CONDIŢII DE MEDIU FIZIC. LEGISLAŢIE.

AMIRAŞ IUDITA (Condiţii termice)

BOTIZA DANIELA (Zgomotul)

MEZEI ALEXANDRA (Culorile)

POPESCU NAOMI EUNICE (Luminozitatea)

SĂCĂLUŞ MIRABELA (Relaţia dintre individ şi mediu fizic)

ŢANDEA LAURA (Spaţii deschise, ferestre)

RELATIA DINTRE INDIVID SI MEDIUL FIZIC LA LOCUL DE MUNCA Stres; Confort In majoritatea cercetarilor despre stresul

la locul de munca se gaseste conceptul de “inadaptabilitate” (misfit).

In psihologia mediului fizic (environmental psychology), “misfit” se refera la faptul ca mediul fizic detine prea multe sau prea putine resurse in concordanta cu nevoile individului.

Elemente din mediul fizic care afecteaza adaptabilitatea sau inadaptabilitatea intre persoana si spatiul de la locul de munca: luminozitate, zgomot, temperatura, spatiul, culorile.

Confortul se imparte in trei categorii: fizice, functionale, psihologice.

AMENAJAREA SPATIULUI

Amenajarea spatiului: nivelul de intimitate in cadrul birourilor deschise, distanta dintre birouri in spatiile deschise, birouri inchise, accesul la resursele necesare (echipamente, salile de conferinte, toaletele). (Vischer, 2007)

Amenajarea spatiului de lucru influenteaza: sentimentele indivizilor, performanta la locul de munca, obligatiile fata de angajator, creativitatea.- bazele psihologiei mediului fizic la locul de munca. (Vischer, 2008)

Inadaptabilitatea intre cererile muncitorilor si controlul asupra mediului fizic genereaza stresul. (Vischer, 2007)

Birourile deschise faciliteaza comunicarea si schimbul de informatii intre membrii, dar se poate pierde concentrarea asupra sarcinilor.

Investitia in mesele si scaunele ergonomice pentru muncitori a dus la cresterea productivitatii a firmei. (Miles, 2000)

NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Art. 146. Angajatul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea sarcinii de munca daca nu i se asigura echipamentul individual de protectie prevazut in reglementarile in vigoare, fara ca refuzul sa atraga asupra sa masuri disciplinare.

Art. 150. Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale.

NORME DE PROTECTIE A MUNCII Art. 206 (1) Incaperile de lucru in care se desfasoara

procese de munca vor avea inaltimea minima de 3m, iar pentru fiecare persoana se va asigura un volum de cel putin 12m si o suprafata minima stabilita conform normelor in vigoare la nivelul activitatilor specifice.

Art. 206 (3) Incaperile de lucru in care se desfasoara activitati administrative sau comerciale pot avea inaltimea minima de 2.6 m, iar pentru fiecare persoana se va asigura un volum de 10 m si o suprafata minima stabilita conform normelor in vigoare la nivelul activitatilor specifice.

Art. 229. Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile echipamentului tehnic, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile anagajatului in timpul activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor ca si de necesitatea asigurarii confortului psiho-fizic.

NORME DE PROTECTIE A MUNCII Art. 230. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale

corpului angajatului si asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea ergonomica a locului de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor tehnice care respecta prevederile reglementarilor in vigoare.

Art. 231. Locurile de munca unde se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru. Scaunele trebuie sa permita adaptarea acestora in raport cu caractersiticile antropometrice individuale ale angajatilor.

Art. 233. Echipamentele tehnice, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu suficient pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii acestora.

SPAŢII DESCHISE – BIROURI NECOMPARTIMENTATE

Mediul fizic la locul de muncă joacă un rol important pentru sănătatea angajatului, well-being şi comportament - acestea două influenţându-se reciproc (P. Leather, T. Zarola & A. Santos, 2003)

Furnham (1997) arată în ce măsură, satisfacţia şi performanţa la locul de muncă sunt influenţate de factorii de personalitate şi cei ai mediului - prezenţi în amenajarea spaţiului ( ex: Extrovertit vs. Introvertit)

Mediul fizic – poate fi separat de mediul social psihologic şi cultural?

Spaţiile deschise şi birourile necompartimentate permit prezenţa unui numar mai mare de angajati în spaţiu mai restrâns, astfel compania reduce costurile. De asemenea, se crează un spaţiu uşor de reamenajat, reducându-se frecvenţa renovărilor.

Anumite aspecte negative sunt scoase în evidenţă: zgomotul crescut, tulburări, distrageri, numeroase întreruperi; lipsa intimităţii şi modul în care individul percepe aglomerarea – reduce eficacitatea şi performanţa, scade satisfacţia şi creşte nivelul stresul la locul de muncă (Evans & Johnson, 2000; Lee & Brand, 2005; Vischer, 2007; Yildrim, et al., 2007).

Carlopio & Gardner (1992) arată că impactul negativ al birourilor necompartimentate şi a spaţiilor deschise, va fi mai mare pentru aceia a căror loc de muncă este mai complex - sensibili la întreruperi şi distrageri (studiu)

Maher & Hippel (2005) observă că unele persoane sunt mai capabile decât altele să se adaptadeze la stimuli excesivi, o diferenţă importantă este capacitatea unor angajaţi de a bloca anumiţi stimuli şi de a se concentra pe mai mult sarcina muncii.

Lee&Brand (2005) – studiu pe 228 de persoane, din 5 organizaţii diferite;

Ipoteza: reacţiile angajaţiilor care lucrează în birouri necompartimentate (spaţiu deschis), ar trebuie să fie mai pozitive atunci când aceştia au mai mult control asupra mediului ambient

Controlul perceput a fost exprimat prin expresii precum: ”Pot determina cum să arate suprafaţa mea de muncă”

Astfel, au ajuns la concluzia : controlul perceput înseamnă a avea la dispoziţie anumite mijloace de a ajusta, a modifica sau transforma condiţiile mediului ambiental, şi influenţează semnificativ şi pozitiv, atât satistacţiei la locul de muncă dar şi coeziunea grupului

 

Cubical Office Traditional Office

FERESTRELE LA LOCUL DE MUNCĂ Ferestrele sunt importante la

locul de muncă atât din motive psihologice cât şi ambientale (G.F. Menzies and J.R. Wherrett, 2004).

Spaţiile fără ferestre provoacă reacţii negative, precum satisfacţie scăzută la locul de muncă şi creşterea problemelor de sănătate (Butler & Biner, 1989; Hollon et al., 1980; Wotten et al., 1982; Wyon, 1981; Wyon & Nilsson, 1980)

Heerwagen & Orians (1986) susţin că angajaţii fără ferestre în birou încearcă să compenseze lipsa acestora prin lipirea pe pereţi a pozelor cu natură, peisaje şi oameni – materiale vizuale care sunt mai mult prezente în birourile fără ferestre decât cele cu ferestre

Informaţii despre starea vremii, lumina soarelui, o dispoziţie mai bună, un aspect mai plăcut al încăperii, o buna aerisire, controlul temperaturii şi informaţii despre lumea din afara biroului (Butler & Biner,1989; Sundstrom, 1986; Wyon & Nilsson, 1980).

Yildrim, Akalin-Baskaya, and Celebi (2007) - posibilitatea de a avea acces la un geam, îi poate ajuta pe angajaţi să facă faţă cu succes la suprastimulare şi lipsa intimităţii

Studiul lor arată că angajaţii care se afla în apropierea unei ferestre, au o percepţie mai pozitivă despre locul de muncă. Cei care erau mai departe de un geam, se plângeau mai mult ca fiind deranjaţi de cei din jur.

NORME GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII

Art.229. Dimensionarea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman precum şi de dimensiunile şi caracteristicile echipamentului tehnic ale mobilierului de lucru, de mişcările şi deplasările angajatului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor ca şi de necesitatea asigurării confortului psiho-fizic.

Art.5.1. Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticlă trebuie să permită evitarea efectelor excesive ale luminii solare la locurile de muncă, având în vedere natura sarcinilor de muncă şi a locului de muncă.

Art. 5.2. Angajaţii trebuie să aibă posibilitatea să deschidă, să închidă, să regleze sau să fixeze ferestrele, luminatoarele, ventilatoarele în condiţii de securitate

LUMINOZITATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

Veitch şi Newsham, 1996

Definiţia calităţii luminii: gradul în care mediul luminos sprijină următoarele cerinţe ale indivizilor ce utilizează spaţiul:

• performanţa vizuală;

• performanţa post-vizuală (efecte comportamentale şi asupra performanţei în sarcina);

• interacţiunea socială şi comunicarea;

• dispoziţia afectivă (fericire, satisfacţie, vigilenţă);

• sănătate şi siguranţă;

• evaluările estetice (evaluări ale aspectului spaţiului sau luminozităţii).

Cele mai importante dimensiuni ale mediului luminos sunt iluminarea, luminozitate, distribuirea şi uniformitatea luminozităţii, controlul luminii puternice (glare control), rata modulaţiilor luminoase (flicker rate), şi distribuţia puterii spectrale (spectral power distribution).

Luminozitatea:

-cel mai mult studiată este relaţia dintre luminanta şi performanţa vizuală

-odată cu înaintarea în vârstă adaptarea eficientă la luminozitate scade; astfel, persoanele în vârstă vor avea nevoie de un contrast mai puternic, luminozitate ridicată sau obiecte mai mari pentru a obţine nivelul de vizibilitate al unui tânăr (Guth & McNelis, 1969).

-modificarea posturii corporale pentru a menţine aceeaşi performanţă vizuală, în condiţiille în care vizibilitatea este scăzută (Rea, Ouellette, and Kennedy, 1985).

-rolul luminii în reglarea ritmului circadian (Hill, 1992); expunerea la lumină suprimă secreţia de melatonină (melatonina induce somnul);

-controlul individual asupra luminozităţii poate avea efecte benefice deoarece permite modificarea luminii în funcţie de nevoile şi dorinţele personale (e.g., Simpson, 1990; Wotton, 1989)

-deciziile cu privire la condiţiile de mediu fizic pot preveni efectele nefavorabile precum starea de neajutorare sau lipsa de putere (Barnes, 1981).

-relatia dintre iluminare si performanta in sarcina

Iluminarea necorespunzătoare poate determina scăderea acuităţii vizuale, miopie profesională (dacă lumina este prea slabă), orbire temporară (datorită luminii prea puternice), eforturi mari pentru acomodare, instalarea prematură a oboselii şi una din cauzele accidentelor de muncă. De asemenea, se constată şi o scădere a randamentului în muncă.

Veitch et. al., 2008

NORME GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCIIArt. 571. La proiectarea şi realizarea iluminatului se vor lua în considerare următoarele :

-destinaţia încăperii (spaţiului)

-distribuţia locurilor de muncă;

-categoriile de lucrări vizuale şi nivelul de iluminare;

-calitatea ambianţei luminoase (uniformitatea iluminării, distribuţia luminanţelor, existenţa fenomenului de orbire, culoarea luminii, redarea culorilor, etc);

-sistemul de iluminat;

-corpul de iluminat;

-posibilitatea întreţinerii instalaţiilor de iluminat şi a suprafeţelor vitrate.

Art. 572. Nivelul de iluminare se normează în funcţie de categoria şi subcategoria în care se integrează sarcinile vizuale, respectiv în funcţie de mărimea detaliului reprezentativ, de contrastul dintre detaliu şi fond şi luminozitatea fondului, sau numai în funcţie de categoria sarcinii vizuale.

Art. 576. În spaţiile cu activitate normală, continuă, valoarea iluminării dată de instalaţia de iluminat general trebuie să fie de cel puţin 200 lx pe planul orizontal limitat de pereţii încăperii şi situat la înălţimea de 0,8 m până la 1 metru faţă de pardoseală.

Art. 584. Iluminatul general uniform (natural, artificial sau mixt) se va folosi acolo unde se execută activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia locurilor de muncă sau a persoanelor în timpul lucrului se modifică frecvent sau când există exigenţe deosebite de igienă.

Art. 585. Iluminatul general localizat (artificial sau mixt) se va folosi la locurile de muncă care necesită niveluri de iluminare diferite, deasupra maşinilor sau a meselor de lucru, iar iluminat local nu se poate realiza.

Art. 586. Iluminatul combinat (iluminat general plus iluminat artificial local sau localizat) se va folosi la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite (în general, mult mai mari decât restul încăperii) şi nu există impedimente în realizarea iluminatului local sau localizat, precum şi în cazul în care există cerinţe speciale de calitate a iluminatului, care nu pot fi obţinute de la iluminatul general.

TEMPERATURA SI CALITATEA AERULUI

Microclimatul la locul de munca este determinat de temperatura si umiditatea aerului, de viteza curentilor de aer, de temperatura suprafetelor si de radiatiile calorice emise in zona de lucru.

De-a lungul timpului au existat controverse in ceea ce priveste gasirea unor valori ideale de temperatura insa s-a constat ca angajatii prefera sa poata ei controla si stabili aceste valori( Veitch&Newsham, 1998).

Valorile termice extreme influenteaza performanta, sanatatea, bunastarea si pot compromite abilitatea de a gandi si interactiona a angajatilor.

Temperaturile foarte ridicate provoaca angajatilor un sentiment de oboseala iar in aceste medii exista pentru angajati pericolul accidentelor cerebrale vasculare, epuizarii, lesinului

Temperaturile foarte scazute ii fac pe angajati sa isi piarda concentrarea si sa devina nelinistiti in cautarea unei surse de caldura. Pericolele acestui tip de mediu fiind hipotermia si degeraturiile.

Pentru a se evita astefel de situatii in art. 532 al

normelor generale de protectie a muncii se precizeaza ca, conditiile de microclimat la locul de munca trebuie sa asigure mentinerea echilibrului termic al organismului uman corespunzator cu nivelul activitatii desfasurate. Componenetele microclimatului se normeaza in raport cu metabolismul organismului determinat de eforul fizic in activitate.

Limitele termice minime admise la locul de munca sunt cuprinse intre 12 si 18 grade Celsius

Limitele termice maxime admise la locul de munca sunt cuprinse intre 20 si 33

Calitatea aerului este determinata de: temperatura, umiditate, ventilatie si poluanti.

Cand Indicele calitatii aerului( IAQ) este nesatisfacator sanatatea, performanta si satisfactia angajatilor este afectata.

Sick building sindrom(SBS) este folosit pentru a descrie o serie de simptome: iritatii, dureri de cap, greata, care se manifesta in timpul programului de munca si care in afara lui dispar sau se atenueaza.

Calitatea aerului afecteaza intr-o mare masura si performanta la locul de munca, lucru demonstrat de Pawel Wargocki, David P Wyon and P Ole Fanger in studiul: ‘’PRODUCTIVITY IS AFFECTED BY THE AIR QUALITY IN OFFICES’’.

Performanta a fost masurata prin calcularea mediei numarului de caractere tastat intr-un minut, clacularea mediei calculelor matematice efectuate corect intr-o ora si media liniilor, dintr-un text, citite corect intr-un minut.

Calitatea aerului a fost modificata fie prin scaderea poluarii, fie prin cresterea ratei de alimentare cu aer din exterior.

Concluzia la care s-a ajuns este ca dublarea dozei de aer din exterior( rata de poluarea ramane constanta) sau scaderea de 2 ori a ratei de poluare( ventilatia ramen constanta) poate creste performanta cu pana la 1,9%.

ZGOMOTUL LA LOCUL DE MUNCA

CE ESTE ZGOMOTUL?

Zgomotul este o energie acustica ce afecteaza negativ well beingul psihosocial sau psihologic al oamenilor (S. Singhal, B.Yadav, S.F. Hashmi, M. Muzammil,2009)

CARE SUNT EFECTELE ZGOMOTULUI LA LOCUL DE MUNCA?

Zgomotul la locul de munca are efecte negative asupra presiunii sanguine si a ritmului cardiac (S. Singhal, B. Yadav, S. F. Hashmi, M. Muzammil, 2009; S. Nowak, 1996)

Zgomotul intens pe perioade lungi de timp duce la o prevalenta ridicata a pierderii auzului datorate zgomotului in randul muncitorilor (M.E. Boger, A. Barbosa-Branco si A.C.. Ottoni, 2009)

EFECTELE ZGOMOTULUI DE LA LOCUL DE MUNCA ASUPRA PRESIUNII SANGUINE SI A RITMULUI CARDIAC

In literatura de specialitate nationala si internationala exista diferite studii asupra efectelor zgomotului la locul de munca

Un studiu relevant este cel realizat de S. Singhal & co in 2009, “Effects of workplace noise on blood pressure and heart rate”

OBIECTIVUL

Studiul a evaluat efectele zgomotului industrial asupra sistemului cardiovascular al muncitorilor expusi din fabricile de lacate si incuietori

REZULTATELE

La un procent semnificativ de subiecti din lotul experimental (63,15%), presiunea sanguina sistolica si diastolica a crescut, in timp ce la ceilalti 36,8% presiunea sanguina a scazut

Rezultatele acestui studiu au aratat schimbari semnificative in presiunea sanguina sistolica si diastolica, tensiunea arteriala, pulsul si ritmul cardiac la muncitorii din fabricile de lacate

De aceea zgomotul industrial ar putea fi un factor posibil care contribuie la hipertensiunea arteriala

CE ARATA ALTE STUDII DESPRE EFECTELE ZGOMOTULUI INDUSTRIAL ASUPRA TENSIUNII ARTERIALE?

Un alt studiu care a evaluat efectele zgomotului la locul de munca asupra tensiunii arteriale este cel realizat de S. Nowak in 1996: “The influence of noise increased blood pressure in workers during the work day”

OBIECTIVUL

Studiul lui Nowak a evaluat efectele zgomotului la locul de munca asupra tensiunii arteriale

REZULTATELE

Cresterea presiunii sistolice si diastolice in timpul zilei de munca a depins de nivelul initial al presiunii, varsta, vechime in munca si de expunerea la zgomot

Dintre aceste variabile, efectul zgomotului a fost cel mai semnificativ, iar importanta acestui factor a crescut pe masura ce crestea vechimea in munca

In toate grupurile expunerea la zgomot a crescut nivelul tensiunii

CARE SUNT EFECTELE ZGOMOTULUI PENTRU PROFESORII DE EDUCATIE FIZICA LA ORELE DE CICLISM?

Un studiu realizat de A. Palma & co in 2007, “Level of noise at the workplace environment among physical education teachers in indoor bike classes” a incercat sa raspunda la aceasta intrebare

OBIECTIVELE

Identificarea si analizarea nivelului de zgomot in mediul muncii la profesorii de educatie fizica in timpul orelor de ciclism si in asociere cu niste aspecte ale sanatatii

REZULTATELE

Nivelele pressiunii sonore au variat de la 74,4 pana la 101,6 dB.

Au fost diferente semnificative intre nivelele de zgomot de fond in diferite momente ale orelor

EFECTELE INFLUENTEI ZGOMOTULUI ASUPRA PREVALENTEI PIERDERII AUZULUI IN RANDUL MUNCITORILOR

Pierderea auzului datorata zgomotului este o boala insidioasa care se agraveaza pe parcursul anilor de expunere la poluare fonica in campul muncii

Dupa cum arata National Institute for Occupational Safe and Health, aproximativ 30 de milioane de muncitori sunt expusi la zgomote foarte puternice la locul de munca

CE SPUN STUDIILE DE SPECIALITATE DESPRE EFECTELE ZGOMOTULUI ASUPRA AUZULUI?

Cu cat timpul de expunere la zgomote cu frecvente inalte este mai mare cu atat pierderea auzului este mai severa (M.E. Boger, A Barbosa-Branco, A.C. Ottoni, 2009)

OBIECTIVUL

Investigarea influentei zgomotului asupra prevalentei pierderii auzului in randul muncitorilor

REZULTATELE In ceea ce priveste pierderea auzului

cauzata de zgomot, s-a observat ca 49 % dintre rezultatele audiometrice au prezentat o deteriorare de auz la frecventele acute

S-au studiat valorile medii si abaterile standard pentru frecvente de peste 3000Hz la toti muncitorii si s-a observat ca nivelele cele mai ridicate de probleme auditive au fost la frecventa de 6000 Hz.

SUMARIZAND…

Dupa cum arata studiile de specialitate din literatura internationala, zgomotul puternic la locul de munca are efecte dezastruoase asupra sanatatii oamenilor

Aceste efecte sunt: presiunea sanguina ridicata, hipertensiune arteriala, pierderea auzului etc.

CE PUTEM FACE?

Pentru a se identifica si preveni posibilele efecte asupra sanatatii, monitorizarea locului de munca, masuratorile audiometrice si screeningul tensiunii sanguine sunt esentiale

Traininguri pentru constientizarea importantei unei sonoritati adecvate locului de munca si nevoilor muncitorilor

Implementarea unor programe de preventie si interventie acolo unde este cazul

CULORILE

“E poate ca o datorie sa vezi prezentul in culori mai negre decat e, defapt; pentru ca din aceasta vedere sa izvorasca o lupta mai hotarata spre mai bine” (Lucian Blaga)

COLORITUL :

influenteaza productivitatea muncii Un rol important asupra capacitatii vizuale în

asigurarea unui iluminat eficient si a unui confort sporit.

Folosirea culorilor în munca de birou se bazeaza pe efectele fiziologice si psihologice ale culorilor asupra omului.

ASTFEL:

ROSUL : - efecte benefice asupra sistemului nervos

- stimuleaza circulatia sângelui si pofta de mâncare, vasele limfatice si metabolismul

- accelereaza ritmul cardiac , respiratia

- impresie de marire a spatiului, da rezistenta la efort psihic si fizic.

- creeaza o ambianta vesela si optimista

DAR : privitul intens si timp îndelungat a acestei culori determina oboseala care se va resimti la nivelul întregului organism

VERDELE

calmant si da senzatia de odihna. culoarea naturii si a sperantei dilata vasele de capacitate mica, scade

tensiunea arteriala, echilibreaza. - Lumina verde favorizeaza sugestia si

autosugestia, dar oboseste daca nuantele sunt prea intunecate.

ORANJUL

tonifica aparatul respirator combate starile de anxietate, stimuleaza

atentia Nu are contraindicatii

ALBASTRUL

Efecte fiziologice: - scaderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmeaza respiratia si reduce frecventa pulsului

Efecte psihologice: - este o culoare foarte rece, odihnitoare si linistitoare care indeamna la calm si la reverie, la predispozitie spre concentrare si spre liniste interioara.

-confera seriozitate, tendinta spre evocare, spatialitate, îngaduinta, pace interioara

- In exces, albastrul poate duce la depresie.

VIOLETUL

culoare regala prin excelenta. recunoscuta ca sedativ, violetul stimuleaza

producerea globulelor albe, creste tensiunea arteriala si frecventa ritmului cardiac.

GALBENUL: imbunatateste puterea de concentrare, dar in

exces poate provoca stres si pofta excesiva de mancare.

CULORILE BIROURILOR ERGONOMICE: Se aleg in functie de coeficientul de reflexie Se recomanda: - vopsirea plafoanelor în culori cu coeficient de

reflexie ridicat, însa mat, pentru a împiedica stralucirea.

- folosirea unor culori corespunzatoare activitatii desfasurate.

- Pardoseala sa aiba un coeficient de reflexie de 15-30%.

- Pentru mobilier se recomanda culori deschise, având un coeficient de reflexie de 30% pâna la 50%.

- Pentru masini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri, bej).

NIVELUL DE LUMINOZITATE SI TEMPERATURA CULORILOR.DIMINEATA:

scenariul de iluminare artificiala incepe cu stimulare.

Se foloseste lumina rece –alba de intensitate inalta. Aceasta iluminare ne ajuta sa mentinem ritmul nostru circadian.

Ulterior luminozitatea se transforma gradual intr-o lumina alba mai calda de intensitate

scazuta , ultima avand ca rol primar de a conserva energia.

AMIAZA SI DUPA AMIAZA

In jurul amiezii nivelul minim necesar activitatii vizuale este furnizat, dar intr-o lumina alba calda astfel incat se realizeaza o atmosfera emotionala calda.

Dupa amiaza este furnizata o crestere

accentuata in nivel si culoare de temperatura (alb rece) pentru a reactiva organismul .

In timpul dupa amiezii atat nivelul de luminozitate si temperatura culorii descreste din nou gradat (descresterea niv de luminozitate pt a economisi energie)

SEARA

Chiar inainte de sfarsitul zilei de munca un scurt impuls de lumina alba rece este data, fara a creste nivelul de lumina; pentru a-i inviora pe muncitiori pentru drumul spre casa.

Referinţe bibliografice

Barling, J., Kelloway, E.K., Frone, M. R. (2005). Handbook of work stress, Business & Economics,219-232.

Boger, M.E., Barbosa-Branco, A., Ottoni, A.C. (2009). The noise spectrum influence on Noise-Induced Hearing Loss prevalence in workers, Brazilian Journal Of Otorhinolaryngology, May/June, 75(3): 328-34

Duval, C. L., Charles, K. E., & Veitch, J. A. (2002). Open-Plan Office Density and Environmental Satisfaction. IRC Research Report RR-150, 1-26.

Grazyna, G. (2007)."Effects of lighting Level and colour temperature on performance and visual comfort during the day" NSWO18.

Leather, P., Zarola, T., & Santos, A. (2010). The Physical Workspace. An OHP Perspective. Occupational Health Psychology,.

Nowak, S., (1996). The influence of noise increased arterial blood pressure in workers during the workday. U.S. National Library of Medicine,1(6):389-93.

Palma, A., Mattos, U.A., Almeida, M.N., Coelho de Oliveira, G.E.,(2009) Level of noise at the workplace environment among physical education teachers in indoor bike classes, Rev Saude Publica,  43(2),.

Tabachiu, A. (2007). Curs universitar Psihologie Ocupaţională. Bucureşti.

Van Bommel, W. (2006). "Dynamic Lighting at work - Both in Level and Colour", CIE  Ottawa.

Veitch, J. A., Newsham, G. R. (1996). Determinants of lighting quality II : research and recommendations. NRC Publications Archive.

Veitch, J. A. (2001). Psychological processes influencing lighting quality. Journal of the Illuminating Engineering Society, 30(1), 124-140.

Veitch, J. A., Newsham, G. R., Boyce, P. R., Jones, C. C. (2008). Lighting appraisal, well-being and performance in open-plan offices: A linked mechanisms approach. Lighting Res. Technol.; 40: 133–151.

Veitch, J.A,. Charles, K.E,. Farley, K.M.J,. & Newsham, G.R. (2007). A model of satisfaction with open-plan office conditions: COPE field findings. Journal of Environmental   Psychology, 27, 177-189.

Vischer, J.C. (2007). The effects of the psysical environment on job performance: towards a theoretical model of workspace stress. Wiley InterScience, 175-184.

Vischer, J.C. (2008). Toward an Environmental Psychology of Workspace: How People are affected by Environments for Work. Research Group on Environments for Work, Faculty of Environmental Design, University of Montreal, C.P. 6128 Succursale Centreville, Montreal, Quebec H3C 3J7, Canada, 97-108.

Wargocki, P., Wyon, D. P., Fanger, O. (2000). Proceedings of Healthy Buildings. International Centre for Indoor Environment and Energy, Technical University of Denmark, 635-640.

Yildirim, K, Akalin - Baskaya A.,  Hidayetoglu M.L. (2006). " Effects of indoor color on mood and cognitive performance". Elsevier.

http://bps-research-digest.blogspot.com/2009/02/colours-affect-mental-performance-with.html . http://www.scritube.com/management/ERGONOMIA-LOCULUI-DE-MUNCA-IN-145114217.php 

http://ezinearticles.com/?How-Home-Paint-Colors-Influence-Our-Moods&id=3414276