Concept de Evaziune Fiscala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Conceptul de evaziune si frauda fiscala

Introducere

Această lucrare analizează fenomenul de evaziune fiscală constat în România în

ultima perioadă, încercând o cuantificare a acestuia precum şi prezentarea unor metode de

depistare şi combatere.

Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico-sociale de maximă importanţă,

cu care, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii se confruntă. Acest fenomen

continuă să reprezinte o prezenţă constantă în mediul economic şi atâta timp cât fiscalitatea

va fi abordată de către contribuabili ca o “confiscare nelegitimă” a veniturilor lor, aceştia vor

continua să identifice soluţiile de optimizare, mai mult sau mai puţin legale a sarcinii fiscale

la care sunt supuşi. Prin multitudinea formelor sale de manifestare şi prin efectele nefaste pe

care le induce, evaziunea fiscală sedimentează bazele existenţiale ale economiei subterane în

ansamblul său.

În orice societate, necesitatea fiscalităţii este pe deplin dovedită, nimic altceva

neputând înlocui acest mijloc de finanţare şi de susţinere a statului. În ultimii ani s-a creat o

stare de spirit generală legată de conştientizarea implicaţiilor bugetare, macroeconomice şi

sociale ale proliferării evaziunii fiscale. Din păcate, ceea ce se poate face efectiv în acest

domeniu este limitarea cât mai mare a consecinţelor acestui fenomen, eradicarea sa, fiind

practic imposibil de realizat.

Efectele negative ale evaziunii fiscale se resimt direct asupra nivelului încasărilor şi

veniturilor fiscale, conducând, totodată la apariţia de distorsiuni în mecanismele pieţei şi, nu

în ultimul rând, contribuind la crearea unor inechităţi sociale datorate ,,excesului “ şi ,,

înclinaţiei“ diferite a contribuabililor către acest fenomen. În toate timpurile, multitudinea

obligaţiilor pe care le impun legile fiscale contribuabililor, au făcut să stimuleze

ingeniozitatea acestora în a inventa diverse procedee de eludare a legilor fiscale. Tendinţa


contribuabilului spre evaziune este accentuată de perceperea impozitului drept o pedeapsă sau

o amendă, cu atât mai mult cu cât şi în cazul impozitului şi al amenzii destinatarul este

acelasi: statul. Aşadar contribuabilul nu percepe corect de multe ori rolul impozitului, acesta

fiind unul din principalele motivele ale dorinţei lui de a se sustrage de la plată. În cazul

evaziunii fiscale, contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie cât mai favorabilă, pentru

a beneficia cât mai mult de avantajele oferite de reglementările fiscale în vigoare. Altfel spus,

evazionistul foloseşte, de obicei, procedee legale, folosindu-se chiar de porţile lăsate deschise

de legiuitor. În perioada de tranziţie, în vederea promovării unor activităţi economice,

legislativul a prevăzut în cadrul sistemului fiscal, o anumită strategie, cât şi unele facilităţi,

înlesniri sau scutiri de la plata unor obligaţii fiscale, facilităţi care, de regulă, sunt însuşite şi

de unii contribuabili care nu au dreptul legal să beneficieze de ele. Asemenea facilităţi s-au

restrâns în prezent, asigurându-se tratamentul neutru şi echitabil al contribuabililor.

Acţiunile de combatere a formelor de manifestare a evaziunii fiscale au efect sporit,

de regulă, când cei desemnaţi să emită procedurile fiscale sau de control fiscal au stabilit şi

utilizează căi şi metode cât mai diversificate, realiste şi eficiente, adaptate la diversele forme

de manifestare ale fenomenului. Neglijarea combaterii formelor de manifestare a evaziunii

fiscale poate conduce la escaladarea fenomenului până la nivelul fraudei fiscale sau

economice. De asemenea, consecinţele negative ale acestui fenomen se reflectă şi asupra

realizării echilibrului bugetar la nivel local şi central, asupra puterii de cumpărare a monedei

naţionale, şi nu în ultimul rând, asupra stabilităţii economiei naţionale.

Indiferent de modul în care definim fenamomenul de evaziune fiscală, este cert că

acesta este condamnat pretutindeni. Acest fenomen persistă în toate perioadele, în ciuda

sancţiunilor de orice fel aplicate de către stat. Sondajele relevă că o mare parte din

contribuabili apreciază că evaziunea fiscală este puţin sau deloc condamnabilă, fapt care nu

poate minimiza repercursiunile negative asupra veniturilor bugetului de stat, asupra politicii

bugetare a puterilor publice şi chiar asupra climatului social.

În România, problema evaziunii fiscale a căpătat un interes major, în primul rând,

datorită existenţei unei economii cu o lipsă acută de capital, atât la nivel macroeconomic, cât

şi la nivel microeconomic, unde fenomenul subcapitalizării este deosebit de prezent.. Lipsa

de capital atrage după sine o situaţie precară a veniturilor care trebuie să alimenteze bugetul


de stat şi care au menirea să finanţeze sectoare sociale importante. În aceste condiţii, limitarea

într-o măsură cât mai mare a evaziunii

fiscale ar avea un efect pozitiv asupra echilibrului bugetar.

Metodologia, importanţa şi motivaţia cercetării

În lucrarea de faţă, mi-am propus ca obiectiv studierea fenomenului evaziunii fiscale

şi a efectelor sale negative, urmărind evidenţierea împrejurărilor în care acesta se manifestă,

analiza fenomenului în ultimii ani, precum şi expunerea unor metode de prevenire, diminuare

şi combatere a acestuia.

În fundamentarea teoretică a lucrării am efectuat expunerea unor concepte referitoare

la fenomenul de evaziune fiscală şi la legătura cauzală dintre evaziunea şi presiunea fiscală.

Am efectuat de asemenea o clasificare a formelor şi tehnicilor de sustragere de la plata

obligaţilor fiscale folosite de evazionişti, detaliate şi pe diferite tipuri de impozite. În finalul

expunerii teoretice am cuprins o serie de aspecte despre controlul financiar-fiscal şi despre

prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

În cadrul cercetării efectuate am cuprins studii de caz referitoare la activitatea

principalului organ abilitat în depistarea şi combaterea evaziunii fiscale, adică Garda

Financiară. Am realizat o cuantificare şi o analiză a evoluţiei fenomenului de evaziune fiscală

înregistrat în judeţul SUCEAVA în ultima perioadă . Această analiză a fost aprofundată

pentru perioada 2005-2007 şi a fost detaliată pe principalele domenii de activitate ale

agenţilor economici. De asemenea am efectuat studii de caz referitoare la două cazuri de

evaziune depistate de către Garda Financiară, în cadrul cărora prejudiciul stabilit a fost de

mare însemnătate, iar tehnica de înfăptuire a fost una complexă. Aceste studii de caz vizează

domeniul rambursărilor nelegale de TVA şi domeniul produselor accizabile, domenii de mare

importanţă în ultima perioadă pentru combaterea evaziunii fiscale.

Pentru realizarea acestei lucrări am analizat în primul rând rapoartele de activitate

întocmite de Garda Financiară în perioada vizată şi procesele verbale de constatare. De

asemenea am consultat legislaţia în vigoare la ora actuală şi cea care se aplica în momentul

constatării faptelor de evaziune. Expunerea teoretică efectuată este în concordanţă cu ultimele

cărţi şi publicaţii apărute în domeniu.


CAP 1. CONCEPTUL DE EVAZIUNE FISCALĂ

1.1. CONCEPTUL DE EVAZIUNE ŞI FRAUDĂ FISCALĂ. EVOLUŢIE.

TENDINŢE. LEGISLAŢIE

Evaziunea şi frauda fiscală exista încă de la apariţia statului şi au fost strâns legate de

evoluţia acestuia, dar s-au manifestat ca atare doar în epoca modernă o dată cu stabilirea

obligaţiilor fiscale necesare acoperirii cheltuielilor tot mai mari ale statului. O dată cu apariţia

statului modern au apărut cheltuieli sporite, necesare menţinerii funcţiunilor statului, dublate

de protecţia si asistenţa socială acordate de stat persoanelor cu venituri modeste, aflate în

nevoie.

Astfel, se poate spune că evaziunea fiscală a apărut ca o reacţie firească la presiunea

fiscală exercitată de către stat prin impozitele, taxele si contribuţiile instituite. Conceptul de

evaziune pleacă de la ideea că oamenii încearcă să ocolească impozitele, mai ales atunci când

povara fiscală este greu de suportat.

Legea anterioară privind combaterea evaziunii fiscale1 în România defineşte, la art. 1,

evaziunea fiscală ca ,, sustragerea prin orice mijloace de la impunere sau plata impozitelor,

taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului

asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi

persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.

După unii autori „evaziunea fiscală se poate defini ca fiind totalitatea procedeelor

ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi sustrag în totalitate sau în parte materia lor impozabilă

obligaţiilor stabilite prin legile fiscale”. Precizări adiţionale detaliază că „evaziunea fiscală

constă în sustragerea contribuabililor de la plata obligaţiilor fiscale ce le revin, în mod parţial

1 Legea nr. 87/1994, abrogată odata cu adoptarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii

fiscale publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672/27.07.2005


sau total utilizând lacunele legislative sau recurgând la manevre ingenioase în scopul

ascunderii materiei impozabile” .(Tulai, 2003, pag 297)

În lumea modernă, evaziunea fiscală a devenit un fenomen, iar în multe ţări un flagel,

care macină economia, o roade de la rădăcini, o sufocă nedându-i nici o speranţă.(Bîrle,

2003). Procesul evazionist în sine este cât se poate de complex în cadrul fenomenelor

economico-sociale. Statele moderne, şi nu numai, se confruntă cu consecinţele nedorite, ale

existenţei şi dezvoltării în timp şi spaţiu a evaziunii fiscale.

În ţara noastră, aceast fenomen a fost recunoscut în anul 1929 când s-a introdus o lege

pentru reprimarea evaziunii fiscale, bazată pe ideea responsabilităţii fiscale, fără a interzice

expres anumite operaţii contabile ce servesc la disimularea veniturilor, apoi prin Legea

contribuţiilor directe din 1933 care îngloba şi norme de reprimare a sustragerii.

După anul 1989, trecerea la o economie concurenţială a determinat regândirea şi

reaşezarea întregului sistem de venituri ale statului, ceea ce, în final, a dus la adoptarea de

norme juridice specifice de prevenire şi combatere a fenomenelor de evaziune fiscală, iniţial

prin Legea nr.82/1991 a contabilitătii, apoi prin Legea nr. 87/1994 privind combaterea

evaziunii fiscale. Această lege a fost în activitate până în anul 2005 când a fost abrogată prin

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Este evident faptul că o lege de combatere a evaziunii fiscale, stabilă şi cât mai

concisă, cu o expunere fără echivoc a prevederilor sale, poate constitui un atu deloc de

neglijat în lupta contra evaziunii fiscale. Timp de 10 ani (respectiv perioada 1994-2005),

Legea nr. 87/1994 a reprezentat pilonul legislativ central în acest sens. Prin prisma definirii

conceptuale a unor termeni specifici din domeniu, cât şi prin prisma creşterii sferei de

cuprindere a faptelor incriminate, în mod expres ca şi fapte de evaziune fiscală sau asimilate

acestora, se poate aprecia că Legea nr. 241/2005 reprezintă un pas înainte, realizând şi o

concordanţă cu prevedrile aquisului comunitar în domeniul prevenirii, depistării şi

sancţionării faptelor de fraudă financiar-fiscală.

Cu privire la elementele de noutate aduse, trebuie precizat că Legea nr. 241/2005

constituie o lege specială, prin care sunt prevăzute şi sancţionate încălcări ale legii care

constituie infracţiuni de natură economică de tipul evaziunii fiscale sau asimilate acestora.

Spre deosebire de Legea nr 87/1994 republicată, care conţinea inclusiv o componentă


contravenţională, Legea 241/2005 reglementează numai abaterile de natură infracţională,

inclusiv infracţiuni noi faţă de norma penală generală (Codul penal). În aceste condiţii,

aplicarea sancţiunilor prevăzute în cuprinsul acesteia reprezintă atributul exclusiv al

organelor de urmărire penală, organele de control financiar-fiscal având însă obligaţia de a

înştiinţa organele de urmărire penală în toate cazurile când constată producerea unor fapte

care pot întruni elementele constituitive ale infracţiunilor prevăzute de Legea 241/2005.

Prin Legea 241/2005 se stabileşte o ierarhizare a sancţiunilor aplicate, în funcţie de

gravitatea faptei şi de valoarea prejudiciului produs bugetului general consolidat, ca urmare a

practicilor evazioniste. Deşi din cuprinsul Legii nr. 241/2005 faptele de evaziune fiscală sunt

asimilate cu crima , iar pedeapsa maximă poate ajunge la 20 de ani de închisoare pentru

prejudicii de peste 1.000.000 de euro, se prevăd şi clauze de nepedepsire sau de reducere a

pedepselor, a căror acordare este însă condiţionată de realizarea anumitor circumstanţe şi

condiţii:

dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată,

învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de

lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate;

dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de peste 50 000 euro, dar

nu mai mult de 100 000 euro (în echivalentul monedei naţionale), se poate aplica sancţiunea

cu amendă penală;

dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50 000 euro, se

aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează însa în cazierul judiciar.

Conform reglementărilor de mai sus, se constată că acestea se focuseaza pe

recuperarea prejudiciilor produse şi în mod colateral pe aplicarea sancţiunilor privative de

libertate.

Legea 241/2005 pe lângă elementele de noutate precizate anterior, are meritul de a

contribui şi la clarificarea unor aspecte oarecum interpretabile în trecut şi din acest motiv

uneori nesoluţionate în practică.

În afara oricărui dubiu, actuala lege cadru de prevenire şi combatere a evaziunii

fiscale, respectiv Legea nr. 241/2005 reprezintă un pas înainte şi pune bazele creşterii

eficienţei în lupta contra evaziunii fiscale (Pătroi, 2007).


Cunoaşterea evaziunii fiscale, a modului de manifestare şi în mod deosebit a zonelor

de acţiune, constituie o preocupare de bază a sistemelor fiscale moderne, este un deziderat al

economiştilor specializaţi în finanţele statului. Motivaţiile legate de această preocupare sunt

multiple, fiind în legătură atât cu realizarea veniturilor bugetare, dar având şi conotaţii de

ordin social (Bîrle, 2003):

neîncasarea unor importante surse bugetare, respectiv nerealizarea unor venituri ale

bugetului consolidat al statului.

creşterea gradului de indisciplină fiscală şi a altor categorii de plătitori

dacă amploarea evaziunii fiscale depăşeşte anumite limite poate bulversa circulaţia

monetară, sistemul de credite, inflaţia

banii obtinuţi prin evaziune fiscală duc la posibilitatea practicării dumping-ului, cu

implicaţii directe în stabilirea corectă a unor preţuri din economie

prin evaziune fiscală sunt asigurate fondurile pentru susţinerea corupţiei pe un palier

larg , inclusiv corupţia din sfera politicului

conduce la apariţia unor forme şi procedee multiple de spălare a banilor

se crează premisele de existenţă şi dezvoltare a crimei organizate

conduce la crearea unor sfere de influenţă în diferite medii

se pot crea sfere artificiale de monopol

De regulă cunoaşterea fenomenului de evazinue fiscală se realizează mai anevoios şi

numai ex-post, chiar dacă efectele produse în cadrul sistemului sunt în derulare sau urmează a

se manifesta într-un timp viitor. Anticiparea modului şi locului de acţiune a factorilor care

determină fluctuaţia evaziunii fiscale, de la un sector de activitate la altul, de la o zonă

geografică la alta, constituie o preocupare de seama pentru conducerile statelor moderne.

(Bîrle, 2007)

1.2. LEGĂTURA DE CAUZALITATE DINTRE PRESIUNEA FISCALĂ ŞI

EVAZIUNEA FISCALĂ.

Evaziunea fiscală este analizată deseori, în mod cu totul justificat, în strânsă legătură

cu presiunea fiscală. Presiunea fiscală este la rândul ei strâns legată de fiscalitate,

caracterizând deseori nivelul acesteia.


Astfel, conceptul de presiune fiscală este sinonim cu cel de nivel al fiscalităţii şi

semnifică cât de apăsătoare este povara impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, sau, altfel spus,

cât de mare este povara fiscală ce apasă pe umerii contribuabililor. Măsurarea presiunii

fiscale se face folosind rata fiscalităţii, care apare ca raport procentual între totalitatea

prelevărilor obligatorii către stat şi Produsul Intern Brut, cifra de afaceri sau veniturile

impozabile, în funcţie de nivelul la care se referă rata.

Între presiunea fiscală şi evaziunea fiscală există o legătură de cauzalitate

bidirecţională, adică cauză – efect – cauză. În acest sens se poate spune că presiunea fiscală în

general şi mai ales cea împovărătoare pentru contribuabili, începe prin a fi cauză a evaziunii

şi fraudei fiscale. Efectul apare imediat prin apariţia evaziunii şi fraudei fiscale determinat de

fuga contribuabililor din faţa presiunii fiscale manifestate prin impozite, taxe şi contribuţii.

Pus în faţa acestei situaţii limită şi văzându-şi ameninţate veniturile colectate la buget,

statul ca beneficiar principal al presiunii fiscale exercitate asupra contribuabililor are

posibilităţi diverse de reacţie la evaziunea şi fraudă fiscală:

să menţină constantă presiunea fiscală şi să combată drastic evaziunea şi frauda

fiscală, rezultatul fiind incert;

să crească presiunea fiscală, colectând mult de la mai puţini plătitori, ceea ce este

inechitabil şi cu rezultate incerte;

să diminueze presiunea fiscală şi astfel şi evaziunea şi frauda fiscală, colectând puţin

de la mulţi contribuabili;

Între veniturile fiscale totale ce se duc la buget şi impozitele fiscale totale plătite de

contribuabili ar trebui să existe un echilibru. Factorii acestui echilibru depind de: masa

impozabilă, aportul aparatului fiscal, rata de impozitare, civismul fiscal, înclinaţia spre

evaziune. De aici, în mod simplu , putem trage concluzia că veniturile fiscale şi impozitele nu

rezultă doar din masa impozabilă şi din rata de impozitare, ci sunt influenţate şi de factori

comportamentali. Astfel, înclinaţia spre evaziune este dată de raportul dintre suma totală

sustrasă de la impozitare şi masa impozabilă totală, legal impozabilă Aşa că veniturile fiscale

încasate la buget depind de raportul dintre înclinaţia spre evaziune sau spre civismul fiscal.

Cu cât creşte presiunea fiscală, cu atât va scădea civismul fiscal (chiar şi numai din spirit de

conservare) şi va creşte înclinaţia spre evaziune.


O presiune fiscală ridicată la un moment dat, o ridicare continuă a ratei de impozitare

se face cu următoarele riscuri:

riscul diminuării efortului productiv, cel mai grav pericol, reprezentat de descurajarea

prin impozite si taxe (prelevări obligatorii şi legale) ridicate, a incitaţiei la muncă, la

economisire şi investiţii;

riscul fraudei şi al evaziunii fiscale. Frauda reprezintă o violare a legii fiscale în timp

ce evaziunea reprezintă o sustragere de la plata impozitelor prin abilitate în utilizarea legii. S-

a uzat de atâta utilizare expresia “economia subterană”, dar există păreri că această formă de

existenţă (paralelă) a economiei poate reduce tendinţele (în condiţiile actuale de fiscalitate

foarte ridicată) economiei reale spre colaps, evitând decapitalizarea continuă prin impozitare

continuă şi mai ales crescândă.

riscul inflaţiei prin fiscalitate - acţiunea directă a fiscalităţii asupra a două elemente

generatoare de inflaţie: preţurile şi salariile.

O politică fiscală justă trebuie să asigure echitate între agenţii economici, precum şi

valorificarea contribuţiei fiecaruia în raport cu capacitatea pe care o are. Impozitele de nivel

ridicat pot să lezeze grav cointeresarea materială a contribuabililor, descurajându-i în

activitatea lor. (Lepădatu, 2007)

Practica a demonstrat că soluţia benefică şi cu rezultate certe în combaterea evaziunii

şi fraudei fiscale, în cazul economiei româneşti este o diminuare constantă a presiunii fiscale .

Stimulentul de ocolire a taxelor ca răspuns la creşterea presiunii fiscale este de mult

timp recunoscut. Cu cât creste presiunea fiscală cu atât este mai mare pericolul de evaziune şi

mai dificilă prevenirea demoralizării. Aşadar ar trebui să se urmărească utilizarea unei rate a

presiunii fiscale optime, a unei rate care ar duce la o dimensiune acceptabilă a evaziunii

fiscale. Aceasta este însă foarte dificil de realizat deoarece politicile fiscale au în general

obiective multiple şi sunt adoptate din multiple motive şi nu pot ţinti doar combaterea

evaziunii fiscale. (Giles & Caragata, 1999)

Acest aspecte menţionate mai sus demonstrează relaţia bidirecţională de tip cauză –

efect – cauză dintre presiunea fiscală şi evaziunea fiscală. Nivelul presiunii fiscale, dar mai

ales menţinerea acesteia în limitele suportabilităţii, a constituit şi constituie o problemă


pentru teoreticieni şi oameni politici. Statisticile internaţionale confirmă tendinţa generală de

creştere a presiunii fiscale, cu diferenţe sensibile de la o ţară la alta, dar şi în cadrul aceleiaşi

ţări în funcţie de guvernarea politică.

În condiţiile sus menţionate relaxarea fiscală şi implicit diminuarea evaziunii fiscale

nu este un lucru uşor de realizat în perioada următoare. În cazul ţării noastre aceasta s-ar

putea înfăptui pe mai multe căi din care amintim:

colectarea integrală a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, prin aceasta sperând o

diminuare a acestora;

diminuarea ponderii capitalului de stat în structura economiei româneşti, ştiut fiind

faptul că statul nu este bun platnic;

regândirea şi redistribuirea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;

raţionalizarea cheltuielilor publice;

înnoirea sistemului legislativ şi combaterea cu fermitate în special a evaziunii fiscale

şi corupţiei.

În concluzie legătura dintre evaziunea fiscală şi presiune fiscală este cauzală,

presiunea fiscală are limite de ordin psihologic, politic şi economic, iar rezistenţa la impozite

şi reacţia adversă faţă de povara fiscală îmbracă mai multe forme, începând cu abstinenţa

fiscală şi continuând cu evaziunea şi frauda fiscală.

CAP 2. FORME, METODE SI TEHNICI DE EVAZIUNE FISCALǍ

2.1. FORMELE EVAZIUNII FISCALE

Evaziunea fiscală rămâne o noţiune controversată atunci când analizăm formele pe

care le îmbracă şi împrejurările în care apare sustragerea. Din acest punct de vedere avem:

evaziune fiscală la adăpostul legii sau evaziunea fiscală licită şi evaziunea ilicită sau

frauduloasă.


Pentru a evidenţia o frontieră simbolică între evaziunea fiscală licită şi cea ilicită,

doctrinele economice au evidenţiat trei criterii: motivaţia fiscală a contribuabililor, utilizarea

forţată a legislaţiei fiscale, profitul scontat şi obţinut din acţiunea respectivă (Bîrle, 2007).

Evaziunea fiscală licită sau la adăpostul legii este aceea care permite sustragerea de la

o parte din materia impozabilă, fără ca această conduită să fie considerată ca o vătămare a

legii. În acest caz prin utilizarea abilă a posibilităţilor oferite de lege există posibilitatea de a

plăti un impozit mai mic, iar o rearanjare legală a unei afaceri dă posibilitatea minimizării

obligaţiei fiscale sau a excesului de impozitare prin utilizarea alternativelor acceptabile, reale.

Mai simplu spus, în cazul evaziunii fiscale la adăpostul legii sau a evaziunii fiscale tolerate,

contribuabilul reuşeşte să plătească un impozit mai mic fără a încălca prevederile legii fiscale

prin a profita chiar de unele lacune ale ei.

Evaziunea fiscală legală sau evaziunea fiscală tolerată, permite contribuabilului abil

dar onest să plătească un impozit mai mic, fără a încălca legile fiscale ci, dimpotrivă,

interpretându-le în sens favorabil sau profitând de prevederile lor. Acest fapt îl îndeamnă pe

profesorul I.Talpoş să afirme că aşa numita „evaziune fiscală legală” nu există, ci în realitate

este vorba, de a uza de prevederile legii pentru uşurarea sarcinii fiscale suportate de

contribuabili. În acest sens, ansamblul posibilităţilor oferite de cadrul legal pentru uşurarea

sarcinii fiscale trebuie reţinut sub denumirea de „facilitate fiscală potenţială”, iar diminuarea

efectivă a sarcinii fiscale, ca urmare a comportamentului adecvat al contribuabililor, poate fi

numită „facilitate fiscală împlinită sau efectivă” (Tulai, 2003:300)

Privind din altă perspectivă, se ştie că evaziunea fiscală legală este şi o consecinţă a

acordării de facilităţi fiscale, iar practica a demonstrat că acordarea de facilităţi fiscale a

generat şi mai generează încă numeroase şi grave consecinţe negative pe plan economic şi

social. În România, din 1990 şi până în prezent s-a practicat o „politică fiscală

discriminatorie”, în acordarea facilităţilor fiscale: numeroase şi deosebit de mari facilităţi

fiscale s-au acordat numai contribuabililor persoane juridice, nu şi contribuabililor persoane

fizice. Efectiv România ajunsese, în perioada 1999-2000, un adevărat paradis al evaziunii

fiscale legale; singura condiţie care trebuia îndeplinită, pentru a beneficia de acest statut, era

de a cunoaşte şi valorifica din plin neajunsurile pe care le conţinea legislaţia fiscală şi

facilităţile fiscale acordate de aceasta, care, în cele mai multe cazuri, au fost concepute

predilect, pe „beneficiari”, „cu dedicaţie”. De asemenea este inexplicabil faptul că în


condiţiile acordării unui număr atât de mare de facilităţi fiscale nu s-a reuşit nici atragerea de

capital străin şi nici stimularea dezvoltării activităţii economice prin forţe proprii şi nici chiar

stoparea declinului economic ce a avut loc de la an la an, în perioada 1990-2000. (Grigorie-

Lăcriţa, 2007)

Evaziunea fiscală frauduloasă sau frauda fiscală se săvârşeşte prin încălcarea flagrantă

a legii şi reprezintă „ o violare directă şi voluntară a legii fiscale” şi tocmai de aceea ea

„ presupune, dincolo de o violare a spiritului legii şi a intenţiei legiuitorului, o infracţiune

directă şi deliberată a regulilor impuse pentru stabilirea şi plata impozitului. Prin evaziune

fiscală se înţelege acţiunea contribuabilului de a încălca prescripţia legală, cu scopul de a se

sustrage de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cuvenite statului prin disimularea

obiectului impozabil, subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor căi de

sustragere de la plata impozitului datorat.

Delictul fraudei fiscale prezintă trei elemente constitutive (Tulai, 2003 : 300) :

elementul legal, condamnarea fraudei putându-se face doar pe baza unei prevederi

legale corespunzătoare;

elementul material, presupune delimitarea tentativei la fraudă (care este şi ea

pedepsită) de frauda consumată, realizată prin omisiunea declarării sau prin ascunderea

materiei impozabile;

elementul intenţional, presupune, la rându-i, că cel în cauză era conştient că încalcă

legea, acţionând în cunoştinţă de cauză şi cu rea credinţă, în intenţia de a înşela fiscul.

Tipologia fraudelor fiscale, este foarte diversificată, iar în funcţie de criteriile de

clasificare există tipuri multiple de fraudă.

Folosind drept criteriu mobilul fraudei avem:

frauda ocazională, săvârşită din neglijenţă şi sancţionată adesea doar administrativ;

frauda manifestă, la care intenţia frauduloasă este evidentă, iar sancţiunea este penală.

Din punct de vedere juridic clasificarea fraudei fiscale se face în funcţie de existenţa

sau lipsa mijloacelor frauduloase pentru comiterea fraudei. Putem astfel delimita:


frauda simplă sau reaua credinţă, frecvent întâlnită, fiind orice acţiune sau omisiune

comisă cu rea credinţă pentru sustragerea de la impozitare, făptuitorul suportând doar

sancţiuni fiscale;

frauda complexă sau voinţa frauduloasă, ce este sancţionată penal.

În frauda complexă din România sunt incluse următoarele fapte (Hoanţă, 2000):

neînregistrarea unor activităţi aducătoare de venituri, pentru care legea prevede

obligaţia înregistrării;

nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau

taxabile sau efectuarea altor operaţiuni în acest scop;

organizarea sau conducerea de evidenţe contabile duble ori alterarea memoriilor

aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor în scopul diminuării

veniturilor supuse impozitării (ca şi distrugerea actelor contabile);

declararea fictivă privind sediul unei firme sau schimbarea acestuia în scopul

sustragerii de la controlul fiscal.

2.2. METODE DE EVAZIUNE FISCALĂ

Este greu a se determina toate metodele de evaziune fiscală, ele fiind practic

nelimitate şi într-o schimbare continuă. În activitatea fiscală există însă metode care apar

frecvent şi de acelea ar trebui să se ţină cont în cercetarea contabilă:

înregistrările cu scop de a micşora rezultatele;

înfiinţarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive;

trecerea de cifre nereale în registrele contabile;

amortismente nelegale şi amortismente la supraevaluări;

întocmirea de declaraţii false;

întocmirea de documente de plăţi fictive;

crearea de rezerve latente;

alcătuirea de registre contabile nereale;

nejustificarea cu documente legale a înregistrărilor;

trecerea în conturi personale a unor părţi din beneficiu;

compensaţiuni de conturi;

reducerea cifrei de afaceri;

nedeclararea materiei impozabile;


crearea de conturi pasive la care se găsesc alocate diferite rezerve;

declararea de venituri impozabile inferioare celor reale;

falsificarea sau crearea pur şi simplu a unor piese şi acte justificative;

executarea de registre de evidenţe duble, unul real şi unul fictiv;

contabilizări de cheltuieli şi facturi fictive;

erori de adunare şi raportare;

diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin

înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor, ori

înregistrarea unor cheltuieli neefectuate în realitate;

vânzările făcute fără factură, precum şi emiterea de facturi fără vânzare efectivă, care

ascund operaţiunile reale supuse impozitării;

falsificarea bilanţului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o convenţie

între patron şi contabilul şef, ei fiind ţinuţi să răspundă solidar pentru fapta comisă.

Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale înscria la capitolul infracţiuni

fapte, care se săvârşesc prin metodele arătate mai sus şi se pedepsesc cu închisoarea sau

alternativ cu închisoare sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi, fiind vorba despre:

refuzul de a prezenta organelor de control prevăzute de lege documentele justificative

şi actele de evidenţă contabilă necesare pentru stabilirea obligaţiilor faţă de stat;

întocmirea incompletă sau necorespunzătoare de documente primare sau de evidenţă

contabilă ori acceptarea unor astfel de documente, cu scopul de a împiedica verificările

financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscală;

fapta de a nu evidenţia prin acte contabile sau alte documente legale, în întregime sau

în parte, veniturile realizate ori de a înregistra cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale,

dacă au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei şi a contribuţiei.

Legea 161/2003 ce modifica şi completa reglementarea evaziunii fiscale existente a

introdus noi forme de manifestare a fraudei complexe ca:

punerea în circulaţie, în orice mod, fără drept sau deţinerea în vederea punerii în

circulaţie, fără drept, a documentelor financiare şi fiscale;

sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru

care legea prevede obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate, în

scopul obţinerii de venituri;


sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţiilor fiscale, în scopul obţinerii

de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei

impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operaţiuni fictive;

omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente

legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de

operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul, taxa sau

contribuţia;

emiterea, distribuirea, cumpărarea, completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente

fiscale false;

sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin cesionarea părţilor sociale deţinute într-

o societate comercială cu răspundere limitată, efectuată în acest scop;

sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictivă cu

privire la sediul unei societăţi comerciale, la sediile subunităţilor sau la sediile punctelor de

lucru, precum şi la schimbarea acestora fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege,

efectuată în acest scop.

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale a abrogat Legea

nr. 87/1994 şi nu conţine o definiţie legală a evaziunii fiscale, dar a preluat şi reformulat

descrierea faptelor care constituie evaziune fiscală. Ca noutate legislativă Legea nr. 241/2005

a introdus cauzele de nepedepsire şi cauzele de reducere a pedepselor, prevederi legale strâns

legate de prejudiciul cauzat şi de recuperarea acestuia. Legea nr. 241/2005, pe lângă

elementele de noutate precizate anterior, are meritul de a contribui şi la clarificarea unor

aspecte oarecum interpretabile în trecutul nu foarte îndepărtat şi, din acest motiv, uneori

nesoluţionate uniform în practică. Actualul cadru normaiv aduce un plus de substanţă

referitor la identificarea, probarea şi sancţionarea, mai ales a faptelor asimilate celor de

evaziune fiscală. (Pătroi, 2007). Astfel la cap. II, art 9, aliniatul 1 sunt prevăzute ca

infracţiuni de evaziune fiscală următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la

îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente

legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu

au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;


alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat

ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de

stocare a datelor;

sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin

nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau

secundare ale persoanelor verificate;

substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a

bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale

Codului de procedură penală.

2.3. TEHNICI ŞI PRACTICI DE EVAZIUNE FISCALĂ

La rândul lor tehnicile de fraudare se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii,

precum criteriul fiscal, criteriul material sau criteriul cantitativ (Tulai, 2003 : 302)

După criteriul fiscal, la baza căruia stă momentul săvârşirii fraudei avem:

frauda cu prilejul aşezării impozitului prin diminuarea bazei de calcul fie prin

minimizarea veniturilor, a cifrei de afaceri sau a profitului, fie prin majorarea cheltuielilor

deductibile din punct de vedere fiscal;

frauda din momentul lichidării şi încasării impozitelor, întâlnită mai ales la taxele

vamale şi la TVA, săvârşită prin declaraţii nesincere privind felul şi destinaţia produselor.

După criteriul material delimităm:

frauda prin disimularea (ascunderea) materiei impozabile şi aici distingem trei tipuri

de disimulare şi anume:

disimularea materială a obiectului impozabil reprezintă forma cea mai grosolană a

fraudei realizată de pildă prin nedeclararea mărfurilor la vamă pentru eludarea taxelor

vamale;

disimularea contabilă, o formă mai elaborată de fraudă realizată de exemplu prin

ţinerea unui bilanţ dublu: un bilanţ fiscal prezentat fiscului unde datele sunt trucate şi un

bilanţ comercial ţinut pentru patron unde sunt înscrise operaţiunile reale pentru ca acesta să

poată urmării mersul afacerii;

disimularea juridică realizată prin ascunderea unei situaţii de fapt în spatele unui act

mai puţin impozitat.


frauda prin majorarea cheltuielilor deductibile unde delimităm:

frauda prin omisiune (nedeclarare);

frauda prin acţiune (folosirea de acte fictive).

Alt criteriu este cel cantitativ pe baza căruia delimităm:

frauda artizanală produsă prin acţiunea pe cont propriu a făptaşului, realizată prin

diverse mijloace: declaraţii fiscale nesincere, diminuarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor

deductibile, diminuarea preţului de vânzare a unui imobil, nedeclararea unor mărfuri

introduse în ţară, nedeclararea câştigurilor realizate din munca la negru etc.

frauda industrială realizată de mai mulţi făptaşi, integraţi într-o reţea subterană, de tip

mafiot care sprijină şi acoperă acţiuni fictive prin divizarea acestora.

Potrivit „Raportului privind rezultatele obţinute de organele de control din Ministerul

Finanţelor şi din unităţile subordonate pe linia identificării şi combaterii evaziunii fiscale ”

tehnicile de realizare a evaziunii fiscale cele mai des utilizate sunt prezentate distinct pe

diferite feluri de impozite şi taxe, astfel:

în cazul impozitului pe profit, aceste modalităţi se referă la:

reducerea bazei de impozitare;

neînregistrarea integrală a veniturilor realizate;

transferul veniturilor impozabile la societăţile nou create în cadrul aceluiaşi grup;

încadrarea eronată în perioadele de scutire;

evaziunea fiscală la TVA s-a produs prin:

aplicarea eronată a regimului deducerilor;

necuprinderea unor operaţiuni ce intră în sfera TVA în baza de calcul a taxei;

neînregistrarea ca plătitor la atingerea plafoanelor prevăzute de lege;

neevidenţierea şi nevirarea TVA aferentă avansurilor încasate de la clienţi;

sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare.

la accize, modalităţile de evaziune fiscală au cuprins:

micşorarea bazei de impozitare;

utilizarea unor cote inferioare celor reale;


nedeclararea corectă a operaţiunii reale în cazul unor produse ale căror preţuri erau

purtătoare de accize ( mai ales alcool ).

CAP 3. CONTROLUL FINANCIAR-FISCAL ŞI PREVENIREA ŞI

COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

3.1. CONTROLUL FINANCIAR-FISCAL

Comportamenutl subiecţilor economici în raport cu regelmentările fiscale este

contradictoriu, existând tendinţe şi motivaţii de a eluda sau limita impactul presiunii fiscale

asupra rezultatelor financiare proprii. Acesta este motivul implementării şi menţinerii unei

activităti de control financiar şi fiscal din partea statului, care să prevină sau să reducă

pierderile de venituri publice ca urmare a comportamentului evazionist al subiecţilor

economici (Buziernescu, 2007).

Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor materiale care se

efectuează anticipat executării acestora, concomitent sau la scurt interval de la desfăşurarea

acţiunilor.2

Ca o componentă a controlului economic, controlul financiar are drept obiectiv

cunoaşterea de către stat a modului de administrare a resurselor materiale şi financiare, de

către societăţile comerciale publice, a modului de realizare a eficienţei economico-financiare,

de dezvoltare a economiei naţionale, de îndeplinire a progresului social.

Controlul fiscal are următoarele funcţii: 1) de informare; 2) de evaluare; 3) de

corectare; 4) de recuperare; 5) preventivă; 6) de documentare; 7) recuperatorie.

Ministerul Finanţelor ca reprezentant al statului şi organ de sinteză în domeniul

elaborării şi execuţiei bugetului de stat, are cele mai importante atribuţii de control al

comportamentului evazionist, sub aspectul permanenţei, completitudinii şi sferei de

cuprindere. Organele de control ale Ministerului Finanţelor urmăresc atât repunerea în

2 Dan Drosu Şaguna “Evaziunea fiscală” 1995, pag 301


drepturi a legii fiscale cât şi prevenirea încălcării ei, precum şi atunci când este cazul,

sancţionarea acestei lucrări.

În conformitate cu art. 1 din Legea nr 30/1991: “Ministerul Finanţelor, în numele

statului, efectuează, prin aparatul specializat, controlul administrării şi utilizării mijloacelor

financiare ale organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi ale instituţiilor

de stat şi verifică respectarea reglementărilor financiar-contabile în activitatea desfăşurată de

către regii autonome, societăţi comerciale şi alţi agenţi economici în legătură cu îndeplinirea

obligaţiilor acestora faţă de stat”.

La alineatul 2 al aceluiaşi articol se menţionează că “Aparatul specializat al

Ministerului Finanţelor acţionează operativ pentru prevenirea şi combaterea fraudelor,

contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul fiscal, vamal şi de preţuri, luănd măsurile prevăzute

de lege”.

La articolul 4 se precizează următoarele: “Controlul financiar al statului se

organizează şi funcţionează în Ministerul Finanţelor şi se realizează prin:

Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat (transformată în Direcţia Generală a

Controlului Financiar-Fiscal).

Garda Financiară

În România, controlul financiar mai este exercitat în afară de Ministerul Finanţelor şi

prin Corpul de Control al Primului Ministru şi Curtea de Conturi.

Ministerul îşi desfaşoară activitatea de control printr-un număr de patru organe

principale cu atribuţii de control si anume:

Direcţia de impozite şi taxe

Direcţia de control financiar-fiscal

Secţiile Gărzii Financiare

Direcţia generală a vămilor

3.2. CONTROLUL EFECTUAT DE CĂTRE GARDA FINANCIARǍ


În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în vederea garantării condiţiilor autoritare de

exercitare a controlului, comisarii Gărzii Financiare sunt învestiţi cu atribuţile prevăzute de

art. 7 al OUG 91/2003. Aceste îndrituiri speciale ale comisarilor Gărzii Financiare sunt,

fiecare de însemnătate practică deosebită pentru îndeplinirea atribuţilor de control. Ele

demonstrează, totodată, complexitatea acţiunilor de control în comparaţie cu cel exercitat de

celelalte organe de control financiar. Se ajunge astfel la corelarea mai multor texte legale cu

alte texte din aceeaşi ramură de drept, aşadar la interpretarea sistematică a prevederilor

legale.

Având în vedere specializarea remarcabilă a comisarilor Gărzii Financiare, acestora le

este reglementată şi îndatorirea de a spijini, prin exercitarea îndrituirilor lor speciale, celelalte

organe de control financiar, ca şi celelalte servicii de specialitate din cadrul Ministerului

Finanţelor la cererea scrisă a acestora şi cu acordul comisarului şef secţie. În acelaşi timp,

personalului Gărzii Financiare i s-a stabilit obligaţia de a coopera cu organele de specialitate

ale Ministerului de Interne, procuraturii, justiţiei, prefecturii şi primăriilor ori când este

necesar şi mai ales pentru împiedicarea oricăror încercări de sustragere de la plata

impozitelor, ca şi la urmărirea şi descoperirea fraudelor în dauna patrimoniului public. (Sasu,

2007)

Cu privire la rolul Gărzii Financiare în combaterea evaziunii fiscale, trebuie menţionat

că lucrările de specialitate apărute dupa 1990 fundamentează ştiinţific următoarele trăsături

ale acestei instituţii în structurile aparatului financiar :

este o instituţie cu tradiţie în istoria aparatului financiar din ţara noastră

are o organizare internă şi o dotare specială care îi conferă o autoritate sporită şi

impune respect

nu este un serviciu de poliţie, ci un organism de control financiar specializat

controlul Gărzii Financiare este legiferat (deci nu are nevoie de aprobări speciale)

este creată şi organizată pentru acţiuni de control rapide şi de maximă eficienţă, motiv

pentru care i-au fost conferite drepturi şi atribuţii exclusive şi pe care le exercită în

conformitate cu legea (dreptul de confiscare, de percheziţie, de inspecţie în locuri publice şi

proprietăţi particulare, mijloace de transport terestre, calea ferată, control în teritoriul vamal.

Personalul este supus unei preselecţii medicale şi psihologice şi este în exclusivitate

licenţiat în drept sau ştiinţe economice


Este singura instituţie de control financiar care apără atât principalele interese

financiare ale statului, cât şi interesele cetăţenilor prin controlul pe care îl exercită asupra

actelor şi faptelor ilicite de comerţ, de contrabandă, de evaziune fiscală, de fraudă vamală.

Procedurile specifice de control fiscal ale Gărzii Financiare sunt:

Controlul operativ si inopinat – se desfşoară în depozite, localuri, dependinţe, drumuri

publice, porturi aeroporturi, pieţe, târguri şi alte locuri în care se întocmesc documente, se

încheie operaţiuni economico-financiare care dau naştere la obligaţii fiscale. Această

procedură presupune o îmbinare a mai multor forme de control (prin sondaj, faptic si

documentar) şi îmbracă forma unei anchete însoţită de o activitate pregătitoare:

supravegherea, culegerea de date şi documente şi alegerea momentului optim pentru

delanşarea controlului.

Controlul reciproc si încrucişat – constă într-o cercetare atentă, complexă, pentru

confruntarea datelor şi informaţiilor furnizate de la clienţi, organele vamale, diverse instituţii,

persoane fizice, cu cele din declaraţiile şi evidenţele contribuabililor, în scopul constatării

omisiunilor, neconcordanţelor, a sustragerilor de la îndeplinirea obligaţilor fiscale.

Controlul de grup – presupune verificarea inopinată şi simultană a două sau mai

multor societăţi care prezintă legături comerciale sau financiare, pentru stabilirea legalităţii

operaţiunilor încheiate între acestea, sinceritaţii evidenţelor întocmite pentru depistarea

cazurilor de evaziune fiscală. Controlul de grup se realizează prin îmbinarea tuturor formelor

de control ( faptic şi documentar, încrucişat şi prin sondaj) şi prin utilizarea cunoştiinţelor din

domenii colaterale (juridic, comerţ).

Controlul diagnostic (investigarea fiscală) este un control tematic, presupune

investigaţia globală a unei societăţi pentru stabilirea corectitudinii fiscale a firmei. Este un

control de scurtă durată; dacă se constată nereguli serioase se trece la un control de fond

realizat de inspectoratul fiscal.

Controlul exercitat de Garda Financiară are următoarele caracteristici :

Declanşarea acţiunilor de control se face ca urmare a planurilor şi programelor

tematice, a sesizărilor, a rapoartelor, a informaţiilor, a solicitărilor motivate din partea

organismelor abilitate, a Ordinului Ministrului Finanţelor sau al conducerii Gărzii Financiare.

Acţiunile se pot desfăşura în funcţie de locul unde se află sursa impozabilă, respectiv

la sediul agentului economic, la oricare punct de lucru al acestuia, pe căi de comunicaţie, în


orice loc se află sau se identifică documentele sau probele, inclusiv la sediul organului de

control.

Controlul obiectivelor specifice pentru care s-a declanşat acţiunea, inclusiv a faptelor

ce decurg sau sunt direct corelate cu acestea, se va executa prin verificări ale documentelor

justificative şi ale registrelor contabile, ale stocurilor faptice şi scriptice încrucişate,

supravegherea obiectivelor, percheziţii şi orice alte procedee permise de lege.

Pentru corecta fundamentare a constatărilor înscrise în actele de control, în

desfăşurarea verificărilor vor fi examinate documentele pimare, de gestiune, justificative,

contabile, deconturi fiscale, documente bancare sau vamale, jurnale şi registre şi orice alte

documnete utile controlului. (Buziernescu, 2007)

Prin Hotărărea nr. 533, Guvernul a aprobat norme noi privind organizarea şi

funcţionarea Gărzii Financiare. Menţionez câteva din prevederile de interes. Comisarii din

Comisariatul General al Gărzii Financiare au competenţă de control operativ pe întreg

teritoriul ţării, în condiţiile prevăzute în hotărâre. Secţiile judeţene şi Secţia municipiului

Bucureşti sunt unităţi teritoriale ale Gărzii Financiare, cu personalitate juridică, care au

competenţă de control pe teritoriul judeţului şi al municipiului Bucureşti. Din dispoziţia

comisarului general sau cu aprobarea scrisă a acestuia, la cererea comisarilor şefi, pentru

anumite operaţiuni de control pot participa comisari din oricare dintre secţiile judeţene. În

situaţiile operative care nu suportă amânare, aprobarea scrisă poate fi obţinută ulterior

începerii controlului. Garda Financiară poate, la solicitarea procurorului, să efectueze

constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale obligaţiilor a căror respectare o

controlează, întocmind procese verbale care constituie mijloace de probă, potrivit legii

Garda Financiară exercită control inopinat, care este specific numai acestui organism.

Referitor la acţiunile de control şi constatare, în cazuri de fapte nelegale, în domeniul fiscal şi

al comerţului, săvârşite de persoane fizice, personalul de control al Gărzii poate conduce

făptuitorii la sediul local sau la cea mai apropiată unitate a Gărzii, la care se vor depune şi

eventualele obiecte delicte reţinute, pentru clarificarea faptelor şi întocmirea actelor

constatatoare. Aceasta deoarece controlul operativ, de asemenea specific Gărzii Financiare,

se exercită de regulă asupra acelor fenomene economice, financiare sau de gestionare curente

care ulterior, pe bază de documente, pot fi determinate cu mare greutate.


Oricare dintre acţiunile de control ale Gărzii Financiare se încheie întocmindu-se

înscrisuri constatatoare, conform art. 20 alin. 2 din Regulamentul privind organizarea şi

funcţionarea Gărzii Financiare. În virtutea acestei dispoziţii legale, forma procesului-verbal

este obligatorie, indiferent dacă în desfăşurarea controlului s-au constatat contravenţii,

pagube, infracţiuni, ori s-au confiscat anumite obiecte sau produse, urmând ca în fiecare

dintre ipoteze să se procedeze în consecinţă. Trebuie făcută însă diferenţa între întocmirea

procesului-verbal de control, obligatorie, şi întocmirea procesului-verbal de sancţionare

contravenţională, care, evident, are loc numai când se constată o faptă cu caracter

contravenţional. Acolo unde este cazul, cu ocazia constatării faptei contravenţionale , agentul

constatator poate dispune şi confiscarea unor bunuri. În această situaţie, procesul-verbal va

cuprinde descrierea bunurilor respective, avându-se în vedere toate caracteristicile lor,

precum şi măsurile care s-au luat în privinţa lor (valorificare, conservare). Împotriva

sancţionării contravenţionale, a stabilirii despăgubirilor sau confiscării unor obiecte sau

produse, există căi de atac prevăzute de Codul de procedură fiscală (art. 175-188). Procesul-

verbal de impunere sau documentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării

diferenţelor constatate între obligaţiile de plată determinate de plătitor şi cele legal datorate,

este titlu de creanţă, adică un act juridic prin care se constată şi se individualizează obligaţia

bănească a fiecărui plătitor de venituri bugetare (Sasu, 2007).

Menirea prioritară a controlului financiar-fiscal este de a opri actele şi operaţiunile

financiar-fiscale neconforme cu consecinţa luării măsurilor legale în vederea reparării

prejudiciilor aduse bugetului de stat. Lipsa unui control eficient duce la proliferearea faptelor

ilegale în domeniul economico-financiar, cu consecinţa directă de diminuare a veniturilor

bugetului de stat (Buziernescu, 2007).

3.3. PREVENIREA ŞI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

Prevenirea evaziunii fiscale impune în primul rând cunoaşterea factorilor ce o

generează. Specialiştii în domeniul fiscal au apreciat că evaziunea fiscală în România e

determinată de următorii factori (Buziernescu, 2007):

Excesivitatea sarcinilor fiscale

Existenţa unei legislaţii defectuase care guvernează confuzii, ambiguităţi şi

interpretări diferite favorizând sustragerea de la plata impozitelor

Organizarea defectuasă a administrării impozitelor

Excesul de zel al organelor fiscale predispuse uneori la exagerări


Psihologia şi insuficienta educaţie fiscală a contribuabililor

Lipsa unui control eficient, bine organizat, realizat cu personal foarte bine pregătit.

Sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor se poate face pe diferite căi

Falsificând facturile şi folosind circuitele cu firme fantomă pentru a valorifica marfa

Neînregistrând facturile sau înregistrând doar unele facturi

Calcularea greşită a TVA; încadrarea în alte categorii de impozitare a profitului

(comerţ încadrat ca activitate de producţie, care e scutită de impozit pe profit)

Deducerea din profitul impozabil a unor cheltuieli fără drept, încărcarea artificială a

cheltuielilor (evaziunea prin mistificarea profitului impozabil beneficiază de cele mai

numeroase şi mai sofisticate variante posibile, solicitând un nivel profesional deosebit)

Restituirea ilegala a TVA sau a taxelor vamale prin depunerea unor declaraţii în fals

Neevidenţierea TVA aferentă avansurilor încasate

Neînregistrarea ca plătitor de TVA la atingerea plafonului prevăzut

Aplicarea incorectă a regimului deducerilor, a proratei, şi a cotei zero la TVA.

Neplata TVA ca urmare a declarării unor importuri ca fiind temporare

Modificarea bazei de impozitare a accizelor în sensul micşorării, îndeosebi la

producătorii de alcool şi băuturi alcoolice

Folosirea unor cote de accizare inferioare celor legale

Introducerea în consignaţii a unor bunuri supuse accizelor şi nereţinerea accizelor

Folosirea forţei de muncă la negru, fără forme legale

Evaziunea fiscală este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal, atât de teoreticieni,

cât şi de tehnicieni, jurnalişti etc. Cu toate acestea, şi în pofida a tot ceea ce se scrie despre

cauzele, modalităţile, amploarea, controlul sau sancţiunile privitoare la evaziunea fiscală,

cuvintele ce desemnează acest fenomen sunt imprecise, iar domeniul pe care-l explorează

este incert. Ca atare, evaziunea fiscală este o noţiune foarte dificil de precizat, în plus nu

există o noţiune legală a fraudei fiscale.

Combaterea evaziunii fiscale este un ţel spre care tind autorităţile din toate statele.

Dar acest lucru este imposibil de obţinut, de aceea lupta împotriva evaziunii fiscale trebuie să

aibă ca scop nu eradicarea, ci diminuarea într-un procent acceptabil pentru societate la un

moment dat. Ca orice rău, este evident că pentru a avea succes în această luptă este mai

eficientă prevenirea acestui fenomen decât tragerea la răspundere a făptaşilor după ce acesta a

avut loc .


Pe primul plan în ceea ce priveşte prevenirea evaziunii fiscale se află punerea la punct

a legislaţiei în domeniul fiscalităţii, în sensul eliminării ambiguităţilor ce lasă loc la

interpretări ce pot fi speculate de evazionişti. În al doilea rând, trebuie intensificată lupta

împotriva corupţiei din rândul factorilor responsabili cu aplicarea legii, atât prin pedepsirea

mai aspră a acestora, cât şi prin perfecţionarea metodelor de urmărire a averilor acumulate de

funcţionarii respectivi. În fine, trebuie avută în vedere reducerea treptată, pe măsura

posibilităţilor bugetare, a nivelului anumitor categorii de impozite şi taxe, al căror cuantum

este foarte ridicat, pentru a diminua tentaţia contribuabililor de a nu plăti asemenea impozite

(Lepădatu, 2007).

În România, câteva din motivele pentru care legislaţia fiscală este o cauză a evaziunii

fiscale sunt diversele modificări şi completări ale legislaţiei, necorelarea reglementărilor

emise pentru anumite impozite şi taxe, neclarităţile legii ce duc la interpretări şi

neconcordanţe între actele normative. Pentru a încuraja sectorul privat , atragerea de capital

străin, precum şi dezvoltarea şi modernizarea unor sectoare, guvernele au acordat multiple

facilităţi fiscale investitorilor în perioada de tranziţie, care însă nu au făcut decât să amplifice

fenomenul de evaziune fiscală.

CAP 4. STUDII DE CAZ PRIVIND FENOMENUL DE EVAZIUNE FISCALĂ LA

NIVELUL JUDEŢULUI SUCEAVA

4.1. ANALIZA GENERALĂ A FENOMENULUI DE EVAZIUNE FISCALĂ ÎN

JUDEŢUL SUCEAVA ÎN PERIOADA 2000 – 2007

Pentru a măsura dimensiunea fenomenului de evaziune fiscală în judeţul SUCEAVA,

am pornit de la statistica principalului organ abilitat să depisteze şi să combată evaziunea

fiscală şi anume Garda Financiară.

O primă observaţie porneşte de la evaluarea premiselor evaziunii fiscale, constând în

fapte de natură contravenţională, constatate şi sancţionate în judeţul SUCEAVA, plecând de

la numărul de sancţiuni contravenţionale şi cuantumul lor, pentru perioada 2000-2007. În

continuare se au în vedere numărul de sesizări penale şi cuantumul prejudicilor constatate în


această perioadă. În tabelele şi graficele următoare, sunt redate aceste date privind întreaga

perioadă 2000-2007 şi pe baza lor se poate realiza un studiu comparativ şi o evaluare a

evoluţiei lor.

Tabel 1. Evoluţia sancţiunilor contravenţionale şi a valorii prejudicilor stabilite

pentru perioada 2000-2007.

Anul Nr. Contraventii Amenzi aplic.

Valoare(RON)

Nr. Sesizari

penale

Total valoare

prejudicii (RON)

2000 814 540.200 31 953.400

2001 800 821.100 30 1.710.500

2002 720 927.800 29 1.360.000

2003 1005 1.317.500 39 830.000

2004 1411 1.423.000 42 3.130.800

2005 1489 2.135.000 77 9.939.240

2006 1622 1.866.270 47 15.912.675

2007 1974 2.348.760 53 83.345.260

Pe baza datelor de mai sus am efectuat o evaluare a evoluţiei acestor indicatori, pentru

perioada 2000-2007. Primul indicator analizat este numărul de amenzi.

Grafic1. Evoluţia numărului de amenzi pentru perioada 2000-2007

1974

814

14111489 1622

1005

720800

700

1000

1300

1600

1900

2200

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Perioada

Nr c

ontr

aven

tii

Astfel se observă o uşoară scădere a numărului de amenzi contravenţionale în

perioada 2000-2002, scădere totală de 12%, de la 814 la 720; iar pentru perioada 2002-2007

se observă un trend ascendent, înregistreandu-se o creştere totală de 174% şi o creştere anuală


medie în mărime absolută de 251 de amenzi, calculată după formula diferenţei medii

absolute.

Grafic 2. Evoluţia valorii amenzilor pentru perioada 2000-2007

0

500.0001.000.000

1.500.0002.000.000

2.500.000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Perioada

Val

oare

am

enzi

În ceea ce priveste evoluţia valorii amenzilor aplicate, aceasta înregistrează un trend

ascendent pe întreaga perioadă. Pentru subperioada 2000-2005 se observă o creştere într-un

ritm mai rapid (Grafic 2), înregistrăndu-se o creştere totală de 295 % şi o creştere anuală

medie absolută de 318.960 lei RON. În anul 2006 se înregistrează o scădere de 13% a valorii

amenzilor aplicate comparativ cu anul anterior. În 2007 se înregistrează din nou o creştere,

aceasta fiind de aproximativ 26% şi de 482.490 RON în valoare absolută

Grafic 3. Evoluţia numărului de sesizări penale în perioada 2000-2007

5330

31 29

3942

77

47

20

40

60

80

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Perioada

Nr s

esiz

ari p

enal

e

Numărul sesizărilor penale înregistrează o uşoară creştere în perioada 2000-2004. În

anul 2005 se observă aproape o dublare a numărului de sesizări penale, urmată din nou de o

scădere în anul 2006 şi o uşoară creştere în anul 2007 .(Grafic 3)

Cea mai semnificativă creştere o înregistrează valoarea prejudiciilor constatate. Se

observă că în subperioada 2000-2004 creşterea prejudiciului constatat e mai lentă comparativ

cu cealaltă subperioadă. Se înregistrează o creştere medie anuală în mărime absolută de


544.350 lei RON, iar indicele de creştere pentru întreaga subperioadă este 3,28, adică

valoarea prejudicilor stabilite a crescut în 2004 faţa de 2000 cu 228%. În perioada 2004-2006

se înregistrează o creştere semnificativă de 217,46 % în 2005 faţa de 2004, respectiv de 60 %

în 2006 faţă de 2005. În anul 2007 prejudiciul stabilit creşte cu aproximativ 424% .(Grafic 4)

Grafic 4. Evoluţia valoarii prejudiciului constatat în perioada 2000-2007

1.000.000

21.000.00041.000.000

61.000.00081.000.000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Perioada

Val

oare

pre

judi

cii

Corelând aceste date referitoare la valoarea prejudiciului cu cele referitoare la

numărul de sesizări penale se pot observa următoarele: creşterea lentă a numărului de sesizări

penale şi creşterea de foarte mari dimensiuni a valorii prejudiciilor constatate indică

orientarea organelor de control în decursul acestei perioade spre depistarea practicilor de

evaziune din ce în ce mai complexe şi de mai mare anvergura. Creşterea semnificativă a

valorii prejudiciilor constatate în anul 2005 se datorează în mare parte numărului mare de

cazuri de evaziune depistate în acel an (cel mai mare din întreaga perioadă, înregistrându-se

77 de sesizări penale). Valoarea covârşitoare a prejudiciului constatat în anul 2007, corelată

cu numărul mult mai scăzut de sesizări penale indică depistarea unor cazuri de evaziune

fiscală de foarte mare anvergură.

Pe ansamblu, pentru perioada 2000-2007, toţi indicatorii analizaţi indică creşteri

semnificative, demonstrând o îmbunătăţire a combaterii fenomenului de evaziune fiscală.

Aceste creşteri sunt datorate atât unor factori externi şi modificărilor legislative, dar şi

îmbunătăţirii metodelor şi tehnicilor utilizate de organele de control pentru diminuarea

evaziunii fiscale.

În continuare am efectuat o analiză mai în detaliu pentru perioada 2005 – 2007 a

principalilor indicatori meniţi să cuantifice fenomenul de evaziune fiscală şi activitatea

organelor de control. Analiza a fost efectuată pe baza rapoartelor comparative 2005/2006 şi


2006/2007, întocmite de Garda Financiară secţia judeţeană SUCEAVA. Datele prezentate în

rapoarte au fost cuprinse în tabelul 2 şi tabelul 3.

S-au consemnat indicatori care contribuie la cuantificarea fenomenului de evaziune

fiscală precum: numărul agenţilor economici cu abateri, numărul amenzilor aplicate, valoarea

amenzilor aplicate, numărul sesizărilor penale, valoarea prejudiciului stabilit, confiscările

dispuse, numărul suspendărilor din activitate pentru diferite nereguli constatate cu privire la

casele de marcat, produsele accizabile sau pentru societăţile care îşi desfăşoară activitatea în

domeniul jocurilor de noroc şi care nu au respectat reglementările legale.

În continuare în tabelul 2 este prezentată situaţia comparativă a indicatorilor

înregistraţi în 2005 şi 2006. Comparaţia valorii indicatorilor s-a efectuat prin intermediul

calculului indicelui de variaţie.

Tabel 2. Situaţia comparativă a principalilor indicatori înregistraţi

în anii 2005 şi 2006

Nr

crt

Indicatori Anul Indicele

variatiei2005 2006

1 Nr. agenti economici verificati 1.883 2.007 1,07

2 Nr. agenti economici cu abateri 1.514 1.660 1,10

3 Nr. amenzi aplicate 1.489 1.622 1,09

4 Valoare amenzi aplicate (mii RON) 2.135 1.866 0,87

5 Nr amenzi incasate 1.383 1.499 1,08

6 Valoare amenzi incasate (mii RON) 1.318 1.321 1,00

7 Confiscari dispuse (marfuri si

bunuri+sume) (mii RON)

1.856 1.047 0,56

8 Confiscari valorificate (mii RON) 218 123 0,56

9 Numar sesizari penale 77 47 0,61

10 Valoarea prejudiciului (mii RON) 9.939 15.913 1,60

11 Nr sesizari transmise la ONPCSB 0 2 -

12 Nr acte inaintate la organele fiscale 63 38 0,60

13 Nr suspendari din activitate, din care: 28 17


- pentru case de marcat 28 10 0,36

- pentru produse accizate 0 7 -

-pentru jocuri de noroc 0 0 -

14 Nr lucrari executate la solicitarea: 101 59 0,58

- Parchetului 0 6 -

-Politiei 101 53 0,52

15 Nr ore lucrate peste program, din care: 1.450 1.858 1,28

-noaptea 1.010 870 0,86

-zile nelucratoare si sarbatori legale 440 988 2,25

Pentru perioada 2005-2006, la o analiză de suprafaţă din tabelul comparativ al

situaţiei principalilor indicatori stabiliţi, se observă că majoritatea indicatorilor nu

înregistrează fluctuaţii foarte mari. Se observă totuşi o scădere semnificativă în ceea ce

priveşte confiscările dispuse şi o creştere evidentă a prejudiciului constatat. Analizând mai în

profunzime, în anul 2006 comparativ cu 2005 pe baza indicelui de variaţie , se constată că s-a

înregistrat o uşoară creştere de 7%, 10%, 9%, respectiv 8% în cazul numărului agenţilor

verificaţi, numărului agenţilor cu abateri, numărului amenzilor aplicate, respeciv numărului

amenzilor încasate. Valoarea amenzilor aplicate înregistrează o scădere de 13% în timp ce

valoarea amenzilor încasate se menţine constantă. O scădere semnificativă de 44% o

înregistrează confiscările dispuse şi confiscările valorificate. Drept cea mai importantă

evoluţie se remarcă creşterea covârşitoare cu 60% a prejudiciului constatat, cu toate că

numărul sesizărilor penale a înregistrat o scădere de 39%. Aceasta indica orientarea

controlului Gărzii Financiare în anul 2006 spre practicile evazioniste de mare anvergură,

tendinţă ilustrată şi prin intermediul Graficului 5.

Din situaţia comparativă a indicatorilor înregistraţi pentru perioada 2006/2007 se

observă creşteri mult mai semnificative pentru majoritatea categoriilor prezentate, decât cele

înregistrate în perioada anterioară

Tabel 3. Situaţia comparativă a principalilor indicatori înregistraţi

în anii 2006 şi 2007

Nr Indicatori Anul Indicele


crt variatiei2006 2007

1 Nr. agenti economici verificati 2.007 2.291 1,14

2 Nr. agenti economici cu abateri 1.660 2.022 1,22

3 Nr. amenzi aplicate 1.622 1.974 1,22

4 Valoare amenzi aplicate (mii RON) 1.866 2.349 1,26

5 Nr amenzi incasate 1.499 1.692 1,13

6 Valoare amenzi incasate (mii RON) 1.321 1.651 1,25

7 Confiscari dispuse (marfuri si

bunuri+sume) (mii RON)

1.047 864 0,83

8 Confiscari valorificate (mii RON) 123 112 0,91

9 Numar sesizari penale 47 53 1,13

10 Valoarea prejudiciului (mii RON) 15.913 83.345 5,24

11 Nr sesizari transmise la ONPCSB 2 - -

12 Nr acte inaintate la organele fiscale 38 49 1,29

13 Nr suspendari din activitate, din care: 17 105 6,18

- pentru case de marcat 10 100 10,00

- pentru produse accizate 7 5 0,71

-pentru jocuri de noroc 0 -

14 Nr lucrari executate la solicitarea: 59 121 2,05

- Parchetului 6 20 3,33

-Politiei 53 101 1,91

15 Nr ore lucrate peste program, din care: 1.858 1.983 1,07

-noaptea 870 928 1,07

-zile nelucratoare si sarbatori legale 988 1.055 1,07

Se observă totuşi şi în acest caz o scădere în ceea ce priveşte confiscările dispuse şi

confiscările valorificate. De asemenea şi în acest caz o creştere covârşitoare se înregistrează

în cazul prejudiciului constatat. Se constată că s-a înregistrat o creştere de 14%, 22%, 22%,

respectiv 13% în cazul numărului agenţilor verificaţi, numărului agenţilor cu abateri,

numărului amenzilor aplicate, respeciv numărului amenzilor încasate. Valoarea amenzilor

aplicate înregistrează o creştere semnificativă de 26%, iar valoarea amenzilor încasate o

creştere aproximativ echivalentă de 25%. O scădere de 17% o înregistrează confiscările

dispuse, în timp ce confiscările valorificate înregistrează o scădere uşoară de 9%. Drept cea


mai importantă evoluţie se remarcă şi de această dată creşterea covârşitoare a prejudiciului

constatat, care înregistrează o creştere majoră de 424%.

Comparând evoluţia numărului sesizărilor penale cu evoluţia valorii prejudiciului în

perioada analizată 2005-2007, se observă că în timp ce numărul sesizărilor înregistrează

valori mult mai mici în 2007 şi 2006 faţa de 2005, în cazul prejudiciului se întâmplă exact

invers. Din Graficul 5 se poate observa acest aspect, care demonstrează înca o dată orientarea

organelor de control dinspre practicile de evaziune mărunte spre faptele de complexitate mult

mai mare şi care prejudiciază statul cu sume enorme, prejudiciul stabilit în anul 2007 fiind

covârşitor în timp ce numărul de cazuri depistate se menţine relativ constant.

Grafic 5. Situaţia comparativă a prejudiciului constatat şi a numărului

9.93915.913

83.345

0

50.000

100.0002005

2006

2007

Valoare prejudiciu

77

47

53

0

20

40

60

80

2005

2006

2007

Nr sesizari penale

de sesizări penale

Pe baza datelor din tabelul 1 şi tabelul 2 am efectuat în anexa 4 o analiză a încasărilor

şi valorificărilor amenzilor aplicate, confiscărilor dispuse, o cuantificare a faptelor de

evaziune depistate (număr de agenţi cu abateri), o analiză comparativă a valorii confiscărilor,

amenzilor şi prejudiciilor stabilite în fiecare din cei trei ani examinaţi, şi o analiză a

suspendărilor din activitate pentru diferite nereguli constatate.

Ponderea numărului agenţilor economici cu abateri în totalul agenţilor economici

verificaţi este în creştere în perioada analizată de la 80,40% în 2005, la 82,71% în 2006 şi la

88,26%. Ponderile sunt semnificative şi reprezintă o măsură a fenomenului de evaziune, care


după cum se poate observa din datele analizate pare a fi în continuă creştere. De asemenea

aceste date indică şi eficienţa procesului de depistare a abaterilor de către organele de control.

Cu privire la numărul de amenzi încasate din toalul amenzilor aplicate se observă că

procentele obţinute sunt satisfăcătoare, înregistrându-se o pondere de aproximativ 92% atât în

2005 cât şi în 2006; în 2007 se obţine un procent ceva mai scăzut, de doar 85 %. Pe ansamblu

aceste ponderi indică o proporţie semnificativă de încasare şi valorificare a amenzilor

aplicate. Cu privire la valoarea amenzilor încasate raportată la valoarea amenzilor aplicate, se

observă că procentele sunt ceva mai scăzute de doar 61% în 2005 şi de 70% în 2006 şi 2007.

Aceasta se datorează prevederilor legale care permit ca în cazul în care amenzile sunt plătite

într-un anumit termen valoarea lor să se reducă la jumătate.

În ceea ce priveste valorificarea bunurilor confiscate se observă că proporţiile sunt

scăzute pe întreaga perioadă, situându-se între aproximativ 12% şi 13%. Se poate concluziona

că organle de control nu dispun de metode eficiente de valorificare a confiscărilor.

În ceea ce priveşte numărul de suspendări din activitate, pentru domeniile care prevăd

această măsură, în anul 2005 au fost efectuate suspendări exclusiv pentru nerespectări ale

legii cu privire la casele de marcat, iar în 2006 atât pentru case de marcat, în procent de 59%

cât şi pentru produse accizate 41%. În 2007 din nou suspendările au fost efectuate în principal

pentru lipsa caselor de marcat în proporţie de 95 % şi doar 5 % din suspendări au fost

realizate pentru produse accizate.

În continuare am efectuat o analiză comparativă a valorii confiscărilor, amenzilor şi

prejudiciilor stabilite în fiecare din cei trei ani ai perioadei 2005-2007.

Din graficele următoare, se observă că valoarea prejudiciilor constatate deţine o

pondere covârşitoare faţa de valoarea amenzilor şi confiscărilor, atât în 2005 şi 2006, şi în

creştere în 2006 faţă de 2005 , dar mai ales în anul 2007.

Grafic 6. Ponderea amenzilor, confiscărilor şi prejudiciilor constatate


200684%

6% 10%

200796%

3%1%

2005

13%15%

72%

Aşadar după cum se poate observa din grafic, în anul 2005 valoarea prejudiciilor

deţine o pondere covârşitoare de 72%, iar în 2006 aceasta creşte semnificativ cu 12 procente

ajungând la 84 %. În 2007 înregistrează încă o creştere de 12% ajungând să deţină o pondere

foarte mare de 96%.

Valoarea amenzilor deţine în fiecare an o pondere mai mare faţă de cea a

confiscărilor. Astfel în 2005 amenzile reprezintă 15%, în 2006 10%, iar în 2007 ajungând la

doar 3%. Valoarea confiscărilor înregistrează o scădere continuă şi semnificativă pe întreaga

perioadă de la 13% la 6 %, pentru ca în final acestea să reprezinte doar 1%.

Având în vedere că obiectivul principal al Gărzii Financiare îl constituie depistarea şi

combaterea fraudelor şi a evaziunii fiscale, cu implicaţii deosebite asupra realizării veniturilor

bugetului consolidat al statului, au fost identificate domeniile prioritare de acţiune, iar

resursele materiale şi umane ale instituţiei au fost orientate cu precădere pe aceste direcţii.

În continuare menţionez câteva dintre aceste domenii de activitate, aşa cum rezultă ele

din rapoartele de activitate ale Gărzii Financiare din ultimii ani.

1. În domeniul importului, producţiei şi comercializării petrolului, carburanţilor sau

altor componente petroliere (uleiuri minerale)


Verificările în domeniul uleiurilor minerale au identificat ca principale procedee

frauduloase substituirea unor produse petroliere nepurtătoare de accize şi comercializarea

acestora sub formă de carburanţi sau deturnarea de la destinaţia legală a uleiurilor minerale

neaccizate (solventi), în vederea eludarii plătii accizei. În reţelele de distribuţie au fost

intercalate societăţi comerciale de tip fantomă în vederea disimulării originii mărfii sau a

destinatarilor reali ai acestora.

2. În domeniul importului, producţiei şi comercializării alcoolului şi băuturilor

alcoolice.

Controalele în domeniul producţiei şi comercializării alcoolului şi a băuturilor

alcoolice au identificat producători neautorizaţi de băuturi alcoolice. De asemenea, au fost

identificate banderole fiscale false.

O tehnică folosită de evazionişti este şi cea a producerii alcoolului şi a băuturilor

alcoolice, în spaţii formal autorizate, din materii prime neevidenţiate în contabilitate urmată

de disimularea produselor finite şi comercializarea acestora împreună cu loturi legal

procesate şi marcate fiscal.

3. În domeniul producerii şi comercializarii de ţigarete şi produse din tutun.

În domeniul produselor din tutun, evaziunea fiscală se manifestă în special, prin

comercializarea clandestină, a ţigaretelor introduse ilegal în ţară, prin graniţa de est, din ţări

din fostul spaţiu sovietic, dar şi prin redirijarea acestora către spaţiul european, unde preţul

ţigărilor este mult mai mare.

4. În domeniul valorificării deşeurilor industriale reciclabile (în special feroase şi

neferoase).

Datorită faptului că reciclarea deşeurilor metalice determină diminuarea costurilor în

sectorul metalurgic, achiziţia acestei materii prime este de interes deosebit, atât pe piaţa

internă, cât şi la extern. În multe cazuri s-a constatat existenţa unor reţele care procedau la

comercializarea ilicită a deşeurilor recuperabile prezentând centrelor de colectare, ca

documente justificative, facturi de la societăţi de tip fantomă sau borderouri de achiziţie de la

persoane fizice, completate cu date fictive. De asemenea, firme de tip fantomă erau introduse

în lanţul comercial pentru a se îngreuna identificarea furnizorilor reali.


5. În domeniul exploatării, gestionării, prelucrării şi comercializării masei lemnoase.

Verificările în acest domeniu au scos în evidenţă procedee de comercializare pe piaţa

neagră a unor însemnate cantităţi de material lemnos prin:

lipsa marcajelor aplicate de organele silvice;

achiziţionarea de lemn fără documente de provenienţă;

prelucrarea, cu complicitatea deţinătorilor de gatere, a materialelor lemnoase recoltate

de deţinătorii de fond forestier, fără înregistrarea în gestiune;

introducerea în lanţul comercial a societăţilor de tip fantomă în vederea impiedicării

identificării furnizorilor şi/sau a beneficiarilor reali.

6. În domeniul comerţului cu cereale, produse de morărit şi panificaţie.

Rezultatele controalelor efectuate în acest domeniu au scos în evidenţă o serie de

nereguli, practicate de unele grupuri de persoane sau firme, organizate şi constituite după

principiul reţelelor de contrabandă care acţionează, de obicei, pe raza mai multor judeţe, cu

privire la:

neîntocmirea sau întocmirea incompleta a documentelor care atestă şi însoţesc

cantităţile recoltate, din câmp şi până la înmagazinare;

neutilizarea documentelor aprobate prin actele normative şi nerespectarea modului de

completare a acestora, atât pe timpul transportului, cât şi la depozitare, prelucrare şi

comercializare;

intercalarea pe circuitul economic a unor firme tip fantomă .

7. În domeniul respectării disciplinei financiare.

Având în vedere că verificările din teren sunt fundamentate ulterior pe baza analizei

documentelor şi evidenţelor contabile întocmite de agenţii economici, verificările privind

respectarea disciplinei financiar-contabile constituie un obiectiv permanent al comisarilor

Gărzii Financiare.

Fenomenele principale identificate prin verificarea documentelor primare sunt:

majorarea nejustificată a costurilor şi implicit diminuarea profitului impozabil prin

înregistrarea unor facturi de la societăţi fantomă , acestea având influenţă şi asupra TVA

deductibil;

acceptarea unor facturi privind servicii care în realitate nu au fost prestate;

neînregistrarea tuturor operaţiunilor comerciale, etc.


8. În domeniul jocurilor de noroc şi cazinourilor.

În timpul controalelor efectuate de comisarii Gărzii Financiare s-a constatat că

jocurile de noroc reprezintă, în unele cazuri, un paravan pentru operaţiuni de spălare a banilor

sau pentru schimburi ilicite de valută, dat fiind sumele mari rulate în intervale scurte de timp,

ceea ce îngreunează surprinderea momentului operaţiunii.

9. Controale efectuate în piete agroalimentare, târguri, oboare sau bâlciuri.

Analizate individual, fraudele realizate în acest domeniu pot părea minore dar în

realitate, dat fiind rulajul mare de marfă tranzacţionată în zona târgurilor şi oboarelor, acestea

devin spaţii infracţionale predilecte, prejudiciile aduse bugetului de stat prin însumarea

fraudelor, fiind semnificative. Frecvenţa de manifestare a fenomenului, dar şi faptul că în

unele situaţii sunt identificate tranzacţii majore cu animale vii sau cereale, a determinat

încadrarea acestor zone în categoria celor supuse permanent atenţiei Gărzii Financiare

Activitatea Gărzii Financiare secţia SUCEAVA, pentru perioada 2005-2007, detaliată

pe aceste domenii de activitate menţionate mai sus, a fost consemnată în rapoartele din

anexele 1, 2 şi 3. Pe baza acestor date am efectuat o analiză a evoluţiei principalilor indicatori

în perioada vizată. Examinarea evoluţiei indicatorilor s-a efectuat prin intermediul calculului

indicilor cu bază fixă şi cu bază în lanţ. Datele obţinute au fost înregistrate în tabelele din

anexele 5, 6 şi 7.

În anexa 4 s-a realizat analiza evoluţiei valorii amenzilor aplicate în perioada 2005-

2007. O primă observaţie care se poate desprinde este aceea că pe total în anul 2006 faţa de

2005 s-a înregistrat o scădere cu 12,59 % a valorii amenzilor, o creştere în 2007 faţa de 2005

cu 10,01 % şi faţă de 2006 cu 25,85 %.

Scăderea înregistrată în 2006 se datorează unor scăderi drastice în cadrul amenzilor

aplicate în domenii precum uleiuri minerale, transport marfă, deşeuri, zone defavorizate sau

alte acţiuni, deşi aceste domenii deţin o pondere destul de mică în cadrul amenzilor totale. O

scădere medie se înregistrează în cadrul amenzilor aplicate în domenii precum pieţe şi

oboare, jocuri de noroc, prestări servicii, tutun şi masă lemnoasă. Dintre aceste domenii

primele trei nu deţin o pondere foarte însemnată; însă ultimele două deţin proporţii mai

însemnate de 4 %, respectiv 6 % în totalul amenzilor aplicate. O scădere uşoară de 12,3 % a

fost înregistrată în domeniul alcoolului şi a băuturilor alcoolice, însă această scădere este


semnificativă datorită proporţiei pe care o deţine acest domeniu în cadrul amenzilor totale,

respectiv 17 %. De asemenea scăderi uşoare s-au înregistrat în domenii precum : cafea şi

transport persoane, aceste două domenii deţinând ponderi de 3 %, respectiv 1 %.

Valoare amenzilor aplicate, cu 10 % mai mare în 2007 comparativ cu 2005, se

datorează în principal creşterilor covârşitoare din domenii precum jocuri de noroc, materiale

de construcţii şi case de macat; dintre acestea ultimul deţine şi o pondere foarte mare de 20 %

fiind aşadar principalul factor de influenţă a creşterii totale, celelalte două domenii deţinând

doar proporţii de 1 %, respectiv 8 %. De asemenea s-au înregistrat creşteri medii în domenii

precum comerţ cu amănuntul, construcţii, prestări servicii, deşeuri şi zone defavorizate.

Dintre aceste domenii ponderea semnificativă este deţinută de către comerţul cu amănuntul

care are o cotă de 17 %, acesta fiind aşadar principalul factor de influenţă. Creşteri uşoare au

fost înregistrate în domeniile alcoolului şi băuturilor alcoolice şi a cafelei. Creşterea

amenzilor aplicate în domeniul băuturilor alcoolice este de doar 3,42 %, însa ea este

semnificativă datorită ponderii deţinute de acest domeniu, care este de 16 %, în timp ce

domeniul cafelei deţine o pondere de doar 3 %.

Cu privire la situaţia comparativă a anului 2007 cu 2006, se constată că procentul de

creştere a fost de 25,85 %. Această creştere se datorează în primul rând unor creşteri

covârsitoare a amenzilor aplicate în domenii precum uleiuri minerale, jocuri de noroc,

transport marfă, materiale de construcţii, cereale-morărit şi zone defavorizate, toate aceste

domenii nedeţinând însă ponderi foarte mari în totalul amenzilor aplicate. Creşteri

semnificative s-au înregistrat de asemenea şi în domenii precum pieţe şi oboare, transport

persoane, construcţii, prestări servicii, masă lemnoasă şi case de marcat. Dintre acestea

ultimele două domenii deţin ponderi foarte mari de 9 %, respectiv 20 %. De asemenea s-au

înregistrat creşteri de aproximativ 18 %, respectiv 8% în domeniul alcoolului şi în cel al

comerţului cu amănuntul care deţin ponderi foarte mari în totalul amenzilor de 16%, respectiv

17 %.

Din această analiză efectuată asupra valorii amenzilor aplicate pe diferite domenii de

activitate ale agenţilor economici, se poate observa că în cazul domeniilor care au înregistrat

o oarecare scădere în anul 2006 în ceea ce priveşte amenzile aplicate de organele de control,

în anul 2007 s-au înregistrat creşteri. Astfel putem constata că există un echilibru pe domenii

de activitate în ceea ce priveşte abaterile sancţionate cu amenzi contravenţionale. Ca


proporţii, pe întreaga perioadă se poate observa că procentele cele mai mari sunt deţinute de

domeniile alcoolului şi băuturilor alcoolice, comerţului cu amănuntul, masei lemnoase şi

caselor de marcat.

În anexa 5 s-a realizat analiza evoluţiei valorii confiscărilor dispuse în perioada 2005-

2007. O primă observaţie care se poate desprinde este aceea că pe total atât în anul 2006

comparativ cu 2005, cât şi în anul 2007 comparativ cu 2005 şi 2006, s-au înregistrat scăderi

semnificative ale valorii confiscărilor dispuse. În anul 2006 faţa de 2005 se constată o scădere

cu 43,6 % a valorii confiscărilor, iar în 2007 comparativ cu 2005 o scădere de 54,43 %. În

2007 faţă de 2006 s-a înregistrat o scădere ceva mai uşoara de doar 17,42 %.

Scăderea înregistrată în anul 2006 se datorează în special scăderilor semnificative

înregistrate în cazul confiscărilor din domeniul alcoolului de 48,63 % şi din domeniul

deşeurilor de 51,59 %, aceste domenii deţinând şi ponderi semnificative în totalul

confiscărilor, de 10 %, respectiv 9 %. De asemenea s-au înregistrat scăderi covârşitoare în

domeniul transportului de persoane de 96,22 %, iar în domenii precum alimentaţia publică,

masa lemnoasă şi zone defavorizate confiscările au scăzut la 0.

Scăderea înregistrată pe întreaga perioadă analizată, adică în anul 2007 comparativ cu

2005, se datorează în principal scăderii cu 61,6 % a confiscărilor din domeniul masei

lemnoase, domeniu care deţine o cotă de 35 % în totalul confiscărilor. De asemenea s-a

înregistrat o scădere majoră de 92,76 % în cazul deşeurilor şi o scădere la 0 în cazul

transportului de persoane şi în cazul zonelor defavorizate. În domeniul centrelor comerciale

s-a înregistrat o scădere a confiscarilor dispuse cu 42,74 %, iar în domeniul comerţului cu

amănuntul a avut loc o scădere uşoară de 3,8 %.

Diminuarea constatată în cazul confiscărilor în anul 2007 comparativ cu 2006 este

cauzată în special de scăderile majore din domeniile comerţului cu amănuntul, centrelor

comerciale şi deşeurilor, precum şi reducerii la 0 a confiscărilor în domeniile transportului de

persoane şi în cazul altor acţiuni.

Pe ansamblu din calculul indicilor cu bază în lanţ se poate observa că în majoritatea

domeniilor în care s-au înregistrat scăderi a valorii confiscărilor într-un an, în anul următor s-

au înregistrat creşteri şi invers. Doar domeniile transportului de persoane şi deşeurilor au


înregistrat o scădere continuă. Astfel şi în cazul confiscărilor se poate constata un oarecare

echilibru referitor la faptele de încălcare a legii în urma cărora sunt prevăzute confiscări ale

bunurilor, mărfurilor sau valorilor. Ca ponderi semnificative în totalul confiscărilor pe

întreaga perioadă se remarcă domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice, iar pentru 2005 şi

2007 cel al masei lemnoase.

În anexa 6 s-a realizat analiza evoluţiei valorii prejudiciilor stabilite în perioada 2005-

2007. O primă constatare care se poate face este aceea că pe ansamblul perioadei analizate se

înregistrează o creştere majoră şi continuă a prejudiciilor stabilite. În anul 2006 comparativ

cu 2005, s-a înregistrat o creştere de 60,10 %, iar în anul 2007 comparativ cu 2005 şi 2006, s-

au înregistrat creşteri şi mai semnificative ale valorii prejudicilor stabilite. În anul 2007 faţa

de 2005 se constată o creştere covârşitoare de 738,55 % a valorii prejudiciilor constatate, iar

comparativ cu 2005 o creştere de 423,77 %.

Creşterea înregistrată în anul 2006 se datorează în primul rând creşterilor imense

înregistrate în cazul prejudiciilor stabilite în domeniul alcoolului şi în cadrul altor acţiuni,

creşteri de 1107 % respectiv 789 %. De asemenea o creştere de 15,58 % s-a înregistrat şi în

domeniul masei lemnoase. Comparativ cu celelalte domenii creşterea nu e atât de mare, însă

ea este importantă datorită ponderii deţinute de acest domeniu în anul 2006, de 28 %.

Creşterea înregistrată pe întreaga perioadă analizată, în cazul prejudiciilor constatate

este datorată în primul rând creşterii covârsitoare de 1107 % înregistrată în cazul

prejudiciului stabilit în cadrul domeniului alcoolului şi a băuturilor alcoolice. Astfel acest

domeniu trece pe parcursul perioadei 2005-2007 de la o pondere de 1% la un procent de 97 %

în totalul prejudiciilor stabilite. Pentru celelalte domenii, la sfârşitul perioadei adică în 2007

faţă de începutul perioadei din 2005 nu se înregistrează creşteri, ci dimpotrivă scăderi ale

prejudiciilor constatate.

În anul 2007 faţa de 2006 se observă în primul rând creşterea semnificativă a

prejudiciului din domeniul alcoolului de 8398 %. Pe lângă aceasta, o creştere importantă se

înregistrează şi în domeniul comerţului cu amănuntul, creştere de 1406 %. Creşteri

substanţiale se pot observa şi în domenii precum prestări servicii sau cereale şi morărit.

Domenii precum centre comerciale, leasing, masă lemnoasă, materiale de construcţii sau zone

defavorizate, înregistrează scăderi semnificative.


Cu privire la cotele deţinute de prejudiciile constatate în diferitele domenii, pe

întreaga perioadă analizată se poate observa trecerea de la domenii precum comerţul cu

amănuntul, centre comerciale, masă lemnoasă şi materiale de construcţii, care în anii 2005 şi

2006 deţineau proporţii mari în totalul prejudiciilor stabilite, spre dome-niul alcoolului şi

băuturilor alcoolice în 2007, acesta deţinând o pondere de 97%.

Aşadar rezumând evoluţia prejudiciilor se poate constata că creşterea foarte mare

înregistrată pe parcursul perioadei studiate se datorează în cea mai mare parte domeniului

alcoolului şi în special creşterii înregistrate de acest domeniu în 2007. Şi în cazul celorlalte

domenii se înregistrează creşteri, dar nu continue, adică domeniile care înregistrează valori

mari într-un an în anul următor înregistrează scăderi.

Concluzionând, în urma analizei efectuate asupra evoluţiei confiscărilor dispuse,

amenzilor aplicate şi prejudiciilor stabilite, se pot constata următoarele: în cazul amenzilor

creşterea totală s-a înregistrat în cazul mai multor domenii, identificate mai sus; în cazul

confiscărilor s-a înregistrat o scădere semnificativă datorată scăderii confiscărilor înregistrate

doar în unele domenii, dar care reprezentau domenii predilecte pentru activitatea de cofiscare;

în cazul prejudiciilor s-a înregistrat o creştere însemnată datorată cu preponderenţă

domeniului alcoolului.

În ceea ce priveşte situaţia principalilor indicatori pentru anul 2007 am efectuat o

dispunere şi o analiză o lor pe principalele domenii de activitate, aşa cum reise din raportul

local al valoriilor principalilor indicatori de activitate prezentat în anexa 3.

În primul rând din rapoartele de activitate ale Gărzii Financiare reiese că în anul 2007,

controalele au fost efectuate în principal în urma autosesizărilor şi a sesizărilor primite de la

cetăţeni.

Pe baza datelor din anexa 3, s-a întocmit tabelul din anexa 8, în care este prezentată

detaliat situaţia anului 2007 pe diferitele domenii de activitate. Pe baza acestei anexe s-au

întocmit graficele următoare, care ilustrează diferitele procente deţinute de domeniile de

activitate în cazul amenzilor, confiscărilor şi în special în cazul prejudiciilor. Graficul 7

prezintă ponderile deţinute în cazul amenzilor aplicate în cazul celor 13 mari domenii de

activitate identificate.


Grafic 7. Valoarea amenzilor aplicate pe principalele domenii de activitate

VALOARE AMENZI APLICATE IN PRINCIPALELE DOMENI I DE ACTIVITATE

11,02%

9,38%

23,35%

19,53%

1,95%1,34%

3,18%

0,06%0,68% 3,15% 0,96%0,66%

24,74%

Produse accizabile

Activitati comerciale

Jocuri denoroc &CazinouriTransport

Constructii& mat constructii

Masa lemnoasa

Case de marcat

Cereale,morarit

Deseuri

Leasing

Prestari servicii

Zone defavorizate

Alte actiuni

Ponderile cele mai importante ale amenziilor aplicate sunt deţinute de domenii

precum: activităţi comerciale 24,74%, produse accizabile 23,35%, case de marcat 19,53%. În

domenii precum masa lemnoasă şi construcţii şi materiale de construcţii s-au aplicat de

asemenea amenzi substanţiale, ponderile în totalul amenzilor fiind de 9,38%, respectiv

11,02%.(grafic 7)

Grafic 8. Valoarea confiscărilor de sume şi bunuri pe principalele

domenii de activitate


CONFISCARI BUNURI SI SUME

Transport0%

Jocuri denoroc &

Cazinouri3%

Cereale,morarit 6%

Leasing0%Deseuri

2%

Prestari servicii 0%

Alte actiuni 0%

Zone defavorizate

0%

Produse accizabile

49%


1%

Case de marcat 4%


0%

Masa lemnoasa 35%

Produse accizabile




Masa lemnoasa

Case de marcat

Cereale,morarit

Deseuri

Leasing

Prestari servicii

Zone defavorizate

Alte actiuni

Confiscările de bunuri şi sume au fost efectuate în principal în domeniul produselor

accizabile în proporţie de 49% şi a masei lemnoase în proporţie de 35%. De asemenea în

domenii precum cereale şi morărit, case de marcat, jocuri de noroc şi cazinouri, deşeuri şi

activităţi comerciale, s-au aplicat amenzi în proporţii de la 6% până la 1%. Ponderi mult mai

reduse deţin domenii precum cel al prestărilor de servicii, transport, leasing, construcţii.

Valoarea prejudiciilor constatate în sumă totală absolută a înregistrat o valoare foarte

mare de 83.345.260 lei RON. Se poate observa că din această valoare, ponderea covârşitoare

de 97,34 % este deţinută de produsele accizabile , în valoare absolută aceasta fiind de

81.441.313 lei RON. (Grafic 9).

Grafic 9. Valoarea prejudiciilor constatate pe diferite domenii


VALOARE PREJ UDICIU

Case de marcat

Cereale,morarit

Prestari servicii Masa lemnoasa


Leasing

Alte actiuni

Produse accizabile

Produse accizabile




Masa lemnoasa

Case de marcat

Cereale,morarit

Deseuri

Leasing

Prestari servicii

Zone defavorizate

Alte actiuni

Cu toate că produsele accizabile deţin o pondere atât de mare, valoarea prejudiciilor

constatate nu trebuie neglijată nici în alte domenii precum masa lemnoasă, unde chiar dacă

prejudiciul constatat ca pondere nu este semnificativ 0,98%, ca valoare absolută el este de

815.053 RON şi nu trebuie neglijat. De asemenea trebuie amintite domenii precum prestări

servicii sau activităti comerciale, în care se înregistrează prejudicii de 600.155 RON şi

196.656 RON, valori care trebuie luate în considerare deoarece sunt semnificative, chiar dacă

ponderile deţinute de aceste domenii în total prejudicii sunt de doar 0,72%, respectiv 0,24%.

De asemenea se mai constată prejudicii în domenii precum jocuri de noroc şi cazinouri,

construcţii şi materiale de construcţii, cereale şi morărit, leasing, zone defavorizate şi alte

acţiuni. (Grafic 10).

Grafic 10. Valoarea prejudiciilor în alte domenii decât cel al produselor accizabile


PREJ UDICIU INREGISTRAT IN ALTE DOMENI I DECAT CEL AL PRODUSELOR

ACCIZABILE


Transport

Deseuri

Prestari servicii

Leasing

Zone defavorizate

Alte actiuni Activitati comerciale

Jocuri denoroc &

Cazinouri

Cereale,morarit

Masa lemnoasa

Case de marcat

Din valoarea prejudiciului stabilit la produse accizabile o pondere covârşitoare de

99,61% o deţine domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice. Un alt domeniu în care se

înregistrează un prejudiciu substanţial în anul 2007 este domeniul uleiurilor minerale, unde se

înregistreaza o valoare de 313.716 RON, iar ca pondere în totalul prejudicilor stabilite pentru

produse accizabile acest domeniu înregistrează o cota de 0,39%. În alte domenii precum

tutun, cafea sau aur şi bijuterii nu s-au stabilit prejudicii în anul 2007.

Grafic 11. Valoarea prejudiciului constatat pe categorii de produse accizabile

VALOARE PREJ UDICIU PE CATEGORI I DE PRODUSE ACCIZABILE

Uleiuri minerale ; 313.761

Tutun ; 0

Aur, bijuterii; 0

Alcool si bauturi alcoolice;

81.127.552

Cafea ; 0

Comparativ cu situaţia prejudiciului constatat pe categorii de produse accizabile se

observă că şi în cazul amenzilor domeniul alcoolului deţine o pondere semnificativă, chiar


dacă mai redusă decât în cazul prejudiciilor. Astfel amenzile aplicate la agenţii economici

care îşi desfăşoară activitatea în domeniul alcoolului şi băuturilor alcoolice, deţin o pondere

de aproximativ 66% în totalul amenzilor aplicate. Şi în acest caz următorul domeniu care

deţine o pondere semnificativă este cel al uleiurilor minerale, în care s-au aplicat amenzi în

proporţie de 14% comparativ cu celelalte domenii. În cazul amenzilor, şi domenii precum

cafea sau tutun deţin ponderi semnificative de 11%, respectiv 9%. (Grafic 12)

Grafic 12. Valoarea amenzilor pe categorii de produse accizabile

VALOARE AMENZI PE CATEGORI I DE PRODUSE ACCIZABILE

Aur, bijuterii0%

Tutun 9%

Alcool si bauturi alcoolice

66%

Uleiuri minerale 14%

Cafea 11%

Analizând în continuare datele prezentate în anexa 3, în ceea ce priveste sumele

totale, se observă că ponderea cea mai mare o deţin prejudiciiile constatate, iar amenziile şi

confiscările deţin o pondere mai redusă.

De asemenea se poate constata că gradul de încasare al sancţiunilor contravenţionale

aplicate a fost de aproximativ 70%. Ţinând cont că aceasta se datorează în principal faptului

că multe din aceste amenzi au fost plătite pe loc la 50% din minimul prevăzut de lege, se

poate aprecia activitatea desfăşurată de Garda Financiară ca fiind eficientă şi de bună calitate.

Din datele analizate pentru anul 2007 se poate concluziona că domeniile în cadrul

cărora s-au depistat cele mai multe şi mai importante cazuri de evaziune fiscală au fost


domeniile alcoolului şi băuturilor alcoolice, masei lemnoase, prestărilor de servicii, uleiurilor

minerale şi comerţului cu amănuntul.

Din analiza datelor pe întreaga perioadă studiată mai în detaliu, adică 2005-2007, se

observă o creştere substanţială a valorii tuturor măsurilor şi sancţiunilor aplicate de către

Garda Financiară, dar în special creşterea importantă înregistrată în cazul prejudicilor

stabilite. Şi din analiza mai generală a perioadei 2000-2007 se pot desprinde aceleaşi

concluzii şi anume creşterea continuă a valorii amenzilor aplicate, confiscărilor dispuse şi

prejudiciilor stabilite. Astfel se poate constata atât amplificarea fenomenului de evaziune

fiscală pe parcursul acestei perioade cât şi îmbunătăţirea activităţii organelor de control.

Rezumând cele spuse mai sus şi în urma rezultatelor prezentate se poate desprinde

concluzia că efortul depus de Garda Financiară în legatură cu depistarea şi instrumentarea

unor cazuri complexe de fraudă şi evaziune fiscală s-a îmbunătătit şi se constată de asemenea

modificarea focalizării atenţiei de la efectuarea unor verificări de rutină finalizate cu măsuri

contravenţionale, la depistarea cazurilor care aduc prejudicii de mare importanţă statului.

În continuarea studiului de caz privind fenomenul de evaziune fiscală înregistrat în

judeţul SUCEAVA, am efectuat o prezentare concretă a două cazuri de evaziune fiscală

depistate de către Garda Financiară, în perioada studiată. Faptele de evaziune depistate şi

alese spre a fi prezentate în acest studiu de caz se referă la rambursarea nelegală de TVA şi la

domeniul produselor supuse accizării. Rambursările nelegale de TVA sunt una dintre

practicile cele mai des folosite de către evazionişti în ultima perioadă, iar în domeniul

produselor accizabile, aşa cum am arătat mai sus, se înregistrează prejudicii tot mai mari.

4.2. CAZURI ŞI PRACTICI DE EVAZIUNE FISCALǍ DEPISTATE RECENT ÎN

JUDEŢUL SUCEAVA

4.2.1. Evaziunea fiscală în cazul rambursărilor nelegale de TVA

În urma controalelor efectuate de Garda Financiară SUCEAVA, în anul 2005 şi 2006,

la agenţii economici din zona Rodna, au fost descoperite înregistrate în evidenţa contabilă a

acestora, foarte multe facturi de cumpărare, de valori foarte mari, emise de SC

ROVINMONT SRL şi SC NIPEXIM SRL Sibiu, ambele având acelaşi administrator, de SC


MICHAEL PROD SRL Titu judeţul Dâmboviţa cât şi de SC VIOLETA GEOMARY SRL

Costeşti judeţul Argeş, pentru diverse utilaje, piese de schimb şi subansamble auto sau pentru

prelucrarea lemnului sau chiar şi pentru animale vii.

Din documentele justificative verificate, din modul de înregistrare în evidenţa

contabilă şi din modalităţile de decontare utilizate, rezultând o serie de indicii cu privire la

caracterul fictiv al operaţiunilor înfăţişate în facturi, s-a solicitat secţiilor Gărzii Financiare

din judeţele respective cât şi DGFP Sibiu, verificarea realităţii tranzacţiilor şi a legalităţii

emiterii facturilor de către agenţii economici menţionaţi. Din răspunsurile primite la aceste

solicitări rezulta că cea mai mare parte a bunurilor care apar în facturile emise către firmele

din judeţul SUCEAVA de către SC ROVINMONT SRL şi SC NIPEXIM cât şi de către SC

MICHAEL PROD SRL Titu, au ca documente justificative de provenienţă facturi emise de

SC VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti , firmă de tip fantomă care nu a depus la organele

fiscale declaraţiile privind obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat generate de

operaţiunile înfăţişate în facturi şi nici bilanţul contabil şi raportările financiar –contabile

semestriale; mai mult, la repetatele solicitări ale organelor de control a refuzat să se prezinte,

sustrăgându-se controlului financiar-contabil cu privire la realitatea şi legalitatea tranzacţiilor

de livrare către firmele din judeţul SUCEAVA cât şi către cele din judeţul Sibiu şi judeţul

Dâmboviţa.

Ca rezultat al acestor constatări s-au întocmit Note de constatare şi Procese verbale de

constatare care au fost remise atât organelor de urmărire penală, respectiv Parchetului de pe

lângă Tribunalul SUCEAVA, cât şi Direcţiei Generale a Finanţelor Publice SUCEAVA

pentru stabilirea obligaţiilor fiscale în întregime, datorate după cum urmează:

Denumirea societăţii comerciale Prejudiciul total

-RON-

1) SC ROM KOM SRL 96.517

2) SC FLORIMET SRL 475.065

3) SC VAL SRL 40.820

4) SC REALDOANNIE COM SRL 94.674

5) SC VIKA TEHNO COM SRL 347.823

6) SC ARTARUL SRL 135.625

7) SC ELIA CONSULTING 165.857


8) SC TISA AURIE SRL 174.914

9) SC PIETRA TOCACIU PROD 45.505

10)SC ALEX SIN PROD SRL 359.891

TOTAL PREJUDICIU I 1.936.691

Constatările de mai sus se referă numai la documentele emise de SC ROVINMONT

SRL, SC NIPEXIM SRL şi direct de SC VIOLETA GEOMARY SRL către aceste societăţi

comerciale. Cu privire la facturile emise de către SC MICHAEL PROD SRL Titu către aceste

societăţi comerciale, trebuie menţionat că SC MICHAEL PROD SRL justifică provenienţa

bunurilor facturate către aceste firme cu documente emise şi de multe alte firme de tip

fantomă în afara celor emise de SC VIOLETA GEOMARY SRL.

Astfel rezumând aceste circuite de transmitere a facturilor fiscale în vederea deducerii

nelegale de TVA, am ilustrat în următoarea schemă prezentată în graficul 13, circuitul

facturilor fiscale false pe baza cărora s-a dedus nelegal TVA de către societăţile comerciale

din judeţul SUCEAVA. Reţeaua conţine firmele din judeţul SUCEAVA specificate mai sus,

firmele din judeţele Sibiu şi Dâmboviţa de unde proveneau facturile privind operaţiuni

fictive, precum şi firmele de tip fantomă care reprezintă veriga iniţială a circuitului.

Grafic 13. Circuitul facturilor fiscale false în vederea deducerii nelegale de TVA

SC Alex Sin Prod SRL

SC Pietro Toc Prod SRL

SC Tisa Aurie SRL

SC Elia Consulting SRL

SC Arţarul SRL

SC Vika Tehno Com SRL

SC Realdoannie Com SRL

SC Val SRL

SC Rom Kom SRL

SC Florimet SRL

SC Rovinmont SRL

SC Nipexim SRL

SC Michael Prod SRL

SC Violeta Geomary SRL (Firmă de tip fantomă)

Alte firme din judeţul SUCEAVA

Alte firme de tip fantomă


În continuare pentru a detalia fenomenul de evaziune fiscală prin deducerea nelegală a

TVA, va fi exemplificată situaţia găsită la una din cele 10 firme din SUCEAVA care a fost

identificată ca făcând parte din circuitul de mai sus, şi anume SC FLORIMET SRL, deoarece

la această firmă prejudiciul constatat a înregistrat cea mai mare valoare şi de asemenea s-a

constatat că această societate a emis facturi fiscale false altor firme din judeţul SUCEAVA.

Începând cu data de 07.03.2005 Garda Financiară Suceava a efectuat controlul firmei

SC FLORIMET COM SRL. Pe parcursul verificărilor s-a colaborat cu organe ale Serviciului

de investigare a fraudelor din cadrul I.P.J. Suceava.

Din verificarea documentelor justificative şi a celor de evidenţa financiar-contabilă,

pe perioada 01.01.2004-28.02.2005, puse la dispoziţie de administratorul societăţii, s-au

constatat înregistrate în evidenţa contabilă a lunilor Mai 2004 şi Octombrie 2004 un număr de

13 facturi fiscale, emise de SC ROVINMONT SRL şi SC NIPEXIM SRL SRL Sibiu, în


valoare totală de 29,7 mld. lei vechi din care TVA 4,8 mld. lei . În baza verificărilor

încrucişate efectuate în judeţele Sibiu şi Argeş, s-a constatat că bunurile facturate către SC

FLORIMET COM SRL au ca documente de provenienţă facturi emise sub antetul SC

VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti, jud. Argeş, firmă de tip fantomă care nu a colectat, nu

a declarat la organele fiscale, şi nu a plătit la bugetul de stat impozitele generate de

operaţiunile înfăţişate în facturile către firmele din judeţul Sibiu menţionate anterior, către o

serie de firme din judeţul SUCEAVA, cât şi către SC MICHAEL PROD SRL , jud.

Dâmboviţa.

Din verificările efectuate şi din cercetările organelor de poliţie din judeţele Sibiu şi

Argeş, rezultă că operaţiunile consemnate în facturi nu sunt reale, iar între reprezentanţii

acestor societăţi au intervenit înţelegeri în vederea emiterii de facturi pentru operaţiuni fictive

cu scopul deducerii nelegale pe această cale a unor mari sume reprezentând TVA. Prin

Procesul-verbal de constatare întocmit în urma controlului efectuat la SC FLORIMET SRL s-

a stabilit un prejudiciu de 475.065 RON, constând în TVA sustras de la plată, dosarul cauzei

fiind remis Parchetului de pe lângă Tribunalul SUCEAVA

Cu ocazia acestor controale, s-a mai constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a

lunilor Decembrie 2004 şi Ianuarie 2005 a unui număr de 11 facturi fiscale de livrare emise

de SC MICHAEL PROD SRL Titu, jud.Dâmboviţa, având ca obiect livrarea de subansamble

pentru camioane de mare tonaj (motoare, cutii viteze, axe faţă şi spate, macarale hidraulice

auto), în valoare totala de 27.000.700.000 lei vechi, din care 4.311.100.000 lei TVA. Existând

dubii cu privire la realitatea şi legalitatea acestor tranzacţii, s-a solicitat Secţiei Gărzii

Financiare Dâmboviţa verificarea legalităţii şi realităţii operaţiunilor consemnate în facturile

fiscale menţionate. Constatările secţiei Gărzii Financiare Dâmboviţa au evidenţiat prejudicii

în sumă totală de 17,3 miliarde lei vechi ca urmare a deducerii nelegale de TVA pe baza unor

facturi fiscale emise de firme de tip fantomă, în principal de SC VIOLETA GEOMARY SRL

Costeşti - judeţul Arges, în valoare de 14,3 miliarde lei vechi, cât şi a unor înregistrări voit

eronate în evidenţa contabilă în valoare de 3 miliarde lei vechi.

În evidenţa contabilă a SC FLORIMET COM SRL Rodna, respectiv în Jurnalul de

cumpărări a lunilor Decembrie 2004 şi Ianuarie 2005, în baza celor 11 facturi fiscale emise de

către SC MICHAEL PROD SRL Titu, judeţul Dâmboviţa, a fost înregistrată în contul 3024

“Piese de schimb”, contravaloarea subansamblelor pentru camioane facturate în sumă totală


de 22.689.600.000 lei vechi şi în contul 4426 “ TVA deductibila” suma de 4.311.100.000 lei,

reprezentând TVA înscrisă în facturi, precum şi obligaţia faţă de furnizorul SC MICHAEL

PROD SRL, în sumă totală de 27.000.700.000 lei, conform fişei analitice ,,Furnizori’’ listată

la 24.03.2005. Verificând provenienţa bunurilor facturate de SC MICHAEL PROD SRL către

SC FLORIMET SRL Rodna, în baza copiilor facturilor anexate la Procesul - verbal al Secţiei

Gărzii Financiare Dâmboviţa, şi a faptelor reţinute prin acest act de control, s-a constatat că

în cea mai mare parte aceste bunuri (92 %) au ca documente de provenienţă facturi false

emise de firme de tip fantomă : SC VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti - jud. Arges, SC

BLANCOMAT SRL Râmnicu-Vâlcea, SC PETROMET SRL Râmnicu –Vâlcea şi SC

MARA FEN 2003 SRL Costeşti -Argeş.

Caracterul de firme fantomă, cât şi modul de operare specific acestor tranzacţii fictive,

care au drept scop doar deducerea ilegală a TVA înscris în facturi, fără ca emitenţii din

amonte ai facturilor să colecteze şi să vireze la buget TVA, generată de operaţiunile înfăţişate

în acestea, rezultă din urmatoarele:

Cu privire la bunurile care au ca documente de provenienţă facturi emise de SC

VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti – jud Arges. Conform adresei emise de DGFP Argeş-

ACF către ACF Sibiu, în data de 10.01.2005 a fost înaintată o Sesizare penală către Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Piteşti pentru următoarele motive :

administratorul SC VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti nu a putut fi contactat

refuzând să se prezinte pentru control la organele fiscale;

în perioada 01.01.2004-30.11.2004 societatea a realizat operaţiuni pe care nu era

autorizată să le efectueze conform statutului, în sumă de 84.923.318.000 lei;

în perioada 01.07.2004 –30.11.2004 această societate a emis facturi fiscale în care

sunt înscrise venituri din comercializarea de bunuri, în sumă totală de 43.408.900.000 lei din

care TVA în sumă de 8.247.691.000 lei care nu au fost declarate la organul fiscal teritorial

conform Codului de procedură fiscala (OG. 92/2003 rep.) şi Codului fiscal(Legea 571/2003).

de asemenea prin adresa Gărzii Financiare Argeş se precizează că în urma

verificărilor efectuate de Administraţia Finanţelor Publice Costeşti s-a constatat că ultima

declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi ultimul decont de TVA depus de SC

VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti sunt cele aferente lunii Iunie 2004.


Cu privire la facturile emise sub antetul SC BLANCOMAT SRL Râmnicu-Vâlcea,

acestea nu corespund prevederilor legale pentru deducerea TVA întrucât din adresa Gărzii

Financiare Vâlcea, rezultă că această firmă a fost cesionată în Octombrie 2004 unei persoane

care nu a putut fi contactată în vederea efectuării controlului, fiind plecată din ţară,

sustrăgându-se astfel controlului.

Cu privire la facturile emise sub antetul SC PETROMET SRL Râmnicu-Vâlcea,


Financiare Vâlcea, rezultă că această societate a refuzat sistematic să prezinte documentele de

evidenţă contabilă solicitate, sustrăgându-se controlului financiar-fiscal, drept pentru care au

fost sesizate organele de urmărire penală.

Cu privire la facturile emise sub antetul SC MARA FEN 2003 SRL Costeşti- Argeş


Financiare Argeş, rezultă că această societate se sustrage controlului finaciar-fiscal, plăţile

către aceasta societate nu s-au efectuat prin bancă, ci în numerar, mod de operare specific

firmelor fantomă, la aceea dată urmând a fi sesizate organele de urmărire penală.

Alte constatări : Până la data controlului, respectiv până la data de 24.03.2006 (aşa

cum rezulta din fişa analitică a contului 401,,Furnizori” listată la data menţionată), din totalul

datoriilor către SC MICHAEL PROD de 27.000.100.000 lei vechi s-au achitat prin bancă în

perioada 23.12.2004 –17.01.2005 doar 2.045.750.000 lei în baza unui număr de 10 ordine de

plată bancare. Este greu de acceptat faptul că un agent economic care desfăşoară o activitate

în economia reala, şi-ar fi permis să crediteze clientul cu sume de ordinul a 25 mld.lei, ca de

alfel pe toţi ceilalti clienţi din judeţul SUCEAVA către care a emis facturi de livrare, în

condiţiile în care la scurt timp această firmă a intrat în încetare de plăţi, iar la această dată

este în reorganizare judiciară. De menţionat că plăţile prin bancă s-au făcut, ca şi în cazul

altor agenţi economici din zonă (implicaţi în acest gen de tranzacţii), în conturi bancare

deschise pe numele SC ROVINMONT SRL, SC NIPEXIM SRL, SC VIOLETA GEOMARY

SRL şi SC MICHAEL PROD SRL, la agenţii bancare din Rodna şi Sângeorz-Băi, în cazul de

faţă la Agenţia BCR Rodna . Aşa cum rezulta şi din nota explicativă din 25.04.2005 a

administratorului SC REALDOANNIE SRL Rodna, acesta a încheiat cu administratorul SC

VIOLETA GEOMARY SRL, şi cu administratorul SC MICHAEL PROD SRL contracte de

închiriere spaţiu, la domiciliul părinţilor săi şi al său din Rodna, pentru ca aceste firme să-şi


poată deschide conturi bancare, la agenţiile bancare din Rodna şi Sângeorz –Băi, prin care să

se deruleze operaţiunile de plăti efectuate de firmele din zona Rodna către firmele

menţionate. Precizăm că la adresa arătată, unde în mod fictiv aceste firme au sedii secundare,

nu s-a desfăşurat niciodată vreo activitate economică. Scopul deschiderii de conturi bancare,

în zona Rodna-Sângeorz-Băi, pe numele firmelor mai sus arătate a fost acela de a evita

depăşirea plafoanelor de plăţi în numerar, dar şi acela de a crea posibilitatea restituirii

clienţilor în parte sau în totalitate a sumelor ridicate, modalitate de operare descrisă de

administratorul SC ROVINMONT SRL şi NIPEXIM SRL Sibiu în declaraţia dată în faţa

organelor de poliţie la data de 06.02.2006. Se poate observa în majoritatea cazurilor

instrumentate că plăţile către aşa-zişii furnizori din judeţele Sibiu, Argeş şi Dâmboviţa s-au

efectuat în general până la nivelul maxim al TVA din facturi (în cazul SC FLORIMET COM

SRL plăţile efectuate până la 23.04.2005 reprezintă mai puţin de jumătate din TVA), această

modalitate de operare fiind deasemenea recunoscută de cei în cauză.

Din aceeaşi declaraţie mai rezultă că toate aceste firme: SC VIOLETA GEOMARY

SRL Costeşti–Arges, SC ROVINMONT şi SC NIPEXIM SRL Sibiu, SC MICHAEL PROD

SRL Titu, Dâmboviţa, şi societăţi din judetul SUCEAVA (în principal) au operat împreună în

vederea deducerilor nelegale de TVA. Acest mod de operare rezultă atât din declaraţia

menţionată, în care se arată că reprezentantul SC VIOLETA GEOMARY SRL Costeşti

împreună cu reprezentantul SC MICHAEL PROD SRL Titu au angajat acest gen de tranzacţii

de livrări fictive către firme din zona Rodna, din declaraţia dată de reprezentantul SC

VIOLETA GEOMARY SRL la DIICOT, cât şi din declaraţiile administratorilor firmelor

controlate.

Privitor la modul de întocmire a facturilor şi datele conţinute de acestea, rezultă

indicii care pun la îndoială derularea în realitate a tranzacţiilor respective. Astfel, neexistând

întocmite avize de însoţire a mărfurilor, rezultă că facturile au fost întocmite la locul de

livrare, respectiv la sediul SC MICHAEL PROD SRL, îndeplinind şi rolul de documente de

însoţire a mărfii. În acest caz ele trebuie să poarte la rubricile “semnătura de primire” şi la

“semnătura delegatului”, semnăturile persoanei care preia şi însoţeşte bunurile facturate.

Toate cele 11 facturi au trecut ca delegat pe reprezentantul SC FLORIMET COM SRL şi

poartă la rubricile menţionate semnăturile acestuia, iar la mijlocul de transport apar mijloace

de transport înmatriculate în judeţul SUCEAVA, aparţinând SC FLORIMET COM SRL

rezultând că de fiecare dată acesta s-a deplasat la Titu pentru preluarea bunurilor. Având în


vedere desele deplasări în Germania ale administratorului SC FLORIMET COM SRL în

vederea efectuării de importuri, în general de autovehicule de mare tonaj (cap tractor,

remorci, semiremorci, sasiuri), cât şi faptul că în perioada în care apar facturi emise de SC

MICHAEL PROD apar şi declaraţii vamale de import se impune verificarea intrărilor şi

ieşirilor din ţară a persoanei menţionate, pentru a se putea constata dacă datele privind

expediţia de pe facturi sunt reale şi nu se suprapun cu deplasările în străinătate.

Faptul că în societatea controlată nu se respectă normele legale în ceea ce priveşte

întocmirea documentelor justificative de intrare şi ieşire din gestiune a bunurilor precum şi de

ţinere a evidenţei operative-gestionare a acestora, este de asemenea de natură a permite

înregistrarea în evidenţa contabilă a intrării în patrimoniu a unor bunuri de natura stocurilor

(materiale, piese de schimb) cât şi includerea pe cheltuieli în mod nejustificat a contravalorii

unor bunuri care nu au intrat în mod efectiv în patrimoniul agentului economic. Astfel,

bunurile în cauză nu au fost recepţionate, conform normelor legale de o comisie de recepţie

din care să facă parte persoanele care gestionează aceste bunuri, iar eliberarea, includerea

acestora pe cheltuielile de exploatare nu s-a făcut în baza unor documente justificative legale,

respectiv a bonului de consum întocmit în aşa fel încât să se indice cu claritate obiectivul,

locul, comanda pentru care au fost consumate, precum şi persoanele care au eliberat, care au

primit şi cele care au aprobat consumurile. Toate documentele justificative menţionate,

precum şi evidenţa gestionară se întocmesc în mod formal pe calculator în baza unui program

informatic, la sfârşitul perioadei şi nu poartă semnăturile legale. Din balanţele de verificare

anterioare lunii decembrie 2004 rezultă că scăderea din gestiune şi trecerea pe cheltuieli a

tuturor intrărilor de piese şi materiale, la fiecare sfârşit de lună, (fără a se ţine o evidenta

gestionară şi fără a se întocmi, în momentul efectuării operaţiunii, documentele legale de

intrare şi ieşire din gestiune ) este un mod de lucru frecvent utilizat, contul 3024’’ Piese de

schimb” rămânând fără sold în fiecare lună, situaţie puţin credibilă.

Din analiza comparativă a preţurilor de achiziţie a pieselor de schimb şi materialelor,

pe baza datelor se poate observă cu uşurinţă că în bună parte preţurile cu care aceste bunuri

au fost livrate către FLORIMET COM SRL au fost supraevaluate faţa de cele de achiziţie,

acest aspect fiind deasemenea caracteristic modului de operare în cazul tranzacţiilor fictive

înregistrate în scopul deducerilor nelegale de TVA. Legat de preţuri mai trebuie precizat că

SC FLORIMET COM SRL Rodna în perioada aprilie 2003 şi până la data controlului a

importat din Germania pe lângă remorci, semiremorci, autoturisme, etc. aproximativ 17


autocamioane de mare tonaj (cap tractor ), second-hand, care nu îndeplineau condiţiile

referitoare la poluare pentru a putea fi înscrise în circulaţie, destinaţia acestora fiind prin

urmare dezmembrarea şi utilizarea pieselor şi subansamblelor la repararea altor autovehicule .

Preţurile la care au fost importate aceste maşini variau în perioada când s-au derulat

tranzacţiile cu SC MICHAEL PROD între 1058 şi 3458 USD. Se pune întrebarea : de ce a

fost nevoie ca SC FLORIMET COM SRL să achiziţioneze de la SC MICHAEL PROD

motoare MAN cu preţuri între 330 şi 380 milioane lei, cutii de viteze MAN cu preţuri între

180 şi 360 milioane lei şi axe faţă sau spate cu preţuri între 168 şi 275 mil. lei pe când un cap

tractor din import s-a achiziţionat cu preţuri cuprinse între 30 şi 100 milioane lei. Din această

analiză rezultă că preţul unui motor facturat de SC MICHAEL PROD SRL depăşeşte în unele

cazuri de peste 10 ori preţul unui cap tractor din import. Datele privind importurile efectuate

au fost preluate atât din evidenţa contabilă a societăţii cât şi din situaţia importurilor efectuate

de SC FLORIMET SRL Rodna în perioada 01.01.2003 –13.12.2005, pusă la dispoziţia

organelor de poliţie de către Autoritatea Naţionala a Vămilor, Direcţia de Supraveghere şi

Control Vamal .

Având în vedere cele de mai sus, s-a calculat în timpul controlului un prejudiciu

estimativ de 4.311.100.000 lei vechi, respectiv 431.110 RON, constând în TVA sustras de la

plată.

În baza înregistrării în contabilitate a facturilor emise de cele două firme din judeţul

Sibiu şi de către SC MICHAEL PROD SRL Titu şi a deducerii nelegale pe această cale de

TVA în sumă totală de 906.175 RON, SC FLORIMET SRL Rodna nu numai că a solicitat

rambursări de TVA de la organele fiscale, dar a avut posibilitatea de a emite către alte firme

din judeţ, în trimestrul IV 2004, în principal în luna decembrie, facturi pentru lucrări de

reparaţii fictive în valoare totală de 1.992.884 RON din care TVA în valoare de 318.192

RON. În baza acestor constatări s-au încheiat un număr de 7 procese-verbale de constatare

pentru un prejudiciu estimat de 318.373 RON, care au fost remise Parchetului de pe lângă

Tribunalul SUCEAVA. Referitor la emiterea de astfel de facturi în trimestrul IV 2004, numai

după înregistrarea în contabilitate a facturilor false emise de cele trei societăţi menţionate şi

asigurarea pe această cale a posibilităţii de deducere nelegală a TVA în suma arătată, se

impune precizarea ca în primele şase luni ale anului 2004, SC FLORIMET SRL a realizat o

cifră de afaceri de 984 milioane lei, pentru ca la sfârşitul anului 2004 acest indicator să

înregistreze o creştere spectaculoasă la 31,5 miliarde lei, creştere neacoperită de posibilităţile

tehnico-materiale şi de resursele umane ale firmei.


SC FLORIMET SRL Rodna a emis facturi pentru lucrări de reparaţii fictive către

societăţi din judeţul SUCEAVA, precum : SC NETMONTAJ - LUCI SRL Rodna, SC

VIONELIA IMPEX SRL Sant, SC GRUP ICARUS SBS SRL Suceava, SC COMLORENA

SRL Beclean.

Ca justificare a serviciilor prestate SC FLORIMET SRL a emis aşa-zise devize de

reparaţii. Aceste devize în baza cărora au fost emise facturile menţionate nu sunt reale,

deoarece data emiterii facturilor şi a devizelor este mult diferită, fără a se putea justifica

încălcarea prevederilor legale cu privire la termenele de întocmire a facturii. La art.155 (2)

din Legea 571 / 2003 se precizează că pentru prestările de servicii, factura fiscală se emite cel

mai târziu până la finele lunii în care s-a efectuat prestarea.

La SC FLORIMET SRL Rodna, nu exista registru de intrare şi evidenţă a reparaţiilor

prin care să se facă dovada că autovehiculele şi utilajele au fost aduse la reparat.

Administratorul SC FLORIMET SRL Rodna, a declarat în mod evaziv în nota explicativă

dată în faţa organelor de control că nu mai reţine ce lucrări s-au executat şi la ce dată şi că

situaţia reală ar fi conform devizelor. Din aceeaşi notă explicativă rezultă că reparaţiile s-ar fi

executat începând cu luna mai 2004, iar societatea nu era autorizată conform normelor legale

sa efectueze reparaţiile consemnate în cele 47 devize de reparaţii prezentate, nici până la data

controlului, solicitându-se organelor competente autorizarea abia la data de 27.03.2005.

De asemenea din datele de evidenţa ale societăţii rezultă că societatea nu dispunea în

anul 2004 de personal, nici suficient , nici calificat pentru efectuarea genului de reparaţii

trecute în devize. Astfel din centralizatorul celor 47 devize prezentate cu ocazia verificărilor

efectuate la SC FLORIMET SRL Rodna, rezultă că în cursul anului 2004 s-ar fi efectuat

lucrări de reparaţii în valoare totală de 19.928.847.000 lei, incluzând TVA, la un preţ de

600.000 lei pe oră, care de asemenea este supraevaluat.

De aici se poate estima că în cursul perioadei în care administratorul SC FLORIMET

SRL Rodna susţine ca s-au efectuat reparaţiile, respectiv Mai – Decembrie 2004, ar fi fost

nevoie de un număr mediu de muncitori calificaţi de 23,9 calculat astfel:

19.928.847.000 lei : 600.000 lei/ora= 33.215 ore ;

33.215 ore : 8ore/zi=4152 zile lucru ;


4152 zile : 174 zile lucratoare în perioada = 23,9 muncitori.

Ori din datele de evidenţă contabilă, respectiv din sumele care apar ca salarii în

balanţele de verificare contabilă, rezultă că până în luna octombrie 2004, avea opt angajaţi în

total. Cu privire la calificarea acestora urmează să se facă verificări.

Devizele au fost întocmite de un inginer mecanic, care este angajat la SC FLORIMET

SRL Rodna începând cu data de 01.10.2004, şi care în nota explicativă dată, recunoaşte că a

întocmit devizele la indicaţia administratorului societăţii în lunile Noiembrie şi Decembrie

2004, antedatându-le, însă nu cunoaşte şi nu poate preciza ce lucrări de reparaţii s-au

efectuat, la ce dată şi dacă s-au consumat piese de schimb, nici măcar în perioada de când

este angajat, deoarece nu a coordonat şi nu a verificat astfel de lucrări, deşi funcţia lui este de

şef de atelier. Recunoaşte de asemenea că data de pe devize este trecută la întâmplare şi că nu

s-au ţinut nici un fel de evidenţe privind reparaţiile ;

Din evidenţele SC FLORIMET SRL Rodna nu rezultă că s-ar fi utilizat piese de

schimb pentru repararea acestor autovehicule, punerea acestora în operă nu poate fi probată

cu documente legale de către nici una dintre societăţi, respectiv nu există bonuri de consum

întocmite pe fiecare obiect de lucrări şi facturi de procurare a acestora. Potrivit devizului nu

s-au consumat piese de schimb ceea ce reprezintă un nonsens la un asemenea volum şi

complexitate a reparaţiilor, ca cele înfăţişate în deviz.

Concluzii : Conform art.145(1) din Legea 571/2003 (Codul fiscal) dreptul de

deducere i-a naştere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă iar art.

145(3) lit.a) al aceluiaşi act normativ precizează că plătitorii de TVA au dreptul să deducă

taxa pe valoarea adaugată datorată sau achitată furnizorilor pentru bunurile care le-au fost

livrate de o altă persoană impozabilă, ori în situaţia de faţă bunurile care fac obiectul

tranzacţiilor de cumpărare au fost facturate, fără a se putea dovedi derularea în realitate a

tranzacţiei, de persoane impozabile, dar care nu au plătit la bugetul de stat TVA aferentă

înscrisă în facturi, deducând în mod ilegal TVA din facturile înregistrate în contabilitate

emise sub antetul unor firme de tip fantomă, în consecinţă aceasta nu a devenit exigibilă şi nu

se poate exercita dreptul de deducere asupra sa.


De asemenea în Titlul VI, CAP.XIII, pct.59(1), din HG 44/2004 (Norme de aplicare a

prevederilor Codului fiscal) se arată că “pentru a beneficia de restituirea de la bugetul de stat

a TVA , achitată furnizorului/prestatorului , beneficiarul trebuie să justifice că TVA a fost

plătită la bugetul de stat de către furnizor/prestator, ori SC FLORIMET SRL Rodna a dedus

TVA, fără ca furnizorii acesteia, să achite la buget TVA facturată, mai mult aşa zişii furnizori

din amonte ai acestora, de la care se susţine că provin bunurile facturate, SC VIOLETA

GEOMARY SRL Costeşti, şi celelalte firme menţionate sunt firme de tip fantomă care nu au

înregistrat, nu au declarat şi nu au plătit la organele fiscale această obligaţie, pentru

operaţiunile înfătişate în facturile emise sub antetul lor, iar pe de altă parte se sustrag

controlului financiar-fiscal.

Pe de altă parte, având în vedere constatările din cuprinsul actului de control, organele

de control apreciază că operaţiunile de aprovizionare înregistrate în evidenţa contabilă a SC

FLORIMET SRL nu s-au derulat în realitate, în totalitatea lor, ele având drept scop deducerea

nelegală a TVA în vederea sustragerii de la plată sau diminuării obligaţiilor de plată la buget

a acestui impozit.

La stabilirea prejudiciului în sarcina SC FLORIMET SRL Rodna, având în vedere

relaţiile de colaborare între firmele arătate, constituite în reţea în vederea deducerilor nelegale

de TVA s-a ţinut cont şi de precizările făcute de MFP-ANAF-Direcţia de Metodologie şi

Proceduri pentru Inspecţia Fiscală, care prevăd că organul de inspecţie fiscală poate să nu

recunoască o tranzacţie comercială în cazul în care este considerată fictivă, iar înregistrările

în contabilitatea de gestiune, cele legate de vânzarea mărfii, descărcarea din gestiune, şi altele

nu pot fi luate în considerare de către organul de inspecţie fiscală.

Influenţele înregistrării în contabilitatea SC FLORIMET SRL Rodna a facturilor în

cauză, asupra stabilirii corecte a obligaţiilor privind impozitul pe profit, datorat bugetului de

stat, ţinând cont de faptul că de la 01.01.2005 societatea este plătitoare de impozit pe profit,

iar până la acea dată a avut regim de microintreprindere, urmează a fi determinate de organele

de control fiscal cu ocazia stabilirii obligaţiilor fiscale în întregime datorate bugetului de stat.

Faptele arătate s-au săvârşit cu încălcarea prevederilor art.145(1),145(3) lit a), din

Legea 571/2003 cu modificările ulterioare , pct. 59 (1) cap.XIII, titlul VI din HG 44/2004,

art.6 din Legea 82/1991 rep., precum şi ale OMF 425/1998 privind “Normele metodologice


pentru întocmirea şi utilizarea formularelor comune pe economie privind activitatea

financiară şi contabilă” ele intrând astfel sub incidenţa prevederilor art.11 lit.c) teza II al

Legii 87/1994 rep. şi ale art. 43 al Legii 82/1991 republicată.

Prin intrarea în vigoare a Legii 241/ 2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii

fiscale, faptele constatate sunt de asemenea incriminate ca infracţiuni ele intrând sub

incidenţa art. 8 şi art. 9 lit.c) al acestei legi. De faptele arătate se face vinovat administratorul

firmei, împreună cu administratorii firmelor furnizoare conform art.10 şi art. 6 alin.2 din

Legea 82/1991 rep. cât şi art. 5 alin .2 din Legea 87/1994 rep., în urma cercetărilor, vinovăţia

putând fi extinsă şi în sarcina altor persoane.

4.2.2. Evaziunea fiscală în domeniul accizelor

Comisarii Gărzii Financiare, Secţia SUCEAVA, în baza OUG nr.91/2003 modificată

şi aprobată de Legea nr.132/2004, OG nr.8/2005 şi OUG nr.190/2005, au efectuat în data de

08.05.2005-09.05.2007 o acţiune de control la SC QUATAR SRL cu sediul social declarat în

judeţul Botoşani, localitatea Răchiţi, şi la SC QUATAR SRL Filiala Botoşani cu sediul

declarat în Botoşani, căreia ulterior i-a fost schimbată denumirea în SC ALCOPROD

GROUP SRL Botoşani.

Societăţile aveau în perioada respectivă ca obiect principal de activitate ”Fabricarea

alcoolului etilic de fermentaţie”, cod CAEN 1592, obiect de activitate care se menţine şi la

data controlului.

La data controlului societăţile nu desfăşurau activitate de fabricare a alcoolului etilic

de fermentaţie, la SC QUATAR SRL Răchiţi instalaţia fiind sigilată, iar la SC ALCOPROD

GROUP SRL Botoşani fiind oprită în vederea modernizării fabricii conform cerinţelor

Uniunii Europene.

Solicitarea de către DIICOT a efectuării verificărilor de natură financiar-contabilă şi

fiscală şi încredinţarea probelor deţinute în vederea stabilirii dacă fabricile de alcool

menţionate (antrepozite fiscale autorizate în conformitate cu prevederile legale privind

accizele - Titlul VII din Codul fiscal -- Legea 571/2003), a fost consecinţă a colaborării

anterioare (anii 2005-2006) a organelor Gărzii Financiare cu cele ale poliţiei şi DIICOT în


depistarea unor grupuri infracţionale cu ramificaţii şi în judetul SUCEAVA, unde prin

intermediul unor activităţi comerciale ilicite se valorificau mari cantităţi de alcool sustrase

din antrepozite fiscale din judeţele SUCEAVA, Maramureş şi Botoşani.

Astfel în data de 11.10.2005 o echipă de control a Secţiei Gărzii Financiare Suceava -

Năsăud împreună cu organele de poliţie din cadrul I.P.J. Suceava -Năsăud ( Serviciul de

investigare a fraudelor) au depistat în trafic, la intrarea în judeţul Suceava -Năsăud dinspre

Vatra-Dornei , o autoutilitară de 3.5 tone aparţinând SC QUATAR SRL Botoşani care în mod

mascat (cu vată minerală) şi cu documente însoţitoare false (pentru vată minerală) transporta

cantitatea de 5000 litri alcool etilic alimentar de 96,5 grade. Conducătorul auto susţinea că nu

ştia că transporta alcool, şi că vata minerală trebuia transportată la Dej, dar acesta nu a putut

indica adresa de destinaţie, beneficiarul trecut în Avizul de însotire a mărfii fiind inexistent.

Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală (OG 92/2003 ) alcoolul găsit a fost

confiscat, împreună cu mijlocul de transport.

De asemenea în perioada următoare noiembrie 2005- mai 2006, în diferite locaţii din

judeţul Suceava – Năsăud au fost depistate mari cantităţi de alcool etilic de 96 de grade

(11.000 litri) destinate comericializării ilicite care ulterior s-au dovedit că provin de la

fabricile de alcool din judeţul Botoşani aparţinând grupului de firme QUATAR, alcool care la

acea dată a fost confiscat potrivit prevederilor legale.

Controlul efectuat la SC QUATAR SRL Răchiţi şi SC ALCOPROD GROUP SRL

Botoşani a avut ca obiectiv verificarea datelor solicitate de DIICOT-Biroul Teritorial

Suceava, prin adresa înregistrată la Garda Financiară Secţia SUCEAVA, privind verificarea

unor date din contabilitea societăţilor cu unele date cuprinse într-un caiet (caiet descoperit cu

ocazia percheziţiei efectuate).

Din datele pe care le cuprinde caietul pus la dispoziţie privind evidenţa unor tranzacţii

efectuate, nu reiese anul în care acestea au avut loc; respectiv numai data, luna şi natura lor.

Analizând unele date pe care le cuprinde acest caiet s-au identificat depuneri de numerar în

contul societăţilor deschis la BCR Botoşani respectiv BRD Botoşani.

Pentru a identifica anul în care au avut loc aceste depuneri s-a solicitat comisarilor de

la Garda Financiară Secţia Botoşani să trimită Jurnalele de bancă de la aceste societăţi


comerciale care au acelaşi administrator, pentru anii 2004 şi 2005 (luna iunie) şi s-a constatat

că depunerile de numerar din caiet corespund cu cele din luna iunie 2004 reflectate în jurnalul

de bancă al SC QUATAR SRL Răchiţi, rezultând că toate tranzacţiile evidenţiate în caiet

corespund anului 2004 (martie-octombrie), fapt confirmat şi în urma deplasării la sediul

social al SC QUATAR SRL Răchiţi, judeţul Botoşani şi SC QUATAR SRL Filiala Botoşani

actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoşani, de unde au fost

ridicate documente financiar-contabile din care rezulta că datele se referă la anul 2004, iar

tranzacţiile au fost derulate de SC QUATAR SRL Răchiţi şi SC QUATAR SRL Filiala

Botoşani actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoşani prin

administratorul lor.

De menţionat este faptul că în afara depunerilor de numerar în conturi bancare,

cumpărările de porumb respectiv livrările de alcool etilic alimentar evidenţiate în caietul găsit

la percheziţie nu sunt înregistrate în evidenţele contabile a societăţilor controlate şi nu au fost

identificate nume de persoane din ”caiet”, cu cele ale angajaţilor din statele de plată ale

societăţilor. Exemplific depuneri în conturile bancare ale celor două societăţi comerciale

pentru lunile iunie-iulie 2004, asa cum apar ele în jurnalele de banca:

Tabel 4. Depuneri în conturile bancare ale societăţilor în lunile iunie-iulie 2004

SC QUATAR SRL Răchiţi (depuneri BCR Botoşani)

-FV 117949/17.06.2004 40.000 RON

-FV 121452/22.06.2004 35.000 RON

-FV /23.06.2004 35.000 RON

-FV 123528/24.06.2004 24.000 RON

-FV 125868/28.06.2004 35.000 RON

-FV 126498/29.06.2004 35.000 RON

-FV 130113/05.07.2004 35.000 RON

-FV 130737/06.07.2004 35.000 RON

-FV 134860/12.07.2004 35.000 RON

SC QUATAR SRL Filiala Botoşani (depuneri BCR Botoşani)

-FV 93730/02.06.2004 24.500 RON

-FV 102727/09.06.2004 28.000 RON

-FV 103463/10.06.2004 35.000 RON


-FV 104639/11.06.2004 40.000 RON

-FV 121258/05.07.2004 1.500 RON

SC QUATAR SRL Filiala Botoşani (depuneri BRD Botoşani)

-FV 40610/10.06.2004 40.000 RON

-FV 40730/30.06.2004 29.300 RON

Pentru perioada solicitată a fi verificată, societăţile erau autorizate ca antrepozit fiscal

conform art.179 şi 180 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare,

şi drept urmare nu aveau voie să comercializeze produse accizabile în afara antrepozitului

fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită conform art.168 alin.(2) din Legea

571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare.

Drept urmare celor descrise mai sus comisarii Gărzii Financiare au calculat

prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului de către SC QUATAR SRL Răchiţi şi SC

QUATAR SRL Filiala Botoşani actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP

SRL Botoşani, reprezentate de acelaşi administrator, constând în: accize, TVA şi impozit pe

profit, ca urmare a comercializării cantităţii de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96

grade în perioada martie 2004 – octombrie 2004, aşa cum reiese din datele înscrise în caietul

pus la dispoziţia controlului de către DIICOT-Biroul Teritorial Suceava (caiet descoperit cu

ocazia percheziţiei efectuate în luna aprilie 2006 la administratorul societăţii).

Situaţia descrisă în caiet a fost centralizată în tabelul următor, detaliată pe trimestre şi

pe lunile aferente fiecărui trimestru din perioada vizată . Pentru fiecare lună s-au specificat

cantităţile comercializate de către cele două societăţi aparţinând grupului QUATAR.

Cantităţile de alcool au specificate în litri conform datelor consemnate în caiet şi au fost de

asemenea calculate în hectolitri, deoarece acciza se aplică pe unitate de hectolitru de alcool

pur.

Pentru fiecare lună şi pentru fiecare trimestru am specificat acciza aferentă în moneda

euro, urmând ca pentru a stabili cuantumul accizelor datorate aceasta să fie transformată în lei

la cursul de schimb publicat de BNR.


Se observă din datele constatate şi consemnate în tabel o oarecare constanţă în ceea ce

priveşte totalul lunar al cantităţilor de alcool comercializate de cele două firme ale grupului

QUATAR, fapt ce indică o activitate continuă şi nu ocazională, de sustragere de la plata

impozitelor datorate bugetului statului.

Tabel 5. Cantităţile de alcool comercializate şi cuantumul accizei

în perioada martie-octombrie 2004

Trimes-

tru

LUNA/AN Cantitati

(litri)

Cantitate

(hectolitri)

Acciza

(euro/hl)

I martie 2004 240.815 2.408,15 150

501.280 5.012,80

Total 742.095 7.420,95

Total trimestru 742.095 7.420,95 150

II aprilie 2004 230.220 2.302,20 150

457.272 4.572,72

Total 687.492 6.874,92

mai 2004 315.925 3.159,25 150

429.000 4.290,00

Total 744.925 7.449,25

iunie 2004 326.130 3.261,30 150

524.936 5.249,36

Total 851.066 8.510,66

Total trimestru 2.283.483 22.834,83 150

III iulie 2004 303.000 3.030,00 280

513.700 5.137,00

Total 816.700 8.167,00

august 2004 252.700 2.527,00 280

352.600 3.526,00

Total 605.300 6.053,00

septembrie 2004 272.400 2.724,00 280

344.960 3.449,60

Total 617.360 6.173,60


Total trimestru 2.039.360 20.393,60 280

IV octombrie 2004 279.550 2.795,50 280

448.620 4.486,20

Total 728.170 7.281,70

Total trimestru 728.170 7.281,70 280

TOTAL 5.793.108 57.931,08

1) Deoarece societăţile nu pot face dovada plăţii accizelor, conform art.178 alin(5) din

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ”Deţinerea de produse

accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor,

atrage plata acestora”, s-au calculat accize în suma de 48.117.179,41 RON conform Legii

571/2003 şi HG 977/2004, unde este specificat cuantumul accizei în euro/hl din perioada

respectivă, precum şi modul de calcul, astfel:

pentru trimestrul I 2004 acciza datorată este de 4.380.687,71 RON, calculată astfel :

7.420,95 hl alcool X 150 Є(acciza) X 4,0994 RON curs Є X 96 = 4.380.687,71

100

pentru trimestrul II 2004 acciza datorată este de 13.368.569,01 RON calculată astfel :

22.834,83 hl alcool X 150 Є (acciza) X4,0656 RON curs Є X 96 = 13.368.569,01

100

pentru trimestrul III 2004 acciza datorată este de 22.329.009,78 RON calculată astfel :

20.396,60 hl alcool X 280 Є (acciza) X 4,0727 RON curs Є X 96 = 22.329.009,78

100

pentru trimestrul IV 2004 acciza datorată este de 8.038.912,91 RON calculată astfel :

7.281,70 hl alcool X 280 Є (acciza) X 4,1071 RON curs Є X 96 = 8.038.912,91

100

2) Pentru cantitatea de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96 grade

comercializată în afara antrepozitului fiscal şi neevidenţiată în evidenţele contabile, organele

de control au calculat TVA-ul sustras de la plata către bugetul consolidat al statului în sumă

de 13.545.026,17 RON calculată astfel:

[5.793.108 litri X 4,00 RON/litru + 48.117.179,41 RON(acciza totala)] X 19%

=13.545.026,17 RON


3) Impozitul pe profit calculat, conform art.19 alin.(1) din Legea 571/2003 privind

Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ca diferenţa dintre veniturile obţinute din vânzarea

cantităţii de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96 grade (preţul mediu de vânzare

estimat fiind de 4,00 RON fără TVA/ litru) şi cheltuielile de producţie aferente acestei

cantităţi (cost de productie estimat în suma de 2,7 RON/litru), sustras de la plata bugetului

consolidat al statului şi neînregistrat în evidenţele contabile ale societăţilor în sumă de

1.882.760,10 RON, a fost calculat astfel:

5.793.108 litri alcool X 1,3 RON(profit) X 25% (cota impozit) =1.882.760,10 RON

Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului pentru perioada martie-octombrie

2004 fiind în sumă de 63.544.965,35 RON, constând în :

- accize = 48.117.179,41 RON

- TVA = 13.545.026,17 RON

- impozit pe profit = 1.882.760,10 RON

TOTAL 63.544.965,68 RON

Conform adreselor primite de la Ministerul Public, Direcţia de Investigare a

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial SUCEAVA,

înregistrată la Garda Financiară SUCEAVA, SC QUATAR SRL Răchiţi prin administratorul

său a mai comercializat cantitatea de 68.420 litri alcool etilic alimentar de 96 grade fără

documente legale în perioada 2005 - 2006, după cum urmează:

cantitatea de 5.000 litri alcool etilic alimentar în data de 08.08.2005;








cantitatea de 9.300 litri alcool etilic alimentar în perioada 01.01.2004-01.07.2006;

cantitatea de 4.980 litri alcool etilic alimentar descoperita ca era transportata fără

documente,la data de 10.10.2005


cantitatea de 500 litri alcool etilic alimentar transportată fără documente la data de

11.04.2006

cantitatea de 1.640 litri alcool etilic alimentar găsită la domiciliul administratorului

QALLIN SRL Suceava, cu ocazia percheziţiei din data de 13.04.2006.

cantitatea de 8.000 litri alcool etilic alimentar comercializată în data de 02.09.2005;

cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar comercializată în data de 29.09.2005;

Trebuie menţionat faptul că din cantitatatea totală de 68.420 litri alcool etilic

alimentar de 96 grade, 56.420 litri alcool etilic alimentar a fost comercializat de SC

QUATAR SRL Răchiţi, judeţul Botoşani, către SC QALLIN SRL Suceava , în perioada

01.01.2004-01.07.2006, iar cantitatea de 12.000 litri alcool etilic alimentar a fost

comercializat la diferite persoane din localitatea Roman în 02.09.2005 şi 29.09.2005.

Deoarece societatea nu poate face dovada plăţii accizelor, conform art.178 alin(5) din

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ”Deţinerea de produse

accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii accizelor,

atrage plata acestora”, organele de control au calculat:

1) Cuantumul accizelor care ar fi trebuit sa fie virate la bugetul consolid al statului în

suma de 1.096.852,19 RON, astfel:

Pentru trimestrul III 2005 acciza datorată este de 810.073,09 RON calculată astfel:

503 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.605 RON curs Є X 96 = 810.073,09 RON

100

Pentru trimestrul IV 2005 acciza datorata este de 253.071,92 RON calculata astfel:

159.80 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.545 RON curs Є X 96 = 253.071,92 RON

100

Pentru trimestrul II 2006 acciza datorata este de 33.707,18 RON calculata astfel:

21.40 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.5258 RON curs Є X 96 = 33.707,18 RON

100

2) TVA-ul sustras de la plata către bugetul consolidat al statului în sumă de

254.551,21 RON;


[68.420 litri alcool X 3,30 RON/litru + 1.096.852,19 RON(acciza totala)] X 19%

=254.551,21 RON

3) Impozitul pe profit calculat ca diferenţa dintre venituri şi cheltuieli conform art.19

alin.(1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, folosind preţurile

de vânzare şi costurile de producţie practicate de SC QUATAR SRL Botoşani, respectiv

preţul mediu de vânzare 3,55 RON şi costul mediu de producţie 2,58 RON astfel:

68.420 litri alcool X 0,97 RON(profit) X 16%(cota impozit) = 10.618,78 RON

Prejudiciul cauzat bugetului de stat în urma acestor tranzacţii este în sumă de

1.362.022,18 RON constând din:

- accize = 1.096.852,19 RON

- tva = 254.551,21 RON

- impozit pe profit = 10.618,78 RON

TOTAL 1.362.022,18 RON

Prin cele descrise mai sus au fost încălcate prevederile Legii 571/2003 privind Codul

Fiscal cu modificările ulterioare, OG nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, Legea

87/1994 modificată şi abrogată de Legea 241/2005 privind Combaterea Evaziunii Fiscale,

prejudiciind bugetul consolidat al statului cu suma de 64.906.987,86 RON constând din:

- accize = 49.214.031,60 RON

- tva = 13.799.577,38 RON

- impozit pe profit = 1.893.378,88 RON

TOTAL 64.906.987,86 RON

Conform art.218 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal în vigoare pentru perioada

la care s-au calculate accize ’’Valoarea în lei a accizelor şi impozitelor datorate bugetului de

stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină

prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro la cursul de schimb valutar

comunicat de Banca Naţională a Romaniei pentru ultima zi a lunii care precede începutul

trimestrului calendaristic. Acest curs se utilizează pe toată durata trimestrului următor’’.

De cele constatate mai sus se face vinovat, administratorul SC QUATAR SRL

Răchiţi, jud.Botoşani care este şi administratorul până la data de 26.08.2004 al SC QUATAR


SRL Filiala Botoşani, actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL

Botoşani.

De la SC QUATAR SRL Răchiţi următoarele documente au fost controlate, analizate

şi considerate ilustrative pentru fenomenul de evaziune depistat:

registrul de casă din perioada martie 2004- octombrie 2004;

jurnalul de bancă (BCR şi BRD) din perioada martie 2004- octombrie 2004;

jurnalele pentru vânzări din perioada 01.03.2004-31.10.2004;

jurnale pentru cumpărări materie primă din perioada 01.03.2004-31.10.2004;

situaţia preţurilor de vânzare şi costurilor de producţie practicate în ani 2004 şi 2005;

situaţia producţiei de alcool etilic rafinat pentru perioada 10.03.2004-31.10.2004;

balanţele de verificare din perioada martie 2004- octombrie 2004;

fişa contului analitic ”455 Asociaţi - conturi curente’’ din perioada 01.03.2004-

30.04.2006;

fişa de cont analitic ”401 Furnizori’’- SC Quasar SRL Filiala Botoşani din perioada

martie 2004- octombrie 2004;

De la SC QUATAR SRL Filiala Botoşani actualmente sub denumirea de SC

ALCOPROD GROUP SRL Botoşani au fost analizate şi considerate relevante următoarele

documente:

jurnalul de bancă (BCR şi BRD) din perioada martie 2004- octombrie 2004;

situaţia producţiei de alcool etilic rafinat pentru perioada 10.03.2004-31.10.2004;

jurnalele pentru vânzări din perioada 01.03.2004-31.10.2004;

jurnale pentru cumpărări materie primă din perioada 01.03.2004-31.10.2004;

fişa contului analitic ”455 Asociaţi-conturi curente’’ din perioada 01.03.2004-

31.10.2004;

Rezumând cele două studii de caz anterioare se poate constata că atât în cazul

rambursărilor nelegale de TVA (subcapitolul 4.2.1) cât şi în cazul sustragerii de la plata

accizei datorate (subcapitolul 4.2.2) prejudiciul adus statului este semnificativ, iar în cel de al

doilea caz am putea spune chiar enorm. De asemenea e de remarcat complexitatea procesului

de înfăptuire a cazurilor prezentate. Astfel se poate concluziona în ceea ce priveşte fenomenul

de evaziune fiscală, că acesta ia o amploare tot mai mare, dar de asemenea combaterea sa prin


intermediul depistării de către organele de control, se poate constata că a cunoscut o

îmbunătăţire evidentă şi o orientare spre cazurile de mare anvergură.

CAP 5. CONCLUZII

Din aspectele teoretice şi practice prezentate în lucrarea de faţă se evidenţiază faptul

că în plan profesional gradul de pregătire şi implicare al organelor de control financiar şi

fiscal, în depistarea şi instrumentarea unor cazuri de evaziune complexe a crescut, iar în plan

legislativ prin Legea 241/ 2005 , s-a produs o perfecţionare, în sensul înăspririi sancţiunilor şi

a cuprinderii tuturor domeniilor de activitate. Cu toate acestea sunt încă, destui agenţi

economici care, cu bună ştiinţă, ignoră toate aceste aspecte şi caută să se sustragă de la plata

impozitelor cu scopul acumulării unor averi imense în timp scurt. Pe lângă dorinţa de

acumulare de bani, cei care comit fapte de evaziune fiscală sunt motivaţi şi de aspecte de

ordin psihologic şi de o mentalitate care vede în impozit o “confiscare nelegitimă” a

veniturilor lor.

De asemenea în urma aspectelor studiate se mai relevă faptul că o importantă sursă de

evaziune este dată de complexitatea sistemului fiscal. Tehnicile de aşezare, mecanismele de

reducere şi deducere a impozitelor, precum şi facilităţile fiscale acordate unor investitori,

permit şi totodată, incită contribuabilii, să producă evaziune fiscală. Dezvoltarea sistemului

fiscal, a multiplicării regulilor şi condiţiilor de aplicare a legislaţiei fiscale, precum şi

adoptarea unor aşa zise ,,regimuri” privind scutirea de la plata taxelor şi impozitelor sau

eşalonarea datoriilor unor ,,investitori preferenţiali”, sunt elemente care îi incită permanent pe

unii contribuabili în a ascunde masa impozabilă sau în a o diminua masiv. Aplicarea în mod

unitar, pentru toţi agenţii economici, a legislaţiei fiscale, va asigura eliminarea intenţiei de

fraudare a bugetului de stat prin folosirea de metode şi tehnici nelegale.

O metodă de a contracara evaziunea fiscală ar fi şi aceea de a se acţiona în sensul

consimţirii populaţiei la impozite. În acest sens, puterile publice ar putea să folosească o serie

de strategii prin care să convingă cetăţenii contribuabili că este nevoie de impozite sau

strategii prin care să dovedească cetăţenilor că banii lor primiţi din impozite nu vor fi irosiţi.

Măsura de stabilire a consimţământului la impozit ar fi de mare actualitate în România, unde

mentalitatea faţă de impozit a cetăţeanului-contribuabil a fost pervertită în perioada

comunistă. În prezent, este necesar aşadar ca Guvernul, administraţia centrală şi locală, nu


numai să demonstreze necesitatea impunerii unei anumite cote a fiscalităţi, dar şi să

urmărească şi să convingă contribuabilii de folosirea eficientă a veniturilor rezultate de la

aceştia.

De asemenea măsuri ar trebui luate şi în legătură cu înfăptuirea procesului de control.

Garda Financiară, înfiinţată din anul 1991, ca principal organ de combatere a evaziunii

fiscale, nu are până în prezent un statut al comisarului, care să confere acestuia, pe lângă

drepturi şi obligaţii, o protecţie adecvată şi un anumit grad de independenţă administrativă.

Competenţele şi metodele de lucru ale acestei instituţii au fost foarte des modificate, numărul

de comisari şi personalul auxiliar a fost redus drastic, ceea ce a determinat o fragmentare a

activităţii sale şi, în lipsa unei baze materiale corespunzătoare, nu a permis dezvoltarea

eficacităţii acestei instituţii.

Consider că, pentru limitarea evaziunii şi fraudei fiscale, este necesară promovarea

următoarelor măsuri legislative şi instituţionale:

asigurarea caracterului unitar al legislaţiei fiscale,

reorganizarea structurilor teritoriale ale aparatului Ministerului Finanţelor Publice, de

natură să asigure canale directe şi neredundante pentru transmiterea informaţiei în ceea ce

priveşte administrarea veniturilor şi activitatea de control

asigurarea, pe cale normativă şi organizatorică, a coordonării unitare, la nivel teritorial

şi central, a tuturor activităţilor de control, pentru evitarea suprapunerilor în desfăşurarea

acţiunilor;

creşterea profesionalismului şi moralităţii în identificarea şi combaterea evaziunii

fiscale, prin găsirea unui raport optim între salariu şi stimulente, ca elemente de cointeresare a

personalului din aparatul fiscal;

creşterea gradului de sancţionare a personalului angajat în acţiuni de control, în

vederea creşterii răspunderii acestuia;

implementarea unui sistem informatic care să asigure analiza fenomenului evazionist

cât şi identificarea acestui fenomen;

Rezumând toate cele spuse mai sus, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale,

consider că este nevoie de: eliminarea deficienţelor legislative, de ridicarea conştiinţei fiscale

a contribuabililor şi cel mai important de o activitate de control eficientă.


ANEXA 1

ANEXA 2

Pagina 1 din 80


ANEXA 3

Pagina 2 din 80


ANEXA 4

Analiza evolutiei valorii amenzilor in perioada 2005-2007

Valori absolute Indici cu baza fixa(%) Indici cu baza in

lant(%)

Ponderi(%)

2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006

Alcool si bauturi alcoolice 371.700 325.980 384.400 100 87,70 103,42 100 87,70 117,92 17,41 17,47

168.600 74.300 49.900 100 44,07 29,60 100 44,07 67,16 7,90 3,98

Uleiuri minerale 135.700 13.700 83.800 100 10,10 61,75 100 10,10 611,68 6,36 0,73

59.100 48.100 63.100 100 81,39 106,77 100 81,39 131,19 2,77 2,58

Aur, bijuterii 0 2.500 0 - - - - 100 0,00 0,00 0,13

Piete si oboare 23.600 9.500 18.125 100 40,25 76,80 100 40,25 190,79 1,11 0,51

Comert cu amanuntul 242.500 376.300 406.785 100 155,18 167,75 100 155,18 108,10 11,36 20,16

Centre comerciale 88.200 213.280 71.400 100 241,81 80,95 100 241,81 33,48 4,13 11,43

Pagina 3 din 80


Jocuri de noroc 13.500 7.400 31.500 100 54,81 233,33 100 54,81 425,68 0,63 0,40

0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Transport persoane 24.400 18.800 28.400 100 77,05 116,39 100 77,05 151,06 1,14 1,01

Transport marfa 27.000 7.000 17.400 100 25,93 64,44 100 25,93 248,57 1,26 0,38

Constructii 47.800 61.200 76.700 100 128,03 160,46 100 128,03 125,33 2,24 3,28

Alimentatie publica 73.400 167.480 52.200 100 228,17 71,12 100 228,17 31,17 3,44 8,97

0 0 1.500 - - - - - - 0,00 0,00

Prestari servicii 44.500 45.900 73.900 100 103,15 166,07 100 103,15 161,00 2,08 2,46

Masa lemnoasa 294.000 118.600 220.200 100 40,34 74,90 100 40,34 185,67 13,77 6,35

Materiale de constr 62.500 34.900 182.200 100 55,84 291,52 100 55,84 522,06 2,93 1,87

Deseuri 11.700 23.800 15.960 100 203,42 136,41 100 203,42 67,06 0,55 1,28

Cereale,morarit 118.300 36.900 74.615 100 31,19 63,07 100 31,19 202,21 5,54 1,98

Case de marcat 231.000 258.430 458.675 100 111,87 198,56 100 111,87 177,49 10,82 13,85

Zone defavorizate 9.400 2.500 15.500 100 26,60 164,89 100 26,60 620,00 0,44 0,13

Alte actiuni 88.100 19.700 22.500 100 22,36 25,54 100 22,36 114,21 4,13 1,06

2.135.000 1.866.270 2.348.760 100 87,41 110,01 100 87,41 125,85 100,00 100,00

ANEXA 5

Analiza evolutiei valorii confiscarilor in perioada 2005-2007

Valori absolute Indici cu baza fixa(%) Indici cu baza in

lant(%)

Ponderi(%)

2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006

Alcool si bauturi alcoolice 170970 104919 245849 100 61,37 143,80 100 61,37 234,32 9,21 10,02

0 0 4710 - - - - - - 0,00 0,00

Uleiuri minerale 0 0 176034 - - - - - - 0,00 0,00

0 0 1575 - - - - - - 0,00 0,00

Aur, bijuterii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Piete si oboare 0 0 2000 - - - - - - 0,00 0,00

Comert cu amanuntul 2104 14227 2024 100 676,19 96,20 100 676,19 14,23 0,11 1,36

Centre comerciale 1240 9347 710 100 753,79 57,26 100 753,79 7,60 0,07 0,89

Jocuri de noroc 0 0 23448 - - - - - - 0,00 0,00

Cazinouri 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Transport persoane 659500 24900 0 100 3,78 0,00 100 3,78 0,00 35,54 2,38

Pagina 4 din 80


Transport marfa 0 0 438,8 - - - - - - 0,00 0,00

Constructii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Alimentatie publica 726 0 4666 100 0,00 642,70 100 0,00 - 0,04 0,00

0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Prestari servicii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Masa lemnoasa 762440 0 300421 100 0,00 39,40 100 0,00 - 41,08 0,00

Materiale de constr 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Deseuri 193200 93526 13993 100 48,41 7,24 100 48,41 14,96 10,41 8,94

Cereale,morarit 0 43970 55550 - - - - 100 126,34 0,00 4,20

Case de marcat 11730 26797 32943 100 228,45 280,84 100 228,45 122,94 0,63 2,56

Zone defavorizate 54000 0 0 100 0,00 0,00 100 0,00 - 2,91 0,00

Alte actiuni 0 728970 0 - - - - - 0,00 0,00 69,65

1855910 1046656 864361,8 100 56,40 46,57 100 56,40 82,58 100,00 100,00

ANEXA 6

Analiza evolutiei valorii prejudiciului constatat in perioada 2005-2007

Valori absolute Indici cu baza fixa(%) Indici cu baza in lant(%) Ponderi(%)

2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006

Alcool si bauturi 79.030 954.585 81.127.552 100 1207,88 102654,12 100 1207,88 8498,72 0,80 6,00

0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Uleiuri minerale 0 0 313.761 - - - - - - 0,00 0,00

0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Aur, bijuterii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Piete si oboare 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Comert cu amanuntul 1.597.550 11.311 170.356 100 0,71 10,66 100 0,71 1506,11 16,07 0,07

Centre comerciale 1.747.320 494.603 0 100 28,31 0,00 100 28,31 0,00 17,58 3,11

Jocuri de noroc 0 0 77.380 - - - - - - 0,00 0,00

0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Transport persoane 384.800 0 0 100 0,00 0,00 100 0,00 3,87 0,00

Transport marfa 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Constructii 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Alimentatie publica 156.770 0 26.300 100 0,00 16,78 100 0,00 1,58 0,00

Pagina 5 din 80


0 1.070.571 77.315 - - - 100 7,22 0,00 6,73

Prestari servicii 0 288.830 600.155 - - - 100 207,79 0,00 1,82

Masa lemnoasa 3.881.540 4.486.352 815.053 100 115,58 21,00 100 115,58 18,17 39,05 28,19

Materiale de constr 1.490.100 203.918 84.151 100 13,68 5,65 100 13,68 41,27 14,99 1,28

Deseuri 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Cereale,morarit 11.530 4.380 6.233 100 37,99 54,06 100 37,99 142,31 0,12 0,03

Case de marcat 0 0 0 - - - - - - 0,00 0,00

Zone defavorizate 0 3.144.543 12.455 - - - - 100,00 0,40 0,00 19,76

Alte actiuni 590.600 5.253.582 34.549 100 889,53 5,85 100 889,53 0,66 5,94 33,02

9.939.240 15.912.675 83.345.260 100 160,10 838,55 100 160,10 523,77 100,00 100,00

ANEXA 7

Ponderile indicatorilor in cadrul categoriilor generale din care fac parte

Indicatori Valori absolute

2005 2006 2007

Nr. agenti economici verificati 1883 2007 2291

Nr. agenti economici cu abateri 1514 1660 2022

Pondere nr agenti cu abateri in nr agenti verificati 80,40% 82,71% 88,26%

Nr. amenzi aplicate 1489 1622 1974

Nr amenzi incasate 1383 1499 1692

Pondere nr amenzi incasate in nr total amenzi aplicate 92,88% 92,42% 85,71%

Valoare amenzi aplicate (mii RON) 2135 1866 2349

Valoare amenzi incasate (mii RON) 1318 1321 1651

Pondere valoare amenzi incasate in total amenzi aplicate 61,73% 70,79% 70,29%

Confiscari dispuse (marfuri+bunuri+sume) (mii RON) 1856 1047 864

Confiscari valorificate (mii RON) 218 123 112

Pondere confiscari valorificate in totala confiscari dispuse 11,75% 11,75% 12,96%

Suspendari din activitate pentru case de marcat 28 10 100

Suspendari din activitate pentru produse accizate 0 7 5

Suspendari din activitate pentru jocuri de noroc 0 0 0

Total suspendari din activitate 28 17 105

Pondere suspendari din activitate pentru case de marcat in total suspendari 100,00% 58,82% 95,24%

Pagina 6 din 80


Pondere suspendari din activitate pentru produse accizate in total suspendari 0,00% 41,18% 4,76%

Pondere suspendari din activitate pentru jocuri de noroc in total suspendari 0,00% 0,00% 0,00%

Valoare amenzi aplicate (mii RON) 2135 1866 2349

Confiscari dispuse (marfuri+bunuri+sume) (mii RON) 1856 1047 864

Valoarea prejudiciului (mii RON) 9939 15913 83345

Total valoare amenzi+valoare confiscari+valoare prejudicii 13930 18826 86558

Pondere suspendari din activitate pentru case de marcat in total suspendari 15,33% 9,91% 2,71%

Pondere suspendari din activitate pentru produse accizate in total suspendari 13,32% 5,56% 1,00%

Pondere suspendari din activitate pentru jocuri de noroc in total suspendari 71,35% 84,53% 96,29%

ANEXA 8

Indicatori si ponderi imregistrate pe principalele domenii de activitate

Grupe

domenii

Domenii Valori absolute Ponderi(%)

Valoare

amenzi

aplicate

Confiscari

bunuri

si sume (lei)

Valoare

prejudiciu

Valoare

amenzi

aplicate

Produse

accizabile

Alcool si bauturi

alcoolice

384.400 245.849 81.127.552 66,14

Tutun 49.900 4.710 0 8,59

Uleiuri minerale 83.800 176.034 313.761 14,42

Cafea 63.100 1.575 0 10,86

Aur, bijuterii 0 0 0 0,00

Total 581.200 428.168 81.441.313 24,74

Activitati

comerciale

Piete si oboare 18.125 2.000 0 3,30

Comert cu amanuntul 406.785 2.024 170.356 74,16

Centre comerciale 71.400 710 0 13,02

Alimentatie publica 52.200 4.666 26.300 9,52

Total 548.510 9.400 196.656 23,35

Jocuri de

noroc &

Cazinouri

Jocuri de noroc 31.500 23.448 77.380 100,00

Cazinouri 0 0 0 0,00

Total 31.500 23.448 77.380 1,34

Transport Transport persoane 28.400 0 0 62,01

Transport marfa 17.400 439 0 37,99

Total 45.800 439 0 1,95

Pagina 7 din 80


Constructii

& mat

constructii

Constructii 76.700 0 0 29,63

Materiale de constructie 182.200 0 84.151 70,37

Total 258.900 0 84.151 11,02

Masa lemnoasa 220.200 300.421 815.053 9,38

Case de marcat 458.675 32.943 0 19,53

Cereale,morarit 74.615 55.550 6.233 3,18

Deseuri 15.960 13.993 0 0,68

Leasing 1.500 0 77.315 0,06

Prestari servicii 73.900 0 600.155 3,15

Zone defavorizate 15.500 0 12.455 0,66

Alte actiuni 22.500 0 34.549 0,96

Total 2.348.760 864.362 83.345.260 100,00

Pagina 8 din 80

http://www.tocilar.ro/

Date post:	06-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	ana-hlatcu
View:	113 times
Download:	7 times

Concept de Evaziune Fiscala

Documents