfuri fără factură 418 = %

707

4428

11.900

10.000

1.900

Emiterea facturii 4111

4428

=

=

418

4427

11.900

1.900

Decontarea facturii 5121 = 4111 11.900

b) În contabilitatea clientului:

Recepţia mărfurilor fără factură %

371

4428

= 408 11.900

10.000

1.900

Primirea facturii 408

4426

=

=

401

4428

11.900

1.900

Decontarea facturii 401 = 5121 11.900

REZUMAT

În cadrul acestei unităţi am făcut o prezentare a conceptelor de creanţe şi datorii şi am

continuat cu modalitatea de organizare a contabilităţii analitice şi sintetice a terţilor. Astfel,

contabilitatea analitică a datoriilor şi creanţelor se conduce la compartimentul contabilităţii

numai valoric, folosindu-se în acest sens formularul “Fişa de cont pentru operaţii diverse”,

deschisă pentru fiecare persoană fizică sau juridică titulară de datorii sau creanţe.

Contabilitatea sintetică a datoriilor şi creanţelor pe termen scurt şi a conturilor de regularizare

se conduce cu ajutorul conturilor clasei a 4-a din lista de conturi.

16

Am continuat cu o clasificare a datoriilor şi creanţelor comerciale după mai multe

criterii pentru a se fixa şi înţelege mai bine noţiunile respective.

Am făcut deosebirea între reducerile comerciale (rabat, remiza şi risturn) şi reducerile

financiare (scont) care apar în relaţiile dintre clienţi şi furnizori.

TEME DE CONTROL

1. Care este deosebirea dintre o creanţă şi o datorie?

2. Care credeţi că trebuie să fie raportul între creanţe şi datorii privite în mod global?

Argumentaţi.

3. Se poate întâmpla ca soldul contului 401 “Furnizori” să aibă sold debitor ? Argumentaţi!

4. Care este deosebirea între bilet la ordin şi trată? Dar între reducerile comerciale şi cele

financiare care apar în relaţiile dintre clienţi şi furnizori?

PROBLEME PROPUSE

1. Conform contractului, clientul acordă furnizorului un avans în numerar de 2.380 lei.

Ulterior, furnizorul livrează clientului semifabricate, respectiv materii prime în valoare de

15.000 lei şi TVA. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei.

Decontarea facturii se face prin bancă, ţinându-se seama de avansul acordat anterior. Se

înregistrează operaţiile atât în contabilitatea furnizorului, cât şi în cea a clientului în două

variante: când avansul cuprinde/nu cuprinde TVA .

2. Se vând unui client mărfuri pe bază de aviz de însoţire a mărfii în valoare de 10.000

lei şi TVA 19%; ulterior se întocmeşte şi factura. Decontările se fac prin bancă. Să se

înregistreze aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.

17

RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE

1. Feleagă N., Malciu L. Contabilitate financiară – o abordare europeană şi

internaţională, Ed. Economică, Bucureşti, 2007.

2. Ristea M., Contabilitate financiară, Ed. Universitară, Bucureşti, 2004.

3. *** Legea nr.82/1991 cu modificările şi completările ulterioare.

18


CONTABILITATEA DECONTĂRILOR SALARIALE, SOCIALE ŞI

FISCALE











O1: să definească noţiunile de creanţe şi datorii salariale, sociale şi fiscale;

O2: să prezinte conţinutul creanţelor şi datoriilor salariale, sociale şi fiscale din punctul de

vedere al contabilităţii

O3: să contabilizeze operaţiile privind decontările cu salariaţii, organismele de asigurări şi

protecţie socială şi cu bugetul de stat

19

NOŢIUNI TEORETICE

1.3. Contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu bugetele de asigurări sociale

Salariile constau din totalitatea veniturilor în bani sau în natură, obţinute de o

persoană fizică ce desfăşoară activitate în baza unui contract individual sau colectiv de

muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau forma sub care se

acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi

pentru concediu privind îngrijirea copilului până la doi ani.

Deci, salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului

individual de muncă.

Salariul cuprinde: salariu de bază; indemnizaţie; sporurile, precum şi alte adaosuri.

Corelat cu munca salariată funcţionează sistemul de asigurări şi protecţie socială.

În contabilitatea întreprinderilor din România, componentele drepturilor salariale

cuvenite personalului acestora reprezintă atât cheltuieli ale angajatorilor, cât şi obligaţii de

plată ale acestora.

Cheltuielile salariale principale suportate de către angajatori (îndeosebi cele

referitoare la drepturile salariale cuvenite) se referă la componentele fondului de salarii al

fiecărui angajat. Acesta include totalitatea salariilor brute (aferente timpului lucrat) suportate

de angajator. Elementele salariului brut în general, a celui aferent timpului efectiv lucrat în

special sunt următoarele:

- salariul de încadrare – stabilit în urma negocierilor colective sau individuale dintre

patronat şi şi salariaţi sau reprezentanţii acestora, este echivalentul valoric al muncii prestate.

- sporurile şi adaosurile - acordate pentru:

vechime în muncă;

condiţii de muncă periculoase, grele, penibile, nocive, de noapte;

uzitarea limbilor străine în timpul serviciului;

plata muncii suplimentare;

îndeplinirea unor funcţii suplimentare;

indemnizaţiile de conducere;

cota-parte din profit care se cuvine şi se repartizează salariaţilor.

20

- indexările – se obţin în urma aplicării procentelor (generate de creşterea preţurilor) asupra

salariului de încadrare.

- indemnizaţiile pentru concediile de odihnă - sunt acordate după 11 luni lucrate (în regim

de normă întreagă de muncă), în cazul salariaţilor angajaţi prin repartiţie sau în funcţie de

numărul de luni lucrate, în cazul salariaţilor angajaţi prin transfer în interes de serviciu de la o

altă unitate patrimonială.

- indemnizaţiile aferente concediilor pentru formare profesională – sunt acordate

la cererea salariatului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acesteia, iar durata aferentă

acestora nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual, ci dimpotrivă este

asimilată unei perioade de muncă efective. Concediile pentru formare profesională se pot

acorda cu sau fără plată. Cele fără plată se acordă la iniţiativa salariatului.

- indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă – plătite sau nu din fondul de

salarii brut realizat conform timpului efectiv lucrat.

- avantajele în natură – constituie partea salariului acordată sub formă de bunuri şi servicii.

Alături de componentele drepturilor salariale cuvenite personalului, cheltuielile

suportate de angajator includ şi cele referitoare la contribuţiile la bugetele de asigurări şi

protecţie socială, care vor fi tratate în subcapitolul următor intitulat "Contabilitatea

asigurărilor sociale, a protecţiei sociale şi a operaţiile asimilate".

La baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat stau documentele primare, care se pot

grupa după cum urmează:

- documente referitoare la prezenţa la lucru şi volumul de muncă prestat: condică de

prezenţă, carnet de pontaj, fişă de pontaj, foaie colectivă de pontaj, situaţia prezenţelor şi

absenţelor, etc.

- documente referitoare la producţia obţinută: pontajul lucrărilor manuale, pontajul

mecanizatoru-lui, bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport de producţie şi

salarizare, etc.

- documente referitoare la stabilirea salariilor: listă de avans chenzinal, stat de plată pentru

angaja-ţi, listă pentru plăţi parţiale, listă de indemnizaţii pentru concediul de odihnă,

desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi băneşti-

chenzina I, drepturi băneşti-chenzina II, cerere tip privind solicitarea drepturilor de asigurări

sociale, altele decât pensiile, fişă de evidenţă a salariilor

- documente referitoare la evidenţa nominală a angajaţiilor, a salariilor acestora şi a

impozitelor aferente: contract de muncă, decizie de desfacere a contractului de muncă,

adeverinţă salariat, declaraţie iniţială/rectificativă privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a

21

obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale, declaraţie privind evidenţa nominală a

asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, declaraţie privind

obligaţiile de plată la bugetul general consolidat, fişe fiscale, registrul de evidenţă a

salariaţilor.

Cheltuielile salariale ale întreprinderii, în afara salariului brut, sunt reprezentate de

următoarele contribuţii:

1. Bugetul (contribuţia) sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări

sociale, la care angajaţii contribuie cu 9,5 %, prin stopaj la sursă, iar angajatorul, cu o cotă, în

funcţie de condiţiile de muncă, luându-se ca bază, fondul brut de salarii şi anume:

pentru condiţii normale de muncă 19,5%;

pentru condiţii deosebite de muncă 24,5 %;

pentru condiţii speciale de muncă 29,5%.

2. Bugetul (contribuţia) pentru fondul de şomaj, care se alimentează prin contribuţia

angajatorului în cotă de 2 % din fondul brut de salarii, şi 1 % contribuţia salariatului calculată

la salariul de încadrare.

3. Bugetul (contribuţia) asigurărilor sociale de sănătate (BASS), alimentat cu

contribuţia unităţii (angajatorului) de 6 % din fondul de salarii realizat şi din cota de 6,5 % din

venitul brut al salariatului.

4. De asemenea, angajatorul calculează şi varsă contribuţia pentru accidente de

muncă şi boli profesionale, în procent de 0,5 - 4 % din fondul de salarii realizat, în funcţie de

codul CAEN aferent activităţii desfăşurate de întreprindere;

Pe lângă aceste contribuţii legate de salarii, angajatorul mai datorează şi comisionul

către Inspectoratul Teritorial de Muncă, calculat astfel:

- în cazul în care completarea eventualelor modificări ale drepturilor salariale inserate

în carnetele de muncă se realizează de către Camera de Muncă – se aplică procentul de 0,75%

asupra fondului brut de salarii realizat conform timpului de muncă efectiv lucrat;

- în cazul în care evidenţa tuturor modificărilor salariale din carnetele de muncă se

realizează la nivelul întreprinderii în cauză, în urma aprobărilor primite de la Inspectoratul

Teritorial de Muncă – se aplică procentul de 0,25% asupra fondului brut de salarii realizat

conform timpului de muncă efectiv lucrat.

Menţionăm că pentru angajaţii care lucrează la alte firme decât cea unde au funcţia de

bază, acest comision nu se plăteşte.

22

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, angajaţii beneficiază de drepturi

privind asigurările sociale, dintre care amintim:

- indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă – se achită din fondul brut

de salarii aferent timpului efectiv lucrat şi din bugetul asigurărilor sociale de stat.

- indemnizaţia pentru maternitate – se suportă integral din bugetul asigurărilor

sociale de stat. Concediile medicale pentru maternitate se acordă pe o perioadă de 126 de zile

calendaristice

- indemnizaţia pentru creşterea copilului – se suportă integral din bugetul

asigurărilor sociale de stat, acordându-se unuia dintre părinţii copilului, până când acesta

împlineşte vârsta de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3

ani.

- indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav – se suportă integral din bugetul

asigurărilor sociale de stat, acordându-se până când copilul bolnav împlineşte vârsta de 7 ani

sau în cazul copilului cu handicap până la vârsta de 18 ani

- ajutorul de deces – suportându-se integral din bugetul asigurărilor sociale de stat,

acesta se acordă în cazul decesului asiguratului sau al unui membru de familie aflat în

întreţinerea titularului. Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului

asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe

economie, iar în cazul decesului unui alt membru de familie, indemnizaţia se înjumătăţeşte. În

principal, aceasta se acordă unei singure persoane (soţul/soţia, părintele, copilul, tutorele,

curatorul, moştenitorul sau o terţă persoană care dovedeşte că a suportat cheltuielile de

înmormântare).

- alte concedii plătite - se acordă salariaţilor pentru diferite scopuri şi anume:

pentru căsătorie – 5 zile calendaristice

pentru naşterea sau căsătoria unui copil al salariatului – 3 zile calendaristice

pentru decesul soţului/soţiei sau al unei rude până la gradul II – 3 zile

calendaristice

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu salariaţii se realizează cu ajutorul conturilor:

421 "Personal – salarii datorate", care este un cont de pasiv fiind

utilizat pentru evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile

salariale în bani şi în natură ale acestuia, inclusiv a adaosurilor şi

premiile plătite din fondul de salarii;

423 "Personal – ajutoare materiale datorate", este utilizat pentru

evidenţa ajutoarelor pentru incapacitate temporară de muncă, a celor

23

pentru îngrijirea copilului, a celor de maternitate, a ajutoarelor de

deces, etc. datorate personalului;

424 "Participarea personalului la profit" care este un cont de pasiv

fiind utilizat pentru evidenţa stimulentelor materiale repartizate

angajaţilor din profitul net realizat;

425 "Avansuri acordate personalului", este un cont de activ cu

ajutorul căruia se ţine evidenţa avansului chenzinal acordat angajaţilor;

426 "Drepturi de personal neridicate", cont de pesiv, în care se

transferă drepturile de personal neridicate. În condiţiile în care

drepturile personalului se achită prin virament bancar, prin carduri,

utilizarea acestui cont în practică este limitată;

427 "Reţineri din salarii datorate terţilor", este utilizat pentru

evidenţa reţinerilor din drepturile salariale datorate terţilor (ca de

exemplu: chirii, popriri, pensii alimentare, etc);

428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

4282 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială se

efectuează cu ajutorul conturilor de gradul I din grupa 43 "Asigurări sociale, protecţie

socială şi conturi asimilate" şi din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi

asimilate" şi anume:

431 "Asigurări sociale" – cu detalierea pe următoarele conturi de gradul II:

o 4311 "Contribuţia unităţii la asigurările sociale"

o 4312 "Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară"

o 4313 "Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate"

o 4314 "Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate"

437 "Ajutor de şomaj" – cu detalierea următoare:

o 4371 "Contribuţia unităţii la fondul de şomaj"

o 4372 "Contribuţia personalului la fondul de şomaj"

438 "Alte datorii şi creanţe sociale" - care se desfăşoară pe următoarele

conturi de gradul II:

o 4381 "Alte datorii sociale"

o 4382 "Alte creanţe sociale"

24

Toate aceste conturi, cu excepţia contului 4382 "Alte creanţe sociale", de regulă sunt

conturi de pasiv, reflectând datorii ale întreprinderii faţă de beneficiarii sumelor respective. În

cazul în care întreprinderea plăteşte mai mult decât are obligaţia, acest conturi vor prezenta

sold debitor, fapt care le transformă în conturi de activ. Deci, în anumite situaţii, aceste

conturi pot fi, după funcţia contabilă, bifuncţionale.

Conturile de cheltuieli legate de salariile personalului sunt: 641 "Cheltuieli cu salariile

personalului" şi 645 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială", acesta din urmă

detaliindu-se pe mai multe conturi sintetice de gradul II.

1.4. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului

Derularea activităţilor economice a firmelor generează datorii şi creanţe faţă de

bugetul statului şi faţă de alte organisme publice.

Datoriile fiscale se concretizează în impozite, taxe şi contribuţii. Acestea se pot

clasifica după cum urmează:

impozite directe, suportate direct de către plătitori şi anume:

impozitul pe profit;

impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

impozitul pe veniturile de natura salariilor;

impozitul pe dividende;

impozite şi taxe locale: impozitul pe clădiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa

pentru mijloacele de transport, taxa pentru utilizarea mijloacelor de publicitate, afişaj şi

reclamă, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, impozitul pe

spectacole, taxa hotelieră, etc.;

fondurile speciale: fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, pentru

produse petroliere, fondul de protejare a asiguraţilor. Fondul de protecţie a victimelor, fondul

cinematografic naţional, fondul special al drumurilor publice, fondul cultural naţional, etc.

impozite indirecte, incluse în preţurile bunurilor şi tarifele serviciilor şi anume:

taxa pe valoarea adăugată;

accize;

taxe vamale;

taxe pentru jocuri de noroc;

taxe pentru eliberarea de licenţe, autorizaţii de funcţionare, etc.

25

Creanţele fiscale care apar în urma relaţiilor cu bugetul statului se concretizează în

subvenţii de primit şi vărsăminte virate în plus.

Pentru reflectarea datoriilor şi creanţelor faţă de buget şi alte organisme publice în lista

de conturi prevăzute de OMFP nr. 1752/2006 s-a prevăzut structura de conturi 44 “Bugetul

statului, fonduri speciale şi conturi speciale”, în cadrul căreia s-au instituit şi nominalizat

conturi operaţionale grupate în două categorii, şi anume:

A. Conturi de datorii, şi anume:

441 “Impozit pe profit/venit”

442 “Taxa pe valoarea adăugată” , cu detalierea:

o 4423 “TVA de plată”

o 4427 “TVA colectată”

o 4428 “TVA neexigibilă”

444 “Impozit pe salarii”

446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate”

448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”

cu contul operaţional:

o 4481 “Alte datorii faţă de bugetul statului”

B. Conturi de creanţe:

441 “Impozit pe profit/venit”

442 “Taxa pe valoarea adăugată”; cu conturile operaţionale:

o 4424 “TVA de recuperat”

o 4426 “TVA deductibilă”

o 4428 “TVA neexigibilă”

445 “Subvenţii”

448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”, cu contul operaţional:

o 4482 “Alte creanţe privind bugetul statului”.

Calculul impozitului pe profit se face prin aplicarea cotei de impozit pe profit (16%)

la baza de calcul a impozitului pe profit stabilită la sfârşitul fiecărei luni sau trimestru, după

caz, cumulat de la începutul anului, vărsându-se până în data de 25 a lunii următoare perioadei

de calcul.

26

Baza de calcul a impozitului pe profit se calculează ca diferenţă între veniturile

realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal,

din care se scad veniturile(elementele) neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile,

conform relaţiei:

Rf = Rc – Vnimp + Cn

unde:

Rf - rezultat fiscal (profit impozabil/pierdere fiscală);

Rc - rezultat contabil (Rc = Venituri totale – Cheltuieli totale)

Vnimp – venituri (elemente) neimpozabile;

Cn - cheltuieli nedeductibile.

Veniturile neimpozabile şi cheltuielile nedeductibile sunt definite ca atare în legislaţia

fiscală în vigoare.

Impozitul pe venit se datorează doar de către microîntreprinderile care nu au optat

pentru plata impozitului pe profit şi se calculează prin aplicarea procentului de 2% în 2007,

2,5% în 2008 şi 3% în 2009 asupra sumei totale a veniturilor trimestriale, evidenţiate în

conturile din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu excepţia celor înregistrate în conturile 711

"Variaţia stocurilor", 721 "Venituri din producţia de imobilizări necorporale", 722 "Venituri

din producţia de imobilizări corporale", 7584 "Venituri din subvenţiile pentru investiţii", 781

"Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" şi 786 "Venituri financiare din

provizioane". Impozitul de venit datorat se poate diminua dacă microîntreprinderile

achiziţionează case de marcat, prin deducerea valorii de achiziţie (pe bază de document

justificativ) a acestora din baza impozabilă, în trimestrul punerii lor în funcţiune. Plata

impozitului se realizează trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a primei luni din trimestrul

următor. Impozitul pe venit datorat se înregistrează în contul 441 “Impozit pe profit/venit”

şi reprezintă o cheltuială a întreprinderii, înregistrată cu ajutorul contului 698 “Alte cheltuieli

cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect care se datorează

bugetului de stat.

Operaţiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se

clasifică din punct de vedere al regimului de impozitare astfel:

A. Operaţiuni impozabile sau taxabile, pentru care se aplică cota standard sau redusă;

27

Principalele operaţiuni taxabile sau impozabile sunt:

- livrari de bunuri corporale şi necorporale, cum ar fi: imobilizări corporale,

imobilizari necorporale şi stocuri;

- prestări de servicii: reparaţii, transport, lucrări de construcţii, închirieri,

activităţi de intermediere, de publicitate, consulting, de studii, cercetări şi expertize,

etc;

- importul de bunuri şi servicii.

B. Operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe

valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite

pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.

Principalele operaţiuni scutite cu drept de deducere sunt:

- exportul de bunuri şi prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor ;

- activităţile desfăşurate în zona liberă de către agenţii economici autorizaţi în

acest scop.

C. Operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe

valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite

pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.

Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de

impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea

adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de

impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de

arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;

- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv

publicităţii;

- livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;

- livrările de produse ortopedice;

- medicamente de uz uman şi veterinar;

- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv

închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei standard sau a cotei

reduse asupra bazei de impozitare.

28

Pentru sumele obţinute din vânzarea mărfurilor cu amănuntul, din unele prestări de

servicii în ale căror tarife se include TVA, din vânzarea de bunuri la licitaţie, pe bază de

evaluare sau expertiză, precum şi pentru alte situaţii similare, TVA se calculează, prin

înmultirea acestor sume cu cota recalculată. Cota recalculată se determină astfel: [cota

taxei/(cota taxei+100)] x l00. Spre exemplu, nivelul cotei standard recalculate este de

15,966%.

Principalele documentele justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe

valoarea adăugată în contabilitatea întreprinderii sunt: facturi fiscale, bonuri de comandă-

chitanţă, monetare, bilete de călătorie, bonuri fiscale, declaraţia vamala de import, etc.

Organizarea evidenţei operative a T.V.A. constă din întocmirea următoarelor

documente:

- Cerere de luare în evidenţă ca plătitor de T.V.A. - întocmită de către întreprindere în

două exemplare;

- Jurnal pentru cumpărari - în care se înregistrează toate cumpărările pe baza facturilor

primite în cursul lunii, cu scopul determinării T.V.A. deductibile, care s-a achitat sau se va

achita furnizorilor;

- Jurnal pentru vânzări - în care se înregistrează livrările pe baza facturilor şi a altor

documente legale emise în cursul lunii, cu scopul determinării T.V.A. colectate, care s-a

încasat sau se va încasa de la clienţi;

- Borderoul de vânzare (încasare) - în care se centralizează zilnic încasările realizate

de unităţi;

- Borderoul cuprinzând operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri şi servicii;

-Decontul privind T.V.A. - se întocmeşte lunar pe baza totalurilor preluate din

jurnalele pentru vânzări şi cumpărări; se depune la organele financiare până la data de 25 a

lunii urmatoare. Prin derogare, conform reglementărilor fiscale în vigoare, pentru

întreprinderea care nu a depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni

taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb

valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul

calendaristic.

- Cerere de compensare - se întocmeşte în cazul în care suma negativă a taxei pe

valoarea adăugată se compensează cu impozitele şi taxele datorate bugetului de stat.

Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adaugată se realizează cu ajutorul contului

442 "Taxa pe valoarea adaugată", care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II:

4423 "T.V.A. de plată"

29

4424 "T.V.A. de recuperat"

4426 "T.V.A. deductibilă"

4427 "T.V.A. colectată"

4428 "T.V.A. neexigibilă".

Subvenţiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile şi nepurtătoare de

dobânzi). Există trei categorii de subvenţii pe care administraţia publică le poate acorda

agenţilor economici şi anume:

- subvenţii pentru investiţii acordate pentru realizarea de obiective de investiţii;

- subvenţii de exploatare acordate unităţilor economice care produc bunuri destinate

pieţei, pentru acoperirea diferenţelor de preţ la anumite bunuri şi servicii;

- subvenţii guvernamentale acordate drept compensaţie pentru pierderile de un agent

economic ca urmare a unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare.

Subvenţiile de primit stabilite pe baza contractului cu administraţia publică, generează

înregistrarea în contabilitate a unor creanţe privind sumele de primit, care la încasare se sting,

folosindu-se contul de activ 445 „Subvenţii de primit” detaliat în urmîtoarele conturi

operaţionale de gradul II:

4451 „Subvenţii guvernamentale”

4452 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii”

4458 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii”

Alte conturi utilizabile sunt:

a) Contul 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” cu ajutorul căruia se

contabilizează impozitul pe dividende se calculează în cotă de 10% pentru dividendele

cuvenite asociaţilor/acţionarilor persoane fizice şi juridice. Impozitul care trebuie reţinut se

plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte

dividendul.

În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care

s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se achită până la data de 31

decembrie a anului respectiv.

Accizele reprezintă taxe de consumatie care se datorează bugetului de stat pentru

anumite produse autohtone sau din import, cum ar fi: alcool, produse din tutun şi uleiuri

minerale.

Accizele preced T.V.A. şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra

bazei de impozitare.

30

Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei

în care acciza devine exigibilă.

Impozitele şi taxele locale reprezintă venituri ale bugetelor locale. Principalele

impozite şi taxe locale sunt:

- impozitul pe cladiri;

- impozitul pe teren;

- taxa asupra mijloacelor de transport;

- taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

- taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

- impozitul pe spectacole, etc.

b) Contul 447 „Fonduei speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” cu ajutorul căruia se

contabilizează sumele datorate bugetului cu destinaţii speciale prevăzute de lege, cum ar fi:

fondul special de sănătate publică, fondul special al drumurilor publice, fondul pentru

dezvoltarea şi promovarea turismului, fondul de mediu etc.

c) Contul 448 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu statul” utilizat pentru înregistrarea

datoriilor (cont 4481 „Alte datorii faţă de bugetul statului”) şi creanţelor (cont 4482 „Alte

creanţe privind bugetul statului”) nereflectate în conturile prezentate anterior.

PROBLEME REZOLVATE

1. Se întocmeşte statul de salarii al unei firme, cunoscând următoarele:

- salariul brut de încadrare include sporurile (de noapte, de condiţii periculoase, etc.)

acordate personalului;

- în condiţiile a 21 de zile lucrătoare în lună, numărul de ore corespunzător este de 170;

- primul salariat are în întreţinere 1 copil (deducerea de bază este de 350 RON);

- ultimul salariat are în întreţinere soţul invalid de gradul I şi o bunică (deducerea de bază

este de 450 RON ;)

- avansul este de 40% din salariul de încadrare, dar salariaţii au la această entitate funcţia

de bază;

- angajaţii nu au alte reţineri (rate, chirii, garanţii, etc.);

- contractele şi cărţile de muncă ale angajaţilor se păstrează la Camera de Muncă.

În aceste condiţii, statul de salarii cuprinde următoarele date:

31

Nume şi

prenume

Salar brut

de încadrare

Nr.ore

lucrate în

lună

Salar brut de

încadrare afe-

rent timpului

efectiv lucrat

CAS

9,5%

Fond şomaj

1%

CASS

6,5%

0 1 2 3 4 = 3 9,5% 5 = 1 1% 6 = 3 6,5%

1. Man Dana 400 170 400 38 4 26

2. Pop Ioana 580 180 614 58 6 40

3. Rus Ana 620 154 562 53 6 37

TOTAL 1.600 1.576 149 16 103

Deducere

personală

Salariul

impozabil

Impozit pe

veniturile din

salarii

Avans Rest de plată Semnă-

tura

7 8 = 3 –

(4+5+6+

+7)

9= 8 16% 10 11 = 8 -9-10 +7 12

350 - 18 - 160 172

250 260 42 232 236

450 16 3 248 215

1.050 258 45 640 623

Impozitele patronale pentru acesţi angajaţi sunt următoarele:

- contribuţia 19,50% CAS: 1.576 lei 19,50% = 307 lei

- contribuţie 0,85% concedii şi indemnizaţii: 1.576 lei 0,85% = 13 lei

- contribuţia 2,00% fond şomaj: 1.576 lei 2,00 % = 32 lei

- contribuţia 0,25% fond de garantare pentru plata

creanţelor salariale: 1.576 lei 0,25 % = 4 lei

- contribuţia 6,00% CASS: 1.576 lei 6,00 % = 95 lei

- contribuţia 0,55% FAAMBP1: 1.576 lei 0,55 % = 9 lei

- contribuţia 0,75% comision ITM: 1.576 lei 0,75 % = 12 lei

Pe baza datelor de mai sus se vor face înregistrările contabile corespunzătoare.

În luna următoare se achită impozitele reţinute pe destinaţii şi se plătesc salariile nete.

Rezolvare:

1) Înregistrarea cheltuielilor salariale privind salariile brute aferente timpului lucrat cuvenite

personalului:

641 „Cheltuielile cu salariile = 421 „Personal – salarii datorate" 1.576

1 FAAMBP = fond asigurare accidente de muncă şi boli profesionale, stabilit în funcţie de cod CAEN firmă

32

personalului"

2) Înregistrarea reţinerilor din salariile brute aferente timpului lucrat cuvenite personalului:

421 „Personal – salarii datorate" = %

4312 „Contribuţia personalului la

asigurările sociale”


ajutorul de şomaj”


asigurările sociale de sănătate”

444 „Impozitul pe veniturile de natura

salariilor”

425 „Avansuri acordate personalului”

953

149

16

103

45

640

3) Înregistrarea cheltuielilor firmei cu impozitele patronale:

6451 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale"

= 4311.01 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale"- analitic 19,50%

307


asigurările sociale"

= 4311.02 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale"- analitic 0,85%

13


fondul de şomaj"

= 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de

şomaj"

32

6458 „Alte cheltuieli privind

asigurările şi protecţia socială"

= 4381 „Alte datorii sociale" 4


asigurările sociale de sănătate"

= 4313 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale de sănătate"

95

635 „Cheltuieli cu alte

impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate"

= 447.01 „Fonduri speciale – taxe şi

vărsăminte asimilate" – analitic 0,55%

FAAMBP

9



asimilate"

= 447.02 „Fonduri speciale – taxe şi

vărsăminte asimilate" – analitic 0,75%

comision ITM

12

33

4) Înregistrarea achitării în luna următoare a impozitelor reţinute pe destinaţii:

%

4311.01 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale" – analitic

19,50%

4311.02 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale" – analitic

0,85%

4312 „Contribuţia personalului

la asigurările sociale"

4313 „Contribuţia angajatoru-

lui la asigurările sociale de să-

nătate"

%


la asigurările sociale de

sănătate"


fondul de şomaj"


la ajutorul de şomaj"

4381 „Alte datorii sociale"

444 „Impozitul pe veniturile

de natura salariilor"

447.01 „Fonduri speciale – taxe

şi vărsăminte asimilate" –

analitic 0,55% FAAMBP

447.02 „Fonduri speciale –

taxe şi vărsăminte asimilate" –

analitic 0,75% comision ITM

=

=

5121 „Conturi la bănci în lei"

5121 „Conturi la bănci în lei"

564

307

13

149

95

221

103

32

16

4

45

9

12

5) Achitarea salariilor nete în numerar:

34

421 „Personal – salarii

datorate"

= 5311 „Casa în lei" 623

2. În trimestrul I al exerciţiului financiar N s-au înregistrat în contabilitate

următoarele cheltuieli şi venituri:

- cheltuieli cu materiile prime: 1.000 lei

- cheltuieli cu materialele auxiliare: 1.200 lei

- cheltuieli privind alte materiale consumabile: 1.500 lei

- cheltuieli privind mărfurile: 20.000 lei

- cheltuieli de reclamă (pe bază de contract scris): 500 lei

- cheltuieli de sponsorizare: 50 lei

- cheltuieli privind penalităţile de întârziere: 80 lei

- venituri din vânzarea mărfurilor: 60.000 lei

- venituri din activităţi diverse: 15.000 lei

- venituri din titluri de participare: 400 lei

Pierderea fiscală din exerciţiul precedent este de 287,54 lei

Determinarea rezultatului impozabil:

Rezultatul impozabil= Rezultatul contabil + Cheltuielile nedeductibile fiscal – Venituri

neimpozabile

Rezultatul contabil = Total venituri – Total cheltuieli = 75.400 – 24.330 = 51.070 lei

Cheltuieli nedeductibile fiscal = 50 + 80 = 130 lei

Venituri neimpozabile = 400+ 287,54 = 687,54 lei

Rezultatul impozabil = 51.070 + 130 – 687,54 = 50.512,46 lei

Calcularea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I: 50.512,46 lei 16% = 8.081,99 lei ≈

8.082 lei

1) Înregistrarea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe

profit"

= 4411 „Impozitul pe profit" 8.082

2) Înregistrarea achitării cu ordin de plată bancar a impozitului pe profit datorat (până la data

de 25 aprilie N):

35

4411 „Impozitul pe profit" = 5121 „Conturi la bănci în lei" 8.082

3. O entitate producătoare de soft achiziţionează materiale consumabile în valoare de

10.000 lei, T.V.A. 19%. Entitatea facturează în cursul lunii servicii următorilor beneficiari:

- unei alte entitati, valoarea de 15.000 lei, T.V.A. 19%;

- unei instituţii bugetare, valoarea de 25.000 lei fara T.V.A..Valoarea facturată

reprezintă crearea unui soft destinat activităţii de învăţămînt, operaţiunea în cauză fiind

scutită de T.V.A..

Se înregistrează operaţiile de mai sus, inclusiv T.V.A. devenită nedeductibilă ca

urmare a aplicării proratei, şi regularizarea T.V.A., ştiind că din luna anterioară entitatea

are de recuperat de la bugetul statului T.V.A. în sumă de 2.137 lei.

1) Înregistrarea achiţionării materialelor consumabile:

%

301 „Materii prime"

4426 „T.V.A. deductibilă"

= 401 „Furnizori" 11.900

10.000

1.900

2) Înregistrarea prestării de servicii către entitatea privată:

4111 „Clienţi" = %

704 „Venituri din lucrări executate şi servicii

prestate"

4427 „T.V.A. colectată"

17.850

15.000

2.850

3) Înregistrarea prestării de servicii către instituţia publică:

4111 „Clienţi" = 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii

prestate"

25.000

Observaţie : Menţionăm că nu avem subvenţii legate direct de preţul acestora, precum şi

alocaţii, subvenţii sau alte sume primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale în

scopul finanţării de activităţi scutite fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de

aplicare al TVA-ului.

36

Calcularea proratei: (15.000 ):(15.000 + 25.000 ) 100 = 37,5%

T.V.A. de dedus: T.V.A. deductibilă x prorata = 1.900 37,5%= 713 RON

Diferenţa dintre T.V.A. deductibilă şi T.V.A. de dedus: 1.900-713 = 1.187 RON

4) Înregistrarea diferenţei aferente:



asimilate"

= 4426 „T.V.A. deductibilă" 1.187

5) Înregistrarea regularizării T.V.A. la sfârşitul lunii:

4427 „T.V.A. colectată" = %

4426 „T.V.A. deductibilă"

4423 „T.V.A. de plată"

2.850

713

2.137

4423 „T.V.A. de plată" = 4424 „T.V.A. de recuperat" 2.137

REZUMAT

În ceea ce priveşte decontările cu personalul şi cu bugetele de asigurări sociale, am prezentat,

teoretic, a salariilor şi a componentelor sale. Se disting, în acest context, două categorii de

relaţii de decontare pentru activitatea contabilă, şi anume:

1. Relaţii de decontare dintre angajator şi angajaţi generate de munca prestată şi de

obligaţiile de a reţine prin stopaj la sursă contribuţiile salariaţilor la fondurile de asigurări şi

protecţia socială.

2. Relaţii de decontare dintre angajator şi organismele de asigurări sociale şi protecţia

socială, folosindu-se conturile din grupa 43 “Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi

asimilate”

Salariile personalului şicontribuţiile la asigurările sociale şi protecţie socială asociate

acestora, suportate şi plătite de unitate, sunt cheltuieli ale unităţii şi se înregistrează în

conturile din grupa 64 “Cheltuieli cu personalul”. Contribuţiile plătite de unitate în numele

salariaţilor nu reprezină o cheltuială, ele reţinându-se din sumele datorate salariaţilor.

37

Legat de decontările cu bugetul statului am făcut o clasificare a impozitelor şi taxelor

datorate bugetului de stat, după mai multe criterii; apoi am făcut o trecere în revistă a

impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat cu specificarea conturilor folosite în

contabilitate pentru evidenţa acestora.

TEME DE CONTROL

1. Stabiliţi relaţiile care pot să apară între profitul contabil şi cel fiscal (impozabil).

2. În ce situaţie contul 441”Impozit pe profit/venit” este un cont de creanţe faţă de bugetul

statului ?

PROBLEME PROPUSE

1. Un salariat a închiriat un spaţiu dezafectat din unitatea în care lucrează, plătind o

chirie lunară de 1.000 lei + TVA 19%. Să se înregistreze creanţa privind chiria de încasat.

Varianta I: Încasarea în numerar a creanţei;

Varianta II: Reţinerea pe statul de plată a creanţei.

2. Se înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni:

Înregistrarea unei amenzi datorate bugetului de stat conform procesului –

verbal de 200 lei;

Achitarea prin ordin de plată a amenzii;

Salarii în sumă de 4.600 lei neridicate în termenul de prescripţie, în cadrul unei

unităţi cu capital de stat;

Virarea la buget cu ordin de plată a salariilor neridicate.


1. Feleagă N., Malciu L. Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională,

Ed. Economică, Bucureşti, 2007.



38


CONTABILITATEA ALTOR CREANŢE ŞI DATORII FAŢĂ DE TERŢI











O1: să definească noţiunile de alte creanţe şi datorii faţă de terţi;

O2: să prezinte conţinutul altor creanţe şi datorii faţă de terţi din punctul de vedere al

contabilităţii

O3: să contabilizeze operaţiile privind alte creanţe şi datorii faţă de terţi

39

NOŢIUNI TEORETICE

3.1. Conţinutul şi structura decontărilor în cadrul grupului şi cu

acţionari/asociaţi

Grupul este denumirea generică dată asocierii de întreprinderi cu personalitate

juridică distinctă, în cadrul căreia relaţiile sunt influenţate (impuse, controlate sau afectate

semnificativ) de către una dintre societăţi care are capacitatea de a-şi impune autoritatea

decizională asupra activităţii celorlalte; interesul economic urmărit în cadrul grupului se

identifică la nivelul acestei societăţi şi circumscrie interesul individual al celorlalte

întreprinderi din cadrul grupului. Societatea dominantă din cadrul grupului este denumită

„societate mamă”, iar întreprinderile a căror activitate este controlată de aceasta sunt denumite

„filiale”.

Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale. Cel mai

cunoscut exemplu de control al societăţii mamă faţă de una din filialele sale este acela direct,

în care societatea mamă deţine peste 51% din drepturile de vot ale filialei.

Practica economică a consacrat mai multe tipuri de relaţii de grup, validate de

literatura de specialitate sub denumiri printre care se numără acelea de holding, trust,

întreprindere multinaţională, corporaţie sau conglomerat.

Societăţile comerciale ce formează grupul îşi pot acorda ajutoare materiale şi

financiare cu titlu rambursabil, generând datorii şi obligaţii. Pentru reflectarea acestora în

contabilitate s-a constituit şi nominalizat contul 451 „Decontări între entităţi afiliate”, care

se desfăşoară pe două conturi operaţionale de gradul II, respectiv:

4511 „Decontări între entităţi afiliate”

4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţi afiliate”

Aceste conturi sunt bifuncţionale.

Ajutoarele financiare acordate în cadrul grupului pot fi reprezentate uneori şi sub

forma intereselor de participare. Interesul de participare se poate transforma într-o participare

în acţiuni sau în intenţia de a achiziţiona acţiuni.

Deci, interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în

acţiunile altei întreprinderi.

40

Contabilitatea relaţiilor de decontare privind interesele de participare se realizează cu

ajutorul contului bifuncţional 452 "Decontări privind interesele de participare", detaliat în

conturile operaţionale de gradul II:

4521 „Decontări privind interesele de participare”

4528 „Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare”

Două sau mai multe întreprinderi cu personalitate juridică distinctă pot să desfăşoare

activităţi pentru atingerea unui scop comun pe o perioadă de timp delimitată, fără a face parte

dintr-un grup sau fără să fie nevoite să constituie o societate comercială separată. Ele au

posibilitatea să îşi definească termenii colaborării, delimiteze responsabilităţile, limitele

implicării şi repartizarea beneficiilor într-un Contract de asociere în participaţie care va sta la

baza colaborării.

Ţinerea contabilităţii activităţilor desfăşurate în participaţie se poate efectua în cadrul uneia

dintre entităţi sau poate fi organizată distinct, însă, din punct de vedere organizatoric, una

(unele) dintre întreprinderi va fi considerată ca având un rol activ (în contabilizarea

operaţiunilor), iar celelalte rol pasiv. Indiferent de modalitatea în care va fi condusă

contabilitatea asocierii în participaţie, între întreprinderile coparticipante vor apare relaţii de

decontare care „vizează trei grupe principale de probleme, şi anume:

1. încasări şi restituiri de sume vizând constituirea şi lichidarea necesarului de fond de rulment

pentru dezvoltarea operaţiunilor în participaţie;

2. transferuri de venituri şi cheltuieli între coparticipanţii la realizarea de operaţiuni în

participaţie şi decontarea sumelor reprezentând rezultatul financiar brut între coparticipanţi;

3. transferul de amortizări şi a decontărilor echivalentului valoric al acestora pentru

imobilizările proprietate ale coparticipanţilor, dar a căror amortizare se colectează de către

compartimentul organizator şi realizator de contabilitate a operaţiunilor în participaţie.”2

Conturi utilizate

Pentru contabilizarea operaţiunilor desfăşurate în participaţie, s-a instituit contul bifuncţional

458 „Decontări din operaţii în participaţie”, detaliat analitic în:

4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv” şi

4582 „Decontări din operaţii în participaţie – activ”.

2 Atanasiu Pop – coordonator, Contabilitate financiară, partea I, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003, pag.

399

41

Soldul creditor al contului 458 „Decontări din operaţii în participaţie” reprezintă sumele

datorate coparticipanţilor ca rezultat favorabil (profit) din operaţii în participaţie, precum şi

sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din

operaţii în participaţie.

Soldul debitor al contului 458 „Decontări din operaţii în participaţie” reprezintă sumele ce

urmează a fi încasate din operaţii în participaţie ca rezultat favorabil (profit) sau sumele

datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii în

participaţie.

Datoriile şi creanţele din relaţiile din asociaţi şi societăţile comerciale pot proveni ca

urmare a sumelor acordate de asociaţi societăţii, din operaţiuni de capital, precum şi din

dividende cuvenite asociaţilor.

Contabilitatea decontărilor cu asociaţii se realizează cu ajutorul conturilor:

455 „Sume acordate acţionarilor/asociaţilor”, cont sintetic de gradul I, cont

de pasiv, defalcat pe două conturi operaţionale de gradul II, respectiv:

o 4551 „Acţionari/sociaţi – conturi curente”

o 4558 „Aacţionari/sociaţi – dobânzi la conturi curente”

456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”, cont sintetic,

operaţional, cu funcţie de activ.

457 „Dividende de plată”.

3.2. Conţinutul şi structura datoriilor şi creanţelor diverse

Pe lângă creanţele şi datoriile curente generate de vânzările de bunuri şi prestările de

servicii, decontările cu personalul pentru munca prestată, legăturile dintre unităţi şi subunităţi,

cele din cadrul grupului, etc., pot să apară şi diverse alte creanţe şi datorii într-o multitudine

de situaţii.

Aşa ar fi de exemplu: creanţele apărute din imputaţii, din emisiuni de obligaţiuni, din

vânzări de active imobilizate, din reactivări de debite sau diverse datorii, cum ar fi sumele

încasate şi necuvenite; sumele datorate terţilor reprezentând despăgubiri şi penalităţi; datorii

privind achiziţionarea titlurilor de plasament şi diverse alte datorii.

Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi se conduce cu contul 461 „Debitori

diverşi”, cont de activ, detaliat pe fiecare debitor, respectiv contul 462 „Creditori diverşi”,

cont de pasiv, detaliat pe fiecare creditor.

42

3.3. Conţinutul şi structura veniturilor şi cheltuielilor înregistrate în avans

În derularea activităţii agenţilor economici apar unele cheltuieli sau venituri care

privesc exerciţiile viitoare sau unele operaţiuni care temporar se contabilizează în anumite

conturi, iar ulterior, după clarificare, se trec la alte conturi.

Aşa ar fi de exemplu: cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans şi care urmează a

se eşalona pe cheltuieli sau venituri, conform unor scadenţare; ori eventuale sume în curs de

clarificare care nu pot afecta o anumită cheltuială sau un anumit venit, etc. Conturile folosite:

471 „Cheltuieli înregistrate în avans”, 472 „Venituri înregistrate în avans” şi 473

„Decontări din operaţii în curs de clarificare”

Sunt asimilabile cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans şi sumele aferente unor

operaţiuni în curs de lămurire.

Principalele operaţii în curs de clarificare se referă la încasările şi plăţile pentru care

nu există documente, încasări sau plăţi efectuate din eroare în conturile bancare, documente

din care nu rezultă clar natura operaţiei etc. Toate sumele în curs de clarificare trebuie

lămurite până la închiderea exerciţiului financiar. Sumele înregistrate în acest cont trebuie

clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.

Contabilitatea operaţiunilor în curs de clarificare se realizează cu ajutorul contului 473

“Decontări din operaţii în curs de clarificare”.

Acest cont este utilizat pentru a ţine evidenţa sumelor în curs de clarificare. După

conţinutul economic, un cont de regularizare, după funcţia contabilă este un cont bifuncţional,

care poate funcţiona ca un cont de activ, atunci când reflectă creanţe de clarificat şi ca un cont

de pasiv, atunci când reflectă datorii de clarificat.

Se debitează cu sumele în curs de clarificare de natura activelor şi cu sumele

clarificate de natura pasivelor.

Se creditează cu sumele în curs de clarificare de natura pasivelor şi cu sumele

clarificate de natura activelor.

Soldul debitor sau creditor exprimă sume în curs de clarificare.

3.4. Conţinutul şi structura decontărilor între unităţi

Specificul întreprinderii şi volumul mare de activitate al acesteia pot determina,

descentralizarea acestora pe subunităţi (sau puncte de lucru). Lucrările contabile ale

43

subunităţilor fără personalitate juridică se realizează în cadrul acestora, de regulă, până la

nivelul balanţei de verificare. În schimb, situaţiile financiare anuale se întocmesc doar la

nivelul întreprinderii. În acest scop, informaţiile din balanţele întocmite de către subunităţi se

centralizează într-o balanţă la nivelul întregii întreprinderi.

Între întreprindere şi subunităţile sale pot avea loc transferuri de valori, în urma cărora

apar datorii şi creanţe. De asemenea, astfel de transferuri pot avea loc şi între subunităţile

aceleiaşi întreprinderi.

Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii se conduce cu grupa de conturi 48

„Decontări în cadrul unităţii”, constituindu-se şi simbolizându-se două conturi operaţionale,

şi anume:

481 „Decontări între unitate şi subunităţi”, cont sintetic de gradul I,

operaţional, cont bifuncţional. Cu ajutorul lui se conduce evidenţa decontărilor

între unitate şi subunităţile sale fără personalitate juridică, dar care conduc

contabilitate.

482 ”Decontări între subunităţi”, cont sintetic de gradul I, operaţional,

bifuncţional, detaliat în analitic pe fiecare subunitate.

REZUMAT

În cadrul acestei unităţi am abordat pe scurt alte creanţe şi datorii care pot apărea în urma

tranzacţiilor realizate de o unitate economică. Astfel am prezentat decontările care pot să aibă

loc în cadrul unui grup de societăţi, am definit noţiunea de interese de participare şi

componentele sale: întreprinderea asociată şi investiţiile strategice.

Alte noţiuni pe care le-am trecut în revistă în cadrul acestei unităţi sunt: debitorii şi

creditorii diverşi, cheltuielile şi veniturile anticipate, decontări din operaţii în curs de

clarificare, decontări în cadrul unităţii, respectiv decontări între unitate şi subunităţi şi

decontări între subunităţi, accize, dividende şi impozitul pe dividende. Pentru fiecare din

aceste categorii economice sunt alocate conturi corespunzătoare naturii lor, de activ sau de

pasiv, pe care le-am prezentat.

44

TEME DE CONTROL

1. Care este deosebirea dintre o creanţă şi o datorie? Care credeţi că trebuie să fie raportul

între creanţe şi datorii privite în mod global? Argumentaţi.

2. În ce situaţie contul 441”Impozit pe profit/venit” este un cont de creanţe faţă de bugetul

statului ?

3. Se poate întâmpla ca soldul contului 401 “Furnizori” să aibă sold debitor ? Argumentaţi!

4. Care este deosebirea între bilet la ordin şi trată? Dar între reducerile comerciale şi cele

financiare care apar în relaţiile dintre clienţi şi furnizori?

5. Stabiliţi relaţiile care pot să apară între profitul contabil şi cel fiscal (impozabil).

PROBLEME PROPUSE

1. Conform contractului, clientul acordă furnizorului un avans în numerar de 2.380 lei.

Ulterior, furnizorul livrează clientului semifabricate, respectiv materii prime în valoare de

15.000 lei şi TVA. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor este de 10.000 lei.

Decontarea facturii se face prin bancă, ţinându-se seama de avansul acordat anterior. Se

înregistrează operaţiile atât în contabilitatea furnizorului, cât şi în cea a clientului în două

variante: când avansul cuprinde/nu cuprinde TVA .

2. Un salariat a închiriat un spaţiu dezafectat din unitatea în care lucrează, plătind o

chirie lunară de 1.000 lei + TVA 19%. Să se înregistreze creanţa privind chiria de încasat.

Varianta I: Încasarea în numerar a creanţei;

Varianta II: Reţinerea pe statul de plată a creanţei.

3. Se înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni:

45

Înregistrarea unei amenzi datorate bugetului de stat conform procesului –

verbal de 200 lei;

Achitarea prin ordin de plată a amenzii;

Salarii în sumă de 4.600 lei neridicate în termenul de prescripţie, în cadrul unei

unităţi cu capital de stat;

Virarea la buget cu ordin de plată a salariilor neridicate.

4. Societatea mamă acordă filialei un împrumut prin bancă de 100.000 lei, cu dobândă

de 15% (pe an). După 9 luni, filiala achită dobânda şi restituie împrumutul. Să se înregistreze

aceste operaţii în contabilitatea ambelor societăţi.






46

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Ce semnifică următoarea înregistrare contabilă: 2131= 456

a) subscrierea acţionarilor la capitalul social;

b) echipament tehnologic achiziţionat;

c) retragerea aportului acţionarilor la capitalul social;

d) primirea aportului în natură la capitalul social;

e) reevaluarea echipamentelor tehnologice aduse de acţionari ca aport la capitalul social.

2. Alegeţi formula contabilă corectă, pentru achiziţia unor materii prime, în valoare de 1.000 lei:

a) % = 401 1.190

351 1.000

4426 190;

b) 4111 = % 1.190

351 1.000

4427 190;

c) % = 401 1.190

351 1.000

4427 190;

d) % = 4111 1.190

351 1.000

4427 190;

e) % = 4111 1.190

351 1.000

4428 190.

3. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării salariilor cuvenite personalului pentru

munca prestată în valoare de

57.000 lei:

a) 421 = 641 57.000;

b) 641 = 425 57.000;

c) 425 = 5121 57.000;

d) 641 = 421 57.000;

e) 425 = 5311 57.000.

47

4. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia înregistrării la sfârşitul lunii, a impozitului pe venituri

de natura salariilor, în valoare de 3.500 lei:

a) 641 = 421 3.500;

b) 421 = 401 3.500;

c) 421 = 441 3.500;

d) 421 = 698 3.500;

e) 421 = 444 3.500.

5. La sfârşitul lunii se cunosc următoarele date:

– TVA colectată (4427) – 5.850 lei

– TVA deductibilă (4426) – 2.500 lei

– TVA neexigibilă (4428) – 1.000 lei

Se cere a se determina TVA de plată:

a) 1.500 lei;

b) 2.350 lei;

c) 3.350 lei;

d) 1.635 lei;

e) 1.000 lei.

6. La sfârşitul lunii avem următoarele date:

ct. 4427...............R.C.................... 3.400 lei

ct. 4426.............. R.D.....................2.300 lei

Cum se înregistrează regularizarea TVA?

a) % = 4427 3.400

4426 2.300

4424 1.100;

b) % = 4426 3.400

4423 2.300

4427 1.100;

c) 4426 = 4427 2.300;

d) 4427 = % 3.400

4426 2.300

4423 1.100;

e) 4423 = 4426 1.100.

48

7. Cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii, se înregistrează în contabilitate ţinând

cont de natura acestora folosind următoarea înregistrare:

a) 201 = 401;

b) 201 = %

404, 462, 512, 531;

c) 461 = 280;

d) 512 = 201;

e) 280 = 201.

8. Valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia, se efectuează

cu articolul contabil:

a) 401 = 532;

b) 658 = 401;

c) 401 = %

572, 531, 444;

d) 409 = 401;

e) 401 = 409.

9. Valoarea livrărilor de bunuri, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienţi, pentru

care nu s-au întocmit facturi fiscale, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, se face cu

înregistrarea contabilă:

a) 418 = %

701 la 708

4428;

b) 418 = 707;

c) 605 = 418;

d) 665 = 418;

e) 668 = 418.

10. Taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adăugată de

recuperat, compensabilă în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată, permite

folosirea formulei contabile:

a) 4424 = 4426;

b) 4424 = %

512

4423;

49

c) 4423 = 4424;

d) 512 = 4424;

e) 4424 = 453.

11. Evidenţa sumelor datorate terţilor, pe bază de titluri executorii sau a unor obligaţii ale entităţii faţă

de terţi, provenind din alte operaţii, alţii decât entităţile afiliate şi entităţile legate prin interese de

participare, se înregistrează prin:

a) 462 = 581;

b) 201 = 462;

c) % = 462

512, 531, 201,

658, 472, 131, 665;

d) 462 = 117;

e) 149 = 462.

12. Ce semnifică urmatoarea formula contabilă:

161 = 456 160.000

a) răscumpărarea obligaţiunilor de către acţionari sau asociaţi;

b) convertirea obligaţiunilor în acţiuni subscrise de proprietari;

c) retragerea din societate a unor proprietari;

d) achiziţionarea de către asociaţi a obligaţiunilor emise de societate

e) transformarea asociaţilor în acţionari

13. Ce semnificaţie are urmatoarea formulă contabilă:

201 = % 10.000

401 2.000

404 8.000

a) contravaloarea cheltuielilor de constituire datorate de firmă furnizorilor de servicii şi

de imobilizari;

b) achitarea contravalorii cheltuielilor de constituire către furnizori;

c) amortizarea cheltuielilor de constituire;

d) nici un răspuns nu este corect.

e) achiziţionarea de materii prime şi mijloace fixe

14. Ce semnifică formula contabilă 261 = 456

50

a) achiziţionarea de titluri de participare;

b) retragerea de capital social;

c) aport la capitalul social sub forma de titluri de participare;

d) restituirea aportului la capitalul social sub forma de titluri de participare.

e) aport la capitalul social de mijloace fixe

15. Cât timp se păstrează în arhivă statele de plată a salariilor şi a situaţiilor financiare anuale :

a) nu se păstrează în arhivă;

b) 15 ani;

c) 10 ani;

d) 35 de ani;

e) 50 de ani.

16. Care este înregistrarea corectă a achiziţionării cu factură a unei clădiri? :

a) 212 = 404;

b) 211 = 404;

c) 411 = 212;

d) 404 = 512;

e) 301 = 401.

17. Care este înregistrarea corectă a achiziţionării de mărfuri de la furnizori, cu factură :

a) 371 = 401;

b) 371 = 426;

c) 371 = 456;

d) 371 = 711;

e) 371 = 701.

18. Care este înregistrarea corectă a plusurilor constatate în casieria întreprinderii

a) 5311 = 766;

b) 5311 = 754;

c) 5311 = 768;

d) 4282 = 411;

e) 5311 = 5121.

19. Care este înregistrarea corectă a achitării unei datorii către furnizori din contul bancar :

a) 401 = 5121;

b) 301 = 5121;

51

c) 404 = 301;

d) 5121 = 404;

e) 505 = 303

20. Care este înregistrarea corectă a plătii salariilor lunare datorate personalului

a) 425 = 421;

b) 401 = 404;

c) 421 = 5311;

d) 5311 = 421;

e) 421 = 4111.

Raspunsuri:

1.d 2. a 3. d 4.e 5. e 6.d 7.b 8.e 9. a 10.b 11.c 12. b

13.a 14.c 15.e 16.a 17.a 18.d 19. c 20.e

52

MODULUL 2


53













O1: să definească şi să explice noţiunile legate de trezoreria unei entităţi economice;

O2: să prezinte conţinutul trezoreriei din punctul de vedere al contabilităţii

O3: să contabilizeze operaţiile legate de elemente de trezorerie

54

NOŢIUNI TEORETICE

1.1. Caracterizarea generală a trezoreriei

În sens larg, noţiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o entitate

economică dispune pentru a putea face faţă plăţilor cum sunt: disponibilităţile din casierie şi

din bănci, valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen

scurt.

În sens restrâns, noţiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilităţile băneşti ale

unităţii economice aflate în casieria unităţii şi la bănci, fie în lei, fie în valută.

Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament,

disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi a altor

valori de trezorerie.

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizată şi condusă în aşa fel încât sa asigure

înfăptuirea următoarelor obiective:

a) reflectarea, urmărirea şi controlul existenţei şi gestionării corecte a elementelor de

trezorerie;

b) respectarea disciplinei financiare privind operaţiile de încasări şi plăţi fără numerar

prin conturile deschise la bănci;

c) urmărirea modificărilor ce intervin în componenţa şi volumul elementelor de

trezorerie;

d) asigurarea promptă şi corectă a tuturor informaţiilor privind elementele de

trezorerie necesare factorilor de decizie din unităţile economice.

Contabilitatea analitică a trezoreriei se organizează pe gestiuni de păstrare şi mişcare

a numerarului.

Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează cu ajutorul conturilor din clasa 5

„Conturi de trezorerie”, care cuprinde următoare grupe de conturi:

50 „Investiţii pe termen scurt”

51 „Conturi la bănci”

53 „Casa”

54 „Acreditive”

58 „Viramente interne”

55

59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie”.

1.2. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt

Investiţiile pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate în hârtii de valoare,

care au scop principal realizarea unui câştig în urma vânzării acestora la un preţ mai mare (cel

puţin aceasta este dorinţa unităţii) decât cel de cumpărare. De asemenea, se mai includ şi alte

titluri de valoare deţinute pe termen scurt din care se obţin câştiguri nu neapărat din

revânzarea lor ci din dobânzile pe care societatea le încasează în legătură cu aceste titluri.

În categoria investiţiilor pe termen scurt se includ:

acţiuni emise de către societăţi din cadrul grupul sau din afara acestuia, care

sunt cumpărate pentru a fi vândute în termen scurt pentru obţinerea unui câştig;

obligaţiuni emise şi răscumpărate care, de regulă, urmează a fi anulate;

obligaţiuni emise de alte unităţi, care sunt cumpărate pentru a fi vândute pe

termen scurt pentru obţinerea unui câştig;

alte investiţii financiare pe termen scurt: bonuri de subscriere

autonomă,certificate de investitor, certificate de depozit, etc.

Titlurile de plasament se deosebesc de titlurile imobilizate deoarece pentru acestea din

urmă intenţia unităţii este de a le deţine pe o perioadă mai mare de un an, pe când titlurile de

plasament sunt deţinute în cadrul unităţii pe termen scurt. Bineînţeles că pot să aibă loc

reclasări ale unui titlu de valoare din cadrul imobilizărilor financiare în cadrul investiţiilor pe

termen scurt, şi invers, în funcţie de intenţia unităţii cu privire la termenul deţinerii lor în

patrimoniul întreprinderii.

La intrarea în întreprindere, titlurile de plasament se evaluează la costul de achiziţie,

prin care se înţelege preţul de cumpărare sau valoarea stabilită conform contractelor.

Cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor de plasament (comisioane) se înregistrează

direct în cheltuielile exerciţiului.

Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt se realizează cu ajutorul conturilor din

grupa 50 „Investiţii financiare pe termen scurt” care se detaliază pe următoarele conturi

sintetice, operaţionale:

501 „Acţiuni deţinute în entităţi afiliate”

505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

506 „Obligaţiuni”

56

508 „Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate” şi care se

detaliază pe următoarele conturi operaţionale de gradul II:

o 5081 „Alte titluri de plasament”

o 5088 „Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”

509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt”,

detaliat în următoarele conturi operaţionale de gradul II:

o 5091 „Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute în entităţi

afiliate”

o 5092 „Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt”

Toate conturile menţionate sunt conturi de activ, cu excepţia contului 509, care

funcţionează după regulile conturilor de pasiv.

1.3. Contabilitatea decontărilor prin trezorerie

1.3.1. Contabilitatea valorilor de încasat

Valorile de încasat sunt instrumente de plată la termen aflate în posesia beneficiarului pentru

a fi încasate în termen scurt. În această categorie se includ: cecul, biletul la ordin, cambia şi

warantul. Cecul este titlul de credit prin care trăgătorul (creditorul) dă ordin trasului - băncii

sale la care are deschis contul bancar, bancă ce are calitatea de debitor, să plătească suma

înscrise pe cec beneficiarului sau la ordinul acestuia. Deci cecul se aseamănă cu cambia

(trata).

Valorile de încasat se grupează în contabilitate astfel:

Cecuri de încasat – sunt instrumente de plată la termen primite de la clienţi şi depuse

la bancă pentru încasare;

Efecte de încasat – sunt bilete la ordin sau cambii depuse la bancă pentru încasarea

acestora la scadenţă;

Efecte remise spre scontare - sunt instrumente de plată la termen depuse la bănci în

vederea încasării acestora înainte de scadenţă, operaţie numită scontare; banca percepe

o dobândă (taxa scontului), calculată în funcţie de riscul de neîncasare la scadenţă a

efectului respectiv şi de numărul de zile până la scadenţă.

Contabilitatea valorilor de încasat se realizează cu ajutorul contului de activ 511

“Valori de încasat”, care se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II :

57

5112 “Cecuri de încasat”

5113 „Efecte de încasat;

5114 „Efecte remise spre scontare”

1.3.2. Contabilitatea decontărilor prin conturile bancare curente

Decontările fără numerar se fac prin virarea unor sume în lei sau în valută din contul

debitorului în contul creditorului. Decontările fără numerar utilizează instrumente şi mijloace

de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic.

Pentru disponibilităţile în valută se deschid conturi distincte pentru fiecare tip de

valută. Încasările şi plăţile în valută se echivalează în lei la cursul zilei, iar la sfârşitul

perioadei (de regulă exerciţiu financiar), disponibilităţile în valută se evaluează în lei la cursul

din ultima zi a perioadei. Datorită fluctuaţiei cursurilor valutare pot apărea diferenţe de curs

favorabile, ce reprezintă venituri financiare – înregistrate în contul 765 „Venituri din diferenţe

de curs valutar”, sau nefavorabile, ce reprezintă cheltuieli financiare - înregistrate în contul

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”,. În anumite cazuri se impune înregistrarea în

contabilitate şi a unor sume în curs de decontare (sume depuse la bancă sau virate către terţi

dar neînregistrate în extrasul de cont, sume consemnate în conturi separate la bănci (pentru

procurări de valută)- caz în care pentru evidenţierea acestora se foloseşte contul 5125 „Sume

în curs de decontare”.

Contabilitatea sintetică a operaţiunilor prin conturile deschise la bănci, se conduce cu

contul 5121 „Conturi la bănci în lei” şi 5124 „Conturi la bănci în valută”, intervenind şi

conturile de cheltuieli şi venituri din diferenţe de curs valutar, în cazul derulării operaţiunilor

în valută.

Dacă aceste conturi reflectă doar disponibilităţile agenţilor economici la bănci, atunci

ele au funcţia contabilă de activ, soldul lor fiind întotdeauna debitor.

Dacă societatea beneficiază de o linie de credit atunci conturile respective sunt

bifuncţionale, soldul lor putând fi, fie debitor, fie creditor. Linia de credit presupune că

societatea poate face plăţi peste disponibilul existent în contul bancar, în limita unui

plafon de creditare admis. În situaţia în care societatea foloseşte linia de credit soldul

contului 5121 sau 5124 este creditor, reprezentând datoria societăţii faţă de bancă.

Creditul astfel folosit se rambursează în momentul alimentării contului bancar din

încasări de la clienţi sau din alte surse. Avantajul acestei forme de creditare este că

58

societatea plăteşte dobândă doar pentru suma efectiv folosită şi doar pentru perioada

cât este folosită linia de credit.

În ceea ce priveşte dobânzile de încasat sau de plătit, societatea le înregistrează pe

măsură ce apar în extrasele de cont. Dacă dobânzile aferente unei luni nu se plătesc/încasează

în luna respectivă atunci, conform principiului independenţei exerciţiului, se impune

înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor privind dobânzile în corespondenţă cu contul 518

“Dobânzi”, care se desfăşoară pe două conturi sintetice de gradul II: 5186 “Dobânzi de

plătit” şi 5187 “Dobânzi de încasat”.

1.3.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

Întreprinderile care nu au resurse financiare suficiente pot apela la credite bancare pe

termen scurt acordate, fie în baza unei linii de credit, fie prin conturi distincte. Cele acordate

în baza unei linii de creditare le-am analizat mai sus şi am văzut că pentru contabilizarea

acestora se folosesc conturile 5121 sau 5124.

În ceea ce priveşte creditele acordate în conturi distincte, acordarea acestora se face la

solicitarea întreprinderii, cu precizarea obiectului de creditare, însă numai pe bază de garanţii

materiale. Contul folosit pentru reflectarea acestora în contabilitate este 519 „Credite

bancare pe termen scurt”, în cadrul căruia s-au instituit şi nominalizat conturi sintetice de

gradul II, astfel:

5191 „Credite bancare pe termen scurt”;

5192 „Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă”;

5193 „Credite externe guvernamentale”;

5194 „Credite externe garantate de stat”;

5195 „Credite externe garantate de bănci”;

5196 „Credite de la trezoreria statului”;

5197 „Credite interne garantate de stat”;

5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

Toate conturile sintetice de gradul II sunt conturi de datorii, conturi cu funcţie de

pasiv.

În aceeaşi ordine de idei, pe lângă creditele bancare obţinute într-un cont distinct, sunt

şi aşa-numitele credite-furnizori, adică banca acordă întreprinderii un credit, dar fără a

59

alimenta contul bancar al acesteia, ci plătind direct, în numele societăţii respective, datoria

faţă de un furnizor al acesteia. Deci, în urma obţinerii unui credit-furnizor, se înregistrează

stingerea datoriei faţă de un furnizor al acesteia, concomitent cu apariţia datoriei faţă de

bancă.

1.3.4. Contabilitatea decontărilor în numerar şi a avansurilor de trezorerie

Întreprinderile pot face o serie de încasări şi plăţi în lei şi/sau valută prin casieria

unităţii, cunoscute sub denumirea generică de decontări în numerar.

Încasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din producţie proprie, din

vânzarea de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport la capital,

etc. Plăţile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale

din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de

numerar la bancă, etc.

Asemenea operaţii se fac prin casieria unităţii cu respectarea prevederilor

Regulamentului nr.2/1991, cu completările ulterioare, emis de Banca Naţională a României.

Atunci când se foloseşte numerarul, încasarea/plata se face individual, imediat şi fără

intermediere. Fluxurile de numerar la casierie sunt conduse cu ajutorul registrului de casă,

condus separat pentru operaţiunile în lei de cele în valută.

Ca documente folosite în operaţiile de casă în lei, care stau la baza înregistrărilor în

contabilitate, întâlnim:

Cecul de numerar, folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie

semnat de persoanele împuternicite să dispună plăţi din conturile deschise la

bancă;

Chitanţa, se emite la fiecare încasare în lei, cu excepţia ridicărilor de numerar

pentru care se foloseşte cecul de numerar;

Foaia de vărsământ cu chitanţă, serveşte pentru depunerea sumelor în lei din

casierie la bancă;

Dispoziţia de plată încasare, utilizată fie pentru plăţi în lei din casierie, fie

pentru încasări în lei, când nu există alte documente justificative de plăţi şi

încasări. Când este utilizată ca dispoziţie de încasare, pentru sumele încasate,

casierul trebuie să emită chitanţă.

60

Unele plăţi se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite anterior de

diferite compartimente ale unităţii (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de

deplasare, fără să se mai întocmească alte documente de plată).

Reglementările în vigoare limitează plăţile către o altă întreprindere la un plafon zilnic

de maximum 50.000.000 lei, cu excepţia magazinelor de tip cash&carry la care plăţile se pot

realiza până la suma de 100.000.000 lei.

Contabilitatea sintetică a decontărilor în numerar realizează cu ajutorul conturilor

5311 „Casa în lei şi 5314 „Casa în valută. Aceste conturi sunt, după funcţia contabilă,

conturi de activ iar după conţinutul economic, conturi de active circulante băneşti.

În casieriile unităţilor se pot păstra şi alte valori şi anume: timbre poştale şi fiscale,

bilete de tratament şi odihnă, tichete de călătorie, bonuri de combustibil. Contabilitatea altor

valori se conduce cu ajutorul contului 532 „Alte valori”, care se dezvoltă pe următoarele

conturi operaţionale:

5321 „Timbre fiscale şi poştale”;

5322 „Bilete de tratament şi odihnă”;

5323 „Tichete şi bilete de călătorie”;

5328 „Alte valori”.

Toate conturile menţionate sunt conturi de activ, debitându-se cu intrările în unitate de

elemente aparţinând altor valori şi creditându-se cu ocazia ieşirii acestora din gestiune, soldul

acestor conturi reprezintă alte valori existente în unitate la data determinării lor.

Prin casieria unităţii se derulează şi operaţiile privind avansurile de trezorerie.

Acestea sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau a altor salariaţi în vederea efectuării

unor plăţi în numele acesteia. De regulă, justificarea avansului şi transformarea sa în

cheltuială efectivă are loc la încheierea mandatului, pe baza unui decont de cheltuieli.

Avansurile de trezorerie se pot acorda în lei sau în valută. Contabilitatea avansurilor de

trezorerie se realizează cu ajutorul contului de activ 542 „Avansuri de trezorerie”.

1.3.5. Contabilitatea acreditivelor şi viramentelor interne

Legat de decontările fără numerar este şi noţiunea de acreditiv. Acreditivul reprezintă

disponibilităţile băneşti ale unui agent economic virate într-un cont distinct la bancă din care

se plătesc obligaţiile faţă de furnizori pe măsura livrării bunurilor prin prezentarea

documentelor de livrare de către banca furnizorului băncii clientului. De aceea se mai

61

foloseşte şi denumirea de acreditiv documentar (plata se face contra documente).

Acreditivul este o modalitate de plată, de regulă impusă de furnizor, atunci când nu există

încredere între parteneri şi furnizorul vrea să-şi asigure încasarea contravalorii bunurilor pe

care le va livra clientului. De regulă această modalitate de plată este folosită în decontările

internaţionale.

Acreditivul poate fi alimentat şi din credite pe termen scurt, dacă cumpărătorul nu

dispune de lichidităţi proprii. Acreditivele pot fi deschise în lei sau valută.

Contabilitatea sintetică a acreditivelor se realizează cu ajutorul contului 541

„Acreditive”, care se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II: 5411 „Acreditive în lei”

şi 5412 „Acreditive în valută”. Funcţionarea acestor conturi de activ este similară cu a

conturilor 5121 şi 5124 atunci când acestea se utilizează ca şi conturi de disponibilităţi.

De asemenea, există anumite operaţii care reprezintă transferuri de mijloace băneşti

dintr-un cont de trezorerie în altul şi anume:

între conturile bancare deschise la aceeaşi bancă sau la bănci diferite;

între conturile bancare şi casieria unităţii.

Deoarece aceeaşi operaţie se evidenţiază în mai multe registre (registru de casă, extras

de cont) există riscul unor înregistrări duble sau omiterea operaţiei respective. Pentru evitarea

acestor riscuri, se utilizează contul de tranzit 581 „Viramente interne”. Acest cont nu

trebuie să prezinte sold.

1.4. Contabilitatea pierderilor de valoare a activelor de trezorerie

Investiţiile financiare pe termen scurt sunt supuse deprecierii (reversibile), caz în care

se impune constituirea de ajustări pentru depreciere. Contabilitatea acestor ajustări se conduce

cu ajutorul conturilor din grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de

trezorerie”, în cadrul căreia s-au nominalizat conturi operaţionale, de gradul I, care au funcţia

contabilă de pasiv, şi anume:

591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate”

595 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate”

596 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor”

598 „Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe

asimilate”

62

PROBLEME REZOLVATE

1. La scadenţa împrumutului din emisiunea de obligaţiuni societatea răscumpără

propriile obligaţiuni, cu plata în numerar în vederea anulării lor. Preţul de răscumpărare

este de 10.000 lei (egal cu valoarea nominală totală a obligaţiunilor răscumpărate).

Răscumpărarea obligaţiunilor la scadenţă 505 = 5311 10.000

Anularea obligaţiunilor răscumpărate 161 = 505 10.000

2. Societatea A livrează societăţii B mărfuri în valoare de 10.000 lei şi TVA 19%.

Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 6.000 lei. Decontarea facturii se face pe

baza unui cec emis de societatea B. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor doi

parteneri.

a) În contabilitatea societăţii A:

Livrarea mărfurilor 411 = %

707

4427

11.900

10.000

1.900

Descărcarea gestiunii 607 = 371 6.000

Primirea cecului şi depunerea lui la bancă 5112 = 411 11.900

Încasarea cecului 5121 = 5112 11.900

b) În contabilitatea societăţii B:

Primirea mărfurilor %

371

4426

= 401 11.900

10.000

1.900

Emiterea cecului 401 = 403 11.900

Plata prin bancă a cecului 403 = 5121 11.900

63

3. O societate comercială depune la bancă un efect comercial în vederea scontării.

Valoarea înscrisă pe efectul de comerţ este de 10.000 lei, iar taxa scontului percepută de

către bancă este de 5%. La scadenţă banca încasează contravaloarea efectului scontat.

Depunerea la bancă efectului comercial 5114 = 413 10.000

Încasarea efectului scontat 5121 = 5114 10.000

Achitarea taxei scontului (5%) 627 = 5121 500

Înregistrarea efectelor scontate neajunse la

scadenţă

D8037 10.000

Scoaterea din evidenţă la scadenţă a efectului de

comerţ ca urmare a încasării lui de către bancă

C8037 10.000

4. Se primeşte un credit bancar pe 3 luni în sumă de 90.000 lei, care trebuie

rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârşitul primei luni. Dobânda este de 20% pe

an şi trebuie achitată lunar. Din cauza unor dificultăţi financiare, rata şi dobânda aferente

ultimei luni se achită în luna următoare.

Primirea creditului 5121 = 5191 90.000

Achitarea dobânzii şi rambursarea primei rate a

creditului în prima lună

%

666

5191

=

5121

31.500

1.500

30.000

Achitarea dobânzii şi rambursarea cele de a doua

rate a creditului în a doua lună

%

666

5191

=

5121

31.000

1.000

30.000

Dobânzi neachitate la scadenţă aferente ultimei

luni 666 = 5198 500

Înregistrarea creditului restant 5191 = 5192 30.000

Achitarea în luna următoare a dobânzii restante

şi rambursarea ratei restante

%

5198

5192

=

5121

30.500

500

30.000

5. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operaţiuni:

64

5.1. Se achită în numerar cheltuielile privind transportul unor bunuri în valoare de 1.000 lei

şi TVA 19%.

5.2. Se încasează în numerar o imputaţie în valoare de 5.000 lei şi TVA 19%.

5.3. Se achiziţionează în numerar timbre poştale în valoare de 300 lei, care ulterior se

utilizează pentru trimiterea corespondenţei.

5.4. Se achiziţionează bonuri de combustibil în valoare de 1.000 lei şi TVA 19%, achitate în

numerar. Bonurile se utilizează pentru cumpărare de combustibil, care ulterior se dă în

consum.

5.5. Se achiziţionează bilete de tratament achitate în numerar în valoare de 2.000 lei, care

se repartizează unor salariaţi pentru a urma un tratament.

5.6. Se acordă un avans de trezorerie unui salariat în sumă de 2.500 lei, din care se achită

următoarele:

- materiale consumabile în sumă de 1.000 lei şi TVA 19%;

- cheltuieli cu cazarea: 500 lei şi TVA 19%;

- bilete CFR: 357 lei, inclusiv TVA 19%;

- cheltuieli cu diurna: 100 lei.

Avansul neutilizat se restituie casieriei.

5.1) Achitarea în numerar a cheltuielilor privind

transportul unor bunuri (în locul contului 624 pot

fi utilizate şi conturile de stocuri )

%

624

4426

=

5311

1.190

1.000

190

5.2) Încasarea în numerar a unei imputaţii 5311

=

%

7581

4427

5.950

5.000

950

5.3) Cumpărarea timbrelor poştale 5321 = 5311 300

Utilizarea timbrelor 626 = 5321 300

5.4) Achiziţionarea bonurilor de combustibil %

5328

4426

=

5311

1.190

1.000

190

Utilizarea bonurilor pentru cumpărare de

combustibil 3022 = 5328 1.000

Consumul combustibilului 6022 = 3022 1.000

5.5) Achiziţionarea biletelor de tratament 5322 = 5311 2.000

Utilizarea biletelor 6458 = 5322 2.000

65

5.6) Acordarea avansului 542 = 5311 2.500

Achitarea materialelor consumabile %

302

4426

=

542

1.190

1.000

190

Achitarea biletelor de transport (se poate

deduce TVA, TVA = 357 x 19 : 119)

%

625

4426

=

542

357

300

57

Achitarea cazării %

625

4426

=

542

595

500

95

Cheltuieli cu diurna 625 = 542 100

Restituirea avansului neutilizat 5311 = 542 258

6. O întreprindere deschide un acreditiv în sumă de 10.000 lei din care se fac plăţi către

furnizori în valoare de 9.500 lei. Acreditivul neutilizat se virează în contul curent.

Deschiderea acerditivului 581

5411

=

=

5121

581

10.000

10.000

Achitarea datoriei faţă de furnizor din acreditiv 401 = 5411 9.500

Retragerea acerditivului neutilizat 581

5121

=

=

5411

581

500

500

7. O întreprindere achiziţionează din import mărfuri în valoare de 10.000 USD la cursul

de 2,8 lei/USD. Taxa vamală de 10% şi TVA-ul se achită prin bancă, în lei. Pentru

achitarea datoriei se deschide un acreditiv în valoare de 12.000 USD la cursul de 2,9

lei/USD. La data plăţii furnizorului extern cursul valutar este de 2,85 lei/USD.

Acreditivul neutilizat se virează la sfârşitul lunii în contul de disponibilităţi în valută la

cursul de 3 lei/USD.

Importul de mărfuri 371 = 401 28.000

Achitarea taxei vamale de 10% şi a TVA-ului de

19%

%

371

4426

=

5121

8.652

2.800

5.852

66

Deschiderea acreditivului în devize 581

5412

=

=

5124

581

34.800

34.800

Plata furnizorului extern %

401

665

=

5412

28.500

28.000

500

Retragerea acreditivului neutilizat la cursul de 3

lei/USD (2.000 x 3)

581

5124

=

=

5412

581

6.000

6.000

Înregistrarea diferenţelor de curs valutar pentru

acreditivul în devize 665 = 5412 300

REZUMAT

În cadrul acestui modul am abordat problematica investiţiilor financiare pe termen

scurt şi a valorilor de încasat. Structura investiţiilor financiare pe termen scurt, şi anume:

acţiuni proprii emise şi răscumpărate în vederea anulării sau revânzării lor ulterioare; acţiuni

emise de alte unităţi, achiziţionate în scopuri speculative; obligaţiuni emise de alte societăţi,

achiziţionate în vederea obţinerii unor câştiguri pe termen scurt; obligaţiuni proprii emise şi

răscumpărate, de regulă în vederea anulării, alte titluri de plasament. În ceea ce priveşte

valorile de încasat, componenţa acestora este: cecuri de încasat, efecte de încasat, efecte

remise spre scontare.

Pentru fiecare din elementele de trezorerie de mai sus am prezentat conturile asociate

în vederea reflectării lor în contabilitate; totodată am rezolvat câteva studii de caz pentru a

ilustra modul de funcţionare a conturilor asociate acestor elemente patrimoniale.

Pentru o bună înţelegere a materialului legat de decontări am structurat această

problemă astfel: contabilitatea decontărilor în numerar şi contabilitatea decontărilor fără

numerar.

Decontările în numerar se conduc cu ajutorul contului 5311 „Casa în lei” iar a celor în

valută cu contul 5314 „Casa în valută”. În casieriile unităţilor se pot păstra şi alte valori şi

anume: timbre poştale şi fiscale, bilete de tratament şi odihnă, tichete de călătorie, bonuri de

combustibil. Contabilitatea altor valori se conduce cu ajutorul contului 532 „Alte valori”. Am

prezentat, de asemenea, şi operaţiile derulate prin casieria unităţii, prin intermediul

avansurilor de trezorerie, reflectate cu ajutorul contului 542 „Avansuri de trezorerie”.

67

Decontările fără numerar se fac prin virarea unor sume în lei sau în valută din contul

debitorului în contul creditorului. Decontările fără numerar utilizează instrumente şi mijloace

de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic. Pentru reflectarea încasărilor şi

plăţilor fără numerar se folosesc diverse conturi, şi anume: 5121 „Conturi la bănci în lei” şi

5124 „Conturi la bănci în valută”, pentru a înregistra disponibilităţile în lei sau valută de care

dispune o întreprindere. Aceste conturi sunt, după funcţia contabilă, conturi de activ. În cazul

în care societatea obţine o linie de creditare, putând face plăţi peste disponibilul existent,

conturile mai sus menţionate pot avea şi sold creditor, comportându-se astfel ca şi conturi de

pasiv; acest lucru se menţine până în momentul în care, pe baza alimentărilor conturilor

bancare, se rambursează suma folosită din linia de credit aprobată, după care conturile

funcţionează iarăşi ca şi conturi de disponibilităţi. Pentru reflectarea creditelor bancare pe

termen scurt, obţinute printr-un cont distinct, se foloseşte contul 519 „Credite bancare pe

termen scurt”. Am analizat de asemenea şi acreditivele deschise la dispoziţia furnizorilor de

bunuri.

INTREBĂRI DE CONTROL

1. Care sunt raţiunile pentru care o întreprindere îşi răscumpără de pe piaţă propriile acţiuni?

2. Care sunt avantajele şi dezavantajele acreditivului ca modalitate de decontare?

3. Ce se înţelege prin efecte remise spre scontare?

PROBLEME PROPUSE

1. Se primeşte la începutul lunii februarie un credit bancar pe două luni în valoare de

1.000 USD la cursul de 2,4 lei/USD. Dobânda de 1% pe lună se achită în valută la sfârşitul

fiecărei luni, când se restituie şi cele două rate egale. La sfârşitul lunii februarie cursul

dolarului este de 2,3 lei/USD, iar la sfârşitul lunii martie cursul este de 2,5 lei/USD.

68

2. O întreprindere deschide un acreditiv în sumă de 8.000 lei, din care se fac plăţi către

furnizori în valoare de 7.500 lei. Acreditivul neutilizat se virează în contul de disponibil.

3. Se exportă mărfuri în valoare de 10.000 USD la cursul de 2,4 lei/USD. Decontarea

se face ulterior la cursul de 2,3 lei/USD. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute este de

18.000 lei. La sfârşitul anului disponibilităţile în devize sunt de 10.000 USD provenind din

încasarea mărfurilor exportate, iar cursul valutar este de 2,5 lei/USD.

4. Se achiziţionează 100 de acţiuni cu preţul unitar de 20 lei. Plata acestora se face

ulterior cu ordin de plată. La sfârşitul anului N cursul unitar al acţiunilor era de 18 lei. În

perioada următoare se vând în numerar 20 de acţiuni cu preţul unitar de 19 lei. La sfârşitul

anului N + 1 cursul unei acţiuni a scăzut la 17 lei.

5. Se achiziţionează 100 de acţiuni la preţul unitar de 20 lei, cu plata în numerar. La

sfârşitul anului cursul acţiunilor era de 19 lei. În perioada următoare se vând, cu încasare

ulterioară, 50 din acţiunile cumpărate în anul precedent la preţul uniatr de 21,5 lei. De

asemenea se mai cumpără 60 de acţiuni la preţul unitar de 21 lei. La sfârşitul anului următor

cursul unitar al acţiunilor era de 20 lei.

6. Societatea A livrează produse finite societăţii B (pentru aceasta produsele finite sunt

materii prime) în valoare de 8.000 lei şi TVA 19%. Furnizorul acceptă ca decontarea să se

facă pe baza unui efect de comerţ (bilet la ordin). După primirea efectului comercial,

furnizorul îl depune la bancă spre încasare la scadenţă. Preţul de înregistrare al produselor

finite livrate este de 5.000 lei. Să se înregistreze operaţiile în contabilitatea celor două

societăţi.






69


1. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia achitării unei datorii faţă de furnizorul de energie

electrică, în valoare de 450 lei:

a) 401 = 5121 450;

b) 401 = 519 450;

c) 404 = 5121 450;

d) 519 = 4111 450;

e) 401 = 408 450.

2. Alegeţi formula contabilă corectă, în situaţia achitării avansului chenzinal în valoare de 26.000 lei:

a) 5311 = 425 26.000;

b) 421 = 5311 26.000;

c) 421 = 425 26.000;

d) 425 = 5311 26.000;

e) 425 = 421 26.000.

3. Ce explicaţie puteţi ataşa următoarei formule contabile: 2131 = 5121

a) achitarea contravalorii echipamentului tehnologic furnizorului;

b) plata taxei pe valoarea adăugată aferentă importului de echipament;

c) se înregistrează taxa vamală datorată;

d) se achită furnizorului de echipamente tehnologice;

e) nu are nici o semnificaţie.

4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării datoriilor în valută, reprezentând

vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la cursul de închidere a exerciţiului

financiar:

a) 665 = 509;

b) 509 = 512/531;

c) 765 = 509;

d) 509 = 501;

e) 509 = 505/506.

5. Sumele achitate reprezentând cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, redevenţele, locaţiile de

gestiune, primele de asigurare, studiile şi cercetările, comisioanele şi onorariile, protocol, depla-

70

sări, detaşări, transferuri, taxe poştale şi taxe de telecomunicaţii, precum şi sume achitate pentru

alte servicii executate de terţi se înregistrează:

a) % = 512

611 la 614

622 la 626, 628;

b) 401 = 512;

c) 667 = 512;

d) 512/531 = 411;

e) 621 = 512.

6. Sumele plătite terţilor sau virate prin acreditivele deschise în bănci, ca urmare a încetării valabilităţii

acreditivului, se înregistrează în contabilitatea agentului economic astfel:

a) 581 = 541;

b) 541 = %

401, 512;

c) 401 = 541;

d) 665 = 541;

e) 541 = %

401, 404, 581.

7. Evidenţa viramentelor de disponibilităţi între conturile de trezorerie ale entităţii se înregistrează prin

articolul contabil:

a) 581 = %

512, 531, 541;

b) 581 = 401;

c) 581 = 371;

d) % = 581;

371

4426

e) 401 = 581.

8. O societate producătoare de utilaje incaseaza de la clienti un avans de 5 000 lei pentru un

utilaj. Formula contabila privind incasarea avansului este:

a) 5121 = 401 5.000

b) 5121 = 419 5.000

c) 5121 = 409 5.000

d) 5121 = 411 5.000

71

e) 419 =5121 5.000

9. Care este semnificaţia următoarei formulei contabile:

5121 = 2676 5.000

a) încasarea contravalorii imobilizarilor financiare cedate;

b) scăderea din evidenţa a imobilizarilor financiare cedate;

c) achitarea de garanţii şi cauţiuni către terţi, din contul bancar;

d) achitarea de garanţii şi cauţiuni către terţi, din contul bancar;

e) plata unor imobilizări financiare

10. Care este înregistrarea corectă a încasării unei creanţe a clienţilor în valoare de 30.000, prin casierie

a) 411 = 5121;

b) 5121 = 5311;

c) 5311 = 411:

d) 411 = 5311:

e) 5121 = 404.

11. Care este înregistrarea corectă a plăţii unei datorii de 10.000 lei către Electrica S.A. dintr-un credit bancar

pe termen scurt.

a) 5121 = 5191;

b) 5191 = 5121;

c) 5121 = 401;

d) 5121 = 5191

e) 5311 = 5121.

12. Care este înregistrarea corectă a plăţii dividendelor către acţionari în valoare de 15.000 din contul bancar

a) 4111 = 5121;

b) 5121 = 401;

c) 212 = 5311;

d) 457 = 5121;

e) 456 = 5311.

13. Plata T.V.A. – ului deductibil şi a comisioanelor vamale se înregistrează prin formula :

a) 2123 = 5121

b) 5121 = 404

c) % = 5121

4426

72

446

d) 446 = 302

e) 445 = 5121.

14. Se cumpără cu plata în numerar următoarele : seminţe şi materiale de plantat în valoare de 250 lei şi

combustibil în valoare de 50 lei. Înregistrarea corectă în contabilitate este :

a) 3015 = 5121

b) 3012 = 5121

c) 5311 = 3012

d) 5311 = %

3015

3012

e) % = 5311

3015

3012

RASPUNSURI:

1.a 2.d 3.a 4.a 5.a 6.e 7.a 8.b 9.d 10.a 11.c 12.d 13.c

14.d

73

MODULUL 3

CONTABILITATEA

CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR

74


CONTABILITATEA CHELTUIELILOR











O1: să definească şi să explice noţiunile legate de cheltuielile unei entităţi economice;

O2: să prezinte conţinutul cheltuielilor din punctul de vedere al contabilităţii

O3: să contabilizeze operaţiile legate de cheltuielile unei entităţi.

75

NOŢIUNI TEORETICE

1.1. Contabilitatea cheltuielilor

Realizarea obiectului de activitatea al oricărei întreprindere, în esenţă generator de

venituri, reclamă importante eforturi materiale, de muncă şi băneşti concretizate, de regulă, în

cheltuieli.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor, ori creşteri ale

datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate

din distribuirea acestora către acţionari.

În general cheltuielile reprezintă expresia valorică a operaţiilor economice referitoare

la cumpărarea şi utilizarea bunurilor economice. Structura analitică a cheltuielilor este

deosebit de diversificată, dar pot fi identificate cel puţin patru modalităţi principale de

formare (apariţie) a acestora:

a) Consumul de bunuri stocabile în activitatea curentă de exploatare, cum ar fi de exemplu

consumul de materii prime, consumul de materiale auxiliare etc..

b) Angajarea unei cheltuieli care intervine în momentul cumpărării de elemente

nestocabile, lucrări, utilităţi şi servicii destinate producţiei, cu ocazia naşterii datoriei

faţă de furnizori.

c) Plata unei sume de bani destinată satisfacerii unei nevoi curente a întreprinderii, pentru

care anterior plăţii nu a fost înregistrat angajamentul (obligaţia) de plată.

d) Încorporarea (includerea) în cheltuielile curente ale exerciţiului financiar expirabil a

unor sume reprezentând deprecieri economice ireversibile (amortizările imobilizărilor),

deprecierile economice probabil reversibile (provizioanele pentru deprecierea activelor)

sau rezerve pentru acoperirea riscurilor, pierderilor şi/sau cheltuielilor estimate viitoare

(provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli).

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor astfel:

a) Cheltuieli de exploatare care cuprind:

Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile şi materialele de natura

obiectelor de inventar; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct

76

asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea animalelor

şi păsărilor vândute vii sau sacrificate, costul mărfurilor şi al ambalajelor vândute.

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi: cheltuieli de întreţinere şi

reparaţii, cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile, cheltuieli cu

primele de asigurare, cheltuieli cu studiile şi cercetările; cheltuieli cu alte servicii

executate de terţi (colaboratori): comisioane şi onorarii, cheltuieli de protocol,

reclamă şi publicitate, cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane, cheltuieli cu

deplasări detaşări şi transferuri, cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii,

cheltuieli cu serviciile bancare şi altele.

Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurările şi protecţia

socială precum şi alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridică.

Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creanţe şi debitori diverşi, cheltuieli cu

despăgubirile, amenzile şi penalităţile suportate de persoana juridică, donaţii şi alte

cheltuieli similare precum şi cheltuielile privind activele cedate şi alte operaţii de

capital etc..

b) Cheltuieli financiare care cuprind:

cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe legate de participaţii;

cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;

cheltuieli cu diferenţele de curs valutar nefavorabile;

cheltuieli cu dobânzile privind exerciţiul financiar în curs;

cheltuieli cu sconturile acordate clienţilor;

cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe de natură financiară şi altele.

c) Cheltuieli extraordinare care sunt reprezentate de pierderile din calamităţi şi alte

evenimente extraordinare.

d) Cheltuielile cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau

pierdere de valoare care se referă la cheltuielile de exploatare cu amortizările,

cheltuielile de exploatare cu provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, respectiv

cheltuielile de exploatare şi financiare cu provizioanele pentru deprecieri şi cheltuielile

financiare referitoare la amortizarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor.

Contabilitatea cheltuielilor se realizează în cadrul unei contabilităţi de angajamente,

înregistrându-se cheltuialile în momentul consumului sau al ieşirii din patrimoniu, indiferent

de momentul plăţii. În cazul în care organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor se face prin

metoda inventarului intermitent, cheltuielile sunt recunoscute în contabilitate în momentul

77

achiziţiei bunurilor şi nu în momentul consumului, urmând ca la sfârşitul lunii să se rectifice

mărimea cheltuielilor înregistrate în funcţie de mărimea stocurilor constatată la inventariere.

Contabilitatea cheltuielilor se conduce cu clasa a 6 – a de conturi „Conturi de

cheltuieli”, în cadrul căreia sau nominalizat următoarele grupe de conturi:

60 „Cheltuieli privind stocurile”;

61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”;

62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”;

63 „Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate”;

64 „Cheltuieli cu personalul”;

65 „Alte cheltuieli de exploatare”;

66 „Cheltuieli financiare”;

67 „Cheltuieli extraordinare”;

68 „Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele şi ajustările pentru depreciere

sau pierdere de valoare”;

69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”.

Toate conturile operaţionale de cheltuieli din clasa a 6 – a, din cadrul grupelor

menţionate, debitându-se cu cheltuielile ocazionate şi se creditează, de regulă, la sfârşitul

perioadei, prin încorporarea lor în rezultat. Conturile de cheltuieli nu prezintă sold la sfârşitul

unei perioade de gestiune.

PROBLEME REZOLVATE

1. Se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii:

- Prime de asigurare achitate în numerar: 2.000 lei;

- Cheltuieli de protocol achitate în numerar: 150 lei şi TVA 19%;

- Valoarea facturii telefonice: 1.400 lei şi TVA 19%;

- Comisioane bancare plătite: 200 lei;

- Impozit pe clădiri datorat: 600 lei;

- Cheltuieli cu dobânzile achitate prin bancă: 900 lei;

- Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul lunii.

Prime de asigurare achitate în numerar 613 = 5311 2.000

78

Înregistrarea cheltuielilor de protocol

Plata în numerar

%

623

4426

401

=

=

401

5311

178

150

28

178

Factura telefonică %

626

4426

= 401 1.666

1.400

266

Comisioane bancare 627 = 5121 200

Impozit pe clădiri datorat 635 = 446 600

Cheltuieli cu dobânzile achitate prin bancă 666 = 5121 900

Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul

perioadei (în practică se închid,de regulă, lunar

chiar dacă reglementările în vigoare permit

închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri

anual sau semestrial)

121 = %

613

623

626

627

635

666

5.250

2.000

150

1.400

200

600

900

2. Se achiziţionează materii prime în valoare de 1.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa

materiilor prime se ţine la cost efectiv. Se dau în consum materii prime în valoare de 600 lei.

La sfârşitul lunii valoarea materiilor prime existente în stoc este de 400 lei. La sfârşitul lunii

se închid conturile de cheltuieli.

Să se înregistreze în contabilitate aceste operaţii în următoarele situaţii: a) unitatea

aplică metoda inventarului permanent; b) unitatea aplică metoda inventarului intermitent.

7.4. unitatea aplică metoda inventarului permanent

Achiziţionarea de materii prime %

301

4426

= 401 1.190

1.000

190

Consumul de materii prime 601 = 301 600

Închiderea contului de cheltuieli 121 = 601 600

b) unitatea aplică metoda inventarului intermitent

79

Achiziţionarea de materii prime %

601

4426

= 401 1.190

1.000

190

Consumul de materii prime - - -

Înregistrarea stocului de materii prime stabilit la

inventarierea de la sfârşitul lunii

301 = 601 400

Închiderea contului de cheltuieli 121 = 601 600

Notă: La începutul lunii următoare, stocul de materii prime de la sfârşitul lunii precedente se trece din

nou asupra cheltuielilor printr-o formulă contabilă inversă.

REZUMAT

Desfăşurarea normală a activităţii oricărui agent economic presupune consum de

resurse, cunoscute sub denumirea generică de cheltuieli.

Conform reglementărilor contabile în vigoare, cheltuielile constituie diminuări ale

beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau

scăderi ale valorii activelor, ori creşteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale

capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

Recunoaşterea cheltuielilor în situaţiile financiare are loc atunci când a avut loc o

reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei

datorii, modificare care poate fi evaluată în mod credibil. Deci, recunoaşterea cheltuielilor

are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau reducerii activelor.

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor economică,

putându-se deosebi:

1. cheltuieli de exploatare;

2. cheltuieli financiare;

3. cheltuieli extraordinare:

4. cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru

depreciere sau pierdere de valoare, impozitul pe profit/venit şi alte

impozite şi taxe

80

Contabilitatea cheltuielilor se conduce cu clasa a 6 – a de conturi „Conturi de

cheltuieli”.






81


CONTABILITATEA VENITURILOR











O1: să definească şi să explice noţiunile legate de veniturile unei entităţi economice;

O2: să prezinte conţinutul veniturilor din punctul de vedere al contabilităţii

O3: să contabilizeze operaţiile legate de veniturile unei entităţi.

82

NOŢIUNI TEORETICE

1.1. Contabilitatea veniturilor

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor, ori descreşteri ale datoriilor,

care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din

contribuţii ale acţionarilor.

În general veniturile reprezintă expresia valorică a producţiei stocate şi/sau livrate.

Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totuşi, pot fi identificate cel puţin

patru modalităţi principale de formare (apariţie) a lor:

a) Obţinerea producţiei fabricate în cadrul obiectului principal de activitate al unei

întreprinderi productive. În acest moment al ciclului economic, evaluarea producţiei

obţinute se face la costuri efective de producţie.

b) Livrarea (facturarea) producţiei fabricate, care constituie momentul transferului

dreptului de proprietate de la producător (vânzător) către client (cumpărător). În acest

moment al ciclului economic, evaluarea producţiei vândute se face la preţuri de vânzare,

inclusiv TVA – acolo unde este cazul. Veniturile din vânzare se constituie pentru

producător (vânzător) la nivelul preţului negociat de vânzare fără eventuala Taxă pe

Valoarea Adăugată.

c) Încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucrări, prestaţii şi

servicii care fac obiectul curent de activitate al întreprinderii, dar pentru care nu s-au

înregistrat anterior creanţe faţă de clienţi (cumpărători).

d) Încorporarea (includerea) în veniturile curente ale exerciţiului financiar expirabil a unor

sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exerciţiile financiare

anterioare, dar care au devenit certe în exerciţiu financiar expirabil. Este vorba de

venituri constatate în avans scadente şi/sau de venituri din anularea provizioanelor

pentru deprecieri, riscuri şi cheltuieli, rămase fără obiect.

Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:

a) Venituri din exploatare, care cuprind:

venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate;

venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus

(reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi

83

producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi

producţiei în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.

Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei

reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia

a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.

Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de

profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor):

venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielile

efectuate de unitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale

şi necorporale;

venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea

diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii (finanţarea

activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care beneficiază unitatea;

alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte

venituri din exploatare.

b) Venituri financiare, care cuprind:

venituri din imobilizări financiare;

venituri din investiţii financiare pe termen scurt;

venituri din creanţe imobilizate;

venituri din investiţii financiare cedate;

venituri din diferenţe de curs valutar;

venituri din dobânzi;

venituri din sconturi obţinute; şi

alte venituri financiare.

Sumele colectate de persoana juridică în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul

contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă, în această

situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un

acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror

reduceri comerciale.

c) Venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma

producerii unor calamităţi).

84

d) Venituri din provizioane şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

anulate.

Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, cu ajutorul

clasei a 7 – a de conturi, „Conturi de venitrui” folosindu-se următoarele grupe de conturi:

70 „Cifra de afaceri”;

71 „Variaţia stocurilor”;

72 „Venituri din producţia de imobilizări”;

74 „Venituri din subvenţii de exploatare”;

75 „Alte venituri din exploatare”;

76 „Venituri financiare”;

77 „Venituri extraordinare”, şi

78 „Venituri din provizioane şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de

valoare”

Conturile sintetice care sunt operaţionale, din grupele respective, se creditează cu

veniturile obţinute şi se debitează, de regulă, la sfârşitul lunii prin închiderea conturilor de

venituri în contul de rezultat.

PROBLEME REZOLVATE

La începutul lunii stocul de produse finite este de 5.000 lei. În cursul lunii se obţin

produse finite evaluate la cost efectiv de 10.000 lei. Se vând, apoi, produse finite la preţul de

vânzare de 20.000 lei şi TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă. Să se înregistreze în

contabilitate operaţiile de mai sus şi să se închidă conturile de venituri în următoarele

situaţii:

a) preţul de înregistrare al produselor vândute este de 8.000 lei;

b) preţul de înregistrare al produselor vândute este de 13.000 lei.

Obţinerea produselor finite 345 = 711 10.000

Vânzarea produselor finite 411 = %

701

4427

23.800

20.000

3.800

85

Descărcarea gestiunii de produsele vândute

a) Cazul I

b) Cazul II

711

711

=

=

345

345

8.000

13.000

Închiderea conturilor de venituri

a) Cazul I

b) Cazul II

%

701

711

%

701

711

=

=

121

121

22.000

20.000

2.000

17.000

20.000

3.000

Să se înregistreze următoarele operaţii atât în contabilitatea furnizorului, cât şi în cea a

clientului:

- Facturarea unor lucrări de reparaţii: 1.000 lei şi TVA 19%;

- Facturarea unui proiect de cercetare: 600 lei şi TVA 19%;

- Redevenţe privind chiria: 600 lei şi TVA 19%;

- Facturarea unui comision de intermediere: 200 lei şi TVA 19%;

- Valoarea facturii privind un transport de bunuri: 300 lei şi TVA 19%;

- Valoarea facturii privind cazarea unui delegat: 400 lei şi TVA 19%;

- Sconturi acordate de către furnizor: 250 lei;

- Donaţie în numerar: 700 lei;

- Despăgubiri decontate prin bancă: 100 lei.

a) În contabilitatea furnizorului:

Facturarea unor lucrări de reparaţii 4111 = %

704

4427

1.190

1.000

190

Facturarea unui proiect de cercetare 4111 = %

705

4427

714

600

114

Redevenţe privind chiria 4111 = %

706

714

600

86

4427 114

Facturarea unui comision de intermediere 4111 = %

704

4427

238

200

38

Facturarea unui transport de bunuri 4111 = %

704

4427

357

300

57

Factura privind cazarea unui delegat 4111 = %

704

4427

476

400

76

Sconturi acordate 667 = 4111 250

Donaţie în numerar 6582 = 5311 700

Despăgubiri acordate prin bancă 6581 = 5121 100

b) În contabilitatea clientului:

Facturarea unor lucrări de reparaţii %

611

4426

= 401 1.190

1.000

190

Facturarea unui proiect de cercetare %

614

4426

= 401 714

600

114

Redevenţe privind chiria %

612

4426

= 401

714

60

114

Facturarea unui comision de intermediere %

622

4426

= 401 238

200

38

Facturarea unui transport de bunuri %

624

4426

= 401 357

300

57

Factura privind cazarea unui delegat %

625

= 401 476

400

87

4426 76

Sconturi primite de la furnizori 401 = 767 250

Donaţie în numerar 5311 = 7582 700

Despăgubiri primite prin bancă 5121 = 7581 100

REZUMAT

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor, ori descreşteri ale datoriilor,

care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din

contribuţii ale acţionarilor.

Din definiţia veniturilor rezultă că ele includ atât veniturile din activităţile curente, cât

şi câştigurile din orice alte surse.

Veniturile unei activităţi economice apar sub diverse denumiri, cum ar fi cele din

vânzarea produselor finite, din vânzarea mărfurilor, ori din dividende sau chirii, pe când

câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice şi deci, nu diferă ca natură de

venituri. Ele pot apărea în urma ieşirii activelor imobilizate, ori celor rezultate din reevaluarea

titlurilor de plasament.

Recunoaşterea veniturilor, în contul de profit şi pierdere are loc atunci când a avut loc

o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei

datorii, modificare care poate fi evaluată în mod credibil.

Deci, recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii

activelor sau a reducerii datoriilor.

Corespunzător cheltuielilor, veniturile prezintă aceeaşi structură.

O categorie aparte din cadrul conturilor de venituri o reprezintă contul 711 “Variaţia

stocurilor”, în legătură cu care am luat un exemplu ilustrând cele două ipostaze în care se

poate afla soldul lui înainte de închidere.

88

INTREBĂRI DE CONTROL

1. Putem spune, ţinând cont de definiţia cheltuielilor şi veniturilor, că acestea reprezintă

pentru întreprindere o sărăcire, respectiv o îmbogăţire?

2. Există vreo diferenţă între cheltuială şi pierdere? Dar între venit şi câştig? Explicaţi!

3. Care este rolul contului 711”Variaţia stocurilor” în contabilitatea românească? Cum vedeţi

viitorul acestui cont?

4. În care din următoarele conturi consideraţi că trebuie să se înregistreze diferenţele de preţ

favorabile aferente acţiunilor proprii răscumpărate de pe piaţă şi anulate, în vederea

diminuării capitalului social: contul 1068 “Alte rezerve”, contul 6583 „Cheltuieli privind

activele cedate şi alte operaţii de capital”, contul 668 „Alte financiare”? Argumentaţi!

5. De ce în contul 6641 “Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” apare cuvântul

cheltuieli iar în contul 6642 “Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”

apare cuvântul pierderi?






89


CALCULUL ŞI ÎNREGISTRAREA REZULTATULUI











O1: să definească şi să explice noţiunile legate de rezultatul exerciţiului;

O2: să prezinte tipurile de rezultate ale exerciţiului

O3: să contabilizeze operaţiile legate de închiderea rezultatului exerciţiului

90

NOŢIUNI TEORETICE

2.1.5. Rezultatul exerciţiului

Rezultatul activităţii (profit sau pierdere) se stabileşte cumulat de la începutul

exerciţiului financiar, ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale ale entităţii.

Rezultatul fiscal (profitul impozabil) = Rezultatul contabil PLUS Cheltuieli

nedeductibile - Deduceri fiscale

Operaţii specifice

Închiderea conturilor de

cheltuieli

121 = 6xx

Profit sau pierdere Cheltuieli

Închiderea conturilor de

venituri

7XX = 121

Venituri Profit sau pierdere

Repartizarea profitului 121 = 129

Profit sau pierdere Repartizarea profitului

Reportarea profitului 121 = 117

Profit sau pierdere Rezultat reportat

Reportarea pierderii 117 = 121

Rezultat reportat Profit sau pierdere

2.1.6 Repartizarea profitului

Repartizarea profitului trebuie înregistrată în contabilitate pe destinaţii, după

aprobarea situaţiilor financiare anuale. Destinaţiile pe care se poate repartiza profitul net

contabil sunt: rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi, rezerve

statutare, surse proprii de finanţare, participarea salariaţilor la profit, dividende, cpaital social.

Profitul rămas după repartizarea rezervelor se preia la începutul exerciţiului financiar

următor în contul 117 „Rezultatul reportat” de unde urmează să se repartizeze pe alte

destinaţii (dividende, rezerve etc) care se hotărăsc de catre Adunarea generala a asociaţilor

sau acţionarilor.

Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat sau pierderea reportată

(neacoperită) din exerciţiile precedente. Profitul reportat se va repartiza pe destinaţii în

91

exerciţiile financiare ulterioare, iar pierderea reportata se va acoperi din profiturile

exercitţiilor financiare ulterioare, din rezerve sau din capitalul social. Dacă o entitate

înregistrează profit în exerciţiul curent şi corectează erori care se referă la exerciţii financiare

anterioare, şi care generează pierderi contabile reportate, acestea trebuie să fie acoperite

înaintea de orice repartizare a profitului.

În bilanţul exerciţiului financiar, conturile 121 şi 129 prezintă solduri, închiderea lor

urmând să se facă începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc

situaţiile financiare anuale.

Operaţii specifice

Repartizarea profitului 129 = %

Repartizarea profitului

1171

Rezultatul reportat

1061

Rezerve legale

1063

Rezerve statutare sau

contractuale

1068

Alte rezerve

457

Dividende de plată

REZUMAT

Rezultatul activităţii (profit sau pierdere) se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului

financiar, ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale ale entităţii. Repartizarea profitului

trebuie înregistrată în contabilitate pe destinaţii (rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile din

anii precedenţi, rezerve statutare, surse proprii de finanţare, participarea salariaţilor la profit,

dividende, cpaital social.), după aprobarea situaţiilor financiare anuale.

Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat sau pierderea reportată (neacoperită) din

exerciţiile precedente. Profitul reportat se va repartiza pe destinaţii în exerciţiile financiare ulterioare,

92

iar pierderea reportata se va acoperi din profiturile exercitţiilor financiare ulterioare, din rezerve sau

din capitalul social.






93


1. Formula contabilă 607 = 371 poate reprezenta:

a) mărfuri scăzute din gestiune;

b) mărfuri cumpărate de la un agent economic neplătitor de TVA;

c) mărfuri restituite furnizorului;

d) mărfuri achiziţionate de la furnizori;

e) nu are nici o semnificaţie.

2. Alegeţi formula contabilă, în situaţia vânzării unor produse finite având în vedere următoarele:

preţul de vânzare – 4.000 lei, iar TVA – 19%

a) 4111 = % 4.760

701 4.000

4426 760;

b) 4111 = % 4.760

702 4.000

4427 760;

c) % = 701 4.760

4111 4.000

4427 760;

d) 461 = % 4.760

701 4.000

4427 760;

e) % = 701 4.760

4111 4.000

4427 760.


ct. 601.............. R.D.................... 3.469 lei

ct. 607.............. R.D..................... 2.531 lei

ct. 711 ............. R.C..................... 2.000 lei

Cum se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli?

a) 711 = 121 2.000;

b) 121 = % 6.000

601 3.469

94

607 2.531;

c) 121 = 711 2.000;

d) % = 121 8.000

601 3.469

607 2.531

711 2.000;

e) % = 121 8.000

601 3.469

607 2.531.


ct. 701...............R.C.................... 3.000 lei

ct. 707.............. R.C.....................2.500 lei

ct. 711 ............. R.C.....................2.000 lei

Cum se înregistrează închiderea conturilor de venituri?

a) % = 121 5.500

701 3.000

707 2.500;

b) % = 121 7.500

701 3.000

707 2.500

711 2.000;

c) 121 = 711 2.000;

d) 121 = % 5.500

701 3.000

707 2.500;

e) 711 = 121 2.000.

5. Acoperirea pierderilor contabile realizate în exerciţiile financiare precedente, care reduc capitalul

social, conform hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor/asociaţilor se face:

a) 101 = 117;

b) 121 = 117;

c) 117 = 121;

d) 461 = 117;

e) 462 = 401.

95

6. Profitul net contabil realizat la închiderea exerciţiului curent repartizat la rezerve în baza unor

prevederi legale, se face prin:

a) 121 = 107;

b) 107 = 121;

c) 129 = 106;

d) 765 = 107;

e) 456 = 107.

7. Profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat este evidenţiat la începutul exerciţiului financiar

următor prin:

a) 121 = 117;

b) 104 = 117;

c) 106 = 117;

d) 117 = 101;

e) 462 = 101.

8. Pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat sunt transferate la începutul exerciţiului

financiar următor asupra rezultatului reportat prin:

a) 404 = 117;

b) 117 = 121;

c) 101 = 121;

d) 457 = 117;

e) 117 = 448.

9. Evidenţa repartizării profitului realizat în exerciţiul curent şi repartizat pentru constituirea de

rezerve potrivit legii, se înregistrează folosind articolul contabil:

a) 106 = 129;

b) 456 = 121;

c) 129 = 106;

d) 121 = 106;

e) 106 = 121.

10. Dobânzile datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, creditelor bancare pe

termen lung, datoriilor faţă de entităţile afiliate, respectiv entităţile de care compania este legată

prin interese de participare, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 168 = 512;

96

b) 666 = 168;

c) 168 = 461;

d) 461 = 168;

e) 168 = 765.

11. Valoarea sconturilor acordate clienţilor, debitorilor sau reţinute de bănci se înregistrează în

contabilitatea entităţii astfel:

a) 667 = 401;

b) 667 = 668;

c) 667 = %

411, 461, 531, 512;

d) % = 601;

303

4426

e) 667 = 421.

12. Evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările şi provizioanele se înregistrează prin

articolul contabil:

a) 681 = 401;

b) 681 = %

151, 280, 281;

c) 411 = 681;

d) 681 = 446;

e) 531 = 681.

13. Veniturile realizate din vânzarea mărfurilor, pentru care nu s-au întocmit facturi fiscale; se face

înregistrarea contabilă:

a) 411 = 707;

b) 707 = 401;

c) 418 = 707;

d) 531 = 701;

e) 401 = 411.

14. Costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite şi produselor

reziduale obţinute, la finele perioadei, constatate plus de inventar, precum şi diferenţele între preţul

prestabilit şi costul de producţie aferent se înregistrează prin articolul contabil:

a) % = 711;

97

341, 345,

346, 349

b) 361 = 701;

c) 711 = %

401, 349;

d) % = 707;

301, 341, 345

e) 601 = 711.

15. Veniturile generate de evenimente care au caracter întâmplător, accidental sunt :

a) venituri diverse;

b) venituri accidentale şi/sau financiare;

c) venituri extraordinare;

d) venituri excepţionale;

e) venituri totale.

16. Activele sunt grupate în bilanţ după:

a) provenienţa, natura, destinaţia, gestiunea şi durata;

b) lichiditate şi exigibilitate;

c) natură, destinaţie şi lichiditate;

d) natură;

e) exigibilitate.

17. Cum se inregistreaza dobânzile anuale aferente creantelor legate da participatii?

a) 267 = 766

b) 267 = 763

c) 267 = 768

d) 261 = 768

e) 267 = 765

18. Din categoria activelor circulante fac parte:

a) semifabricatele, marcile de fabrica, productia în curs de executie, marfurile;

b) marfurile, marcile de fabrica, obiectele de inventar, disponibilitatile în devize;

c) marfurile, disponibilitatile în devize, productia în curs de executie, semifabricatele;

d) marfurile, titlurile de participare, semifabricatele, produsele finite.

e) marfurile, producţia finită, mijloacele fixe, datoriile pe termen scurt

98

19. Un activ reprezinta:

a) o resursă controlată de către intreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente şi de la care se

asteapta sa genereze în prezent beneficii economice pentru intreprindere;

b) o resursă controlată de către intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la

care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere;

c) o resursă controlată de intreprindere ca rezultat al unor evenimente prezente şi de la care sa

asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere;

d) o resursă controlată de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta

sa genereze beneficii economice prezente pentru intreprindere.

e) orice resursa controlată de întreprindere de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice

viitoare.

20. Care este semnificaţia următoarei formule contabile?

231 = 722 10.000

a) obţinerea de imobilizari corporale din productia proprie;

b) primirea prin donaţie de imobilizari în curs;

c) imobilizari în curs nefinalizate pâna la sfârşitul exerciţiului financiar;

d) imobilizari în curs puse în funcţiune la sfârşitul exerciţiului.

e) venituri obţinute din subvenţii folosite pentru achiziţionarea de imobilizari corporale

21. La finele exerciţiului financiar, o societate prezintă următoarea situaţie: venituri totale 500.000 lei,

din care dividendele încasate de la o alta societate comerciala 60.000 lei; cheltuielile totale 390.000

lei, din care amenzi şi penalitaţi plătite 20.000 lei, cheltuieli în avans 30.000 lei. Determinaţi suma

datorată de societate pentru impozitul pe profit (cota 16%) :

a) 25.000 lei;

b) 37.500 lei;

c) 11.200 lei.

d) 15.000 lei

e) 22.500 lei

22. Furnizorii se includ în categoria :

a) datoriilor financiare;

b) datoriilor fiscale;

c) datoriilor salariale;

d) datoriilor comerciale;

e) datoriilor sociale.

99

23. Pasivul bilanţier este format din :

a) datorii;

b) disponibilităţi;

c) capitaluri;

d) imobilizări;

e) capitaluri şi datorii.

24. Bilanţul contabil este format din:

a) activ;

b) pasiv;

c) disponibilităţi;

d) imobilizări;

e) activ şi pasiv.

25. Registrul de casă este :

a) un registru contabil obligatoriu;

b) un document cumulativ, completat lunar;

c) un registru în care se consemnează zilnic toate operaţiunile de

încasare şi plăţi;

d) un registru cu regim special de numerotare şi înscriere;

e) un registru contabil facultativ.

26. Consumul de materii prime în procesul de producţie se înregistrează astfel :

a) 601 = 3021;

b) 301 = 721;

c) 601 = 301;

d) 371 = 701;

e) 701 = 5121.

27. Care este înregistrarea corectă a consumului de materii prime, conform bonului de consum :

a) 301 = 601;

b) 301 = 401;

c) 601 = 301;

d) 401 = 421;

e) 701 = 404.

28. Care este înregistrarea corectă a scăderii din gestiune a mărfurilor vândute

100

a) 302 = 401;

b) 401 = 301;

c) 607 = 371;

d) 371 = 607;

e) 707 = 371.

29. Care este înregistrarea corectă a cumpărării de mărfuri de la furnizori

a) 302 = 404;

b) 371 = 401;

c) 421 = 301;

d) 401 = 371;

e) 5311 = 101.

Raspunsuri:

1.a 2.d 3.b 4.b 5.a 6.c 7.a 8.b 9.c 10.b 11.c 12.b

13.c 14.a 15.c 16.c 17.b 18.c 19.b 20.c 21.c 22.d 23.e 24.d

25.c 26.c 27.c 28.c 29.b

101

MODULUL 4

ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR

FINANCIARE

102


CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE











O1: să definească şi să explice noţiunile legate de conţinutul situaţiilor financiare;

O2: să prezinte principalele categorii de elemente conţinute în situaţiile financiare

103

NOŢIUNI TEORETICE

Cadrul general de întocmire a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul IASC

Factori sociali, economici şi juridici au determinat diferenţe, privind situaţiile

financiare, de la o ţară la alta. Aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite de

recunoaştere a structurii din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare.

Ei influenţează şi aria de aplicabilitate şi informţiile prezentate în situaţiile financiare.

Comitetul IASC este angajat în atenuarea acestor diferenţe, el caută să armonizeze

reglementările, standardele şi procedeele privind întocmirea şi prezentarea situaţiilor

financiare; realizarea armonizării impune ca situaţiile financiare să furnizeze informaţii utile

pentru adoptarea deciziilor economice.

Aproape toţi utlizatorii iau decizii pentru:

a) a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiţie de capital;

b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială

c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti salariile, a-şi păstra locurile de muncă şi

de a oferi alte beneficii angajaţilor

d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderilor

e) a determina politicile de impozitare

f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui

g) a reglementa activitatea întreprinderii

Situaţiile financiare se întocmesc conform unui model contabil bazat pe costul istoric

recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal

Este posibil ca într-un număr limitat de cazuri, să existe un conflict între cadrul

general şi un IAS.

În aceste cazuri primează cerinţele IAS.

Cadrul general este revizuit permanent de Comitetul IASC.

ARIA de aplicabilitate

Cadrul general abordează:

a) Obiectivul situaţiilor financiare

b) Caracteristicile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare

104

c) Definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora se întocmesc

situaţiile financiare.

d) Conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.

Un set de situaţii financiare, inclusiv situaţii fianciare consolidate cuprinde: un bilanţ, un

cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare, (situaţia fluxurilor de

trezorerie sau situaţia fluxurilor de fonduri), politici contabile şi note explicative.

Cadrul general se aplică tuturor întreprinderilor, indiferent de forma juridică, forma de

proprietate sau obiectul de activitate.

Utilizatorii situaţiilor financiare:

Investitorii, preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi profitul adus de

investiţiile lor

Angajaţii, interesaţi de stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderii

Creditorii financiari, interesaţi de lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii

pentru rambursarea creditelor şi plata dobânzilor

Furnizorii şi creditorii comerciali

Clienţii, preocupaţi de continuitatea activităţii întreprinderii cu care

colaborează pe termen lung sau de care sunt dependenţi

Guvernul şi instituţiile sale, în vederea determinării politicii fiscale şi calculul

unor indicatori statistici

Publicul, interesat în aplicarea politicilor fiscale locale

Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii referitoare la poziţia

financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare, rezultatul administrării

întreprinderii şi modul de gestionare a resurselor.

Poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare, generează

informaţii privind capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale

numerarului.

Poziţia financiară a întreprinderii este influenţată de:

Resursele economice pe care le controlează

Structura sa financiară

Lichiditatea si solvabilitatea

Capacitatea de adaptare la mediu

105

Aceste informaţii sunt utile pentru:

Anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera numerar

Anticiparea nevoilor de creditare, a şanselor de a primi finanţări în

viitor

Evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor pe care întreprinderea

le va controla în viitor

Posibilitatea întreprinderi de a genera fluxuri de trezorerie

Informaţii privind modificările poziţiei financiare a întreprinderii sunt utilizate în

evaluarea activităţii sale de exploatare, finanţare şi investiţie în perioada de raportare.

Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ, şi performanţa pe baza

contului profit şi pierdere.

CONCEPTE DE BAZĂ

Pentru îndeplinirea obiectivelor, situaţiile financiare se întocmesc pe baza contabilităţii de

angajamente, conform căreia efectele tranzacţiilor şi altor evenimente sunt recunoscute, când

acestea se produc şi nu când numerarul sau echivalentul său este decontat. La momentul

producerii se înregistrează în contabilitate şi se raportează în situaţiile financiare ale perioadei

aferente. Ca urmare situaţiile financiare cuprind evenimente trecute dar şi obligaţii de plată în

viitor sau creanţe de încasat.

Principiile contabilităţii

Principiul continuităţii activităţii – în elaborarea situaţiilor financiare se

pleacă de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în

viitorul previzibil; se presupune că întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia

de a-şi lichida sau reduce semnificativ activitatea;

Caracteristicile calitative ale situaţiilor finaciare:

Sunt atributele care determină utilizarea informaţiei oferite de situaţiile

financiare; acestea sunt:

Ineligibilitatea

Relevanţa

Credibilitatea

Comparabilitatea

106

Intangibilitatea se referă la înţelegerea lor foarte uşoară; în acest scop utilizatorii

trebuie să cunoască activitatea întreprinderii, să aibe noţiuni de contabilitate şi dorinţa de a

studia informaţia

Relevanţa – informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice

ale utilizatorilor; aceste informaţii sunt frecvent folosite ca bază în previzionarea poziţiei şi

performanţelor financiare viitoare.

Pragul de semnificaţie

Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de

semnificaţie;

Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar

putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor

financiare.

Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii, judecată în

împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate.

Credibilitatea

Pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie credibilă; ea este credibilă

atunci când nu conţine erori semnificative, nu este părtinitoare, iar

utilizatorul ştie că reprezintă ceea ce se asteaptă să reprezinte.

Informaţia poate fi relevantă, dar puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării.

Astfel, reflectarea în bilanţ a daunelor cerute într-un litigiu poate duce utilizatorul în eroare.

Aceste informaţii trebuie prezentate în note.

Reprezentarea fidelă este o condiţie pentru ca informaţia să fie credibilă. Informaţia

trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi evenimentele. Există un risc în reprezentarea

cu fidelitate a informaţiei datorită dificultăţilor de identificare a tranzacţiilor, evaluării, sau

chiar prezentării în situaţiile financiare (de exemplu identificarea fondului comercial).

Prevalenţa economicului asupra juridicului

Informaţiile trebuie să fie contabilizate şi prezentate conform fondului lor şi în

concordanţă cu realitatea economică şi nu doar cu forma lor juridică.

Neutralitatea impune ca informaţia să fie lipsită de influenţe. Situaţiile financiare nu

sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informaţiei influenţează luarea unei decizii.

Prudenţa înseamnă un grad de precauţie pentru a face estimări cerute în condiţii de

incertitudine, astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi

107

cheltuielile să nu fie subevaluate. Prudenţa nu permite nici constituirea de rezerve ascunse sau

de provizioane excesive, situatiile financiare nemaifiind neutre şi deci credibile.

Integralitatea impune ca informatiile din situatiile financiare să fie complete în

limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii lor.

Comparabilitatea este necesară pentru ca utilizatorii să identifice tendinţele în poziţia

financiară a întreprinderii şi performanţele sale; comparaţia se poate face în timp, dar şi cu

alte întreprinderi cu acelaşi obiect de activitate.

Limite privitoare la informaţia relevantă şi credibilă

Oportunitatea – o întârziere exagerată în raportarea informaţiilor, face ca acestea să-

şi piardă relevanţa; ca urmare, conducerea poate fi nevoită să aleagă între valoarea relativă a

raportării la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile.

Daca se aşteaptă toate elementele informaţiei, ea este credibilă, dar , datorită

întârzierii, da utilitate redusă.

Raportul cost-profit presupune ca profitul de pe urma informaţiei să depăşească

costul furnizării acesteia. În plus costul poate fi suportat de un utilizator iar de profit se poate

bucura un alt utilizator.

Imaginea fidelă/Prezentarea fidelă

Situaţiile financiare se pot descrie ca prezentând „o imagine fidelă” a poziţiei

financiare, a performanţei şi a modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.

Structurile situaţiilor financiare

Structurile bilanţului sunt:

Activele

Datoriile şi capitalul propriu

Structura contului Profit şi Pierdere, legată în mod direct de evaluarea

performanţei, sunt cheltuielile şi veniturile

Elemente legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt : activele, datoriile şi

capitalul propriu.

Activele sunt definite astfel:

Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere, rezultat al unor

evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze profituri economice

viitoare pentru întreprindere

108

O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din

evenimente prezente şi prin decontarea căreia rezultă o ieşire de resurse care

încorporează beneficii economice.

Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al acţionarilor în activele unei

întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

Definirea elementelor de venituri şi cheltuieli

Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe

parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori

descreşteri ale datoriilor, şi care se concretizează în creşteri ale capitalului

propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice, pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori

creşteri ale datoriilor şi care se concretizează în reduceri ale capitalului

propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

Venituri

Definiţia veniturilor include atât venituri din activitatea curentă cât şi câştiguri din

orice alte surse: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe, chirii, etc.

Câştigurile reprezintă creşteri de beneficii economice şi ca urmare prin natura lor nu

diferă de venituri.

Definiţia cheltuielilor include pierderile precum şi acele cheltuieli generate de

activitatea curentă a întreprinderii

Recunoaşterea structurilor financiare

Recunoaşterea semnifică încorporarea în bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere a unui

element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere; nerecunoaşterea acelui element nu poate

fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii

suplimentare.

Un element care corespunde definiţiei unei structuri a situaţiilor financiare

trebuie recunoscut, în cazul în care:

Este probabil ca orice beneficiu economic viitor să fie asociat să intre sau să

iasă din întreprindere

109

Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil; când

nu poate fi realizată o estimare rezonabilă; elementul nu va fi recunoscut în

bilanţ sau în contul Profit şi Pierdere.

Evaluarea structurilor situaţiilor financiare este procesul prin care se determină

valorile la care structurile financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul Profit şi Pierdere.

Bazele de evaluare utilizate în situaţiile financiare:

Costul istoric – activele se înregistrează la suma plătită în numerar sau în echivalente

de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării; datoriile se înregistrează la

valoarea ce se aşteaptă a fi plătită pentru a stinge datoriile (impozitul pe profit)

Costul curent – activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale

numerarului, care ar trebui plătită daca acelaşi activ sau unul asemănător ar fi

achiziţionat în prezent, datoriile se înregistrează la valoare neactualizată în numerar

sau în echivalente de numerar, necesară pentru a deconta obligaţiile în prezent

Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei)

Activele se înregistrează la valoarea în numerar sau în echivalente ale

numerarului care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.

Datoriile se înregistrează la valoarea lor de decontare – aceasta reprezentând

valoarea neactualizată, care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit

cursului normal al afacerilor

Valoarea actualizată

Activele se înregistrează la valoarea actualizată a intrărilor de numerar, care

urmează a fi generata de derularea normală a activităţii întreprinderii.

Datoriile se înregistrează la valoarea actualizată a intrarilor şi ieşirilor de

numerar, care se aşteaptă să fie recunoscute pentru a deconta datoriile, potrivit

cursului normal al afacerilor.

Conceptul de capital şi de menţinere a nivelului capitalului

Conceptul de capital

Conform conceptului financiar capitalul este sinonim cu activele nete sau cu

capitalul propriu al întreprinderii

Conform conceptului fizic capitalul reprezintă capacitatea de producţie a

întreprinderii exprimată în unităţi naturale (cantitative)

110

Conceptul de capital fizic se adoptă dacă principala preocupare a utilizatorului

situaţiilor financiare este capacitatea de exploatare a întreprinderii

Dacă se urmăreşte menţiunea capitalului investit, se foloseşte noţiunea de capital

financiar.

Aceste concepte conduc la:

a) Menţinerea capitalului financiar – conform acestui concept, se obţine profit

dacă valoarea financiară (monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este

mai mare decât valoarea financiară a activelor la începutul perioadei, după

excluderea oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei

analizate.

b) Menţinerea capitalului fizic – se obţine profit când capacitatea fizică

productivă (de exploatare) a întreprinderii la sfârşitul perioadei depăşeşte

capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice

distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea lor, în timpul

perioadei analizate.

Pentru evaluarea capitalului fizic se utilizează costul curent.

În termeni generali, o întreprindere şi-a menţinut capitalul daca la sfârşitul perioadei are un

capital egal cu cel de la începutul perioadei; orice valoare în plus este considerată profit.

Principii şi reguli contabile

Principii contabile aplicate în evaluarea posturilor din situaţiile financiare:

Principiul continuităţii activităţii – se prezintă eventualele elemente

care creează nesiguranţa continuării activităţii (în notele explicative);

dacă nu s-a respectat acest principiu, trebuie prezentate explicaţii

privind modul de întocmire a situaţiilor financiare şi motivele care au

detereminat-o

Permanenţa metodelor – modificarea politicii contabile sunt permise

doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat

informaţii mai credibile

Principiul prudenţei – se vor lua în considerare numai profiturile

recunoscute până la data încheierii exerciţiului financiar. Se va ţine

seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale, chiar

111

dacă apar între data închiderii exerciţiului şi data întocmirii situaţiilor.

Se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor,

chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.

Principiul independenţei exerciţiului

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv –

pentru determinarea valorii unei poziţii de bilanţ, se va determina

separat valoarea fiecărui element de activ si pasiv

Principiul intangibilităţii – se permit corecţii impuse de IAS 8

Principiul noncompensării – se exceptează compensările admise de

standarde

Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului –

informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte

realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma

lor juridică

Principiul pragului de semnificaţie – orice element care are o valoare

semnificativă trebuie prezentat distinct în situaţiile financiare.

Elementele de aceeaşi natură sau cu funcţii similare trebuie însumate,

nefiind necesară prezentarea lor separată. Elemente care apar dupa data

bilanţului pot furniza informaţii suplimentare cu privire la estimările

făcute de management la data bilanţului; daca situaţiile financiare nu au

fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informa

suplimentar.

Daca apar abateri de la aceste principii, se vor permite numai în

cazuri excepţionale; acestea se prezintă în notele explicative, se

prezintă şi motivele pentru care s-au efectuat şi efectele lor asupra

activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi rezultatului.

TRATAMENTE CONTABILE

Un activ, o datorie se recunoaşte numai atunci când:

Este posibl să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare sau să genereze

ieşirea activelor

Costul său poate fi evaluat în mod credibil

112

Pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie prezentat în bilanţ, ci

trecut în contul Profit şi Pierdere, întreprinderea va utiliza raţionamentul

profesional; la fel pentru încadrarea unui element într-o categorie separată sau

într-una comună;

Reguli de evaluare la intrarea în patrimoniu:

La intrare se utilizează valoarea de intrare sau valoarea contabilă

Pentru bunuri, aport la capitalul social se ia în consideraţie preţul pieţei,

utilitatea, starea şi amplasarea bunurilor

Bunurile primite gratuit – la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul

pieţei, starea si amplasamentul acesteia

Cele 2 valori se substituie costului de achiziţie (Ca)

Bunurile cumpărate la Ca şi cele produse la Cp (cost de producţie). Activele

dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează, la valoarea justă a

activelor primite în schimb;

Ca = Pc + taxe , cheltuieli de aprovizionare şi alte cheltuieli necesare punerii

în stare de utilitatea sau intrării în gestiune a bunului

În cazul mijloacelor fixe Ca cuprinde si costurile estimate pentru demontarea şi

mutarea activului, costul de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţă a

acestuia. Aceste costuri se reflectă printr-un provizion, costul de demontare şi montare se

înregistrează în contul de Profit şi Pierdere prin amortizare.

Cp = cost de achiziţie a materiilor prime şi alte cheltuieli directe plus cota parte din

cheltuielile alocate raţional, ca fiind legate de fabricaţia bunurilor.

Cheltuielile generate de administrare şi cheltuielile financiare nu se includ în

costul de producţie cu excepţia situaţiilor înscrise în standarde.

Costul îndatorării respectiv cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente

dobânzii la împrumut, care sunt direct atribuite achiziţie, construcţiei sau producţiei unui activ

pe termen lung se includ în cost dacă se îndeplinesc condiţiile IAS 23.

Cheltuielile de desfacere nu se includ în Cp al unui bun.

În valoarea contabilă a activelor nu se cuprind cheltuielile din diferenţe de curs

La inventariere evaluarea se face la valoarea actuală a fiecărui element denumită si

valoare de inventar, stabilită de utilitatea, starea bunului şi preţul pieţei

Creditele şi datoriile se evaluează la valoarea probabilă de încasat respectiv de plată.

113

La închiderea exerciţiului, pentru bilanţ, evaluarea elementelor patrimoniale se face

la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatul

inventarierii.

Elemente monetare exprimate în valută trebuie raportate, utilizându-se cursul de

închidere; diferentele de curs sunt cheltuieli sau venituri după caz.

Elemente nemonetare se evaluează la cursul de schimb de la data efectuării

tranzacţiei. Înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută, se evaluează utilizând cursul

de schimb de la momentul determinării valorii respective.

La iesirea din patrimoniu se foloseşte valoarea de intrare.

Reguli adiţionale privind imobilizările

Cheltuieli de constituire se imobilizează şi se amortizează pe o perioadă de maxim 5

ani.

Cheltuielie de dezvoltare, concesiunile şi brevete se supun IAS 38

Fondul comercial se tratează de regulă ca un activ în situaţiile financiare consolidate.

Valoarea fondului comercial se amortizează pe durata utilizării fondului comercial, dar

nu mai mult de 20 de ani.

Primele privind rambursarea obligaţiunilor se tratează ca un activ, care corectează

împrumutul din emisiunea de obligaţiuni.

Daca valoarea prezentată în bilanţ diferă semnificativ de valoarea realizabilă netă ( în

cazul în care întreprinderea intenţionează sa nu utilizeze activele în procesul de producţie)

respectiv valoarea de recuperare (intenţia utilizarii activului) aceasta diferenţă se prezintă pe

total şi pe categorii în notele explicative.

DOCUMENTE DE SINTEZĂ ŞI RAPORTARE CONTABILĂ (SITUAŢII

FINANCIARE)

Ele servesc la sintetizarea informaţiilor cuprinse în documentele justificative, şi se întocmesc

la termene precise. IASC statuează că „informaţiile financiare sunt furnizate, în principal,

printr-un bilanţ – cele privind performanţele, printr-un cont de profit şi pierderi – iar

informaţiile privind evoluţia situaţiei financiare, printr-un tablou de flux (tablou de finanţare

sau tabloul trezoreriei)”.

Cu ajutorul acestor situaţii datele înregistrate în conturi sunt consolidate şi prezentate sub

forma unor indicatori economico-financiari care dau o imagine clară şi fidelă asupra situaţiei

patrimoniului, asupra situaţiei financiare şi asupra rezultatelor obţinute (profit şi pierdere).

114

În continuare vor fi prezentate structurile celor mai importante situaţii financiare, şi anume

bilanţul şi contul de profit şi pierdere, în forma în care se completează în România.

Structura bilanţului este următoarea:

Judeţul .................................................|_|_|

Entitate........................................................

Adresa: localitatea .....................................,

sectorul ........, str. ................, nr. ...............,

bl. ................, sc. ................., ap ................,

Telefon .................., fax ............................,

Număr din registrul comerţului .................

Forma de proprietate............................................................|_|_|

Activitatea preponderentă …………………………………….

(denumire clasă CAEN) ............................................................

Cod clasă CAEN ...........................................................|_|_|_|_|

Cod unic de înregistrare ...............................|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_ |

BILANŢ la data de ...............

- lei -

Denumirea elementului Nr.

rd.

Sold la:

Începutul

exerciţiului

financiar

Sfârşitul

exerciţiului

financiar

A B 1 2

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE

1. Cheltuieli de constituire

(ct. 201– 2801)

01

2. Cheltuieli de dezvoltare

(ct. 203 – 2803 – 2903)

02

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi

active similare şi alte imobilizări necorporale

(ct. 205 + 208 – 2805 – 2808 – 2905 – 2908)

03

4. Fond comercial

(ct. 2071 – 2807 – 2907)

04

5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie

(ct. 233 + 234 – 2933)

05

TOTAL (rd. 01 la 05) 06

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE

1. Terenuri şi construcţii

(ct. 211 + 212 – 2811 – 2812 – 2911 – 2912)

07

2. Instalaţii tehnice şi maşini

(ct. 213 – 2813 – 2913)

08

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier

(ct. 214 – 2814 – 2914)

09

4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie

(ct. 231 + 232 – 2931)

10

TOTAL (rd. 07 la 10) 11

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

115


rd.

Sold la:

Începutul

exerciţiului

financiar

Sfârşitul

exerciţiului

financiar

A B 1 2

1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate

(ct. 261 – 2961)

12

2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate

(ct. 2671 + 2672 – 2964)

13

3. Interese de participare

(ct. 263 – 2962)

14

4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este

legată în virtutea intereselor de participare

(ct. 2673 + 2674 – 2965)

15

5. Investiţii deţinute ca imobilizări

(ct. 265 – 2963)

16

6. Alte împrumuturi

(ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* – 2966* – 2968*)

17

TOTAL (rd. 12 la 17) 18

B. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL

(rd. 06 + 11 + 18)

19

ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

1. Materii prime şi materiale consumabile

(ct. 301 + 302 + 303 +/ – 308 + 351 + 358 + 381 +/ – 388 –

391 – 392 – 3951 – 3958 – 398)

20

2. Producţia în curs de execuţie

(ct. 331 + 332 + 341 +/ – 348* – 393 – 3941 – 3952)

21

3. Produse finite şi mărfuri

(ct. 345 + 346 +/ – 348* + 354 + 356 + 357 + 361 +/ – 368 +

371 +/ – 378 – 3945 – 3946 – 3953 – 3954 – 3956 – 3957 –

396 – 397 – 4428)

22

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

(ct. 4091)

23

TOTAL (rd. 20 la 23) 24

II. CREANŢE

(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai

mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare

element.)

1. Creanţe comerciale26

(ct. 2675* + 2676*+2678*+2679* -2966* – 2968* + 4092 +

411 +413 + 418-491)

25

2. Sume de încasat de la entităţile afiliate

(ct. 451** – 495*)

26

3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată 27

116


rd.

Sold la:

Începutul

exerciţiului

financiar

Sfârşitul

exerciţiului

financiar

A B 1 2

în virtutea intereselor de participare

(ct. 453 – 495*)

4. Alte creanţe

(ct. 425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 +

4428** + 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 + 4582 + 461

+473**-496+ 5187)

28

5. Capital subscris şi nevărsat

(ct. 456 – 495*)

29

TOTAL (rd. 25 la 29) 30

III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate

(ct. 501 -591)

31

2. Alte investiţii pe termen scurt

(ct. 505 + 506 + 508 – 595 – 596 – 598 + 5113 + 5114)

32

TOTAL (rd. 31 + 32) 33

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI

(ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)

34

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL

(rd. 24 + 30 + 33 + 34)

35

C. CHELTUIELI ÎN AVANS

(ct. 471)

36

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O

PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se

separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni

convertibile

(ct. 161 + 1681 -169)

37

2. Sume datorate instituţiilor de credit

(ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192

+ 5198)

38

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

(ct. 419)

39

4. Datorii comerciale – furnizori

(ct. 401 + 404 + 408)

40

5. Efecte de comerţ de plătit

(ct. 403 + 405)

41

6. Sume datorate entităţilor afiliate

(ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)

42

7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în

virtutea intereselor de participare

43

117


rd.

Sold la:

Începutul

exerciţiului

financiar

Sfârşitul

exerciţiului

financiar

A B 1 2

(ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***)

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind

asigurările sociale

(ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 +

426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** +

4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 +

456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 +

5194 + 5195 + 5196 + 5197)

44

TOTAL (rd. 37 la 44) 45

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE

(rd. 35 + 36 – 45 – 62)

46

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

(rd. 19 + 46-61)

47

G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O

PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se

separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni

convertibile

(ct. 161 +1681 -169)

48

2. Sume datorate instituţiilor de credit

(ct. 1621 + 1622 + 1624+ 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192

+ 5198)

49

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

(ct. 419)

50

4. Datorii comerciale-furnizori

(ct. 401 + 404 +408)

51

5. Efecte de comerţ de plătit

(ct. 403 + 405)

52

6. Sume datorate entităţilor afiliate

(ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)

53

7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în

virtutea intereselor de participare

(ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***)

54

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind

asigurările sociale

(ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 +

426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** +

4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 +

456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 +

5194 + 5195 + 5196 + 5197)

55

TOTAL (rd. 48 la 55) 56

118


rd.

Sold la:

Începutul

exerciţiului

financiar

Sfârşitul

exerciţiului

financiar

A B 1 2

H. PROVIZIOANE

1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare

(ct. 1515)

57

2. Provizioane pentru impozite

(ct. 1516)

58

3. Alte provizioane

(ct. 1511 + 1512+151327 +1514+ 1518)

59

TOTAL (rd. 57 la 59) 60

I. VENITURI ÎN AVANS

1. Subvenţii pentru investiţii

(ct. 131 + 132 + 133 + 134 + 138)

61

2. Venituri înregistrate în avans

(ct. 472)

62

TOTAL (rd. 61 + 62) 63

J. CAPITAL ŞI REZERVE

I. CAPITAL

1. Capital subscris vărsat

(ct. 1012)

64

2. Capital subscris nevărsat

(ct. 1011)

65

3. Patrimoniul regiei

(ct. 1015)

66

TOTAL (rd. 64 la 66) 67

II. PRIME DE CAPITAL

(ct: 104)

68

III. REZERVE DIN REEVALUARE

(ct. 105)

69

IV. REZERVE

1. Rezerve legale

(ct. 1061)

70

2. Rezerve statutare sau contractuale

(ct. 1063)

71

3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din

reevaluare

(ct. 1065)

72

4. Alte rezerve

(ct. 1068)

73

Acţiuni proprii

(ct. 109)

74

119


rd.

Sold la:

Începutul

exerciţiului

financiar

Sfârşitul

exerciţiului

financiar

A B 1 2

TOTAL (rd. 70 la 73 – 74) 75

V. PROFITUL SAU PIERDEREA

REPORTAT(Ă)

(ct. 117)

SOLD C 76

SOLD D 77

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA

EXERCIŢIULUI FINANCIAR

(ct. 121)

SOLD C 78

SOLD D 79

Repartizarea profitului

(ct. 129)

80

CAPITALURI PROPRII – TOTAL

(rd. 67 + 68 +69 + 75 + 76 – 77 + 78 – 79 – 80)

81

Patrimoniul public

(ct. 1016)

82

CAPITALURI – TOTAL (rd. 81 + 82) 83

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele Numele şi prenumele

Calitatea

Semnătura Semnătura

Ştampila unităţii Nr. de înregistrare în organismul profesional

120

Structura contului de profit şi pierdere este următoarea:

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de ..................

- lei -

Denumirea indicatorilor Nr. rd. Exerciţiul

financiar

Precedent Curent

A B 1 2

1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01

Producţia vândută

(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)

02

Venituri din vânzarea mărfurilor

(ct. 707)

03

Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect

principal de activitate îl constituie leasingul

(ct. 766*)

04

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri

nete

(ct. 7411)

05

2. Variaţia stocurilor de produse finite

şi a producţiei în curs de execuţie

(ct. 711)

Sold C 06

Sold D 07

3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi

capitalizată

(ct. 721 + 722)

08

4. Alte venituri din exploatare

(ct. 758 + 7417)

09

VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL

(rd. 01 + 06 – 07 + 08 + 09)

10

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile

(ct. 601 +602-7412)

11

Alte cheltuieli materiale

(ct. 603 + 604 + 606 + 608)

12

b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)

(ct. 605-7413)

13

c) Cheltuieli privind mărfurile

(ct. 607)

14

6. Cheltuieli cu personalul

(rd. 15+16), din care:

15

a) Salarii şi indemnizaţii29

(ct. 641+642-7414)

16

b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 17

121

(ct. 645-7415)


financiar

Precedent Curent

A B 1 2

7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi

necorporale

(rd. 19 – 20)

18

a.1) Cheltuieli

(ct. 6811 +6813)

19

a.2) Venituri30

(ct. 7813)

20

b) Ajustări de valoare privind activele circulante

(rd. 22 – 23)

21

b.1) Cheltuieli

(ct. 654 + 6814)

22

b.2) Venituri

(ct. 754 + 7814)

23

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24

8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe

(ct. 611 +612 + 613 + 614 + 621 +622 + 623 + 624 + 625 +

626 + 627 + 628 – 7416)

25

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

(ct. 635)

26

8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate

(ct. 658)

27

Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de

entităţile al căror obiect principal de activitate îl constituie

leasingul

(ct. 666*)

28

Ajustări privind provizioanele (rd. 30-31) 29

– Cheltuieli

(ct. 6812)

30

– Venituri

(ct. 7812)

31

CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL

(rd. 11 la 15 + 18 + 21 +24 + 29)

32

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE

– Profit

(rd. 10-32)

33

– Pierdere

(rd. 32-10)

34

9. Venituri din interese de participare

(ct. 7611 +7613)

35

– din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 36

122

10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din

activele imobilizate

(ct. 763)

37



financiar

Precedent Curent

A B 1 2

11. Venituri din dobânzi

(ct. 766*)

39


Alte venituri financiare

(ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768)

41

VENITURI FINANCIARE – TOTAL

(rd. 35 + 37 + 39 + 41)

42

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi

investiţiile deţinute ca active circulante

(rd.44-41)

43

– Cheltuieli

(ct. 686)

44

– Venituri

(ct. 786)

45

13. Cheltuieli privind dobânzile

(ct. 666*-7418)

46

– din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 47

Alte cheltuieli financiare

(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668)

48

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL

(rd. 43+ 46+ 48)

49

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):

– Profit

(rd. 42- 49)

50

– Pierdere

(rd. 49 – 42)

51

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):

– Profit

(rd. 10 + 42-32-49)

52

– Pierdere

(rd. 32 + 49 – 10 – 42)

53

15. Venituri extraordinare

(ct. 771)

54

16. Cheltuieli extraordinare

(ct. 671)

55

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA

EXTRAORDINARĂ:

123

– Profit

(rd. 54 – 55)

56

– Pierdere

(rd. 55 – 54)

57

VENITURI TOTALE

(rd. 10 + 42 + 54)

58

CHELTUIELI TOTALE

(rd. 32 + 49 + 55)

59


financiar

Precedent Curent

A B 1 2

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):

– Profit

(rd. 58-59)

60

– Pierdere

(rd. 59-58)

61

18. Impozitul pe profit31

(ct. 691)

62

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

(ct. 698)

63

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) EXERCIŢIULUI

FINANCIAR:

– Profit

(rd. 60-62-63)

64

– Pierdere

(rd. 61 + 62 + 63); (rd. 62 + 63 – 60)

65

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele Numele şi prenumele

Calitatea

Semnătura Semnătura

Ştampila unităţii Nr. de înregistrare în organismul profesional

_____ ***)

Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

***) Solduri debitoare ale conturilor respective.

***) Solduri creditoare ale conturilor respective.

REZUMAT

Situaţiile financiare se întocmesc conform unui model contabil bazat pe costul istoric

recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal.

124

Cadrul general abordează:

e) Obiectivul situaţiilor financiare

f) Caracteristicile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare

g) Definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora se întocmesc

situaţiile financiare.

h) Conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.

Un set de situaţii financiare, inclusiv situaţii fianciare consolidate cuprinde: un bilanţ, un cont

de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare, (situaţia fluxurilor de

trezorerie sau situaţia fluxurilor de fonduri), politici contabile şi note explicative.

Cadrul general se aplică tuturor întreprinderilor, indiferent de forma juridică, forma de

proprietate sau obiectul de activitate.

Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii referitoare la poziţia financiară,

performanţa şi modificările poziţiei financiare, rezultatul administrării întrerinderii şi modul

de gestionare a resurselor.

Poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare, generează informaţii

privind capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului.

Informaţii privind modificările poziţiei financiare a întreprinderii sunt utilizate în evaluarea

activităţii sale de exploatare, finanţare şi investiţie în perioada de raportare.

Poziţia financiară se determină pe baza informaţiilor din bilanţ, şi performanţa pe baza

contului profit şi pierdere.






125


INVENTARIEREA PATRIMONIULUI











O1: să definească şi să explice modul în care se efectuează inventarierea patrimoniului;

O2: să cunoască regulile de inventariere a patrimoniului

O3: să contabilizeze operaţiile legate de diferenţele constatate la inventarierea patrimoniuluiu

126

NOŢIUNI TEORETICE

NORME PRIVIND ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA INVENTARIERII

ELEMENTELOR DE ACTIV ŞI DE PASIV

Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv reprezintă ansamblul operaţiunilor prin

care se constată existenţa tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai

valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează. Actul normativ care reglementează

efectuarea operaţiunilor de inventariere este O.M.F.P. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor

privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv.

În temeiul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, unităţile au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi

de pasiv deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării lor, în

cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în următoarele situaţii:

a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe

prevăzute de lege;

b) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite

cert decât prin inventariere;

c) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;

d) cu prilejul reorganizării gestiunilor;

e) ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră;

f) în alte cazuri prevăzute de lege.

La începutul activităţii unităţii, inventarierea are ca scop principal stabilirea şi evaluarea

elementelor de activ ce constituie aport la capitalul unităţii. Elementele de activ care constituie

aport la capitalul social al agenţilor economici, la patrimoniul iniţial al persoanelor juridice fără

scop patrimonial şi la patrimoniul instituţiilor publice se înscriu în registrul-inventar grupate pe

conturi.

Inventarierea anuală a elementelor de activ şi de pasiv se face, de regulă, cu ocazia

încheierii exerciţiului financiar, avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei

unităţi.

În cadrul agenţilor economici cu activitate complexă, bunurile pot fi inventariate şi înaintea

datei de încheiere a exerciţiului financiar, cu condiţia asigurării valorificării şi cuprinderii

rezultatelor inventarierii în situaţiile financiare întocmite pentru exerciţiul financiar respectiv.

127

În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, în registrul-inventar se va cuprinde

valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu

intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii

exerciţiului financiar.

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine administratorului,

ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării elementelor de activ

şi de pasiv şi care elaborează şi transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate

la specificul unităţii.

Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv se efectuează de către comisii de inventariere,

formate din cel puţin două persoane, numite prin decizie scrisă. În decizia de numire se

menţionează în mod obligatoriu componenţa comisiei, numele responsabilului comisiei,

modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supusă inventarierii, data de începere şi de

terminare a operaţiunilor. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere,

în comisii sunt numite persoane cu pregătire corespunzătoare economică şi tehnică, care să

asigure efectuarea corectă şi la timp a inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, inclusiv

evaluarea lor conform reglementărilor contabile aplicabile.

Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv se pot efectua atât cu salariaţii

proprii, cât şi pe bază de contracte de prestări de servicii încheiate cu persoane juridice sau

fizice cu pregătire corespunzătoare.

Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii

şi nici contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective.

Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi înlocuiţi decât în cazuri bine justificate şi numai

prin decizie scrisă, emisă de către cei care i-au numit.

Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt

următoarele:

a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere să ia de la gestionarul răspunzător de

gestiunea bunurilor o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă:

– gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;

– în afara bunurilor unităţii respective, are în gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor, primite

cu sau fără documente;

– are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă;

– are bunuri nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au întocmit

documentele aferente;

– a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;

128

– deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea

sa;

– are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu

au fost predate la contabilitate.

De asemenea, gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul, numărul şi data ultimului

document de intrare/ieşire a bunurilor în/din gestiune.

Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea bunurilor şi

de către comisia de inventariere, care atestă că a fost dată în prezenţa sa;

b) să identifice toate locurile (încăperile) în care există bunuri ce urmează a fi inventariate;

c) să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de depozitare, în prezenţa gestionarului, ori de

câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se părăseşte gestiunea.

Dacă bunurile supuse inventarierii, gestionate de către o singură persoană, sunt depozitate în

locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces, membrii comisiei care

efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces, cu excepţia

locului în care a început inventarierea, care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu

se termină într-o singură zi. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact; în caz

contrar, acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de constatare, care se semnează de

către comisia de inventariere şi de către gestionar, luându-se măsurile corespunzătoare.

Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în

locuri special amenajate (fişete, casete, dulapuri etc.), încuiate şi sigilate. Sigiliul se păstrează,

pe durata inventarierii, de către responsabilul comisiei de inventariere;

d) să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune, fişele de magazie, menţionând data la

care s-au inventariat bunurile, să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de bunuri,

existente în gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie

şi predarea lor la contabilitate, astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea.

La unităţile de desfacere cu amănuntul, care folosesc metoda global-valorică, gestionarul

trebuie să întocmească şi să depună la contabilitate, înainte de începerea inventarierii, raportul

de gestiune în care să se înscrie toate documentele de intrare şi de ieşire a mărfurilor, precum

şi cele privind numerarul depus la casierie, întocmit până în momentul începerii inventarierii;

e) să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă, solicitând

întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul) şi depunerea numerarului la

casieria unităţii;

f) să controleze dacă toate instrumentele şi aparatele de măsură sau de cântărire au fost

verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare.

129

În cazul în care gestionarul lipseşte, comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică aceasta

conducerii unităţii respective. Conducerea unităţii are obligaţia să îl încunoştinţeze imediat, în

scris, pe gestionar despre inventarierea ce trebuie să se efectueze, indicând locul, ziua şi ora

fixate pentru începerea lucrărilor.

Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul, data şi ora fixate,

inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere

în prezenţa altei persoane, numită prin decizie scrisă, care să îl reprezinte pe gestionar.

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă este posibil, să se sisteze

operaţiunile de intrare-ieşire a bunurilor supuse inventarierii, luându-se din timp măsurile

corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.

Dacă operaţiunile de aprovizionare-livrare a bunurilor nu pot fi suspendate, se prevede crearea

unei zone tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să se

permită expedieri la clienţi, iar operaţiunile respective se vor efectua numai în prezenţa

comisiei de inventariere, care va menţiona pe documentele respective „primit în timpul inven-

tarierii” sau „eliberat în timpul inventarierii”, după caz, în scopul evitării inventarierii duble

sau a omisiunilor.

Pe toată durata inventarierii, programul şi perioada inventarierii sunt afişate la loc vizibil.

Inventarierea imobilizărilor necorporale se efectuează prin constatarea existenţei şi

apartenenţei acestora la unităţile deţinătoare, iar în cazul brevetelor, licenţelor, al know-how şi

al mărcilor de fabrică este necesară dovedirea existenţei acestora pe baza titlurilor de

proprietate.

Inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă proprietatea

acestora şi a schiţelor de amplasare.

Clădirile se inventariază prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate şi a dosarului

tehnic al acestora.

Construcţiile şi echipamentele speciale cum sunt: reţelele de energie electrică, termică,

gaze, apă, canal, telecomunicaţii, căile ferate şi altele similare se inventariază potrivit

regulilor stabilite de deţinătorii acestora.

Imobilizările corporale care în perioada inventarierii se află în afara unităţii (vapoare,

locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate în cursă de lungă durată, maşinile de

forţă şi utilajele energetice, maşinile, utilajele şi instalaţiile de lucru, aparatele şi instalaţiile de

măsurare, control şi reglare şi mijloacele de transport date pentru reparaţii în afara unităţii se

inventariază înaintea ieşirii lor temporare din unitate sau prin confirmare scrisă primită de la

unitatea unde acestea se găsesc.

130

În listele de inventariere a imobilizărilor necorporale şi corporale aflate în curs de execuţie se

menţionează pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului: denumirea

obiectului, descrierea amănunţită a stadiului în care se află acesta, pe baza valorii din

documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la data

inventarierii. Materialele şi utilajele primite de la beneficiari pentru montaj şi neîncorporate în

lucrări se inventariază separat.

Investiţiile puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare

ca imobilizări corporale, se înscriu în liste de inventariere separate. De asemenea, lucrările de

investiţii care nu se mai execută, fiind sistate sau abandonate, se înscriu în liste de inventariere

separate, arătându-se cauzele sistării sau abandonării, aprobarea de sistare sau abandonare şi

măsurile ce se propun în legătură cu aceste lucrări.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz.

Bunurile aflate în ambalaje originale intacte nu se desfac decât prin sondaj, acest lucru

urmând a fi menţionat şi în listele de inventariere respective.

La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin transvazare şi măsurare,

conţinutul vaselor – stabilit în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. – se verifică prin

scoaterea de probe din aceste vase, ţinându-se seama de densitate, compoziţie şi de alte

caracteristici ale lichidelor, care se constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de

laborator, după caz.

Materialele de masă ca: ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, produse agricole şi

alte materiale similare, ale căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar

conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice.

Bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule,

unelte etc.) se inventariază şi se trec în liste separate, specificându-se persoanele care răspund

de păstrarea lor. În cadrul evidenţierii acestora pe formaţii şi locuri de muncă, bunurile vor fi

centralizate şi comparate cu datele din evidenţa tehnico-operativă, precum şi cu cele din

evidenţa contabilă.

Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariază cu prio-

ritate fără a se stânjeni desfacerea imediată a acestora. Comisia de inventariere are obligaţia să

controleze toate locurile în care pot exista bunuri supuse

inventarierii.

Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere, care trebuie să se

întocmească pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi pe categorii de bunuri.

131

Bunurile aparţinând altor unităţi (închiriate, în leasing, în custodie, cu vânzare în

consignaţie, spre prelucrare etc.) se inventariază şi se înscriu în liste separate. Listele de

inventariere pentru aceste bunuri vor conţine informaţii cu privire la numărul şi data actului

de predare-primire şi ale documentului de livrare, precum şi alte informaţii utile.

Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparţinând terţilor se trimit

şi persoanei fizice sau juridice, române ori străine, după caz, căreia îi

aparţin bunurile respective, în termen de cel mult 15 zile de la terminarea inventarierii,

urmând ca proprietarul bunurilor să comunice eventualele nepotriviri în termen de 5 zile de la

primirea listelor de inventariere. Neconfirmarea în acest termen presupune recunoaşterea

exactităţii datelor înscrise în listele de inventariere. În caz de nepotriviri, unitatea deţinătoare

este obligată să clarifice situaţia diferenţelor respective şi să comunice constatările sale

persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin bunurile respective, în termen de 5 zile de la

primirea sesizării.

Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mişcare ori greu vandabile,

comenzi în curs, abandonate sau sistate, precum şi pentru creanţele şi obligaţiile incerte ori în

litigiu se întocmesc liste de inventariere separate sau situaţii analitice separate, după caz.

Determinarea stocurilor faptice se face astfel încât să se evite omiterea ori inventarierea de

două sau de mai multe ori a aceloraşi bunuri.

Bunurile aflate în expediţie se inventariază de către unităţile furnizoare, iar bunurile

achiziţionate aflate în curs de aprovizionare se inventariază de unitatea cumpărătoare şi se

înscriu în liste de inventariere separate.

Înainte de începerea inventarierii producţiei în curs de execuţie şi a semifabricatelor din

producţia proprie, este necesar:

– să se predea la magazii şi la depozite, pe baza documentelor, toate piesele, ansamblurile şi

agregatele a căror prelucrare a fost terminată;

– să se colecteze din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi deşeurile, întocmindu-se

documentele de constatare;

– să se întocmească documentele de constatare şi să se clarifice situaţia semifabricatelor a

căror utilizare este îndoielnică.

În cazul producţiei în curs de execuţie se inventariază atât produsele care nu au trecut prin

toate fazele (stadiile) prelucrării impuse de procesul tehnologic de producţie, cât şi produsele

care, deşi au fost terminate, nu au trecut toate probele de recepţionare tehnică sau nu au fost

completate cu toate piesele şi accesoriile lor.

132

În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile în curs

de execuţie sau neterminate.

Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate la

locurile de muncă şi nesupuse prelucrării, nu se consideră producţie în curs de execuţie.

Acestea se inventariază separat şi se repun în conturile din care provin, diminuându-se

cheltuielile, iar după terminarea inventarierii acestora se vor evidenţia în conturile iniţiale de

cheltuieli.

Inventarierea producţiei în curs de execuţie din cadrul secţiilor auxiliare se face prin stabilirea

gradului de executare a lucrărilor (reparaţii, lucrări pentru terţi etc.).

La unităţile de construcţii-montaj, în listele de inventariere a producţiei neterminate se

includ:

– categoriile de lucrări şi părţi de elemente de construcţii la care n-a fost executat întregul

volum de lucrări prevăzute în normele de deviz;

– lucrările executate (terminate), dar nerecepţionate de către beneficiar.

Inventarierea lucrărilor de modernizare nefinalizate sau de reparaţii ale clădirilor, instalaţiilor,

maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport şi ale altor bunuri se face prin verificarea la faţa

locului a stadiului fizic al lucrărilor. Astfel de lucrări se consemnează într-o listă de

inventariere separată, în care se indică denumirea obiectului supus modernizării sau reparaţiei,

gradul de executare a lucrării, costul de deviz şi cel efectiv al lucrărilor executate.

Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor

soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea

valorică în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit „Extrasului de cont”, sau punctajelor

reciproce, în funcţie de necesităţi. În situaţia unităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi

obligaţiilor pe bază de conturi sau deconturi externe periodice confirmate de către partenerii

externi, aceste documente ţin locul extraselor de cont confirmate.

Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie,

acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se inventariază în

conformitate cu prevederile legale. Disponibilităţile aflate în conturi la bănci sau la

unităţile Trezoreriei Statului se inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de

cont emise de acestea cu cele din contabilitatea unităţii. În acest scop, extrasele de cont din

ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucrătoare a anului, puse la dispoziţie de unităţile

bancare şi unităţile Trezoreriei Statului, vor purta ştampila oficială

a acestora.

133

Disponibilităţile în lei şi în valută din casieria unităţii se inventariază în ultima zi

lucrătoare a exerciţiului financiar, după înregistrarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi

privind exerciţiul respectiv, confruntându-se soldurile din registrul de casă cu monetarul şi cu

cele din contabilitate.

Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de

călătorie, bonurilor cantităţi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziţii şi

altele asemenea se face la valoarea lor nominală, cu excepţia timbrelor cu valoare filatelică.

Pentru toate celelalte elemente de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii, se verifică

realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terţi se fac cereri de

confirmare, care se vor ataşa la listele respective după primirea confirmării.

Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate bunurile şi

valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în

prezenţa sa. De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de

efectuare a inventarierii. În acest caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze

obiecţiile, iar concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.

Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către membrii comisiei de

inventariere şi de către gestionar. În cazul gestiunilor colective (cu mai mulţi gestionari),

listele de inventariere se semnează de către toţi gestionarii, iar în cazul predării-primirii

gestiunii, acestea se semnează atât de către gestionarul predător, cât şi de către cel primitor.

Inventarierea elementelor de activ ale unităţii se materializează prin înscrierea acestora, fără

spaţii libere şi fără ştersături, în formularul „Lista de inventariere”. Acest formular serveşte

ca document pentru stabilirea lipsurilor şi a plusurilor de bunuri şi valori, constatate cu ocazia

inventarierii, precum şi pentru constatarea deprecierilor.

În cazul imobilizărilor corporale, precum şi al celorlalte elemente de activ pentru care au fost

constituite provizioane pentru deprecieri, în listele de inventariere se va înscrie valoarea

contabilă netă a acestora, care se va compara cu valoarea lor actuală, stabilită cu ocazia

inventarierii.

Pentru inventarierea elementelor de activ şi de pasiv ce nu reprezintă bunuri este suficientă

prezentarea lor în situaţii analitice distincte care să fie totalizate şi să justifice soldul

conturilor sintetice respective în care acestea sunt cuprinse şi care se preiau în Registrul-

inventar.

Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu

rezultatele inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, grupate după natura lor, conform

posturilor din bilanţ.

134

Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere,

procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice, după caz, care justifică conţinutul

fiecărui post din bilanţ.

În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de

inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data

inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în

registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua

astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de

activ şi de pasiv.

Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o analiză a tuturor stocurilor

înscrise în fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate.

Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate operativ, după care se procedează la

stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantităţilor consemnate în listele de

inventariere, cu evidenţa tehnico-operativă pentru fiecare poziţie în parte.

Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor

reglementărilor contabile aplicabile. Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului

permanenţei metodelor, potrivit căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute,

asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.

Evaluarea activelor imobilizate şi a stocurilor, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea

actuală a fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea

bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se

va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor. În cazul în care se constată

că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei,

este mai mare decât valoarea cu care acesta este evidenţiat în contabilitate, în listele de

inventariere se vor înscrie valorile din contabilitate.

În cazul în care valoarea de inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din

contabilitate, în listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar.

Imobilizările necorporale şi corporale constatate ca fiind depreciate se vor evalua la valoarea

actuală a fiecăreia, stabilită în funcţie de utilitatea sa şi preţul pieţei. Corectarea valorii

contabile a imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar

se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări

suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau

135

suplimentarea unor provizioane pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere

reversibilă a acestora.

Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin

amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind

valoarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare şi orice pierdere din depreciere

cumulată, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin deprecierile

constatate. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de

inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea

unui provizion pentru depreciere.

Provizioanele pentru deprecieri sau amortizarea suplimentară se înregistrează în

contabilitate indiferent de situaţia economică a unităţii, inclusiv în cazul în care aceasta

înregistrează pierdere contabilă.

Evaluarea titlurilor de valoare (titluri de participare, titluri de plasament, alte titluri) se

efectuează, în cazul celor cotate pe pieţe reglementate

şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, pe baza pre-

ţului mediu ponderat, calculat pe ultimele 12 luni calendaristice, pentru titlurile tranzacţionate

în respectivul interval de timp, iar în cazul titlurilor netranzacţionate pe pieţele reglementate şi

supravegheate, în funcţie de valoarea activului net pe acţiune.

Tratamentul plusurilor de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de valoare este cel prevăzut

de reglementările contabile aplicabile.

Evaluarea creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de

plată, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile. Diferenţele constatate în minus

între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă netă a creanţelor se

înregistrează în contabilitate pe seama provizioanelor pentru deprecierea creanţelor. Evaluarea

creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută se face la cursul de schimb valutar comunicat de

Banca Naţională a României, valabil pentru data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele

de curs valutar favorabile sau nefavorabile între cursul de schimb valutar la care sunt

înregistrate creanţele sau datoriile în valută şi cursul de schimb valutar de la data încheierii

exerciţiului se înregistrează potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt

prescrise se efectuează numai după ce au fost întreprinse toate demersurile juridice, potrivit

legii, pentru decontarea acestora.

136

Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal.

Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conţină, în principal,

următoarele elemente: data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de

inventariere; numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea

inventariată; data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere; rezultatele inventarierii;

concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi

la persoanele vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu acestea; volumul

stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată

şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic; propuneri de scoatere

din uz a obiectelor de inventar şi declasare sau casare a unor stocuri; constatări privind

păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune, precum şi

alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere

întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor

pentru depreciere sau de înregistrare a unor amortizări suplimentare (pentru deprecierile

ireversibile ale imobilizărilor), acolo unde este cazul, arătând totodată cauzele care au

determinat aceste deprecieri.

Pentru toate plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate la bunuri, precum şi pentru pagubele

determinate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau din alte cauze, comisia de

inventariere trebuie să primească explicaţii scrise de la persoanele care au răspunderea

gestionării, respectiv a urmăririi decontării creanţelor.

Pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor cercetate, comisia de inventariere stabileşte

caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi caracterul

plusurilor, propunând, în conformitate cu dispoziţiile legale, modul de regularizare a

diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii.

În situaţia constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea

justă. În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua măsura

imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoare de înlocuire, se înţelege costul de

achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data

constatării pagubei, care va cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă

taxele nerecuperabile, inclusiv T.V.A., cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli

accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului

respectiv. În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi

137

cumpărate de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din

specialişti în domeniul respectiv.

La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate

infracţiuni, se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri

constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

– să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării în

ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte

elemente;

– diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi

aceeaşi gestiune.

Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la

inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorate vinovăţiei

persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri.

Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc

condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori,

respectiv de către ordonatorii de credite, şi servesc pentru uz intern în cadrul unităţilor

respective. Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate. În

cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri, sunt mai

mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va

proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus.

Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în

ordine crescătoare. În cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au

constatat lipsuri, sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au

constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea

din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face

începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare.

Pentru bunurile la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu plusurile

stabilite la inventariere, scăzămintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă

sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. În această situaţie, cotele de scăzăminte se

aplică în primul rând la bunurile la care s-au constatat lipsurile.

Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus,

cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte bunuri admise în compensare, la care s-

au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe.

138

Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte,

reprezentând prejudiciu pentru unitate, se recuperează de la persoanele vinovate, în

conformitate cu dispoziţiile legale.

Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplică

anticipat, ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora.

De asemenea, normele de scăzăminte nu se aplică automat, aceste norme fiind considerate

limite maxime. Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de

producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire.

Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă, în termen de 3

zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, administratorului unităţii. Acesta, cu

avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil şi al conducătorului

compartimentului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile de la primirea procesului-

verbal, asupra soluţionării propunerilor făcute, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu reglementările

contabile aplicabile.

Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la

31 decembrie se întocmeşte bilanţul care face parte din situaţiile financiare anuale, ale cărui

posturi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, şi ale reglementărilor contabile aplicabile, trebuie să corespundă cu

datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor de activ şi de

pasiv stabilită pe baza inventarului.

TEME DE CONTROL

1. Precizaț i care este scopul ș i importanț a inventarierii patrimoniului .

2. Daț i exemple de modul în care trebuie înregistrate rezultatele inventarierii .

3. Realizaț i o Declaraț ie de Inventar .

4. Realizaț i o Decizie privind numirea comisiei de inventariere .

REZUMAT

139

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de activ şi de

pasiv ale fiecărei unităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând

altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care

trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei unităţii pentru

respectivul exerciţiu financiar.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în

listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din

contabilitate.

Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel

mult 3 zile de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către administrator sau

ordonatorul de credite.






140


PARTICULARITĂŢI CONTABILE ALE ÎNCHIDERII EXERCIŢIULUI

FINANCIAR











O1: să definească şi să explice noţiunile legate de închiderea exerciţiului;

O3: să contabilizeze operaţiile legate de închiderea exerciţiului

141

NOŢIUNI TEORETICE

DOCUMENTELE CARE SUNT FOLOSITE LA OPERAŢIUNILE DE

INVENTARIERE

Aşa cum s-a precizat în subcapitolul anterior, inventarierea elementelor de activ şi de pasiv se

efectuează de către comisii de inventariere, formate din cel puţin două persoane, numite prin

decizie scrisă. În decizia de numire a comisiei de inventariere trebuie să se menţioneze

componenţa comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii,

gestiunea supusă inventarierii, data de începere şi de terminare a operaţiunilor, după modelul

următor:

Unitatea ...........................

Decizie privind numirea comisiei de inventariere

prin prezenta decizie, administratorul societăţii …………………………………………,

domnul ……………………………… constituie comisia de inventariere în vederea

efectuării inventarierii patrimoniului la data de 31.12.200..., formată din:

………………………………………… în calitate de ……………………………

………………………………………… în calitate de ……………………………

………………………………………… în calitate de ……………………………

Administratorul societăţii decide că:

a) responsabilul comisiei de inventariere va fi ……………………………………………

b) gestiunile supuse inventarierii vor fi: mijloace fixe, obiecte de inventar, marfa şi

materialele din depozit;

c) efectuarea inventarierii se va face în zilele de …………………………………………

Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţă persoanelor de mai sus.

Nume: ……………………… Semnătura: ……………………

Administrator/Director General

………………………………………

142

Formatul declaraţiei de inventar este următorul:

DECLARAŢIE DE INVENTAR

.............................................

(Unitatea)

Subsemnatul ......................................... gestionar al ............................. numit prin decizia

nr. ....... din data de ........... declar:

1. Toate valorile materiale şi băneşti aflate în gestiunea subsemnatului se găsesc în

încăperile (locuibile)

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

2. Posed (nu posed) valori materiale şi băneşti aparţinând terţilor

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

3. Am (nu am) cunoştinţă de existenţa unor plusuri sau minusuri în valoare

(cantitate) de .............................................................................................................. .......

....................................................................................................................................... ....

4. Am (nu am) eliberat valori materiale şi băneşti fără documente legale.

Beneficiar ........................................................................................................................

Beneficiar .................................................................................................................. ......

Beneficiar ........................................................................................................................

5. Am (nu am) valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate, pentru care

s-au întocmit documentele aferente în cantitate de ..........................................................

...........................................................................................................................................

6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa

operativă sau nu au fost predate la contabilitate ..............................................................

...........................................................................................................................................

7. Deţin (nu deţin) numerar din vânzarea mărfurilor aflate în gestiune, de lei ..............

............................................................................................................................................

8. Ultimele documente de intrare sunt:

fel ................................................... nr. ............. din data de ....................................... .....

fel ................................................... nr. ............. din data de ............................................

9. Ultimele documente de ieşire sunt:

fel .................................................. nr. ............. din data de ........................................ ....

fel .................................................. nr. ............. din data de ............................................

10. Ultimul raport de gestiune a fost încheiat la data de ........................... pentru

perioada ...........................

11. Dacă mai aveţi ceva de adăugat ....................................................................................

143

.........................................................................................................................................

Semnături | Dată în faţa noastră | Gestionar

Data ……………… ora …………

Inventarierea elementelor de activ ale unităţii se materializează prin înscrierea acestora, fără

spaţii libere şi fără ştersături, în formularul „Lista de inventariere”. Listele de inventariere se

semnează pe fiecare filă de către membrii comisiei de inventariere şi de către gestionar.

Lista de inventariere serveşte ca:

– document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile unităţii;

– document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri (imobilizări, stocuri materiale)

şi a altor valori (elemente de trezorerie etc.);

– document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în contabilitate a

plusurilor şi minusurilor constatate;

– document pentru întocmirea registrului-inventar;

– document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri;

– document centralizator al operaţiunilor de inventariere.

Unul dintre cele mai utilizate formate ale listelor de inventariere este prezentat mai jos.

Pentru comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, rămase neachitate, provenite

din relaţii economico-financiare şi ca instrument de conciliere prearbitrală, se utilizează

„Extrasul de cont”. Modelul său este următorul:

Conform dispoziţiilor în vigoare, vă înştiinţăm că, în evidenţele noastre contabile, la data de

..............., unitatea dvs. figurează cu următoarele

debite: ............

Documentul

(felul, numărul şi data) Explicaţii Suma

144

În termen de 5 zile de la primire urmează să ne restituiţi acest extras confirmat pentru suma

acceptată, iar în cazul constatării de diferenţe să anexaţi nota explicativă cuprinzând

obiecţiile dvs. Prezentul extras de cont ţine loc de conciliere conform procedurii arbitrale.

Conducătorul unităţii,

LS .......................

Conducătorul compartimentului

financiar-contabil,

Unitatea debitoare completează următoarele elemente:

Confirmăm prezentul extras de cont pentru suma de ................ lei, pentru achitarea căreia (se

va completa după caz):

a) am depus la bancă ordinul de plată nr. ............ din ...................

b) am depus la Oficiul Poştal nr. ............. mandatul poştal nr. ...........

din ..............

c) urmează sa efectuăm plata într-un termen de ........................ .

Obiecţiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse în nota

explicativă anexată.

Conducătorul unităţii,

LS .......................

Conducătorul compartimentului

financiar-contabil,

În fine, rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-

verbal. Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii cuprinde următoarele elemente:

Proces verbal de inventariere la 31.12.200.....

Comisia de inventariere constituită din:

…………………………………… ………în calitate de

……………………………

145

…………………………………………… în calitate de

……………………………

…………………………………………… în calitate de

……………………………

în baza deciziei nr. …… /……………… a efectuat inventarierea mijloacelor

fixe, obiectelor de inventar, mărfii şi materialelor din depozit în zilele de

....................................................

Au fost constatate următoarele: / nu au fost constate plusuri sau

minusuri de inventar.

Rezultatele inventarierii cuprinse în listele de inventar prin efectuarea

inventarierii faptice se vor înregistra în contabilitate.

Comisia de inventariere declară încheiată inventarierea

patrimoniului

la 31.12.200.....

Comisia de inventariere:

Nume: …………………………… semnătura: ________________

Nume: ………………………… semnătura:

________________

Nume: ………………………… semnătura:

________________

Încheiat azi: …………………

REGULARIZAREA DIFERENŢELOR CONSTATATE LA INVENTARIERE

În situaţia în care la inventarierea patrimoniului s-au constatat diferenţe între situaţia scriptică

(contabilă) şi cea faptică, este necesară să se facă regularizarea (punerea de acord), de aşa natură

încât contabilitatea să poată prezenta fidel, în concordanţă cu realitatea, situaţia patrimoniului

întreprinderii.

În cele ce urmează, vor fi prezentate cele mai uzuale înregistrări care se fac pentru regularizarea

diferenţelor constatate la inventariere. Ele vor fi sintetizate în mod generic, pe clase de conturi.

146

A. Plusuri la inventariere

1) Stocuri cu excepţia produselor

Ct. Stocuri clasa 3 = Ct. Cheltuieli cl. 6, gr. 60

2) Stocuri de natura produselor (inclusiv semifabricate)

Ct. Stocuri clasa 3

gr. 33, gr. 34, ct. 354

= 711Variaţia stocurilor

3) Numerar şi alte valori în casă

Ct. trezorerie clasa 5 = 768 Alte venituri financiare

4) Imobilizări corporale

Ct. clasa 2 = 131 Subvenţii pentru investiţii

B. Minusuri la inventariere

1) Stocuri cu excepţia produselor

Ct. Cheltuieli = Ct. Stocuri clasa 3

Clasa 6, gr. 60

2) Stocuri de natura produselor

711 Variaţia stocurilor = Ct. Stocuri clasa 3

Gr. 33, 34, ct. 354

3) Numerar şi alte valori în casă

668 = Ct. Trezorerie clasa 5

Alte cheltuieli financiare

4) Imobilizări corporale:

%

6583

Clasa 2, gr. 28

= clasa 2, gr. 21

5) Pentru mărfurile evidenţiate la preţ de vânzare se fac în plus înregistrările:

%

378

Diferenţe de preţ la mărfuri

4428

= 371 Mărfuri

147

TVA neexigibilă

6) Pentru minusurile imputabile recuperabile de la personal şi/sau de la terţi se fac în plus faţă de

operaţiile de la pct. B1-B4 înregistrările:

4282 = %

Alte creanţe

în legătură cu personalul

7583 Venituri din vânzarea activelor

şi alte operaţii de capital

sau

461 Debitori diverşi = 7588 Alte venituri din exploatare

4427 TVA colectată

7) Pentru minusurile neclarificate:

a) Înregistrarea minusurilor

473 = %

Decontări din operaţii

în curs de clarificare

Ct. Clasa 2 Imobilizări

Ct. Clasa 3 Stocuri

Ct. Clasa 5 Trezorerie

b) la clasificare

– pentru cele suportate de întreprindere:

% = 473

Gr. 60, Gr. 58

Cont 711Variaţia stocurilor

Decontări din operaţii


– pentru cele imputate:

4282 = %

Alte creanţe

în legătură cu personalul

473 Decontări din operaţii


7583 Venituri din vânzarea activelor

şi alte operaţii de capital

sau

461 Debitori diverşi = 7588 Alte venituri din exploatare

4427 TVA colectată

8) Pentru minusurile din calamităţi

671 = %

Cheltuieli privind calamităţile Ct. Clasa 2 Imobilizări

148

şi alte evenimente extraordinare Ct. Clasa 3 Stocuri

Ct. Clasa 5 Trezorerie

REZUMAT

Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv se efectuează de către comisii de inventariere,

formate din cel puţin două persoane, numite prin decizie scrisă. În decizia de numire a

comisiei de inventariere trebuie să se menţioneze componenţa comisiei, numele

responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunea supusă inventarierii,

data de începere şi de terminare a operaţiunilor

Înainte de începerea operaţiunii de inventariere gestionarul răspunzător de gestiunea bunurilor

face o declaraţie scrisă care se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de

gestiunea bunurilor şi de către comisia de inventariere, care atestă că a fost dată în prezenţa

sa. În situaţia în care la inventarierea patrimoniului s-au constatat diferenţe între situaţia scriptică

(contabilă) şi cea faptică, este necesară să se facă regularizarea (punerea de acord), de aşa natură

încât contabilitatea să poată prezenta fidel, în concordanţă cu realitatea, situaţia patrimoniului

întreprinderii

TEME DE CONTROL

1. Să se descrie etapele efectuării inventarierii patrimoniului.

2. Să se completeze documentele specifice efectuării inventarierii menţionate în curs.






149


1. Diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor în valută la închiderea

exerciţiului financiar, precum şi la rambursarea acestora, se face prin articolul contabil:

a) 665 = 162;

b) 512 = 162;

c) 765 = 512;

d) 531 = 162;

e) 162 = 765.

2. Evidenţa ajustărilor constituite de entitate pentru deprecierea creanţelor din conturile de debitori

diverşi se efectuează înregistrarea:

a) 681 = 496;

b) 496 = 531;

c) 512 = 496;

d) 496 = 401;

e) 411 = 496.

3. Valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar

sau distruse, pierderile din deprecieri ireversibile, precum şi cele aflate la terţi şi a diferenţelor

de preţ nefavorabile aferente în contabilitatea entităţii se înregistrează:

a) 301 = 601;

b) % = 401;

301

4426

c) 601 = %

301, 308, 351;

d) 473 = 301;

e) 601 = 401.

4. Valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor neîncasabile şi a clienţilor dubioşi sau rău platnici

sau în litigii, constituite sau majorate, se înregistrează în contabilitate prin articolul contabil:

a) 681 = 491/496;

b) 681 = 401;

c) 681 = %

150

707

4427;

d) 401 = 531;

e) 512 = 411.

5. Care este formula contabila privind înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferent

creditelor pe termen lung în devize, la sfârsitul exerciţiului, în valoare de 1.000 lei?

a) 665=162 1.000

b) 162=5124 1.000

c) 162=665 1.000

d) 665=5124 1.000

e) 665 = 419 1.000

6. Care este înregistrarea corectă a constatării unui plus de combustibil la inventar :

a) 3022 = 401;

b) 3022 = 6026;

c) 3022 = 6022;

d) 361 = 7026;

e) 5121 = 5311.

7. Care este înregistrarea corectă a constatării în urma inventarierii a unui minus de materii prime în depozit

a) 121 = 301;

b) 301 = 404;

c) 301 = 601;

d) 601 = 301;

e) 301 = 707.

8. Care este înregistrarea corectă a minusurilor la materialele consumabile constatate la inventariere

a) 602 = 302;

b) 668 = 302;

c) 345 = 711;

d) 711 = 701;

e) 511 = 401.

9. Care este înregistrarea corectă a plusurilor constatate la inventarerea produselor finite

a) 345 = 401;

151

b) 345 = 701;

c) 345 = 711;

d) 341 = 701;

e) 345 = 401.

10. În câte zile de la data aprobării procesului-verbal de invenatariere sunt înregistrate în evidenţa tehnico-

operativă rezultatele inventarierii ? :

a) 2 zile;

b) cel mult 3 zile;

c) 5 zile;

d) 4 zile;

e) o lună de zile.

11. În ce document se consemnează inventarierea elementelor de activ ale unităţii? :

a) registrul jurnal;

b) opis;

c) lista de inventariere

d) cartea mare;

e) registrul-inventar.

RĂSPUNSURI:

1.e 2.a 3.c 4.a 5.a 6.c 7.d 8.a 9.c 10.b 11.c

152

MODULUL 5


153













O1: să definească şi să explice noţiunile legate de rezultatul exerciţiului;

O2: să prezinte tipurile de rezultate ale exerciţiului

O3: să contabilizeze operaţiile legate de închiderea rezultatului exerciţiului

154

NOŢIUNI TEORETICE

ETICA PROFESIONISTILOR CONTABILI

Etica profesioniştilor contabili se referă la respectarea unor norme de conduită şi a unor

principii impuse de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, elaborat de

CECCAR în conformitate cu cerinţele IFAC.

Profesia de contabil are trei obiective principale:

- indeplinirea unor standarde înalte de profesionalism

- atingerea celor mai înalte nivele de performanţă

- răspunderea la cerinţele interesului public.

În exercitarea profesiei lor, contabilii trebuie să satisfacă patru cerinţe de bază: credibilitatea,

profesionalismul, calitatea serviciilor oferite şi încredere. Satisfacerea acestor cerinţe se

bazează pe calităţi esenţiale pe care profesioniţtii contabili trebuie să le deţină, şi anume:

’’ştiinţă, competenţă, conţtiinţă, independenţă de spirit şi dezinteres material, moralitate,

probitate şi demnitate’’

În categoria profesioniştilor contabili se includ auditorii financiari independenţi, directorii

financiari, auditorii interni, experţii contabili, consultanţii manageriali etc. fiecare având

cerinţe specifice de etică a profesiei, în funcţie de aria de responsabilitate în legătură cu

interesul public. Utilizatorii externi ai situaţiilor financiare se bazează pe rezultatele muncii

profesioniştilor contabili în ceea ce priveşte corectitudinea raportărilor publicate,

managementul financiar eficient al entităţilor, consultanţa contabilă şi fiscală pe care aceştia o

pot oferi.

Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile

profesionale şi de afaceri.

(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită

prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în

raţionamentele profesionale sau de afaceri.

(c) Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionist contabil are o datorie permanentă de

a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că

un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele

155

evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu

prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de

servicii profesionale.

(d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea

informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să

divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în

care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.

Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie

utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi

normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această profesie.

(f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa-şi

îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale

relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile

clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate,

obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenta (după cum se va

vedea în Secţiunea 290 de mai jos). În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale

şi tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR şi legislaţia relevanta.

Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări

la adresa conformităţii cu principiilor fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie

care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le

diminua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista

ameninţări diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru

conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă

acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de

reguli specifice ce pot fi arbitrare, este aşadar, în interesul publicului.

Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformităţii cu

principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de

circumstanţe sau relaţii ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.

Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi cât şi cantitativi atunci

când apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate

pune în practică măsuri de protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui

să refuze să mai furnizeze serviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul să

156

renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent) sau la

organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat).

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o mare varietate de

situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:

(a) Ameninţarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un

membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;

(b) Ameninţarea generată de auto-examinare (auto-control) poate apărea atunci când un

raţionament anterior trebuie să fie re-evaluat de către profesionistul contabil responsabil de

acel raţionament;

(c) Ameninţarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil

promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi

compromisă;

(d) Ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii

strânse, un profesionist contabil simpatizează prea mult cu interesele altor părţi; şi

(e) Ameninţarea generată de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi

împiedicat să acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau presupuse.

Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări includ, dar nu sunt limitate

la:

• cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie;

• cerinţe de dezvoltare profesională continuă;

• reglementări de guvernare corporativă;

• standarde profesionale;

• proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau reglementară;

• examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor unui

profesionist contabil de către o terţă parte împuternicită prin lege.

Unele măsuri de protecţie pot creşte probabilitatea de identificare sau de eliminare a

comportamentului lipsit de etică. Astfel de măsuri de protecţie, care pot fi generate

de profesia contabilă, de legislaţie, reglementări sau de organizaţia angajatoare,

includ dar nu sunt limitate la:

• sisteme de reclamaţii eficace, gestionate publice de către compania angajatoare, de către

profesie sau un organism de reglementare, care îi împuterniceşte pe colegi, angajatori

sau reprezentanţi ai marelui public să atragă atenţia asupra unui comportament ne-

profesional sau lipsit de etică.

157

• o obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice.

Natura măsurilor de protecţie care trebuie aplicate va varia în funcţie de situaţie. În

exercitarea unui raţionament profesional, un profesionist contabil ar trebui să ia în

considerare ceea ce consideră inacceptabil o terţă parte credibilă şi informată, care

cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv importanţa unei ameninţări şi măsurile

de protecţie aplicate.

În evaluarea conformităţii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poate

cere să decidă asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.

În iniţierea unui proces de soluţionare fie formal, fie informal, un profesionist contabil trebuie

să ia în considerare următoarele, fie individual fie împreună, ca parte a unui proces

de soluţionare:

- fapte relevante;

- chestiuni etice implicate;

- principii fundamentale legate de problema pusă în discuţie;

- procedurile interne implementate; şi

- modalităţi de acţiune alternative

Luând în considerare aceste chestiuni, un profesionist contabil trebuie să determine

modalităţile adecvate de acţiune care respectă principiile fundamentale identificate.

Profesionistul contabil trebuie, de asemenea, să ia în calcul consecinţele fiecărei modalităţi

posibile de acţiune în parte. Dacă problema rămâne nerezolvată, profesionistul contabil

trebuie să se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare pentru

a obţine sprijin în obţinerea unei soluţii.

Când o chestiune implică un conflict cu o organizaţie sau în cadrul unei organizaţii un

profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare consultarea cu

persoanele însărcinate cu guvernarea organizaţiei, precum consiliul de administraţie

sau comitetul de audit.

Este în interesul profesionistului contabil să documenteze fondul economic al problemei şi

detaliile privitoare la discuţiile avute sau la deciziile luate, cu privire la respectiva

problemă.

Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori să obţină

sprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici,

pentru a obţine îndrumări pe probleme etice, fără a încălca clauza de

158

confidenţialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate întâlni un caz de

fraudă, prin raportarea căruia ar încălca clauza de confidenţialitate. Profesionistul

contabil trebuie atunci să ia în considerare consilierea juridică pentru a determina

dacă este obligat să raporteze acest lucru.

Dacă, după epuizarea tuturor posibilităţilor relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, un

profesionist contabil ar trebui, dacă acest lucru este posibil, să refuze să mai

continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil

poate determina că, în situaţia respectivă, este mai indicat să se retragă din echipa

misiunii sau dintr-o sarcină specifică, sau să renunţe la acea misiune, companie sau

organizaţie angajatoare.

Uneori profesioniştii contabili se întâlnesc cu situaţii care pot da naştere la conflicte de

interese. Asemenea conflicte pot apărea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema

relativ neînsemnata, pana la cazul extrem de frauda şi activităţi ilegale similare. Nu

este posibil sa se încerce întocmirea unei liste detaliate cu potenţialele cazuri în care

ar putea apărea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie în

permanenta conştient de aceasta şi sa fie prudent în fata factorilor care pot da naştere

la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, o diferenţa onesta de opinie intre un

profesionist contabil şi o alta parte nu constituie o problema etica în sine. Oricum,

faptele şi împrejurările fiecărui caz necesita o investigaţie din partea celor interesaţi.

Se recunoaşte, totuşi, ca pot exista factori specifici care intervin când responsabilităţile

unui profesionist contabil pot intra în conflict de interese cu cerinţele interne sau

externe de un tip sau altul. Prin urmare:

- poate exista pericolul presiunii din partea unei autorităţi superioare, director sau partener;

sau atunci când exista relaţii personale sau de familie care pot da naştere posibilităţii

exercitării unei presiuni asupra lor. Intr-adevăr, trebuie descurajate relaţiile sau

interesele care ar putea influenta sau ameninţa integritatea profesionistului contabil.

- unui profesionist contabil i se poate cere sa acţioneze contrar normelor profesionale şi/sau

tehnice.

- poate apărea o problema legata de loialitate care trebuie sa se împartă intre superiorul

profesionistului contabil şi normele profesionale de comportament care ii sunt impuse.

- poate apărea un conflict când este publicata o informaţie înşelătoare, care poate fi în

avantajul angajatorului sau al clientului şi de care poate beneficia sau nu profesionistul

contabil, ca rezultat a acelei publicări.

159

La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesioniştii contabili angajaţi pot

întâlni situaţii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea

unui conflict etic. Când se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest

conflict, profesioniştii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de către organizaţia,

(întreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie

sa se tina cont de următoarele:

- sa se analizeze problema conflictuală cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu

este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabil se decide sa

meargă la nivelul superior următor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa

fie înştiinţat despre aceasta decizie. Daca se descoperă ca şeful ierarhic superior este

implicat în problema conflictuală, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la

nivelul imediat superior din conducere. Când şeful ierarhic superior este şeful

compartimentului următoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmează

sa fie directorii de resort, Consiliul de administraţie, sau Adunarea generala (după caz).

- sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidenţiala, de la un consilier

independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegere a

posibilelor evoluţii ale situaţiei.

- daca conflictul de etica mai exista încă după epuizarea completa a tuturor posibilităţilor de

control intern, în ultima instanţa profesionistul contabil nu poate avea alta soluţie la

unele probleme semnificative (de ex. frauda) decât sa-şi dea demisia şi sa prezinte un

memorandum informativ unui reprezentant corespunzător al acelei organizaţii

(întreprinderi).

Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa încerce sa se asigure

ca, în cadrul organizaţiei (întreprinderii) pentru care lucrează, sunt stabilite anumite politici în

vederea rezolvării conflictelor.

Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor

care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activităţi confidenţiale de consiliere. În

acest sens în cadrul C.E.C.C.A.R. funcţionează Comisia de etica profesionala, comisiile de

apel, Tribunalul arbitral şi comisiile de disciplina.

Un profesionist contabil care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este

îndreptăţit sa propună cea mai buna soluţie în favoarea unui client sau a unui angajator cu

condiţia ca prestaţia sa fie efectuata cu competenta. În nici un caz nu trebuie sa fie diminuate

integritatea şi obiectivitatea, iar opinia profesionistului contabil trebuie sa fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului daca exista elemente

160

rezonabile pentru soluţia respectiva. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau

unui angajator asigurarea ca declaraţia fiscala şi consultanta în materie fiscala sunt dincolo de

orice îndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt

conştienţi de limitele legate de serviciile şi consultanta fiscala şi ca nu interpretează greşit

exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real.

Un profesionist contabil care întreprinde sau asista la pregătirea unei declaraţii fiscale trebuie

sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine

în primul rând clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile

necesare pentru a se asigura ca declaraţia fiscala este corect întocmita pe baza informaţiei

primite.

Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinţa materiala date clientului ori unui

angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota în dosarul de lucru.

Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraţie sau comunicare în care

exista motiv sa se creadă ca:

a) ar conţine o declaraţie falsa sau înşelătoare;

b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent sau fără nici o cunoaştere reala a

faptului ca ele sunt adevărate sau false, sau

c) ar omite sau ascunde informaţia ceruta a fi prezentata şi o asemenea omitere sau

ascundere poate induce în eroare autorităţile fiscale.

Un profesionist contabil poate pregăti declaraţiile fiscale implicând folosirea estimărilor daca

o asemenea practica este în general admisa sau daca circumstanţele date nu permit obţinerea

de informaţii exacte. Atunci când sunt folosite estimările, ele trebuie sa fie prezentate în aşa

fel încât sa nu lase impresia ca aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie sa fie

convins ca sumele estimate sunt rezonabile în aceasta situaţie.

Un profesionist contabil, în mod obişnuit, se poate baza în pregătirea unei declaraţii fiscale pe

informaţia furnizata de client sau angajator, în cazul în care informaţia pare rezonabila. Cu

toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor, ori a altor evidente în sprijinirea

informaţiei, profesionistul contabil trebuie sa încurajeze, atunci când este cazul, furnizarea

acestor date.

În plus, profesionistul contabil:

- trebuie sa folosească atunci când este posibil declaraţiile fiscale ale clientului din anii

anteriori;

- este necesar sa facă în mod rezonabil verificări, atunci când informaţia prezentata pare sa

fie incorecta sau incompleta;

161

- este încurajat sa facă referiri la registrele şi înregistrările operaţiunilor respective.

Când un profesionist contabil descoperă o eroare sau o omisiune în declaraţia fiscala a

anului anterior (cu care poate sa fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau ca nu s-a

completat sau nu s-a înregistrat declaraţia fiscala ceruta, el trebuie:

- sa îl sfătuiască prompt pe client sau angajator în legătura cu eroarea sau omisiunea şi sa

recomande informarea autorităţilor fiscale. În mod normal profesionistul contabil nu este

obligat sa informeze autorităţile fiscale, iar aceasta nu poate fi făcuta fără permisiunea

clientului sau angajatorului;

- daca clientul sau angajatorul nu corectează eroarea, profesionistul contabil:

• trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca nu este posibil sa lucreze pentru ei în

legătura cu acea declaraţie sau cu alte informaţii prezentate autorităţilor; şi

• trebuie sa ia în consideraţie daca continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul

este în concordanta cu responsabilităţile sale profesionale.

- daca profesionistul contabil ajunge la concluzia ca poate fi continuata relaţia profesionala

cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate masurile rezonabile pentru a se asigura

ca eroarea nu este repetata în declaraţiile fiscale viitoare;

- în împrejurarea în care profesionistul contabil a încetat sa mai acţioneze pentru client sau

pentru angajator el trebuie sa comunice decizia sa clientului sau angajatorului şi nu

trebuie sa dea informaţii terţilor, fără consimţământul clientului sau al angajatorului, cu

excepţia cazului în care aceasta i se cere prin lege.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi ameninţată şi în următoarele situaţii:

1. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru

instituţiile la care au şi calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de

muncă.


instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale,

ca de exemplu:

a - profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie, etc. sau într-o

societate de expertiză, prestează servicii profesionale pentru o entitate care se află în

relaţie contractuală cu angajatorul său;

b - profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică, prestează servicii

profesionale pentru o entitate cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept

comercial, fiscal, etc.

162


instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în concurenţă;

4. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau instituţii, sau

persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru inclusiv sau soţi

ai administratorilor;

5. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care

atestă starea de conflict de interese. Există conflict de interese în următoarele situaţii:

a. acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauza, dacă:

- expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie,

comercială sau de altă natură cu una din părţile cauzei;

- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una

din părţi în ultimii 2 ani;

- expertul, are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în virtutea funcţiilor pe care le

deţine în structurile alese şi executive ale Corpului, că în cauza respectivă au

existat sau există litigii în curs la comisia de disciplină sau la alte organe şi

instanţe ale Corpului, privind un membru al Corpului.

b. acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive

ale aceleiaşi cauze, cum ar fi:

- expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;

- expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază;

c. obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor

aferente calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale

filialei CECCAR;

INTEGRITATE

Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi

oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea,

tranzacţii corecte şi juste.

Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau

alte informaţii când apreciază că acestea:

- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare

- conţin declaraţii sau informaţii eronate;

- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

163

OBIECTIVITATE

Principiul obiectivităţii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi

compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza

influenţei nedorite a unor alte persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este

imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus

de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale

profesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie sa-

şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili

realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de

consultanta manageriala. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii

financiare fiind subordonaţi altora, executa serviciile de audit intern şi servesc în

diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi

educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili pregătesc şi instruiesc pe cei care

aspira sa intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii

contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale şi sa menţină

obiectivitatea în raţionamentul profesional.

În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit

cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atenţia corespunzătoare

următorilor factori:

a) Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni

ce le pot diminua obiectivitatea.

b) Este practic imposibil sa se definească şi sa se descrie toate situaţiile în care ar exista

aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot,

ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter

rezonabil.

c) Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influentele altora

sa încalce obiectivitatea.

d) Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile

profesionale contabile şi-au însuşit principiul obiectivitătii.

164

Profesioniştii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitaţii (la mese,

spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta şi dăunătoare asupra

raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.

COMPETENŢA PROFESIONALĂ ŞI PRUDENŢA

Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii

profesioniştilor contabili:

(a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât

clienţii sau angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi

(b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci

când oferă servicii profesionale.

Servicii profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi

aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa

profesională poate fi împărţită în două faze separate:

(a) Obţinerea unui nivel de competenţă profesională;

(b) Menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi

înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri.

Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit

unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu

profesional.

Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini,

cu atenţie şi meticulozitate ţinând cont de un interval de timp.

Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub

tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi

utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita

înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

CONFIDENŢIALITATEA

Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili, de a se abţine de la:

165

(a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca

urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost

autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie

legală sau profesională de a face publice acele informaţii.

(b) Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de

serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.

Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un

mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor

scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen

lung cu un asociat sau cu un afin.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de

informaţii către un posibil client sau angajator.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea

confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub

controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă

principiul confidenţialităţii.

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil

şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare

sau obţine un nou client el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul

contabil nu ar trebui, totuşi, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale

primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.

În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii

confidenţiale:

- Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;

- Atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri

judiciare; şi

• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale

încălcări ale legii.

- Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este

interzis prin lege:

• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;

166

• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau al

unui organism normalizator.

• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor

judiciare; şi

• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Atunci când profesionistul contabil a determinat că informaţia confidenţială poate fi

divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- Dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi

afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca

profesionistul contabil să divulge informaţii;

- Dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi,

în măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii

nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul

de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil; şi

- Ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul

contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt

destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.

COMPORTAMENT PROFESIONAL

Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se

conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot

discredita profesia contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora, o terţă parte

raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona că

este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.

În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează,

profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor.

Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:

- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le

posedă şi experienţa pe care o deţin;

- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca

desfăşurată de alţii.

167

TEME DE CONTROL

1. Identificaţi căte două cerinţe specifice unei categorii de profesionişti contabili legate de

interesul public.

2. Care sunt cerinţele de bază pe care trebuie să le satisfacă profesioniştii contabili?

3. Caracterizaţi principiul obiectivităţii






168

BIBLIOGRAFIE CURS

Britton Anne, Waterson Chris Financial Accounting, Prentice Hall, Fourth Edition,

2005

Ilie Mihai Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare,

Editura Expert, Bucureşti, 2003

Possler l., Lambru G.,Lambru B. Contabilitatea întreprinderii, Editura fundaţiei Andrei

Şaguna, Constanţa, 2006

Feleaga N., Ionascu I. Tratat de contabilitate financiara, vol I-II, Editura

Economica, Bucuresti 2004

Oprea C., Ristea M. Bazele contabilitatii, EDP, Bucuresti 2003

Ristea M. Contabilitatea financiară, Ed. Universitară, Bucureşti,

2004

*** Legea contabilitatii nr. 82/1991

*** Ordinul Ministrului Finatelor Publice

nr.3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene

*** Ordinul Ministrului Finatelor Publice

nr.2861/09.10.2009 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de

natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii

IASC Standardele Internaţionale de Contabilitate,

traducere din limba engleză, Editura

Economică,Bucureşti 2001

*** Colectivul de lucru al Ministerului Finanţelor Publice,

Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale

de Contabilitate, Editura Economică, Bucureşti, 2001

*** Dictionary of accounting, Oxford University Press, U.

K., 1995

*** Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor

Internaţionale de Contabilitate, Editura CECCAR,

Bucureşti, 2004

169

*** PricewaterhouseCoopers-Understanding IAS, Analysis

and interpretation of International Accounting

Standards, Second Edition, Bath Press, U.K., 1998

*** Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor –

Editura C.E.C.C.A.R, 2007

*** Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000,

International Accounting Standards Committee, Editura

Economică, Bucureşti, 2000

*** I.A.S.B., Standarde Internaţionale de Raportare

Financiară (IFRS), Editura CECCAR, 2007

170

NOTIŢELE CURSANTULUI

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

171

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

172

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

173

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

174

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

Date post:	31-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	lenushel87
View:	61 times
Download:	0 times

Contabilitate - An II Sem 2

Documents