Numărul 40227.02 - 05.03.2014

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

Pag. 9

Pag. 5

GRAT

UIT

Contribuabilii care câştigă sub 12.000 euro nu vor plăti IRPF din 2015, a anunţat Rajoy

Pag. 6

Asiguraţi-vă!Pag. 4

Taxele consulare

„Susţin egalitatea în drepturi a românilor din toate statele UE”

Europarlamentarul Petru Luhan:

2 2 SCRISORI + 27.02 - 05.03.2014

Ambasada Ro-mâniei la Madrid organizează un concurs adresat copiilor de ori-gine română cu rezidență în Spania (cu vârste între 8 și 15 ani), cu scopul de a contribui la păstrarea și pro-movarea tradiției Mărțișorului. În cadrul concursu-lui vor fi premiate cele mai creative, originale și intere-sante proiecte ale elevilor de origine română.

Condiţiile concursului:Categorii de vârstă: Concursul de

proiecte se adresează tuturor copi-ilor de origine română, rezidenți în Spania, cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani. Proiectele vor fi selecta-te pentru două categorii de vârstă: 8-11 ani și 12-15 ani.

Înscrierea la concurs se face până la 28 februarie 2014 (inclusiv) prin transmiterea dosarului de candi-datură la adresa de e-mail: marti-sor2014@embajadaderumania.es

Dosarul de candidatură va conține descrierea proiectului (de maximum 1 pagină, în care elevul va trebui să expună conceptul pro-iectului său și să demonstreze că poate promova această tradiție pe o perioadă de 1-3 zile calendaristi-

Concurs de Mărţişor adresat copiilor români din Spania Semnul cel dintâi de punctuaţie De Nicolae Nicoară Horia

Ferice de cel care crede în tine,ferice de cel ce te poartă la sân,

de semnul acesta nu mi-e rușine,cum nu mi-e rușine că sunt bătrân!

Cât de mult mi-a fost drag din prunciecând mă rugam și-l făceam pe ascuns!

nu avea voie copchilul să știede Adevărul din el nepătruns...

Câtă lumină e în numele sfânt,cât întuneric și câtă durere!

În semnul acesta de pe pământe atâta împăcare și Înviere!

Învățat-am Semnul Crucii de la Mama,Ca semnul cel dintâi de punctuație –

Oriunde mergi, copile, tu ia seamaCe mult a suferit această nație!

Cu Biblia-i străpunsă de pumnale,Cu sângele ce-a curs din ea șuvoiStrămoșii tăi au însemnat o cale

Și de lumina ei să nu te-ndoi!

Ce nobilă, ce trainică putereAvură ei, sărmani plugari și-oieri

Când se rugau prin tainice unghereÎn limba asta, plină de tăceri.

Ce teafără-i și dreaptă rădăcina,Întreg copacul pare un tumult,

În ochii lor n-a scormonit ruginaDe două mii de ani și mai de mult

Și-oriunde-ar fi prin viață să te duci,Mânat de vreme și purtat de soartă,Tu nu uita de Semnul Sfi ntei Cruci,

De Crucea care vindecă și iartă...

ce în spații publice, cu vizibilitate, în cadrul comunității din care face parte (școală, Case de Cultură, Pri-mării, galerii, sedii ale diverselor instituții etc.). Elevul poate prezen-ta și materiale vizuale – fotografi i, fi lmulețe, machete fotografi ate, modele de mărțișoare (fotogra-fi ate) pentru a ilustra proiectul. Elevul va trebui să comunice și următoarele date: numele și pre-numele, data nașterii, școala la care învață, orașul, Comunitatea Autonomă și o copie după un do-cument în care să fi e menționat numele și vârsta lui.

După fi nalizarea termenului de înscriere la Concurs, elevul are la dispoziție 8 zile calendaristice pen-tru a implementa proiectul și ca

să transmită rezultatele sale și impactul creat la adresa martisor2014@embajadaderumania.es, până la data de 8 martie 2014 (inclusiv).

Elevul va trebui să poată ilustra cât mai cre-dibil rezultatele muncii sale pentru a putea con-fi rma veridicitatea aces-tui proiect.

Criterii de evaluare: Proiectele copiilor vor fi punctate și evaluate în funcție de următoa-rele criterii – originali-tate, impact în cadrul comunității (române și spaniole), autenticitate

și estetică, maniera de prezentare a tradiției românești, creativitate. Juriul va ține cont atât de prezen-tarea proiectului, cât și de rezulta-tele obținute.

Din juriu vor face parte mem-bri ai Ambasadei României la Ma-drid, Institutului Limbii Române și ai ICR Madrid. Nu se vor admite contestații.

Premianții vor fi anunțați până la data de 17 martie 2014.

Premii: Vor fi acordate trei premii și două mențiuni pentru fi ecare categorie de vârstă – în total 10 premii.

După jurizare, toate proiectele vor fi prezentate pe pagina de Fa-cebook a Ambasadei României la Madrid.

Un zborDe Constantin Velicu (Năvodari)

Un zbor neîntrerupt de ar fi viața,Fără obstacole și fără remușcări

Ar crește-n inimă speranțaȘi azi va fi mai bine decât ieri

Un zbor e însăși viața noastrăȘi fi ecare are orizontul său,

Un zbor spre zarea mult visată,Un zbor către destinul meu și-al tău.

Un zbor nefrânt de aripa tăcerii,Un zbor spre cerul infi nitNe poartă patima durerii

Lăsând în urmă tot ce am clădit

Un zbor neîntrerupt va fi și dup-aceea

Când sufl etul de trup s-o despărțiDepinde însă doar de noi

De va zbura în noapte sau în zi.

PUBLICITATE 27.02 - 05.03.2014 3

�����������������������������������������������������������������*�

Sigue Money Transfer�����������������������������������������������������������**

���������������***�

��������

!�"�������������������"�����#���������������$��% !��#��������������#�����������&����$�������������$���������������������"�������������&�% '�����������������&�%

INFORMAŢII UTILE 27.02 - 05.03.20144Comunitatea Madrid

Ajutoare pentru autonomia femeilor victime ale violenţei de gen

Servicii consulare itinerante în provincia Guadalajara

În continuarea programului „Con-sulat itinerant”, o echipă a Consula-tului României la Ciudad Real se va afl a în provincia Guadalajara sâm-bătă, 1 martie, între orele 10 și 18, pen-

tru a oferi consultaţii, asistenţă și servicii consulare. Locul desfășurării activităţilor: Parohia Ortodoxa Română „Sf. Cuv. Ioan Casi-

an”, Travesia Nuevo Alamin, s/n, Torre 4-5, Guadalajara, 19005.Vor fi efectuate următoarele categorii de servicii consulare:

Atenţie! Din motive tehnice, la Guadalajara nu se pot prelua cereri pentru

electronice și a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a soli-citantului la sediul consulatului, având în vedere că este necesară prelevarea

Accesul se va face numai pe bază de programare obţinută direct de la Con-sulatul României din Ciudad Real prin:

Persoanele care doresc programare sunt rugate să menţioneze în cerere: numele și prenumele, tipul serviciului solicitat, localitatea de domiciliu sau de rezidenţă din provincia Guadalajara, un număr de telefon și/sau o adresă de e-mail pentru contact. Toate documentele se vor prezenta în original plus

sată pagina de internet a consulatului, http://ciudadreal.mae.ro, - secţiunea „Servicii consulare”.

Direcţia Generală pentru Femei din Consiliul de Afaceri Sociale din cadrul Comunităţii Madrid sprijină autono-mia femeilor ce provin din centre pen-tru victime ale violenţei de gen și/sau

de Consiliul de Afaceri Sociale.

te ajutoare

prezentării cererii.

zidenţă pentru femei victime ale vi-

excluse social, ce depind de Consiliul

personale și sociale. În cazul în care s-a

anterior datei la care se prezintă cere-rea acestui ajutor.

mul de intervenţie individuală realizat de Direcţia Generală pentru Femei.

- Să nu aibă resurse economice

acoperi nevoile pentru care se oferă ajutorul.

ajutor în anii anteriori. Actele necesare

nal sau telematic

rea documentului în formularul cererii,

- În cazul în care aveţi copii în îngri-jire, livretul de familie și sentinţa ju-

aceasta existăsau o constatare a faptului în infor-

marea tehnică emisă de centrul de rezidenţă

- În caz de dizabilitate a solicitan-

dizabilitate emis de instituţia com-

documentului în formularul cererii, nu

condiţia de mamă însărcinată, dacă

este cazul

- Informare emisă de centrul de rezi-

consultarea documentului în formu-larul cererii, nu este nevoie să se de-

- Dacă optaţi pentru trimiterea aces-teia prin internet, trebuie să aveţi pre-gătite dinainte pregătite documentele

tura electronică avansată. Cu caracter excepţional, se va putea cere persoa-nei să prezinte documentul original.

Cererea se poate coborî de pe www.madrid.org/ Ayudas, Subvenciones y Becas/ Ayudas individuales para fa-vorecer la autonomía de mujeres víc-

De asemenea, se poate lua de la Puntos de Información y Atención al Ciudadano de la Comunidad de Ma-

org sau sunând la numărul de telefon

Prezentarea cererii și a documente-lor

nas de Registro de la Comunidad de

a Statului, din alte comunităţi autono-me, primării din Comunitatea Madrid

gradas de Atención al Ciudadano, poș-tă, ambasade sau consulatele Spaniei în străinătate.

rerea și documentele pe internet, prin registrul telematic al Consiliului, tre-

electronice recunoscute de Comunita-tea Madrid.

Dacă cererea se prezintă pe internet,

Telemáticas al Comunităţii Madrid.

terne recomandă cetăţenilor români ca înainte de plecarea în străinătate să încheie o asigurare de călătorie.

de urgenţă necesare în baza Cardu-

Sănătate.- Încheiaţi-vă o asigurare de sănă-

tate/viaţă dacă intenţionaţi să locuiţi

lor.- Citiţi cu atenţie informaţiile cu-

prinse în poliţa de asigurare. Luaţi cu dumneavoastră un număr de te-lefon al asiguratorului din România,

asigurări partenere din ţara de des-tinaţie.

- Lăsaţi rudelor și prietenilor dum-neavoastră din ţară copii ale actelor de identitate și ale poliţei de asigura-re, precum și date privind itinerariul

tat în străinătate.

dumneavoastră ce vaccinuri trebuie să faceţi și/sau ce alte măsuri sanita-re sunt necesare pentru a nu întâm-

destinaţie sau în ţările de tranzit.- Pentru informaţii cu privire la ti-

purile de vaccinuri care trebuie efec-tuate, vi se recomandă să vă adresaţi Institutului de Sănătate publică Bu-

Asiguraţi-vă! curești - Centrul pentru prevenirea si controlul bolilor transmisibile- Dacă urmaţi un tratament, luaţi camente, în ambalajul original, pre-cum și reţeta prescrisă de medic.

veţi deplasa sunt interzise anumite medicamente.

ciale de SănătateCardul european de asigurări soci-

ale de sănătate este documentul care conferă titularului asigurat dreptul la prestaţii medicale devenite nece-sare în timpul șederii temporare pe

și poate înlocui o asigurare medicală pentru călătorii în străinătate.

Pentru informaţii suplimenta-re, accesaţi www.cnas.ro și www.ceass.ro.

INFORMAŢII UTILE 27.02 - 05.03.2014 5

Taxele consularePartea I

La rugămintea mai multor cititori, vă prezentăm taxele consulare, pe care le-am preluat de pe pagina Ministerului român al Afacerilor Externe.

A. DOCUMENTE DE CĂLĂTORIE 1. Eliberare pașaport simplu Eliberare pașaport electronic: 40

euro; blanchetă pașaport electronic: 59 euro; recuperări: 1 euro; total: 100 euro

2. Eliberare pașaport temporar: Eliberare pașaport: 40 euro; blanchetă pașaport simplu temporar: 20 euro; recuperări: 5 euro. Total*) 65 euro. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

3. Eliberare pașaport CRDS – adult: Eliberare pașaport: 40 euro; blanchetă pașaport electronic: 59 euro; recuperări: 1 euro. Total*) 100 euro. *) Pentru certifi cările prevăzute la art. 10 alin. (2) și la art. 7 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr. 94 din 26 ianuarie 2006 nu se percep taxe consulare suplimentare. De regulă, documentele prevăzute la art. 28 alin. (2) din același act normativ, eliberate de autorităţile străine, vor fi traduse și apostilate sau supralegalizate, după caz, conform reglementărilor locale. În cazul în care se solicită efectuarea traducerii de către ofi ciul consular, se vor percepe taxele consulare legale. Petenţii vor fi însă informaţi că taxa consulară respectivă nu reprezintă taxă pentru eliberarea pașaportului

4. Eliberare pașaport CRDS – copil: Eliberare pașaport: 40 euro; blanchetă pașaport electronic: 59 euro; recuperări: 1 euro. Total*) 100 euro. *) Pentru certifi cările prevăzute la art. 10 alin. (*) Pentru certifi cările prevăzute la art. 10 alin. (2) și la art. 7 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii

nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr. 94 din 26 ianuarie 2006 nu se percep taxe consulare suplimentare. De regulă, documentele prevăzute la art. 28 alin. (2) din același act normativ, eliberate de autorităţile străine, vor fi traduse și apostilate sau supralegalizate, după caz,

conform reglementărilor locale. În cazul în care se solicită efectuarea traducerii de către ofi ciul consular, se vor percepe taxele consulare legale. Petenţii vor fi însă informaţi că taxa consulară respectivă nu reprezintă taxă pentru eliberarea pașaportului.

5. Eliberare titlu de călătorie. Eliberare titlu de călătorie: 40 euro; blanchetă titlu de călătorie: 5,2 euro; recuperări: 4,8 euro. Total*) 50 euro. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro. B. VIZE*)

*) Pentru cetăţenii statelor cu care UE a încheiat acorduri de facilitare a eliberării vizelor (Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Albania, Bosnia și Herţegovina și Republica Muntenegru) se aplică taxele convenite prin acordurile respective (după caz 35 sau 70 euro). Pentru cetăţenii Republicii Moldova, vizele se acordă gratuit, până la aderarea

României la spaţiul Schengen. Pentru cetăţenii Republicii Serbia și cetăţenii Republicii Macedonia, titulari de pașapoarte care nu sunt biometrice, vizele se acordă gratuit, până la aderarea României la spaţiul Schengen. De la data la care România va adera la Spaţiul Schengen, se va aplica integral Codul Comunitar de Vize, iar dispoziţiile referitoare la vizele de tranzit și vizele colective vor deveni inaplicabile.

1. Viză tranzit/tranzit aeroportuar: Taxă consulară*): 60 euro. Total: 60 euro. *) În situaţia în care viza se acordă în cel mult 48 de ore, va putea fi dedusă suma de 15 euro din cuantumul total. Este interzisă modifi carea cuantumului total.

2. Viză de scurtă ședere. Taxă consulară*): 60 euro. Total: 60 euro. *) În situaţia în care viza se acordă în cel mult 48 de ore, va putea fi dedusă suma de 15 euro din cuantumul total. Este interzisă modifi carea cuantumului total.

3. Viză de lungă ședere. Taxă consulară: 120 euro. Total: 120 euro

4. Viză colectivă. Viză colectivă: 60 euro +1 euro/persoană. Total: 60 euro plus câte un euro pentru fi ecare persoană în plus.

C. SERVICII NOTARIALE 1. Redactarea, autentifi carea și

revocarea unui înscris indiferent de natura acestuia. Redactarea, autentifi carea și revocarea unui înscris (un exemplar)**): 40 euro; recuperări: 5 euro. Total*): 45 euro. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro. **) Pentru fi ecare exemplar în plus se încasează taxa de 10 euro.

2. Legalizarea semnăturii traducătorului. Taxă consulară: 40 euro; recuperări: 5 euro. Total*): 45 euro. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

3. Legalizarea sigiliului și semnăturii MAE de pe actele eliberate de autorităţile române, inclusiv de pe declaraţiile de chemare, darea de dată certă, pentru fi ecare act. Taxă consulară: 30 euro; recuperări: 5 euro. Total*): 35 euro. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

4. Legalizarea unei copii de pe înscrisuri. Legalizare unei copii de pe înscrisuri: 10 euro; recuperări: 5 euro. Total*): 15 euro. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în

cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

5. Legalizarea sigiliilor și semnăturilor de pe actele eliberate de autorităţile străine, care urmează să producă efecte în România. Taxă consulară: 30 euro; recuperări: 5 euro. Total*): 35 euro. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro. 6. Legalizarea sigiliului și semnăturii autorităţilor competente străine de pe certifi catele de origine a mărfurilor a facturilor comerciale și de pe orice documente cerute de exportul mărfurilor din și în România, în funcţie de valoarea mărfurilor, de fi ecare exemplar: Pt. valori de până la 50.000 euro: 300 euro; pt. valori între 50.001-100.000 euro: 600 euro; pt. valori

între 100.001-500.000 euro: 900 euro; pt. valori între 500.001-1.000.000 euro: 1.500 euro; pt. valori peste 1.000.000 euro: 3.500 euro plus 0,1% din valoare; recuperări: 5 euro. Total variabil*. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

7. Eliberarea unei copii sau a unui extras de pe actele afl ate în arhivele misiunilor diplomatice sau ofi ciilor consulare, de fi ecare pagină. Eliberare copie/extras: 10 euro; recuperări: 5 euro. Total*): 15 euro. *) În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro

8. Efectuarea unei traduceri din sau în limba română, de fi ecare pagină***. Efectuarea traducerii/pagină**: 30 euro; recuperări: 5 euro. Total (1 pagină)* 35 euro. * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro. ** Pentru fi ecare pagină în plus se adaugă 30 euro. *** În situaţia în care se impune certifi carea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat traducerea, pentru aceasta se percepe în plus taxa aferentă, respectiv 20 euro.

9. Certifi carea conformităţii cu originalul în limba din care s-a efectuat traducerea. Certifi carea conformităţii: 20 euro; recuperări: 5 euro. Total*: 25 euro. * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în

cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

10. Certifi carea unor fapte constatate personal de funcţionarul consular. Certifi carea faptelor: 20 euro; recuperări: 5 euro. Total*: 25 euro. * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

11. Eliberarea unui certifi cat de cutumă. Eliberarea certifi catului: 30 euro; recuperări: 5 euro. Total* 35 euro. * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

12. Certifi carea modifi cărilor survenite în rolul de echipaj al navelor, inclusiv schimbarea comandantului de navă. Efectuarea certifi cării: 30 euro; recuperări: 5 euro. Total* 35 euro. * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

13. Prelungirea valabilităţii actelor de convenţie ale navelor. Efectuarea prelungirii: 30 euro; recuperări: 5 euro. Total* 35 euro. * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă(imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

14. Înregistrarea și vizarea protestului de mare, a jurnalului de bord și a jurnalului de mașini**. Efectuarea înregistrării și vizării: 30 euro; recuperări: 5 euro. Total*: 35 euro. * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă(imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro. ** Taxele se plătesc separat pentru fi ecare categorie de documente

15. Eliberarea permisului provizoriu de naţionalitate, pentru navele construite în străinătate, achiziţionate sau cărora li se schimbă clasa. Eliberarea permisului: 300 euro; recuperări: 5 euro. Total* 305 euro. * În situaţiile în care se solicită efectuarea serviciului în regim de urgenţă(imediat sau în cel mult 48 de ore) se va percepe o taxă suplimentară de 15 euro.

Continuă în numărul următor

6 ÎN SPANIA 27.02 - 05.03.2014

Contribuabilii care câștigă sub 12.000 euro nu vor plăti IRPF înce-pând cu 2015, a anunțat președintele Guvernului, Mariano Rajoy. Aproxi-mativ 12 milioane de persoane care plătesc impozit pe venit vor benefi cia de această măsură după ce Guvernul o va trimite Parlamentului, în iunie.

În timpul Dezbaterii asupra stării naţiunii, Rajoy a indicat că noul IRPF (Impuesto sobre la Renta de las Per-sonas Físicas) va ușura povara fi scală asupra veniturilor medii și scăzute, de această măsură urmând să benefi cie-ze în jur de 12 milioane de salariaţi.

De asemenea, Rajoy a vorbit de o

creștere „semnifi cativă” a minimelor personale pentru copii, ascendenţi și persoane cu dizabilităţi ce depind de unitatea familială, lucru ce, în opinia sa, este în linia conform căreia refor-ma, pe lângă stimularea creșterii, do-rește îmbunătăţirea coeziunii sociale.

În prezent, minimumul personal în IRPF este de 5.151 euro, sumă ce crește cu 918 euro pentru persoanele peste 65 de ani și cu alţi 1.122 euro când contribuabilul are peste 75 de ani. Pe de altă parte, minimele pen-tru descendenți sub 25 de ani sau cu dizabilităţi sunt între 1.836 de euro pentru primul copil și 4.182 euro pen-tru al patrulea copil și următorii. Mi-nimul pentru ascendenţi peste 65 de ani ajunge la 918 euro și se mărește până la 1.122 euro dacă ascendentul care depinde de contribuabil are pes-te 75 de ani. „După moderarea unei bune părţi a cerinţelor pe care ni le-am pus obligaţi de necesitate, acum este posibil să începem o reformă fi s-

cală care să permită compatibilizarea consolidării fi scale cu o profundă revi-zuire a sistemului nostru de impozite”, a subliniat șeful Executivului, după ce a afi rmat că noul model fi scal va con-solida creșterea, va îmbunătăţi com-petitivitatea, va favoriza crearea de locuri de muncă și va include măsuri sociale pentru sprijinirea familiilor și persoanelor cu mai puţine resurse. Rajoy a declarat că Guvernul vrea să înceapă reforma fi scală de la cei căro-ra le-a fost cel mai greu, pentru că ei au cele mai mici venituri și deoarece, la fel cum Executivul a fost „echitabil” în repartizarea sarcinilor, la fel vrea să fi e și acum, când vin „benefi ciile”.

Rajoy a spus că un comitet de ex-perţi ce s-a înfi inţat în 2013 și care va analiza în profunzime modelul fi scal, își va prezenta în martie concluziile și, odată analizate de către Guvern, in-tenţia Executivului este să elaboreze legile reformei în aprilie și mai pentru prezentarea lor în Parlament în iunie.

Contribuabilii care câștigă sub 12.000 euro nu vor plăti IRPF din 2015, a anunţat Rajoy

Guvernul a aprobat proiectul de lege de

asistenţă juridică gratuită

Congresul a aprobat defi nitiv noul regim de acces la pensie a contractelor parţiale

Plenul Congresului a aprobat pe 20 februarie, definitiv, noul regim de cotizaţii ale lucrătorilor cu nor-mă parţială pentru a avea acces la pensie (prestaciones de jubilación).

Aproape toţi purtătorii de cu-vânt ale partidelor din opoziţie au respins din nou unele modificări în materie de muncă ce implică „o nouă întoarcere” a reformei muncii și care adâncesc precaritatea con-diţiilor de lucru ale spaniolilor. Ast-fel, responsabila pentru Muncă din Grupul Socialist în Congres, Concha Gutiérrez, a semnalat că acest „con-stant du-te vino” normativ al Guver-nului face parte dintr-o „strategie bine calculată” pentru „a continua să pulverizeze drepturile lucrăto-rilor” și a reproșat că PP a creat o „încurcătură normativă plină de im-provizaţii”, cu decrete „aiurea” care la puţin timp trebuie corectate și care au generat „nesiguranţă juridi-că și provizorat”.

Și omologul său din Izquierda Plural (IU-ICV-CHA), Joan Coscubi-

ela, a criticat forma „cu spasme” de a legisla a PP, ce aprobă decrete ce „abia au câteva săptămâni de vala-bilitate” pentru că sunt modificate chiar înainte de a se încheia forma-lităţile.

Carles Campuzano, din CiU, crede „absurdă” realizarea de formalităţi împreună cu „chestiuni atât de fără legătură ce fac imposibilă o discu-ţie cât de cât coerentă” și a criticat „atitudinea PP de a nu face efor-turi pentru a căuta acorduri”, „fiind instalat în comoditatea majorită-ţii absolute”. În plus, a declarat că probabil Generalitat de Catalunya va face recurs în faţa Tribunalului Constituţional la această lege, con-siderând că aduce atingere compe-tenţelor comunităţilor autonome în materie de muncă.

La rândul său, „populara” María Jesús Susinos a apărat acest proiect de lege, spunând că este „absolut necesar” pentru a garanta „secu-ritatea juridică pentru creșterea economică” și a pus accentul pe

noua regularizare acordată pentru contractele cu normă parţială, ce vor permite terminarea „discrimină-rii” acestor lucrători când ajung la o pensie. De asemenea, a respins cri-ticile faţă de schimbările în materie de control asupra încasării șomaju-lui argumentând că „însăși natura acestui ajutor implică dorinţa de a lucra, motiv pentru care înscrierea prealabilă ca fiind în căutarea unui loc de muncă este necesară”. „Nu este o noutate, nici o obligaţie su-plimentară, nici nu implică vreun prejudiciu pentru beneficiari, ci acordă mai multă securitate juri-dică”, a adăugat, prezentând ace-lași argument pentru justificarea schimbărilor în ceea ce privește ne-gocierea colectivă. Susinos a apărat reforma în materie de muncă în an-samblul său, amintind că Tribunalul Constituţional a susţinut o parte din prevederi și a asigurat că unicul obiectiv al acestei legislaţii este să se reușească „o îmbunătăţire a con-diţiilor de muncă” ale cetăţenilor.

Guvernul a aprobat vinerea trecută, în Consiliul de Miniștri, proiectul de lege de asistenţă juridică gratuită ce extinde numărul categoriilor de benefi -ciari ce pot benefi cia de acest serviciu.

Această normă, care înlocuiește Legea de Asistenţă Juridică Gratuită din 1996 și extinde colectivele ce pot benefi cia de acest serviciu, include două tipuri de destinatari: cei care nu au resurse sufi ciente pentru un proces și cei care au acest drept fără ca acesta să fi e relaţionat cu nivelul lor de venit.

Executivul deja aprobase în februarie 2013 un decret lege prin care modi-fi ca polemica lege de taxe judiciare și anticipa aplicarea de puncte esenţiale ale Justiţiei Gratuite pentru ca noii benefi ciari să poată benefi cia de aceasta chiar din acel moment. Între aceștia erau toate victimele violenţei de gen, ale trafi cului de carne vie, ale unor accidente grave, cât și minori sau persoa-ne cu dizabilităţi care au suferit abuzuri sau au fost maltrataţi.

După cum stipula anteproiectul aprobat în Consiliul de Miniștri în ianuarie 2013, pragul pentru a avea acces la justiţia gratuită trece, în termeni generali, de la două ori Salariul Minim Interprofesional (Salario Mínimo Interprofesi-onal – SMI; 14.910,28 euro; la fel în 2013 și 2014) la 2,5 ori IPREM (Indicador Público de Renta de Efectos Múltiples; 15.975,33; la fel în 2013 și 2014), iar în familiile cu patru sau mai mulţi membri referinţa este de trei ori IPREM (19.170,39 euro).

Când sunt circumstanţe speciale, cu privire la familie, sănătate sau dizabili-tăţi, costurile proceselor relaţionate cu circumstanţa în cauză vor fi acoperite de justiţia gratuită. Limita pentru a bene-fi cia de acest drept se ridică de la patru ori SMI (29.821 euro) la de cinci ori IPREM (31.950,65 euro).

În cazurile în care solicitantul nu face parte din unitatea familială, pragul de re-ferinţă va fi de două ori IPREM, în timp ce atunci când face parte dintr-o unitate familială de mai puţin de patru mem-bri va avea dreptul întotdeauna când veniturile sale nu depășesc 1.341 euro brut pe lună faţă de 1.242 euro, cât este limita în prezent.

În unităţile familiale de patru sau mai mulţi membri, pragul de referinţă va trece la 1.597 euro brut pe an, ce implică o creștere de 20% faţă de cei 1.242 euro în vigoare în prezent. Norma va ţine cont și de circumstanţe și de sănătatea solicitantului.

Pe de altă parte, victimele pe care Guvernul le consideră în special vulnera-bile vor putea benefi cia de justiţia gratuită fără să trebuiască să dovedească ce resurse economice au. Între acestea se includ victimele violenţei de gen, ale terorismului, ale trafi cului de carne vie și minorii și persoanele cu dizabi-lităţi psihice ce suferă abuzuri și maltratări când procesul este relaţionat cu condiţia lor de victimă. Până acum li se garanta apărarea juridică specializată imediată, însă accesul la justiţia gratuită urma condiţiile generale cu privire la necesitatea de a dovedi că au resurse economice insufi ciente. Noua lege permite să benefi cieze întotdeauna de justiţia gratuită, lucru ce le scutește de plata taxelor și a restului costurilor, precum serviciile avocatului și cele ale unui procurador. Astfel vor avea dreptul la informare prealabilă și la sprijin juridic specializat când pun un denunţ, în timp ce minorii și persoanele cu dizabilităţi vor benefi cia de asistenţă a unor experţi specializaţi. Această mă-sură are legătură cu recomandările dintr-o directivă recentă a Parlamentului European și a Consiliului de sprijin pentru victimele delictelor.

ACTUALITATE 27.02 - 05.03.2014 7

Voi continua să lucrez pentru o convieţuire sănătoasă între noii madrileni și cei dintotdeauna

Direcţia Generală de Imigraţie din cadrul Comunităţii Madrid are un nou di-rector, Gonzalo Ortiz Lázaro. Jurământul la învestirea în funcţie a avut loc pe 21 februarie, la sediul instituţiei.

La eveniment au participat Jesús Fermosel, consilierul pentru Afaceri So-ciale; Carlos Izquierdo, viceconsilier de Imigraţie și Cooperare Internațională; reprezentanţi ai diferite asociaţii din regiunea madrilenă.

„Este o satisfacţie să revin în această casă și în Direcţia Generală de Imigra-ţie, acum ca director. Cred că s-a făcut o muncă prealabilă foarte importantă, conviețuirea și integrarea în Madrid sunt un succes, ca rezultat atât al muncii organismelor, cât și al politicilor Guvernului Comunităţii Madrid. Intenţia mea este să continui să lucrez în această linie, în integrare, pentru ca aceasta să con-tinue să fi e o realitate, să existe în continuare o convieţuire sănătoasă între noii madrileni și cei dintotdeauna”, a declarat pentru săptămânalul nostru Gonzalo Ortiz Lázaro.

Fostul director general de Imigraţie, Pablo Gómez Tavira, a demisionat la în-ceputul acestei luni, „pentru a începe o nouă etapă profesională”.

Crucea Roșie dublează ajutoarele persoanelor fără locuinţă

„S-a schimbat profi lul. În 2012, pe lângă acorda-rea de ajutor persoanelor cu probleme de toxico-manie, patologii psihia-trice etc., am început să sprijinim lucrători din construcţii, mulţi dintre ei originari din Europa de Est, care, din cauza crizei socio-economice, și-au pierdut locul de mun-că. În prezent a crescut mult numărul spaniolilor care înainte erau situaţi în contexte socioecono-mice sigure, ce sunt de puţin timp în stradă”. Astfel a explicat profi lul persoanelor fără locuinţă pe care le sprijină Crucea Roșie Spaniolă, Gonzalo Herrera, responsabilul Uni-tăţii de Urgenţă Socială din Corredor del Henares (Madrid). „Sunt persoa-ne care aveau o viaţă normală până acum puţin timp”, insistă Herrera.

Unităţile de Urgenţă Socială ale Crucii Roșii au ajutat 12.000 de per-soane fără locuinţă în 2013, practic dublu faţă de perioada anterioară. Dintre acestea, marea majoritate sunt bărbaţi (peste 9.000 de persoa-ne), cu toate că se constată creșterea numărului de femei între cei care tră-

iesc pe stradă. Persoanele din Unităţile de Urgen-

ţă Socială formează o echipă forma-tă din mai multe discipline, precum munca socială, asistenţa sanitară, psihologia etc. O parte foarte impor-tantă a acestor echipe este formată din voluntari, peste 2.000.

Cafea, mâncare, haine, materia-le pentru igienă, asistenţă sanitară și un om care ascultă. Acestea sunt coordonatele pe care le urmează cei din Unităţile de Urgenţă Socială în munca lor de sprijinire a persoane-lor care trăiesc pe stradă, din ce în ce mai multe.

Majoritatea Unităţilor de Urgenţă Socială sunt fi nanţate din fonduri ce provin din cei 0,7% din IRPF pentru alte scopuri de interes social.

Se dezvoltă și acţiuni complementare. În Gra-nada există proiectul La Tahona – un aparta-ment în care familiile pot să mănânce și să își pregătească mâncarea pentru mai multe zile. În Castellón de șase ani funcţionează Café Soli-dario; în Las Palmas de

Gran Canaria este Caravana de Sa-lud. În diferite provincii sunt așa-nu-mitele Protocoale Speciale contra Frigului; sunt și Centre de Urgenţă Socială în Barcelona, Salamanca; programe pentru persoanele fără casă în Galicia.

Munca pe care o face Crucea Roșie cu aceste persoane în situaţii de ex-tremă vulnerabilitate trece de măsu-rile asistenţiale, acţionând ca o pun-te spre alte resurse orientate către includerea socială și prin munca în reţea și alianţe cu diferite organizaţii din societatea civilă, precum Reţeaua Europeană de Luptă contra Sărăciei.

Noul director general de Imigraţie din Comunitatea Madrid, Gonzalo Ortiz Lázaro:

Peste 74.600 de persoane au capitalizat șomajul pentru a lucra pe cont propriu

Un total de 74.649 persoane au capitalizat șomajul în 2013 pentru a demara o afacere pe cont propriu, cu 12,6% mai multe decât în 2012, conform datelor prezentate pe 24 februarie de Uniunea de Profesi-oniști și Lucrători pe Cont Propriu (Unión de Profesionales y Traba-jadores Autónomos – UPTA), care a declarat că aceasta este măsura cea mai efi cace pentru stimularea muncii pe cont propriu.

Dintre șomerii care au optat pen-tru capitalizarea șomajului anul trecut, 33,9% au capitalizat doar plăţile cotizaţiilor la sistemul de Protecţie Socială, 65,9% au ales o capitalizare parţială a ajutorului, iar 0,2% a capitalizat în întregime ajutorul.

În total, la sfârșitul anului 2013, numărul lucrătorilor pe cont pro-priu ce benefi ciau de capitalizare era de 143.482, cu 1,9% mai mulţi decât cu un an înainte, incluzân-du-se în această cifră antreprenorii care au benefi ciat de capitalizare în 2012 și care continuau să compen-seze în 2013 plata cotizaţiilor la sis-temul de Protecţie Socială în contul ajutoarelor de șomaj recunoscute.

Prin prisma rezultatelor acestei măsuri, UPTA a cerut Guvernului să o extindă și la alte grupe de vârstă în cadrul colectivului, pentru că în prezent plata unică este posibilă doar pentru șomeri sub 30 de ani și femei cu vârste până în 35 de ani care încep să lucreze pe cont pro-priu.

Conform UPTA, tinerii sub 30 de ani au cele mai puţine drepturi la ajutor acumulate, lucru ce explică de ce plata unică a ajutorului de șomaj este o formulă mai puţin uti-lizată de aceștia.

Segmentul care a benefi ciat cel mai mult de această măsură a fost grupa de vârstă 35-39 de ani, cu 23,9%, fi ind urmată de intervalul 40-44 de ani (20,9%), în timp ce persoanele sub 30 de ani au fost 9,1% dintre benefi ciari.

Din totalul de benefi ciari înregis-traţi în 2013, 71,8% sunt bărbaţi; 94,7% sunt lucrători pe cont pro-priu; 2,4%, asociaţi în cooperative; 0,2% provin din societăţi comercia-le, iar 2,7% sunt asociaţi în socieda-des laborales.

Avocatul Poporului, Soledad Becerril, a cerut Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale să elimine stimulentul economic pentru agenţiile private de intermediere de locuri de muncă pentru a informa despre iregularităţi făcute de șomeri, considerând că este vorba de o „retribuţie necuvenită”, că primează o acţiune „ce nu constituie intermedierea de lo-curi de muncă”. Astfel, Avocatul Poporului înţelege că acest stimulent „pervertește sensul normei”, transformând „în obiectiv susceptibil de retribuire cu fonduri publice ceea ce constituie o îndatorire ce trebuie cerută agenţiilor de intermediere de locuri de muncă, ce trebuie respectat în dezvoltarea activităţii lor”.

Agenţiile de intermediere de locuri de muncă primesc un stimulent „pentru rezolvarea de iregularităţi” ce constă în plata a până la 15% din ce le-ar corespunde pentru introdu-cerea pe piaţa muncii a șomerului în cauză, cu condiţia ca drept consecinţă a informa-ţiilor oferite de agenţie să înceapă o procedură care să se fi nalizeze cu impunerea unei sancţiuni șomerului.

Se cere Ministerului Muncii să nu încurajeze agenţiile să informeze de fraude

8 CÂMPUL MUNCII 27.02 - 05.03.2014

Spanioli „opriţi” de GermaniaPentru mulţi spanioli care au plecat

în Germania în căutarea unor oportu-nităţi este foarte frig. Frig economic și frig social, scrie ziarul El Mundo.

„Încerc să o iau ca pe o experienţă de viaţă, pentru că nu aș putea să o iau ca o etapă în muncă”, se gândește Laura B., un psiholog ce face curat în camere pentru 3,50 euro pe oră într-un hotel din centrul Berlinului. A venit acum opt luni în Germania. După 12 ore de muncă, spune: „Răul vine acum, cu salariul minim, mulţi colegi se gân-desc că vom fi daţi afară. În primele săptămâni de la venire am făcut un curs de germană, plătit de Biroul pen-tru Muncă. Dar când am început să fac curăţenie la hotel am lăsat studiile, așa că sunt mai mult sau mai puţin ca la început. Și dacă nu vorbești germana ești terminat”.

Una dintre cele mai difi cile experien-ţe cu care se confruntă spaniolii pentru care visul german s-a transformat într-un coșmar este respingerea crescândă din partea germanilor. Uneori aceștia consideră că venirea imigranţilor fără un loc de muncă afectează sistemul

lor de ajutoare sociale. Este un discurs pe care îl au tot mai multe partide odată cu apropi-erea alegerilor europarlamen-tare. Nu în van „sozialturismus” (turism social) a fost desemnat cuvântul anului în 2013.

O familie spaniolă a fost semnalată de presa germană drept paradigma imigraţiei ce ameninţă să ruineze sisteme-le sociale din centrul Europei. Este familia lui Said El Kadi, care, după o bătălie în tribuna-le a învins politica de imigraţie a lui Merkel și a obligat statul german să-i plătească un subsidiu de 1.033 de euro pe lună, pe lângă aju-toarele pe care le primea deja. Săptă-mânalul Focus se întreba: „Dar de ce a venit această familie în Germania?”.

După ce a lucrat 20 de ani într-o brutărie, Said El Kadi și-a pierdut locul de muncă și, în iulie 2013, a decis să emigreze în Germania. A ajuns în Iser-lohn, aproape de Dortmund, cu soţia sa și cei patru copii. Aici a început să primească imediat așa-numitul Kin-

dergeld, bani pe care statul german îi virează lunar familiilor și care este de 184 de euro pentru fi ecare dintre primii doi copii, 190 pentru al treilea și 215 pentru al patrulea. Soţia sa, bolnavă de cancer, a început să fi e în-grijită gratuit de asigurările sociale, în timp ce bărbatul a început să lucreze la repartizat pizza cu un miniserviciu de 400 de euro pe lună, iar fi ica sa cea mare, de 21 de ani, și-a găsit de mun-că într-un restaurant, cu același tip de

contract.Jobcenter le-a respins cere-

rea de ajutoare Hartz IV, însă, printr-o procedură rapidă, ju-decătoria din Dortmund le-a dat dreptate.

Dar acesta este un caz izolat. Mulţi spanioli care vin fără un contract prealabil și care nu au sufi ciente resurse ajung la Mi-siunea Catolică de Limbă Spa-niolă din Berlin, la Caritas sau sunt ajutaţi de germani gene-roși care le cedează pentru un timp o cameră și îi însoţesc la birourile ofi ciale pentru a face

formalităţile pentru documente.„Am venit cu un număr de telefon

al unui coleg pe care îl cunoscusem într-o lucrare în Valencia, dar nu am re-ușit niciodată să reușesc să vorbesc cu el. Nu știu dacă am scris rău numărul sau el are altul. Cert este că m-am vă-zut în stradă. M-a ajutat mult patroana unei pensiuni, la care m-au adus niște muncitori. M-a lăsat să locuiesc aco-lo fără să plătesc și m-a ajutat să-mi găsesc de lucru în grădinărit”, a spus

Cum răspundem la întrebările legate de salariul obţinut în trecut?

J.M., din Extremadura, care a început câștigând cinci euro pe lună, iar acum câștigă zece.

În majoritatea cazurilor, după o pe-rioadă de adaptare extrem de difi cilă, spaniolii ajuns să își găsească locuri de muncă de care economia germană are realmente nevoie.

Însă la început dacă nu benefi ciezi de ajutoare sociale poate fi dramatic. „Aici este greu să reziști”, a spus M., o asistentă medicală de 28 de ani, care, din cauza experienţei pe care a avut-o, a preferat să-și păstreze anonimatul. În prezent muncește într-un spital din Berlin în aceleași condiţii ca și o asis-tentă medicală germană recent ieșită de pe băncile școlii: schimburi de 12 zile consecutive și două de odihnă. Fără vacanţe și fără plăţi extraordina-re. Primește nouă euro pe oră, inclusiv pentru schimbul de noapte sau dumi-nica. Dar înainte de a vorbi sufi cient de bine germana pentru a fi angajată, „am făcut de toate ce se pot imagina, nu vreau să vorbesc despre asta, nu voi povesti niciodată nimănui”, măr-turisește.

A treia limbă străină, cerinţă de bază pentru a lucra în străinătate

A stăpâni a treia limbă străină a devenit o cerință de bază pentru a avea acces la un loc de muncă califi cat în străinătate, iar candidații cunoscători de mai multe limbi străine sunt căutați mai ales în profesii tehnice, fi nanțe și bănci, posturi de con-ducere în cabinete de avocatură, vânzări și marketing, informează on-line ziarul La Razón.

Sunt principalele concluzii ale rapor-tului intitulat Limbile cele mai cerute în domeniul muncii din străinătate, realizat de agenția de head hunting Randstad, care a evidențiat că cerința cunoașterii altor limbi neconvenționale își face loc cu tot mai multă forță și presupune unul din factorii cei mai atractivi în momentul angajării unui profesionist.

„Cu cât este mai mare califi carea, cu atât este mai mare cerința cunoașterii mai multor limbi străine”, comentează Randstad, potrivit căreia cunoașterea unei a doua limbi străine este o cerință cuprinsă în 58% din ofertele adresate no-ilor absolvenți, în 65% din ofertele pentru

posturile de conducere interme-diare și în 100% pentru posturile de conducere la vârf.

Limba engleză este cea mai soli-citată limbă în rândul candidaților care vizează un post în străinătate, urmată de germană și franceză. Potrivit Randstad, a stăpâni en-gleza și germana este o cerință de bază pentru inginerii mecanici și electroniști, pentru posturile din fi nanțe, directorii de vânzări și marketing și în telecomunicații.

O pondere importantă are și limba fran-ceză în domeniul sănătății, iar portughe-za, în inginerie, având în vedere creșterea cererii de profesioniști din partea Braziliei în perspectiva Campionatului Mondial de Fotbal din 2014 și a Jocurilor Olimpice din 2016.

Se evidențiază de asemenea că limbi pre-cum chineza, japoneza, araba și chiar rusa sunt considerate limbi neconvenționale de „interes în creștere”, ca urmare a des-chiderii unor piețe necunoscute până nu

demult de companiile spaniole.Randstad a reamintit că, potrivit unui

studiu recent publicat de ofi ciul de statis-tică Eurostat, Spania este a treia țară din Uniunea Europeană cu o populație de adulți cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care au declarat că vorbesc cel mult o limbă străină (este depășită doar de Un-garia și Bulgaria).

Concret, procentul spaniolilor care cu-nosc o altă limbă este de 51%, o valoare care o plasează sub media comunitară (66%). Luxemburgul (99%) este țara cu cel mai mare procent de adulți cunoscători ai unei limbi străine, urmat de Lituania (97%), Letonia (95%) și Danemarca (94%).

Balsimelli Dental Clinică pentru adulţi şi copii

Dr. Mónica González Balsimelli Medic stomatolog

Dr. Claudia Mihaela Triscas Medic stomatolog

Absolventă UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca TOATE SPECIALITĂŢILE STOMATOLOGICE

Prima consultaţie şi radiografia panoramică, gratuite

Ofertă! Realizând un tratament oferim o curăţenie bucală gratuită

C/ Libertad, 41, 1 D 28341 Valdemoro (Madrid)

www.balsimellidental.com info@balsimellidental.com

Radiografia panoramică, evaluată la 50 €, v-o oferim gratis. Şi curăţenia bucală gratuită cu un tratament, evaluată la 50 €

91 808 3034

Candidații pentru un job ar putea să fi e intimidați de discuțiile privind salariile anteri-oare, potrivit jobs.aol.com. Câți bani ar trebui să ceri? De ce nu vine angajatorul cu o pro-punere salarială? Va corela angajatorul oferta sa de salarizare cu veniturile tale din trecut, chiar dacă au fost mai mici decât media înre-gistrată în industria respectivă?

Ultima parte „cântărește” mai greu decât celelalte, deoarece angajatorii tind să se fo-losească de istoricul salariilor tale pentru a infi nita un standard pentru evaluarea candi-datului.

Potrivit lui Alison Green, deținătoarea blogului Ask a Manager, nu este un secret faptul că angajatorii profi tă de asemenea informații pentru a vedea ce salariu ar accep-ta candidații, fapt ce îi situează pe ultimii în-tr-o poziție inferioară. Mai exact, angajatorul îi va da candidatului exact cât dorește...

Angajatorii care „sapă” în trecutul tău „salarial” vor susține că trebuie să cunoască acest aspect pentru a-ţi oferi „salariul corect” sau pentru a-i elimina din joc pe cei care au câștigat prea mulți bani în trecut și nu ar ac-cepta nicicând o ofertă mai redusă.

Totuși, niciunul din aceste motive nu se

susțin, spune experta în resurse umane. În pri-mul rând, companiile ar trebui să determine va-loarea unui candidat indiferent de salariul său din trecut; nu trebuie să analizeze concurenţa, pentru a vedea cât „valorează” un candidat.

În al doilea rând, dacă sunt îngrijorate că vei fi nemulțumit de oferta salarială, ar putea să te întrebe direct ce salariu dorești, în loc să ţină cont de veniturile tale anterioare.

Ca urmare, angajatorii îți solicită informații despre salariul din trecut pentru a se poziționa în avantaj în cadrul negocierii de salarizare (dacă va exista una...).

Ce ar trebui să le răspunzi?Cel mai bun lucru pe care-l poți face

atunci când angajatorul te întreabă câți bani ai câștigat în trecut este să reformulezi întrebarea, pentru a da un răspuns legat de suma exactă la care te gândești. De exemplu: „Doresc un salariu de 1.200 de euro pe lună”. În unele cazuri, răspunsul va fi acceptat și in-terviul de angajare va evolua. În alte situații, angajatorul te va întreba „cât câștigai înain-te”. Dacă te confrunți cu asemenea discuții, încearcă următoarele variante: „Angajatorii mei din trecut au spus că această informație trebuie să rămână confi dențială, dar eu do-resc un salariu de...”, „Această informație este confi dențială, dar eu doresc un salariu de...”, „Nu aș vorbi în mod normal despre așa ceva, dar doresc un salariu de...”.

Cei mai mulți angajatori se vor opri după acest pas. Dacă insistă să afl e mai multe de-talii, trebuie să decizi dacă „te ții tare” (și riști să pierzi ocazia respectivă) sau „te dai bătut” și accepți salariul oferit.

Dacă te afl i într-o situație în care ai mai multe opțiuni, adică una fericită, ai putea de-cide că nu ești interesat să lucrezi pentru un angajator care te respinge la interviu deoare-ce nu i-ai comunicat informațiile tale fi nanci-are. Dacă nu ai de ales, ai putea să-i „faci jocul”. Totuși, ţine minte că ai putea fi manipulat și pe viitor de acel angajator.

Oricum te-ai descurca într-o aseme-nea situație delicată, ţine minte că există o opțiune de care trebuie să te ferești: nu tre-buie să minți niciodată.

Dacă decizi să vorbești despre cât câștigai în trecut, trebuie să fi i corect, deoarece anga-jatorii vor afl a, mai devreme sau mai târziu, că au fost mințiți și ar putea lua măsuri. De fapt, un angajator te poate concedia după angajare dacă afl ă că l-ai mințit în CV sau „în-tre patru ochi”. Mai mult, unii angajatori ţi-ar putea solicita „documentația suplimentară”, care să ateste afi rmațiile tale despre salariile anterioare...

9INTERVIU27.02 - 05.03.2014

Europarlamentarul Petru Lujan: „Susţin egalitatea în drepturi a românilor din toate statele UE”

Despre accesarea fondurilor europene, respectarea drepturilor românilor din di-aspora, dar și cu privire la lupta împotriva cancerului, sclerozei multiple și promova-rea medicinii personalizate am discutat cu europarlamentarul Petru Luhan, care în 2013 a fost desemnat „Europarlamen-tarul Anului în domeniul sănătăţii”.

Stimate Domnule Europarlamentar Petru Lujan, ne bucurăm că ne acordaţi nouă, românilor din Spania, acest in-terviu, acum în preajma alegerilor eu-roparlamentare, deoarece avem nevoie să știm cum funcţionează această mare casă a tuturor, Europa, din care facem parte de la 1 ianuarie 2007. Am dori să începem cu un bilanţ al celor 7 ani eu-ropeni, în care România e reprezentată în Parlament: care au fost realizările pe care le-a obţinut în Europa și, în același timp, ce nu a putut înfăptui și rămâne o temă pentru următorii ani.

Printre cele mai mari realizări ale Româ-niei în Uniunea Europeană sunt obţinerea fondurilor europene pentru dezvoltarea României, dar și dreptul românilor de a munci fără restricţii în orice ţară din UE. După cum bine știţi, Spania a eliminat per-misele de muncă pentru români, însă le-a reintrodus ulterior din motive electorale. Este o mare realizare faptul că, în sfârșit, ro-mânii au dreptul să muncească oriunde în Uniunea Europeană. Sigur, încă ne luptăm cu discriminarea venită din partea presei și a politicienilor străini, dar și cu prejudecăţi injuste.

Vă asigur de sprijinul meu nemijlocit în ceea ce privește apărarea drepturilor ro-mânilor din diasporă. Românii sunt cetă-ţeni europeni cu drepturi depline și trebuie trataţi ca atare! În repetate rânduri am ridi-cat acest subiect în Parlamentul European și am atras atenţia Comisiei Europene.

O altă realizare de importanţă majoră pentru România este obţinerea fondurilor europene, care, din punctul meu de vede-re, reprezintă singura șansă de dezvoltare a României. Din păcate, lipsa capacităţilor administrative și slaba capacitate de cofi -nanţare au avut un impact negativ asupra gradului de absorbţie a fondurilor euro-pene.

Ca membru în Comisia de dezvoltare re-gională din Parlamentul European, m-am implicat activ în domeniul fondurilor struc-turale pentru România. Una din principale-le mele realizări a venit după ce am reușit să-mi conving colegii din alte state că Ro-mânia merită să primească timp suplimen-tar pentru cheltuirea banilor europeni. De asemenea, m-am implicat activ în dosarul privind viitoarea politică de coeziune, prac-tic, fondurile europene pe care România le va primi în perioada 2014-2020.

Nu în ultimul rând, consider o realizare

faptul că România are capacitatea de a infl uenţa elaborarea legislaţiei europene, care este în totalitate transpusă la nivel naţional. Sigur, aici avem încă de lucru; avem nevoie de mai multe voci românești active în Parlamentul European și de o implicare mai puternică a lob-by-ului românesc. Însă, așa cum am dovedit-o prin acţiunile pe care le-am demarat, România poate avea un cuvânt de spus în Uniunea Eu-ropeană.

Aţi fost desemnat Europarla-mentarului Anului 2013 din cei 766 de europarlamentari din 28 de ţări. Este un lucru îmbucurător, care ne face să ne simţim mândri că suntem români. Ne-aţi putea spune care sunt acţiunile pe care le-aţi întreprins în Parlament și care au determinat juriul să vă premieze cu această distincţie?

Premiul de „Europarlamentarul Anului în domeniul sănătăţii” repre-zintă încununarea succesului muncii mele în lupta împotriva cancerului și a sclerozei multiple, precum și pro-movarea medicinii personalizate. A fost o adevărate onoare să obţin acest premiu, în primul rând ca cetăţean român, mai ales că este știut faptul că Ro-mânia nu stă prea bine la capitolul sănă-tate. Este un sentiment extraordinar ca un român să fi e votat ca fi ind cel mai bun din peste 700 de europarlamentari.

Încă de la începutul mandatului meu am organizat o serie de conferinţe și dezbateri cu prilejul cărora am atins teme precum viitorul cercetării medicale în Europa, ino-varea în sectorul farmaceutic, tratamentul corespunzător al bolnavilor de cancer și al celor cu afecţiuni urologice etc. În do-meniul sclerozei multiple, am lansat o de-claraţie scrisă prin care am convins peste jumătate din membrii Parlamentului Eu-ropean (408 semnături) că UE are nevoie de politici și tratamente standardizate pentru combaterea acestor boli. Pentru că sunt de părere că tratamentul cel mai bun este reprezentat de prevenţie și depistarea timpurie, am militat pentru fi nanţarea unui dispozitiv de depistare a cancerului în șase minute. Tot în domeniul sănătăţii, am lup-tat pentru drepturile bolnavilor cronici și pentru actualizarea listei de medicamen-te compensate, dar și pentru promovarea conceptelor moderne de telemedicină și medicină personalizată, prin care pacienţi-lor li se prescriu medicamente în funcţie de confi guraţia lor genetică și de subcatego-ria specifi că bolii de care suferă, reducând, astfel, efectele secundare. De asemenea, sunt un susţinător activ al investiţiilor în reabilitarea spitalelor românești și dotarea acestora cu aparatură medicală de ultimă

generaţie. Bolnavii din ţara noastră trebuie să aibă acces la medicamente inovatoare subvenţionate, în aceleași condiţii ca și alţi cetăţeni europeni, în primul rând prin ac-tualizarea listei medicamentelor compen-

sate. Nu în ultimul rând, am luat atitudine pentru a proteja sănătatea copiilor, solici-tând Parlamentului European și Comisiei Europene să trateze băuturile carbogazoa-se în același regim ca și tutunul și alcoolul. Având în vedere consecinţele grave asocia-te consumului de sucuri carbogazoase, am cerut ca acestea să fi e interzise în școli și în apropierea locurilor de joacă pentru copii.

Ce reprezintă românii din afara ţării pentru europarlamentarii noștri, dar și pentru europarlamentarii din alte ţări în care trăiesc români?

Nu pot să vorbesc în numele altor euro-parlamentari români. În ceea ce mă priveș-te, cred că, în calitate de europarlamentar, am obligaţia să apăr interesele românilor din ţară, cât și cele ale românilor din stră-inătate. De aceea, așa cum am precizat, am luptat pentru drepturile românilor din diasporă, aducând subiectul în discuţie în Parlamentul European, la nivelul Comisiei Europene, dar și în presa străină. Susţin egalitatea în drepturi a românilor din toate statele din UE.

Iar întrucât discriminarea românilor din Marea Britanie a atins cote alarmante, am întreprins o serie de activităţi pentru apăra-rea drepturilor acestora. Am sesizat Comi-sia Europeană în ceea ce privește discrimi-narea și respectarea drepturilor românilor din diasporă. Sunt și alături de studenţii români care se confruntă cu o suspendare discriminatorie a creditelor de întreţinere. Împreună am conceput un plan de acţiuni pentru restabilirea sprijinului fi nanciar de

care aceștia sunt privaţi în mod abuziv. În ceea ce-i privește pe europarlamenta-

rii străini, este clar că unii au cedat tentaţiei de a-i folosi pe români drept carne de tun în perspectiva alegerilor europarlamenta-re ce vor avea loc în luna mai. Demagogia ieftină și discriminarea românilor a devenit, din păcate, strategie electorală.

Care este relaţia dumneavoastră cu europarlamentarii din alte ţări? Ne-ar interesa, în mod special, relaţia cu euro-parlamentarii spanioli.

Nu poţi să lupţi de unul singur în Parla-mentul European. Pentru a-ţi promova ca-uza, ca eurodeputat ai întotdeauna nevoie de susţinerea europarlamentarilor din alte state membre din UE. Personal, am o relaţie excelentă de colaborare cu eurodeputaţi din toate statele europene și din toate gru-purile politice. Ca să vă dau un exemplu, am o colaborare foarte bună cu europar-lamentarul spaniol Antonio López-Isturiz White, membru în biroul Partidului Popular European.

Atingem tema fondurilor europene, de care mulţi români sunt interesaţi și care rămâne o mare necunoscută. Este știut faptul că tot mai mulţi români vor să-și înceapă afaceri, fi e acasă, fi e în ţă-rile unde se afl ă, deoarece au acumulat cunoștinţe, seriozitate și efi cienţă șlefu-ite în ţările unde au trăit și trăiesc, însă au nevoie de un impuls material.

Mă bucur mult că românii din diasporă sunt interesaţi de fonduri europene. Este foarte posibil ca cititorii dumneavoastră să fi e benefi ciari eligibili ai liniilor de fi nanţa-re direct de la Bruxelles sau din fondurile structurale sau cele pentru dezvoltare ru-rală disponibile în România și în Spania. În afara subvenţiilor pentru agricultură, celelalte programe europene necesită co-fi nanţare din partea benefi ciarilor. Vorbim însă de fonduri nerambursabile de chiar și până la 85%, adică de bani care vin cu titlu gratuit dacă benefi ciarul dovedește că are un proiect bun și capacitate de cofi nanţa-re. Pot fi obţinute fonduri atât de antrepre-nori, cât și de artiști, cercetători, studenţi sau profesori. Iar lista posibililor benefi ciari nu se oprește aici. Îi invit pe cititorii dum-neavoastră să se aboneze la pagina mea de facebook: www.facebook.com/PetruCon-stantinLuhan unde public regulat informa-ţii despre fonduri europene și să urmăreas-că site-ul www.luhan.ro, unde am iniţiat o campanie de informare privind fondurile europene disponibile românilor. Pentru mai multe informaţii, îi invit pe cititorii dumneavoastră să îmi scrie la adresa de e-mail petru.luhan@europarl.europa.eu sau pe pagina de Facebook. Voi încerca să le răspund cât mai curând posibil.

De ce trebuie să mergem la vot, ce am putea aștepta de la Uniunea Euro-

peană?În momentul de faţă, la nivel european,

există riscul ca extremiștii să câștige un nu-măr semnifi cativ de mandate la alegerile europarlamentare din luna mai. Este alar-mant dacă ne gândim la importanţa legis-laţiei europene și la faptul că Parlamentul European are puterea de a infl uenţa legile care vor fi ulterior transpuse în legislaţia naţională. De aceea, este important ca ro-mânii din străinătate să meargă la vot pen-tru a-i alege pe cei care îi pot reprezenta cu adevărat la nivel european, fi e că vorbim de alegerile din România, fi e de cele din Spania.

Ce proiecte noi aţi dori să demaraţi în cazul în care veţi fi din nou europar-lamentar? Pe când o reprezentare a diasporei în Parlamentul European? Și presa franceză își punea zilele trecute aceeași întrebare legată de expatriaţii săi.

Pe agenda mea de priorităţi pentru un posibil viitor mandat se regăsesc în primul rând fondurile europene, în special acce-sul României la surse complementare de fi nanţare europeană și creșterea bugetelor pentru infrastructura de transport, dar și infrastructura medicală, a școlilor și a case-lor de bătrâni. Un punct foarte important pe agenda mea de priorităţi este lupta pentru drepturile românilor din diasporă. Și în domeniul sănătăţii doresc să-mi con-tinui proiectele începute, printre care sub-venţionarea tuturor medicamentelor, lupta împotriva cancerului și a sclerozei multiple. Pentru tineri, voi susţine în continuare programele de mobilitate educaţională și practica în străinătate. De asemenea, sunt în favoarea găsirii unor soluţii pentru crea-rea de locuri de muncă și integrarea rapidă a tinerilor pe piaţa muncii. În plus, voi con-tinua să mă implic în susţinerea drepturilor artiștilor. Un alt domeniu de interes pentru un posibil viitor mandat este reprezentat de acţiunile legate de sport, precum sto-parea aranjării meciurilor și a corupţiei în sport, creșterea siguranţei pe stadioane, îmbunătăţirea infrastructurii sportive și sprijinirea performanţei în sport prin com-binarea bugetelor UE cu cele naţionale.

Am dori să le adresaţi un mesaj ro-mânilor din Spania, care sunt destul de zguduiţi de greutăţi, de criza care se tot prelungește și care, uneori, descurajea-ză și zdruncină încrederea în instituţiile europene, statale și regionale.

Românilor din Spania vreau să le transmit „Capul sus!”, să fi e mândri de faptul că sunt români și de rolul pe care îl au în dezvol-tarea de la distanţă a României. Vă asigur de susţinerea mea totală în ceea ce priveș-te apărarea drepturilor dumneavoastră în Parlamentul European.

Dana Oprica

Catering

CAPACITATE DE 30 A 250 P.

T. 661 400 528 / 602 579 449618 211 860 / 918 734 019

������������������

C SONIA

RestauranteVa ofera un salon ideal pentru organizarea de:

- Nunti - Botezuri - Zile de nastere - Reuniuni€

Copii sub 10 ani GRATIS

10 ÎN ROMÂNIA 27.02 - 05.03.2014

Conducerea PNL a adop-tat, marţi seară, rezoluţia privind ieșirea liberalilor de la guvernare. Președintele PNL, Crin Antonescu, a de-clarat, într-o conferinţă de presă, că decizia de a ieși de la guvernare nu a fost ușor de luat, nu a fost una dorită, dar a fost luată cu un vot co-vârșitor.

„Este o decizie care s-a luat cu un vot covârșitor, dar este o decizie care nu s-a luat ușor. Este o decizie pe care nu mi-am dorit-o, este o decizie pe care am încercat să o evităm, nu prin negocieri, târguri, tergiversări, amânări ci prin căutarea tuturor posibi-lităţilor, tuturor șanselor de a spera că în formula Uniunii Social Liberale, împreună cu partenerii cu care ne-am angajat în faţa alegătorilor și am primit de la alegători un vot atât de important, se poate continua”, a declarat Antonescu.

„În chip practic, prin încălcare repetată și fl agrantă ajunsă la un prag inacceptabil a unor elemente ale înţelegerii politice la alcătuirea Guvernului de către primul-ministru Victor Ponta, Partidul Naţional

Liberal a decis să pună capăt unei crize prelungite artifi cial de către primul-minis-tru, domnul Victor Ponta, vreme de două săptămâni, să nu accepte o prelungire păguboasă de încă 45 de zile, să ia act cu luciditate și cu demnitate de decizia care a fost la primul-ministru și ca atare să decidă retragerea miniștrilor săi din acest Cabi-net”, a mai spus președintele PNL.

„Alianţa politică USL, care a fi inţat trei ani și douăzeci de zile, a avut un sens atâta vreme cât măcar liberalii au putut spera că obiectivele, principiile, lucrurile pe care le-au promis oamenilor sunt urmărite și

că toată lumea are inten-ţia de a le atinge. Nu mai avem niciuna din aceste speranţe și ca atare mi s-a părut onest, mi s-a părut cinstit să nu prelungim un festival de ipocrizie, să nu prelungim o nesfârșită aruncare de responsabi-litate de la unii la ceilalţi și să avem noi curajul să constatăm ceea ce este ca-tegoric adevărat din per-spectiva noastră și anume că Uniunea Social Liberală nu mai există pentru că nu

mai avea sens să existe, pentru că nu mai urmăream cu toţii obiectivele angajate”, a declarat Antonescu.

Fostul președinte al PNL, Călin Po-pescu Tăriceanu, a declarat, marţi, seară, după ce PNL a decis ieșirea de la guver-nare, că a votat împotriva ruperii USL, menționând că este vorba despre o „de-cizie pripită” a formațiunii.

Miercuri dimineaţă miniștrii PNL și-au depus demisiile din Guvern. Premierul Ponta a stabilit miniștrii PSD care vor ocupa, interimar, posturile de ministru eliberate de PNL.

Miniștrii interimari Premierul a solicitat președintelui emite-

rea decretelor prezidenţiale pentru numirea miniștrilor interimari:

- Nicolae Bănicioiu, ministru al Tineretu-lui și Sportului, numit în funcţia de ministru interimar al Sănătăţii

- Doina Pană, ministru delegat pentru Dialog Social - interimar la Muncă

- Dan Șova, ministru delegat pentru In-frastructură și Investiţii - interimar la Trans-porturi

- Mihnea Cosmin Costoiu, ministru dele-gat pentru Cercetare - interimar la Cultură

- Rovana Plumb, ministrul Mediului - in-terimar pentru Ape, Păduri și Piscicultură

- Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei - interimar pentru Relaţia cu Parlamentul

- Titus Corlăţean, ministru de Externe - in-terimar pentru Românii de Pretutindeni

Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a anunţat că intenţionează să prezinte săptămâna viitoare Parlamentului noua formulă a Guvernului și că va avea discuţii în acest sens inclusiv cu UDMR.

„I-am propus președintelui ca, în locul miniștrilor liberali, să numesc miniștri interimari membri actuali ai Cabinetului și că săptămâna viitoare să merg în Par-lament cu noua structură a Guvernului.

USL s-a rupt: PNL a ieșit de la guvernare Președintele m-a asigurat că îmi va semna imediat decretele și asta înseamnă că, în cursul zilei de azi, vom avea ședinţă de Guvern ca să ne continuăm activitatea atât de normal cât se poate într-o situaţie ca aceasta”, a spus Ponta, la B1 TV.

Senatorul PNL Călin Popescu Tăricea-nu a lansat, miercuri, într-o conferinţă de presă, un apel către liderul PNL, Crin Antonescu, să revină asupra deciziei luate marți și să revină în USL.

„Orgoliile au prevalat și totul s-a dus către o criză în care politicienii trimit me-sajul că puțin le pasă”, „Eu cred că prima obligație este să ne uităm drept în faţă că-tre cetățeanul român, să răspundem ne-voilor acestuia”, „Am vorbit cu Ponta, l-am întrebat dacă dorește să continue proiec-tul USL și mi-a dat asigurări că vrea asta, în actuala formă”, „Fac apel la președintele PNL să revină asupra deciziei pe care a lu-at-o ieri, să revină în USL”, „România este într-o situație delicată, chiar dacă sunt semne de revigorare economică. Regiu-nea e într-o criză uriașă, iar cerul nu este atât de senin încât să ne permitem să ne jucăm cu soarta oamenilor”, au fost câ-teva dintre declaraţiile lui Călin Popescu Tăriceanu. Miercuri după-amiază a demi-sionat din PNL.

69% dintre români cred că ţara merge într-o direcţie greșită

O pondere de 69 la sută dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greșită, iar 28 la sută cred același lucru despre UE, în ceea ce priveș-te situaţia economică și socială, potrivit unui sondaj Eurobarometru dat publici-tăţii marţi.

Viitorul Uniunii Europene este privit cu optimism de către 63 la sută dintre români, 11 la sută dintre ei declarându-se foarte optimiști, însă cele mai optimiste

state membre sunt: Danemarca (75 la sută), Irlanda și Malta (67 la sută), Estonia, Lituania și Polonia (66 la sută). Printre ţările cele mai pesimiste se numără Grecia (69 la sută), Cipru (66 la sută) și Portugalia (64 la sută). Totodată, 69 la sută dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greșită și doar 28 la sută cred același lucru despre situaţia din Uniune. Numai 34 la sută dintre români cred că impactul crizei economice asupra pieţei locurilor de muncă a atins deja punctul culminant, iar lucrurile ar urma să se amelioreze treptat, în timp ce 48 la sută cred că perioada cea mai grea urmează să vină. Cei mai sceptici în acest sens sunt respondenţii din Cipru (87 la sută), Grecia (71 la sută) și Portugalia (67 la sută). Studiul mai arată că peste 60 la sută dintre români cred că apariţia de noi locuri de muncă și creșterea economică sunt principalele provocări de ordin social, care ar putea fi și soluţii importante de contracarare a crizei economice.

De asemenea, 85 la sută susţin sprijinirea celor săraci și excluși social, precum și oferirea de posibilităţi pentru a fi activi în societate. În opinia persoanelor intervievate, cele mai importante provocări cu care se confruntă România în prezent sunt situaţia economică (41 la sută), infl aţia (34 la sută) și șomajul (33 la sută). Iniţiatorii Eurobarometrului precizează că majoritatea statelor membre UE percep șomajul ca fi ind o problemă de maximă importan-ţă, această preocupare fi ind semnalată într-un procent mai mare în Cipru, Estonia, Croaţia, Portugalia, Grecia, Irlanda și Polonia.

De asemenea, 64 la sută dintre români cred că Uniunea este cea care creează condiţiile pentru mai multe locuri de muncă în Europa, în timp ce 63 la sută cred că UE este respon-sabilă pentru austeritatea de pe continent.

În ce privește gradul de familiarizare cu instituţiile europene, studiul arată că 94 la sută dintre români au auzit de Parlamentul European, 86 la sută de Comisia Europeană și 82 la sută de Banca Central Europeană. Românii tind să aibă o percepţie pozitivă a imagi-nii Uniunii Europene (43 la sută), iar 41 la sută dintre intervievaţi declară că imaginea pe care o au despre UE este neutră. Peste jumătate dintre români (56 la sută) împărtășesc sentimentul de apartenenţă europeană, 18 la sută dintre aceștia afi rmând că se simt cu siguranţă cetăţeni ai UE.

Cât câștigă președintele Băsescu și ceilalţi angajaţi de la Palatul CotroceniAdministraţia prezidenţială a publi-

cat lista tuturor angajaţilor și a salariilor nete lunare ale acestora, începând cu președintele Traian Băsescu, a cărui in-demnizaţie este de 6.706 lei, și până la muncitorii de la Cotroceni.

Purtătorul de cuvânt al președintelui, Bogdan Oprea, a declarat pentru Media-fax că Administraţia Prezidenţială a do-rit să fi e prima instituţie care răspunde apelului la transparenţă iniţiat de Ziarul Financiar. Potrivit lui Oprea, Administra-ţia prezidenţială va publica și CV-urile

tuturor angajaţilor, în perioada urmă-toare.

ZF a scris marţi un articol prin care a cerut publicarea de către fi ecare insti-tuţie publică a listei de angajaţi, cu nu-mele, funcţia, veniturile nete și CV-urile acestora.

Astfel, Administraţia prezidenţială a publicat pe site un tabel cu situaţia pri-vind veniturile nete lunare din salarii, la data de 25 februarie 2014.

Tabelul cuprinde numele, funcţia, sa-lariul net lunar încasat de angajaţii Admi-

nistraţiei Prezidenţiale, de la personalul cu funcţii de demnitate publică, preșe-dintele Traian Băsescu fi ind în deschi-derea listei, până la funcţionarii publici, personalul contractual pe funcţii de specialitate și personalul contractual pe funcţii tehnice.

Conform informaţiilor date publicită-ţii de Administraţia prezidenţială, Traian Băsescu are un salariu net lunar de 6.706 lei, în timp ce consilierii prezidenţiali au un salariu net lunar de 5.363 de lei, iar cei de stat de 4.696 de lei, excepţie fă-

când secretarul CSAT Ion Oprișor, care are un salariu net lunar de 4.724 lei.

Consilierii și directorii de cabinet au un salariu net lunar între 2.234 de lei și 4.125 de lei, iar funcţionarii publici au o indemnizaţie netă lunară între 1.124 lei și 4.078 de lei.

Cel mai mic salariu net încasat la Ad-ministraţia prezidenţială este al camera-manului ofi cial, Sorin Mișcoci, de 449 de lei la un program de 4 ore pe zi, în timp ce preotul Irineu are o indemnizaţie netă de 642 de lei pe lună, la un program de

două ore pe zi.Salarii nete lunare de la 1.520 la 599

de lei sunt încasate de șefi i de echipă și de muncitorii de la Cotroceni, califi caţi în următoarele meserii: electrician, fochist, tâmplar, lăcătuș, instalator, îngrijitor și horticultor.

De asemenea, foștii șefi de stat (Re-gele Mihai, Ion Iliescu și Emil Constanti-nescu) au o indemnizaţie netă lunară de 5.060 lei, aceștia având și câte un consi-lier și câte un secretar de cabinet, care încasează salarii.

SPORT27.02 - 05.03.2014 11Preliminarii CE-2016: Care sunt adversarele noastre

Reprezentativa României va evolua în grupa F în preliminariile Campiona-tului European din 2016, în compania selecţionatelor Greciei, Ungariei, Fin-landei, Irlandei de Nord și Insulelor Feroe, conform tragerii la sorţi de du-minică, de la Nisa.

Reprezentativa României va de-buta în preliminariile Campionatului European din 2016, în care va evolua în grupa F, în data de 7 septembrie, când are programat un meci în depla-sare cu Grecia, informează frf.ro.

„Tricolorii” au apoi următorul pro-gram: 11 octombrie - cu Ungaria, pe teren propriu (ora 19.00), 14 octom-brie - cu Finlanda, în deplasare (ora

21.45); 14 noiembrie - cu Irlanda de Nord, pe teren propriu, ora 21.45; 29 martie 2015 - cu Insulele Feroe, pe te-ren propriu (ora 19.00), 13 iunie 2015 - cu Irlanda de Nord, în deplasare (ora 21.45), 4 septembrie 2015 - cu Unga-ria, în deplasare (ora 21.45); 7 septem-brie 2015 - cu Grecia, pe teren propriu (ora 21.45); 8 octombrie 2015 - cu Fin-landa, pe teren propriu (ora 21.45), 11 octombrie 2015 - cu Insulele Feroe, în deplasare (ora 19.00).

Programul complet al grupei F este următorul:

În 20147 septembrie: Ungaria - Irlanda de

Nord, Insulele Feroe – Finlanda și Gre-

cia – România (ora 21.45)11 octombrie: România – Ungaria

(ora 19.00), Finlanda – Grecia și Irlan-da de Nord – Insulele Feroe

14 octombrie (ora 21.45): Insulele Feroe – Ungaria, Finlanda – România și Grecia – Irlanda de Nord

14 noiembrie (ora 21.45): Grecia – Insulele Feroe, Ungaria – Finlanda și România – Irlanda de Nord

În 201529 martie: Irlanda de Nord – Fin-

landa, România – Insulele Feroe (ora 19.00) și Ungaria – Grecia

13 iunie: Finlanda – Ungaria, Insu-lele Feroe – Grecia și Irlanda de Nord – România (ora 21.45)

4 septembrie (ora 21.45): Insulele Feroe – Irlanda de Nord, Grecia – Fin-landa și Ungaria – România

7 septembrie (ora 21.45): Finlanda – Insulele Feroe, Irlanda de Nord – Un-garia și România – Grecia

8 octombrie (ora 21.45): Ungaria – Insulele Feroe, Irlanda de Nord – Gre-cia și România – Finlanda

11 octombrie (ora 19.00): Insulele Feroe – România, Finlanda – Irlanda de Nord și Grecia - Ungaria.

Reprezentativa României va evolua

Simona Halep a urcat ofi cial pe locul 7 WTA

Simona Halep a urcat de pe locul 9 pe locul 7 WTA, cu 4.435 de puncte, egalând cea mai bună clasare a unei jucătoare de tenis din România, per-formanţă înregistrată de Irina Spîrlea în 1997, conform ierarhiei WTA, care a fost publicată luni.

Sorana Cîrstea, eliminată în sfertu-rile de fi nală ale turneului de la Dubai, se menţine pe locul 27, cu 1.980 de puncte, iar Monica Niculescu ocupă aceeași poziţie ca săptămâna trecută, 53, cu 1.115 puncte.

Alexandra Cadanţu se coborât de pe locul 60 pe locul 62, cu 898 de puncte, iar Alexandra Dulgheru a ur-cat de pe locul 142 pe 141, cu 446 de puncte.

Califi cată săptămâna trecută în sfer-turile de fi nală ale turneului de la Rio de Janeiro, Irina-Camelia Begu a urcat de pe poziţia 145 pe 123, cu 508 punc-te. Begu a câștigat proba de dublu de

la Rio, iar acest rezultat i-a adus o as-censiune de 18 locuri în clasament, de pe 84 pe 66, cu 1.274 de puncte.

Tot la dublu, Monica Niculescu se menţine pe 43, cu 2.000 de puncte, Ioana-Raluca Olaru a urcat de pe 65 pe 62, cu 1.356 de puncte.

Primele zece locuri în ierarhia de simplu sunt ocupate de următoarele jucătoare:

1. Serena Williams (SUA) 12.660 puncte;

2. Na Li (China) 6.795;3. Agnieszka Radwanska (Polonia)

5.705;4. Victoria Azarenka (Belarus) 5.681;5. Maria Șarapova (Rusia) 5.206;6. Angelique Kerber (Germania)

4.490;7. Simona Halep (România) 4.435;8. Jelena Jankovici (Serbia) 4.380;9. Petra Kvitova (Cehia) 4.365;10. Sara Errani (Italia) 4.195.

în grupa F în preliminariile Campiona-tului European din 2016, în compania selecţionatelor Greciei, Ungariei, Fin-landei, Irlandei de Nord și Insulelor Feroe, conform tragerii la sorţi de du-minică, de la Nisa.

Primele două echipe din cele nouă grupe se vor califi ca la turneul fi nal, la fel și formaţia cel mai bine clasată pe locul trei, luând în considerare meciu-rile cu reprezentativele de pe locurile 1, 2, 4 și 5 din grupele respective. Ce-lelalte opt echipe de pe locul trei vor susţine meciuri de baraj în noiembrie 2015, pentru cele patru locuri răma-se.

Turneul fi nal al Campionatului Eu-ropean din 2016 va avea loc în perioa-da 10 iunie - 10 iulie 2016, în Franţa.

Grupele preliminariilor Campi-onatului European din 2016, con-form tragerii la sorţi, care a avut loc, duminică, la Nisa, sunt următoarele:

Grupa A: Olanda, Cehia, Turcia, Le-tonia, Islanda, Kazahstan

Grupa B: Bosnia-Herţegovina, Bel-gia, Israel, Ţara Galilor, Cipru, Andorra

Grupa C: Spania, Ucraina, Slovacia, Belarus, Macedonia, Luxemburg

Grupa D: Germania, Irlanda, Polo-

nia, Scoţia, Georgia, GibraltarGrupa E: Anglia, Elveţia, Slovenia,

Estonia, Lituania, San MarinoGrupa F: Grecia, Ungaria, România,

Finlanda, Irlanda de Nord, Insulele Feroe

Grupa G: Rusia, Suedia, Austria, Muntenegru, Moldova, Liechtenstein

Grupa H: Italia, Croaţia, Norvegia, Bulgaria, Azerbaidjan, Malta

Grupa I: Portugalia, Danemerca, Serbia, Armenia, Albania, Franţa.

Pentru desemnarea urnelor, UEFA a ţinut cont de rezultatele înregistrate la Cupa Mondială din 2010, Campio-natul European din 2012 și în prelimi-nariile Cupei Mondiale din 2014.

Primele două echipe din fi ecare grupă se vor califi ca la turneul fi nal, la fel și formaţia cel mai bine clasată pe locul trei, luând în considerare meciu-rile cu reprezentativele de pe locurile 1, 2, 4 și 5 din grupele respective. Ce-lelalte opt echipe de pe locul trei vor susţine meciuri de baraj în noiembrie 2015, pentru cele patru locuri răma-se.

Preliminariile CE-2016 vor avea loc în intervalul septembrie 2014-octom-brie 2015.

România la JO de la Soci: Locul 17, cel maibun rezultat

Cel mai bun rezultat al sportivilor români la Jocurile Olimpice de la Soci, care s-a încheiat duminică, a fost re-prezentat de locul 17, ocupat de echi-pajele masculine și feminine de bob două persoane.

Rezultatele sportivilor români la JO de la Soci:

Locul 17 - Andreea Grecu, Maria Adela Constantin (bob două persoane feminin) și Nicolae Istrate, Florin Cezar Crăciun (bob două persoane mascu-lin)

Locul 21 - Paul Pepene (schi fond - sprint clasic echipe), Eva Tofalvi (bi-atlon - 12,5 km mass start și 15 km in-dividual)

Locul 22 - Ania Monica Germaine Caill (schi alpin - supercombinata), Eva Tofalvi (biatlon - 7,5 km sprint), Alexandru Barbu (schi alpin - slalom)

Locul 23 - Florin Daniel Pripici (schi fond - sprint clasic echipe), Zoltan Ke-lemen (patinaj artistic)

Locul 24 - Andreas Neagu, Paul Mun-

tean, Florin Crăciun și Bogdan Otavă (bob patru persoane masculin)

Locul 25 - Dorin Dumitru Velicu (skeleton)

Locul 26 - Eva Tofalvi (biatlon - 10 km urmărire)

Locul 29 - Valentin Creţu (sanie)Locul 30 - Ania Monica Germaine

Caill (schi alpin - Super G), Raluca Ni-coleta Strămăturaru (sanie), Cornel Dumitru Puchianu (biatlon - 10 km sprint)

Locul 45 - Sorin Iulian Pîtea (sărituri cu schiurile - trambulină normală)

Locul 46 - Ioan Va-leriu Achiriloaie (schi alpin - coborâre)

Locul 47 - Cornel Dumitru Puchianu (bi-atlon - 12.5 km urmă-rire)

Locul 48 - Alexandru George Barbu (schi alpin - slalom uriaș), Paul Constantin Pepe-ne (schi fond - 15/15 km schiatlon)

Locul 49 - Timea Sara (schi fond - sprint individual)

Locul 51 - Ania Monica Germaine Caill (schi alpin - slalom uriaș), So-rin Iulian Pîtea (sărituri - trambulina mare)

Locul 60 - Cornel Dumitru Puchianu (biatlon - 20 km individual), Timea Sara (schi fond - 7,5/7,5 km schiatlon)

Locul 62 - Timea Sara (schi fond - 10 km clasic)

Locul 65 - Paul Constantin Pepene (schi fond - sprint individual)

Locul 68 - Florin Daniel Pripici (schi fond - sprint individual).

Din 1986 peste 800.000 de clienţi au avut încredere în noi

Certificate medicale Renovare şi duplicate carnete de conducere spaniole Preschimbare carnete de conducere româneşti, toate categoriile Transfer şi înmatriculări de maşini Plăci de vehicule provizorii şi definitive Radierea maşinii în Spania pentru înmatriculare în România Certificat de antecedente maşini

642 47 55 00 / 666 32 07 13 9 CENTRE LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ

12 TIMP LIBER 27.02 - 05.03.2014

Pentru clienţii cu nominas – finanţare pentru tratamente stomatologice

Avertisment cu privire

la paracetamol Agenţia Americană pentru Alimen-

te și Medicamente (FDA) a decis să ia măsuri în ceea ce privește paraceta-molul, lansând un avertisment ofi cial că dozele mai mari de 325 de miligra-me pot dăuna fi catului. FDA solicită doctorilor să nu mai prescrie me-dicamente de tip „combinaţie” care conţin mai mult de 325 de miligrame de paracetamol per doză. Anumite medicamente contra durerii, precum Percocet, Vicodin sau codeina, conţin de multe ori paracetamol, iar pacien-ţii cărora le-au fost prescrise aceste medicamente de multe ori nu rea-lizează acest lucru. Din acest motiv, pacientul poate duce la situații peri-culoase, consumând în mod separat paracetamol și ajungând la un nivel periculos al acestui medicament în organism.

Aproximativ jumătate din cazuri-le de supradoză de paracetamol din SUA ce duc la insufi cienţă a fi catului sunt provocate accidental. Totuși, avertismentul FDA nu se referă la me-dicamentele prescrise fără reţetă, ur-mând ca regulile pentru acestea să fi e actualizate ulterior. Până atunci, FDA dorește să retragă autorizaţiile de co-mercializare tuturor medicamentelor care nu respectă limita de 325 de mi-ligrame.

Agenţia Americană pentru Alimen-te și Medicamente a cerut pentru prima dată această limită în 2011, ce-rând producătorilor să se conforme-ze, însă nu toate companiile au fost de acord, astfel că încă se găsesc pe piaţă medicamente care conţin doze mai mari de 325 de miligrame.

Paracetamolul este mai periculos decât ar putea părea la prima vede-re, ucigând anual 150 de persoane

în SUA și provocând uneori boli de piele rare. La doze mari și tratament prelungit, paracetamolul poate pro-duce afectarea funcţiei renale până la insufi cienţă renală cronică. Este, de asemenea, amintit riscul de afectarea hepatica la asocierea paracetamolu-lui cu alcoolul sau riscul în cazul aso-cierii cu alte medicamente.

Paracetamolul este utilizat în mod curent, fără a necesita prescripţie, pentru calmarea durerilor și reduce-rea febrei.

Cuvântul universal, prezent în toate

limbile lumii Un cuvânt precum „ă?” – ce este

folosit atunci când nu reușim să înţe-legem ceea a spus altcineva – pare să fi e universal. O echipă de cercetători de la Institutul de Psiho-lingvistică Max Planck a efectuat un amplu studiu trans-lingvistic și a desco-perit că acest cuvânt există într-o formă și cu o funcţie similară în limbi de pe în-treaga planetă.

La prima vedere, ar pu-tea părea frivolă cercetarea științifi că a cuvântului „ă?”. Dar, de fapt, acest mic cu-vânt reprezintă un instrument indis-pensabil în comunicarea umană. Fără cuvinte precum acesta nu am putea semnala atunci când avem probleme în a auzi sau înţelege ceea ce tocmai s-a spus, iar conversaţiile noastre ar fi în mod constant încurcate de neîn-ţelegeri. Această cercetare face par-te dintr-o investigaţie mai amplă a limbii și a interacţiunii soci