Exerciţii pregătire stagiari sistem colectiv 2010 – Contabilitate

1. Stabiliti corectitudinea urmatoarelor afirmatii prin Adevarat (A) sau Fals (F): a. instrument derivate necesita o investitie initiala si nu se deconteaza la o data

prestabilita in viitor. b. Costul amortizat este valoarea la care activul financiar sau datoria financiara

este evaluat (a) la momentul recunoasterii initiale + rambursarile de principal +/- amortizarea cumulate a eventualelor prime sau disconturi + orice reducere asociata deprecierii sau imposibilitatii de incasare.

c. O datorie financiara este derecunoscuta doar in momentul in care este stinsa, atunci cand expira, sau se reziliaza sau este executata.

d. Titlurile pastrate pana la scadenta vor fi inregistrate initial la cost si sunt evaluate in bilant la valoarea amortizata.

e. Garantiile financiare sunt angajamentele conditionate de a garanta performanta fata de terti. Aceste garantii sunt in primul rand emise pentru a garanta angajamentele de imprumut. Expunerea companiei la riscul de credit legat de aceste garantii nu este substantiala.

f. Instrumentele derivate dau nastere unui transfer al instrumentului financiar primar de baza in momentul obtinerii efectului contractului si un astfel de transfer este neaparat necesar la scadenta contractului.

g. Riscul de lichiditate decurge din capacitatea de a vinde rapid un activ finaciar la un prêt apropiat de valoarea sa justa.

h. Data tranzactionarii reprezinta data la care o intreprindere se angajeaza sa cumpere sau sa vanda un activ. Daca se utilizeaza aceasta metoda de recunoastere, activul si respectiv datoria financiara se recunosc la data tranzactiei, ulterior datoria nemaisuportand niciun fel de modificare.

i. Activele financiare care nu pot fi evaluate pe baza valorii juste si care au o scadenta fixa trebuie evaluate la costul amortizat utilizand metoda ratei efective a dobanzii.

j. Un instrument financiar este derivate daca valoarea sa de decontare se poate modifica proportional cu activul de baza.

2. O societate cumpara pe data de 1 octombrie 2006 un certificat de depozit cu scadenta la 4 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea certificatului este de 50000 ron iar rata anuala a dobanzii este de 9% calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 1% iar certificatul este pastrat pana la scadenta. Care este valoarea ratei lunare a dobanzii efective?

a. 0.000049%

b. 1.0197% c. 0.0197% d. 0.0049%

3. O societate cumpara pe data de 20 decembrie 2006, 500 instrumente financiare

pentru cursul de 40 ron/actiune. Plata si intrarea in posesie a titlurilor se va face pe data de 4 ianuarie 2007. Cursul bursier de la 31 decembrie 2006 a fost de 43 ron iar pe 4 ianuarie 2007 de 41 ron. Daca titlurile sunt clasificate ca fiind pastrate pana la scadenta, atunci valoarea platii de pe data de 4 ianuarie 2007 va implica o iesire de numerar de:

a. 20500 RON b. 20000 RON c. 21500 RON d. 20650 RON

4. Un contract de optiune “CALL” de 2000 actiuni Alfa a fost cumparat cu o prima

de 60000 RON la un prêt de exercitiu de 300 RON/actiune si cu o scadenta de doua luni. Daca la scadenta cursul actiunii este de 280 RON, atunci:

a. Rezultatul potential este de 20000 RON castig b. Rezultatul potential este de 40000 RON pierdere c. Contractul va fi abandonat, pierderea potential fiind de 100000 RON d. Castigul potential este de 100000 RON.

5. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 3000 actiuni proprii de pe

piata cu un prêt unitary de 150 RON si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 RON, efectele acestei tranzactii vor fi:

a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 360000 RON b. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 450000 RON c. O iesire de numerar de 450000 RON si o diminuare de capital social de 360000

RON d. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 450000 RON.

6. Stabiliti corectitudinea urmatoarelor afirmatii prin Adevarat (A) sau Fals (F):

a. Instrumentele derivate nu dau nastere unui transfer al instrumentului financiar

primar de baza in momentul obtinerii efectului contractului si un astfel de transfer nu este necesar la scadenta contractului.

b. Riscul de lichiditate decurge din incapacitatea de a vinde rapid un activ financiar la un prêt apropiat de valoarea sa justa

c. Data tranzactionarii reprezinta data la care o intreprindere se angajeaza sa cumpere sau sa vanda un activ. Daca se utilizeaza aceasta metoda de recunoastere, activul si respectiv datoria financiara se recunosc la data tranzactiei, ulterior datoria putand sa mai suporte modificari.

d. Activele financiare care pot fi evaluate pe baza valorii juste si care au o scadenta fixa trebuie evaluate la costul amortizat utilizand metoda ratei efective a dobanzii.

e. Un instrument derivate necesita o investitie neta initiala si nu se deconteaza la o data prestabilita in viitor.

f. Costul amortizat este valoarea la care activul financiar sau datoria financiara este evaluat(a) la momentul recunoasterii initiale minus rambursabile de principal +/- amortizarea cumulate a eventualelor prime sau discounturi minus orice reducere asociata deprecierii sau imposibilitatii de incasare.

g. O datorie financiara este derecunoscuta doar in momentul in care este stinsa, atunci cand expira, sau se reziliaza sau este substantial.

h. Titlurile pastrate pana la scadenta vor fi inregistrate initial la cost si sunt evaluate in bilant tot la aceasta valoare.

i. Garantiile financiare sunt angajamente conditionate de a garanta performanta fata de terti. Aceste garantii sunt in primul rand emise pentru a garanta angajamentele de imprumut. Expunerea companiei la riscul de credit legat de aceste garantii este chiar substantial.

j. Costurile de tranzactionare care vor aparea la cedarea activului financiar nu sunt incluse in evaluarea initiala a activului financiar sau a datoriei financiare.

7. Un contract de optiune “CALL” de 2000 actiuni Alfa a fost cumparat cu o prima de 60000 RON la un prêt de exercitiu de 300 RON/actiune si cu o scadenta de doua luni. Daca la scadenta cursul actiunii este de 350 RON, atunci:

a. Rezultatul potential este de 100000 Ron castig b. Rezultatul potential este de 160000 Ron pierdere c. Contractul va fi abandonat, pierderea potential fiind de 100000 Ron d. Castigul potential este de 40000 Ron.

8. Fie societatea M cotata la bursa. Aceasta cumpara 2000 actiuni proprii de pe

piata cu un prêt unitar de 100 Ron si apoi le anuleaza. Stiind ca valoarea nominala unitara este de 120 Ron, efectele acestei tranzactii vor fi:

a. O iesire de numerar si o diminuare de capital social de 200000 Ron b. O iesire de numerar de 240000 Ron si o diminuare de capital social de 240000

Ron c. O iesire de numerar si o diminuare de capital propriu de 240000 Ron.

9. O societate cumpara pe data de 1 noiembrie 2006 un certificate de depozit cu scadenta la 3 luni, adica pe 31 ianuarie 2007. Valoarea certificatului este de 80000 Ron iar rata anuala a dobanzii este de 15%, calculate liniar. Comisionul de ridicare este de 0.75% iar certificatul este pastrat pana la scadenta. Care este valoarea intrarii de numerar la scadenta?

a. 80000 Ron b. 82377.5 Ron c. 83000 Ron d. 83622.5 Ron

10. O societate cumpara pe data de 20 decembrie 2006 500 instrumente financiare

pentru cursul de 40 Ron/ actiune. Plata si intrarea in posesie a titlurilor se va face pe data de 4 ianuarie 2007. Cursul bursier de la 31 decembrie 2006 a fost de 39 Ron iar pe 4 ianuarie 2007 de 42 Ron. Daca titlurile sunt clasificate ca fiind detinute pentru vanzare, atunci valoarea platii de pe data de 4 ianuarie 2007 va implica o iesire de numerar de:

a. 20000 Ron b. 21000 Ron c. 19500 Ron d. 20150 Ron.

11. Care dintre modalitatile de mai jos nu poate fi folosita de societatea A (furnizor) pentru incasarea unei creante de la societatea B (cumparator):

a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B;

b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar;

c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament;

d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A.

12. Se fac urmatoarele afirmatii in legatura cu contabilitatea financiara (CF) si contabilitatea de gestiune(CG). Una dintre afirmatii nu este corecta. Care? a) Informatiile CF sunt publice, cele ale CG sunt confidentiale; b) CF asigura informatiile necesare intocmirii situatiilor financiare; CG asigura

informatiile necesare fundamentarii deciziilor interne privind gestiunea intreprinderii; c) Scopul CF este de a determina periodic situatia patrimoniului, precum si rezultatul

global al exercitiului; scopul CG il constituie determinarea si cunoasterea rezultatelor analitice necesare conducerii;

d) CF este obligatorie si are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie si nu are la baza norme unitare.

13. Care dintre afirmatiile de mai jos nu exprima o realitate in legatura cu metoda inventarului permanent (MIP) si metoda inventarului intermitent (MII) de evidenta a stocurilor?

a) Atat in MIP, cat si in MII stocurile finale se calculeaza si inregistreaza dupa aceeasi metodologie;

b) In MIP fiecare intrare si iesire se inregistreaza in conturile de stocuri cantitativ si valoric pe sortimente de stocuri; in MII in conturile de stocuri se inregistreaza doar stocurile finale si cele initiale;

c) MIP apartine metodologic contabilitatii de gestiune, iar MII contabilitatii financiare; d) In MIP iesirile de stocuri de materiale se contabilizeaza pe seama cheltuielilor

(majorare de cheltuieli), iar iesirile de produse pe seama veniturilor (micsorare); in MII intrarile si iesirile de stocuri nu fac obiectul contabilitatii financiare.

14. In ianuarie N societatea primeste factura de energie electrica pentru perioada

15.12.N-1 – 14.01.N in suma de 1.400 lei, TVA 19%. Care sunt inregistrarile contabile ocazionate de aceasta tranzactie, atat in N, cat si in N+1. 15. O societate de comert prezinta urmatoarele informatii la inceputul lunii ianuarie N: cont 371 – SI 1.071 lei, cont 378 – SIC 150 lei, cont 4428 - SIC 171 lei. In cursul lunii ianuarie societatea se aprovizioneaza cu marfuri in valoare de 1.000 lei, TVA 19% cota de adaos comercial este de 25%. Incasarile din vanzarea marfurilor in aceasta luna sunt de 2042 lei. In luna februarie societatea se aprovizioneaza cu marfuri in suma de 500 lei, TVA 19%, cota de adaos este de 30%. Incasarile din vanzarea marfurilor in aceasta luna sunt de 1.190 lei. Inregistraţi operaţiile din lună şi regularizarea TVA la sfârşitul lunii.

16. Se construieste in regie proprie o cladire, pentru. care se efectueaza urmatoarele cheltuieli:

in octombrie: cu materiile prime 30.000 u.m. cu materiile consumabile 15.000 u.m. cu energia si apa 5.000 u.m. (TVA 19%) cu salariile 22.000 u.m.

in noiembrie: cu materiile auxiliare 25.000 u.m. cu salariile 8.000 u.m.

cu serviciile prestate de terti 12.000 u.m. (TVA19%)

La data de 30.11.N se receptioneaza cladirea. Sa se inregistreze chetuielile efectuate pe parcursul celor 2 luni, precum si receptia constructiei.

17. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

18. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani şi amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei.

19. La sfarsitul celui de-al 7-lea an de functionare un mijloc de transport, cu valoare contabila de 20.000 lei şi amortizare cumulata de 14.000, este casat. Din casare rezulta materiale in valoare de 700 u.m. Cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 200 u.m.

20. O societate comercială achiziţionează un mijloc fix în următoarele condiţii: valoarea avansului acordat 2.000 lei; preţ de cumpărare al mijlocului fix 14.000 lei; cheltuieli de transport 1.000 lei, TVA 19%. Sa se inregistreze avansul acordat, achizitia si plata furnizorului.

21. Societatea comercială X achiziţionează în exerciţiul N 10.000 actiuni*11 lei/acţiune preţ de achiziţie investite în capitalul social al societăţii comerciale Y. Cheltuielile privind serviciile bancare plătite din contul de la bancă printr-un cec bancar sunt în valoare de 1.000 lei. Titlurile achiziţionate reprezintă 60% din capitalul societăţii Y. În momentul achiziţiei sunt apelate la plată 30%, restul urmând a fi achitate ulterior. La închiderea exerciţiului financiar valoarea bursieră a acţiunilor este de 10,5 lei/acţiune. Dividendele încasate pentru anul N sunt în valoare de 2 lei/acţiune. În exerciţiul N+1 acţiunile sunt vândute societăţii Z, preţul de cesiune fiind de 10,75 lei. Comisionul de intermediere plătit prin cec bancar la cesiune este de 1.000 lei.

22. Se obtin produse finite la un cost standard de 90.000 lei, costul efectiv 86.500 lei. Se vand produsele finite obtinute la pret de vanzare de 120.000 lei, TVA 19%.

23. O societate comercială prezintă următoarele informaţii privind stocul de materii prime A, evaluat la costul de achiziţie standard de 2.000 lei/bucată pentru luna ianuarie:

- stoc iniţial, la cost de achiziţie standard: 1.000 buc*2.000 lei/buc; - abateri favorabile aferente stocului iniţial 100.000 lei; - intrări în cursul lunii: 15.0: 1.500 buc*2.200 lei, TVA 19%; 28.01: 2.500 buc*1.900

lei, TVA 19%; - consum de materii prime A în cursul lunii: 3.000 buc. Să se efectueze înregistrările contabile.

24. La o societate comercială en detail stocurile de mărfuri sunt evaluate la preţ cu amănuntul. Societatea se aprovizionează în cursul lunii cu 1.000 kg marfă, sortimentul X, preţ de achiziţie 2.000 lei, TVA 19%, adaos comercial 25%. În cursul lunii se vinde întreaga cantitate de mărfuri achiziţionată. Să se efectueze înregistrările contabile.

25. La începutul lunii o societate prezintă următoarele solduri: 371 Mărfuri – 14.875 lei; 378 Diferenţe de preţ la mărfuri – 2.500 lei; 4428 Taxa pe valoare adăugată neexigibilă – 2.375 lei. În cursul lunii se achiziţionează mărfuri în valoare de 5.000 lei, TVA 19%. Întreprinderea practică un adaos comercial de 25% şi ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul. În cursul lunii se vând mărfuri de 17.850 lei. Să se efectueze înregistrările contabile.

26. In luna X a exercitiului N, societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara factura, evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 20%. In luna Y se primeste factura: pretul de cumparare 1.200 lei, TVA 20%. Care sunt inregistrarile contabile?

27. O societate achizitioneaza de la furmizori marfuri conform facturii: pret de cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare şi formulele contabile de achizitia şi vanzarea marfurilor.

28. La inventarul de Ia închiderea exerciţiului N s-a constatat o creanţă incertă (dubioasă) a unui client B în valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA. grad de recuperare 60 %. In cursul şi la închiderea exerciţiului N+1 s-a constatat că B a făcut o plată definitivă

în contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.165 lei. restul fiind considerat irecuperabil, înregistrările din anul N+1 sunt:

29. Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client B 5.000 lei exclusiv TVA 19%, probabilitate de neîncasare 30% şi client C 5.950 lei inclusiv TVA 19%, probabilitatea de neîncasare 70%. în anul N+l probabilitatea de încasare pentru clientul B este de 80%, iar clientul C dă faliment, societatea având certitudinea că nu va recupera suma. Care sunt înregistrările anului N+l?

30. Efectuati inregistrarile contabile aferentei situatiei de mai jos: Capitalul social este de 2.000.000 Rezultat brut profit: 1.000.000 Cotă impozit pe profit: 16%. Profitul se repartizează astfel:

- la rezerve legale; - 1% la rezerve statutare; - 10.000 la alte rezerve.

Restul se reportează în exerciţiul următor, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor.

31. Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii: capital subscris 40.000 actiuni * 1.000 lei valoare nominala; capitalul este varsat la constituire; aportul este constituit din numerar 20.000.000 lei, mijloace de transport 10.000.000 lei şi materii prime 10.000.000 lei. Cheltuielile ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de catre asociati. Sa efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii. 32. O societate a emis 10.000 actiuni noi, pretul de emisiune fiind de 1.100 lei. Situatia capitalurilor proprii inainte de de emisiune se prezinta astfel: capital subscris varsat 30.000.000 ( 30.000 act*1.000 lei valoarea nominala) şi rezerve 6.000.000. Sa se determine valoarea unui DS şi sa efectueze operatiile contabile. 33. O societate decide incorporarea in capitalul social a 3.000.000 lei din rezerve. Situatia capitalului propriu inainte de aceasta operatie se prezenta astfel: capital subscris varsat 40.000.000 ( 40.000 act*1.000 lei valoarea nominala), rezerve 6.000.000 şi prime din emisiune 1.000.000 lei. Sa se determine valoarea unui DA şi sa efectueze operatiile contabile. 34. Se hotareste revaluarea unei cladirii coeficient de reevaluare 1.75, stiind ca valuarea sa initiala este de 45.000 u.m. si amortizarea cumulata este de 9.000 u.m.

35. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an. 36. O societate comercială emite 1000 obligaţiuni, valoarea nominală 1000 lei, preţul de emisiune 975 lei, rata dobânzii 15%, comisionul de intermediere plătit prin contul bancar 250.000 lei, cheltuieli cu serviciile bancare 50.000 lei, durata împrumutului 2 ani. Să se efectueze înregistrările contabile.

37. O societate livrează mărfuri unui client în valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces judecătoresc. La sfârşitul anului N societatea estimează că probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfârşitul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%. In mod similar, la sfârşitul anului N+2 probabilitatea de pierdere se estimează la 90%. în anul N+3, procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de 5.800 lei. Precizaţi înregistrările contabile în anul N+3:

38. In cursul exerciţiului N o întreprindere a angajat un proces juridic împotriva unui client în valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimează că pentru a face faţă acestui proces trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt înregistrarile în contabilitate? 39.Întreprinderea Alfa schimbă un teren situat în Timişoara cu un alt teren al societăţii Beta situat în Bucureşti. Valoarea justă a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achiziţie fiind de 100.000 lei. Valoarea justă a terenului primit este de 150.000. Schimbul se face cu o sultă de 30.000. TVA 19%. Schimbul presupune schimb de facturi. Să se contabilizeze schimbul de active conform OMFP 3055/2009.

40. Întreprinderea Alfa avea în stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii: -3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura); -5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%; -10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%, TVA 19% (factura); - 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N (factură ulterioară); - 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19% (factura); - 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura)

- 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară). Se cere: 1)să se contabilizeze operaţiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, ştiind că pentru descărcarea de gestiune se utilizeză LIFO; 2)să se întocmească fişa stocului; 3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere. 41. Societatea Alfa achiziţionează: -100 titluri de plasament emise de Beta (cotată la bursă), la cursul de 10 lei/buc, comision 10% lei; -500 titluri de participare emise de Gama (cotată la bursă), la costul de 20 lei/buc, comision 10%; -200 titluri de participare emise de Omega (necotată) la preţul de 5 lei/buc, comision 5%. În cursul exerciţiului, Alfa vinde: -80 din titlurile de plasament Beta la 15 lei/buc; -100 titluri de participare Gama la 21 lei/buc; -150 titluri de participare Omega la 7 lei/buc; La 31.12.N se cunosc: -cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc; -cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc; -valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc. Se cere: 1)să se contabilizeze operaţiile conform OMFP 3055/2009; 2)să se prezinte informaţia în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere; 42. Întreprinderea Alfa achiziţionează la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1.000 lei, TVA 19% (factură). Managerii estimează o durată de utilizate de 5 ani şi decid să amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorită creşterii valorii juste, managerii decid să reevalueze activul. Valoarea justă la 31.12.N a fost estimată la 1.200 lei. La finalul anului N+1 există indicii că activul a fost depreciat.Valoarea justă a fost estimată la 400 lei. Datorită incertitudinilor de pe piaţă şi a modificărilor procesului de fabricaţie managerii au decis că o estimare a valorii de utilitate nu este fiabilă. La finalul anului N+2 valoarea justă a fost estimată la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care să estimeze valoarea de utilitate a activului. Evaluatorul estimează că în anul N+3 se vor obţine încasări de 1.800 lei iar în anul N+4 încasările vor fi de 1.600 lei. Plăţile ocazionate de costurile operaţionale ataşate activului sunt estimate la 1.000 lei în N+3 şi respectiv 900 în N+4. Rata de rentabilitate economică aşteptată este de 30%. Utilajul a fost finanţat dintr-un credit bancar al cărui cost a fost de 20%. În anul

N+3 întreprinderea plănuieşte să facă o modernizare a activului, operaţie din care se speră să se obţină un plus de încasări de 5% faţă de estimarea evalutorului. Cota de impozit este de 16%. Se cere: a)să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus conform OMFP 3055/2009; b)să stabilească valoarea în bilanţ a activului la sfârşitul fiecărui an. 43.Societatea Alfa care are ca obiect oferirea de servici de contabilitate achiziţionează un calculator al cărui cost este de 2.000 lei. Odată cu acesta este achiziţionată licenţa Windows XP şi un program de contabilitate. Licenţa are valoarea de 500 lei iar programul de contabilitate costă 3.000 lei. Să se înregistreze în contabilitate achiziţia conform OMFP 3055/2009. 44. Întreprinderea Alfa achiziţionează o clădire la costul de 100.000 lei cu terenul aferent al cărui cost este de 20.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare a clădirii este de 50 de ani, amortizare liniară. La 31.12.N, valoarea justă a terenului este estimată la 25.000 lei. Ce înregistrări contabile trebuie făcute conform OMFP 3055/2009? 45. Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria trimestrială 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfârşitul perioadei de locaţie, societatea va redeveni proprietara bunului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000 u.m. Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările privind tranzacţia de leaseback şi primirea primei facturi de leasing. 46. Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarele condiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria trimestrială 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfârşitul perioadei de locaţie, societatea nu va redeveni proprietara bunului. Pe durata contractului riscurile semnificative sunt în sarcina locatorului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000 u.m (cost 40.000 u.m., amortizare cumulată 6.000 u.m.). Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;

b)să se prezinte înregistrările privind tranzacţia de leaseback şi primirea primei facturi de leasing.

47.Societatea Alfa a cumpărat la 10.10.N un mijloc de transport şi a preluat la această dată riscurile legate de valoarea justă a acestuia. Costul este de 20.000 lei. Activul este în curs de aprovizionare.El este utilizat încă e vechiul proprietar care plăteşte o chirie societăţii Alfa de 200 lei pe lună. Achiziţia va avea loc la data de 10.12.N. La momentul achiziţiei valoarea justă a mijlocului de transport este de 15.000 lei. Durata de utilitate estimată de Alfa este de 5 ani iar amortizarea este liniară. Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N. 48.Întreprinderea ALFA care deţine o participaţie (interese de partcipare) la societatea Beta primeşte cu titlu gratuit un pachet de acţiuni Beta evaluate la 10.000 lei.

Care este incidenţa aplicării OMFP 3055/2009 în acest caz?

49. Întreprinderea Alfa deţine o clădire evaluată la valoarea justă de 120.000 lei, amortizare cumulată 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia să vândă clădirea în anul N+1. Ca urmare activul va fi reclasificat în categoria stocurilor de mărfuri. La 31.12.N se estimează că valoarea realizabilă netă a acestui stoc este de 75.000 lei. Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N.

50. Întreprinderea Alfa deţine un teren evaluat la valoarea justă de 50.000 lei, rezerva din reevaluare disponibilă fiind de 10.000 lei. Pe teren va fi construită o clădire. Costurile construcţiei se ridică la 200.000 lei. Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile.

51. Întreprinderea Alfa vinde societăţii mamă un stoc de marfă la preţul de 100.000 lei cu opţiunea de a-l putea răscumpăra după 12 luni. Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile dacă opţiunea de răscumpărare este sau nu exercitată.

52. Întreprinderea Alfa primeşte cu titlu gratuit un pachet de acţiuni de la o filială din cadrul grupului şi pe care le va tranzacţiona la bursă. Valoarea titlurilor primite este de 100.000 lei Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se contabilizeze operaţia.

53. Întreprinderea Alfa majorează capitalul social prin aport în natură. Aportul constă într-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data vărsării aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 100 lei.

Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile.

54. La 31.12.N , managerii societăţii Alfa decid să distribuie în anul N+1 prime privind participarea salariaţilor la profit de 100.000 lei. În anul N+1 se plătesc prime de 90.000 lei. Se cere: a) să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile.

55. La 1 ianuarie N, o întreprindere achiziţionează dintr-o emisiune 1.000 obligaţiuni ale căror caracteristici sunt după cum urmează: Valoarea nominală 100 de lei; Preţul de emisiune 99,271360 de lei; Preţul de rambursare 105 de lei; Rata dobânzii 10%; Durata 5 ani.

Rambursarea totală are loc la 1 ianuarie N+5. Dobânzile se încasează în fiecare an pe 1 ianuarie. Se cere: a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile.

56. La începutul exerciţiului N, societatea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de achiziţie de 200.000 u.m.

Managerii estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani şi că, la expirarea acestei perioade, vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic şi refacerea amplasamentului în valoare de 10.000 u.m. Metoda de amortizare utilizată este cea liniară. Pentru o finanţare echivalentă, rata curentă a dobânzi de piaţă este de 10% La sfârşitul exerciţiului N, valoarea de piaţă a echipamentului este de 150.000 u.m.

La sfârşitul exerciţiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimate la 15.000 u.m. iar rata dobânzii de piaţă pentru o finanţare echivalentă va fi din exerciţiul următor 15%:

La sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimate la 8.000 u.m. Valoarea de piaţă la 31.12.N+2 este de la 120.000 u.m.

La sfârşitul exerciţiului N+3, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimate la 5.000 u.m. iar durata de utilizare a echipamentului este reestimată la 7 ani. Rata curentă de piaţă este de 25%.

La sfârşitul exerciţiului N+4, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt reestimate la 7.000 u.m. a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz; b)să se prezinte înregistrările contabile.

57.Se cunosc următoarele informaţii (în lei): Elemente Valoare

rezultat înainte de impozit 1.000.000 creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 50.000 TVA plătit 345.000 venituri din diferenţe de curs valutar aferent actualizării soldurilor conturilor de creanţe şi datorii în devize la cursul de închidere

120.000

cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferent actualizării soldurilor conturilor de creanţe şi datorii în devize la cursul de închidere

80.000

Sold iniţial 4751 70.000 Sold final 4751 130.000

Rulaj creditor 7584 40.000 salarii plătite 200.000 venituri din subvenţii de explatare (încasate) 100.000 cheltuieli cu impozitul pe profit 400.000 cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 200.000 venituri din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize

70.000

cheltuieli cu provizioanele 100.000 cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize

120.000

venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

30.000

câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate 500.000 venituri din provizioane 10.000 pierderi din vânzarea imobilizărilor corporale 200.000 creşteri de stocuri 190.000 costul imobilizărilor corporale cedate 500.000 diminuări de stocuri 75.000 câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 80.000 creşteri de creanţe 600.000 pierderi din cesiunea imobilizărilor corporale 120.000 diminuări de creanţe 900.000 costul investiţiilor financiare pe termen scurt vândute 1.000.000 creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 50.000 câştiguri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt

500.000

diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 100.000 diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 100.000 creşteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozit pe profit)

460.000

pierderi din vânzarea imobilizărilor financiare (titlurile vândute nu au fost încasate până la sfârşitul anului)

60.000

Sold iniţial 404 530.000 Sold final 404 100.000 Rulaj creditor 404 240.000 lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 1.200.000 lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 5.450.000 Creşteri de capital social prin aport în numerar în cursul exerciţiului

200.000

venituri din subvenţii pentru investiţii 40.000 Creşteri de prime de emisiuni 20.000 cheltuieli cu dobânzile aferente contractelor de leasing financiar

300.000

Creşteri de împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni la preţ de rambursare

70.000

Creşteri de prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

20.000

cheltuieli cu dobânzile aferente creditelor bancare (plătite)

500.000

creşteri de stocuri 190.000 diminuări de stocuri 75.000 creşteri de creanţe 600.000 diminuări de creanţe 900.000 plăţi de dividende 100.000 rambursări de credite bancare 300.000 creşteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozit pe profit)

460.000

diminuări de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozit pe profit)

290.000

creşteri de venituri în avans din exploatare 10.000 diminuări de venituriîn avans din exploatare 80.000 impozit pe profit plătit 250.000 Se cere: a)să se precizeze care sunt completările aduse de OMFP 3055/2009 referitoare la tabloul fluxurilor de trezorerie; b)să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie. 58. Se dau următoarele operaţii: (1)vânzarea unui teren la preţul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 19% (factură); costul de achiziţie al activului vândut este de 800.000 lei; (2)vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt achiziţionate în cursul anului: 100 acţiuni la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziţiei este de 8 lei/buc; (3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acţiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anului trecut cu 2 lei/acţiune);

(4)la sfârşitul anului întreprinderea deţine investiţii financiare pe termen scurt cotate: 200 acţiuni; cursul bursier la sfârşitul anului este de 20 lei/acţiune (ele fuseseră cumpărate la cursul de 18 lei în cursul anului); (5)la sfârşitul anului întreprinderea deţine 500 acţiuni reprezentând imobilizări financiare cumpărate în anul anterior; cursul de închidere este de 15 lei/acţiune; (6)întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. În bilanţul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfârşitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 180.000 lei; (7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preţ de vânzare de 8.000.000 lei, TVA 19%; costul producţiei vândute este de 5.000.000 lei; (8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale în valoare de 200.000 lei, TVA 19%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziţionate de la furnizori; (9)întreprinderea a acordat clienţilor în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA 19%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior; (10)întreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 19%; (11)la sfârşitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii estimat la 10.000 lei; (12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producţie ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanţul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanţare echivalentă cu rambursare la scadenţă este de 12%; (13)se încasează dobânzi aferente obligaţiunilor achiziţionate de la societatea Gama, rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de deţinere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei; (14)în cursul anului s-au obţinut produse finite la costul de 6.000.000 lei;

(15)la sfâşitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei; (16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime privind participarea salariaţilor la profit; (17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 842.900 lei. Se cere: a) să se contabilizeze operaţiile de mai sus; b) să se prezinte incidenţa acestor operaţii asupra contului de profit şi pierdere întocmit conform OMFP 3055/2009.

59. Trei intreprinderi : A, B si C detin in aceeasi zona cate un teren de 1000 m2 . Terenurile au fost cumparate la sfarsitul anului N, cu scopul de a le creste valoarea si au fost recunoscute in bilantul de la sfarsitul exercitiului financiar N, ca investitii imobiliare, la valoarea de 100.000 lei. Societatea A alege modelul evaluarii la valoarea justa, iar societatile B si C modelul evaluarii la cost. La sfarsitul anului N+1, valoarea justa a terenurilor este de 140.000 lei, iar la sfarsitul exercitiului N+2, 110.000 lei. Societatea B care a ales modelul evaluarii la cost reevalueaza la sfarsitul fiecarui an terenurile detinute. Societatea C efectueaza reevaluarea terenurilor odata la 3 ani, ultima reevaluare efectuandu-se in anul N-1. Ce inregistrari contabile efectueaza cele trei intreprinderi la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, conform IAS 40?

60. Societatea Alfa la 31 decembrie N detine o cladire pe care intentioneaza sa o cedeze. Cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator. Societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare. Valoarea de intrare a cladirii este de 100.000 lei iar amortizarea cumulate 20.000 lei.

Situatia a) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 120.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.

Situatia b) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 82.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.

Situatia c) Activul prezentat la punctual b) nu a fost vandut pana la sfarsitul exercitiului financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaza valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vanzarii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei.

Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei situatii.

61. O societate achizitioneaza pe 22 decembrie N-1 un utilaj in valoare de 30.000 lei. Activul are o durata de viata de 4 ani si o valoare reziduala nula. Societatea utilizeaza metoda amortizarii liniare pentru determinarea rezultatului contabil si metoda amortizarii accelerate pentru determinarea rezultatului fiscal. Presupunem ca societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 20.000 lei pentru fiecare din urmatorii 4 ani. Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a utilizarii de metode diferite de amortizare din punct de vedere contabil si fiscal?

62. La sfarsitul anului N, societatea Alfa efectueaza reevaluarea cladirii pe care o detine in urmatoarele conditii :

- valoarea de intrare = 400.000 lei;

- amortizarea cumulata = 100.000 lei

- valoarea justa la data reevaluarii = 500.000 lei;

- durata ramasa de utilizare = 10 ani;

- reevaluarile nu sunt recunosute din punct de vedere fiscal.

La sfarsitul anului N+1 societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 80.000 lei.

Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a recunoasterii in contabilitate a reevaluarii activelor?

63. La 31 decembrie N, societatea Alfa are creante clienti in suma de 4.350.000 lei. Societatea calculeaza ajustarile privind deprecierea creantelor client avand la baza experienta anilor precedenti in ceea ce priveste probabilitatea de neincasare a creantelor, in functie de vechimea acestora, care reprezinta perioada de timp de cand creanta ar fi trebuit incasata:

Vechimea creantelor

Maxim o luna

Maxim trei luni

Maxim 6 luni Maxim un an Peste un an

Suma bruta a creantelor

500.000 lei 400.000 lei 200.000 lei 150.000 lei 100.000 lei

Probabilitatea de neincasare

5% 9% 15% 27% 40%

Pentru creantele al caror termen de recuperare nu a ajuns la scadenta, societatea pe baza experientei din anii anteriori a stabilit o probabilitate de niencasare de 2%. Valoarea creantelor care nu au ajuns la scadenta este de 3.000.000 lei. Jumatate din aceste creante sunt rezultatul vanzarilor realizate de intreprindere catre societatea Beta care este clientul principal al intreprinderii. La 31.12 N situatia financiara a societatii Beta era nefavorabila, insa datorita bonitatii acestei societati care si-a platit mereu la timp datoriile, societatea Alfa nu a luat in considerare acest aspect.

a) Care este deprecierea creantelor clienti la 31 decembrie N si cum se inregistreaza in contabilitate?

b) Societatea Alfa autorizeaza situatiile financiare pentru emitere pe data de 24 februarie. La sfarsitul lunii ianuarie N+1, societatea Beta anunta public ca intra in stare de faliment datorita incapacitatii de plata a unor datorii scadente. Societatea Alfa estimeaza ca in urma finalizarii procedurii de faliment a societatii Beta va mai recupara doar 20% din creantele pe care le avea fata de aceasta societate. Care este suma cu care societatea Alfa trebuie sa ajusteze situatiile financiare ale exercitiului financiar N?

64. SC CONTA SA are un capital social de 2.000.000 lei (200.000 actiuni * 10 lei/actiune - VN). Capitalul social este supradimensionat in raport cu volumul activitatii, motiv pentru care AGA hotaraste reducerea capitalului social cu 20%, prin rascumpararea actiunilor prin bursa si anularea lor. Nr. de actiuni rascumparate 20%*200.000 actiuni = 40.000 actiuni. Pret de rascumparare 12 lei/actiune pentru 30.000 actiuni si 9 lei / actiune pentru 10.000 de actiuni.

Efectuati inregistrarile contabile privind rascumpararea si anularea propriilor actiuni.

65. SC CONTA SA are un capital propriu de 360.000 lei, structurat astfel:

- capital social 300.000 lei (30.000 actiuni, VN = 10 lei/actiune)

- rezerve 60.000 lei

Se incorporeaza in capitalul social rezerve de 20.000 lei, pentru care se emit 2.000 de actiuni, la valoarea nominala de 10 lei/actiune.

Se cere:

a) Efectuarea inregistrarilor contabile privind majorarea capitalului, prn operatii interne; b) Calculul valorii matematice contabile, inainte si dupa majorare, calculul unui drept de

atribuire si al raportului de paritate;

c) Analiza situatiei unui actionar care detinea, inainte de majorare : 15 actiuni, 14 actiuni, 32 actiuni;

d) Analiza situatiei unui actionar care vrea sa cumpere : 1 actiune noua, 3 actiuni noi.

66. La data de 01.10.N, Societatea Alfa S.A. emite un inprumut obligatar constituit din 800 de obligatiuni, in urmatoarele conditii:

- valoarea nominala = 100 lei/oblig.;

- pretul de emisiune = 90 lei/oblig.;

- pretul de rambursare = 120 lei/oblig.;

- rata anuala a dobanzii = 20%;

- plata dobanzii se va realize annual la urmatoarele date: 30.09.N, 30.09.N+2, 30.09 N+3, 30.09.N+4 ;

- rambursarea imprumutului se va realize astfel: 200 de obligatiuni se vor rascumpara prin procedeul tragerii la sorti la data de 30.09.N+1 la pretul de rambursare de 120 lei/obligatiune; 200 de obligatiuni se vor rascumpara prin procedeul tragerii la sorti la data de 30.09.N+3 la pretul de rambursare de 120 lei/obligatiune si restul de 400 de obligatiuni vor fi rascumparate la scadenta (30.09.N+4) la pretul de rambursare de 120 lei/obligatiune fixat initial in contract;

Sa se efectueze inregistrarile contabile.

67. Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar, achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 19%, pe care il acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing financiar este incheiat pe data de 01.01.N in urmatoarele conditii:

- perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este de 6 ani;

- platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5 facturi;

- la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 lei + TVA;

- la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la valoarea reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului.

Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator, cat si la la locatar.

68. O societate de productie achizitioneaza un utilaj in urmatoarele conditii:

- pretul de cumparare al instalatiei 200.000 EUR;

- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 20.000 EUR;

- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o firma specializata) 4.000 lei;

- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 3.000 lei;

- onorariul arhitectului 7.000 lei;

- costuri de testare a functionarii instalatiei 5.000 lei;

- incasari din vanzarea esantioanelor de produse chimice, produse in procesul de testare a instalatiei 2.000 lei;

- costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 3.000 lei;

- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii tehnici de operare 2.000 lei;

- costuri de demontare a instalatiei la sfarsitul duratei de viata utila estimate la 10.000 lei;

- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiv 8.000 lei;

- curs valutar 4 lei/EUR.

Calculati costul de achizitie.

69. Se primeşte prin subvenţie guvernamentală un agregat frigorific evaluat la 6000 lei. Durata de viaţă utilă 4 ani. Se amortizează liniar.

70. Societatea Comercială „Transcom” SA a încasat în anul N subvenţii, în sumă de 20000 lei pentru achiziţionarea de mijloace de transport şi în sumă de 16000 lei, pentru activitatea de transport ca urmare a practicării unor tarife sub preţul normal, fiind suportate de la bugetul local. La sfârşitul anului se constată că societatea mai are de încasat subvenţii de exploatare 4000 lei pentru care nu s-au efectuat cheltuieli. Se încasează prin bancă.

71. Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine în stoc la începutul anului mărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 15000 lei. Adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc este de 3000 lei, iar TVA 2200 lei. În cursul perioadei de gestiune se achiziţionează mărfuri la preţul fără TVA de 30000 lei (TVA 19%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vând mărfuri în cursul lunii prin magazinul cu amănuntul în valoare de 42000 lei, (inclusiv TVA). Se descarcă gestiunea. Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul.

72. Entitatea economică „Z” conduce evidenţa stocurilor de materiale consumabile la cost efectiv folosind metoda inventarului intermitent.

Se cunosc următoarele informaţii:

- stoc iniţial de materiale consumabile 200kg la preţul de 1200 lei/kg.

- achiziţii de materiale consumabile în cursul lunii 800 kg la preţul de 1400 lei/kg, TVA 19%

- stoc de materiale consumabile determinat prin inventariere la sfârşitul lunii 400 kg.

Pentru evaluarea stocului şi a ieşirilor la sfârşitul perioadei se foloseşte metoda costului mediu ponderat (CMP).

Contabilizaţi operaţiile aferente.

73. Societatea Comercială „Z” trimite, unui terţ, pentru recondiţionare materii prime în valoare de 100000 lei. Costurile generate de recondiţionare însumează 1000 lei. Contabilizaţi operaţiile aferente.

74. Societatea Comercială „X” a primit de la un deponent mărfuri în consignaţie evaluate la 300000. Comisionul consignaţiei 20%. Contabilizaţi operaţiile aferente.

75. Societatea Comercială „Z” (din România) importă mărfuri dintr-o ţară din afara U.E. (ex. SUA), pentru care se cunosc următoarele date:

- valoarea externă a mărfii 50000 $

- transport extern (efectuat de furnizor) 1000$

- taxe vamale 10%

- comision vamal 2% din valoarea în vamă

- TVA 19%

- cursul de schimb 3 lei/$

Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile.

76. Societatea Comercială „A” importă în comision mărfuri din Canada, pentru care se cunosc următoarele date:

- valoarea externă a mărfii 100000 euro 400000

- taxe vamale 20% 80000

- comision vamal 1% 4000

- comisionul entităţii de import – export 5% la valoarea facturii externe

- TVA 19%

- curs de schimb 4 lei/euro

Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile.

77. Societatea Comercială „A” livrează mărfuri în SUA în condiţii de livrare CAF în valoare de 50000 $. Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt 2000 $ (neincluse în valoarea mărfii). Cursul de schimb (leu - dolar) în momentul facturării este de 3,10 lei/$. La încasare cursul este de 3,30 lei/$. Costul mărfurilor vândute este de 120000 lei. Plata prestatorului extern se face la un curs de 3,20 lei/$.

78. Societatea Comercială „X” efectuează export de mărfuri în comision, în SUA pentru care se cunosc următoarele:

- la data de 05.04.N, se facturează mărfurile clientului extern în condiţia de livrare CIF în valoare de 41000 $;

- valoarea transportului pe parcurs extern facturat de prestatorul extern 1000 $;

- comisionul entităţii de export este de 10% din valoarea externă FOB net;

- la data de 06.04.N entitatea de export depune documentele de decontare prin bancă şi încasează contravaloarea exportului realizat în valută;

- la data de 08.04.N se face decontarea cu entitatea producătoare şi prestatorul extern pentru transport;

- cheltuielile efectuate în contul entităţii producătoare sunt: comision vamal 200 lei şi comisioane bancare 100 lei;

- cheltuielile proprii efectuate de entitatea de export sunt: salarii ale personalului implicat 4000 lei şi amortizare utilaje 1000 lei.

În perioada de derulare a contractului cursul de schimb leu – dolar a avut următoarea evoluţie:

- la 05.04.N : 1 $ = 3 lei

- la 06.04.N : 1 $ = 3,1 lei

- la 08.04.N : 1 $ = 2,9 lei

79. În cursul anului N operatorul economic „X” încheie cu operatorul economic „Z” un contract de franciză. Francizorul (X) se obligă să pună la dispoziţia francizatului (Z) marca de distribuţie şi know-kow-ul aferente în schimbul unei taxe de intrare în reţeaua de franciză de 200000 u.m, TVA 19% şi a unei redevnţe de 10% din cifra de afaceri a francizatului. Durata contractului este de 8 ani, începând cu exerciţiul N+1. Cifra de afaceri a francizatului în anul N+1 este 1000000 u.m. Redevenţa se achită la sfârşitul fiecărui exerciţiu.

80. Furnizorul „A” livrează clientului „B” pe propria răspundere marfă în valoare de 1.000 lei + TVA 19%. Cu ocazia recepţiei faptice comisia de recepţie constată un minus la marfa livrată de către furnizor în sumă de 100 lei.

81. Furnizorul „A” livrează clientului „B” materii prime în valoare de 8.000 lei + TVA19%. Cu ocazia recepţiei faptice comisia constată bunuri degradate din cauza cărăuşului în valoare de 1.000 lei. Cărăuşul facturează clientului „B” servicii de transport în valoare de 2.500 lei + TVA 19%.

82. Furnizorul „A” livrează mărfuri clientului „B” în valoare de 4.000 lei + TVA 19%. Pentru ridicarea mărfurilor este delegat un angajat al clientului, care semnează şi acceptă factura furnizorului. Cu ocazia recepţiei se constată un minus de marfă în valoare de 200 lei.

83. O unitate de vânzare cu amănuntul, constată că în cursul nopţii, în incinta unităţii s-a pătruns prin efracţie, dispărând mai multe bunuri. În urma efectuării inventarierii bunurilor din magazin se constată marfă lipsă din gestiune în valoare la preţ de vânzare de 5.500 lei. Valoarea la preţ de achiziţie fără TVA, a mărfurilor lipsă din gestiune este de 3.500 lei. Iniţial nu se cunosc autorii furtului. Dacă autorii prejudiciului rămân necunoscuţi sau sunt insolvabili, neîncasându-se până la expirarea termenului de prescripţie extinctivă (3 ani), valoarea prejudiciului se va trece pe pierderi din creanţe şi debitori diverşi.

84. Furnizorul „A” livrează mărfuri pe bază de factură, clientului „B” în valoare de 3.000 lei + TVA 19%. La recepţia mărfurilor de către client se constată o cantitate suplimentară faţă de cantitatea înscrisă în factură, în valoare de 500 lei + TVA 19%. Clientul decide să accepte plusul comunicând acest lucru furnizorului. Pentru diferenţa constatată în plus la recepţie, furnizorul întocmeşte factură şi o transmite clientului.

85. Furnizorul „A” livrează clientului „B” marfă în valoare de 6.000 lei + TVA 19%, valoarea fiind stabilită conform contractului încheiat între părţi. Datorită unor erori de calcul factura care însoţeşte marfa are înscrisă o valoare de 6.200 lei + TVA 19%. La recepţia mărfurilor, clientul constatând greşeala, refuză factura şi o retrimite furnizorului pentru întocmirea ei corectă.

86. Societăţile comerciale „A” şi „B”, încheie un contract de asociere în participaţie, în scopul realizării unei activităţi de producţie, în următoarele condiţii:

- Contabilitatea asocierii se va ţine de societatea „A”;

- Amortizarea utilajelor puse la dispoziţie de către societatea „B” se va transmite societăţii „A” în baza unui decont lunar;

- Cota de participare la profit sau pierdere a celor două societăţi este de 50% pentru societatea „A” , 50% pentru societatea „B”.

După prima lună de activitate a asocierii situaţia se prezintă astfel:

- S-au înregistrat cheltuieli în valoare de 6.000 lei, astfel:

- Cheltuieli cu materiile prime: 2.000 lei;

- Cheltuieli cu materialele auxiliare : 130 lei;

- Cheltuieli cu salariile personalului : 2.500 lei;

- Contribuţii sociale, pentru salariile personalului: 720 lei;

- Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea utilajelor transmisă prin decont de către societatea „B”.

- S-au obţinut venituri din vânzarea produselor finite în valoare de 8.000 lei;

Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile.

87. Un salariat obţine pentru 12 zile lucrate în cursul unei luni, venituri pentru munca prestată în sumă de 850 lei. În cursul lunii salariatul beneficiază de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boală obişnuită, din care 10 zile lucrătoare. Salariul de bază minim brut pe ţară este de 600 lei, iar luna are un număr de 22 zile lucrătoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale? Stabilirea

contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator?

88. Societatea comercială „X” acordă salariaţilor sume reprezentând participare la profit la nivelul a 10% din profitul net. Profitul net al societăţii în anul N se ridică la suma de 200.000 lei. În anul N+1 Adunarea Generală decide modul de repartizare a profitului.

89. Pentru luna august anul N o societate comercială cu trei salariaţi, care lucrează în condiţii normale prezintă, conform pontajului, următoarea situaţie:

- Salariatul A încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.600 lei, a fost prezent luna întreagă, însumând un număr de 21 zile lucrate, din care 2 lucrate în zile de sâmbătă, compensate cu timp liber corespunzător. Conform contractului individual de muncă, pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi duminică, compensată cu timp liber corespunzător, unitatea plăteşte un spor de 30%.

- Salariatul B încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a fost prezent 6 zile, restul de 15 zile lucrătoare fiind în concediu de odihnă. Salariatul are un copil în întreţinere.

- Salariatul C, încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a beneficiat de un concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pentru boală obişnuită în perioada 1 – 21 august 2009, după care a fost prezent, însumând un număr de 6 zile lucrate. Situaţia stagiului de cotizare, pentru calculul indemnizaţiei salariatului C, se prezintă astfel:

Perioada Nr. zile

lucrătoare în lună

Zile luate în calcul

Venit brut realizat

Iulie anul N 23 23 1.000

Iunie anul N 21 20 952

Mai anul N 21 21 1.000

Aprilie anul N 22 18 818

Martie anul N 22 5 zile Bo 170

17 zile lucrate 773

Februarie anul N 20 5 zile Bo 170

15 zile lucrate 750

TOTAL: 129 124 5.633

Salariaţii au primit, în numerar în cursul lunii august un avans din salariu de 400 lei salariatul A, respectiv 300 lei salariatul B.

90. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii şi 250 lei indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă.

După 2 ani un salariat se prezintă şi îşi ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei.

Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal de prescriere şi se înregistrează la venituri.

91. O entitate economică acordă salariaţilor săi avantaje în natură reprezentând produse finite, conform contractului colectiv de muncă, la preţul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei.

Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de către salariaţi, înregistrându-se în fondul de salarii, intrând astfel atât în baza de calcul a contribuţiilor angajatorului şi a salariaţilor, precum şi în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.

92. Unui salariat i se închiriază de către entitatea la care lucrează o locuinţă pentru care plăteşte o chirie lunară de 200 lei plus TVA 19%.

93. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit înregistrează la 31 decembrie a anului 2009 următoarele date:

- cheltuieli cu materiile prime: 120.500 lei;

- cheltuieli cu materiale auxiliare: 3.200 lei;

- cheltuieli cu energia şi apa: 5.500 lei;

- cheltuieli privind mărfurile: 180.000 lei;

- cheltuieli cu reparaţiile curente ale utilajelor: 25.500 lei;

- cheltuieli de reclamă şi publicitate: 1.500 lei;

- cheltuieli de protocol: 2.800 lei;

- alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi: 85.500 lei;

- cheltuieli cu impozite şi taxe: 6.200 lei;

- cheltuieli cu salariile personalului: 115.000 lei;

- cheltuieli cu contribuţiile sociale: 33.350 lei;

- cheltuieli cu majorări de întârziere: 1.550 lei;

- cheltuieli de sponsorizare: 3.500 lei;

- alte cheltuieli din exploatare: 650 lei;

- cheltuieli cu amortizarea utilajelor: 45.500 lei;

- ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi: 4.550 lei;

- cheltuieli cu dobânzile: 9.200 lei;

Total cheltuieli: 644.000 lei

- venituri din vânzarea produselor finite: 355.000 lei;

- venituri din vânzarea mărfurilor: 243.000 lei;

- venituri din prestări servicii: 73.450 lei;

- alte venituri din exploatare: 3.700 lei;

- venituri din dobânzi: 550 lei.

Total venituri: 675.700 lei

Pierderea fiscală de recuperat aferentă exerciţiului precedent este în sumă de 9.350 lei.

Cheltuielile înregistrate în contabilitatea societăţii sunt efectuate în scopul desfăşurării obiectului de activitate al societăţii şi a obţinerii de venituri impozabile.

Din valoarea cheltuielilor cu majorările de întârziere 1.340 lei reprezintă majorări pentru plata cu întârziere a obligaţiilor bugetare iar 210 lei majorări de întârziere datorate în cadrul contractelor economice către furnizori. Alte cheltuieli reprezintă cheltuieli înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ corespunzător. Amortizarea a fost calculată prin utilizarea metodei liniare, valoarea contabilă a activelor amortizabile corespunde cu valoarea fiscală şi nu există reevaluări a acestor active. Ajustările pentru deprecierea creanţelor clienţi s-au constituit cu respectarea prevederilor art. 22 din Codul fiscal, fiind considerate cheltuieli deductibile.

Cheltuielile cu dobânzile sunt aferente unui credit bancar, fiind astfel considerate integral deductibile.

Până la data de 30 septembrie a exerciţiului financiar societatea a constituit, declarat şi plătit un impozit pe profit în sumă de 1.850 lei.

Societatea nu are constituite rezerve legale, capitalul social subscris vărsat al societăţii având o valoare de 20.000 lei.

Suma de 3.700 lei, înregistrată la alte venituri din exploatare, reprezintă penalităţi de întârziere plătite bugetului de stat şi anulate ulterior, care în momentul înregistrării lor au fost tratate ca şi cheltuieli nedeductibile. În consecinţă suma de 3.700 lei reprezintă venituri neimpozabile.

Pe baza veniturilor totale realizate în anul 2008 de către societate, în sumă de 211.500 lei, a fost stabilit un impozit minim anual de 4.300 lei.

Închiderea exerciţiului financiar se definitivează până la data de 15 februarie a anului următor.

Se cere să se determine: impozitul pe profit şi să se înregistreze operaţiunile în contabilitatea societăţii.

94. O societate comercială înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderii, înregistrează pentru trimestrul III al anului 2009, următoarele date:

Venituri realizate în trimestrul III 2009:

- Venituri din vânzarea produselor finite: 17.900 lei;

- Venituri din prestări servicii: 2.700 lei;

- Venituri din vânzarea mărfurilor: 27.100 lei;

- Variaţia stocurilor: 11.200 lei;

- Venituri din producţia de imobilizări corporale: 8.500 lei;

- Venituri din despăgubiri de la asigurări: 4.550 lei.

- Venituri din dobânzi: 182 lei.

Societatea a achiziţionat în luna august 2009 o casă de marcat în valoare de 1.950 lei + TVA 19%.

În anul 2009 societatea a obţinut venituri totale, luate în calcul pentru stabilirea impozitului minim, în valoare de 325.800 lei, care determină pentru anul 2009 un impozit minim anual de 6.500 lei.

Se cere să se determine şi să se înregistreze în contabilitate impozitul pe venit.

95. O entitate economică înregistrată în scopuri de TVA, în România achiziţionează, de pe piaţa internă, materii prime în valoare de 32.400 lei plus TVA şi materiale auxiliare de 1785 lei + TVA. Pentru desfăşurarea activităţii sale economice entitatea, înregistrează şi alte cheltuieli, pentru care primeşte în cursul lunii facturi: energie electrică 1.560 lei + TVA; transport 700 lei + TVA; telefon 530 lei + TVA, servicii de

contabilitate 1.800 lei + TVA şi achiziţionează un echipament tehnologic în valoare de 11.800 lei + TVA.

În cursul lunii entitatea livrează în România, pe bază de factură produse finite la preţul de vânzare de 75.820 lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienţilor emite facturi în valoare de 2.565 lei + TVA.

La sfârşitul lunii se efectuează regularizarea taxei pe valoarea adăugată, ţinând cont de faptul că entitatea are TVA de recuperat din luna precedentă în valoare de 3.787 lei.

96. O persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România deţine într-un spaţiu închiriat un bar. În cursul lunii octombrie decide ca în cadrul aceluiaşi spaţiu să desfăşoare şi activităţi autorizate de jocuri de noroc şi pariuri sportive. Proporţia spaţiului utilizat pentru una sau alta din activităţi nu este foarte clar stabilită. Societatea este înregistrată ca plătitor de TVA trimestrial.

Pentru trimestrul IV societatea achiziţionează alte materiale consumabile în valoare de 725 lei + TVA, primeşte facturi de chirie pentru spaţiul utilizat în valoare 6.000 lei + TVA, facturi de energie electrică de 2.520 lei şi facturi pentru convorbiri telefonice de 827 lei + TVA. Societatea se aprovizionează cu mărfuri în valoare de 37.734 lei + TVA, preţul de vânzare al acestor mărfuri fiind de 65.500 lei.

Se achiziţionează, pe bază de factură un aparat mecanic de joc în valoare de 11.700 lei + TVA.

În cursul trimestrului se vând prin casă mărfuri în valoare de 85.085 lei TVA inclus. Cheltuiala cu marfa, calculată conform coeficientului, se ridică la suma de 45.370 lei. Se încasează în numerar venituri din activitatea de jocuri de noroc în sumă de 31.220 lei.

97. O societate comercială, înregistrată în scopuri de TVA, achiziţionează în anul 2007 un imobil, în scopul desfăşurării de operaţiuni care dau drept de deducere, pentru care deduce integral taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei, în valoare de 161.500 lei.

În anul 2009 se închiriază unei bănci 40% din suprafaţa imobilului, în regim de scutire de taxă, conform prevederilor art. 141, alin. (2), lit. e) din Codul fiscal. Activitatea de închiriere a imobilelor este scutită fără drept de deducere, prin urmare este necesară ajustarea taxei deduse iniţial, proporţional cu suprafaţa închiriată în regim de scutire.

Pentru anii 2007 şi 2008, nu se ajustează taxa dedusă iniţial, avându-se în vedere faptul că societatea a desfăşurat numai operaţiuni care dau drept de deducere.

Taxa dedusă aferentă anilor 2007 şi 2008 = 161.500 / 20 ani x 2 ani = 16.150 lei.

Pentru perioada rămasă de 18 ani din cei 20 în care potrivit prevederilor legale, trebuie efectuată ajustarea, se procedează astfel:

Taxa rămasă de ajustat = 161.500 – 16.150 = 145.350 lei;

Taxa nedeductibilă aferentă celor 18 ani de ajustare rămaşi = 145.350 x 40% = 58.140 lei.

Taxa nedeductibilă în valoare de 58.140 lei se înscrie în decontul de taxă pe valoarea adăugată, aferent perioadei în care apare modificarea destinaţiei, la rândul „ajustări la finele anului conform pro-rata / ajustări pentru bunuri de capital”.

98. SC PROD SRL este amplasată într-o localitate de rangul III şi înregistrată la categoria de folosinţă „terenuri cu construcţii”. Suprafaţa totală a terenului care se află în proprietatea societăţii este de 2.560 mp. Clădirea administrativă şi hala de producţie au o suprafaţă construită la sol de 550 mp, silozul pentru depozitarea cerealelor ocupă o suprafaţă de 1.200 mp, iar platformele şi aleile betonate din inciunta proprietăţii ocupă o suprafaţă de 810 mp.

99. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziţionată în luna mai 2004 cu suma de 300.000 lei.

La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea reevaluată de 350.000 a fost înregistrată în situaţiile financiare ale anului 2005.

În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii, recepţionate şi înregistrate la valoarea de 10.000 lei.

În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de 30.000 lei aprobate în şedinţa Consiliului de Administraţie, recepţionate în 20 apilie 2009.

100. SC CLASIC SRL are în proprietate un autoturism RENAULT pentru care taxa anuală este de 55 lei.

În data de 25 mai 2009 îşi schimbă sediul din localitatea A în localitatea B.

Impozitul pe mijloacele de transport datorat fiecărui buget local va fi?

101. SC MEDIA SA închiriază începând cu luna apilie 2009 până la 31 decembrie 2009 trei panouri publicitare, pentru a fi utilizate în scopuri publicitare, cu dimensiune de 5,5 m x 2,5 m fiecare.

102. Cinematograful MALL a obţinut în luna martie 2009 încasări din vânzarea biletelor de intrare la spectacolele de cinema în sumă totală de 17.500 lei, inclusiv timbrul cinematografic.

103. O societate comercială importă mărfuri din afara comunităţii, la preţul de factură de 15.000 Euro. Costurile de transport al mărfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt în sumă de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mărfurile respective sunt în cuantum de 10%. Cursul de schimb valabil pentru data efectuării importului este 1 Euro = 4,2500 lei.

104. O rafinărie livrează unei staţii „Peco” 20.000 tone de motorină, la preţul de 3.000 lei/to + TVA 19%. În preţul de livrare este inclusă şi acciza în cuantum de 336 Euro/tonă, la un curs stabilit de 1 Euro = 3,7348 lei. Preţul de producţie este de 1.650 lei/tonă.

105. Societatea Comercială ALFA SRL produce o cantitate de 3000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de producţie de 9 lei/sticlă. SC ALFA SRL vinde către SC BETA SRL cele 3000 de sticle în luna mai 2009. Valoarea accizei pentru vinul spumos este de 34,05 euro/kl produs, iar cursul de schimb este de 4,2 lei/euro.

Să se determine valoarea accizei şi a TVA aferente lunii mai pe care trebuie să le declare SC BETA SRL la administraţia fiscală, dacă SC BETA SRL nu mai realizează nici o altă operaţiune în luna mai 2009.

106. Societatea Comercială “X” este constituită prin aportul a doi asociaţii: A şi B. Capitalul social al firmei este de 30.000 u.m.n. Asociatul A deţine 2.000 de acţiuni, iar asociatul B 1.000 de acţiuni. Ca urmare a unor neînţelegeri asociatul B decide să se retragă, hotărâre acceptată de asociatul A. Asociatul B solicită restituirea aportului prin virament bancar.

107. Societatea Comercială “X” deţine un capital social de 150.000 u.m.n divizat în 15.000 de acţiuni. Se decide majorarea capitalului social prin emiterea a încă 2.000 de acţiuni noi la o valoare de emisiune de 13 u.m.n/acţiune. Acţiunile sunt nominative iar contravaloarea lor se depune în numerar în contul de la bancă astfel:

- 80% odată cu subscrierea, când se depune integral şi prima de capital,

- diferenţa de 20% după 60 de zile.

Pe seama valorii nominale a acţiunilor emise se majorează capitalul social, iar primele sunt încorporate la alte rezerve.

108. Asociaţii SC “A” SRL decid acoperirea pierderilor în sumă de 15.000 u.m.n printr-un aport suplimentar de aceeaşi valoare la capitalul social. Aportul se depune în casierie.

109. În vederea diminuării capitalului social, Societatea Comercială „A” răscumpără 1000 de acţiuni proprii la o valoare de răscumpărare de 25 u.m.n/acţiune. Ştiind că valoarea nominală este egală cu 25 u.m.n/acţiune să se înregistreze în contabilitate toate operaţiunile aferente. Plata se face din cont bancar.

110. Societatea Comercială B deţine un capital social de 200.000 u.m.n. divizat în 2.000 de acţiuni. În structura capitalurilor proprii se mai cuprind:

- alte rezerve = 20.000 u.m.n;

- profit nerepartizat din anii precedenţi = 30.000 u.m.n;

- prime de aport = 10.000 u.m.n;

Se decide majorarea capitalului social cu 550 de acţiuni prin încorporarea integrală a rezervelor, a profitului nerepartizat şi cu 5.000 u.m.n din prime de capital.

Determinaţi valoarea matematică contabilă (Vmat.cont.) a unei acţiuni înainte şi după majorarea capitalului social. Calculaţi valoarea unui drept de subscriere (DS) având în vedere că acţiunile emise au fost atribuite gratuit vechilor acţionari.

111. AGA decide răscumpărarea unor acţiuni proprii în vederea diminuării capitalului social. Valoarea nominală totală a acţiunilor este de 10.000 u.m.n. Valoarea totală de răscumpărare este de: 14.000 u.m.n

112. Se răscumpără şi se anulează acţiuni proprii la valoarea nominală de 20.000. Valoarea de răscumpărare 18.000 u.m.n

113. Societatea Comercială “A” absoarbe Societatea Comercială “B” preluând întreaga avere a acesteia. Capitalul social al societăţii “B”, în funcţie de valoarea nominală a acţiunilor, se ridică la 50.000 u.m.n. Cu ocazia negocierilor dintre cele două societăţi se preiau următoarele elemente:

- utilaje în valoare de 30.000 u.m.n

- materii prime în valoare de 2.000 u.m.n

- mărfuri în valoare de 20.000 u.m.n

Primele rezultate cu ocazia fuziunii se transferă la rezerve.

114. Societatea comercială “A” este constituită prin aportul a doi asociaţi: X care a adus ca aport 80.000 u.m.n şi Y care a adus ca aport un teren evaluat la 40.000 u.m.n. În urma unor neînţelegeri asociatul Y decide să se retragă, hotărâre acceptată de asociatul X urmând ca acesta să devină asociat unic.

Actele de constituire a firmei nu prevăd modalitatea de restituire a aportului. În consecinţă valoarea terenului va fi restituită în numerar.

115. Societatea Comercială “A” deţine un capital social de 100.000 u.m.n. În cursul exerciţiului înregistrează un profit brut de 800.000 u.m.n. Pe seama profitului obţinut se constituie rezerve legale la nivel maxim posibil, rezerve statutare în procent de 20%, iar alte rezerve în procent de 10%. Pe seama rezervelor statutare se acoperă pierderile din anii precedenţi.

116. La o societate comercială ce are un capital social de 150.000 u.m.n, profitul brut este de 80.000 u.m.n. Se decide utilizarea sumei astfel:

- se constituie rezerve legale în limita maximă admisă de lege;

- constituire de rezerve statutare în procent de 10 % din profitul net;

- profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n respectiv acordarea de dividende 50 mii. u.m.n. Presupunem că printre asociaţi avem doar persoane fizice.

117. Întreprinderea „A” primeşte o adresă prin care se confirmă aprobarea unei subvenţii solicitate pentru anul în curs în sumă de 300.000 u.m.n. După 30 de zile se primeşte subvenţia constând într-un utilaj industrial a cărui durată de viaţă utilă este stabilită la 5 ani. După 2 ani de utilizare utilajul nu mai este necesar, situaţie în care

acesta se vinde la preţul de 270.000 u.m.n., inclusiv TVA. Se descarcă gestiunea şi se încasează contravaloarea utilajului vândut prin contul de la bancă. Amortizarea s-a contabilizat după sistemul liniar.

118. Întreprinderea „A” primeşte prin donaţie un utilaj industrial evaluat la 300.000 u.m.n. Durata de viaţă utilă este stabilită la 3 ani. Să se înregistreze intrarea în gestiune, amortizarea, scoaterea din gestiunea după amortizarea completă şi rezultatul. Se utilizează regimul de amortizare liniar.

119. Societatea Comercială „C” constituie în anul curent “N” un provizion pentru garanţii în sumă de 48.000 u.m.n. În anul următor “N + 1” se efectuează lucrări de reparaţii la bunurile aflate în perioadă de garanţie, constând în: cheltuieli cu materiile prime 18.000 u.m.n, cheltuieli cu piese de schimb 20.000 şi cheltuieli cu salariile 5.000 u.m.n.

120. Societatea Comercială „D” are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de agregate frigorifice. Pentru eventualele defecţiuni constatate de clienţi în perioada de garanţie se constituie, pornind de la defecţiunile din anii precedenţi, provizioane pentru garanţii în sumă de 200.000 u.m.n.

În anul următor se efectuează cheltuieli cu reparaţiile în perioada de garanţie astfel: 100.000 u.m.n. materiale consumabile şi salarii achitate personalului de întreţinere şi reparaţii 50.000 u.m.n.

121. Societatea Comercială “A” emite 1.000 de obligaţiuni la valoarea nominală de 2.000 u.m.n/obligaţiune, pe care le încasează imediat în contul bancar. Dobânda este de 10% pe an, iar durata emisiunii este stabilită la doi ani. După primul an se decide răscumpărarea a 500 de obligaţiuni proprii, la preţul de 2.500 u.m.n/obligaţiune, iar restul obligaţiunilor sunt convertite în acţiuni.

122. Societatea Comercială “A” contractează un împrumut pe termen lung (5 ani) în sumă de 200.000 u.m.n, cu o dobândă anuală de 50%. Dobânda se plăteşte anual, iar creditul se rambursează proporţional (constant) în fiecare an.

În anul III datorită unor dificultăţi financiare nu poate fi rambursată rata scadentă şi nici dobânda aferentă.

În anul IV situaţia financiară a firmei se îmbunătăţeşte rambursându-se rata scadentă şi dobânda aferentă anului III cât şi anului IV.

Pentru anul III se percepe o dobândă penalizatoare de 100%.

În anul V se rambursează în condiţii normale rata scadentă şi dobânda.

123. Pentru constituirea societăţii comerciale “X” se fac plăţi de 3.000 lei, care ulterior sunt restituite asociatului după cum urmează:

- din contul de la bancă 2.000 u.m.n

- din casierie 1.000 u.m.n

Conducerea societăţii a decis amortizarea acestor cheltuieli de constituire în perioada maximă prevăzută de lege (5 ani).

124. O societate comercială înregistrează, conform devizului, cheltuieli de dezvoltare (materiale, salarii etc.) în sumă de 30.000 u.m.n, pentru realizarea unui prototip cu forţei proprii. După 2 ani se vinde lucrarea de dezvoltare la preţul de 20.000 u.m.n inclusiv TVA. Durata de viaţă utilă este stabilită la 5 ani.

125. Se înregistrează cheltuieli de dezvoltare efectuate cu ocazia realizării unui prototip de forţe proprii în sumă de 10.000 u.m.n. Durata de viaţă utilă 5 ani. După 2 ani de utilizare a prototipului în care a fost amortizat după metoda liniară, se vinde prototipul la preţul de 8.000 u.m.n (inclusiv TVA). Se primeşte în contul creanţei un efect comercial (bilet la ordin) care se depune la bancă şi se încasează.

126. Se achiziţionează o lucrare de dezvoltare în valoare de 40.000 u.m.n, plus TVA 19%. Se realizează o îmbunătăţire a acesteia în valoare de 20.000 u.m.n. Ulterior se obţine confirmarea de brevet de invenţie. Se vinde, după 5 ani de utilizare la preţul de 80.000 u.m.n inclusiv TVA.

127. Societatea Comercială “X” achiziţionează o reţea comercială (lanţ de magazine) compusă din:

- clădiri 500.000 u.m.n, TVA 19%;

- mărfuri 200.000 u.m.n , TVA 19%.

Datorită poziţiei şi a vadului comercial valoarea de achiziţie a reţelei se ridică la 900.000 u.m.n, TVA 19%. Se acordă furnizorului ca echivalent a bunurilor achiziţionate un efect comercial care se achită la scadenţă. Utilizaţi IAS 38 „Imobilizări necorporale”.

128. Societatea Comercială “X” achiziţionează un program informatic la preţul de 100.000 u.m.n, plus TVA 19%. Durata de viaţă utilă 3 ani. După doi ani de utilizare în care este amortizat liniar se vinde programul informatic la preţul de 70.000 u.m.n (inclusiv TVA). Se încasează prin contul de la bancă.

129. Se obţine cu forţe proprii un program informatic evaluat la 15.000 u.m.n. Durata de viaţă utilă 3 ani. După 1 an de utilizare se realizează îmbunătăţiri la programul informatic în valoare de 4.000 u.m.n. Se vinde imediat programul informatic la preţul de 23.000 u.m.n, inclusiv TVA. Se acceptă în contul creanţei un efect comercial care se depune la bancă şi se încasează. Utilizaţi IAS 38 „Imobilizări necorporale”.

130. Societatea Comercială “Y” achiziţionează un teren la preţul de 30.000 u.m.n, TVA 19%. Se realizează lucrări de amenajări (împrejurimi) în sumă de 10.000 u.m.n. Durata de amortizare a amenajărilor este de 2 ani. După 1 an de exploatare a terenului, acesta se vinde la preţul de 40.000 u.m.n, inclusiv TVA.

131. Societatea comercială A înregistrează un plus de mobilier, evaluat la 40.000 u.m.n, pe care îl amortizează într-o perioadă de 2 ani.

132. Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată lipsa unui utilaj a cărui valoare de intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizată 13.000 u.m.n, iar valoarea de piaţă 8.000 u.m.n, fără TVA. Se impută gestionarului şi se reţine din salariu.

133. Se constată lipsuri la următoarele active imobilizate: un utilaj cu valoare de intrare de 20.000 u.m.n, un calculator cu valoare de intrare de 35.000 u.m.n. Pentru acestea s-au înregistrat amortizări astfel: utilaj, 10.000 u.m.n, calculator: 13.000 u.m.n. Se impută personalului întreaga sumă şi se încasează o primă rată din creanţa, în sumă de 15.000 u.m.n, în casierie.

134. Se semnează un contract care prevede ca peste două luni se achiziţionează un utilaj terminat în proporţie de 80%, la valoarea de 120.000 u.m.n. În momentul semnării contractului acordăm furnizorului un avans pentru imobilizarea pe care o vom achiziţiona, în sumă de 50.000 u.m.n, urmând ca regularizările cu acestea să se realizeze după trimiterea utilajului. Pentru ca utilajul să devină competitiv îl vom dota cu accesorii în valoare de 30.000 u.m.n pe care le achiziţionăm de la un furnizor, după care îl punem în funcţiune. Durata de viaţă utilă este de 5 ani, iar în vederea amortizării vom folosi sistemul accelerat. După doi ani de utilizare vindem utilajul la preţul de 110.000 plus TVA, 19%. Se acceptă în contul creanţei o cambie care se depune la bancă, la scadenţă şi se încasează. Banca reţine un comision de 1,5% din valoarea totală a cambiei. Utilizaţi IAS 16 „Imobilizări corporale”.

135. Un mijloc de transport având valoarea de intrare egală cu 100.000 u.m.n este vândut la preţul de 40.000 u.m.n după trei ani de utilizare. Ştiind că durata de viaţă utilă este cinci ani iar valoarea neamortizată este de 40.000 u.m.n, să se înregistreze toate operaţiunile aferente, inclusiv cele care influenţează societatea vânzătoare din punct de vedere fiscal. Să se prezinte şi influenţa în modul de înregistrare în contabilitate la o micro-întreprindere.

136. O microîntreprindere neplătitoare de TVA primeşte sub formă de împrumut nerambursabil o sumă de 500.000 u.m.n, reprezentând 50% din costul de achiziţie al investiţiei în utilaje. Ştiind că durata de viaţă utilă este de 10 ani să se înregistreze toate operaţiile aferente anului 1. Se mai cunoaşte: sistemul de amortizare adoptat este cel liniar; Venituri totale: - anul 1 = 150.000

137. Se achiziţionează din străinătate un utilaj la preţul de 7000 Euro, cheltuielile de transport aferente fiind de 3000 Euro. În momentul importului, cursul de schimb era de 1 Euro = 4 u.m.n. Pentru utilajul importat, datorăm taxe vamale: 10%; comision vamal: 0.5% şi TVA 19%. Comisionul vamal se plăteşte în numerar iar taxele vamale şi taxa pe valoarea adăugată se plătesc prin virament bancar. De asemenea înregistrăm factura comisionarului vamal în sumă de 1.000 u.m.n, plus TVA 19%, pe care o plătim în ziua următoare în numerar. Furnizorul extern îl plătim la cursul de 4,1 u.m.n/euro, iar pe cel al transportului la 3,9 u.m.n/euro.

138. Societatea Comercială “X” achiziţionează acţiuni ale unei firme în vederea deţinerii lor pe termen lung, în valoare de 80.000 u.m.n, din care 50.000 u.m.n sunt plătite din contul de la bancă, iar diferenţa în termen de 30 de zile.

139. Se achiziţionează o instalaţie tehnică în valoare de 400.000 u.m.n, plus TVA. Plata se face prin intermediul unui bilet de ordin care este acceptat de furnizorul nostru. Durata de viaţă utilă este de 15 ani. Să se înregistreze toate operaţiunile aferente, utilizând în vederea amortizării sistemul degresiv, cu influenţa uzurii morale (AD2).

140. Se obţine un utilaj pentru care se efectuează următoarele cheltuieli: energie 90.000 umn; salarii 50.000 u.m.n.; materii prime 20.000 u.m.n.; materiale consumabile 40.000 u.m.n.; consultanţă a unei firme de specialitate 200.000 u.m.n. Să se înregistreze achiziţia acestora, utilizarea, obţinerea utilajului şi vânzarea acestuia unui partener extern la preţul de 15.000 Euro. În momentul vânzării cursul este de 1Euro = 4 u.m.n. , iar în momentul încasării: a) 1 Euro = 4,1 u.m.n.; b) 1 Euro = 3,8 u.m.n.

141. Societatea comercială A cumpără în leasing financiar un echipament în valoare de 500.400 lei de la o societate de leasing românească. Durata leasingului este de 36 luni, avansul este 30%, valoarea reziduală este de 20%, iar rata lunară este de 6.950 lei. Eşalonarea ratelor se găseşte în următorul tabel. Înregistraţi operaţiile aferente în contabilitatea locatorului şi locatarului. Utilizaţi IAS 17 „Contracte de leasing”.

Rata Valoare rămasă Dobândă

Avans 150,120 350,280

Rata 1 20,850 329,430 46,120

Rata 2 20,850 308,580 43,201

Rata 3 20,850 287,730 40,282

Rata 4 20,850 266,880 37,363

Rata 5 20,850 246,030 34,444

Rata 6 20,850 225,180 31,525

Rata 7 20,850 204,330 28,606

Rata 8 20,850 183,480 25,687

Rata 9 20,850 162,630 22,768

Rata 10 20,850 141,780 19,849

Rata 11 20,850 120,930 16,930

Rata 12 20,850 100,080 14,011

Valoare reziduală 100,080 0 0

Total 500,400 x x

Rata şi dobânda se plătesc lunar din contul de la bancă. După expirarea contractului de leasing, locatarul poate cumpăra echipamentul la valoarea reziduală. Durata de viaţă, conform catalogului de clasificare a mijloacelor fixe, este de 5 ani. Predarea bunului se face imediat după plata avansului.

Să se înregistreze în contabilitatea locatarului (cumpărătorului) factura de avans, plata avansului, primirea bunului în leasing, regularizarea avansului, înregistrarea şi plata ratelor şi a dobânzilor, înregistrarea amortizării lunare şi transferul de proprietate la valoarea reziduală.

142. Se trimit la terţi în vederea prelucrării materii prime în valoare de 30.000 u.m.n. Costul prelucrării este de 5.000 u.m.n, achitându-se din casierie valoarea prestaţiei. După prelucrare materiile prime revin în gestiunea proprietarului.

143. Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile legate de stocurile de materiale consumabile cunoscându-se:

stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg; intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg; intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg; ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.

Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua înregistrările contabile în cazurile: • inventarului permanent; • inventarului intermitent. Utilizaţi IAS 2 „Stocuri”.

144. O societate comercială dispune de un stoc de materii prime de 20.000 kg la preţul de 10 u.m.n / kg. Se achiziţionează în cursul lunii materii prime în mod succesiv astfel:

26.000 kg la 11 u.m.n/kg; 4.000 kg la 12,5 u.m.n/kg.

Ulterior se dau în procesul de producţie 49.000 kg de materii prime. Evaluarea stocurilor ieşite se face prin metoda FIFO iar pentru contabilizare se folosesc: - metoda inventarului permanent - metoda inventarului intermitent Determinaţi valorile conform IAS 2 „Stocuri”. Contabilizaţi operaţiunile.

145. Se înregistrează la o SC un sold iniţial la preţ prestabilit de materii prime în valoare de 250.000 u.m.n şi la materiale consumabile de 40.000 u.m.n. Diferenţele de preţ aferente costului de achiziţie mai mare decât preţul prestabilit sunt de 27.000 u.m.n. În cursul lunii se înregistrează intrări la preţul standard la materii prime de 90.000 u.m.n şi la materiale consumabile de 5.000 u.m.n. Diferenţele de preţ corespunzătoare sunt de 9.000 u.m.n. Să se calculeze diferenţele de preţ aferente ieşirilor la materii prime în valoare de 290.000 şi la materiale consumabile de 20.000 u.m.n.

146. Se vând materiale consumabile din stocul existent în valoare de 40.000 u.m.n. Se acceptă ca echivalent un efect comercial care se depune la bancă şi se încasează la scadenţă.

147. La o societate comercială, cu ocazia inventarului de control gestionar se constată un minus de materiale consumabile de 15.000 u.m.n şi un plus la materialele de natura obiectelor de inventar de 20.000 u.m.n. Să se efectueze înregistrările contabile.

148. La inventarierea efectuată la o magazie se constată plusuri la materiale consumabile în valoare de 6.000 u.m.n la un sortiment şi la un alt sortiment se constată minusuri în valoare de 9.000 u.m.n. Întrucât sortimentele sunt diferite nu este permisă compensarea valorii stocurilor. Se impută suma de 9.000 u.m.n gestionarului.

149. La începutul lunii mai soldurile la materiale consumabile sunt următoarele: materiale auxiliare – 20.000 u.m.n, combustibili – 50.000 u.m.n, piese de schimb – 90.000 u.m.n. În cursul lunii au loc următoarele modificări ale stocurilor de materiale consumabile:

Intrări Ieşiri

Preţ de achiziţie Preţ standard Materiale auxiliare 26.000 25.000 29.000

Combustibili 160.000 155.000 200.000

Piese de schimb 210.000 205.000 240.000

Total 396.000 385.000 469.000

Diferenţele de preţ aferente materialelor consumabile din stoc sunt de 5.000 u.m.n. Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare folosind metoda inventarului permanent şi intermitent.

150. Se achiziţionează echipament de protecţie şi de lucru în valoare de 70.000 u.m.n, respectiv 50.000 u.m.n plus TVA 19%. Se dau în folosinţă salariaţilor echipamente de protecţie în valoare de 40.000 şi echipamente de lucru de 45.000 u.m.n. Valoarea acestora se include în cheltuieli la darea în folosinţă. După doi ani se scoate din folosinţă echipamentul de protecţie.

151. Societatea comercială „Z” înregistrează la sfârşitul exerciţiului N producţia neterminată în valoare de 250.000 u.m.n. În exerciţiul N+1 se continuă procesul de producţie obţinându-se produse finite în valoare de 400.000 u.m.n. Produsele finite se vând la preţul de 529.550 inclusiv TVA, contravaloarea lor se încasează prin contul de la bancă.

152. La SC „A” se obţin din procesul de producţie produse finite evaluate la costul standard de 250.000 u.m.n. La sfârşitul lunii se determină costul efectiv al produselor finite ca fiind 225.000 u.m.n. Produsele finite se vând la preţul de 290.000 plus TVA 19%, iar încasarea se face prin contul de la bancă.

153. Se dau în consum materii prime în valoare de 200.000 u.m.n şi materiale consumabile în valoare de 30.000 u.m.n. Se obţin din procesul de producţie produse finite evaluate la costul standard de 260.000 u.m.n. La sfârşitul perioadei de gestiune se stabileşte costul efectiv ca fiind 240.000 u.m.n. Produsele finite se acordă personalului ca salarii în natură.

154. La o societate comercială există la începutul lunii soldurile următoare de produse înregistrate la preţuri standard: semifabricate – 25.000 u.m.n, produse finite – 70.000 u.m.n, produse reziduale – 6.000 u.m.n. Diferenţele de preţ aferente stocurilor iniţiale sunt favorabile şi au valoarea de 20.000 u.m.n. Din procesul de producţie se obţin: semifabricate – 300.000 u.m.n, produse finite – 900.000 u.m.n şi produse reziduale – 40.000 u.m.n. Diferenţele de preţ dintre costul de producţie şi preţurile standard sunt: la semifabricate – diferenţe favorabile de 20.000 u.m.n, la produse finite - diferenţe nefavorabile de 90.000 u.m.n şi la produse reziduale diferenţe favorabile de 5.000 u.m.n. Se vând produse obţinându-se:

• Venituri din vânzarea semifabricatelor: 290.000 u.m.n, preţ de înregistrare standard: 250.000 u.m.n;

• Venituri din vânzarea produselor finite: 700.000. u.m.n, preţ de înregistrare standard: 550.000 u.m.n;

• Venituri din vânzarea produselor reziduale: 25.000 u.m.n, preţ de înregistrare standard: 20.000 u.m.n.

155. Soldul la produse finite la începutul lunii, la o societate comercială este în valoare de 40.000 u.m.n. Se stabilesc diferenţe de preţ la soldul iniţial de 5.000 u.m.n (sold creditor). În luna luată în calcul se recepţionează produse finite în valoare de 200.000 u.m.n, cost prestabilit. Costul efectiv la sfârşitul lunii este de 190.000 u.m.n. Se vând produse finite la preţ de livrare 220.000 lei plus TVA 19%. Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare.

156. Soldul iniţial la animale şi păsări deţinute de o întreprindere, al cărui obiect de activitate este obţinerea şi livrarea acestora, este de 200.000 u.m.n, iar soldul debitor al diferenţelor de preţ este de 20.000 u.m.n. În cursul lunii se achiziţionează animale în valoare de 500.000 u.m.n, TVA 19%, preţul standard fiind de 450.000 u.m.n. Se vând animale în valoare de 400.000 u.m.n, costul standard de înregistrare al animalelor vândute fiind de 250.000 u.m.n.

157. În cadrul unei ferme zootehnice se înregistrează un sold iniţial la animale de 60.000 u.m.n cu diferenţe în minus la costul de producţie faţă de preţul standard de 5.000 u.m.n. Din producţie proprie se obţin în cursul lunii animale în valoare de 500.000 u.m.n şi diferenţe în plus faţă de costul de producţie de 40.000 u.m.n. Se vând animale în valoare de 400.000, costul standard al acestora fiind de 290.000 u.m.n. 158. Se achiziţionează în vederea reproducţiei tineret bovin în valoare de 300.000 u.m.n plus TVA 19%. Se obţin astfel din producţie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n, iar după 3 luni se constată un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n. Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată lipsa unui viţel evaluat la 5.000 u.m.n. Consideră vinovat de lipsa acestuia îngrijitorul şi i se impută valoarea lui. Jumătate din valoare se depune de către acesta în casierie, iar restul se reţine din salariu.

159. Se achiziţionează animale în vederea îngrăşării în valoare de 50.000 u.m.n de la populaţie achitate din avansuri de trezorerie. După patru luni se înregistrează un spor de greutate în valoare de 40.000 u.m.n. Se transferă animalele în vederea sacrificării la abatorul propriu. Rezultă produse finite în valoare de 110.000 u.m.n şi produse reziduale în valoare de 20.000 u.m.n. Se vând produse prin magazinul propriu cu un adaos comercial de 20% la preţul de vânzare de 79.730 inclusiv TVA. Produsele reziduale se vând unor terţi la preţul de 24.000 u.m.n. TVA 19%

160. Se achiziţionează mărfuri din import fără factură în valoare de 20.000 € la un curs de 4,05 u.m.n/€ pe bază de aviz de însoţire. În luna următoare se primeşte factura care se achită prin contul de la bancă. Taxele vamale sunt de 20%, iar comisionul vamal de 0,75%. La data primirii facturii cursul de schimb este de 4,1 u.m.n/€.

161. Un comerciant specializat în comerţul en detail deţine la începutul lunii un sold de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul de 16.660 u.m.n. Preţul de facturare (costul de achiziţie) al mărfurilor existente în stoc este de 12.000 u.m.n şi adaosul comercial este de 2.000 u.m.n. iar taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă adausului este de 2.660 u.m.n. Se achiziţionează mărfuri la preţul de cumpărare de 20.000 u.m.n, TVA 19%. Cota de adaos comercial este de 25%. Se vând mărfuri cu plata în numerar în valoare de 26.180 inclusiv TVA. Să se înregistreze operaţiile corespunzătoare, inclusiv regularizarea TVA - ului.

162. Se primesc mărfuri în consignaţie în valoare de 10.000 u.m.n. Comisionul unităţii este 10%. Se vând ulterior mărfurile prin magazinul cu amănuntul.

163. Se trimit mărfuri la un terţ pentru vânzarea lor în regim de consignaţie împreună cu ambalaje restituibile. Valoarea mărfurilor este 54.000 u.m.n, iar ambalajele au preţul standard 4.500 u.m.n. Se vând mărfurile iar ambalajele i se restituie integral.

164. S.C.”X” specializată în comerţul tip consignaţie primeşte mărfuri pentru vânzare în valoare de 400.000 u.m.n de la o persoană juridică pentru care practică un comision de 25%. Să se efectueze înregistrările contabile aferente vânzării.

165. O persoană fizică depune pentru vânzare la S.C. „C” specializată în comercializarea mărfurilor în regim de consignaţie mărfuri în valoare de 5.000 u.m.n. S.C. „C” vinde mărfurile primite cu un adaos comercial de 30%. Să se efectueze înregistrările contabile aferente:

166. SC „Y” livrează mărfuri în valoare de 400.000 u.m.n, TVA 19%. Pentru defecte de calitate se acordă rabat de 4%, iar pentru volumul vânzărilor, remize de 5%. Reducerile comerciale se acordă la livrarea şi facturarea mărfurilor.

167. Un comerciant livrează mărfuri în valoare de 600.000 u.m.n. Conform contractului comerciantul acordă reducerile comerciale: rabat de 7% pentru anumite defecte de calitate şi o remiză de 4% pentru volumul mărfurilor vândute. De asemenea, se mai acordă un scont de 6% pentru plata imediată a mărfurilor. Contabilizaţi la vânzător şi cumpărător operaţiunile.

168. S.C. „X” vinde mărfuri cu plata în rate la preţ de vânzare cu amănuntul. Valoarea mărfurilor la preţ de achiziţie existente în stoc este de 250.000 u.m.n, la care se practică un adaos comercial de 30% şi se vinde întreaga cantitate în rate. S.C. încasează un avans de 70.000 u.m.n, iar diferenţa se încasează în patru rate lunare. Pentru diferenţa rămasă de plată se calculează o dobândă de 5%. (Ratele de încasat se înregistrează la venituri în avans).

169. S.C. “Y” vinde mărfuri cu plata în rate la preţul cu amănuntul. Preţul de achiziţie al mărfurilor vândute este de 150.000 la care se practică un adaos comercial de 25%. Se primeşte un avans de 90.000, iar pentru suma rămasă se stabileşte o dobândă de 20%. Suma rămasă de încasat, se încasează în două rate egale. (se înregistrează la venituri în avans doar dobânda, ratele fiind considerate venituri ale perioadei).

170. Se cunosc următoarele date cu privire la un import în comision realizat de SC „A”:

- avans încasat de la beneficiarul importului 200.000 umn - valoarea externă a materiilor prime importate 8 $ - cursul de schimb 3,1 u.m.n/$ - taxa vamală 20% - comisionul vamal 1% -TVA 19% - comisionul societăţii de import – export 5% Contabilizaţi operaţiunile.

171. S.C. „X” desfăşoară activităţi de comercializare a mărfurilor atât de tip en gros cât şi en detail. Se achiziţionează mărfuri în valoare de 200.000 u.m.n, din care o parte în valoare de 90.000 u.m.n o vinde unei societăţi comerciale specializate în comerţul en detail cu un adaos comercial de 15%, iar mărfurile rămase sunt transferate din depozit la magazinele proprii unde există un sold de mărfuri în valoare de 20.000 u.m.n - preţ de achiziţie. La punctele de desfacere proprii se practică un adaos comercial de 30% Se vând mărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 94.010 u.m.n.

172. S.C. „X” livrează mărfuri S.C. „Y” în valoare de 70.000 u.m.n. Ambalajele circulă pe principiul restituirii şi sunt în valoare de 25.000 u.m.n. După recepţia mărfurilor, se restituie furnizorului ambalaje în valoare de 20.000 u.m.n. Diferenţa reprezintă ambalaje deteriorate din vina cumpărătorului în valoare de 2.000, iar ambalaje în valoare de 3.000 u.m.n sunt reţinute pentru folosinţă proprie. Să se evidenţieze operaţiunile corespunzătoare în contabilitatea ambelor societăţi.

173. Un furnizor livrează mărfuri la preţ de vânzare de 500.000 u.m.n şi preţ de înregistrare 400.000 u.m.n, împreună cu ambalajele aferente care circulă în sistem prin decontare, în valoare de 25.000 u.m.n, TVA 19%. Ulterior, pot interveni 2 cazuri:

A) se restituie ambalajele;

B) nu se restituie ambalajele.

Să se efectueze înregistrările contabile, atât în contabilitatea furnizorului cât şi a clientului.

174. S.C. „X” deţine ambalaje în stoc la preţul standard de 20.000 u.m.n. Ambalajele au fost achiziţionate la preţul de 20.900 şi se vând odată cu produsele finite. Se achiziţionează în cursul lunii ambalaje în valoare de 60.000 u.m.n, TVA 19%, al căror preţ standard este de 55.000 u.m.n. La vânzarea produselor finite se înregistrează şi vânzarea de ambalaje în valoare de 40.000 u.m.n, preţ standard 37.500 u.m.n. Să se efectueze înregistrările contabile corespunzătoare la furnizor şi la client.

175. Se primesc ambalaje facturate în preţul mărurilor în valoare de 7.000 Se recuperează ambalaje în valoare de 450 u.m.n, care se înregistrează ca produse reziduale. Se vând ambalajele recuperate la un preţ de 500 u.m.n.

176. S.C. „Y” achiziţionează boxpaleţi la un preţ de achiziţie de 450.000 u.m.n, TVA 19%, preţul standard fiind de 400.000 u.m.n. Se închiriază ambalajele S.C. „Z” pentru care aceasta depune o garanţie de 500.000 u.m.n. La sfârşitul perioadei se restituie ambalajele şi garanţia.

177. Un magazin se aprovizionează cu 40 kg hârtie de ambalat la un preţ de 14 u.m.n /kg. Hârtia de ambalat se foloseşte pentru vânzarea mărfurilor care se cântăreşte odată cu aceasta. Cumpărătorul plăteşte hârtia odată cu produsele achiziţionate. Preţul mediu al mărfurilor vândute este de 65 u.m.n/kg.

178. S.C. „X” achiziţionează mărfuri în valoare de 85.000 u.m.n, TVA 19% şi ambalaje facturate distinct în valoare de 17.000 u.m.n, TVA 19%. Se vând mărfurile împreună cu ambalajele la preţul de 115.000 u.m.n, TVA 19%.

179. S.C. „Y” achiziţionează mărfuri în valoare de 300.000 u.m.n, TVA 19% şi ambalajele care circulă în sistem de restituire în valoare de 15.000 u.m.n. Se restituie ambalaje în valoare de 13.000 u.m.n, restul fiind deteriorate din vina cumpărătorului. Ambalajele deteriorate se achită furnizorului în numerar, iar mărfurile din contul de la bancă.

180. Se achiziţionează o linie de fabricaţie la preţul de 40.000 u.m.n, TVA 19%. Durata de viaţă utilă este de 5 ani. Se cere:

a) să se evidenţieze achiziţia;

b) să se calculeze şi înregistreze amortizarea în următoarele sisteme: liniar, degresiv fără influenţa uzurii morale (AD1) şi accelerat;

c) să se înregistreze scăderea din gestiune după amortizarea completă.

181. Se achiziţionează un mijloc de transport la preţul de 30.000 u.m.n. plus TVA 19%. Durata de viaţă utilă este de trei ani. Calculaţi şi înregistraţi: achiziţia, plata furnizorului de imobilizări prin bancă, amortizarea în sistem accelerat şi scoaterea din gestiune.

182. Care dintre modalitatile de mai jos nu poate fi folosita de societatea A (furnizor)

pentru incasarea unei creante de la societatea B (cumparator):

a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B;

b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar;

c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament;

d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A.

183. Se fac urmatoarele afirmatii in legatura cu contabilitatea financiara (CF) si

contabilitatea de gestiune(CG). Una dintre afirmatii nu este corecta. Care?

a) Informatiile CF sunt publice, cele ale CG sunt confidentiale;

b) CF asigura informatiile necesare intocmirii situatiilor financiare; CG asigura

informatiile necesare fundamentarii deciziilor interne privind gestiunea intreprinderii;

c) Scopul CF este de a determina periodic situatia patrimoniului, precum si rezultatul

global al exercitiului; scopul CG il constituie determinarea si cunoasterea rezultatelor

analitice necesare conducerii;

d) CF este obligatorie si are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie si nu are la

baza norme unitare.

184. Care dintre afirmatiile de mai jos nu exprima o realitate in legatura cu metoda

inventarului permanent (MIP) si metoda inventarului intermitent (MII) de evidenta a

stocurilor?

a) Atat in MIP, cat si in MII stocurile finale se calculeaza si inregistreaza dupa aceeasi

metodologie;

b) In MIP fiecare intrare si iesire se inregistreaza in conturile de stocuri cantitativ si

valoric pe sortimente de stocuri; in MII in conturile de stocuri se inregistreaza doar

stocurile finale si cele initiale;

c) MIP apartine metodologic contabilitatii de gestiune, iar MII contabilitatii financiare;

d) In MIP iesirile de stocuri de materiale se contabilizeaza pe seama cheltuielilor

(majorare de cheltuieli), iar iesirile de produse pe seama veniturilor (micsorare); in MII

intrarile si iesirile de stocuri nu fac obiectul contabilitatii financiare.

185. In ianuarie N societatea primeste factura de energie electrica pentru perioada

15.12.N-1 – 14.01.N in suma de 1.400 lei, TVA 19%. Care sunt inregistrarile contabile

ocazionate de aceasta tranzactie, atat in N, cat si in N+1.

186. O societate de comert prezinta urmatoarele informatii la inceputul lunii ianuarie N:

cont 371 – SI 1.071 lei, cont 378 – SIC 150 lei, cont 4428 - SIC 171 lei. In cursul lunii

ianuarie societatea se aprovizioneaza cu marfuri in valoare de 1.000 lei, TVA 19% cota

de adaos comercial este de 25%. Incasarile din vanzarea marfurilor in aceasta luna

sunt de 2042 lei. In luna februarie societatea se aprovizioneaza cu marfuri in suma de

500 lei, TVA 19%, cota de adaos este de 30%. Incasarile din vanzarea marfurilor in

aceasta luna sunt de 1.190 lei. Inregistraţi operaţiile din lună şi regularizarea TVA la

sfârşitul lunii.

187. Se construieste in regie proprie o cladire, pentru. care se efectueaza urmatoarele

cheltuieli:

in octombrie: cu materiile prime 30.000 u.m.

cu materiile consumabile 15.000 u.m.

cu energia si apa 5.000 u.m. (TVA 19%)

cu salariile 22.000 u.m.

in noiembrie: cu materiile auxiliare 25.000 u.m.

cu salariile 8.000 u.m.

cu serviciile prestate de terti 12.000 u.m. (TVA19%)

La data de 30.11.N se receptioneaza cladirea. Sa se inregistreze chetuielile efectuate

pe parcursul celor 2 luni, precum si receptia constructiei.

188. O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social,

de la bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita

integral pt. achizitia unui utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 19%. Sa se

inregistreze primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de

functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

189. Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei,

durata normala de functionare 10 ani şi amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu

dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia

mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este

de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei.

190. La sfarsitul celui de-al 7-lea an de functionare un mijloc de transport, cu valoare

contabila de 20.000 lei şi amortizare cumulata de 14.000, este casat. Din casare rezulta

materiale in valoare de 700 u.m. Cheltuielile ocazionate de casare (materiale

consumabile) sunt de 200 u.m.

191. O societate comercială achiziţionează un mijloc fix în următoarele condiţii:

valoarea avansului acordat 2.000 lei; preţ de cumpărare al mijlocului fix 14.000 lei;

cheltuieli de transport 1.000 lei, TVA 19%. Sa se inregistreze avansul acordat, achizitia

si plata furnizorului.

192. Societatea comercială X achiziţionează în exerciţiul N 10.000 actiuni*11 lei/acţiune

preţ de achiziţie investite în capitalul social al societăţii comerciale Y. Cheltuielile privind

serviciile bancare plătite din contul de la bancă printr-un cec bancar sunt în valoare de

1.000 lei. Titlurile achiziţionate reprezintă 60% din capitalul societăţii Y. În momentul

achiziţiei sunt apelate la plată 30%, restul urmând a fi achitate ulterior. La închiderea

exerciţiului financiar valoarea bursieră a acţiunilor este de 10,5 lei/acţiune. Dividendele

încasate pentru anul N sunt în valoare de 2 lei/acţiune. În exerciţiul N+1 acţiunile sunt

vândute societăţii Z, preţul de cesiune fiind de 10,75 lei. Comisionul de intermediere

plătit prin cec bancar la cesiune este de 1.000 lei.

193. Se obtin produse finite la un cost standard de 90.000 lei, costul efectiv 86.500 lei.

Se vand produsele finite obtinute la pret de vanzare de 120.000 lei, TVA 19%.

194. O societate comercială prezintă următoarele informaţii privind stocul de materii

prime A, evaluat la costul de achiziţie standard de 2.000 lei/bucată pentru luna ianuarie:

- stoc iniţial, la cost de achiziţie standard: 1.000 buc*2.000 lei/buc;

- abateri favorabile aferente stocului iniţial 100.000 lei;

- intrări în cursul lunii: 15.0: 1.500 buc*2.200 lei, TVA 19%; 28.01: 2.500 buc*1.900

lei, TVA 19%;

- consum de materii prime A în cursul lunii: 3.000 buc.

Să se efectueze înregistrările contabile.

195. La o societate comercială en detail stocurile de mărfuri sunt evaluate la preţ cu

amănuntul. Societatea se aprovizionează în cursul lunii cu 1.000 kg marfă, sortimentul

X, preţ de achiziţie 2.000 lei, TVA 19%, adaos comercial 25%. În cursul lunii se vinde

întreaga cantitate de mărfuri achiziţionată. Să se efectueze înregistrările contabile.

196. La începutul lunii o societate prezintă următoarele solduri: 371 Mărfuri – 14.875 lei;

378 Diferenţe de preţ la mărfuri – 2.500 lei; 4428 Taxa pe valoare adăugată neexigibilă

– 2.375 lei. În cursul lunii se achiziţionează mărfuri în valoare de 5.000 lei, TVA 19%.

Întreprinderea practică un adaos comercial de 25% şi ţine evidenţa mărfurilor la preţ de

vânzare cu amănuntul. În cursul lunii se vând mărfuri de 17.850 lei. Să se efectueze

înregistrările contabile.

197. In luna X a exercitiului N, societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara

factura, evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 20%. In luna Y se primeste factura: pretul

de cumparare 1.200 lei, TVA 20%. Care sunt inregistrarile contabile?

198. O societate achizitioneaza de la furmizori marfuri conform facturii: pret de

cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Daca

adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare şi formulele

contabile de achizitia şi vanzarea marfurilor.

199. La inventarul de Ia închiderea exerciţiului N s-a constatat o creanţă incertă

(dubioasă) a unui client B în valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA. grad de recuperare 60

%. In cursul şi la închiderea exerciţiului N+1 s-a constatat că B a făcut o plată definitivă

în contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.165 lei. restul fiind considerat

irecuperabil, înregistrările din anul N+1 sunt:

200. Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client B 5.000 lei exclusiv TVA

19%, probabilitate de neîncasare 30% şi client C 5.950 lei inclusiv TVA 19%,

probabilitatea de neîncasare 70%. în anul N+l probabilitatea de încasare pentru clientul

B este de 80%, iar clientul C dă faliment, societatea având certitudinea că nu va

recupera suma. Care sunt înregistrările anului N+l?

201. Efectuati inregistrarile contabile aferentei situatiei de mai jos:

Capitalul social este de 2.000.000

Rezultat brut profit: 1.000.000

Cotă impozit pe profit: 16%.

Profitul se repartizează astfel:

- la rezerve legale;

- 1% la rezerve statutare;

- 10.000 la alte rezerve.

Restul se reportează în exerciţiul următor, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor.

202. Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii: capital subscris 40.000

actiuni * 1.000 lei valoare nominala; capitalul este varsat la constituire; aportul este

constituit din numerar 20.000.000 lei, mijloace de transport 10.000.000 lei şi materii

prime 10.000.000 lei. Cheltuielile ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei,

platibile in numerar de catre asociati. Sa efectueze toate operatiile contabile aferente

acestei situatii.

203. O societate a emis 10.000 actiuni noi, pretul de emisiune fiind de 1.100 lei. Situatia

capitalurilor proprii inainte de de emisiune se prezinta astfel: capital subscris varsat

30.000.000 ( 30.000 act*1.000 lei valoarea nominala) şi rezerve 6.000.000. Sa se

determine valoarea unui DS şi sa efectueze operatiile contabile.

204. O societate decide incorporarea in capitalul social a 3.000.000 lei din rezerve.

Situatia capitalului propriu inainte de aceasta operatie se prezenta astfel: capital

subscris varsat 40.000.000 ( 40.000 act*1.000 lei valoarea nominala), rezerve

6.000.000 şi prime din emisiune 1.000.000 lei. Sa se determine valoarea unui DA şi sa

efectueze operatiile contabile.

205. Se hotareste revaluarea unei cladirii coeficient de reevaluare 1.75, stiind ca

valuarea sa initiala este de 45.000 u.m. si amortizarea cumulata este de 9.000 u.m.

206. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2

ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se

ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an.

207. O societate comercială emite 1000 obligaţiuni, valoarea nominală 1000 lei, preţul

de emisiune 975 lei, rata dobânzii 15%, comisionul de intermediere plătit prin contul

bancar 250.000 lei, cheltuieli cu serviciile bancare 50.000 lei, durata împrumutului 2 ani.

Să se efectueze înregistrările contabile.

208. O societate livrează mărfuri unui client în valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul

constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un proces

judecătoresc. La sfârşitul anului N societatea estimează că probabilitatea de pierdere a

procesului este de 40%. La sfârşitul anului N+1, procesul nu este terminat, iar

probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%. In mod similar, la sfârşitul anului N+2

probabilitatea de pierdere se estimează la 90%. în anul N+3, procesul este terminat şi

societatea este obligată la plata unei amenzi în valoare de 5.800 lei. Precizaţi

înregistrările contabile în anul N+3:

209. In cursul exerciţiului N o întreprindere a angajat un proces juridic împotriva unui

client în valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimează că pentru a face faţă

acestui proces trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului

75%. Care sunt înregistrarile în contabilitate?