+ All Categories
Home > Documents > doctorat chisinau

doctorat chisinau

Date post: 05-Jul-2015
Category:
Upload: crina-cryna
View: 374 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
23
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETUL AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIŞINĂU Cu titlu de manuscris CZU: 37. 015. 3 (043.2) CERNIŢANU MARIANA STIMULAREA DEZVOLTĂRII MOTIVAŢIEI DE AUTOACTUALIZARE LA STUDENŢI Specialitatea: 19.00.07- psihologia pedagogică, psihologia dezvoltării, psihologia personalităţii Autoreferat al tezei de doctor în psihologie Chişinău – 2006
Transcript
Page 1: doctorat chisinau

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETUL AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIŞINĂU

Cu titlu de manuscris

CZU: 37. 015. 3 (043.2)

CERNIŢANU MARIANA

STIMULAREA DEZVOLTĂRII MOTIVAŢIEI DE AUTOACTUALIZARE

LA STUDENŢI

Specialitatea: 19.00.07- psihologia pedagogică, psihologia dezvoltării,

psihologia personalităţii

Autoreferat al tezei de doctor în psihologie

Chişinău – 2006

Page 2: doctorat chisinau

2

Teza a fost elaborată la catedra de psihologie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău.

Conducător ştiinţific: - NEGURĂ Ion, doctor în psihologie, conferenţiar universitar

Consultant ştiinţific: - EŢCO Constantin,

doctor habilitat în medicină, profesor universitar

Referenţi oficiali: - NECULAU Adrian,

doctor habilitat în psihologie, profesor universitar

- SILVESTRU Aurelian, doctor în psihologie, conferenţiar cercetător

Susţinerea va avea loc la 8 decembrie 2006, ora 14.00 în şedinţa

Consiliului Ştiinţific Specializat DH 19.00.07-04 din cadrul Universităţii Pedagogice de Stat

„Ion Creangă” din Chişinău; str. Ion Creangă, 1, bloc 2, sala Senatului.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii

Pedagogice de Stat „Ion Creangă” şi pe site-ul C.N.A.A. www.cnaa.acad.md.

Autoreferatul a fost expediat la 6 noiembrie __2006________________

Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat, dr. în psihol., conf. univ. _____________ NEGURĂ Ion Conducător ştiinţific, dr. în psihol., conf. univ. __________________ NEGURĂ Ion Consultant ştiinţific, dr. hab.în med., prof. univ. ___________________ EŢCO Constantin Autor CERNIŢANU Mariana __________________

Page 3: doctorat chisinau

3

CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII

Actualitatea temei investigate În lucrarea noastră de doctorat am abordat tema dezvoltării motivaţiei de

autoactualizare la studenţi. Actualitatea şi oportunitatea acestei teme sunt condiţionate de schimbările

esenţiale ce au loc în societatea noastră. Condiţiile sociale dinamice cer adaptarea cît mai promtă a fiecăruia dintre noi. Nevoia studierii motivaţiei umane şi a formelor ei tinde spre creştere continuă. Aceasta se datorează în mult sporirii volumului de cunoştinţe, care, la rîndul, său cere o personalitate aptă de a le poseda şi a opera cu ele. La momentul actual societatea are nevoie la maximum de potenţialul creativ al fiecărui individ, cît şi de realizarea subiectivităţii sale unicale.

Prin urmare, cerinţele sunt înaintate în primul rînd către sistemul de instruire, ultimului reclamîndui-se ca cerinţă - formarea unei personalităţi integre, motivată spre autoactualizarea potenţialului său creativ. Astfel şi în Legea Învăţămîntului din Republica Moldova (1996) se optează clar pentru nevoia formării persoanelor libere, creative şi performante în activitate – adică ceea ce include în sine autoactualizarea ca proces.

În acest context, capătă o actualitate deosebită problema adoptării poziţiei constructive faţă de propria viaţă şi a realizării potenţialului de autoactualizare a personalităţii. Această chemare este actuală în special pentru generaţia tînără deoarece ei alcătuiesc potenţialul intelectual şi valoric al oricărei societăţi.

Studenţii, activitatea de bază ale cărora este învăţarea, dispun de multiple posibilităţi pentru a-şi dezvolta şi manifesta potenţialul lor intelectual, psihosocial şi moral.

Gradul de investigaţie a temei

Analiza literaturii de specialitate ne permite să afirmăm că întîietatea în cercetarea motivaţiei de autoactualizare aparţine lui A. H. Maslow – renumit psiholog american. Pe parcurs ideile despre existenţa unui potenţial de realizare la orice om (iniţiate de A. Maslow, K. Goldştein, K. Rogers ş. a) continuă să fie pe larg dezvoltate în lucrările savanţilor contemporani, printre care se evidenţiază: Amabile, Tereza M.; Ouspenschy, P.; Rene de Lassus; Bouillerce, B.; Rousseau, Fr.; Robbins, A.; ş.a. Fiecare dintre aceşti autori vine cu o proprie viziune (care se bazează pe date experimentale de mai mulţi ani) asupra procesului de autoactualizare.

În literatura de limbă rusă, autorii studiilor experimentale despre autoactualizare ca proces, (Калмыкова, М. В.; Магомед-Эминов, М. Ш; Мартынов Б. Г; Пископпель, А. Е.; Рябикина, З. Г.; Чеботарева Н. И.; Шамионов, Р. С. ş.a), accentuază primordial nevoia formării aspectului spiritual – valoric al personalităţii prin reflectarea asupra sensului vieţii umane.

În literatura de limbă română, motivaţia de autoactualizare (fiind mai frecvent interpretată în termeni de realizare de sine şi împlinire de Sine) este abordată primordial ca o structură psihologică ce asigură înaintarea spre perfecţiune, prin

Page 4: doctorat chisinau

4

promovarea cunoaşterii de sine – drept condiţie primă pentru autoactualizarea proprie (Bunescu, A.; Toma, S.; Brazdău O.; Mânzat I.; Catalina I. etc).

În Republica Moldova, la etapa actuală, unele aspecte ale procesului de autoactualizare a personalităţii au fost cercetate în cadrul studiilor postuniversitare (masterat), sub îndrumarea lui I. Negură. Totuşi în Republica Moldova pînă la momentul actual, nu s-au realizat cercetări ştiinţifice de anvergură, care ar aborda şi soluţiona ştiinţific problema autoactualizării persoanei. Mai mult ca atît, nu s-a încercat stimularea pe cale experimentală a dezvoltării structurii psihologice date în contextul activităţii de învăţare la studenţi, care ar constitui un indice clar al faptului promovării la noi a învăţămîntului cu adevărat formativ.

Fiind preocupaţi de promovarea valorilor spirituale perene în societatea în care trăim am intenţionat să punem în evidenţă în cercetarea dată importanţa dezvoltării motivaţiei de autoactualizare la studenţi. Suntem de părerea că dezvoltarea aspectului moral şi spiritual al personalităţii va spori dezvoltarea culturii societăţii noastre în general.

Problema ştiinţifică pe care ne-am propus-o s-o rezolvăm prin cercetarea

noastră este problema condiţiilor psihologice ale dezvoltării motivaţiei de autoactualizare la studenţi.

Scopul cercetării constă în stabilirea condiţiilor psihologice pentru dezvoltarea

motivaţiei de autoactualizare la studenţi şi a modalităţilor de stimulare ale acestui proces în contextul activităţii de învăţare.

Obiectul cercetării îl constituie procesul dezvoltării motivaţiei de

autoactualizare la studenţi în cadrul activităţii de învăţare. Studiul literaturii de specialitate şi analiza observărilor nemijlocite asupra

activităţii de învăţare a studenţilor ne-au permis să avansăm următoarele ipoteze de cercetare:

1. Motivaţia dominantă a activităţii de învăţare la studenţi ar putea fi mai degrabă de tip extrinsec, decît intrinsec.

2. Preocupările de bază ale studenţilor s-ar putea situa în zona trebuinţelor de stimă, acceptare socială şi securitate materială şi financiară.

3. Dinamica dezvoltării motivaţiei de autoactualizare ar putea fi determinată de următorii factori psihologici: cunoaşterea de sine, orientările valorice, simţul responsabilităţii şi spiritul creativ al personalităţii.

Obiectivele cercetării

1. Studierea şi analiza literaturii de specialitate cu privire la motivaţia de autoactualizare. 2. Precizarea conceptelor: motivaţie; motivaţie intrinsecă/extrinsecă; motivaţie de învăţare; motivaţie de autoactualizare; persoană autoactualizantă.

Page 5: doctorat chisinau

5

3. Studierea motivaţiei de autoactualizare la studenţi în contextul activităţii de învăţare. 4. Stabilirea nivelului şi potenţialului de dezvoltare a motivaţiei de autoactualizare la studenţi. 5. Determinarea factorilor psihologici ce stimulează motivaţia de autoactualizare la studenţi în contextul activităţii de învăţare. 6. Elaborarea şi experimentarea unui program de stimulare a motivaţiei de autoactualizare la studenţi. 7. Analiza şi prelucrarea statistică a datelor experimentale şi interpretarea psihologică a rezultatelor obţinute în cercetare.

Reperele conceptuale ale cercetării: - teoriile psihologului umanist A. Maslow despre ierarhia trebuinţelor umane

(„piramida trebuinţelor”) şi persoanele autoactualizante (Maslow, 1968). - teoria lui E. Deci cu privire la motivaţia intrinsecă versus motivaţia extrinsecă

(Deci, 1985), - concepţia lui Rene de Lassus despre persoanele desăvîrşite (Lassus, 1999). - concepţia lui I. Mânzat cu privire la procesul împlinirii Sinelui (Mânzat,

2000). - ideile T. M. Amabile, B. Bouillerce, F. Rousseau despre modalităţile de

stimulare a motivaţiei intrinseci şi a creativităţii (Amabile, 1997; Bouillerce, Rousseau, 2000).

- concepţia S. Toma despre conţinutul intenţiilor autoeducative (Toma, 1983).

Metodele de cercetare. În procesul investigaţiilor ştiinţifice au fost utilizate următoarele metode:

teoretice - analiza şi sinteza literaturii de specialitate; - metoda ipotetico-deductivă de interpretare şi explicare a rezultatelor obţinute.

empirice - Testul de motivaţie I/E al T. M. Amabile; - Scala ierarhiei motivelor a lui Russel; - Testul „Motivele de învăţare” al A. Vasilieva; - Tehnica „Orientările valorice” al M. Rokeach; - Testul de autoactualizare al F. Kalina; - Experimentul formativ.

statistice de prelucrare a datelor - calcularea mediilor şi a medianei (Descriptives statistics); - compararea mediei rangurilor în cazul eşantioanelor independente (testul

Mann-Whitney); - stabilirea corelaţiei reciproce a rangurilor (Spearman);

Page 6: doctorat chisinau

6

- stabilirea diferenţei între două medii în cazul eşantioanelor perechi (Paired Samples Test);

- prezicerea rezultatelor dezvoltării motivaţiei de autoactualizare (Regresion linear).

Prelucrarea statistică a datelor a fost realizată prin aplicarea programului

compiuterizat SPSS. Baza experimentală a cercetării . Cercetarea a fost efectuată pe studenţii

anului II de studii ai USMF „N. Testemiţanu”. Formarea eşantionului de subiecţi a fost realizată în mod aleator.

Experimentul de constatare a cuprins 200 studenţi şi s-a desfăşurat în anul universitar 2001-2002.

În experimentul formativ au participat 12 studenţi în grupul experimental, şi respectiv 12 studenţi – grupul de control. Experimentul formativ a derulat sub formă de şedinţe de training şi incursiuni tematice la disciplina de curs Psihologia generală, pe care subiecţii experimentali (de la facultatea Medicina generală) il urmau.

În total au fost realizate 10 şedinţe. Durata unei şedinţe - 2 ore academice. Şedinţele aveau loc o dată în săptămînă. Cursul Psihologia generală cuprindea 54 ore, dintre care 17 ore teoretice şi 37 – practice. Pe săptămînă studenţii aveau o oră de teorie şi două ore practice. Împreună, pe săptămînă, studenţii urmau o şedinţă de training, o oră teoretică şi două practice la cursul Psihologie generală.

Perioada de realizare a experimentului formativ: septembrie –decembrie 2002. Proba retest la grupul experimental şi cel de control am realizat-o în luna

aprilie anul 2003. iar drept instrument de cercetare am utilizat varianta B (Testul de autoactualizare).

Inovaţia ştiinţifică şi teoretică a cercetării: 1. A fost elaborată o viziune nouă şi originală privind conceptul motivaţia de

autoactualizare ca formaţiune psihologică superioară ce poate fi educată şi dezvoltată.

2. A fost relevată şi descrisă dinamica socială a motivaţiei de autoactualizare. 3. A fost determinat şi evaluat potenţialul de autoactualizare la studenţii medici. 4. Au fost stabiliţi factorii psihologici responsabili de dinamica dezvoltării

motivaţiei de autoactualizare la studenţii medici în contextul activităţii de învăţare. 5. A fost elaborat un program de dezvoltare a motivaţiei de autoactualizare

pentru studenţi.

Valoarea aplicativă a cercetării constă în următoarele: 1. Instituţiilor de învăţămînt superior din Republica Moldova le sunt

oferite date şi aprecieri despre potenţialul de autoactualizare al studenţilor.

Page 7: doctorat chisinau

7

2. Programul psihologic de dezvoltare, elaborat de noi în baza rezultatelor experimentului de constatare poate fi aplicat de cadrele didactice universitare în vederea stimulării motivaţiei de autoactualizare la studenţi.

3. Studenţilor interesaţi de realizarea sinelui li se oferă strategii şi tehnici adecvate de autoeducare a cunoaşterii de sine, orientărilor valorice, simţului responsabilităţii şi a spiritului creativ.

Tezele principale înaintate spre susţinere 1. Motivaţia de autoactualizare presupune totalitatea mobilurilor interne şi

externe ale personalităţii care condiţionează transformarea potenţialităţilor ei de dezvoltare în structuri psihologice reale şi funcţionale şi constituie prin sine un sistem psihologic complex şi cumulativ.

2. Premisele dezvoltării motivaţiei de autoactualizare la studenţi sunt: motivaţia intrinsecă de învăţare, orientarea şi tendinţa spre nivelurile superioare ale sferei de motivaţie (piramida Maslow) şi existenţa la ei a unor valori şi principii de viaţă constructive.

3. Spre deosebire de persoanele studiate de A. Maslow, subiecţii cercetării noastre sunt orientaţi mai mult spre realizarea lor profesională şi mai puţin spre cea personală, fapt care se datorează crizei valorilor din societatea noastră.

4. Dinamica dezvoltării motivaţiei de autoactualizare la studenţi este determinată de următorii factori psihologici: cunoaşterea de sine, orientările valorice, simţul responsabilităţii şi spiritul creativ al personalităţii .

Aprobarea rezultatelor. Rezultatele ştiinţifice obţinute au fost aprobate în

cadrul şedinţelor catedrei şi laboratorului de psihologie UPS „I. Creangă”, (2001-2005); în cadrul şedinţelor catedrei de Economie, Psihopedagogie şi Management a USMF „N.Testemiţanu” (2001-2006); la conferinţele ştiinţifice anuale ale UPS „I. Creangă” şi ale USMF „N. Testemiţanu”, la conferinţele ştiinţifice internaţionale ale Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova (Chişinău, aprilie 2001; Chişinău, martie 2002; Chişinău, aprilie 2005).

Termenii-cheie: piramida trebuinţelor; motivaţie intrinsecă; motivaţie

extrinsecă; motivaţie de învăţare; potenţial de autoactualizare; motivaţie de autoactualizare; dezvoltarea motivaţiei de autoactualizare; persoană autoactualizantă; cunoaşterea de sine; orientări valorice ale personalităţii; creativitate; responsabilitate.

Structura tezei cuprinde: preliminarii; trei capitole; concluzii generale şi

recomandări; bibliografie; adnotare (rom, engl, rusă); 5 anexe; glosar.

Page 8: doctorat chisinau

8

CONŢINUTUL DE BAZĂ AL LUCRĂRII

În preliminarii se fundamentează actualitatea temei, sunt formulate obiectivele major şi operaţionale ale cercetării; sunt înaintate ipotezele cercetării; se expune şi se argumentează suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării, se argumentează noutatea ştiinţifică a temei abordate, se decsrie semnificaţia şi valoarea aplicativă a cercetării.

În primul capitol, întitulat Natura psihologică a motivaţiei de autoactualizare, a fost definit conceptul de motivaţie umană, a fost relevată natura şi esenţa autoactualizării ca formaţiune psihologică de tip superior. S-a încercat explicarea dinamicii motivaţiei de autoactualizare din punct de vedere psihosocial. Au fost stabilite principalele căi ce duc spre autoactualizare, luînd în considerare contextul social contemporan. Pentru a înţelege pe deplin natura psihologică a motivaţiei de autoactualizare au fost descrise trăsăturile principale ale persoanelor autoactualizante (după Maslow).

În urma analizei teoretice a literaturii din domeniu care reflectă istoria cunoaşterii motivaţiei de autoactualizare şi nivelul de cercetare a ei la etapa actuală, am optat pentru următoarele definiţii ale conceptelor de bază utilizate în cercetare:

1. Motivaţia este „un ansamblu de mobiluri, trebuinţe, tendinţe, afecte, interese, intenţii, idealuri – care susţin realizarea anumitor acţiuni, fapte, atitudini.” [ Bogdan Tucicov şi a. 1981. pag. 148].

2. Motivaţia intrinsecă este tendinţa de a înfăptui o activitate cu orientare spre proces sau modalitate de execuţie şi nu pe rezultatul ei, recompensa fiind „trăirea momentului mai înălţător ca existenţa cotidiană” [E. Deci, 1985, pag. 28].

3. Analiza teoriilor despre motivaţia de autoactualizare şi autoactualizarea ca proces (K. Rogers, E. Fromm, K. Goldştein, A. Maslow, A. Robbins), ne-a permis să definim aceste formaţiuni psihologice superioare, în următorii termeni:

Motivaţia de autoactualizare este o sumă de factori psihologici în care rolul primordial îl joacă propriul efort cu scop bine precizat, stimulat de un mediu favorabil, de a valorifica întregul potenţial cu care persoana a venit pe lume [ Maslow, 1970, pag. 57].

Autoactualizarea este un proces continuu de valorificare şi dezvoltare a potenţialului pe care-l posedă fiecare individ uman constând în „a face bine ceea ce doreşti să faci”, pentru că „ceea ce omul poate deveni, el trebuie să devină” [ Maslow, 1968, p. 38].

Abordarea autoactualizării ca proces, în cercetarea noastră, s-a bazat pe următoarele constatări: a) Autoactualizarea este o muncă treptată, o permanentă adiţionare de rezultate şi

practică reuşită. b) Ca mod de viaţă, autoactualizarea nu este lipsa de probleme, este trecerea de la

problemele neesenţiale spre cele cu adevărat importante.

Page 9: doctorat chisinau

9

c) Dacă oamenii doresc să se autoactualizeze, ei trebuie să treacă peste trebuinţele lor deficitare, peste obstacolele sociale, asumîndu-şi responsabilitatea de a deveni ceea ce pot deveni la modul potenţial.

În continuare, analizînd atît laturile pozitive cît şi replicile critice la adresa

„piramidei Maslow” şi viziunile S. Toma despre autoeducaţie şi educaţie permanentă, am descris dinamica socială a motivaţiei de autoactualizare, care în opinia noastră ar presupune următoarele componente:

Autoeducaţia („ar trebui”)

Educaţia(„trebuie”) Autoactualizarea personalităţii.

Educaţia permanentă Conform schemei prezentate vom spune că, dacă individul este implicat (şi se

implică pe parcurs) în mod activ în aceste etape dezvoltative, fiind la momentul potrivit (de vîrstă) motivat intrinsec de profesiunea sa, apoi probabilitatea ca această persoană să devină „autoactualizantă”, creşte considerabil.

După definirea motivaţiei de autoactualizare şi a autoactualizării ca proces s-a conturat necesitatea descrierii căilor sau conduitelor care favorizeză autoactualizarea personalităţii. Acestea sunt: 1. Trăirea din plin a evenimentelor de fiecare zi; 2. Primirea vieţii ca pe un proces de alegere continuă; 3. Prezenţa Eu-lui care se poate autoactualiza; 4. Responsabilitatea pentru faptele şi comportamentul său. 5. Nonconformismul bazat onestitatea şi sinceritatea persoanei. 6. Înţelegerea autoactualizării nu ca o stare finală, ci ca un proces continuu de actualizare a posibilităţilor; 7. Prezenţa „trăirilor de vîrf”. Printre trăirile de vîrf „cotidiene”, se socot: contemplarea frumosului, îngînarea melodiei preferate, dispoziţia jucăuşă etc”; 8. Înţelegerea autoactualizării ca pe un proces de cunoaştere continuă care, neapărat începe de la cunoaşterea şi analiza eu-lui propriu. Orice acţiune a omului este provocată de o cauză internă. Omul trebuie să-şi studieze lumea sa interioară cu aceeaşi osârdie ca şi pe cea exterioară. Este necesar periodic de a reveni la sine astfel ca viaţă externă să fie pusă în echilibru cu cea internă.

În continuare, cercetarea teoretică a motivaţiei de autoactualizare am completat-o cu descrierea persoanelor autorealizate sau autoactualizante, căror A. Maslow le atribuie următoarele trăsături distinctive: Percepţie superioară a realităţii; Mai mare acceptare a celorlalţi, a naturii şi a lui însuşi; Spontaneitate, simpatie şi naturaleţe; Centrare pe probleme; Nevoia de intimitate şi independenţă; Autonomia; Bogăţia crescută a reacţiilor emoţionale; Trăirile sau experienţele de vîrf; „Identificarea” crescută cu umanitatea; Relaţii profunde interpersonale; Caracter

Page 10: doctorat chisinau

10

democrat; Delimitarea scopurilor şi metodelor de acţiune; Un simţ filosofic al umorului; Creativitate mult crescută; Rezistenţă la influenţele mediului cultural imediat.

Oamenii care au servit pentru A. Maslow drept model în elaborarea portretului psihologic al persoanelor autoactualizante, erau de vîrste mature şi cu anumite realizări însemnate în viaţă. Totodată el a menţionat că, rămîne de cercetat în ce măsură trăsăturile de autoactualizare sunt proprii şi persoanelor tinere şi care este potenţialul lor în arta autoperfecţiunii.

Am considerat provocătoare ideea de a cerceta persoanele tinere orientate spre autoactualizare şi pentru acest scop am decis să formăm eşantionul de cercetare din studenţi, deoarece credem că mediul în care ei se află le favorizează în mod optim dezvoltarea motivaţiei de autoactualizare.

În capitolul II, întitulat Studiul teoretico-experimental al autoactualizării în contextul activităţii de învăţare la studenţi este prezentată o caracterisitică sumară a personalităţii studentului contemporan, este analizată motivaţia de învăţare la studenţi, sunt elucidaţi şi discutaţi factorii stimulatori care o stimulează, pentru a stabili influenţa lor asupra dezvoltării motivaţiei de autoactualizare. În continuare este descrisă cercetarea experimentală de constatare al potenţialului autoactualizator al studenţilor în contextul activităţii de învăţare.

Vîrsta studenţilor cercetaţi variază între 19-24 ani. Această perioadă este numită de mai mulţi autori (U. Schiopu, E. Verza, I. Dragan etc.) - adolescenţă prelungită şi este marcată de manifestări atit ale adolescenţei cît şi a tinereţii. Ideea generală pe care am desprins-o din acest subcapitol este că, sensibilitatea şi fragilitatea tînărului aflat în proces de dezvoltare personală il face sugestibil multiplelor influenţe sociale dintre care pot fi şi de caracter negativ. La rîndul său, profesorul şcolii superioare trebuie să favorizeze cît mai mult îmbogăţirea spirituală a studenţilor ajutîndu-i să-şi modeleze constructiv personalitatea sa.

Prin cercetarea motivaţiei activităţii de învăţare la studenţi am scos în evidenţă unele dintre noţiuni despre motivaţia de învăţare. Prin urmare, am adoptat următoarele definiţii ale conceptelor de bază utilizate în capitol:

Motivaţia de învăţare este o formaţiune psihologică ce include în sine toate mobilurile, toate cauzele psihologice ce declanşează, stimulează şi conferă sens actelor de ínvăţare (Е. P. Ильин, 2000, pag.265).

Pentru precizarea conceptelor, în continuare, am analizat cîteva clasificări a motivelor de învăţare, în special cele care ne au părut aproape de subiectele abordate în lucrarea noastră (A. K. Marcova, P. M. Якобсон).

În baza analizei anterioare a definiţiilor motivaţiei şi formelor ei, (motivaţie intrinsecă, motivaţie de învăţare), am putut stabili conceptual, precum că – motivaţia intrinsecă de învăţare, este totalitatea de mobiluri ale activităţii de învăţare, persoana fiind pasionată de însăşi procesul de învăţare.

Page 11: doctorat chisinau

11

În procesul discuţiei asupra subiectului dat s-a conturat nevoia de analiză a factorilor ce acţionează asupra motivaţiei intrinseci de învăţare (A. K. Marcova, Е. P. Ильин, A. Ghebos). Pentru a înţelege mai bine natura motivaţiei de învăţare, au fost analizate stilurile pedagogice de predare şi tipurile comportamentale respective adoptate de studenţi - ca răspuns la factorul dat de influenţă pedagogică.

După ce am identificat particularităţile motivaţiei de învăţare la studenţi, am procedat la stabilirea factorilor de stimulare a potenţialului motivaţional de învăţare la ei. Prin urmare, considerăm că, dintre factorii generali ce influenţează puterea motivelor (Е. P. Ильин), în sistemul nostru de învăţămînt se aplică mai frecvent: - Încurajarea şi pedeapsa morală; - Provocarea spiritului competiv; - Climatul socio-psihologic al grupului; - Interesul pentru activitate; şi - Evaluarea cu notă.

La această fază a cercetării noastre am fost în posesia tuturor premiselor teoretice de a studia motivaţia de autoactualizare la studenţi ca formă intrinsecă de învăţare, înaintînd spre discuţie următoarele ipoteze:

1. Motivaţia dominantă a activităţii de învăţare la studenţi ar putea fi mai degrabă de tip extrinsec, decît intrinsec.

2. Preocupările de bază ale studenţilor s-ar putea situa în zona trebuinţelor de stimă, acceptare socială şi securitate materială şi financiară.

Pentru a verifica ipotezele lansate, am organizat şi am realizat o cercetare experimentală specială condiţiile şi rezultatele căreea sunt descrise în paragraful 2.4 al tezei.

Scopul de general al experimentului de constatare a fost dobîndirea cunoştinţelor despre potenţialul de autoactualizare la studenţi în cadrul activităţii de bază a lor – învăţarea.

Dintre metodele de diagnostic am utilizat:

1. Testul de motivaţie I/E, propus de T. M. Amabile. Utilizarea acestei probe de cercetare a avut drept scop stabilirea tipului

predominant de motivaţie la studenţi şi, respectiv împărţirea eşantionului cercetat în lotul de studenţi motivaţi predominant intrinsec şi lotul de studenţi motivaţi predominant extrinsec. 2. Proba de cercetare Scala Russel. Cu ajutorul acestei probe s-a stabilit ponderea motivaţiei de autoactualizare la eşantionul cercetat. 3. Proba de cercetare Motivele de învăţare, propusă de A. Vasilieva. Prin tehnica dată au fost stabilite principale motive de învăţare la studenţii din loturile cercetate. 4. Proba de cercetare Ancheta valorilor, propusă de M. Rokeach. Prin utilizarea acestei probe am urmărit scopul de a depista ierarhia de valori scopuri şi instrumentale la studenţii celor două loturi cercetate.

Page 12: doctorat chisinau

12

Dintre metodele matematico-statistice de prelucrare a datelor am utilizat: - Descriptives statistics, pentru calcularea mediei şi abaterii standard; - Mann-Withney, pentru calcularea mediei rangurilor. - Corelaţia nonparametrică (Spearman) pentru stabilirea corelaţiei reciproce a

rangurilor.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de subiecţi (200), extras aleator din populaţia studenţilor anului II de studiu (2001-2002), USMF “N. Testemiţanu”.

Analiza rezultatelor empirice obţinute ne-a permis să facem următoarele constatări:

1. Tipul predominant de motivaţie la studenţii cercetaţi este cel extrinsec, raportul alcătuind: 67% studenţi motivaţi extrinsec şi 33% studenţi motivaţi intrinsec (vezi figura 1).

67,0%

33,0%

extrinsec

intrinsec

Figura 1. Numărul de studenţi motivaţi predominant intrinsec şi motivaţi

predominant extrinsec.

Din figura prezentată observăm că 33% (66 studenţi) dintre studenţii cercetaţi au manifestat o motivaţie predominant intrinsecă , iar 67% (134 studenţi) o motivaţie predominant extrinsecă pentru activitatea de învăţare. Dacă să analizăm aceste date după teza enunţată în lucrare, precum că motivaţia intrinsecă presupune în primul rînd pasiune pentru activitate, aceasta înseamnă că doar 33% dintre studenţi sunt pasionaţi de activitatea de bază a lor - activitatea de învăţare, ceilalţi (67%) studiază medicina mizînd pe anumite distincţii ce la va oferi specialitatea aleasă în viitor.

2. Studenţii medici contemporani sunt interesaţi cel mai puţin de trebuinţele de autoactualizare, comparativ cu celelalte nevoi expuse în piramida Maslow. Astfel, preocupările lor de bază se situază în zona trebuinţelor de stimă, acceptare socială şi securitate materială şi financiară (vezi fig.2)

Page 13: doctorat chisinau

13

14,9%

25,2%

19,8%

22,0%

18,2%

N. V -de autoactual.

de stima

N. III -de aparten.

N.II -de sig.

N. I - fiziologice

Figura 2. Ponderea nivelurilor de nevoi la studenţi.

3. Motivele de învăţare la studenţii motivaţi predominant intrinsec şi extrinsec

pentru activitatea de învăţare nu se deosebesc semnificativ, cu excepţia tendinţelor de a demonstra altora ce pot [Nota Z=-2,113, la p=0,03] şi prin atitudinea lor faţă de procesul de studii [Nota Z=-2,000, la p=0,04].

Motivele de învăţare Mann-

Whitney U Wilcoxon W Z Asymp. Sig. (2-tailed)

Studii superioare 4182,5 13227,5 -,626 ,531 Specialist bun 3877,0 6088,0 -1,423 ,155 Menţinerea statutului 4344,0 13389,0 -,203 ,839 Dezvoltare multilaterală 4157,5 6368,5 -,691 ,489 Voia parintilor 4167,0 13212,0 -,666 ,506 Sa fiu primul 4322,0 13367,0 -,261 ,794 Cunoştinte trainice 4405,5 13450,5 -,043 ,966 Note bune 3953,5 6164,5 -1,222 ,222 Demostrare mie ce pot 4302,0 6513,0 -,313 ,754 Îmi place procesul de studii 3656,0 5867,0 -2,000 ,045 Autoritate la colegi 4288,0 13333,0 -,349 ,727 Demonst. altora ce pot 3612,0 12657,0 -2,113 ,035 Realizarea potenţialului 4321,0 6532,0 -,263 ,792 Stima profesorilor 4103,5 13148,5 -,833 ,405 Satisfacţie intelectuală 4346,0 13391,0 -,198 ,843 Evitarea pedepselor 4324,0 13369,0 -,259 ,795

Tabelul I. Nota Z şi pragul de semnificaţie la motivele de învăţare la studenţi (testul Mann-Whitney)

Page 14: doctorat chisinau

14

4. Diferenţe semnificative între orientările valorice scopuri la studenţii motivaţi

predominant intrinsec şi cei motivaţi predominant extrinsec nu s-au stabilit (vezi fig.3).

m.extrinsecm.intrinsec

Mediana

16

14

12

10

8

6

4

2

drag.,aprop.suflet.

prieteni buni

viata productiva

fericirea altora

familie fericita

sanat. fiz. si psih.

autorit. si aprec.

independ. si libert.

arm., incred.in sine

distractii

bunastare materiala

Figura 3. Tendinţa centrală a orientărilor valorice scopuri la studenţii motivaţi

predominant intrinsec şi cei motivaţi predominant extrinsec.

5. La fel, diferenţe semnificative între orientările valorice instrumentale la studenţii motivaţi predominant intrinsec şi cei motivaţi predominant extrinsec nu s-au depistat (vezi fig.4).

m.extrinsecm.intrinsec

Mediana

16

14

12

10

8

6

4

2

0

st.super.si cultura

responsabilitate

rationalism

autocontrol

spirit intreprinz.

vointa

toleranta

viziuni largi

onestitate

eficacitate

delicatete

Figura 4. Tendinţa centrală a orientărilor valorice instrumentale la studenţii motivaţi

predominat intrinsec şi cei motivaţi predominant extrinsec.

Page 15: doctorat chisinau

15

6. Conform analizei de corelaţie realizate (Spearman) între motivele de învăţare şi orientările valorice la studenţii motivaţi intrinsec şi extrinsec pentru învăţare am stabilit următoarele legături puternice de corelaţie între variabile (r=0,5 şi mai mare):

La grupul de studenţi motivaţi predominant intrinsec, s-a depistat o legătură puternică negativă între variabilele: satisfacţie intelectuală şi menţinerea statutului, legătură marcată prin r= -0,51 la p=0,001. Corelaţia puternică negativă între variabilele date poate fi interpretată în felul următor: Dacă studenţii experimentali vor manifesta satisfacţie intelectuală pentru activitatea de bază a lor – învăţarea, apoi ei vor deveni mai puţin dependenţi de motivul menţinerii statutului obţinut şi invers, preocuparea excesivă de menţinerea statutului va duce inevitabil la scăderea valorii motivului satisfacţie intelectuală. Conform modalităţii de stabilire a proporţiei de varianţă, această relaţie este prezentă la 26,1% dintre studenţii motivaţi intrinsec. Legătură puternică directă s-a stabilit între variabilele dezvoltare intelectuală şi dezvoltare culturală, legătură marcată prin r= 0,61 la p=0,001. Aceasta înseamnă că în măsură ce studenţii motivaţi predominant intrinsec vor progresa în dezvoltarea intelectuală ei în mod inevitabil se vor dezvolta şi cultural. Această relaţie este prezentă la 37,21% dintre studenţii cercetaţi.

La grupul de studenţi motivaţi predominant extrinsec s-a constatat legătură puternică negativă între variabilele: să fiu primul şi cunoştinţe trainice, legătură exprimată prin valoarea lui r = -0,55 la p =0,001. Interpretînd această legătură de corelaţie vom spune că: dacă studenţii motivaţi extrinsec în activitatea de învăţare se axează mai mult pe motivul de a fi primul, aceasta le scade invers proporţional din interesul de a avea cunoştinţe trainice. Astfel, spiritul de concurs î-i face şă ţină cont de rezultatul cantitativ al procesului de studii (nota) şi nu de cel calitativ (cunoştinţele). Relaţia depistată este prezentă la 30,25% dintre studenţii motivaţi predominant extrinsec.

În concluzie la experimentul de constatare putem afirma că rezultatele obţinute de către studenţii motivaţi intrinsec nu s-au deosebit net calitativ de cei motivaţi extrinsec, deosebirea cea mai marcantă fiind în orientarea primilor spre însăşi procesul de învăţare, iar a ultimilor spre rezultatul lui. Astfel, studenţii motivaţi predominant intrinsec sunt preocupaţi mai mult despre imaginea sa de specialist în viitor, iar pentru studenţii motivaţi predominant extrinsec importanţă prezintă afirmarea lor ca personalitate.

Profilul axiologic al studenţilor cercetaţi, in fond este omogen doar cu mici diferenţe. În general, studenţii posedă un potenţial de dezvoltare a motivaţiei de autoactualizare orientat mai mult spre realizarea lor profesională, în defavoarea dezvoltării lor psihomorale. În cercetare, am stabilit deasemenea că, ambele grupuri de studenţi cercetaţi nu consideră delicateţea şi toleranţa, printre cele mai importante valori în activitatea lor profesională de viitor.

Page 16: doctorat chisinau

16

Starea de lucruri evocată despre motivaţia de învăţare şi orientările valorice la

studenţi ne provoacă unele sugestii asupra naturii şi manifestării motivaţiei intrinseci şi extrinseci la ei. Prin urmare, noi nu suntem siguri de faptul că studentul motivat predominant intrinsec pe parcursul anilor de studii va demonstra aceeaşi rîvnă fiind în cîmpul de muncă respectiv. La fel, nu putem afirma faptul că studenţii motivaţi extrinsec pentru procesul de învăţare nu pot deveni la un moment dat motivaţi intrinsec. Deaceea ar fi mai corect să apreciem toţi subiecţii experimentaţi ca persoane ce dispun de un anumit potenţial de autoactualizare. Deosebirea însă între grupurile cercetate este că, studenţii motivaţi predominant intrinsec pot fi consideraţi ca persoane ce au pornit deja pe calea autoactualizării.

In continuarea studiului şi conform obiectivului scontat de a dezvolta studenţii

ca personalităţi armonioase şi autoactualizante, am realizat un experiment formativ care este descris în capitolul III Strategii de stimulare a dezvoltării motivaţiei de autoactualizare la studenţi.

Pornind de la ideea că motivaţia de autoactualizare ca şi celelalte forme de motivaţie umană poate fi educată, noi am procedat la elaborarea unui program de stimulare a acestei formaţiuni psihologice, bazat pe următoarele principii piloni: cunoaşterea de sine - ca premisă fundamentală în autoactualizarea personalităţii; orientările valorice – ca sisteme specifice de credinţă despre bine şi rău, corect şi incorect; responsabilitatea –ca angajare personală de a da socoteală pentru faptele sale şi creativitatea – ca aptitudine mintală de reorganizare a cunoştinţelor şi de căutare în tot ce ne înconjoară elemente capabile să provoace apariţia unor noi soluţii.

Realizarea acestui program s-a produs în cadrul unui experiment formativ, care a derulat sub formă de şedinţe de training şi incursiuni tematice la disciplina Psihologia generală. În experimentul formativ au participat 24 studenţi din contingentul anului II de studii (2001-2002), USMF „.N. Testemiţanu”. Pentru testarea şi retestarea grupului experimental (12 studenţi) şi de control (12 studenţi) am utilizat Testul de autoactualizare, variantele A şi B.

Dintre metodele matematico-statistice de prelucrare a datelor s-au utilizat: - Testul Wilcoxon pentru depistarea diferenţelor între eşantioanele perechi;

- Regresia lineară, (Regression-Multivariate-Linear) pentru prognozarea dezvoltării unor trăsături de autoactualizare la studenţi.

Prin urmare, valorile medii obţinute de ambele grupuri s-au repartizat în felul

următor:

Page 17: doctorat chisinau

17

0

2

4

6

8

10

12

comp.t

imp

val.u

m

viz.na

t.um

cun.

creati

v.

auton

omia

spon

tan.

intel.

sine

autos

imp.

socia

b.fle

xib.

test. exp retest. exp test. contr retest. cont

Figura 5. Valorile medii (test-retest) pentru grupul experimental şi de control. Analiza statistică a datelor pin testul Wilcoxon a permis stabilirea tendinţei

centrale a mediilor diferenţiale între cele două grupuri cercetate (vezi fig.6).

-3-2,5

-2-1,5

-1-0,5

00,5

1

comp.timp

val.um.

viz.nat.um.

cun.creativ.

autonom.

spontan.

intel.sine

autosimp.

sociab.

flexib.

med. dif.m. lot.exper. med. dif.m. lot control

Figura 6. Mediana diferenţelor dintre mediile celor două grupuri Din analiza statistică a datelor obţinute la experimentul formativ s-au stabilit

diferenţe esenţiale între eşantioanele cercetate. Prin urmare: 1. La proba retest, subiecţii grupului experimental au obţinut un scor net superior în raport cu subiecţii grupului de control - primii avînd un punctaj mediu de 8,26, iar ultimii de 6,74.

Page 18: doctorat chisinau

18

2. Analiza statistică realizată a permis identificarea unor diferenţe semnificative între rezultatele test-retest ale eşantionului experimental, fapt confirmat prin valorile notei Z şi a pragurilor de semnificaţie foarte mici ceea ce ne permite să respingem ipoteza de nul şi să recunoaştem prezenţa diferenţelor semnificative între valorile test-retest la grupul experimental.

Ţinînd cont de faptul că procesul de autoactualizare este de durata întregii vieţi (pentru cei care au pornit această cale) am fost provocaţi să vedem prognoza relativă de dezvoltare a acestei abilităţi la subiecţii experimentaţi de noi. Analiza statistică respectivă am realizat-o prin tehnica regresia liniară-multivariată. Pentru acest scop am ales a cerceta grupul experimental, iar variabilele dependente – creativitatea şi spontaneitatea – ca fiind principalii indici ai autoactualizării după A. Maslow. Rezultatele prezicerii efectuate sunt prezentate în figurile 7; 8.

Var. dep.: creativitatea-retest

Rezultatele observate

1,00,75,50,250,00

Rez

ulta

tele

rezi

dual

e

1,00

,75

,50

,25

0,00

Figura 7. Distribuţia notelor standard ale reziduurilor pentru variabila creativitatea.

Var. dep.: spontaneitatea-retest

Rezultatele observate

1,00,75,50,250,00

Rez

ulta

tele

rez

idua

le

1,00

,75

,50

,25

0,00

Figura 8. Distribuţia notelor standard ale reziduurilor pentru variabila spontaneitatea.

Page 19: doctorat chisinau

19

Analizînd rezultatele obţinute vom spune că: pentru variabila creativitate, predictor semnificativ poate fi autonomia subiecţilor experimentaţi, cu scorul (t) = 4,03 la p=0,05.eAbaterea standard şi tendinţa de a supraestima valorile mici şi a subestima valorile mari reale, indică spre faptul că predicţia noastră nu se suprapune total peste realitate, în sensul că există şi abateri.

Pentru variabila spontaneitate predictori semnificativi nu sau stabilit ceea ce vorbeşte despre influenţa a mai multor factori în dezvoltarea spontaneităţii la subiecţii experimentaţi. Ca şi pentru variabila creativitate, aici predicţia noastră nu se suprapune total peste realitate.

În concluzie la experimentul formativ realizat vom menţiona că şedinţele de training şi abordările tematice la cursul Psihologia generală au avut un efect benefic asupra studenţilor cercetaţi. Rezultatele obţinute în urma realizării experimentului formativ, confirmă justeţea ipotezei avansate, potrivit căreea, stimularea motivaţiei de autoactualizare la studenţi ar putea fi realizată prin implementarea unui program psihopedagogic special, orientat spre dezvoltarea interesului lor de a se cunoaşte pe sine, de a aprecia corect valorile, de a-şi cultiva simţul responsabilităţii şi spiritul de creativitate care să constituie premisele dezvoltării şi funcţionării autoactualizării ca formaţiune psihologică superioară a personalităţii.

La fel, rezultatele obţinute în urma realizării experimentului formativ, ne-au

întărit convingerea că motivaţia umană (chiar şi nivelul superior al ei - autoactualizarea) poate fi influenţată, deoarece se află în relaţie directă cu dorinţa personalităţii de a „creşte”.

La etapa finală a studiului, şi drept consecinţă a experimentului formativ realizat a fost punerea în discuţie a factorilor stabiliţi de noi ca fundamentali în dezvoltarea motivaţiei de autoactualizare la studenţii contemporani: Ei sunt: cunoaşterea de sine a personalităţii, orientările ei valorice, abilitatea personalităţii de a-şi asuma responsabilităţi şi capacitatea ei de a avea un mod creativ de viaţă. Suntem de părerea că abordarea mai efectivă a acestor factori în procesul de studii va favoriza considerabil dezvoltarea potenţialului autoactualizator la studenţi.

În concluzii generale şi recomandări se evocă rezultatele obţinute în cadrul

cercetării teoretice şi experimentale care vizează problema dezvoltării motivaţiei de autoactualizare la studenţi. Se precizează, pas cu pas, îndeplinirea scopului final al cercetării care a presupus stabilirea condiţiilor de autoactualizare la studenţi şi modalităţile de stimulare a acestui proces în contextul activităţii de învăţare.

În mod special se relevă impactul acestei cercetări asupra practicii instruirii universitare în viitor. La fel, se menţionează faptul că cercetarea dată este adresată cadrelor didactice şi studenţilor instituţiilor superioare de învăţămînt, în special de la USMF „N. Testemiţanu”.

Page 20: doctorat chisinau

20

Prin această cercetare s-a demonstrat că dezvoltarea la studenţi a unei personalităţi armonioase, motivată intrinsec pentru activitatea de învăţare este posibilă prin renunţarea de la organizarea instruirii în care activitatea de învăţare se reduce la procesul de asimilare a cunoştinţelor disciplinare, iar evaluarea prin notă este “cel mai eficace mijloc de stimulare” a motivaţiei de învăţare la studenţi. Astfel, considerăm că, stimularea modalităţii proprii de învăţare va duce nemijlocit la creşterea indicelui de independenţă şi responsabilitate la studenţi, iar în general la dezvoltarea spiritului creativ al personalităţii lor.

Page 21: doctorat chisinau

21

Conţinutul tezei a fost reflectat în următoarele publicaţii:

Articole publicate în reviste cu recenzenţi 1. Cerniţanu, M. Eţco, C. Orientările valorice ale studenţilor – medici. Revista ştiinţifico-practică: «Sănătate publică, economie şi management în medicină», N3. Chişinău 2003. pag. 40-43. 2. Cerniţanu, M. Eţco, C.. Atitudinea studenţilor – medici faţă de procesul de instruire. Revista ştiinţifico-practică: «Sănătate publică, economie şi management în medicină», N1. Chişinău 2004. pag. 48-50. 3. Cerniţanu, M. Cercetarea motivaţiei intrinseci şi extrinseci de învăţare la studenţi. Revista ştiinţifico-practică: «Sănătate publică, economie şi management în medicină», N1. Chişinău 2005. pag. 45-49. 4. Cerniţanu, M. Poziţia de viaţă constructivă şi autoactualizarea personalităţii. Revista ştiinţifico-practică: «Sănătate publică, economie şi management în medicină», N3. Chişinău 2006. pag. 46-49.

Articole publicate în culegeri

6. Cerniţanu, M. Motivaţia de învaţare şi alegere a profesiunii medicale la studenţi si doctoranzi // In cul.”Anale stiintifice ale USMF ”Vol.II, Zilele Universităţii, 17-18 octombrie 2001. Chişinau 2001, pag. 95-98. 7. Cerniţanu, M. Fornea, Iu. Motivaţia de învăţare şi motivaţia autoactualizatoare la studenţi // În cul. Analele Ştiinţifice ale USMF “N. Testemiţanu” ediţia III, 2002, pag. 552-555. 8. Cerniţanu, M. Potenţialul de dezvoltare a motivaţiei autoactualizatoare la studenţi. // In cul. ”Anale ştiinţifice ale USMF” Vol.II. Zilele Universităţii, 7-8 octombrie 2003, Chişinau 2003, pag 466-471.

9. Cerniţanu, M. Conţinutul intenţiilor autoeducative la studenţii medici. În cul. „Anale ştiinţifice ale USMF, N. Testemiţanu” Zilele Universităţii 3-5 octombrie, 2005, pag. 297-300. 10. Cerniţanu, M. Stimularea motivaţiei autoactualizatoare la studenţi. În cul. „Anale ştiinţifice ale USM”. Zilele Universităţii, 2005, pag. 89-93.

Teze 11. Cerniţanu, M. Negură, I. Eţco, C. Autoactualizarea – ca factor de reuşită in viaţă // Materialele conf. a VI. şt. inter. 25-26 aprilie 2001, “Progresul tehnico-ştiinţific, bioetica şi medicina. Probleme de existenţă umană”. pag. 106-107.

12. Cerniţanu, M. Negură I. Self-actualization –autoactualizarea si persoanele autoactualizatoare // Materialele conf. a VI. şt. inter. 25-26 aprilie 2001, “Ştiinţa, tehnica, medicina pentru supraveţuire”. pag. 104-106. 13. Cerniţanu. M. Cunoasterea de sine –ca conditie fundamentală pentru autoactualizarea personalităţii. // Materialele conf. a VII. şt. inter. 24 aprilie 2002, “Ştiinţa, tehnica, medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană”. Chişinău 2002. pag. 91-92. 14. Cerniţanu, M. Cărăruş, M. Cercetarea nivelelor motivaţionale la studenţi. // Materialele conf. a X. şt. inter. 19 aprilie. 2005, “Ştiinţa, tehnica, medicina în strategia de existenţă umană” . Chişinău, 2005, pag. 141-143.

Page 22: doctorat chisinau

22

Annotation

To the Cerniţanu Mariana Gheorghe PhD thesis in psychology „The stimulation of development students’ self-actualization”.

The general aim of our research is gaining the scientific knowledge in the field

of self-actualization of students on the base of which a number of essentials stimulating factors of students’ self-actualization were defined. Having used the adequate methods of research for solving tasks, the author has defined the dominating type and level of motivation, hierarchy of educational motives and values of contemporaneous student. On the base of data obtained, the authors have made a conclusion about modern students: they possess only a potential for self-actualization. This state of cause was the first point and ground for psychological training.

The hypothesis, concerning the possibility of students’ self-actualization motivation, based on the principles, elaborated by the authors, was confirmed by the results, obtained in the process of forming experiment.

One of the key moment in research was the elucidation of any stimulative factors, by means of which the student’s self-actualizing motivation may be effective developped. These factors are:

the self-knowing or the self-studying – as a basic condition for a self-actualization;

the personal values of personality – as a main directives in choosing way for the self-actualization;

the responsability – as a most apreciating value in contemporan society, which imply the caregiver for all events in a personal life;

the creativity – as important and essential condition for self-actualization. The developing of these factors may offer realistic opportunity for an

authentically personality developing and so on for a genuinely self-actualizing personality.

The general, scientific knowledge of the nature and development of students’ self-actualization, will serve for further research, and also for stimulation of intrinsic students’ motivation.

The key terms used în research: the pyramid of needs; the intrinsic

motivation; the extrinsic motivation; the learning motivation; the self - actualizing potenţial; the self - actualizing motivation; the person oriented for self-actualization; the self-knowing; the personal values of personality; the creativity of personality; the responsibility of personality.

Page 23: doctorat chisinau

23

Аннотация

Диссертации Черницану Мариана Георгиевна на соискание ученой степени доктора психологии:

„Стимулирование развития мотивации самоактуализации студентов”.

Основной целью нашего исследования было приобретение научных знаний о само актуализации студентов, на основе которых были выделены основные стимулирующие факторы самоактуализации студентов. Использовав адекватные методы изучения для решения поставленных задач, автор определил доминантный тип и уровень мотивации, иерархию учебных мотивов и ценностей студентов.

Полученные данные позволили авторам сделать вывод о рассмотрении современных студентов только как обладающие потенциалом к самоактуализации, что и послужило отправной точкой в проведении психологического тренинга.

В следствии анализа экспериментальных данных, были выявленны следующие факторы, влияющие на становление мотивациии самоактуализaции у студентов:

самопознание или изучение самого себя – как основной, отправной момент в решении о самоактуализации личности;

ценностные ориентации личности – как важные направляющие в пути самоактуализации личности;

ответственность – как одна из самых востребованных ценностей в современном мире;

креативность – как один из самых главных и решающих компонентов самоактуализации личности. В ходе формирующего эксперимента, полученные результаты полностью

подтвердили выдвинутую гипотезу о возможности стимулирования мотивации самоактуализации у студентов.

В целом, приобретенные научные знания о природе и развитии самоактуализации у студентов, послужат для дальнейших научных разработок, а также для стимулирования интринсивной мотивации учения студентов.

Основные термины: пирамида потребностей; интринсивная мотивация;

экстринсивная мотивация; мотивация учения; самоактуализационный потенциал; самоактуализация; самоактуализирущейся личность; самопознание или изучение самого себя; ценностные ориентации личности; креативность; ответственность.


Recommended