N. SteinhardtCULTUNA gT CREDINTA

Caietele de la Rohia (I-[I)

Editia a doua, revizuit[ qi adlugit[,alcltuit[ de Florian Roatiq

@Cluj-Napoca ,2oL6

Cuprins

Noti asupra edifiei ............5

N. Steinhardt qi generalia'27. Afinitili qi polemici .............7

N. Steinhardt - Figi biobibliografici......... -...--..2'1,

Vol.IN. Steinhardt sau fericirea de a fi cregtin....... .-....................39

Capitolul IN. Steinhardt despre Maramureg gi maramureqeni ........--.4L

Aflarea Rohiei........ ........41.

Maramuregul.............. ........-..-.--.-...--44

Leclia Maramureqului.......... ..........'45

Taina porlilor maramuregene............ ...............48

Despre spiritualitatea rohienilor............. ...'.....51

Capitolul llMaramuregeni despre N. Steinhardt............ ......55

lon Ardeleanu

N. Steinhardt - un caz de seniorie irduhovnicitd..........'.................55

Mdndila Cosma

Nicolae Steinhardt - zece ani de posteritate ............'.....57

loan FilipPopas spiritual la Rohia ----..........59

Terezia FilipNicolae Steinhardt sau existenfa ca iniliere ............................--.-.....64

Maria Girbe

tnce..ure de portret N. Steinhardt............... .....-.-...........71

Arhimandrit Serafim Man, Mdndstirea Rohia

N. Steinhardt, intelectLlalul-monah ...........'.75

502 N. STEINHARDT: CULTURA SI CREDINTA

Ioan Pinten

De la ,,burghezul proletar". Steinhardt la monahul Nicolae..........79Florinn Roatig

Portret din firAme. N. Steinhardt sau elogiul cregtinismului.........82N. Steinhardt: de la contestare la tolerantX................ ........85

Un dialog epistolar: Steinhardt - N. Bdciut .......................87

N. Steinhardt inedit.... ................... ....................89

O prietenie exemplari. N. Steinhardt gi Sergiu Al-Geor9e................91Steinhardt gi Noica sau i:rtre Rohia gi Piltiniq.. .................93

Nicolae Rogca

Ceasuri de taind cu N.

Capitolul IttDiaspora despre N. Steinhardt.............. ............103

Grigore Ion Bellu ........103

Neagu Djuvara..... .......103

Nicolette Franck....... ......................104

Eugen Ionescu ............106

Monica LovinescuVirgil Ierunca...... .........106

Dinu Manoil ................ ...................107

Bujor Nedelcovici ................. ........109

Svetlana Paleoiogu-Matta......... .......................109

Lucian Raicu......... .......113

Vlad Stolojan .............. ....................114

Ion Varlam ...................116

Capitolul lVExegeze despre N. Steinhardt.............. ..............120

Virgil BulntImplicafiile politice ale vizitei Papei Ioan Paul al Il-leala Bucuregti (7-9 mai1999).......... ...............120

... 9i Nicu Steinhardt. .....................125

Gheorglrc Cnrogeani

N. Steinhardt, lurnalul fericirii: o prezentare ............... ....................127

cATETELE DE LA ROHrA (r-ilr) 503

ElenaNeagoe

DespretimpgimAntuireinJurnalulfericitii.......... ....---L39

S. Paleologu-Matta

Vol.IIN. Steinhardt in amintirea contemporani1or................. ....L51

Cuohntul i.P.S. Bartolomeu Anania

Prea Sfinfia Voastri, Prea cucemici frafi pdrinfi!Dragi prieteni gi iubili credincioqi! .................. ....-......... L53

i.p.S. Or. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului

Regrete t4r2ii.......... .......-.--..-....--- 155

i.P.S. Antonie Pldmddeald, Mitropolitul Ardealului

Izvoarele fericirii monahului Nicolae de la Rohia ......157' i.p.S. lustinian Chira Arhiepiscopul MaramureEului gi Sdtmarului

in memoria Plrintelui Nicolae Steinhardt. ............-......170

P.S. justin Hodea Sigheteanul, Arhiereu-oicar al Episcopiei

Mar amur egului gi S dtmaruluiDin bucuriile qi ispitele Pirintelui Nicolaeca monahin mdndstirea Rohia.... ..-.............178

Arhimandrit MinaDobzzuCe reprezintd botezul lui Nicolae Steinhardt? -------------187

P dr int el e Cons t antin G aleriu

Cuviogiei sale Monahului N. Steinhardt. La un an de Ia trecere...190

Arhim an dr it P aulin L e c c a

Credinciosul monah.. .....-..........193

Argaair ActerianAici suntem striini gi ciHtori.. ....................194

Alexandru Baciu

Din amintirile unui secretar de redacfie ....197

N. Steinhardt - cdrturar cregtin ..................-...200

Nicolae Bdciu!

SfAntul de la Rohia ...-.................201

s04 N. STETNHARDT: CULTURA St CRED|NTA

Alexa Gaaril Bkle

,,Citegte orice, numai citegte..." Amintiri despre pdrinteleNicolae de Ia Rohia .................204

loan M. Bocu

Biografia unei neputinte............ .................207Augustin Botig

Nicoiae Steinhardt ....................210

Nazaria Buga

El Sabio de la Rohia ...................212Sorina Bulat

Un PRIETEN care ne-a binecuvAntat gi imbog5lit viafa........ ........2L6

Virgil Ciomog

,,Despre curajul de a crede".................. ......219Vasile Cormog

Ultima esca1d......... .....................230

Sorin Dumitrescu

Monahul multiplu (fragment dintr-un jumal amAnat)..... ............. 233Theodor Enescu

Amintirea lui N. Steinhardt qi lurnalul fericirii....-...........................235Terezia Filip

Portret fugar.......... ......................242

Arhimandiit Ser afim ManUltima rugf,ciune: sfArgit cregtinesc(Nicolae Steinhardt 1912-1989) ...................245

Achim MihuPirintele Nicolae, Biserica Ortodoxi gi Lucian 81aga....................247

Alexandru Paleologu

A fost cel mai bun prieten al meu....... .......251,Ioan Pintea

Prin celilalt spre sine............ ....256Adrian Popescu

,,Omul interior" ......259Florian Razmog

Despirlirea de Pirintele Nicolae ................261,

CATETELE DE LA ROHIA (l-lll)

Nicolae RoEca

Cildtoria intreruptl ...................263

Mihai $oraincercu.e de portret unitar, pebazaunor amintiri rizlele.. ---.......269

ViolaVancea

ultima carte"""""' """""""""""272

Vol.IIIN. Steinhardt in interviuri Ei in corespondenli.... ..---.......275

Capitolul lInterviuri cu N. Steinhardt......... .-...277

AlexandruBaciuCu N. Steinhardt despre muzica ugoari....'.. ....-:..........277

Alexa Gaoril BGle

$ablonizarea este o pacoste, o rugine 9i un blestem........--..-.- ........289

Dumitru Cerna

Pufine cuvinte despre singurltatea lui Noica --.........-.-294

Leontin Cupar

Ultimul interviu al lui Nicolae Steinhardt............... ..-..297

DumitruTony Stanciu

Nicu Steinhardt rodirea talantului ............301

Demostene $oftonConvorbire """""""'306

ConstantinVigan

Cu Nicolae Steinhardtin Jara Lipugului. ....................312

Capitolul IIN. Steinhardt in corespondenli.--..

L. Corespondenfi trimis6.-..... ----.--321'

Scrisori cXtre Sergiu Al-George .-...-......-.-.-.....321.

Scrisori citre Alexandru Baciu .....336

Scrisori citre Ion Caraion ..-..........347

Scrisori cdtre Vasile gi Doina Cormoq..... .......355

Scrisori citre Mircea Eliade..-.. .....357

s05 N. STETNHARDT: CULTURAST CREDTNTA

Scrisori cdtre Theodor Enescu.. ....361.

Scrisoare citre Victor Rusu....... ....406

Scrisori de la Lucian 8o2............ ......................411

Scrisori de la Emil Cioran....... ......4L4

Scrisori de la Maria Cogdlniceanu.............. ....41'6

Scrisori de la Mircea Eliade..... ....-421.

Scrisori de la EugenJenney....... ......................424

Scrisori de la Paulin Lecca......... .....................-437

Scrisori de la Virgil Nemoianu ....440

Scrisori de la Emanuel Neuman .....................M4

Scrisori de la Alexandru Paleologu.............. .....................451

Scrisori de la Svetlana Paleologu-Matta....... ....................459

Scrisori de la Toma Pavel .............467

Scrisoare de Ia Victor Rusu....... ..........!........ ....479

Scrisori de la Sanda Stolojan ........480

Addenda:N. Steinhardt, ,,Adrian Cozmescu" qi Securitatea...............................485

Capitolul IN. Steinhardt despre Maramureq

Ei maramureqeni

Afl.area Rohiei,

CAnd am venit intAia oari la Rohia, in 1973,locul, de indatS, mi;-a pirut de basm gi de vis. Era, citre sfArgitul toamnei, o zi de ceald

;soari gi de belgug de frunze ofilite. Poteca strAmtX - singurul drum din

-t pAni sus'la mdnistire - fusese indeajuns de abruptd sPre a mi obosl:,erul se vddea rece, md fulburau intrebdri; brusc mi s-a ardtat o

:-<ericu!d scundi, inconjuratX de brazi, al5turi o troild, un clopot marei:ia inXllat deasupra solului, apoi, nifel mai incolo, o cisuli modest6;:*<tingeam gi cAteva oarecum ruginate acarefuri; atAta tot.

Ca prin farmec ugoara-mi osteneali a pierit. Melancolia se didea,: o parte, cu dubiile ei. Mi coplegeau linigtea, smerenia, misterul, iar:rntii mele livregti nu i-a trebuit multi vreme spre a-gi aminti de titlul

-:ui volum al lui Atphonse de ChAteaubriantz: Rdspunsul Domnului.Acesta era locul pe care il ciutam! Constantin Noica avusese

::eptate indreptAndu-mi aici, el care, nu mai putin decAt pirinlii qi':sitoarele, mi-a sorocit viala. Vorbise atAt de cald, il incAntase

':agostea pentru carte a starefului Justinian Chira (pAnn sI pomesc eu

.a drum trecuse arhiereu la Cluj), mi incredinlase ci a gisit ceea ce de'iiva ani intreprinsesem sX aflu. Mie acum imi plicea mai ales

::-rericu!a scundd dintre brazi, infiligarea de schit, de sihdstrie aura de

:asm a bine ingrdditu lui loc parci ascuns, parcd statornicit sub:LTotirea unor zAne sfioase, parcd proiectat in realitate de-a dreptul dinr:r'estirile fralilor Grimm, din basmele gi legendele lui Ispirescu,:ntr-un text de Novalis. Atunci cAnd vin pe acest pimint, oare SfAnta

latt publicat in Telegraful rom1n, Sibitt, nr. 3411987 .

' i.omancier gi eseist francez (1877-1951), a cirui operd a fost umbriti de colaborarea sa Pe:=pul de ocupalie nazisti a Franlei. Dintr-o eroare la tipar, apare mai cunoscutul autor al,"t-nniilor de ilincolo de momfint, Frangois Ren6 de Chateaubriand, fapt care l-a necdjit mult

- leinhardt. Volumul la care trimite este h Reponse du Seigneur (1933).

N. STETNHARDT: CULTURA $l CREDINTA

Vineri gi Sfinta Duminicd nu trag aici, ir:r perimetrul acesta discret care

nu se striduia sd md imbie, dar se cunogtea cX e gata sd ureze bun venitcui sosegte cu gAnduri curate qi prietenegti? Cu intenlii cinstite veneamgi eu, dar gi din curiozitate, cu duh de iscodire qi, vezi, cu un atAt deputin satisficitor bilanf de fapte gi vorbe, cu un atAt de pestri! gi

contradictoriu noian de neir:rfrAnte cugetiri.A fost nevoie de curaj din parte-mi gi de statomicie tr cutezanli

ca si nu fac neintArziat cale i:rtoarsd, invins de o neprihdnire ce parcdmi indepdrta ori parci mi sfdtuia, nu firi bunivoie, si nu zibovesc peun tirAm prea diferit de morocdnoasele nuanle ale intunecimii dinlduntrul meu. M-am opus insi acestui atac dibaci al unor puterivrijmage care prin umilinfd gi pudoare incercau s[ mi alunge. Am bitutla uga cdsufei - stirefie - arhondaric: mi s-a deschis gi cu o vorbd bund gi

un zAmbet bhnd am fost poftit si intru. $i am gtiut, din clipa aceea

chiar, ci am biruit captat fiind.S-au implinitir.1986, in ziua Adormirii Maicii Domnului, gaizeci

de ani de cAnd urmitor visului - vedenie a unui preot de lari gi printruda numai a sltenilor s5i - a fost durati, pe un petic de sol aspru qi

greu accesibil, ministirea Rohial. $i au trecut mai bine de treisprezeceani de cAnd m-am invrednicit a s[ri peste cercul gi de creti gi de foc al

unor meleaguri ce s-ar fi zis cd-mi vor fi mereu oprite. Locul s-a

schimbat mulf ascultAnd de legea prefacerii continue a tot ce fiinfeazi:clopotul a devenit clopotnili cu trei bitdi pe un dAmb Ia oarecare

distanld de sfAntul licag, brazi numerogi au fost tiiali, troila e mutat5,s-a ridicat de cealaltX parte a fAgiei de teren din fala bisericii o clidireetajatX, falnicl, impunitoare, cu trepte multe gi monumentale, aducAndaminte de piefe gi biserici italieng in paraclisul clddirii strijuiegte o

catapeteasmd sculptatd care, firi indoialS, poate fi denumitd operd de

art6., a fost construit - din lemn, ir:r stilul propriu ldrii maramuregene -un prea frumos altar de vard., a mai apirut zvelta gi eleganta ,,Casi aPoetului", din balconul cireia vederea confirmd porecla imobilului,potecii suitoare i s-a aldturat un drum carosabil comod gi tin, au iegit laiveali mullime de zidiri anexe, s-a introdus api curgXtoare, telefory

1 Construiti de citre preohrl Nicolae Gherma4 paroh in RohiA cu aportul corudtenilor, inarni D23-1925 9i sfinlitd de episcopul Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului gi Clujului, la 15

august 1926, avAnd hramul ,,Adormirea Maicii Domnului".

cATETELE DE LA ROH|A (r-ilr) 43

r.rmedenie de m6rturii ale unei activitdli nesl5bite gi unui sim!:ospodXresc aprig. Contemplafia, gi aici, s-a impicat cu trebiluirea.Jintr-un morman de cdrli care ziceau in deplind gi jalnici neorAnduiald,q-a ivit o destul de vasti bibliotecd pe cale de a fi clasificatX gi agezati:otrivit exigenfelor de sistematizare proprii unor astfel de fiinle egal

=lc5tuite din hArtie, plumb qi duh ahtiat de cunoaqtere qi frumos.\umirul vizitatorilor a crescut uimitor, ne paqte primejdia intririi in:rcuitul turistic.

Dar vechiul farmec, socotesc, nu a dispirut. Existd un spiritlbliduitor al pustniciilor, care nu pleaci din preajma lor cAnd ele cresc,

se supun imperativelor vielii mereu ir:r desfdgurare, se dau pe mdsura:elor de neinliturat gi asculti de legea generali a trecerii de la mais"mplu la mai complex. Basmele sunt menite a trdi in adAncul fipturii;elor ce le iubesc. (Doar sd fie memoria viguroasi gi simfirea fierbinte)'

Ji dovadd c[ credinla la Rohia e la fel de vie gi intensd ca acum gaizeci

:d aproape patrusprezece ani e ci surprind adesea la cei care ne fac

:nstea si ne cerceteze exclamafii foarte asem5nitoare acelora pe care leiormulam eu in g1nd in ziua aceea de iniliere aparlinAnd unei toamnetecute.

Nu mai sunt nici eu acel de atunci. Am imbricat haina monahali,i-arn integrat meleagurilor. Nu mi ingelasem: Domnul mi-a rispuns.

S-au scris despre Rohia: broquri, istorice, pliante, studii, teze

aologice. Ioan Alexandru i-a consacrat versuri, gi nu numai el; numelei.ohiei s-a rispAndit pe tot intinsul !5rii. Eu unul, lipsit de minunatul:ar al facerii de poezii gi riscAnd a repeta numai lucruri, date gi

:niormafii ce au fost expuse pe larg, ce puteam face mai cinstit, mairefilamic - acum cd Rohia a implinit gaizeci de ani de existenfi - decAt

*-mi aduce aminte cum mi s-a dezviluit dintai gi a rechema acea

=ragine parci imobilizat[ - biserica miculd, stAlpii de suslinere ai tindei".'opsi[i in albastru, frontonul atAt de firav pictat, semicercul brazilor - irzona cea mai tiinuitd, mai sensibild a ginei? Imagine, tofugi, care-i gi

:jee - forfi, metafori intrupati, simbol ?nsuflefit.Din nou mi se adeveregte cd Spa[iul 9i Timpuf subiectul gi

:biectuf insul gi nousul converg intru consubstanlialitate qi scot din:uejele discontinuitifii gi chingile impr5gtierii sdrmana congtiin[d:rneneasci din totdeauna domici de scar[ sPre cer.

N. STETNHARDT: CULTURA Sr CREDtNTA

MaramureEull

Bucuregtean ce md aflu, am fost repede fermecat gi cucerit de

Maramureq. Am izbutit si-l cunosc destul de bine. Am urcat gi coborAt

de multe ori muntele GutAiul, cel cu izvoare de ap[ preacurati gi aspre

serpentine. Am umblat pe Valea lzei, aVigeului, a Marei, a Cavnicului, a

L5pugului. Vizute de aproape gi nu ca poze ir cirli sau ca ,,vederl",bisericile de lemn cu turle inalte mi-au tiiat gi mie risuflarea, ca atAtor

altora. Prima in care am intrat a fost aceea de la $urdegti, intr-oduminici. Am pigit pe o cirare de-a lungul unui pArAu, pe lAngd nigte

zdplantri. Pietrig mult gi cAteva biltoace. Apoi, deodat4 luminigul gi

zvehta construclie de lemn, care irumpe asemenea unui personaj de

basm, grafioasS, putemicd, propor,tionatd, dar nu mai pufin avAntatispre inillimi decAt o catedrald goticd, adevdrat ,,mAngAie-nori". Iar inzare, n1t departe, se profileazi surata de la Plopig, geamdn[ ag zice. E

duminici, oamenii in straiele lor de sirbXtoare umplu bisericula,rAnduifi, cred, potrivit unui tipic strivechi. $tergare in jurul afumateloricoane, totul e numai lemn solid gi birne solemne, neforfoteald, linigte,cuviinfi, voiogie bine stdp6nitS, seriozitate pe figuri gi-n gesturi: acestea

domoale, nedorite, mai curAnd hieratice gi atemporale. ,,Veni!i la Mine gi

vi voi da odihni"2. Numerogi bitrAni, numerogi tineri. Tofi deopotrivdde innbifl, tineretul gi copiii astAmpXrafi, deferenfi. Slujba de o

simplicitate absoluti, gravitatea izvorAnd dintr-un duh care gtie si se

opreasci, plutind neostentativ.Dar m-au irfiorat gi coplegit de uimire nu numai vestitele turle (la

$urdeqti e cea mai inaltl), ci gi - din primele clipe - masivele por,ti

maramuregene. Par a da fiecirei case un caracter de autonomie, a face

din fiecare un soi de surprinzdtor castel in perimetrul ciruia se exercitiun imperiu. Casele sunt ir:r general modeste, porfile - falnice sPre amarca teritoriilg a multiplica spaliile. Da qi aici in Maramuregul acesta

pretutindeni voivodaf ca gi pentru englezi, casa ii este omului un ,,locintXrit''.

1 Text publicat de Ioanichie Bdlan in volumul II al cdr.tii sale de Conwrbii duhoanicegti,

Editate de Episcopia Romanului gi Hugilor, in 198$ pp. 781,-782.2 ,,Veni!i la Mine, toli cei trudili 9i impovdrali, 9i Eu vd voi da odihnd" (Matei 11, 28).

I

cATETELE DE LA ROHIA (l-lll)

Putere, convinsi de legitimitatea gi vechimea ei, dar gi noblele gi

etlavie. Se lin cu tolii foarte demni gi se vede ci - voit ori ba - iau aminte,a ,,flnuti". Sirbitorile, Idr6, greg, ii atrag la bisericd. Strdbat drumuriiungr, la nevoie, nu le pasd. Merg cu dreaptf, socotinli gi-n pas misuratsi se inchine Crucii. O evlavie deveniti reflexi, exprimati prin gesticdasimilati pAnd in zone psihice i:r adAncul cirora indoiala nu pltmnde.-\oble!ea" e generali, creeazd o aur[ proprie regiunii maramuregene. Sd

5e ea o mogtenire a dacilor liberi, o deslvArgire a echilibrului propriu.fenomenului" rominesc (aici purificat gi ddruit cu un plus energetic), oarrnonie rari intre spirit gi materie, intre sobrietate qi impulsul vitafmtre rArma spre basm qi un spirit practic indubitabil, megtegugdresc? E

greu de spus. Sigur este doar cX ansamblul - rourat de lumina de Sus - e

profund original gi, ag spune, irezistibil. Cum oare nu l-ai indrdgi tu,onnule, oricare !i-ar fi obArgi4 educafi4 viziunea individuald sau

mlectivd a lumii? Eu unul nu mi-am dorit decAt sI mi contopesc in

".ulagma" aceasta, tr ,,continuumul" acesta, unde e atAt de micd distanlaeiintre cotidian gi fastuos, unde realitatea gi duhul sunt frali bunf fratidulci, frali de cruce.

Lecfia MaramureEuluil

Desfid pe oricine - drumet turist ori trecitor - care a cunoscutMaramuregul sd gdseasci fie gi un strop de ridicul in propunereadeputatului Laurian, prezentati adundrii constituante din 1855, atuncicind s-a discutat despre titlurile nobiliare. Laurian ceruse ca totromAnul si fie socotit prin!.

Locuitorii Maramuregului (cuprinzAnd gi cele doud mirci, sudici5i. vestici ale maicdi: Jara Lipugului qi fara Oagutui) ii dau deplinitireptate gi alung[ orice umbri de grandilocvenli din paradoxala-i*rgestie. A! Cat de cuviincios, de curtenitor qi de nezorit i se vorbegtecaspetelui acelor meleaguri, desigur nu excentrice sau pretenfioase,mbile gi prea putin profane, insi, da. Cici Maramuregul, neindoios, nue numai o expresie geograficd, numele purtat de una dintre cele maiaitoregti, mai atrig[toare gi mai frumoase regiuni ale fdrii. Nu e numai

}.:blicat in Va[a romfrneascfu An XDOIL nr. 10 octombriel979, pp.4748.