STRATEGIILE DE CONSTRUIRE A CHESTIONARELOR STRUCTURATE

DE PERSONALITATE

SCHEMA DE CONSTRUIRE A CHESTIONARELOR DE PERSONALITATE

ObservaţieStudiu clinic

Formularea ipotezelor specifice

Verificarea experimentală

a ipotezelor

Formularea teoriei (prin integrarea rezultatelor

experimentale)

Standardizarea procedurilor

experimentale

Construirea testelor

Interpretarea testelorConceperea

testelor

Demersul general de construire a chestionarelor structurate de personalitate

DEFINIREA CONSTRUCTULUI

OPERA-ŢIONALI-

ZARE

ANALIZA DE ITEMI

STABILIREA COLECŢIEI FINALE DE

ITEMI

Kaplan & Saccuzzo, 1996

Strategii intuitiv-rationale

• strategia continutului logic: conţinutul itemilor este dedus logic pornind de la caracteristica de evaluat

• strategia teoretica: itemii sunt aleşi în concordanţă cu asumpţiile teoretice de bază

Strategii empirice

• strategia grupului criteriu

• strategia analizei factoriale

PASII DEMERSULUI INTUITIV

1. Selecţia intuitivă a conţinutului itemilor şi formarea lotului iniţial de itemi;

2. Administrarea lotului iniţial de itemi la un lot de subiecţi;

3. Calcularea scorurilor totale la această grupare preliminară;

4. Calcularea coeficienţilor de corelaţie item / test pentru fiecare item din colecţia iniţială;

5. Selecţionarea itemilor care corelează puternic cu testul, construindu-se astfel colecţia finală de itemi.

DEZAVANTAJELE METODEI INTUITIV-RATIONALE

• omogenitatea şi conţinutul itemilor depind de abilitatea autorului de a-şi imagina răspunsurile la itemi şi de a anticipa problemele care pot să apară

• subiecţii pot intui uneori răspunsul aşteptat de autor, existând deci posibilitatea distorsionării voite a rezultatelor la test

METODA GRUPURILOR CRITERIU. ETAPE (1)

1. Utilizând datele care rezultă din diverse teorii sau selecţionând itemi din alte chestionare, se construieşte pe baze raţionale o colecţie aparte de itemi;

2. Se administrează această colecţie de itemi la două loturi de subiecţi care diferă doar în ceea ce priveşte trăsătura evaluată;

3. Se determină pentru fiecare lot proporţia răspunsurilor Acord/Dezacord pe care le oferă;

4. Determinarea semnificaţiei diferenţei statistice dintre rezultatele obţinute de cele două grupuri;

METODA GRUPURILOR CRITERIU. ETAPE (2)

5. Itemii care diferenţiază semnificativ cele două loturi sunt selecţionaţi pentru scala preliminară;

6. Această scală se aplică din nou loturilor criteriu iniţiale;

7. Se verifică dacă toţi itemii diferenţiază cele două loturi criteriu;

8. Se recurge la replicarea scalei pe alte loturi similare pentru validare.

METODA ANALIZEI FACTORIALE. PASI (1)

1. Construirea pe baze a priori a uni lot relativ mic de itemi care se consideră că sunt relaţionaţi cu factorul vizat;

2. Itemii se administrează unui număr mare de subiecţi, care sunt testaţi în paralel şi cu alte teste care evaluează acelaşi factor;

3. Se calculează intercorelaţiile itemilor, matricea intercorelaţiilor analizându-se factorial şi obţinându-se astfel o clusterizare responsabilă de un anumit cuantum al varianţei comportamentului subiecţilor testaţi (factor);

METODA ANALIZEI FACTORIALE. PASI (2)

4. Se determină corelaţia item/factor (încărcătura factorială a itemului;

5. Se selecţionează pentru forma finală a testului, acei itemi care au o încărcătură factorială mare.

6. Rezultatul obţinut în urma unui astfel de demers este o soluţie structurală simplă în care fiecare din factorii identificaţi evaluează o anumită trăsătură

Evaluarea chestionarelor structurate de personalitate

Distorsionările pot fi

(1) voite –> disimulare: răspunsurile date de cel evaluat în aşa fel încât să-şi creeze imaginea pe care o doreşte

pot fi inconştiente:

(2) datorate persoanei – lipsei de introspecţie a persoanei sau reticenţei de a accepta anumite lucruri despre propria persoană sau

(3) datorate contextului şi interacţiunii cu evaluatorul.

EPQ (Eysenck, 1974)

4 scale: introversiune-extraversiune, neuroticism, psihoticism, dezirabilitate socială

• Primul factor (N) are ca principale caracteristici o personalitate slab organizată, absenţa integrării acesteia, capacitate scăzută de adaptabilitate, absenţa spiritului de echipă, lipsa de energie, tonus muscular slab.

• Cel de-al doilea factor (E) corespunde dimensiunii introversiune-extraversiune propusă de Jung în 1921; el opune grupul simptomelor isterice grupului de simptome distimice.

• Cel de-al treilea factor (P) nu evaluează trăsături psihopatologice, ci o dimensiune normală a personalităţii, prezentă într-o anumită măsură la toţi oamenii. Această scală reflectă în primul rând caracteristici antisociale, agresivitate, sadism, atitudini nonconformiste şi intolerante, ideaţie de tip paranoid (Minulescu, 1996).

• A patra scală (L) a fost construită pentru a evalua gradul de dezirabilitate a răspunsurilor date de subiecţi şi a evalua în acest fel validitatea protocolului obţinut.

EPQ (Eysenck, 1974)

• 10(x-media) / AS

P E N L Vârsta Variabile/ Sex Med. AS Med. AS Med. AS Med. AS Med. AS

Număr subiecţi

Bărbaţi 2,25 2,18 11,62 3,91 8,57 4,45 11,32 4,47 29,68 10,0 465

Femei 1,49 1,75 10,51 3,95 12,72 5,21 12,68 4,13 31,27 10,1 549

P E N L Med. min. Med.max Med .min Med .max Med .min Med .max. Med .min. Med .max.

B 2,25 2,25 7,71 15,53 4,12 13,02 6,85 15,79 F 1,49 1,49 6,56 14,46 7,51 17,93 8,55 16,81