Concept privind revitalizarea integrata a Centrului Istoric al orasului Chisinau

Program de Vecinătate INTERREG III B CADSESHist.Urban

privind revitalizarea privind revitalizarea integrată a Centrului integrată a Centrului

Istoric al oraşului ChişinăuIstoric al oraşului Chişinău(document în lucru)(document în lucru)

Proiect implementat deAsociaţia Plai Resurse

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

CONCEPTCONCEPT

Această publicaţie a fost produsă cu asistenţa Uniunii Europene în cadrul proiectului Hist.Urban «Revitalizarea integrată a oraşelor istorice în scopul dezvoltării policentrice durabile». Conţinutul acestei publicaţii este responsabilitatea Asociaţiei «Plai Resurse» şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

CONCEPTprivind revitalizarea integrată

a Centrului Istoric al oraşului Chişinău(document în lucru)

Elaborat în cadrul proiectului Hist.Urban

«Revitalizarea integrată a oraşelor istorice în scopul dezvoltării policentrice durabile»

finanţat de către Uniunea Europeană

CHIŞINĂU 2008

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Asociaţia “Plai Resurse”

2

Concept privind revitalizarea integrată a Centrului Istoric al oraşului Chişinău

3


CUPriNs

iNTrOdUCErE ..............................................................................4

GlOsar ........................................................................................5

1. DIsfUnCţIonAlItăţI şI PRoblEmE .....................................61.1. PREzEntARE gEnERAlă ...............................................................................6

1.2. PRoblEmE şI DIsfUnCţIonAlItăţI ..........................................................7

2. DElImItAREA zonEloR DE REvItAlIzARE ...........................92.1. zonE DE REvItAlIzARE ...............................................................................9

2.2. oRAşUl DE Jos, zonA 1 ............................................................................11

2.3. oRAşUl DE Jos, zonA 2 ............................................................................13

2.4. oRAşUl DE sUs ......................................................................................... 16

3. vIzIUnE, obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE ......183.1. vIzIUnEA .................................................................................................. 18

3.2. obIECtIvE stRAtEgICE ............................................................................19

3.3. ACtIvItăţI DE CooRDonARE A PRoCEsUlUI DE REvItAlIzARE ..............20

3.4. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE Jos, ZONa 1 ........................................................................................... 23

3.5. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE Jos, ZONa 2 ........................................................................................... 24

3.6. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE sUs............25

4. PlAnUl ACtIvItăţIloR DE REvItAlIzARE .........................274.1. ACtIvItăţI lA nIvElUl întREgUlUI CEntRU IstoRIC ............................27

4.2. ACtIvItăţI lA nIvElUl zonEloR IstoRICE .............................................29

5. REAlIzAREA ACtIvItăţIloR DE REvItAlIzARE ..................315.1. oPoRtUnItăţI DE PARtEnERIAt PUblIC-PRIvAt ....................................31

5.2. moDElE DE PARtEnERIAtE PUblICE – PRIvAtE .......................................31

5.3. RolUl AUtoRItăţIloR PUblICE loCAlE ..................................................32

5.4. RolUl sECtoRUlUI PRIvAt .......................................................................33

5.5. RolUl soCIEtăţII CIvIlE ........................................................................35

5.6. EtAPE DE ImPlEmEntARE A PRoIECtEloR DE REvItAlIzARE PRIn PPP ...36

5.7. fACtoRII AsIgURăRII sUCCEsUlUI ImPlEmEntăRII PRoIECtEloR DE RE-vItAlIzARE ............................................................................................... 37

4


INTRODUCERE

Mutaţiile economice, demografice şi sociale din republică în perioada de după 1990 au accentuat lipsa de interes pentru vestigiile trecutului, sacrificarea acestora pentru interese meschine şi câştiguri imediate. Comunitatea specialiştilor în domeniu, opinia publică şi societatea civilă este încă neobişnuită să reacţioneze sau să se solidarizeze pentru o păstrarea şi valorificarea patrimoniului istoric cultural. Prezentul Concept de revitalizare a Centrului Istoric al municipiului Chişinău reprezintă unul din primele documente în domeniu elaborate în ultimii 15-20 ani, care prezintă opinia despre abordarea revitalizării integrate din perspectiva societăţii civile care să stimuleze înţelegerea necesităţii revitalizării patrimoniului istoric, dar şi o încercare de a stabili condiţiile cadru necesare pentru demararea unui proces integrat de revitalizare.

Centrul Istoric Chişinău reprezintă un perimetru teritorial şi administrativ delimitat între trei sectoare ale Chişinăului cu o suprafaţă de 120 ha şi o populaţie de 46700 persoane ce cuprinde: 187 cartiere, inclusiv 164 cartiere cu necesităţi de reabilitare. Datorită unei perioade îndelungate fără activităţi de revitalizare multe dintre monumentele istorice amplasate în acest perimetru au fost distruse iar cele rămase necesită urgent să fie reabilitate. Din întreg patrimoniul cultural istoric au mai rămas doar 3 insuliţe disparate care concentrează compact monumente clădiri istorice dar şi aspectul general urbanistic –arhitectural constituit istoric. Păstrarea şi revitalizarea lor reprezintă o importantă provocare pentru oraşul Chişinău.

Scopul prezentului Concept este prezentarea unei abordări de revitalizare a Centrului Istoric Chişinău din perspectiva societăţii civile, care să stimuleze înţelegerea necesităţii revitalizării patrimoniului istoric şi să prezinte condiţiile-cadru necesare pentru demararea unui proces de reabilitare în Centrul Istoric.

Prevederile Conceptului se concentrează asupra celor trei zone ale Centrului Istoric al oraşului Chişinău, prevăzând viziunea, obiectivele strategice şi specifice şi proiecte de planuri concrete de activităţi de revi-talizare a acestor zone.

Conceptul de revitalizare integrată stabileşte obiective şi activităţi planificate pe termen scurt, mediu şi lung în cadrul procesului de reabilitare şi cuprinde domeniile de acţiune „Patrimoniu cultural”, „Dezvoltare economică şi infrastructură publică”, precum şi „Cultură şi turism”.

Principalele recomandări privind direcţiile de revitalizare a Centrului Istoric sunt: (i) declararea Centrului Istoric al Chişinăului drept zonă interzisă pentru experienţe urbanistice pe o perioadă de cel puţin încă 1-2 ani; (ii) stabilirea şi delimitarea dreptului de proprietate prin efectuarea unui studiu de cercetare asupra monu-mentelor de importanţă istorico-culturală şi arhitecturală; (iii) efectuarea reinventarierii tuturor monumentelor, pentru a stabili cu certitudine lista acelor monumente care trebuie protejate şi excluderea celor ce nu prezintă o importanţă semnificativă; (iv) crearea bazei de date asupra proprietarilor fiecărei clădiri în particular cu de-scrierea caracteristicilor istorice, arhitecturale, a stării tehnice, existenţei infrastructurii; (v) elaborarea strat-egiei de revitalizare pe o perioadă de 10-15 ani; (vi) aprobarea obiectivelor de revitalizare pe termen mediu de 3-5 ani; (vii) elaborarea planului de acţiuni de revitalizare care va constitui detalierea principiilor cuprinse în strategie şi o listă de proiecte prioritare, grupate pe zone istorice; (viii) delimitarea zonelor de intervenţie şi a acţiunilor care vor fi implementate în următorii 2-3 ani; (ix) crearea Fondului cultural municipal de revi-talizare care va avea ca scop finanţarea proiectelor mici şi mijlocii şi co-finanţare în realizarea proiectelor de anvergură; (x) elaborarea criteriilor de selectare a proiectelor de reabilitare a patrimoniului cultural şi se-lectarea proiectelor ce se vor încadra organic în ambianţa istorică, cu o strictă respectare a reţelei vechi de străzi.

Însă, până la iniţierea activităţilor de revitalizare sunt necesare realizarea unui şir de alte acţiuni priori-tare, precum elaborarea unei strategii de revitalizare, modificarea cadrului legal în domeniu, aprobarea unor reglementări de stimulare a investirii capitalului privat în activităţile de regenerare urbană etc. Astfel, activităţile indicate în prezentul Concept vor putea fi implementate în funcţie de existenţa documentelor specificate mai sus, dar şi a prevederilor legale necesare, mecanismelor de parteneriat public – privat, disponibilităţii mijlo-acelor financiare şi a programelor de finanţare.

5


GLOSAR

Zona Istorică, Oraşul de Jos, Zona 1 – zonă teritorială cuprinsă între actualele străzi: str. Colum-na – bulevardul Renaşterii - str. Albişoara - str. Ismail, în care au fost atestate primele aşezări umane ale Chişinăului.

Zona Istorică, Oraşul de Jos, Zona 2 - zonă teritorială cuprinsă între actualele străzi: str. Columna – bulevardul Mihai Viteazul – str. Albişoara – bulevardul Renaşterii, constituită după 1739.

Zona Istorică, Oraşul de Sus - zonă teritorială cuprinsă între actualele străzi: str. Mateevici – str. Şciusev – str. Columna - str. Ciuflea, constituită ca urmare a planificării urbane prevăzută de Primul Plan Urbanistic General, elaborat în 1817 şi aprobat în 1834.

Plan Urbanistic General. Document care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dez-voltare a localităţilor care cuprinde analiza, reglementările şi regulamentele locale de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ (suprafeţe din intravilan, cât şi din extravilan) şi care stabileşte norme generale pe baza cărora se elaborează ulterior, în detaliu, la scara mai mică, PUZ-urile şi PUD-urile.

Obiective strategice. Ţinte de dezvoltare ale unei localităţi de importanţă majoră pentru societate, în termeni de beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali.

Politici urbane. Direcţii de acţiune, formulate de Consiliul local, privind modul de rezolvare a unor cat-egorii identificabile de probleme. Direcţiile de acţiune se realizează pe următoarele domenii: politica de tere-nuri, politica de locuinţe, dezvoltarea economică, îmbunătăţirea serviciilor publice, protecţia mediului, revi-talizarea urbană (IHS - Stabilirea sistemului de indicatori de analiză diagnostic, Martie 2002).

Programe urbane. Prezentare scrisă a planului de activitate în care sunt stabilite în ordinea desfăşurării lor scopurile, principiile şi activităţile propuse pentru o perioadă determinată.

Proiect. Consecutivitate de acţiuni şi activităţi delimitate în timp, implementate conform termenilor specificaţi în program, asigurate cu un buget, aflate în responsabilitatea unui coordonator.

Plan Urbanistic Zonal. Proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urban-istice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spatii verzi, instituţii publice etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urban-ism (permisiuni şi restricţii) necesare în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată.

Plan Urbanistic de Detaliu. Documentaţia aferentă Planului Urbanistic General (PUG) şi Planului Ur-banistic Zonal (PUZ), explicând şi detaliind conţinutul acestor planuri, sub formă de prescripţii şi recomandări, corelate cu condiţionările din Certificatul de Urbanism, în vederea urmăririi şi aplicării lor. PUD reprezintă documentaţia prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară, a unuia sau mai multor obiective, în corelare cu funcţiunea predominantă şi vecinătăţile imediate (se studiază mai multe amplasamente, opţiunea pentru realizarea unei construcţii compatibilă cu funcţiile urbane).

Regulament local de urbanism. Documentaţie aferentă Planului Urbanistic General (PUG) şi Planu-lui Urbanistic Zonal (PUZ), care explică şi detaliază conţinutul acestor planuri, sub formă de prescripţii şi recomandări, în vederea urmăririi şi aplicării lor. (Urbanproiect, România - Ghid privind elaborarea şi apro-barea regulamentelor locale de urbanism GM – 007 - 2000).

6


1. DIsfUnCţIonAlItăţI şI PRoblEmE

1.1. PREzEntARE gEnERAlă

Oraşul Chişinău concentrează cea mai mare colecţie a obiectelor de arhitectură din Republica Moldova. În conformitate cu Decizia nr. 104/6366 din 18.08.1994 a Primăriei Chişinău, anexa nr. 4, în intravilanul urban sunt amplasate 977 monumente istorice care sunt ocrotite de stat. Dintre acestea, 236 obiecte şi complexe sunt protejate ca monumente de importanţă naţională şi 741 ca obiecte de patrimoniu local. Din numărul total de monumente istorice 857 edificii sunt amplasate în Oraşul vechi denumit şi Centrul Istoric Chişinău în conformitate cu prevederile Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 23 din 17 ianuarie 1986.

Harta 1. Poziţionarea teritorială a Centrului Istoric Chişinău

Sursa: Planul Urbanistic General al or. Chişinău. Reglementari – piese desenate. Teren-A. Zonare funcţională. Planşele 2-3.

Centrul Istoric Chişinău reprezintă un perimetru teritorial compact cu o suprafaţă de 120 ha şi o populaţie de 46700 persoane, ce cuprinde 187 cartiere (inclusiv 164 cartiere cu necesităţi de reabilitare urbană). În acest perimetru sunt 65 de străzi, cu cca. 4 mii de case construite în diferite perioade, 24% sunt obiecte de patrimoniu de importanţă naţională sau locală, protejate de stat. Procentul de ocupare a teritoriului este de 40–65%. Zonele construcţiei locative ocupă cca. 43%, zonele cu destinaţie comercială - 25%, zonele spe-ciale: 28% şi zonele cu construcţie industrială: cca. 4% (36 corpuri industriale).

Doar 6% din totalul clădirilor sunt obiecte de patrimoniu naţional ocrotite de stat, iar fiecare a zecea construcţie din lista de obiecte de patrimoniu naţional şi local din Chişinău a fost distrusă în perioada 1994-2007. Un număr de 23 din monumentele de arhitectură se găsesc în afara zonei istorice.

7


În Centrul Istoric sunt amplasate 19 biserici, 38 edificii administrative şi şcoli, iar valoarea de locaţie turistică importantă este deservită de 16 hoteluri, 70 restaurante şi cafenele. Majoritatea agenţiilor de turism îşi au stabilite oficiile în Centrul Istoric.

În mare parte, obiectele de patrimoniu sunt amplasate de-a lungul principalelor străzi istorice ale capi-talei, conservând faţadele unor edificii construite în diverse stiluri de arhitectură în proporţie de 5-65% din numărul total de case. Astfel, străzile şi trama stradală au păstrat o anumită individualitate.

Valoarea obiectelor de patrimoniu este accentuată datorită planimetriei specifice unei localităţi medievale (în zona oraşului vechi), precum şi a structurii de cartiere închise (în zona istorică) care, datorită regulamen-telor de intervenţie, trebuiesc păstrate în cazul noilor construcţii. Totodată, celelalte clădiri din zona istorică ce nu au valoare de obiect de arhitectură nu sunt întreţinute pentru a evidenţia piesele de patrimoniu din preajmă, nu sunt dotate cu elemente de infrastructură modernă.

În lipsa unor planuri de amenajare şi integrare a străzilor în ansamblul arhitectural, majoritatea cartierelor au conservat unele faţade ale clădirilor istorice, iar în interiorul cartierelor au fost amplasate construcţii care, adeseori, nu armonizează cu peisajul urban sau sunt spaţii sub-utilizate. În mare parte, oraşul vechi şi zona istorică a Chişinăului nu are suficiente spaţii verzi (cu excepţia Grădinii publice şi a Parcului Catedralei).

1.2. PRoblEmE şI DIsfUnCţIonAlItăţI

Oraşul Chişinău dispune de cea mai mare colecţie de monumente de arhitectură din ţară, dar aceasta se caracterizează printr-o stare avansată de degradare continuă. Principalele probleme şi disfuncţionalităţi ale conservării, protejării, valorificării şi promovării patrimoniului istoric al municipiului Chişinău sunt:

1. Cadru normativ cu viziuni pro-europene de salvgardare şi valorificare inteligentă a patrimoniului, dar neajustat şi neaplicat la exigenţele convenţiilor UNESCO în domeniul ocrotirii patrimoniului cultural la care Republica Moldova este parte din 2002.

2. Cadrul instituţional nedezvoltat şi pasivitatea instituţiilor publice municipale şi neguvernamentale în salvgardarea patrimoniului naţional amplasat în Chişinău.

3. Fiecare a zecea clădire din patrimoniul cultural-istoric de importanţă naţională şi locală a Chişinăului a fost distrusă în perioada 1994-2007 pe fundalul unei lipse de proiecte de amploare pentru salvarea şi valorificarea acestora.

4. Centrul istoric rămâne un spaţiu teritorial şi administrativ delimitat între mai multe sectoare ale Chişinăului.

5. Percepţia spaţiului istoric drept o zonă degradată şi insalubră, datorită stopării oricăror intervenţii de construcţii şi reconstrucţii în zonă precum şi datorită puţinelor investiţii în reabilitarea sistemelor de infrastructură de servicii publice.

6. Demolarea sau deteriorarea monumentelor de arhitectură şi istorice din centrul capitalei are loc prin:

• construcţia unor edificii noi (inclusiv de 16 şi mai multe etaje)

• intervenţii şi reparaţia faţadelor fără respectarea normelor aplicate obiectelor cu valoare de pat-rimoniu

• deteriorare prin neglijenţă,

• distrugerea în urma factorilor climaterici, seismici şi de altă natură.

7. Prezenţa spaţiilor industriale mari. Păstrarea funcţiei industrial-productive în Centrul Istoric se pe-trece pe fondul lipsei unei viziuni de redimensionare şi ajustare la standarde moderne, a corpurilor industriale mari. Acestea sunt poluante, cu tehnologii productive depăşite sau au un grad înalt de subutilizare a terenului. Astfel, în Zona industrială „Centru” (cca. 40 ha) sunt amplasate 36 corpuri industriale inclusiv întreprinderi mari precum: „Bucuria” SA, „Aroma” SA, „Ionel” SA, „ICAM” SA, „Viitorul” SA, „Steaua-Reds” SA, „Hidropompa” SA, „Vibropribor” ÎS. La acestea se adaugă 10 între-prinderi mari în imediata apropiere de Centrul Istoric. Acestea trebuie redimensionate, ecologizate sau evacuate din centrul oraşului Chişinău.

8


8. Circulaţia transportului defectuoasă. Datorită amplasării geografice şi lipsa unor centuri de ocolire, circulaţia transportului între sectoarele oraşului se face prin Centru.

9. Insistenţa promovării construcţiei bulevardului Cantemir în zona istorică cu autorizarea demolării obiectelor de patrimoniu istoric, care va afecta grav Centrul Istoric prin faptul că:

• vor fi demolate 26 edificii de patrimoniu (2,7% din clădirile istorice), inclusiv: 13 propuse în Reg-istrul monumentelor de Academia de Ştiinţe a Moldovei, 18 case de locuit, 1 edificiu al unei şcoli, 1 casă memorială (atletul I. Zaichin), 1 complex de clădiri aferent bisericii Sf. Mare Mucenic Haralambie, 1 casă parohială, 1 casă a administraţiei averii mănăstireşti de pe Muntele Athos, 2 unităţi comerciale de epocă, 1 atelier.

• vor fi demolate cca. 130 case de locuit contemporane

• cca. 400 familii strămutate în alte locuinţe,

• costuri înalte (bd. Cantemir va costa estimativ 100 - 300 mln Euro).

10. Lipsa unor proiecte turistice de anvergură.

11. Zonă istorică puţin studiată şi mediatizată. Din aceste considerente, datorită penuriei de informaţie despre valorile capitalei, opinia publică este manipulată prin specularea necesităţilor optimizării schemelor de transport prin centru, modernizării sub-zonelor centrale neîntreţinute, dezvoltării com-plexelor comerciale mari, etc. De aici rezultă şi numeroasele cereri de a elimina unele edificii din Registrul monumentelor.

12. Lipsa unei viziuni de consens de valorificare a obiectelor de patrimoniu.

13. Slaba implicare a societăţii civile în acţiuni de salvgardare a patrimoniului istoric.

14. Continuarea intervenţiilor în zona istorică fără respectarea Memorandumului, care limitează intervenţiile arhitecturale şi de construcţie în această zonă a oraşului.

9


2. DElImItAREA zonEloR DE REvItAlIzARE

2.1. zonE DE REvItAlIzARE

Sistematizarea Chişinăului porneşte de la începuturile aşezării, mai întâi rudimentar iar ulterior, odată cu trecerea timpului, în mod organizat şi structurat. Structura urbană a oraşului s-a format pornind de la intersecţia căilor comerciale, care în mod firesc au format în perioada medievală străzile principale ale localităţii. La joncţiunea acestora s-au format primele pieţe comerciale cu prăvălii şi locuinţe în jurul lor. Trei direcţii ce alcătuiesc un triunghi au determinat structura de dezvoltare urbană a târgului medieval: (i) calea de comunicare pe râul Bâc, care era navigabil în evul mediu, până la construirea primelor mori de apă; (ii) drumul de comunicare Est-Vest: vadul Nistrului – Căpriana, ca sector al drumului comercial de la Nistru spre vadul de la Prut - Drumul mare Tătăresc; (iii) drumul de comunicare Nord-Sud: Orhei – Gura Galbinei, care constituia un segment al unui drum important ce lega cetăţile de la Dunăre şi mare cu cele de la nord1.

Oraşul se dezvoltă în continuare având tendinţa de creştere urbană cu deplasarea oraşului spre nord, în amonte pe Bâc unde, după 1739, s-a format partea nouă a oraşului. Pe parcursul secolelor ce au urmat Chişinăul a suferit transformări calitative şi destul de rapide. Devenit oraş în sec. XVII, Chişinăul începe să înglobeze satele învecinate, apar bariere la intrările oraşului, se dezvoltă infrastructura, apar instituţiile administraţiei orăşeneşti. Către începutul secolului XIX se stabilesc practic toate elementele constituante structurale orăşeneşti: bariere, centrul comercial şi administrativ, reţeaua de străzi.

După 1812, Chişinăul devine oficial centrul administrativ al Basarabiei. Urmând tendinţa celorlalte oraşe ale Rusiei, noua administraţie elaborează un proiect de extindere teritorială a urbei pe principii neoclasice ruse cu modificarea structurii urbane medievale. Aspectul nou stabilit prin Planul Urbanistic din 1834 era oferit prin delimitarea spaţiului urban, din partea de sus a oraşului, în cartiere rectangulare cu străzi paralele, adeseori peste arterele constituite istoric.

Oraşului Nou, Oraşul de Sus, cum i se mai spunea i s-a dat o structură ortogonală, luându-se ca suport de reţea străzile existente paralele cu rîul Bâc. Perpendicular pe acestea s-au prelungit unele străzi exis-tente (de exemplu: drumul Galbenei – Vlaicu Pârcălab) şi au fost trasate altele. S-a creat astfel o diferenţă structurală dintre Oraşul de Jos, cu structură urbană medievală şi Oraşul de Sus, cu străzi drepte şi cartiere octogonale, ceea ce conferă individualitate oraşului Chişinău. Acest contrast de stiluri în planificarea urbană a străzilor, abundenţa de edificii istorice de valoare din perioade diferite oferă personalitate oraşului Chişinău şi creează oportunităţi pentru dezvoltarea proiectelor turistice, culturale sau de reprezentare.

Această diferenţiere duală a durat până în a doua jumătate a sec. XX, când structura Oraşului Nou a început să fie extinsă în mod deliberat asupra Oraşului Vechi.

Replanificarea Oraşului de Jos sau Oraşului Vechi a început în urma realizării Planului general de reconstrucţie a Chişinăului (elaborat sub conducerea acad. A.V. Şciusev). Conform acestui Plan, Oraşul de Jos, Centrul istoric al Chişinăului, a fost divizat de actualul bulevard al Renaşterii. După al Doilea Război Mondial, odată cu trasarea pe strada Albişoara a auto-magistralei care uneşte sectoarele Botanica, Buiucani şi Râşcani, s-a încheiat ultima etapă de încadrare a Centrului istoric al Chişinăului în primul inel de transport orăşenesc.

Urmând toate aceste etape de sistematizare teritorială, din structura medievală prezervată aproape în întregime pe parcursul a câteva secole şi până în a doua jumătate a secolului XX, în prezent s-au păstrat doar trei sectoare care concentrează compact vestigii ale patrimoniului istoric cultural, care determină iden-titatea Chişinăului.

Aceste zone sunt:

1. Oraşul de Jos, Zona 12. Oraşul de Jos, Zona 23. Oraşul de Sus.

1 Concepţia Planului Urbanistic General al mun. Chişinău, aprobată prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 9/5 din 6 aprilie 2004 „Cu privire la aprobarea Concepţiei Planului urbanistic general al municipiului Chişinău”, vol. 1. Studiul Diagnostic, p. 173.

10


În perioada 2000-2007, consorţiul internaţional de specialişti sub conducerea Institutului Naţional de Cercetări şi Proiectări „UrbanProiect”, o serie de instituţii de proiectare (Chişinău Proiect, „Linia Nova” SRL, Centrul de Investigaţii şi Studii Strategice, Business Consulting Institute, „IHS” SRL din România şi Institutul BelNiipGradoStroitelistva din Belarusi) şi direcţii ale Primăriei municipale, cu asistenţa financiară PNUD Mol-dova au elaborat Concepţia Planului Urbanistic General, aprobată prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 9/5 din 6 aprilie 2004 şi Planul Urbanistic General, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 68/1-2 din martie 2007. Elaborarea acestor documente a fost precedată de studii şi analize sectoriale, inclu-siv asupra Centrului Istoric. Rezultatele studiilor scot în evidenţă existenţa şi caracteristicile zonelor nominal-izate, inclusiv tipologizarea specifică a programelor de revitalizare pentru fiecare zonă în parte, reieşind din caracteristicile şi specificul fiecărei zone.

Harta 2. zonare funcţională a Centrului Istoric al or. Chişinău

Sursa: Planul Urbanistic General al or. Chişinău. Reglementări – piese desenate. Teren-A. Zonare funcţională. Planşele 2-3

Regulamentul de zonare funcţională a Planului Urbanistic General reprezintă o primă încercare de a stabili reguli cu privire la desfăşurare a activităţilor de construcţie şi reconstrucţie în Centrul istoric al oraşului. Regulamentul recunoaşte Centrul Istoric amplasat în partea centrală a oraşului ca teritoriul „Oraşului de Sus şi Oraşului de Jos” din sec. XIX, iar sarcina de bază a documentului este de a instala astfel de reguli de construcţie, care vor permite de a păstra specificul arhitecturii urbane, monumentele de istorie şi cultură, menţinând oraşul în parametrii existenţi şi asigurând calitatea mediului urban al sec. XXI.

11


2.2. oRAşUl DE Jos, zonA 1

Delimitare teritorială. Zona Oraşului de Jos, Zona 1 este teritorial cuprinsă între actualele străzi: str. Columna – bulevardul Renaşterii - str. Albişoara - str. Ismail.

Stilul urbanistic caracteristic principal al acestei zone este că aici este planimetrie specifică unei localităţi medievale cu o structură de cartiere închisă şi neproporţionale şi tramă stradală radială care este valoroasă ca obiect de o complexitate istorică urbană.

Constituire istorică. Zona Oraşul de Jos, Zona 1 este cea mai veche parte a Chişinăului. În această zonă au fost construite primele spaţii locuite, amplasate lângă izvorul natural Fântâna Albişoara sau Fântâ-na Mare, din preajma colinei Măzărache. În prezent locul primelor aşezări ale constituirii Chişinăului este păstrat doar într-o formă rudimentară. Tocmai în acest sector, o perioadă îndelungată, între sec. XV – XVIII, Chişinăul ocupa o fâşie îngustă pe malul drept al r. Bâc, iar în jurul colinei Măzărache erau amplasate case de locuit de tip popular ţărănesc. Ca şi în sate spaţiile masivelor de locuit insulare aveau dimensiuni şi forme diferite, amplasate în conformitate cu trama stradală, formată din direcţiile drumurilor de tranzit şi de legătură cu satele din hinterland. Spre podul de pe r. Bâc de lângă colina Râşcani veneau toate drumurile localităţii, iar acest fapt a determinat structura tramei stradale ulterioare şi conexiunea loc cu segmentele drumurilor comerciale care legau Chişinăul cu alte localităţi importante de atunci. După extinderea oraşului în partea de sus şi crearea Oraşului Nou, Zona 1 a Oraşului de Jos a avut mult de suferit, transformându-se într-o zonă de depozite pentru pieţele din apropiere şi practic a pierdut din însemnătatea sa compoziţional-spaţială, în structura oraşului.

Harta 3. Delimitarea teritorială a zonei oraşul de Jos, zona 1

Sursă: Planul Urbanistic General al or. Chişinău. Reglementări – piese desenate. Teren-A. Zonare funcţională. Planşele 2-3

12


Valoare istorică şi de patrimoniu. Edificiile de patrimoniu din această zonă, deşi sunt puţine la număr au o mare importanţă şi valoare. Valoarea lor de patrimoniu este accentuată datorită planimetriei speci-fice unei localităţi medievale şi stradelelor radiale ale structurii urbane medievale (sec. XVI-XVIII), care păstrează încă monumente specifice modului de viaţă format istoric. Totuşi, majoritatea edificiilor sunt în stare degradată. Obiectele de arhitectură nu sunt întreţinute într-o manieră care să evidenţieze piesele de patrimoniu din preajmă, nu sunt dotate cu elemente de infrastructură modernă, nu sunt exploatate în scopuri excursioniste. Datorită dezvoltării în lipsa unor planuri de amenajare a străzilor ca unui organism arhitectural integru majoritatea cartierelor înscrise au conservat unele faţade ale clădirilor istorice, iar în interiorul cartierelor au fost amplasate construcţii care nu armonizează cu peisajul urban. Printre clădirile vechi sunt un număr mare de oficii, care nefiind dotate cu parcări creează ambuteiaje pe străzile cu ca-pacitate de trafic redusă.

Caracteristica arhitectural-tipologică: zonă predominată de clădiri destinate fondului locativ, suficient încărcată cu unităţi comerciale şi de producţie.

boxa 1. Caracteristica arhitectural tipologică a oraşului de Jos, zona 1

Obiecte Unităţi ComentariiClădiri de cult

Biserici 5 (1 demolată) Sf. Harampie, Sf. Vineri, Măzărache, Sf. Gheorghe, Armenească

Sinagogi 1 Alte 2 mari complete au fost distrusePieţe comerciale 1 Funcţinală până în prezentScuaruri 1 Neamenajat Industriale

Mori cu aburi 1 Str. ŞipotelorComplex industrial 1 Str. Armenească colţ cu CojocarilorAtelier de mobilă 1 Stare avansată de uzură

Han cu tractir 1 Str. Iacob Hâncu (distrus)Şcoli, gimnazii 1 Şcoală primarăFond locativ 12 Case aristocratice cu 1-2 etaje, conace urbane

Sursa: T. Nesterov. „Starea actuală şi evoluţia stării patrimoniului istoric urban construit în oraşele istorice din Republica Moldova”

Zonare funcţională. Zonele cu destinaţie comercială constituie peste 30% din suprafaţa zone iar cele speciale ocupă încă 30%. Obiectivele de comerţ şi servicii au cel mai mare grad de ocupare în zonă şi în prezent ocupă practic toate clădirile amplasate de-a lungul principalelor bulevarde şi străzi ale zonei. În perimetrul zonei sunt peste 215 edificii şi structuri comerciale, inclusiv Piaţa Centrală şi Centrul Comercial „Unic” şi respectiv peste 80 unităţi speciale. În zona de proximitate imediată sunt amplasate alte circa 30 unităţi comerciale şi speciale. Zonele comerciale şi de servicii includ atât suprafeţele ce permit activitatea comercială, cât şi edificii care pot fi date în arendă şi exploatarea cărora aduce venit (clădirile destinate oficiilor, hotelurilor ş. a.), iar deseori funcţiunile comerciale sunt comasate cu cele administrative, de locuire şi altele. În perimetrul acestei zonei sunt 11 corpuri industriale. De-a lungul r. Bâc există însă alte 5. Spaţiile verzi sunt foarte sărace în această zonă, doar 3 suprafeţe compacte. Caracteristicile zonării acestei zonei sunt prezentate în tabelul ce urmează.

13


tabel 1. Caracteristica zonării funcţionale a oraşului de Jos, zona 1

# Zone funcţionale Număr unităţi

1. Loturi de teren private 352. Edificii proprietate privată 1303. Edificii proprietate de stat 74. Parcele comerciale 2155. Parcele speciale 866. Corpuri industriale 117. Parcele cu clădiri şubrede 728. Spaţii verzi 3

Sursa: Planul Urbanistic General al oraşului Chişinău, Studii sectoriale, capitolul 6 „Patrimoniul construit şi protejat”

Monumente de istorie şi patrimoniu reprezentative. Bisericile “Naşterea Maicii Domnului” (Măzărache, 1752, stil vechi moldovenesc), “Sfântul Gheorghe” (1819), Sfântul Haralamb, Armenească, conac urban din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu faţadele decorate în stil neoclasic, peste 100 case individuale de la jumătatea secolului al XIX-lea, cu faţadele decorate în stil neoclasic şi electic; clădirea fostei şcoli primire a societăţii de ajutor reciproc, sec. XIX, imobil cu unităţi comerciale de la începutul secolului al XIX-lea, com-plexul aferent bisericii Sfântul Mare Mucenic Haralambie; casele clerului administrării moşiilor mănăstireşti „Închinate Sf. Munte Athos” din jumătatea a doua a sec. al XIX-lea, atelier de confecţionat mobilă de la în-ceputul secolului al XX-lea, în stil modern ş. a.

Măsuri principale de revitalizare. Fortificarea imaginii de centru comercial istoric, edificarea unui pasaj pietonal pe o stradă comercială, reabilitarea faţadelor edificiilor de patrimoniu, evacuarea corpurilor industri-ale din zonă, reparaţia şi amenajarea străzilor, creşterea suprafeţelor şi amenajarea spaţiilor verzi, iluminatul public.

2.3. oRAşUl DE Jos, zonA 2

Delimitare teritorială. Oraşul de Jos, Zona 2 este cuprins teritorial între actualele străzi: str. Columna – bulevardul Mihai Viteazul – str. Albişoara – bulevardul Renaşterii.

Stilul urbanistic caracteristic principal al acestei zone este planimetrie specifică unei localităţi me-dievale cu o structură de cartiere neproporţionale închise concentrate în masive insulare redresate prin comasare după anul 1834.

Constituire istorică. Oraşul de Jos, Zona 2 s-a constituit continuu după 1739, în urma creşterii nat-urale a târgului cuprinzând ca etapă de constituire şi stabilizare secolele XVIII-XIX. Anterior păşuni ale moşiei Buiucani, zona este o continuare a extinderii Zonei 1, aici fiind amplasate case de locuit de tip rural. Ca şi în sate, spaţiile cartierelor aveau dimensiuni şi forme diferite, amplasate în corespundere cu trama stradală, formată din direcţiile drumurilor de tranzit şi de legătură cu satele din hinterland. Odată cu creşterea continuă a localităţii, o importanţă deosebită în formarea individualităţii artistice a compoziţiei urbanistice şi a sistematizării structurale au constituit elementele morfologice active ca: biserici amplasate pe înălţimi, troiţe de lemn sau de piatră şi căile ce legau moşiile monastice cu alte localităţi. Odată cu creşterea de mai departe, oraşul s-a dezvoltat în dependenţă de relieful existent, căpătând astfel reţeaua actuală de străzi din această parte a oraşului.

14


Harta 4. Delimitarea teritorială a zonei oraşul de Jos, zona 2


Valoare istorică şi de patrimoniu. Marea majoritate a patrimoniului din această zonă este într-o stare perimată (peste 50%). Construcţiile au valoare diminuată de obiecte de arhitectură, nu sunt întreţinute într-o manieră de a evidenţia piesele de patrimoniu din preajmă, nu sunt dotate cu elemente de infrastructură modernă, nu sunt exploatate în scopuri excursioniste. Valoarea obiectelor de patrimoniu din această zonă este accentuată doar datorită planimetriei specifice unei localităţi medievale precum şi a structurii de car-tiere închise, cu ulicioare înguste (unele pavate) şi arhitectură specifică perioadei sec. XVIII-XIX. Din cauza dezvoltării în lipsa unor planuri de amenajare a străzilor ca unui organism arhitectural integru majoritatea cartierelor înscrise au conservat unele faţade ale clădirilor istorice, iar în interiorul cartierelor au fost ampla-sate construcţii care deseori nu armonizează cu peisajul urban sau sunt spaţii sub-utilizate. Lipsa parcărilor autorizate creează ambuteiaje pe străzile cu capacitate de trafic redus.

Caracteristica arhitectural-tipologică: zonă de locuit cu caracter predominant de unităţi de producere şi industriale.

15


boxa 1. Caracteristica arhitectural tipologică a oraşului de Jos, zona 2

Obiecte Unităţi ComentariiClădiri de cult

Biserici 1 Buna Vestire, alte 2 - distruse Sf. Ilie şi Sf. ArhangheliSinagogi 1 Distrusă

Pieţe comerciale 2 Ambele distruseScuaruri 2 Neamenajat Industriale

Mori cu aburi 1 Moara RoşieComplex industrial 2 Hale postbelice

Han cu tractir 1 Al armeanului Antonio - distrus Şcoli, gimnazii 1 Şcoală primară urbană cu 2 niveleFond locativ 10 Casa memorială a lui A.S. Puşchin, Edificiul Lojei Ma-

sonice

Sursa: T. Nesterov. „Starea actuală şi evoluţia stării patrimoniului istoric urban construit în oraşele istorice din Republica Moldova”

Zonare funcţională. În perimetrul zonei sunt cca. 140 unităţi şi complexe comerciale şi respectiv 76 edificii speciale. Zonele comerciale şi de servicii ocupă circa 20% din suprafaţă şi includ atât suprafeţele ce permit activitatea comercială, cât şi edificii care pot fi date în arendă şi exploatarea cărora aduce venit (clădirile destinate oficiilor, hotelurilor ş.a.), iar deseori funcţiunile comerciale sunt comasate cu cele de lo-cuire. În această zonă a Chişinăului sunt amplasate cele mai multe şi cele mai mari corpuri industriale - 19 unităţi. Totodată în zona de proximitate imediată sunt amplasate alte 7 formaţiuni industrial-productive mari în special de-a lungul r. Bâc. În perimetrul zonei sunt 8 spaţii verzi de mici suprafeţe.

tabel 2. Caracteristica zonării funcţionale a oraşului de Jos, zona 2




Monumente de istorie şi patrimoniu reprezentative. Bisericile “Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (1777, stil vechi moldovenesc), “Buna Vestire” (sec. XVIII-XIX, stil vechi moldovenesc, Sfântul Nicolae (stil vechi moldovenesc), Catedrala “Naşterea Maicii Domnului” (1830-1836, arh. A. Melnicov, stil neoclasic), „Moara Roşie” monument sec. XIX; 3 case individuale din str. Căpriana construite în sec. XIX cu faţadele realizate în spiritul arhitecturii eclectice, 2 case individuale construite la sfârşitul secolului al XIX-lea în stil modern, casă construită la începutul secolului al XX-lea, în stil modern, în care între anii 1927–1948 a locuit Ivan Zaikin (1880–1948), atlet emerit rus, unul dintre primii aviatori ai fostei URSS ş. a.;

Măsuri principale de revitalizare. Reabilitarea faţadelor edificiilor de patrimoniu, evacuarea corpurilor industriale din zonă, reparaţia şi amenajarea străzilor, amenajarea spaţiilor verzi, iluminatul public, deschi-derea unor rute turistice pietonale şi auto.

16


2.4. oRAşUl DE sUs

Delimitare teritorială. Zona Oraşului de Sus este teritorial cuprinsă între actualele străzi: str. Mateevici – str. Şciusev – str. Columna - str. Ciuflea.

Stilul urbanistic caracteristic principal al acestei zone este sistemul ortogonal al cartierelor-rectangu-lare cu străzi reciproc perpendiculare, caracteristic oraşelor Imperiului Rus în sec. XIX, conservat pe majori-tatea străzilor.

Constituire istorică. Oraşul de Sus a fost construit în conformitate cu prevederile primului Plan Urbanis-tic General al oraşului Chişinău elaborat în anul 1817 şi aprobat în 1834 de către ţarul Rusiei Nicolai I. Planul Urbanistic General a fost întocmit ca proiect de reglementare urbanistică (Bahmetiev, Feodorov) pentru partea medievală a oraşului, dar a inclus soluţii planimetrice pentru utilizarea spaţiului liber în partea de sus a oraşului, ceea ce a dus la constituirea Oraşului Nou sau Oraşul de Sus. Conform prevederilor Planului Ur-banistic General, partea veche a oraşului rămânea fără modificări şi se completa cu planificarea părţii superi-oare - Oraşul Nou. În anii următori, până în 1834, au avut loc schimbări neesenţiale pentru partea superioară a Chişinăului, unde deja demarase lucrările de construcţie a centrului ecleziastic, a caselor funcţionarilor şi populaţiei înstărite, iar în partea de jos au fost comasate unele masive insulare, îndreptate conturul străzilor pentru a le reda o direcţie rectilinie. Planul Urbanistic a avut scop extinderea oraşului Chişinău prin care de 3-4 ori depăşea în suprafaţă partea veche - Oraşul de Jos. Imobilele din partea superioară a oraşului cu car-tierele închise dreptunghiulare au fost construite cu faţade potrivit unor regulamente şi proiecte prestabilite de arhitecţi din Rusia.

Harta 5. Delimitarea teritorială a oraşului de sus


Valoare istorică şi de patrimoniu. Oraşul de Sus este constituit din cartiere dreptunghiulare cu di-mensiunile laturilor cuprinse între 60 şi 120 stânjeni (1 stânjen = 2,16 metri). Structura dreptunghiulară cu sistematizare regulată a cartierelor, spaţiile create de aceste cartierele dreptunghiulare, delimitate de străzile paralele nu prea largi (de 10 stânjeni), constituie prin sine un monument de urbanism, caracteristic începutu-lui sec. XIX, care nu poate suporta intervenţii radicale şi experimente de urbanism. Totodată, aici s-au conser-vat faţadele multor edificii construite în diverse stiluri de arhitectură în proporţie de 15-65% din numărul total de case. Astfel, străzile care au păstrat o individualitate aparte şi numărul mare de edificii ale patrimoniului istoric cultural reprezintă un bogat potenţial pentru trasee excursioniste pietonale sau cu automobilul.

17


Caracteristica arhitectural-tipologică. Caracter elitar arhitectonic caracterizat de:

• Concentrarea clădirilor administrative

• Concentrarea instituţiilor de învăţământ (gimnazii, şcoli primare şi medii)

• Existenţa instituţiilor bancare

• Existenţa instituţii de cultură, muzee, teatre, cinematografe

• Număr mare de case aristocratice cu 2 etaje (preponderent la colţurile cartierelor)

• Număr mare de case de raport

• Număr mare de case de tip urban.

Zonare funcţională. În perimetrul Oraşului de Sus sunt cca. 430 edificii şi complexe comerciale şi peste 140 edificii cu destinaţie specială (administraţie, învăţământ, cultură, medicină, securitate). Obiectivele de comerţ şi servicii în prezent ocupă practic toate clădirile amplasate de-a lungul principalelor străzi. Zonele comerciale şi de servicii includ atât suprafeţele ce permit activitatea comercială, cât şi edificii care pot fi date în arendă şi a căror exploatare aduce venit (clădirile destinate oficiilor, hotelurilor ş.a.), iar deseori funcţiunile comerciale sunt comasate cu cele administrative, de locuire şi altele. În această zonă predomină edificiile proprietate de stat. Tot aici sunt amplasate 6 corpuri industriale şi 5 spaţii verzi. Caracteristicile zonării acestei zonei sunt prezentate în tabelul ce urmează.

tabel 3. Caracteristica zonării funcţionale a oraşului de sus




Monumente de istorie şi patrimoniu reprezentative. Primăria municipiului Chişinău (fosta Dumă orăşenească, 1901, proiect de M. Elladi, stil eclectic cu elemente gotice şi renascentiste), fostul Gimnaziu de Fete de pe str. Bucureşti (colţ str. Puşchin), fostul Gimnaziu de Ştiinţe Reale de Băieţi; fostul Gimnaziu Clasic nr. 3 (apoi clădirea primului Parlament al Moldovei “Sfatul Ţării” azi Universitatea de Arte), fosta Bancă Orăşenească (sf. sec. XIX, proiect M. Cekeruli-Kus, azi Sală Naţională cu Orgă), fostul Club al Nobilimii (azi cinematograful “Patria”), fostul Muzeu Gubernial Zoologic (1906, arh. N. Vladimir, azi Muzeu Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală), Casa Herţa (1903, stil “barocco vienez”, azi Muzeu Naţional de Arte Plastice), fostul Gimnaziu de Băieţi (sec. XIX, azi Muzeu Naţional de Istorie), Castelul de Apă (sf. sec. XIX, arh. A. Ber-nardazzi, azi Muzeu); Biserica “Sf. Panteleimon” (1891, arh. A. Bernardazzi, stil neobizantin), Biserica “Sf. Teodora de la Sihla” (sf. sec. XIX, arh A. Bernardazzi, stil neobizantin); Arcul de Triumf (1840), Monumentul lui Ştefan cel Mare ş.a.

Măsuri principale de revitalizare. Reabilitarea faţadelor edificiilor, amenajarea parcărilor cu plată pe străzile de importanţă locală, iluminatul public, deschiderea unor rute turistice pietonale şi auto.

18


3. vIzIUnE, obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE

3.1. vIzIUnEA

Determinate de transformările politice, economice şi sociale desfăşurate începând cu anii 90, condiţiile de dezvoltare a municipiului Chişinău au suferit schimbări radicale. De condiţii specifice şi foarte contradicto-rii de dezvoltare a beneficiat zona Centrului Istoric al oraşului care datorită particularităţilor şi specificului de conservare a vestigiilor trecutului, pe de o parte, şi confruntarea cu provocările epocii moderne, pe de altă parte, a fost şi rămâne în cercul de interese deosebite.

Cartierele vechi cu peste 970 de edificii şi monumente ale patrimoniului istorico-cultural construit, care marchează semnificativ identitatea oraşului, se află într-o stare deplorabilă, datorită perioadei îndelungate de incertitudine în decursul căreia nu au fost efectuate lucrări de reabilitare. Faţadele edificiilor sunt în majori-tatea cazurilor deteriorate, neîngrijite sau renovate neglijent şi cu abateri de la formele originale istorice, iar infrastructura tehnică edilitară necesită modernizări şi investiţii ample. Toate acestea şi încă mulţi alţi factori determină o reducere a atractivităţii acestor spaţii publice şi provoacă planificarea şi sau iniţierea unor acţiuni de lichidare a tot ce este valoros dar este nepus în valoare. Din aceste motive, iniţierea unor concepte, strate-gii, programe sau proiecte de revitalizare integrată nu este doar o necesitate, ci este deja o cerinţă.

Chişinăul trebuie să-şi valorifice imaginea de oraş cu cea mai mare colecţie de obiecte de arhitectură din regiune. Centrul istoric al capitalei trebuie eliberat de funcţiile sale productive şi administrative în favoarea celei culturale şi de atracţie turistică. Moştenirea istorică pe care o deţine Chişinăul trebuie promovată în cali-tate de carte de vizită a oraşului, iar Oraşul Vechi trebuie să devină o destinaţie turistică distinctă.

Ţinând cont de aceste premise, pentru perioada următorilor 5-15 ani, acţiunile autorităţilor publice locale, comunităţii de afaceri şi societăţii civile precum şi a tuturor factorilor dezvoltării interesaţi trebuie să fie ghi-date şi orientate spre păstrarea şi protejarea patrimoniului istorico-cultural al Chişinăului.

vIzIUnEA stRAtEgICă DE DEzvoltARE:

CEntRUl IstoRIC Al oRAşUlUI CHIşInăU PRotEJAt, vAloRIfICAt şI PRomovAt CA

sUPoRt Al moştEnIRII IstoRICE şI PURtătoR Al IDEntItăţII URbAnE, IntEgRAt

în PEIsAJUl PAtRImonIUlUI CUltURAl şI tURIstIC EURoPEAn.

Viziunea strategică de protejare şi valorificare a potenţialului Centrului Istoric reprezintă punctul final ce urmează a fi atins şi include sinteza tuturor măsurilor şi activităţilor planificate în prezentul Concept de revi-talizare.

Viziunea, obiectivele strategice, direcţiile şi măsurile de revitalizare rezultă din necesităţile, problemele şi disfuncţionalităţile existente şi se axează pe prevederile principale de păstrare şi valorificare a patrimoniului istoric prevăzute de:

• Convenţia UNESCO cu privire la ocrotirea patrimoniului mondial cultural şi natural, ratificată de Par-lamentul Republicii Moldova în anul 2002

• Convenţia de la Veneţia privind ocrotirea patrimoniului unic european

• Legea Republicii Moldova privind ocrotirea monumentelor, nr. 1530-XII din 22.06.1993

• Legea Republicii Moldova cu privire la cultură, nr. 413-XIV, din 27.05.99, precum şi alte acte norma-tive în vigoare.

19


3.2. obIECtIvE stRAtEgICE

Viziunea strategică de dezvoltare ia în calcul situaţia actuală a construcţiilor din zona Centrului Istoric şi perspectivele de coexistenţă a edificiilor vechi şi a construcţiilor moderne. Având în vedere că pe parcursul ultimilor 10-15 ani în această zonă au fost deja construite mai multe edificii a căror statut şi existenţă cărora nu pot fi contestate şi modificate, activităţile de revitalizare nu vor putea fi extinse asupra întregului perimetru al Centrului Istoric.

De asemenea, pentru a putea obţine, pe termen scurt şi mediu, un efect perceptibil al procesului de reabilitare, este necesară o concentrare teritorială a investiţiilor publice, deoarece resursele financiare pub-lice locale nu sunt suficiente pentru a putea realiza toate sau marea majoritate a activităţilor de revitalizare necesare la momentul actual în Centrul Istoric. Având în vedere că bugetul municipal este limitat la capi-tolul investiţii în infrastructura publică şi reabilitarea patrimoniului cultural este necesară o direcţionare a activităţilor de revitalizare pe anumite priorităţi precum şi dezvoltarea mecanismelor de atragere a resurselor private în activităţile de revitalizare.

Din aceste motive, în perioada următorilor 5-15 ani, Obiectivele Strategice, măsurile şi investiţiile pri-oritare ale autorităţilor publice locale ale municipiului Chişinău trebuie să fie concentrate pe două paliere nivele:

1. Primul nivel va cuprinde acţiuni de reglementare şi creare a cadrului instituţional de protejare, valo-rificare şi promovare a patrimoniului istoric cultural la nivelul întregului perimetru a Centrului Istoric.

2. Al doilea nivel va include acţiuni concrete de revitalizare în cele trei zone istorice, care s-au păstrat compact: Oraşul de Sus, Oraşul de Jos, Zona 1 şi Oraşul de Jos, Zona 2.

Având în vedere premisele prezentate anterior şi rezultatele analizei situaţiei curente privind necesităţile de revitalizare a Centrului Istoric, având drept punct de reper Viziunea strategică de dezvoltare, au fost for-mulate următoarele Obiective Strategice:

1. DEzvoltAREA şI APlICAREA EfICIEntă A CADRUlUI REgUlAtoRIU, InstItUţIonAl şI ADmInIstRAtIv

2. PăstRAREA şI vAloRIfICAREA PAtRImonIUlUI IstoRIC şI CUltURAl

3. REDImEnsIonAREA ofERtEI CUltURAlE şI tURIstICE

4. stImUlAREA AngAJAmEntUlUI soCIAl şI A foRmEloR DE PARtEnERIAt PUblIC-PRIvAt

5. PRomovAREA ImAgInII DE oRAş IstoRIC EURoPEAn

Obiectivele strategice vizează direcţionarea activităţilor la nivelul întregului Centru Istoric. Pentru fiecare din Obiectivele strategice sunt stabilite acţiuni concrete de realizare care, de asemenea, vor fi concentrate asupra întregului perimetru al Centrului Istoric.

La nivelul fiecărei Zone Istorice sunt formulate Obiective specifice şi activităţi concrete de revitalizare caracteristice fiecărei zone în parte.

20


3.3. ACtIvItăţI DE CooRDonARE A PRoCEsUlUI DE REvItAlIzARE

În baza Viziunii Strategice de revitalizare au fost elaborate Obiectivele strategice care stabilesc principiile directoare ale procesului de revitalizare. Realizarea acestor obiective va fi posibilă prin activităţile şi acţiunile concrete prezentate pentru fiecare obiectiv.

Obiectiv strategic 1. Dezvoltarea şi aplicarea eficientă a cadrului regulatoriu, instituţional şi administrativ de protejare, valorificare şi promovare

a patrimoniului istorico-cultural

JustificareDesfăşurarea activităţilor de revitalizare necesită existenţa unor prevederi legale care să asigure o regle-

mentare clară şi cuprinzătoare a lucrărilor de luare în evidenţă, cercetare, punere în valoare, protejare, con-servare şi restaurare. În prezent, astfel de reglementări fie lipsesc sau sunt insuficiente, fie sunt nedefinite şi nu stabilesc clar atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor publice şi a proprietarilor de imobile, modalităţile de includere a monumentelor în circuitul cultural, economic, informaţional şi turistic. În plus, Centrul Istoric este administrativ şi teritorial divizat între mai multe sectoare ale capitalei. Definitivarea constituirii cadrului regulatoriu instituţional şi administrativ abilitat cu păstrarea, protejarea, valorificarea şi promovarea patrimo-niului istoric este o condiţie iniţială indispensabilă a procesului de revitalizare.

Activităţi principale • Reevaluarea şi perfecţionarea actelor normative în vigoare;

• Dezbaterea publică şi aprobarea Regulamentului privind construcţia părţii centrale a municipiului Chişinău şi a Regulamentului de Urbanism;

• Perfecţionarea cadrului legal privind controlul respectării reale a intervenţiilor şi/sau materialelor per-mise şi a procedurilor de reabilitare, precum şi implementarea consecventă a corecţiilor în cazul nerespectării reglementărilor de reabilitare în vigoare;

• Elaborarea studiului de fezabilitate privind crearea Preturii Centrului Istoric al oraşului Chişinău – structură administrativă dotată cu autorităţi administrative responsabile;

• Crearea funcţiei de administrare a activităţilor de revitalizare în Centrul istoric (Administrator al Zonei sau Direcţie în cadrul Primăriei mun. Chişinău);

• Elaborarea Strategiei de revitalizare urbană a Centrului Istoric;

• Elaborarea planurilor de revitalizare pentru fiecare zonă istorică în parte;

• Concurs de urbanism: Centrul Istoric Chişinău;

• Elaborarea şi aprobarea PUZ-lor şi PUD-lor pentru zone construite protejate.

Obiectiv strategic 2. Păstrarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural

JustificarePatrimoniul istoric şi cultural existent conferă o caracteristică distinctivă şi determină individualitatea

Chişinăului, prin urmare, acesta trebuie protejat, păstrat şi reabilitat. Conservarea patrimoniului arhitectural, stoparea demolărilor şi reconstrucţiilor neautorizate, sensibilizarea şi mobilizarea proprietarilor la investiţii în reabilitarea profesionistă şi specializată a clădirilor, curţilor şi spaţiilor aferente imobilelor are o importanţă majoră în lansarea procesului de regenerare urbană. Edificiile patrimoniului cultural, pieţele publice, trama stradală, etc. sunt elementele cele mai importante ale cartierelor istorice. Prin reabilitarea şi punerea lor în valoare creşte simţitor atractivitatea, calitatea şi valoarea lor, respectiv creşte oferta de vizitare, agrement şi recreere în perimetrul acestor spaţii.

21


Activităţi principale• Informarea proprietarilor despre prevederile legale obligatorii de conservare a patrimoniului istoric,

• Desfăşurarea activităţilor de conştientizare a păstrării spaţiului verde în curţile interioare;

• Identificarea, elaborarea şi implementarea unor instrumente efective şi eficiente de intervenţii de reabilitare;

• Instruirea persoanelor autorizate pentru realizarea lucrărilor de construcţii, a personalului firmelor de construcţii, a conducătorilor de şantiere şi a colaboratorilor Primăriei privind regenerarea urbană;

• Promovarea elaborării şi aprobării unei baze legislative, care să motiveze investirea în reabilitarea edificiilor istorice;

• Elaborarea unor programe de reabilitare a spaţiilor publice, spaţiilor verzi şi tramei stradale în cartier-ele istorice;

• Crearea de noi spaţii verzi în zonele istorice;

• Delimitarea zonelor pietonale în cartierele istorice;

• Reabilitarea străzilor vechi în cartierele istorice.

Obiectiv strategic 3. Redimensionarea ofertei culturale şi turistice

JustificareO ofertă culturală şi turistică atractivă şi activ promovată are un rol important în cadrul procesului com-

plex de revitalizare urbană, deoarece creşterea numărului de vizitatori contribuie la consolidarea economiei locale, impulsionează noi investiţii şi stimulează atragerea de capital, ceea ce produce efecte pozitive în pro-cesul de conservare şi valorificare a patrimoniului istoric. Exploatarea cartierelor şi străzilor din zona istorică a oraşului în scopuri turistice oferă o bună alternativă de dezvoltare şi o anumită experienţă în acest sens există la nivelul Centrului Istoric.

Activităţi principale• Crearea şi promovarea simbolisticii identităţii Centrului Istoric;

• Elaborarea strategiilor turistice;

• Crearea şi amenajarea traseelor pietonale pe anumite străzi cu personalitate (de exemplu: str. Mateevici cu primul Parlament al Moldovei, casele politicienilor de vază de la începutul sec. XX, universităţi, intrarea în parcul Valea Morilor etc.);

• Crearea unor trasee şi oferte turistice şi promovarea lor pe piaţa regională;

• Stimularea dezvoltării reţelelor de restaurante, cafenele sau taverne cu respectarea elementelor din stilurile clădirilor istorice;

• Păstrarea conceptului „curţilor pentru oaspeţi” în noile amplasamente ale structurilor de cazare;

• Crearea unor centre de agrement;

• Dezvoltarea infrastructurii de agrement, pentru ca întreprinzătorii locali să poată pune la dispoziţia vizitatorilor o ofertă turistică diversificată şi atractivă în cadrul oraşului;

• Coordonarea activităţilor de promovare cu acţiunile Concursurilor internaţionale „Mărţişor” şi „Invită Maria Bieşu”;

• Crearea unor centre de desfăşurare a evenimentelor, inclusiv congreselor etc.;

• Dezvoltarea infrastructurii de agrement, pentru ca întreprinzătorii locali să poată pune la dispoziţia vizitatorilor o ofertă turistică diversificată şi atractivă în cadrul oraşului.

22


Obiectiv strategic 4. Stimularea angajamentului social şi a formelor de parteneriat public-privat

JustificareProcesele de revitalizare urbană se desfăşoară pe principiul „up-bottom”, adică de „sus“, prin actul ad-

ministrativ şi de „jos“, prin participarea activă a diverşilor actori locali. În acest sens este necesară constituirea unor mecanisme efective de asigurare a informării continue, consultanţă în realizarea lucrărilor de reabilitare, asistenţă în desfăşurarea lucrărilor de reabilitare, precum şi participarea cetăţenilor la proiectele de reabili-tare, inclusiv atragerea fondurilor disponibile pentru realizarea proiectelor de regenerare urbană. Experienţa europeană încurajează crearea parteneriatelor public-private ca instrument de bază în regenerarea urbană.

Activităţi principale• Elaborarea şi aprobarea mecanismului şi a instrumentelor de parteneriat public privat în realizarea

activităţilor de regenerare urbană;

• Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în gestionarea procesului de revitalizare integrată a Centrului Istoric;

• Atragerea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare urbană în zonele istorice identifi-cate, organizarea de evenimente permanente cu scop de informare;

• Lansarea unor programe de sprijin financiar sau alte facilităţi a activităţilor proprietarilor în implemen-tarea proiectelor individuale de reabilitare;

• Susţinerea ONG-urilor şi sectorului privat de participare în proiecte de regenerare urbană;

• Stimularea activităţii fundaţiilor ce susţin conservarea patrimoniului pentru acţiuni de reabilitare şi valorificare a monumentelor istorice.

Obiectiv strategic 5. Promovarea imaginii de oraş istoric european

JustificareCentrul Istoric Chişinău reprezintă o „carte de vizită” datorită valorii colecţiei obiectelor de arhitectură.

Totodată, aici sunt amplasate edificiile administrative reprezentative ale statului şi municipiului, fapt determi-nant în cazul localizării evenimentelor culturale, politice, diplomatice, mediatice, etc. Acest lucru duce la un interes sporit al cetăţenilor şi turiştilor străini faţă de Centrul Istoric, iar practicile de valorificare a moştenirii istorice în Chişinău generează imagini şi asocieri care au impact asupra percepţiei capitalei Republicii Mol-dova. Acţiuni de informare pro-activă, implicarea comunităţii ştiinţifice şi mass-media în promovarea valo-rilor culturale naţionale, dezvoltarea capacităţilor de comunicare va servi drept catalizator pentru integrarea Chişinăului în rândul capitalelor culturale europene.

Activităţi principale• Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în acţiuni de comunicare pro-activă intern – ex-

tern;

• Desfăşurarea acţiunilor de promovare pentru Centrul Istoric, cultural şi turistic Chişinău;

• Marcarea obiectelor de patrimoniu în Centrul Istoric;

• Menţinerea dialogului cultural regional;

• Program „Mass-media valorilor culturale”;

• Programe cu sprijin financiar şi facilităţi pentru cercetare şi valorificare ştiinţifică a patrimoniului is-toric;

23


• Susţinerea ONG-urilor în proiecte de reabilitare a edificiilor istorice;

• Promovarea pe piaţa regională a traseelor turistice prin Centrul Istoric;

• Elaborarea şi plasarea pe Internet a paginii web a Centrului Istoric Chişinău;

• Elaborarea, editarea şi diseminarea materialelor promoţionale inclusiv în limbi străine.

Obiectivele şi activităţile prezentate sunt orientative şi se pot regăsi, concretiza sau detalia şi în obiec-tivele specifice şi activităţile de revitalizare la nivelul Zonelor Istorice identificate pentru revitalizare.

3.4. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE Jos, zonA 1

Oraşul de Jos, Zona 1 reprezintă partea oraşului în care au fost amplasate primele construcţii medievale şi zona din care îşi trage originea Chişinăul. Oraşul de Jos, Zona 1 reprezintă zona de suport logistic pentru unităţile comerciale aflate în acest perimetru sau în sectoarele adiacente, care persistă în timp, deja de peste un secol. În aria cartierului istoric sunt amplasate Piaţa Centrală, Centrul Comercial „Unic” dar şi un număr mare de oficii ale centrelor de afaceri şi business, ceea ce îi conferă trăsături caracteristice specifice. Zona are valoare istorică şi culturală datorită unei serii de edificii monumente istorice dar mai ales datorită tramei stradale caracteristice unei localităţi medievale, care se află însă într-o stare de degradare avansată. Din aceste considerente, necesarul investiţional este enorm dat fiind faptul că trebuie orientat în conservarea şi reabilitarea unui număr mare de edificii şi în reabilitarea infrastructurii publice de transport şi servicii.

Obiectivele specifice de revitalizare a acestei Zone istorice sunt:

1. Conservarea şi reabilitarea patrimoniului istorico-cultural2. Punerea în valoare a spaţiilor publice 3. Edificarea unei străzi pietonale comerciale4. Dezvoltarea economică la scară mică5. Dezvoltarea turismului şi excursiilor.

Activităţile de revitalizare sunt detaliate pe următoarele domenii principale:

Domeniul „Patrimoniu cultural”• Continuarea acţiunilor de expertiză a valorii edificiilor monumente istorice;

• Revizuirea listei obiectelor de patrimoniu şi stabilirea listei de priorităţi de revitalizare;

• Elaborarea strategiei de revitalizare a Oraşului de Jos, Zona 1;

• Elaborarea planului şi stabilirea listei de priorităţi pentru lucrările de restaurare;

• Elaborarea proiectului „Protejarea şi conservarea patrimoniului Oraşului de Jos, Zona 1”, în vederea atragerii fondurilor naţionale şi internaţionale;

• Elaborarea de proiecte de revitalizare în vederea accesării programelor europene vizând restaura-rea monumentelor şi spaţiilor publice istorice;

• Amenajarea corespunzătoare a locului de întemeiere a oraşului Chişinău;

• Marcarea specifică a obiectelor de patrimoniu;

• Refuncţionalizarea unor clădiri istorice, monumente protejate;

• Efectuarea lucrărilor de reparaţii şi de refacere a faţadelor degradate ale imobilelor de locuit aflate în proprietate municipală.

24


Domeniul „Dezvoltare economică şi a infrastructurii publice”• Program „Centrul comercial istoric”;

• Stabilirea străzilor prioritare şi reconstrucţia reţelei de străzi din zonă;

• Conştientizarea şi informarea potenţialilor antreprenori în domeniul prestării serviciilor de turism;

• Elaborarea brandului „Cârciuma medievală” şi dezvoltarea unei reţele de cârciumi şi taverne cu re-spectarea elementelor din stilurilor istorice;

• Efectuarea lucrărilor necesare pentru sporirea confortului locuinţelor (reabilitarea instalaţiilor tehnico-edilitare, reparaţia acoperişurilor, ameliorarea izolaţiilor termice, energetice, acustice etc.);

• Realizarea măsurilor tehnice şi organizatorice, inclusiv evacuarea, lichidarea sau reprofilarea, după caz, a agenţilor economici industriali mari din zonă;

• Str. Mitropolit Varlaam – pasaj pietonal;

• Amenajarea spaţiilor pieţelor din zonă pentru organizarea manifestărilor publice (Piaţa Avram Iancu-Sf. Gheorghe, Piaţa Coşbuc, Maiorescu-Goga).

Domeniul „Cultură şi turism”• Elaborarea ofertei culturale a Zonei istorice;

• Lansarea traseului turistic „Zona Veche necunoscută – casele comercianţilor”;

• Amenajarea spaţiilor pieţelor din zonă pentru organizarea manifestărilor publice;

• Reabilitarea Bisericii Măzărache şi amenajarea infrastructurii adiacente.

3.5. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE Jos, zonA 2

Zona are valoare istorică şi culturală datorită unei serii de monumente istorice dar, şi a tramei stradale caracteristice unei localităţi medievale, cu multiple spaţii şi pieţe publice. Un rol important turistic în această zonă îl are Moara Roşie, care necesită acţiuni urgente de reabilitare. Întreaga zonă este într-un regres care nu se referă doar la clădirile istorice, ci şi la infrastructura tehnică, calitatea străzilor, sărăcia şi insalubri-tatea fiind evidente. Din aceste considerente, îmbunătăţirea stării spaţiilor publice combinată cu reabilitarea clădirilor istorice reprezentative reprezintă priorităţi pentru această zonă istorică. O altă problemă a zonei este numărul mare de corpuri industriale pentru care se necesită soluţii inteligente şi adecvate de evacuare din zonă.

Obiectivele specifice de revitalizare a acestei Zone Istorice sunt:

1. Conservarea şi reabilitarea patrimoniului istorico-cultural2. Punerea în valoare a spaţiilor publice3. Dezvoltarea economică4. Dezvoltarea turismului şi excursiilor6. Redimensionarea / evacuarea corpurilor industriale din zonă.


Domeniul „Patrimoniu cultural”• Continuarea acţiunilor de expertiză a valorii edificiilor monumente istorice;

• Revizuirea listei monumentelor aflate sub protecţie;

• Elaborarea strategiei de revitalizare a Oraşului de Jos, Zona 2;

25


• Stabilirea priorităţilor de reabilitare urbană;


• Elaborarea proiectului „Protejarea şi conservarea patrimoniului din Zona Istorică Oraşul de Jos, Zona 2”, în vederea obţinerii fondurilor naţionale şi internaţionale;


• Efectuarea lucrărilor de renovare a faţadelor degradate ale imobilelor, conform priorităţilor stabilite.

Domeniul „Dezvoltare economică şi a infrastructurii publice”• Sprijinirea potenţialilor antreprenori în domeniul prestării serviciilor de turism;

• Amenajarea arterei pietonale cu regim temporar în perimetrul străzii Moara Roşie;

• Stabilirea străzilor prioritare şi reconstrucţia reţelei de străzi din zonă;

• Elaborarea studiilor de fezabilitate pentru evacuarea corpurilor industriale din Zonă.

Domeniul „Cultură şi turism”• Elaborarea ofertei culturale a Oraşului de Jos, Zona 2;

• Lansarea traseului turistic zonal „Casa Puşchin”;

• Lansarea traseului turistic ecleziastic pe baza bisericilor amplasate în zonă.

3.6. obIECtIvE şI ACtIvItăţI DE REvItAlIzARE A oRAşUlUI DE sUs

Oraşul de Sus reprezintă o zonă elitară a Centrului Istoric al oraşului Chişinău. În această parte a Chişinăului s-au păstrat cel mai bine edificiile monumente istorice. Numărul mare al monumentelor istorice cu faţade reprezentative, numărul mare al instituţiilor educaţionale şi administrative, biserici impozante şi alte instituţii de cultură creează oportunităţi diverse pentru promovarea turismului şi impulsionarea dezvoltării economice bazate pe întreprinderi mici de servicii de agrement, recreere şi turism. În acest context se im-pune păstrarea funcţiunii locative pentru populaţia rezidentă din această zonă cu dezvoltarea întreprinderilor mici de acordare a serviciilor de agrement şi turism. De asemenea, având în vedere prevederile PUG, în această zonă trebuie definitivat sistemul de parcări publice pe străzile de importanţă locală.

Obiectivele specifice de revitalizare a acestei Zone istorice sunt:

1. Punerea în valoare a patrimoniului străzilor istorice2. Ajustarea funcţiei locative în imobilele-patrimoniu istoric conform normelor europene3. Dezvoltarea turismului4. Dezvoltarea economică 5. Reorganizarea sistemului de parcări.


Domeniul „Patrimoniu cultural”• Elaborarea unei strategii de revitalizare a Zonei Oraşul de Sus;

• Elaborarea proiectului „Protejarea şi conservarea patrimoniului din Oraşul de Sus”, în vederea

26


obţinerii fondurilor naţionale şi internaţionale;

• Elaborarea concepţiilor de reabilitare a faţadelor edificiilor potrivit unor concepţii integre a străzilor istorice;

• Proiectarea acţiunilor de iluminare artistică a obiectelor de patrimoniu;


• Continuarea acţiunilor de expertiză a valorii edificiilor monumente istorice din Zonă;

• Refuncţionalizarea unor clădiri istorice, monumente protejate;

• Efectuarea lucrărilor de reparaţii şi de refacere a faţadelor degradate ale imobilelor de locuit aflate în proprietate municipală.

Domeniul „Dezvoltare economică şi a infrastructurii publice”• Sprijinirea creării întreprinderilor mici de prestare a serviciilor de cazare şi agrement;

• Sprijinirea potenţialilor antreprenori în domeniul prestării serviciilor de turism;

• Dezvoltarea unei reţele de restaurante, cafenele sau taverne cu respectarea elementelor din stilurile clădirilor istorice;

• Amenajarea traseelor pietonale pe anumite străzi reprezentative (de exemplu: str. Mateevici cu primul Parlament al Moldovei, locuinţele personalităţilor marcante de la începutul sec. XX, universităţi, in-trarea în parcul Valea Morilor etc.);

• Amenajarea arterei pietonale cu regim temporar în perimetrul străzii Sfatul Ţării;

• Elaborarea şi implementarea sistemului de parcări publice pe străzile de importanţă locală;

• Amenajarea spaţiilor pieţelor din zonă pentru organizarea manifestărilor publice.

Domeniul „Cultură şi turism”• Elaborarea ofertei culturale a Zonei istorice;


• Stabilirea oficiilor centrale ale agenţiilor de turism şi unor firme cu renume;

• Lansarea unor noi amplasamente de structuri de cazare;

• Lansarea conceptului „curţilor pentru oaspeţi” în amplasamentele structurilor de cazare;

• Lansarea traseului turistic zonal.

27


4. PlAnUl ACtIvItăţIloR DE REvItAlIzARE

4.1. ACtIvItăţI lA nIvElUl întREgUlUI CEntRU IstoRIC

vIzIUnEA stRAtEgICă DE DEzvoltARE:

CEntRUl IstoRIC Al oRAşUlUI CHIşInăU PRotEJAt, vAloRIfICAt şI PRomovAt CA sUPoRt Al moştEnIRII IstoRICE şI PURtătoR Al IDEntItăţII URbAnE, IntEgRAt în

PEIsAJUl PAtRImonIUlUI CUltURAl şI tURIstIC EURoPEAn.

obIECtIv stRAtEgIC ACtIvItăţI

1. Dezvoltarea şi aplicarea eficientă a cadrului regulato-riu, instituţional şi adminis-trativ de protejare, valorificare şi promovare a patrimoniului istorico-cultural.

• Reevaluarea şi perfecţionarea actelor normative în vigoare • Dezbaterea publică şi aprobarea Regulamentului privind construcţia

părţii centrale a municipiului Chişinău şi a Regulamentului de Urban-ism

• Perfecţionarea cadrului legal privind controlul respectării reale a intervenţiilor şi/sau materialelor permise şi a procedurilor de reabil-itare, precum şi implementarea consecventă a corecţiilor în cazul nerespectării reglementărilor de reabilitare în vigoare.

• Elaborarea studiului de fezabilitate privind crearea Preturii Centru-lui Istoric al oraşului Chişinău – structură administrativă dotată cu autorităţi administrative responsabile

• Crearea funcţiei de administrare a activităţilor de revitalizare în Cen-trul Istoric (Administrator al Zonei sau Direcţie în cadrul Primăriei mun. Chişinău)

• Elaborarea Strategiei de revitalizare urbană a Centrului Istoric• Elaborarea planurilor de revitalizare pentru fiecare zonă istorică în

parte.• Concurs de urbanism: Centrul Istoric Chişinău• Elaborarea şi aprobarea PUZ-lor şi PUD-lor pentru zone construite

protejate.2. Păstrarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cul-tural.

• Informarea proprietarilor despre prevederile legale obligatorii de conservare a patrimoniului istoric

• Desfăşurarea activităţilor de conştientizare a păstrării spaţiului verde în curţile interioare.

• Identificarea, elaborarea şi implementarea unor instrumente efective şi eficiente de intervenţie de reabilitare

• Instruirea persoanelor autorizate pentru realizarea lucrărilor de construcţii, a personalului firmelor de construcţii, a conducătorilor de şantiere şi a colaboratorilor Primăriei privind regenerarea urbană

• Promovarea elaborării şi aprobării unei baze legislative, care să mo-tiveze investirea în reabilitarea edificiilor istorice

• Elaborarea unor programe de reabilitare a spaţiilor publice, spaţiilor verzi şi tramei stradale în cartierele istorice

• Crearea de noi spaţii verzi în zonele istorice• Delimitarea zonelor pietonale în cartierele istorice• Reabilitarea străzilor vechi în cartierele istorice.

28


3. Redimensionarea ofertei culturale şi turistice.

• Crearea şi promovarea simbolicii identităţii centrului istoric• Elaborarea de strategii turistice• Crearea şi amenajarea traseelor pietonale pe anumite străzi cu

personalitate (de exemplu: str. Mateevici cu primul Parlament al Moldovei, casele politicienilor de vază de la începutul sec. XX, universităţi, intrarea în parcul Valea Morilor etc.)

• Crearea traseelor şi ofertelor turistice şi promovarea lor pe piaţa regională

• Stimularea dezvoltării reţelelor de restaurante, cafenele sau taverne cu respectarea elementelor din stilurile clădirilor istorice

• Păstrarea conceptului „curţilor pentru oaspeţi” în noile amplasa-mente ale structurilor de cazare

• Crearea unor centre de agrement• Dezvoltarea infrastructurii de agrement, pentru ca întreprinzătorii

locali să poată pune la dispoziţia vizitatorilor o ofertă turistică diversificată şi atractivă în cadrul oraşului

• Coordonarea activităţilor de promovare cu acţiunile Concursurilor internaţionale „Mărţişor” şi „Invită Maria Bieşu”

• Crearea unor centre de desfăşurare a evenimentelor, inclusiv con-greselor etc.

• Dezvoltarea infrastructurii de agrement, pentru ca întreprinzătorii locali să poată pune la dispoziţia vizitatorilor o ofertă turistică diversificată şi atractivă în cadrul oraşului.

4. Stimularea angajamentului social şi a formelor de parten-eriat public-privat.

• Elaborarea şi aprobarea mecanismului şi a instrumentelor de parten-eriat public privat în realizarea activităţilor de regenerare urbană

• Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în gestionarea procesului de revitalizare integrată a centrului istoric

• Atragerea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare urbană în zonele istorice identificate, organizarea de evenimente permanente cu scop de informare

• Lansarea unor programe de sprijin financiar sau alte facilităţi a activităţilor proprietarilor în implementarea proiectelor individuale de reabilitare

• Susţinerea ONG-urilor şi sectorului privat de participare în proiecte de regenerare urbană

• Stimularea activităţii fundaţiilor ce susţin conservarea patrimoniului pentru acţiuni de reabilitare şi valorificare a monumentelor istorice.

5. Promovarea imaginii de oraş istoric european.

• Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în acţiuni de co-municare pro-activă intern - extern

• Desfăşurarea acţiunilor de promovare pentru Centrul istoric, cultural şi turistic Chişinău

• Marcarea obiectelor de patrimoniu în Centrul istoric• Menţinerea dialogului cultural regional• Program „Mass-media valorilor culturale”• Programe cu sprijin financiar şi facilităţi pentru cercetare şi valorifi-

care ştiinţifică a patrimoniului istoric• Susţinerea ONG-urilor în proiecte de reabilitare a edificiilor istorice• Promovarea pe piaţa regională a traseelor turistice prin Centrul istoric• Elaborarea şi plasarea pe Internet a paginii web a Centrului Istoric

Chişinău• Elaborarea, editarea şi diseminarea materialelor promoţionale inclu-

siv în limbi străine.

29


4.2

. A

CtIv

Ită

ţI

lA

nIv

ElU

l z

on

Elo

R I

sto

RIC

E

ZO

NE i

sTO

riC

Eo

RA

şU

l D

E J

os

. z

on

A 1

oR

Aş

Ul D

E J

os

. z

on

A 2

oR

Aş

Ul D

E s

Us

Obi

ectiv

e sp

ecifi

ce1.

C

onse

rvar

ea ş

i rea

bilit

area

pat

rimon

iu-

lui i

stor

ico-

cultu

ral

2.

Pun

erea

în v

aloa

re a

spa

ţiilo

r pub

lice

3.

Edi

ficar

ea u

nei s

trăzi

pie

tona

le c

omer

-ci

ale

4.

Dez

volta

rea

econ

omic

ă la

sca

ră m

ică

5.

Dez

volta

rea

turis

mul

ui ş

i exc

ursi

ilor

1.

Con

serv

area

şi r

eabi

litar

ea p

atrim

oniu

-lu

i ist

oric

o-cu

ltura

l2.

P

uner

ea în

val

oare

a s

paţii

lor p

ublic

e3.

D

ezvo

ltare

a ec

onom

ică

4.

Dez

volta

rea

turis

mul

ui ş

i exc

ursi

ilor

5.

Red

imen

sion

area

/

evac

uare

a co

r-pu

rilor

indu

stria

le d

in z

onă

1.

Pun

erea

în

va

loar

e a

patri

mon

iulu

i st

răzi

lor i

stor

ice

2.

Aju

star

ea fu

ncţie

i loc

ativ

e în

imob

ilele

pa

trim

oniu

is

toric

co

nfor

m

norm

elor

eu

rope

ne3.

D

ezvo

ltare

a tu

rism

ului

4.

Dez

volta

rea

econ

omic

ă 5.

R

eorg

aniz

area

sis

tem

ului

de

parc

ări

AC

TIVI

TĂŢI

DE

REV

ITA

LIZA

RE

PE D

OM

ENII

SPEC

IFIC

E:D

omen

iul „

Patr

imo-

niu

cultu

ral”

• C

ontin

uare

a ac

ţiuni

lor

de e

xper

tiză

a va

lorii

edi

ficiil

or m

onum

ente

isto

rice

• R

eviz

uire

a lis

tei o

biec

telo

r de

patri

mo-

niu

şi s

tabi

lirea

list

ei p

riorit

ăţilo

r de

re-

vita

lizar

e •

Ela

bora

rea

stra

tegi

ei d

e re

vita

lizar

e a

Ora

şulu

i de

Jos,

Zon

a 1

• El

abor

area

pla

nulu

i şi s

tabi

lirea

list

ei d

e pr

iorit

ăţi p

entru

lucr

ările

de

rest

aura

re

• E

labo

rare

a pr

oiec

tulu

i „P

rote

jare

a şi

co

nser

vare

a pa

trim

oniu

lui O

raşu

lui d

e Jo

s, Z

ona

1”, î

n ve

dere

a at

rage

rii fo

n-du

rilor

naţ

iona

le ş

i int

erna

ţiona

le

• E

labo

rare

a pr

oiec

telo

r de

rev

italiz

are

vizâ

nd r

esta

urar

ea m

onum

ente

lor

şi

spaţ

iilor

pub

lice

isto

rice

• A

men

ajar

ea c

ores

punz

ătoa

re a

locu

lui

de în

tem

eier

e a

oraş

ului

Chi

şină

u•

Mar

care

a sp

ecifi

că a

obi

ecte

lor d

e pa

t-rim

oniu

• R

efun

cţio

naliz

area

uno

r clă

diri

isto

rice,

m

onum

ente

pro

teja

te•

Efe

ctua

rea

lucr

ărilo

r de

rep

araţ

ii şi

de

refa

cere

a fa

ţade

lor d

egra

date

.

• C

ontin

uare

a ac

ţiuni

lor

de e

xper

tiză

a va

lorii

edi

ficiil

or m

onum

ente

isto

rice

• R

eviz

uire

a lis

tei

mon

umen

telo

r afl

ate

sub

prot

ecţie

•

Ela

bora

rea

stra

tegi

ei d

e re

vita

lizar

e a

Ora

şulu

i de

Jos,

Zon

a 2

• S

tabi

lirea

pr

iorit

ăţilo

r de

re

abili

tare

ur

bană

•

Mar

care

a sp

ecifi

că a

obi

ecte

lor d

e pa

t-rim

oniu

• E

labo

rare

a pr

oiec

tulu

i „P

rote

jare

a şi

co

nser

vare

a pa

trim

oniu

lui

din

Zona

Is

toric

ă O

raşu

l de

Jos,

Zon

a 2”

, în

ve-

dere

a ob

ţiner

ii fo

ndur

ilor

naţio

nale

şi

inte

rnaţ

iona

le

• E

labo

rare

a de

pro

iect

e de

rev

italiz

are

în v

eder

ea a

cces

ării

prog

ram

elor

eu-

rope

ne v

izân

d re

stau

rare

a m

onum

en-

telo

r şi s

paţii

lor p

ublic

e is

toric

e •

Efe

ctua

rea

lucr

ărilo

r de

re

nova

re

a fa

ţade

lor d

egra

date

ale

imob

ilelo

r, co

n-fo

rm p

riorit

ăţilo

r sta

bilit

e.

• E

labo

rare

a un

ei s

trate

gii d

e re

vita

lizar

e a

Zone

i Ora

şul d

e S

us•

Ela

bora

rea

proi

ectu

lui

„Pro

teja

rea

şi

cons

erva

rea

patri

mon

iulu

i di

n O

raşu

l de

Sus

”, în

ved

erea

obţ

iner

ii fo

ndur

ilor

naţio

nale

şi i

nter

naţio

nale

•

Ela

bora

rea

conc

epţii

lor

de

reab

ili-

tare

a f

aţad

elor

edi

ficiil

or p

otriv

it un

or

conc

epţii

inte

gre

a st

răzi

lor i

stor

ice,

• P

roie

ctar

ea

acţiu

nilo

r de

ilu

min

are

artis

tică

a ob

iect

elor

de

patri

mon

iu

• E

labo

rare

a de

pro

iect

e de

rev

italiz

are

în v

eder

ea a

cces

ării

prog

ram

elor

eu-

rope

ne v

izân

d re

stau

rare

a m

onum

en-

telo

r şi s

paţii

lor p

ublic

e is

toric

e •

Con

tinua

rea

acţiu

nilo

r de

exp

ertiz

ă a

valo

rii

edifi

ciilo

r m

onum

ente

is

toric

e di

n Zo

nă

• R

efun

cţio

naliz

area

uno

r clă

diri

isto

rice,

m

onum

ente

pro

teja

te•

Efe

ctua

rea

lucr

ărilo

r de

re

para

ţii

şi

de r

efac

ere

a fa

ţade

lor

degr

adat

e al

e im

obile

lor d

e lo

cuit

aflat

e în

pro

prie

tate

m

unic

ipal

ă.

30


Dom

eniu

l „D

ezvo

ltare

ec

onom

ică

şi a

infr

a-st

ruct

urii

publ

ice”

• Pr

ogra

m „C

entru

l com

erci

al is

toric

”•

Stab

ilirea

st

răzi

lor

prio

ritar

e şi

re

cons

trucţ

ia re

ţele

i de

stră

zi d

in z

onă

• C

onşt

ient

izar

ea şi

info

rmar

ea po

tenţ

ialilo

r an

trepr

enor

i în

dom

eniu

l se

rvic

iilor

de

turis

m•

Dez

volta

rea

reţe

lei

de c

ârci

umi

şi t

av-

erne

cu

resp

ecta

rea

elem

ente

lor d

in s

ti-lu

rilor

isto

rice

• Ef

ectu

area

lu

crăr

ilor

nece

sare

pe

ntru

sp

orire

a co

nfor

tulu

i locu

inţe

lor (

reab

ilitar

-ea

inst

alaţ

iilor t

ehni

co-e

dilita

re, r

epar

aţia

ac

oper

işur

ilor,

amel

iora

rea

izol

aţiilo

r ter

-m

ice,

ene

rget

ice,

acu

stic

e et

c.)

• R

ealiz

area

măs

urilo

r te

hnic

e şi

org

ani-

zato

rice,

inc

lusi

v ev

acua

rea,

lic

hida

rea

sau

repr

ofila

rea,

dup

ă ca

z, a

age

nţilo

r ec

onom

ici in

dust

riali m

ari d

in z

onă

• St

r. M

itrop

olit

Varla

am –

pas

aj p

ieto

nal

• Am

enaj

area

spa

ţiilor

pie

ţelo

r di

n zo

nă

pent

ru o

rgan

izar

ea m

anife

stăr

ilor

pub-

lice

(Pia

ţa A

vram

Ian

cu-S

f. G

heor

ghe,

Pi

aţa

Coş

buc,

Mai

ores

cu-G

oga)

.

• Sp

rijin

irea

pote

nţia

lilor

antre

pren

ori

în

dom

eniu

l pre

stăr

ii ser

vici

ilor d

e tu

rism

• Am

enaj

area

arte

rei p

ieto

nale

cu

regi

m

tem

pora

r în

pe

rimet

rul

stră

zii

Moa

ra

Roş

ie•

Stab

ilirea

st

răzi

lor

prio

ritar

e şi

re

cons

trucţ

ia re

ţele

i de

stră

zi d

in z

onă

• El

abor

area

stu

diilo

r de

feza

bilita

te p

en-

tru e

vacu

area

cor

puril

or i

ndus

trial

e di

n Zo

nă.

• Sp

rijin

irea

creă

rii în

trepr

inde

rilor

mic

i de

pres

tare

a s

ervi

ciilo

r de

caz

are

şi a

gre-

men

t•

Sprij

inire

a po

tenţ

ialilo

r an

trepr

enor

i în

do

men

iul p

rest

ării s

ervi

ciilo

r de

turis

m•

Dez

volta

rea

unei

reţ

ele

de r

esta

uran

te,

cafe

nele

sau

tave

rne

cu re

spec

tare

a el

-em

ente

lor d

in s

tiluril

e cl

ădiri

lor i

stor

ice

• Am

enaj

area

tras

eelo

r pie

tona

le p

e an

u-m

ite s

trăzi

rep

reze

ntat

ive

(de

exem

plu:

st

r. M

atee

vici

cu

prim

ul P

arla

men

t al

M

oldo

vei,

locu

inţe

le p

erso

nalită

ţilor m

ar-

cant

e de

la în

cepu

tul s

ec. X

X, u

nive

rsită

ţi,

intra

rea

în p

arcu

l Val

ea M

orilo

r, et

c.)

• Am

enaj

area

arte

rei p

ieto

nale

cu

regi

m

tem

pora

r în

perim

etru

l stră

zii S

fatu

l Ţăr

ii•

Elab

orar

ea ş

i im

plem

enta

rea

sist

emu-

lui

de p

arcă

ri pu

blic

e pe

stră

zile

de

impo

rtanţ

ă lo

cală

• Am

enaj

area

spa

ţiilor

pie

ţelo

r di

n zo

nă

pent

ru o

rgan

izar

ea m

anife

stăr

ilor

pub-

lice.

Dom

eniu

l „C

ultu

ră ş

i tu

rism

”•

Elab

orar

ea o

ferte

i cul

tura

le a

Zon

ei is

-to

rice

• La

nsar

ea

rute

i tu

ristic

e „Z

ona

Vech

e ne

cuno

scut

ă –

case

le c

omer

cian

ţilor”

• Am

enaj

area

spa

ţiilor

pie

ţelo

r di

n zo

nă

pent

ru o

rgan

izar

ea m

anife

stăr

ilor

pub-

lice

• R

eabi

litare

a Bi

seric

ii Măz

ărac

he ş

i am

e-na

jare

a in

frast

ruct

urii a

diac

ente

• El

abor

area

ofe

rtei

cultu

rale

a O

raşu

lui

de J

os, Z

ona

2•

Lans

area

rut

ei t

uris

tice

zona

le „

Cas

a Pu

şkin

”•

Lans

area

rut

ei t

uris

tice

ecle

zias

tice

pe

baza

bis

eric

ilor a

mpl

asat

e în

zon

ă.

• El

abor

area

ofe

rtei c

ultu

rale

a Z

onei

is-

toric

e •

Mar

care

a sp

ecifi

că a

obi

ecte

lor d

e pa

tri-

mon

iu•

Stab

ilirea

ofic

iilor

cent

rale

ale

age

nţiilo

r de

turis

m ş

i uno

r firm

e cu

renu

me

• La

nsar

ea u

nor

noi

ampl

asam

ente

de

stru

ctur

i de

caza

re•

Lans

area

co

ncep

tulu

i „c

urţilo

r pe

ntru

oa

speţ

i” în

am

plas

amen

tele

stru

ctur

ilor

de c

azar

e•

Lans

area

tras

eelo

r tur

istic

e zo

nale

.

31


5. REAlIzAREA ACtIvItăţIloR DE REvItAlIzARE

5.1. oPoRtUnItăţI DE PARtEnERIAt PUblIC-PRIvAt

În mod tradiţionalist soarta patrimoniului istoric şi cultural s-a aflat în mâinile statului pe parcursul ultimu-lui veac. Practica a demonstrat însă capacitatea redusă a statului de a menţine în stare funcţională obiecte aparte – Centrul Istoric fiind o problemă, pe care statul nici nu a prea atins-o.

Având pe agenda sa de lucru prestarea serviciilor mai bune pentru cetăţeni, administraţia publică se confruntă cu constrângeri şi restricţii de natură financiară, umană, abilităţi şi nevoia de implicare a sectorului privat în gestionarea imobilelor şi a zonelor în ansamblu, cu valoare de patrimoniu, este evidentă.

Nevoia de investiţie în obiectivele cu statut de patrimoniu, în zona istorică a Chişinăului, în particular, este incontestabilă, rămânând să fie adoptate soluţiile potrivite şi strategiile de atragere a resurselor nec-esare pentru soluţionarea problemelor. Conform Legii Republicii Moldova privind ocrotirea monumentelor nr. 1530-XII din 22.06.93, finanţarea activităţii privind evidenţa, studierea, punerea în valoare, salvarea, prote-jarea, conservarea şi restaurarea monumentelor se asigură de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii, de la bugetele locale, din contul plăţilor pentru arenda, inclusiv din chiria pentru terenul din zonele de protecţie ale monumentelor, din defalcările din beneficiul din turism, din venitul întreprinderilor, care împiedică prin activitatea desfăşurată, ocrotirea monumentelor, din beneficiul organelor asigurării de stat în conformitate cu acordurile încheiate, din veniturile şi donaţiile organizaţiilor care, pe baza statutului lor ocrotesc monument-ele, din fondurile şi donaţiile unor persoane fizice şi juridice, precum şi din alte surse legale.

În bugetul de stat, Guvernul prevede anual Fondul central de restaurare şi Fondul central de intervenţii excepţionale, a căror repartizare este efectuată de Ministerul Culturii. Mărimea fondurilor sus-numite se stabileşte în baza propunerilor Ministerului Culturii. De facto, deşi Ministerul solicită sume în valoare de mil-ioane de lei, anual prin bugetul de stat se alocă sume mai mult simbolice, ce constituie, conform anumitor studii doar 0,21% din necesarul de finanţare a lucrărilor de reabilitare. Conform Legii bugetului, anual aceste fonduri sunt utilizate pentru restaurarea şi reabilitarea patrimoniului cultural din întreaga republică, care se cifrează la mii de monumente culturale. Din bugetul municipal pentru restaurarea şi reabilitarea clădirilor de importanţă arhitecturală contribuţia municipală oscilează în medie între 100 - 200 mii lei anual.

În concluzie, nici statul, nici organele publice locale nu sunt disponibile să finanţeze lucrările de reconstrucţie şi reabilitare a patrimoniului cultural, lucrări care costă foarte scump, la nivel de milioane de lei pentru o clădire. Spre exemplu, pentru restaurarea edificiilor Muzeului Naţional de Arte, conform expertizei tehnice şi documentaţiei de proiect şi devizului de cheltuieli este necesară suma de aproximativ 26 milioane lei.

La nivel internaţional, insuficienţa fondurilor bugetare pentru acoperirea nevoilor de finanţare a investiţiilor din sectorul public a condus la necesitatea găsirii de noi soluţii pentru realizarea proiectelor şi furnizarea ser-viciilor publice. Una din aceste soluţii, care s-a impus din ce în ce mai pregnant şi care şi-a dovedit valabili-tatea în ţările unde a existat o voinţă politică şi suport puternic din partea autorităţilor, este reprezentată de Parteneriatele Public Private (PPP).

5.2. moDElE DE PARtEnERIAtE PUblICE – PRIvAtE

În viziunea autorilor, pentru implementarea proiectelor de parteneriat public-privat de revitalizare a Cen-trului Istoric al Chişinăului, este necesară stabilirea iniţială a scopului organizării parteneriatelor cu sectorul privat şi pentru care vor fi depuse eforturi atât din partea autorităţilor publice, cât şi din partea sectorului privat şi care vor fi modelele de parteneriat.

Scopul stabilirii parteneriatelor publice–private reiese din viziunea acestui Concept şi poate fi definit în felul următor: „Zona Centrului Istoric va deveni una dintre cele mai atractive din oraş, fiind utilizată de toţi lo-cuitorii municipiului şi oaspeţii capitalei care vor vini aici pentru a vizita, a mânca, a alerga, a practica diferite activităţi sau a se recrea în anumit fel”.

Pentru asigurarea realizării scopului propus, sectorul public va superviza acţiunile de revitalizare şi va asigura cadrul legislativ şi financiar adecvat, iar sectorul privat va participa la investirea în dezvoltare, fiind siguri că profiturile nu vor întârzia să apară şi valoarea acestora nu va fi sub nivelul planificat. Regulile fiind

32


stabilite, rămâne doar să fie decis modelul, în conformitate cu care se va acţiona.

Sunt cunoscute şi pot fi recomandate pentru aplicare cinci modele de parteneriat public – privat (în con-tinuare PPP):

1. Contract de întreţinere. Finanţarea lucrărilor de întreţinere se efectuează din fondurile municipale – realizarea lucrărilor fiind asigurată de către întreprinderile private.

2. Contract de administrare. Chiria spaţiilor, construcţia, exploatarea şi restaurarea sunt efectuate de către întreprinderea privată. Autorităţile municipale păstrează dreptul de proprietate şi impun condiţiile de exploatare.

3. Construire, exploatare, transmitere (reconstruire). Conform acestui model se stabileşte montajul financiar pentru realizarea proiectului, cu participarea finanţelor publice şi a capitalului privat, formula de exploatare a obiectului, cu ulterioara transmitere la balanţa autorităţii publice locale.

4. Concesiunea. Investitorul se selectează prin concurs, care reconstruieşte şi întreţine obiectivul de patrimoniu pe cont propriu şi efectuează plăţi pentru folosire.

5. Proprietate privată asupra obiectivului. Obiectivul de patrimoniu trece definitiv în proprietate privată prin procedura de privatizare.

Gestionarea procesului PPP într-o manieră responsabilă şi profesională este cheia obţinerii rezultatelor scontate în urma derulării proiectului aprobat.

5.3. RolUl AUtoRItăţIloR PUblICE loCAlE

După cum demonstrează practica europeană (şi nu numai), efectul maxim al procesului de revitalizare se obţine atunci când obiectivele cu valoare patrimonială sunt transmise în proprietate privată, adică este aplicat Modelul 5 de PPP. Nici un buget al ţării, nici un buget municipal nu este în stare să asigure tuturor zonelor protejate şi obiectelor de patrimoniu o întreţinere adecvată şi protejare, nemaivorbind de restaurările necesare. Toate acestea rămân „plăceri costisitoare” şi pot fi accesibile doar dacă realizarea lor va fi pusă pe seama sectorului privat.

Legislaţia naţională, însă, nu permite privatizarea obiectelor introduse în Registrul de stat al monument-elor. De aceea, pentru moment, în zona istorică a Chişinăului se vor putea aplica doar primele patru din cele cinci modele de PPP menţionate mai sus.

Cel mai important aspect care va sta la baza iniţierii proiectelor PPP trebuie să pornească de la schim-barea modului de abordare a autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte rolul potenţial al zonei în econo-mia oraşului şi să asigure condiţiile şi mediul confortabil pentru dezvoltarea businessului în această zonă.

Pentru implicarea sectorului privat în activităţile de revitalizare a zonei istorice, care vor insufla viaţă în aceste teritorii, fapt care va atrage, la rândul său, mai multe investiţii şi consumatori ai serviciilor. Rolul autorităţilor publice locale este foarte mare şi va consta în realizarea următoarelor activităţi:

• Elaborarea politicii de revitalizare şi valorificare a patrimoniului Centrului Istoric Chişinău. Scopul politicii va fi identificarea, păstrarea, conştientizarea promovării şi valorificării potenţialului zonei istorice, bazându-se pe principiul de a folosi toate metodele posibile de identificare a valorii patrimoniale şi aplicarea optimă a eforturilor pentru păstrarea acestuia.

• Instituirea unui serviciu municipal (în cadrul autorităţii publice locale - la nivel de secţie, direcţie, agenţie) responsabil cu gestionarea patrimoniului zonei istorice şi având în dotare personal califi-cat, care va elabora reglementări pentru implicarea sectorului privat în activităţile de revitalizare şi întreţinere a obiectelor din zona istorică.

• Crearea registrului de obiecte cu valoare patrimonială din zonă şi elaborarea unui sistem de veri-ficare şi înregistrare a statutului, stării fizice, precum şi a riscurilor de deteriorare a obiectelor incluse în registrul menţionat.

• Elaborarea pe bază ştiinţifică a unor măsuri tehnice şi administrative, care vor sta la baza păstrării şi gestionării efective a obiectivelor cu statut de patrimoniu.

• Promovarea ideii conform căreia păstrarea patrimoniului zonei istorice joacă un rol decisiv în

33


dezvoltarea socio-economică a municipiului în ansamblu şi susţinerea programelor de revitalizare şi punere în valoare a spaţiului din zonă.

• Asigurarea unor programe de instruire a tinerilor, cu scopul de a atrage în diferite activităţi viitorii specialişti, businessmani, utilizatori ai serviciilor etc.

• Susţinerea programelor de pregătire a meşterilor, restauratorilor şi altor specialişti în domeniul revitalizării urbane.

• Asigurarea finanţării proiectelor de reconstrucţie /regenerare şi participarea la reconstrucţia complexă non-degradantă a obiectelor istorice, inclusiv a reţelei stradale a edificiilor istorice.

• Monitorizarea respectării legislaţiei de urbanism şi utilizarea aparatului metodologic european în reconstrucţia spaţiilor publice.

• Elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism în conformitate cu cele mai bune practici europene şi asigurarea dezvoltării teritoriale funcţionale a Centrului istoric.

• Organizarea şi desfăşurarea concursurilor naţionale şi internaţionale pentru proiecte majore în Centrul Istoric

• Stabilirea schemelor de finanţare pentru PPP de regenerare urbană, susţinerea ONG-urilor în proiecte de regenerare urbană şi stimularea Fundaţiilor ce susţin conservarea patrimoniului pentru acţiuni de reabilitare şi valorificare a monumentelor istorice.

• Iniţierea elaborării studiilor de argumentare istorică a valorii Centrului istoric şi obiectelor de pat-rimoniu, studiilor de fezabilitate privind Centrul istoric sau părţi din acesta.

• Revizuirea listei monumentelor aflate sub protecţie şi marcarea specifică a obiectelor de patrimoniu.

• Crearea şi promovarea simbolisticii identităţii centrului istoric, lansarea festivalurilor şi sărbătorilor municipale cu impact cultural şi turistic şi promovarea ofertei culturale a Centrului Istoric.

• Reconstrucţia reţelei de străzi inclusiv pentru circuite pietonale cu regim temporar sau permanent.

De asemenea, un alt obiectiv al autorităţilor publice locale va fi diminuarea, lichidarea constrângerilor existente, care îngreunează implicarea sectorului privat în acţiunile de revitalizare a Centrului Istoric, în particular, şi în general, pentru folosirea mecanismelor de parteneriat public privat în sfera culturii. Aceste constrângeri sunt următoarele:

• Obiectivele ce fac parte din patrimoniul cultural naţional, incluse în Registrul monumentelor Re-publicii Moldova ocrotite de stat nu sunt pasibile privatizării. Zona istorică a oraşului Chişinău este introdusă în acest Registru (nr. 308), de aceea devine problematică transmiterea unor obiecte din zona istorică în proprietate privată, fapt ce dezavantajează sectorul privat.

• Cheltuielile de restaurare şi reconstruire a obiectelor cu valoare de patrimoniu adeseori sunt mai mari decât cheltuielile pentru construirea unor obiecte noi. Neavând facilităţi stabilite pentru lucrări care se realizează în zone protejate investitorii decid anevoios plasarea capitalului în asemenea obiecte.

• Concesionarea se decide prin liste aprobate de Parlamentul Republicii Moldova, fapt care duce la tergiversarea procesului şi configurează un drum lung de parcurs pînă la adoptarea deciziei finale.

5.4. RolUl sECtoRUlUI PRIvAt

În procesul de revitalizare urbană rolul sectorului privat este în principiu dispersat pe două direcţii. Prima direcţie este susţinerea iniţiativelor de revitalizare înaintate de sectorul public. A doua direcţie este cea mai importantă şi se rezumă la investirea mijloacelor financiare în reabilitarea monumentelor cu valoare de patri-moniu. Atât prima direcţie, cât şi a doua au un punct de tangenţă: modalitatea de a investi.

În procesul de realizare a proiectelor comune cu autoritatea publică locală, suportul financiar poate fi obţinut prin două modalităţi:

34


1. Finanţarea corporativă. Creditele sunt atrase de către companie cu garantarea acestora prin fluxu-rile financiare ale întregii companii. Sursa de rambursare a creditelor constituie toate activele aces-teia şi activitatea economică totală a companiei, incluzând veniturile de la realizarea proiectului.

2. Finanţarea pe proiect. Finanţările sunt asigurate şi se garantează de către fluxurile financiare, generate de însuşi proiectul în stadiu de realizare. Sursa de rambursare a resurselor creditare este, de asemenea, proiectul, iar principala garanţie a rambursării sunt fluxurile financiare, generate de proiect.

boxa 3. Analiza comparativă a finanţării corporative şi de proiect

Modalităţi Finanţare corporativă Finanţare pe proiect

Limitări pentru atragerea capitalului

Limitare cu asigurarea finanţării pentru un singur creditor şi

deţinerea activelor suficiente pen-tru garantarea creditării

Este posibilă atragerea capitalului în volume mai mari şi cu pârghii financiare mai eficiente, decât în

cazul finanţării corporativeScutiri fiscale Nu se asigură Pot să fie obţinute

Repartizarea riscurilor între participanţi Lipseşte

Riscurile se repartizează între toţi participanţii la realizarea proiectu-lui. Distribuţie echitabilă a riscului.

Responsabilitate cu repercu-siuni asupra proprietarului Există Nu există sau există parţial

Istorie creditară pentru iniţiatorul proiectului

Este necesară posesia unei istorii creditare şi operaţionale

Nu este necesară posesia unei istorii creditare şi operaţionale

Structurarea proiectului Mai puţin complicată Mai complicată

Asigurarea cu gaj Se cere pe toată perioada de creditare

Nu se cere după implementarea şi punerea în funcţiune a obiecti-

vuluiElaborarea documentaţiei de proiect Este obligatorie Este posibilă la etapa de nego-

ciere

După cum se observă din informaţia comparativă, pentru implementarea proiectelor de parteneriat cu autorităţile publice locale, atât pentru business, cât şi pentru autorităţi, varianta acceptabilă ar fi varianta de finanţare pe proiect.

Desigur, sunt şi impedimente în activitatea companiilor private, care participă în PPP, cum ar fi procedurile de achiziţii publice a mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor, care durează în timp şi necesită eforturi suplimentare, elaborarea documentaţiilor şi a condiţiilor de montaj financiar al proiectului necesită timp îndelungat, dar beneficiile sunt considerabil mai mari:

• Finanţarea în afara bilanţului întreprinderii permite să păstreze intactă capacitatea de a obţine cred-ite a sponsorului.

• Capitalul eliberat poate să fie înaintat pentru finanţarea proiectelor prioritare.

• Posibilitatea de a cunoaşte şi a aplica practica pozitivă a partenerilor.

• Posibilitatea de a delimita obligaţiile asumate şi a repartiza riscurile între parteneri.

• Diversificarea riscurilor, care prevede că riscul poate să fie asumat de către participantul care poate să ţină sub control acest risc.

• Îmbunătăţirea controlului asupra activităţii investiţionale, care se asigură prin participarea băncilor, a investitorilor şi formalizarea acţiunilor prin semnarea contractelor între participanţi.

Algoritmul de aplicare a formulei de finanţare pe proiect este prezentat în următoarea Boxă.

35


boxa 4. Algoritm de aplicare a formulelor de finanţare

Consultanţă Planificare Finanţare Control

• Analiza eficacităţii proiectului

• Analiza riscurilor

• Selectarea potenţialilor participanţi

• Elaborarea busi-ness-planului au a unui memorandum informaţional

• Etapa de negociere şi încheierea unui memorandum de intenţii

• Plan-grafic de execu-tare a lucrărilor

• Identificarea instituţiilor bancare şi iniţierea negocierilor cu acestea

• Prezentarea proiectu-lui băncilor

• Analiza pachetului de oferte prealabile pentru creditare de la bănci, cu examinarea condiţiilor de finanţare

• Elaborarea listei scurte a băncilor creditoare a proiectu-lui

• Elaborarea documentaţiei tehnice (studiu de fezabilitate şi al documentaţiei de proiect şi de deviz)

• Concretizări în legătură cu documentaţia tehnică aprobată

• Elaborarea strategiei de administrare a proiectului

• Auditul

• Aprobarea acordului între băncile partici-pante

• Elaborarea documen-telor şi a acordurilor de creditare

• Demararea creditării

• Gestionarea tragerilor din credite

• Raport privind modul de derulare a lucrărilor

• Introducerea modificărilor după necesitate

• Refinanţare

Aplicând procedurile descrise mai sus, pentru revitalizarea Centrului Istoric al or. Chişinău, sectorul privat ar putea să se implice în realizarea următoarelor activităţi:

• Amenajarea spaţiilor pieţelor din zonă pentru organizarea manifestărilor publice;

• Efectuarea lucrărilor necesare pentru sporirea confortului locuinţelor;

• Co-finanţarea proiectelor de regenerare urbană;

• Efectuarea lucrărilor de reparaţii şi de refacere a faţadelor degradate ale imobilelor de locuit aflate în proprietate municipală şi privată;

• Lansarea unor noi amplasamente de cazare/agrement cultural;

• Crearea întreprinderilor mici de prestare a serviciilor şi business creativ în Centrul Istoric;

• Dezvoltarea unei reţele de restaurante, cafenele sau cârciumi cu respectarea elementelor din sti-lurile clădirilor istorice;

• Asigurarea acţiunilor de iluminare artistică a obiectelor de patrimoniu;

• Promovarea pe piaţa regională a traseelor turistice prin Centrul Istoric.

5.5. RolUl soCIEtăţII CIvIlE

Cetăţenii au interese foarte puternice legate de viitorul oraşelor lor şi pot contribui semnificativ la realiza-rea proiectelor de dezvoltare. Ei sunt, de asemenea, o resursă latentă importantă de cunoştinţe, fonduri şi forţă de muncă – toate categorii importante de resurse ce trebuie mobilizate. Pentru mobilizarea eforturilor cetăţenilor din localitate, un rol deosebit îl poartă organizaţiile neguvernamentale, care îşi stabilesc ca scop realizarea obiectivelor ce ţin de implementarea proiectelor municipalităţii, inclusiv prin parteneriate cu secto-rul privat.

Pentru realizarea scopurilor propuse, ONG pot desfăşura următoarele activităţi:

• Activităţi în comun cu autorităţile publice locale şi sectorul privat privind elaborarea programelor lo-cale de revitalizare a patrimoniului zonei istorice.

36


• Participarea la timp a comunităţii în procesul de luare a deciziilor şi în toate fazele procesului de implementare a proiectului de parteneriat.

• Consolidarea capacităţilor organizaţiilor neguvernamentale orientate spre prioritizarea activităţilor de instruire în domeniul gestionării patrimoniului istorico-cultural – cu scopul de a participa activ în programele municipale de pregătire meşterilor, restauratorilor etc.

• Participare la promovarea ideii de valorificare a patrimoniului prin transmiterea auditoriului la nivel comunitar a principiilor de păstrare şi valorificare a centrului istoric. Comunitatea trebuie să cunoască faptul că păstrarea şi punerea în valoare a obiectivelor istorice se organizează în interesul comunităţii şi este pentru binele societăţii, ceea ce presupune susţinere din partea populaţiei. Comunitatea şi locuitorii pot fi principalii luptători pentru păstrarea şi valorificarea cu succes a zonei istorice.

• Introducerea în programele de dezvoltare durabilă (finanţate substanţial de către organizaţiile de mediu) a obiectivelor de păstrare şi revitalizare a patrimoniului.

• Elaborarea principiilor de parteneriat cu autorităţile locale şi sectorul privat, precum şi cu alte organizaţii neguvernamentale, ce se dedică prin diverse activităţi aceloraşi probleme.

• Elaborarea programelor de instruire şi tălmăcire a semnificaţiilor de valoare cultural-istorică cu scopul de a asigura o cotă înaltă de conştientizare a problemelor de patrimoniu de către cetăţenii municipi-ului şi la nivel de comunitate.

• Elaborarea şi participarea la realizarea programelor aprobate, promovând schimburile de experienţă şi tehnologii în domeniul păstrării patrimoniului, incluzând practicile pozitive ale organizaţiilor care au demonstrat performanţă şi contribuind la diseminarea rezultatelor activităţii acestora.

• Asistenţă pentru mobilizarea unei coaliţii de interese ale reprezentanţilor mai multor sectoare, în scopul elaborării şi urmăririi unei strategii comune de regenerare a zonei determinate pentru intervenţii prin realizarea programelor şi a proiectelor de parteneriat.

• Asigurarea procesului complementarii rolurilor sectorului public şi a celui privat astfel încât efortul fiecăruia să îmbunătăţească performanţa celorlalţi, întregul să devină, cu adevărat, mai mult decât suma părţilor luate separat.

• Implicarea în rezolvarea potenţialelor conflicte între sectorul public şi sectorul privat sau cu comuni-tatea. Din moment ce interesele şi caracteristicile partenerilor publici şi privaţi sunt diferite în ambele cazuri, relaţiile de interdependenţă create între aceştia pot da naştere anumitor conflicte. Sectorul asociativ este în măsură să participe la ameliorarea acestor conflicte prin explicaţii, negocieri, pro-movare, diseminare a rezultatelor pozitive.

5.6. EtAPE DE ImPlEmEntARE A PRoIECtEloR DE REvItAlIzARE PRIn PPP

Implementarea proiectelor cu participarea capitalului public-privat se poate convenţional diviza în câteva etape:

1. Faza de orientare. La această etapă se analizează cadrul general şi posibilităţile de abordare a proiectului. Începând cu această etapă, sectorul privat se invită să contribuie cu sugestii la formu-larea proiectului. Primăria identifică modalităţile de atragere a partenerilor privaţi (antreprenori şi investitori) prin informaţii tipărite, contacte directe cu firme, mese rotunde, conferinţe, campanii de promovare pentru oraş.

2. Stabilirea condiţiilor. Sunt selectaţi partenerii, se iniţiază negocierile privind condiţiile de bază şi sunt schiţate opţiunile de finanţare. Sunt stabilite scopurile, interesele şi cererile tuturor părţilor şi se fixează un montaj preliminar de finanţare (cu semnarea unui acord). Este determinată implicarea fiecărei părţi în ceea ce priveşte riscul şi responsabilităţile şi, de fapt, se determină tipul de parten-eriat şi baza sa legală. Pe baza acestei faze, poate fi analizată viabilitatea proiectului.

3. Faza de iniţiere. Având în vedere fazele anterioare, părţile convin asupra termenilor de realizare a contractului, sub forma unei declaraţii reciproce a intenţiei de a participa la parteneriat. Aspectul legal şi structura parteneriatului public privat sunt specificate în document.

4. Faza de dezvoltare: Constituie perioada în care va fi realizat proiectul. Se efectuează estimările

37


de preţuri, se definitivează planurile, se execută testările necesare, se obţin documentele permisive şi se lansează licitaţiile. Se semnează un contract de parteneriat, care include toate componentele menţionate. După aceasta, părţile nu se mai pot retrage fără a plăti amenzi substanţiale, pe care şi le asumă în mod legal prin contractul de parteneriat.

După aprobarea de către participanţi a proiectului care va fi implementat – urmează realizarea acestuia şi - ca parte indispensabilă a realizării – finanţarea proiectului. Un management financiar creativ constituie o componentă crucială pentru viabilitatea proiectului şi pentru reducerea riscului tuturor partenerilor.

De asemenea, reducerea riscurilor se poate realiza prin repartizarea concretă şi clară a sarcinilor între participanţi la asigurarea proiectelor de Parteneriat Public Privat

boxa 5. Repartizarea sarcinilor în proiectele PPP

Modelul de parteneriat

aplicat

Proprietateaasupra

activelor

Exploatarea şi deservirea

activelor

Dreptul de a efectua investiţii capitale

Adminis-trarea

Riscuricomerciale

Contract de întreţinere

Proprietate municipală Sectorul privat Autorităţile mu-

nicipaleAutorităţile mu-

nicipaleAutorităţile mu-

nicipaleContract de administrare

Proprietate municipală Sectorul privat Autorităţile mu-

nicipale Sectorul privat Autorităţile mu-nicipale

Contract de chirie

Proprietate municipală Sectorul privat

Autorităţile mu-nicipale (plus o parte limitată de investiţii private)

Sectorul privatAutorităţile mu-nicipale Secto-

rul privat

Construire ex-ploatare trans-mitere (recon-struire)

Proprietate municipală şi

privatăSectorul privat Sectorul privat Sectorul privat Sectorul privat

Concesiune Proprietate municipală Sectorul privat Sectorul privat Sectorul privat Sectorul privat

Transmiterea dreptului de proprietate (privatizare)

Proprietate privată Sectorul privat Sectorul privat Sectorul privat Sectorul privat

5.7. fACtoRII AsIgURăRII sUCCEsUlUI ImPlEmEntăRII PRoIECtEloR DE REvItAlIzARE

Luând în consideraţie faptul, că sectorul privat poate fi atras ca participant activ doar dacă sunt clare beneficiile, foarte importantă este asigurarea rezultatelor scontate. La fiecare etapă a implementării proiect-elor de revitalizare şi în momentele de luare a deciziilor, vor fi stabilite repere, după care partenerii îşi vor evalua costurile şi beneficiile cu adoptarea deciziei de a rămâne în parteneriat sau nu. Numai în cazul când beneficiile vor fi mai mari decât costurile, va exista o motivaţie clară de a rămâne în parteneriat, de a mobiliza eforturile pentru a maximiza beneficiile şi a accepta în continuare riscurile.

Putem definitiva o listă de factori care contribuie la obţinerea rezultatelor dorite:

• Viziunea. Un proiect, prin care se revitalizează o zonă urbană neexplorată, implică stabilirea unei abordări de tipul “un mediu agreabil pentru o zonă istorică care contribuie la dezvoltarea urbană în ansamblu”.

• Etapizarea proiectului. Derularea proiectului şi graficul de revitalizare a zonei trebuie să fie flexibile, astfel încât partenerii să aibă posibilitatea de a se raporta la modificările frecvente care au loc în economie sau la schimbările generate de ciclurile pieţei imobiliare.

38


• Obiectivele publice trebuie să fie clare şi trebuie să fie atinse. Aspectul menţionat este important pentru sectorul privat în determinarea a ceea ce se poate realiza şi la ce costuri.

• Separarea competiţiei privind planificarea spaţială, de competiţia financiară. Standardele de calitate şi designul proiectului necesită să fie stabilite de la început, chiar dacă sunt foarte înalte cerinţele acestora. Planurile greşite pot crea disensiuni între organizaţiile publice şi partenerii privaţi, ceea ce poate duce la obstrucţionarea realizării proiectului şi a obţinerii rezultatelor trasate.

• Proiectul de parteneriat este pus la dispoziţia publicului şi poate fi minuţios verificat. Folo-sirea fondurilor publice în proiect pot aduce critici, în cazul că proiectul nu va fi supus consultărilor cu populaţia şi nu va fi suficient monitorizat. O creştere a riscului politic poate prejudicia derularea proiectului. Pentru a diminua acest risc este necesară o creştere a vizibilităţii proiectului, acceptarea implicării mass-media şi aptitudini optime de negociere ale partenerilor atunci când se lucrează cu comunitatea.

• Profitul şi riscul în asemenea proiecte sunt mari. Este necesară schimbarea puterii de decizie în cadrul sectorului public şi a angajamentelor acestuia privind reducerea riscurilor. Schimbarea puterii de decizie se referă la: instituirea unor regulamente mai flexibile, capacitatea de a accepta licitaţii şi partenerii pe bază de preferinţe (unde nu sunt necesare proceduri sofisticate privind achiziţiile pub-lice), capacitatea de a coordona şi revizui planurile în interiorul zonei protejate, de a diviza terenul în parcele uşor de administrat şi de a institui contracte flexibile de concesionare a obiectivelor şi a terenurilor în loc să le vândă.

• Asigurarea accesului spre beneficii financiare tuturor partenerilor proiectului, incluzând mu-nicipalitatea. Proiectul nu va solicita nici subvenţii, nici fonduri nerambursabile, fiind eficient din punct de vedere economic, cu profituri considerabile pentru participanţii în proces. Se impune o estimare a profitului, în termeni economici, sociali şi de mediu.

• Analiza cost–beneficii şi a condiţiilor de risc ale proiectului, precum şi o bună înţelegere a condiţiilor pieţei, adoptarea unei atitudini orientate spre obţinerea de profit.

• Condiţiile de participare în realizarea proiectului se stabilesc prin obligaţii contractuale ale partenerilor. Această înţelegere contractuală funcţionează ca un instrument de supraveghere, dând un impuls părţilor de a acţiona într-o manieră corespunzătoare.

• Realizarea consensului în luarea deciziilor va avea drept rezultat un mai mare angajament fi-nanciar din partea tuturor părţilor. În acest fel, partenerii privaţi vor accepta să contribuie mai mult la finanţarea componentelor proiectului pentru care aceştia, în condiţiile unei condiţii pure de piaţă liberă, nu ar fi fost convinşi să o facă (exemplu: modernizarea staţiilor de autobuz). În plus, angaja-mentul sectorului privat de a finanţa şi a realiza aceste lucrări, pot genera dorinţa sectorului public de a aduce fonduri adiţionale.

Această publicaţie a fost produsă cu asistenţa Uniunii Europene în cadrul proiectului Hist.Urban «Revitalizarea integrată a oraşelor istorice în scopul dezvoltării policentrice durabile». Conţinutul acestei publicaţii este responsabilitatea Asociaţiei «Plai Resurse» şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Date post:	12-Jan-2015
Category:	Education
Upload:	ghenadie-sontu
View:	5,596 times
Download:	1 times

Concept privind revitalizarea integrata a Centrului Istoric al orasului Chisinau

Education