No. 24. Aiml I. Iassi, 15 Fevruarle 1868.

CONATORBIRI LITERARE.

Apare la 1 si 15 a fieertrei luni.Abonamentul pe mut anu in Romitnia libera unit galbenu; in Austria 4 fl. Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia

Societittii Junimea; in Bucuresci la librria Soccec & Comp.

SUMARIT.T.Dreptul publicu Lau BomKnilor i Scoala lui Barnutiu.

III. De D. T. Maioreseu.Din Carpati. Fragmente, ue D. I. Negruzzi.

POESII:flotKrirea. Traducere din L. Uhland, de D. N. &Unita.Unu balu, poesie de D. P.0 sara, de D. )11. Popiliu.

Ape lu la autorii romilni.Anunciuri.

DREPTUL PUBLICU AL ROMILOR

coala 1n Barnutiu.Dereptul publicu alu Romaniloru de Simeone Barnutm, 1vol. in 8-o de 472 pag. i XXXVI prefat. i notita biogr.

Iassi. 1867. Tipariul Tribunei RomAne.

(Fine).

J)upl ce amu arltatu ideile principale alescoalei Barnutiu i valoarea demonstratiuniilor, ne remIne a vorbi despre modul pertrac-tArii i stilul opului ce ne ocup.

Vomu cut i aci, Ca- si in observärileprecedente, a pune pe lectori in stare princitatiuni numeroase din cartea autoruluiformeze iuii o opiniune impartialg.

Ceea ce din inceputu ne-a surpi insu Ia lee-tut* a fobtu lipba de sensu precisu alu cu-

vintelor intrebuintate i contraqicerea in carese punu unele pasage cu celelalte i prin ur-mare se anuleazA reciproc. Impresiunea pro-dusä prin aceasa maniera este din cele maineplticute; toata frasa are aerul de a permitedoue intelesuri coutrare i toatI demonstra-tiunea Ocatuesce priu eroarea logiclL numitäquaternio terminorum.

Analizati d. e. unu pasagiu ca acesta:

Domnii Rom'anilor n'au fostu neresponsabilicumu au fostu si sant dominatorii feudali."

Adeveratu ca Românii n'au esecutatu preDomnii lora ca Anglii §i Francii cei civilisati:totusi si ei i au judecatu, si pre unii i au nu-mita buni si marl, pe alti rei si cumpliti. Apo-teosile si sentintiele lor sunt serise in analelesi in animele Româniloru: Radu celu inare,Alecsandru si Stefanu celu &mu si ntam Aroncelu cumplitu, (R."

Nu vrea sl clica aceasta, a-si bate jocu deintelegerea lectorului? Besponsabilu in intelesul

dreptului publicu este acela, care poate fi acu-satu inaintea unei autorit4i constituite a Sta-tului i condamnatu de aceasta. Unu Dom-nitoru, unu ministru etc. sunt prin urmareresponsabili, and la incetarea functiunii potufi tcasi la respuudere pentru faptele kr sidati justitiei civile san criminale a Statului,

salt

1

334 DREPTUL PUBLICU AIX ROMANILOR.

In locul acesteia D. Barnutiu ne vorbesce dejudecata in inima Romituilor" §i in opiniunea'istoricilor. Dar cu acestu chipu i impe'ratul

Nicolae alu Rusiei i Ludovicu XIV alu Fran-ciei erau responsabili, fiinda s'au judecatu deinimele oamenilor privati, i toata argumentati-

unea responsabilitItii este unu jocu de cuvinte.

Altu esemplu. In § 97 D. Barnutiu incepecombaterile sale contra Domnului strainu prina 4ice (pag. 150):

Romituii dein Dada s'au batutu necontenituin contra dorainatiunii straine atatn in Daci'avechia catu si in Daci'a lui Aurelianu."

Asemene la pag. 157 :

Onoarea fiacarei natiuni se tiene de derep-tulle lor totu de un'a firme, nemutabili si ne-alienabili ca si libertatea ei, acumu a supunepre Romini la domni straini va se dica a leataci onoarea natiunale, fiendu desonore a fiuna natiune supusa la straini ; precum acest'aan demonstratu o si Germanii in dilele nostrecandu s'au redicatu toti ca unulu in contra luiNapoleone."

Aceiasi confusiune in cuvinte, aceiasi eroare

in conclusiune. Alta este Domnul strainualta este dominatiunea straing. Germanii nus'au revoltatu in contra persoanei lui Napo-leon, ci in contra subjugIrii lor sub Franta.Ans6 flindca Principele strlinu alu RomIniei,se tine de casa Hohenzollern, Romg.nia nu este

supusg. Prusiei, i periculele ce le araa D.Barnutiu in dominatiunea staina", n'au a facecu cestiunea Domnului strAinu.

Alu treilea esemplu:

In § 57, D. Barnutiu numerg intre pro-bele despre dominatiunea continua a natiuniiromäne asupra Daciei i limba nationalg cacelu mai preciosu monumentu, care ne-a con-

.servatu o stung, de nume geografice romane,d. e. Ampoiul, Ardesiul, Calata, Campulun-gul, Iassii, Caracalul, etc.

Dar aceste nu potu proba, continuitatea, cinumai -esistenta odinioarrt a RomAnilor pe

m6ntu1 Daciei, pe care nimeni n'a pus'o inPentru 20 de nume geografice ro-

mane in Ora noastrii ni se potu argth 100de nume slavone (Milcovul, Dèmbovita, Ialo-mita, Glavaciocu, Priscovu, Bucovetul, Do-brovetu, Popoveni, Lacrita, Preajba, Ilfovu,Jilava, etc. etc.), cad Anse' ear'asi nu pro-beazg, continuitatea domniei slavone peste noi,

ci numai esistenta Slavonilor odinioara in taranoastrl.

Alu patrulea esemplu:D. Barnutiu, in § 73, se intreaba: cine

e Romanu ? i aratit apoi intre semnele ade-ve'ratului RomInu i religiunea, fiiudcit ,reli-giunea consacra nationalitatea, a!;a Cat nu enici unu omu mai nereligiosu decal celu cesacrificI dreptul i constitutiunea natiunii sale

la familii staine." (pag. 98.)Aceasta vrea s 4icg, earlsi a se juch, de

cuv6ntut religiune. Religiunea este o credintasupranatural, care dupg, scopul si spiritul einu a avutu nici odatI a face cu nationalita-tea pImilnteanii, ci din contra a avutu tot-deauna unu caracteru cosmopoliticy ; de aceeas'a i 1isu crt preotul nu are natiune, si deaceea, daCa, noi am 6(16 d. e. sub domnireaRusiei, nu ar suferi religiunea noastra intrunimic, desi ar suferi on ce alta parte a esis-tentei noastre.

Altu esemplu :

Romdniloru e limb'a unui poporu re-publicanu ; si acesta institutiune si garantia re-publicana e mai tare de catu tote; ea face ea

p6-

si

indoinla.

bREPIAJL ItI3LICU MAT ROMANIL011. 3:35

poporulu se aiba comuniunea vietiei .si liberta-tea spiritului, adeca se fia republtea in sensulucelu naturale alu cuventulni si atuuci, candu is'au redicatu celealalte instituthmi si garantierepublicane.

Fiendu spiritul Romani lora republicanu, pecare l'au conserbatu mii de ani in natur'a luicea originaria precumu areta limb'a loru repu-blieanit, nu pote fi mai acomodatil pentru d'insiinece una forma de guberniu, decatu form'a re-publicana. (Pag. 143, 144).

Remarcati acum, ce jocu se face cu cuv6n-tul republica. La pag. 80 ni se spune, cARomAnii, dupi ce a a scApatu de Bizantinisi de Barbari, s'au invoitu sA fundeze douerepublice sau ducate." Republice sau Ducate!Dar misterul se esplica priu nota de la § 61.

Ceea ce numescu alte natiuni statu noua seeuvene se numimu cu Romanii republica, nu nu-mai pentruca asia cere fiyea Umbei nostre, apoipentru ca statulu maim pana astadi e repu-blica, dar' si pentruca cuventulu statu ea si cu-ventulu ouberniu" e forte ambiguu, si de aceease pote suci forte usioru in defavoarea fiber-tatii.

Atat'a antoritate avea numele republica siinaintea imperatoriloru, in catu de an si intro-dusu ei Monarchea, o au numitu totu deun'arepublica."

Noi in locu de statu sA licemu republicd,hindcit cuv6ntu1 statu se poate sucl. Dar canddespotii iomani au p6stratu pentru despotiilelor tot numele de republica, nu s''a sucitu re-publica?

dacit republica va sit ;Ha statu, atunci

ce insemneaa suscitata lauda a limbei noastrerepublicane, care ne aratI, 0, nu alegemu altAformA de statu, decAt cea reiiublicang?

Altu esemplu. La pag. 9 afliimu urmAtoa-rea esplicatiune

Jureprudenti'a Romana e divinarum atquehumanarum rerum notitia, justi atque injusti sci-entiau adeca jureprudenti'a Romans, e sistemade adeveruri juridice si politice carile se deducucu necesitate logica dein principiale supreme re-cunoscute si consentite de toti Romanii."

Ouvintele latine divinarum atque humana-rum rerum notitia, justi atque injusti scientia,insemneazA pe romrtnesce: cunoscinta lucru-rilor divine si umane, sciinta justului si in-justului. Comparati cu aceastil traducere es-plicarea D-lui Barnutin ii concedeti, cA la

D-sa cuvintele latine sunt numai min pre-:testu nepotrivitu pentru a substitul ideile D-sale cu totul osebite de testul latinu.

In alte pasage, unde nu se vede dea dreptulunu jocu de cuvinte, apare totusi o lipsI deofi ce intelesu folositoru.

Mai nainte amu citatu deja faimoasa notAasupra improprietaririi generale a RomAnilor,in care D. Barnutiu ne mArturisesce, cit nueste cestiune mai gra deal aceasta, si inlocu sit ne o inlesneascA prin luminele D-sale,

ne spune numai, cA lasI Statului romanu sito determine mai departe.

Tot asa de folositoare sunt sfaturile asu-pra conditiunilor sub care sA se consolideze

Uuirea intre Rominia si Moldova, cestiunegravA pentru tara noasta, si care merith oesplicare lAmuritA din partea reposatului ma-gistru. Ear& ce spune D-sa :

Unirea Moldovei si a tierei Romine ge fiafederatiunea amenduroru suptu unu Duce. Fe-deratiunea recunosce si respepta autonomi'a co-munilorn, tienuturiloru si pre a amenduroru tie-

ele sacrifica numai atatu dein autonomi'aloru catu cere interesele publicu a tota natiu-

§i

rilorn,

336 DREPTUL PUBLICU ALU ROMANILOR.

nea Rom'ana, in celelalte remanu libere si an-tonome.*)

Commie si tierile Romfine prein federatiunenu pierdu nemica dein derepturie si folosele ceau avutu, si natiunea cestiga poterea, pre caren'au avut'o nece mm data si care'i e atatu denecesaria."

Vine apoi obligatiunea de a reintroducedreptul romanu, apoi o frasa contra Princi-pelui str5,inu si contra colonielor striline

lucruri ce n'au a face cu conditiunile Unirii,si in fine la pag. 94 ni se spune:

Nu e mai putinu periculosa lips'a conedn-tratiunii necesarie, ac6sta e lipl'a de potere-siduce la anarcbia.

Aci asia dara nu e.nemica mai de dorituclecatu ca Românii se nu se conduca in operaunirii de inspiratiuni straine, ci se se conducade geniulu torn Romani' cola ce i a conserbatupana acumu."

Asa dar teoria utilit, priu care D. Barnutiupreparg pe scolarii sel din Iassi la cestiuneacea grea a decentralislrii, este, c6, Moldova

sit sacrifice din autonomia ei atIt c'at cere

interesul natiunii, ear pe de alta' parte sg, nufie lipsI de centralisare, citci ne-ar duce laanarchie.

Nu scimu, dacI scolarii D-sale sunt acummai llmuriti, decIt erau si mai nainte, asu-

pra acestei cestiuni.

Dar cele mai curioase pasage sunt acele,unde D. Barnutiu din Iips.a de gIndire pre-cisg, sau de, atentiune la ceea ce scrie, cade incontradictiuni. D. e,

Fiendu societatile unu dereptu naturale aht6meniloru, potestatea n'are dereptu a le ptoibi,

Pe basa acestui -pasagiu s'ar putè uni sColarii lui Bar-nutiu cu separatitii din Iassi.

a le pune piedece si dificultati, ele se potu formade catra cetatiani si fora de concesinne deinpartea potestatii" (pag. 1.03).

Anse: in contra societafilor sccrete; d. e.

franemasoneria, trebue sit villa intru ajutoru

potestatea legelativa prothinaule pre to-te in forma. Potestatea legelativa are se de-termine ce societati se potu forma cu permi-siunea ei, ce baserice, ce comunitati, ce cdrpo-ratiuni, ne fiendu note dereptu nece politicu ase forma, atari fientie straine pe teritoriulu na-thrnale; dupa legea romanu (L. I. de colleg.D. quod cujuseunque universit.) dorpordtiunik,colegiale, comunile se potu constitui numaipeomisiunea statului." (Pag.

Asa dar : Romiinii la pag. 103 tsuht Maia forma societati fart concesiuneadar la pag. 104 societatile lor uu se potuonstitul fitrit permisiunea potestiitii.

Altu esemplu ;

La pag. 41 se dice despre dreptul Ontue-tudinalu, el isi are fundamentul in consci-inta cea morala i religioasa a poporuluitrgesce in aceasta ca o traditiunq i eredit ate

nationall, ear. coin scrisu se nasce comune-mente din arbitriuri si din seopuri egoiStice

contranationali." Ans6 la pal.; 23 eqtimu :

Dupa ee s'an data legile regid 6eaparte a dereptului tonsvetudinariu stall prefa-cutu in dereptu scrisu, tottisi au remasu inqtenescrise, dereptulu era necertu (ineerto jurePomp. D. 1, 2, L. 2, § 3) si udecii poteau #3eastupresca si fte faca abusuri. Deci Plebeii aueerutu codiec, pre care se nu ln pota suci dupaarbj.triala lora consalii si pdecii patiiciani ce'sicautatt ntpuai interesula proprin."

Dar cea mai insemnata si ma periculoasAcontradicere a D-lui Barnutiu este argumen-

§i

çu

§i

§i

niai thdle

5i

I04).

potestatii,

DREPTUL PUBLICU ALU RONANILOR. 337

tapunea D-sale din dreptul naturalu; cum, noiaxemu suveranitate peste teritoriul vecheiDacie.

Cei ce pustienn, ea nu, e ;Ines unu dereptunatuyale, pi ea tptu dereptul e nupaai positivusi istoricu, snstienu totu deuna data, ea nu enece unit dereptu naturale nece pentru genti,si ea totu derrptulu asia mitnitu alh gentilor&(ins gentium) e aseminea numai positivu si is-toricu.

Noi ne deelaramu hi contra acestei triste clop-trine si aei Ptimu he amu deelaratu in dereptulpublicu ihternt i3 i provocamu la ratiune, fon-

tan'a derepturilor omenescij si la personalitateagentiloru, darea fiendu comune si naturale aces-tor'a tuturoru, se intielege, ca aceste den seaiba si derepturi naturcfli unite en ratiuuea sieu personalitatea loru, derepturi mai vechi decatu ver ce autoritate seu conventiune, neviola-bill si nedependenti de la aceste si de la po-terea precumpanitoria.

Esista atia ddra, afora dp derepturile celepositive ale gentiioru, pre care le au nascutusi le sebimba arbitrinlu celor potenti, si unudereptu nascutu dein ratiunea gentiloru si ne-Inatabile, pre carele de si nu In recunoscu con-gresele celor potent-if olu esiste ea tote aces,te,pentrn ca lu recunosee nmanitatea ferecata incatene de acesti'a ai condamnata la paupertatesi nescientia; In recunosen gentile despoiate depersonalitatea loin, sfasciate si condamnate dedereptuln positivu i ti proprietatea zoom fami-lie fortunate care 'si an ?dificatu palatiale lorupre mormentele acelorasi ; de la autoritatea luisuprerfia cdea ce /la voia asupritilorn a l'espingeTotem ea potete 'si aseepta reinvierea si gen-tile pi. l care le an timoiitu tirani'a positiva, siautoritatii Ini cata t e se 8uptina tote gentile sitote derepturile istorice ale acestor'a si ale do-mivatoriloru dont, pentruea acestu dereptu e maivechiu de catu tote derepturile loin istorice,mai vechiu de catu istori'a, (pag, 181, 182,183).

Foarte frumos qisu! SA vedemu lint'6, in

tO hiliortu gttut aceste cti Dacia ?

1)Nein dcreptulu tcritoriului intielegemu de-

reptulu de proprietate ce are universitatea na-tiunii Române asupr'a pamentului Daciei, carelein 111oldov'a si in Tier'a Românesca in respeptueatra straini e dominium plenum (eumu dim po-liticii) si de jure si de facto ; in Besarabi'a siBucovin'a inca e alu universitatii natiupii Ro-mane si de jtwe si de facto, ma e afeptatu enserbitute rusesca si nemtiesca" (pag. 116).

Intrebare: de unde derivh dreptul nostru,adech dreptul Romanilor, asupra phmentului

Daciei ? Cum, duph pasagele elocuente aleD-lui Barnutiu citate mai sus, intemeiazh

D-sa suveranitatea noastrh teritorial?Despre aceasta g'asimu numai a mich noth

lAturalnicA la pag. 124 in urmatorul cuprinsu:

Pomanilor era solemne a lua agrii celor in-

'diqi in bdu "i` a-i da la ai lor ca premiu

alu viptoriei.On eine simte contradiceree acestor ren-

dun cu acea argumentatiune din dreptul na-turalu. Va sh qich, noi posedhmu Dacia incontra dreptului naturalu invocatu de D. Bar-nutiu! Va sA ilicA Romanii au venitu cu pu-tere precumphniteare," au invinsu pe Daci,i-au despoiatu de teritoriu si l'au imphrtitula ai lor, nimicindu nationalitatea supush!

Dupd asemene inceputu alu suveranithtii

noastre teritoriale, D. Barnutiu ar fi fácutumai prudentu de a nu invoch personalitateasi dreptul eternu alu gintilor despoiate." .

Cu cartea D-sale in mIng Rusia §4.ar putejustifich subjugarea Besarabiei §i ar pute jus-

tifich o subjugare a Romlniei intregi, repe-

tindu frasa suscitath din dreptul publicu aluD-lui Barnutiu : noi Ru§ii suntemu ca

Romanii, noue ne este solemne" a lua agriicelor invin§i in belu §i a ve imptirti Romh-nia intre Ru§i ca premiu alu viptoriei."

388 DREPTUL PUBLICU ALU ROMANILOR.

Ans6 adevgrul nu e nici in una nici inceeala1t1 dhi aceste done contradictluni aleD-lui Barnutiu. Adeve'rul ne pare a fi inpropuskiunea, cit unu poporu are drcptul deesistenta national& §i teritoriala, nu in urmanationalitittii sale brute, ci numai in m&uracontribuirii ei individuale Ia cultura umani-tItii intregi, §i prin urmare, cii unu poporucare a remasu indiferentu dind s'a spoliatude o parte a teritoriului seu, de limbti, de

traditinue §i de legile sale, a meritatu sii lepeardl, i c pe de altI parte numai atunciva ave dreptul recl§tige päin6ntul per-dutu, dad in mijlocul concurentii en veciniisei in artele civilisatiunii se va mita, demnude vechea positiune geograficA la care aspira

de suveranitatea ce o reclama.

C6teva cuvinte ne reminu de tjisu in privinta stilului ciirii, de care ne ocuptimu-Done pasage scrise cu aldura si bine inspi-rate ne amu facutu datoria a le reproduceeste itn0i ceht relativu la Constantin M. din§ 44, citatu in partea I a criticei noastre,

este apoi acela despre dreptul nationalitAtilorsubjugate, citatu in partea aceasta.

Dar alte probe nu am intilnitu in carteaD-lui Barnutiu, §i nici nu putemu ascepta,stilu bunu de la unu autoru, ca'ruia i-am de-monstratu in critica de fata unu siru atht demare de erori in contra logicei §i de ambi-guitiiti limbistice.

Dad totu0 mai relevrtmu mcii vre o cI-teva pasage relative la stilul D-lui Barnutiu,este numai pentru a protestà din partea noa-stra in contra unor espresiuni, ce nu ne pantpotrivite ci tonul de demnitate i bun4cuvi-

ce trebue sii caracterizeze productiunilescientifice.

Despre perucherii" ce dupl opiniunea D-lui Barnutiu ni-i va aduce Principele striinupentru a ne stoarce," amu vorbitu mai sus.De acela§i calibru sunt urmittoarele espre-siuni :

Congresele si conferintiele principiloru aru 11numai congrese si conferintie de talhari, asemi-nea si conventiunile si traptatele loru asupr'agentiloru numai conventiuni si traptate de talhari.

(pag. 182).

In ultra domnii franci si italiani afora deaceea ca arn introduce absolntismu si in tierileRomamilorn, spre carele sunt aplecate tote di-nastiele, ei ar umple posturile cu de ai lora, sipre Romanii injuriati si nemultiamiti i aru traptaea pe rebeli. Apoi candu arn vedd Romanii predomnulu franca sea italianu incungiuratu detoti arlechinii, fraehinii, si favoritii culesi deintota Gali'a si Itali'a, si inaintati la grade inaltepolitice si militari en delaturarea Romaniloru)si eanda arn vede toate prensoriele Rominieunite pline de Romani /nisi in fera dereptu eri-meni politici, etc. (pag. 160).

Se aiba Romfinii grigia speciale de margi-nile teritoriului bon ca se se intareasca cu lo-cuitori Romani pre malulu Dunarii, care acumé furata. (pag. 141).

Se nu fia condemnati Romanii a tiené totesambetele si serbatoriele jidovesei, si a'si cum-para imbracamentulu, papa si panea de tote di-lele de la jidovi, nemti si alte adunature, d.

(pag. 106).

Comuniunca utilitatii si salutea tuturoru (Ba-lm omnium), pre care o doresce si o voescetotu Ilomanulu areta si necesitatea comuniuniiderepturiloru si a detorielorn, ca-ci ar' fi con-tradiptiune, ca unii se se bucure numai de fo-losele unite cu proprieta tile intense, en postu-rile grase." (pag. 181).

hick

sa-si

si

DREPTUL PUBLICU ALIT ROMANILOR. 339

0 altg injosire, Anse' nu in espresiuni, ci dinnenorocire de mai adrtncu, se aflg la pag. 11.

Jurepradenti'a Romana nu desparte sistem'ajuridica si politica de catra morale si religiuneasia cumu &ea politicii Franci si Germani mainuoi; acesti'a credu, ca, legelatiunea cu atatuva fi mai deplinita cu catu va fi mai departatasi mai desbracata de tote ideele si sentimentelenatiunii cele religiose, morali si omenesci."

Aceasta nu este adevgratu, §i noi nu neputemu ascunde impresiunea ce ne-a fitcutude a vede o carte de scoall desceptgndu inspiritul studentilor prin asemene propunerineesacte nra in contra culturei a done nati-uni, care ne sunt superioare in toate privin-tele §i de la care avemu 'and multe de in-v6tatu. Noi provocgmu pe od eine sg ne ci-teze unu singuru politicu germanu sau frau-cesu, care sit fi credutu, cg legislatiunea vafi cu atitt mai bung, cu dt va fi mai des-bracatg 41e toate ideile religioase, morale §iomenesel. Pang crtnd ni se va da, aceastg do-vadri, noi, din c It/ cunoscintg avemu despreautorii germani §i francesi, repetimu CI aceaasegiune este unn neadeve'ru neiertatu inteocarte de sciintit.

Ne oprimu aci §i ne grAbimu a terminginfine aceastil prea lungit critiel.

Penibilii trebue sg fi fostu impresiunea eiasupra leetorilor, Anse' penibilg a fostu §i pen-

tru noi lectura cgrtii D-lui Barnutiu §i sar-eina de a o urmgri in toate sinuositgtile ei.

Numele acestui barbatu §i meritele necon-

testate ce i le-a dobInditu in anii 1848 §i1819 pentru Romanii Transilvani sub impre-jurgrile cele mai grele, ne-au impusu datoria

^

a tine samg §i de lucrarea sa scientificg, §i

nu este a noastrg vina, dad singurul tributu

ce amu pututu aduce reputatiunii sale, a fostu

numai silinta §i atentiunea incordatg, -cu care

i-am cetitu cartea.Mai departe nu era in stare §i. nu era in

dreptu a merge respectul nostril pentru Ear-nutiu. 0 reputatiune cg§tigatg in luptele dinTransilvania de la 1848 §i 49 nu puteg sgprefacg eroarea in adevau, fanatismul in uma-

nitate , despotismul in scoalg liberalg.

dad Simeon Barnutiu s'a almtecatu pe acea-stg cale falsg, togmai numele lui ne-a prove-catu a-lu combate §i a-i respinge eroarea, pen-tru ca nu sub bandiera acestui mime cunos-cutu de Romlni sg se introducg contrabandaneadeve'rului in politica Ronagniei libere.

0 norocire pentru noi este, cg erorile fun-damentale ale acestei scoli suut sustinute princartea magistrului ei inteunu modu a§a deimperfectu, cu argumente slabe, cu demons-tratiuni false §i cu o lipsg, de spiritu scientific%

precum n'amu fi credutu cu putintg, a oaflà intr'o carte de sciintl. Frasa din pre-fatiunea scolarilor D-lui Bar.nutin :

uPotemu asecuri pe ori eine, ca in scrierilelui Barnutiu generatiunea nostra si cea veni-toria voru aft tablele dereptulni natiunale aluRomâniloru, dein care voru invetia a trai canatiune libera, chiamata de a aye partea salegitima in vieti'a poporeloru regenerate"

caracterizeazg nu scrierile lui Barnutiu, ciincrederea ce meritg scolarii sei.

Nu, nu, aceste nu sunt tablele dreptuluinationalu" alu Romitnilor, §i vai de natiunea

noastrg, dacg conducerea ei s'ar inspirk vreodatg de asemene principii. In contra lor trebue

sg apeIgniu la adevaul nestrImutabilu §i sg le

.

340 DREPTUL PUBL1CU ALU ROMANILOR.

spunemu, ca regenerarea noastra nu poate in-cepe cleat in spiritul civilisatiunii moderne,ear nu prin reactiune la dreptul romanu,cu atilt mai putin prin ratacirea la idei bar-bare, ce nici odata nu au fostu realizate inacelu dreptu.

Contra atacului religiunii cre§tine, doveditudin pasagele citate in partea ante a criti-cei noastre, vomu aduce aminte scoalei Bar-nutiu, c celu progresu adev6ratu alu

omenirii Europene este datoritu cre§tinismu-mui, care a proclamatu ideea egalitatii §i in-

birii fratesci intre toti oamenii fr escep-

tiune §i a resturnatu astfeliu cu dreptu cuv6ntuimperiul romanu, a crtrui religiune putek sadedice temple virtutii, concordiei §i legilornatiunali," dar nu -puteà s impedece una din

petele cele mai negre, care stigmatizeaza cul-tura unui poporu, adeca sclavia, sclavie ri-dicata la Romani in sistemu legalu, a dmisa

sustinuta de de'n0i in totu timpul, pushchiar in fruntea jurisprudentei lor, a aril In-stitute despre dreptul persoanelor incepu cuteribila frasa : Summa divisio de iure perso-narum haec est, guod omnes homines aut li-beri sunt aut servi (Inst. I, 3. pr.) adeca:

cea mai inalta, impartire a dreptului persoa-nelor este aceasta, ca toti oamenii sunt sauliberi sau sclavi.

Contra intregei tendinte de a reintroducedreptul Romanu la noi, de a reinvia prescrip-teld cglor XII table, de a produce lupteleagrului publicu, de a redescepta politica agre-siva a vecbei Metropole, opunemu faptul de-cadentei statului RoManu. Care a fostu re-isültatul politicei Romane? Dupa ce au invinsupe rivalii lor, dupa ce cu o cructime rara'au'ruinatu 146 a. Ch. vechea. Caitagine, dupa

ce la 133 au derimatu §i Numantia: acum,and Romanii se aflau afara din ori-ce pe-riculu esternu, and la aparenta erau in

culmea puterii lor §i and aveau sa ne do-vedeasca valoarea lor de civilisatiune paci-nick acum ne desfasura unn tablou de co-ruptiune §i de decadenta, precum nu s'a maive'qutu §i nu se va mai ved6 in Istoria Eu-ropei. De la 133 Oita la 121 sunt revolu-tdunile G-racchilor, nadu0te en feru §i cusange, la 110 apare Marius, la 88 este res-boiul civilu cu Sulla, la 73 teribila rescoalaa sclavilor, care nu mai puteau suferi juguldeeptului Romanu, la 63 riOnoasa revolu-tiune a lui Catilina, §i apoi noue resboaie ci-vile intre Cesaru §i Pompeius, intre Trium-viri §i partida republicana, apoi in fine Mon-archia si ce Monarcltie ! Primul succesorualu lui Augustu, Tiberiu, este o pilda despaima, care indigneaza consciinta Istoricilorde 18 secule ; dupa elu vine Caligula celunebunu , inaintea caruia senatorii Romaniajungu la ultima turpitudine, apoi vine Clau-diu cu faimosul regimu alu MesalinelorAgripinelor, apoi Nero, tiranul proverbialual omenirii. Si ceea ce este inspaimantatoruin acestu tablou alu Istoriei Romane, nu esteaparitiunea acestor figure desnaturate de omu,dar este faptul, cii Romanii le-au suferitu, §i-au plecatu capul sub jugul lor, au sfarrImatutoata cultura lumii.vechi pentru a primi dela ele panem et Circenses.

Dar ce sii descriemu noi cu o pang, mo-derna binuita de partialitate acele timpuriRomane ? Sa lasamu pe Romani sa vorbea-sat, sa-si descrie inii pe republicanii lor dinsecolul I inainte de Christos: Romanii deastagi," qice Sallustu (Catilina, capu XII §i

Si

d'inthiu

ei

ei

DREPTIIL PUBLICII ALII R0M&N1LOR. 841

XIII) ,, oamenii cei mai lagi ce ge potu aflk,eredu a a face injustitii este o proba de in-trebuintarea puterii. Impudicitatea, desfr6na-rea, toate vitiarile au navalitu peste Roma.Barbatii Se prostitue a femeile, femeile isi

afiSeaza in publicn nerusinarea lor ; tineri-mea dupi resipitu averease aruned cu ardoare in crime; cti inimelepatate de toate relele, nu esista pasiund decare s'ar pute lipsi, i pentru a le satisface,orf4e mijloate de a castigi bani i de a-itheltul le este balm. Intr'unu statu asa, deintinsu i asa de coruptu Catilina a pututu cutea mai mare usurinta sa grupeze in jurulseu o multhne de darneni dedati la toate cri-tnele gi la toate vitiele I"

Eaci resultatele politicei romane I Eacaresound, ce-la da Istoria la frasa D-lui Bar-liutia cit offniele i politica au sit regenereze

pe Romani (pag. 188). Armele Si politica auruinatu pe Romani a Stranie intoarcerenaturei ar fi, and a regenerk astadi pe Ro-!Atli I

Dar abstragtindu cigar de la aceasta do-vada Istorica 0 admitendu, ca dreptul pub-lieu administratiunea Romanilor erau telemai perfectej totu0 tendinta de a incepe im-bunitatirea poporului nostru prin introduce-rim dreptului Romanu nu, este mai putin falsa

perieuloasa. Daca Romanii cei vechi aufostu rvirtuosi fericiti in statul lor, causade sigur nu a fostu jurisprudenta lor cea bung,cii din contra ei an fostu causa jurisprudenteicelei bane si aceasta a fostu, numai efectulvirtutii romane. Faceti amain pe poporul ro-inanu inteligentu actiyu, dati4 prin scolibane lumina pi independinta de caracteru aadeveratului cetiteana,. ttpoi forma juridical

. Cony. Lit. No. 24.

dupa care va intogml elu relatiunile salepublice si private, va veni de la sine $ i vaA acomodata starii sale de cultura. Dar nuincepeti cu regulamentare administrativa cu

-donstitutiune, cad de and e lumea nu s'ageneratu nici ilna poporu prin legi pringuverne ; ci legile guvernele au fostu numai espresiunea lituralnica, resultatul esternualu culturei interioare a unui poporu, si aasceptk cultura de la jurisprudenta i de lagavernui yrea sa ilia a resturnk ordinea na-turala, a introduce spiritul centralisarii 0 pa-tronagiultd guvernamentalu, a luk cetaleanu-lui increderea in sine insusi, acelu pretiosutelfgovernment, care elu singuru platesce maimalt decat toate codificatiunile publice gi pri-vate gi care este unica butt solidi a adevg-ratei democratii.

Contra ultimei consecinte a scoalei Barna-tiu de a opri comerciul strainilor 0 de a gonimai ales pe evrei afara din Ora ca periculosiesistenpi romane, ;opunemu ideile fundamen-tale de umanitate si de liberalismu, pe cahsub nici unit cuventir, pentru nici ann timpu

i en nici unit pretestu nu este permisu ale infrange.

Multimea strainior $ i in special a Evrei-lor in -taxa noastra <este um' simptomu aunui mare rgu, nimeni nu o neaga. ',Darce mijlocu nechibsuitu de a atack siniptomul$ i de a lasa rul, sau cel putin de a atackmai Antal simptomul cu speranta de a indreptaMai pe urma atul!

R6uI nostru este lipsa de activitate lipsade sciinta in poporul rominu. Odata, acestedefecte date, totu comerciul si toati sciinçatrcbui s deving stain% i stritinii au fostu

familiar%

a

$ i

$ i

$ i

isi

si

$ i

i

ee

pi

pi

re-

pi

p1

M2 DREPTIM PUBLICII AL1J ROMANILOR

prin firmare in mijlocul sreului representantlipArtii celei bune, de care nu 'set poate llpIunu statit fitra a perk Evrtii an sustinutula noi activitatea comercialk scolele din

Franta i G-ermaniar ne au datu. ideile de,cul-

turA. Noi numai atunei ne putemu lipsi deaceste auxiliare strAine, cAnd vomu fi iniiijnastare a le suplini din propriul nostril fondu

mationalu, Pan aceasti suplinire se dove-

deuce prin faptu positivu, adecl prin insa§iactivitatea noastri comerciall si prin Insaeinteliginta noastrA, dar nu prin negatiuneaesistentei strAinilor. Pe evrei ii vomu inlAturà

and vomu fi cel pupil tot asa de activica i dnii, ideile germane si francese icvomu inlocul, and ale noastre voru fi tota§& de mature si solide. PAWL cAnd Ans6

aceasta nu este, a incepe persecutiunea con-tra strAinilor, vrea si. did a desfr6nk barbariain contra libertatii, a sustine obscnrantismulin contra inteligintei.

Singura noastrA cale de salute este in lI-Orea eunoscintelor, ci ori ce timpu, care afarAdin acestA sferI ni se consumi cu intoleran-ta cu esclusivismu aca numitu nationalu,este mut timpu perduttt spre ruinarea Statuluinostru.

,Nationalitatea4$ dacl acestu cuventd vreaunu merita, si o Valoare, nu poate fi

min pretecst% sub care sit se ascundä egoismul

barbaria, si tinta noxstrA, in viitoni nu este'de a ne 'Astral nuMai limba §i singele i tori-toriül fArA altA, agpiratiune mai nobill.

Pe aceastA treaptA stau i Indiana isglbaticiAin America, dar de aceel Indiana din Ame-Tics constitue o hordt Iiank o

sIngele 4 teritoriut sunt elpmente preti-;oase ca mijlocu spre; wig scOpulmai inaltu,, i

acestu scopu nu poate fi altul decAt progre--sul civilisatiunii omenesci piiI tolerautl sisciintA, prin bunA stare materiall i moral/potrivitA tetdeauna cu meritial culturei unuipoporu, Dar Q, uin mijloacele prin uim.sistemu ore nimicesce scopul, este cea mai.absun1 din toate rtäciTi1e politice, CQ se

potit inchipul,(Jeea ce nimeni s'aru fi credutu cu putintA

in secolul al XIX-Iea, la noi s'a intAmplatu.S'au gAsitu Profesori din invetImentul pu-blicu si bArbati din asp, numita partidA Jibe-ralA, care s se fad agentii motori ai per-secutiunii, s'au gAsitu preoti crestini, care

0, se fAleascA in adunAri publice cu ura ce opoartl in contra deaproapilor lor de alta, cre-dintl. i unii si altii au uitatu ratiunea esisten-

tei Ion,- au uitatu c sciinta si libertatea suntfocarul tolerantei umanitare, au uitatu cA reli-giunea cresting este iubirea neconditionati atuturor oamenilor fArit esceptiune.

In ori-ce masa de poporu, si cu atAt maimult in massa unui poporu Ana necultu,esistA pe insusirile cele bune si unuinstinctu ascunsu, teluricu, brutalu, pe caretoti aamenii de bine si toate dispositiunilesalutare cautg a-lu tine in josu, a nu-i per-mite esirea la lumina 1i1ei de care nu estevrednicu. In acestu instinctu se concentrArelele naturei omenesci: lenea, injustitia, in-vidia contra celui mai bunu si crudimea sAn-geroasA. SA, nu ne atingemu, sA nu deslegamu

acestu elementu diabolicu I Secule nu sunt deajunsu, pentru infr6na inapoi si a readucepoporul pe calea adeverului si x binelui, si

adese sent ruine nereparabile singtira remasitA,

ce atesteaza esistenta ha de odinioark.Applul la acestu instinctq inimicu naturei

aibg

brutu,

natiune,'Limba

langg

i

ut

si

ale

DREPTUL PUBLICU ALU Vongsmort. DIN CARPATI. 843

Onienesci each resultatul fatalu, la care ne-ardud sctiald lui Batnatiu. Din norocire nel nusuntenni dna asa de departe ; sung numki

incerari, incetari deabia teoretice, care tindune aluneck spre acea prApastie a peirei.

Ansd ae aceea ne foStu o d itorie dd adesv61i sistemul in toatd goliciunea lui si de-a-lu combate, pentru ca oamenii de bunusimtu, adev6ratii iubitori ai hatiunii romdne,s. scie, unde voru sd ne dua tendintble

Barnatiu.

Ceea ce ne sustine curagiul in mijlocul aces-

tei tonfusluni a timpului este increderea ne-clintit c, daa s'a int6mp1atu vre odatd cacivilisatiunea sä invingd, barbaria, nu s'a in-templatu nici odatk ea bartaria s invingd

in modu durabilu civilisatiunea, si in luptaacestor doue elemente nu incape

alu cui va fi viitorul

Titu llfaioresou.

DIN CARPATI.Fragmente

L.-4--

BISTILIT A.(Fine).

Pe plate, pe plate ! strigi Simion, ma-ne lla .Caldare.

Abie avuama timpu si ne grandma peplate si ne imbaamu i eatft-te inteanulocu mai inspdimantltoru deat celu prim caretrecusemu pu ddue ore mai inainte. Piscurilemuntiler se plecau uncle spre altele

I trip, Ora a trees prin .mijlocal unui singuru

munte, in care (vtietul valurilor erg grozavu.In asemine locuri pluta face ii cinci minutecalea ce face in altele in mai multe oare i ea

aleargd ca gandul si munti ii stand' sboard,se arat i disparu in dreapta si in stangaca nisce fantome fantastice. Spectaculul Ale§i

mai grandiosu nur mai erk nou i neasceptatupentru noi, i grabnica deprindere ne alungiori-ce emotiune.

Vedeti stanca asta ce ese ascutita dinmijlocul apei?

Vedemu.

.Se cheama .Peatra lui fiiada aicis'a nenorocitu unul numita Vlad cu toaterudele lui, voinda sa paraseasca muntii '§i sase asede in vale.

N'a 8capata nici anal dintr'ai lui ?

Nici unul ! Siroiul e pre mare ea sd,se poata impotrivi cineva. Cänd Bistrita se

face liniscita in vale, poate cä crestinii

care sedu pe acolo voru fi eulesu i ihgropatu

oasele lor. Sunt mai multe stanci care senumescu (WO Itomanii care au peritu. Maiincolo yeti vede Peatra lui Stan §i la ToancePeatra dui. Toculer.

Cine a fostu acelu Stan ?_Stan a fostu unul din plutasii eei mai

Primavara and nime nu indaznekse coboare pe plata nici macar cale de o

sutd dc stdnjenii elu 5g cobora .pe catar-guri in jos pang, la Peatra.

Ce feliu, pe eatarguri?Vedeti ca primavara and zapedile se

disghia i iroade .suht manii apa e asade apede, inat tt duce de la. Dot% pänX laPeatra jurndtate de di, unde vara trebuesa mergi doue, trei, phiar J patra dile. Peatunci plutele nu se potu cobordi tiodca ici

indoialA,

h

Via&

rf--

,--inimo§i,

sit

Et

s'coalei

pi. Bis-

4.

344 DIN CARPAII.

o suta de oameni na potu dovedl carma. Dor-nenii leagd atunci patru bragi lungi i manunul de altul si se coboara cu Unsii la Ga-lati. Acolo cord'bierii le cumpr i le facu

catarguri. Sunt ansè timpuri, in care apa easa de rapede, inat nu te poti coborl nici

pe catarguri WA a fi siguru cd vei pen. Milleaceste de stanci care esu din apd sunt atunciacoperite i nici nu princji de veste and telovesci de o peaträ site faci buci. Intr'oasemine vreme Stan s'a coboritu cu catar-gun la Galati. Cat i-au spusu bunicasa nu se ducat a are sa pearl, dar elu n'airrutu sd-i asculte si a peritu sermanul!

Nu mantuise dna bine ci ne simtire'mudeodatd aruncati de o paling in sus si v6-qurgmu pluta infiptd, in mijlocnl apei. Plu-

tasul vorbindu nu luase same, la unu virfude stdna ce esia din apd !si pluta impiede-andu-se, se opri. Fara a mai sta, pedun, plutasii se disbracar6 iute amundoi deitari i arnesd si se aruncare" in apa tiindufiecare ate unu drugu in maul. Puindu unucapetu de drug,' sub pluta si altul pe um6ru,ii autau sa arneascd pluta din locu färd ae ingriji de valurile ce se isbeau ata ume-

role Dupd, o muna de o junaltate deoard, pluta se desprinse de stänca ce o

oprise i urmh a sbura cu iutala gdndului.

Plutasii se rdpelird, grabnic pe plute, seimbracarg iute i ocupare' din nou posturilelor la arme, ca si and nimic nu s'ar fi

int6mplatu.

Nu sunteti obositi ? ii intrebdi.Nu! Asta se'ntrimpla de multe on !i\Torocu

Ana c ne-am opritu inteunu locu ca acesta,deat daa ne-am fi infiptu, doamne fm:esce,

la Caldarel

Plata se tot coboria and lncet si lin prinbAlti, and selbatic i impetuos prin sopote.Jn unele locuri ca la Liciu locurile suntpericuloase, dar cannasii precepeau trea-

ba lor de minune si pluta treca im-

piedecare. Noi admiramu asta maraca apdsi muntli care-i servescu de maluni. Aces-

tia se ridica drept in sus in linie verticald

§e perdu in albastrul cerului. De andin and puneamu pe buciumasu s ne antedin resunAtorul seu instrumentu sau pre vreunul din plutasi s ne spue vre o Voveste,

sau declamamu in gura mare vre o poesieRon:land- Astfeliu se tneceau oarele in ne-curmata pldcere. Lipsele fisice alunga ns

adese oni din omu cugetdrile cele mai poetice.

Asa se int6mp1a i cu noi 'care de la pie-?

carea noastra din Dorna adia de la patruoare dimineata i pänd ce incepuse soarele

a se cobonl nu mai mancasemu nimica. Foa-mea ne torturd prima pe la patru dupa ameap,and ajunsere'mu la locul numitu Crucea undese aflau vn'o done locuinte umane. Acolo

speranur a vomu potoll cu lapte si one ce-nerile stomachuhii, dar vai era o qi de postusi ne vel,lur'emu siliti a ne multamt cu ma-maligd. Ce era de facutu? Ne mangder6mucu ideea ca radmaliga este mäncarea cea

mai nationala. Amicul meu scotindu iarta-ganul seu turcescu facit parte dreapta pentrutoti i plutasii buciumasul i noi prdnqieemu

vesel imprejurul unei mamaligi uriese. Dupapranclu toata trupa, afard de buciumasu careremase la Crucea, se sul din nou pe pluteurm a. frumoasa cale d Bistritei.

Bade Simioane, intrebdi pe unul din

plutasi, oare de la stancele cele in forma decruce care se v&lu colo in culmea anuntelui

gan-

fart

i altii

11,

si

DIN CARPATI. 345

se vie numele Crucea pentru looul unde ne-amu

opritu ?

De-aeolo, domnule. Acele cruci stint

asegate, dupg cum dicu betranii, pe niscemorminte de :uriesi. Dar acu-i Rea, peste

putin avemu sa, dtimu in Toance.Locul celu rëu de care spusesesi?Dar, acolo-i tare r6u; ni6 teruu sa Du

se int6mp1e vre unu OcatuPeste putin muntii 1ncepur6 a se impreu-

na, pluta a se isbi ctind Writ unu malu,and catrti altul, valurile o acopereau i o

arnneau in jos de la o intiltime de nun stan-jenu si de mai Taulti. Apa bubuea, pe dea-supra stincelor i printre dasele, toate im-

.preuna infato sau ingro-unu Aspectu atat dezitoru, Weal curagiul celui mai voinicu se ga-

sia in mare ispita.Salim asta se numesce .Peatra lui Toa-

der, striga Simion plutasul catre noi, ara-tandu cu degitul o stand, neagra ce se aflain mijlocul Bistritei.

Cine a fostu acela Toader, ilu intrebai?Dar cuvintele mele nu mai fur6 audite, vue-tul se Meuse pre mare.

Pluta se ridich i coboria, se isbia in

dreapta si in stanga, and acoperita de va-luri, and sburandu pe deasupra stancelor.

Deodata, se amp. unu yuetu ca cum pluta arfostu spintecata in doue ne ve'durmu

spanzurandu cu totu vasul nostru in virful u-nei stanci care esia amenintatoare din apa.Unu momentu remaserëmu cu totii in nemis-care, uitandu-ne unii la alti inspaimantati ;

apoi ambii plutasi se disbracar6, ii facua cruce,luar drugurile si se acatar6 pe stanci;amieul inn i eu ocupare'mu ambele came sitoata lumea lucrä la postul seu pricep6ndu

ca aid nu mai era vorba (le petrkere. In-teadevilru puterea vtaurilor ineepea a despartlsi a desprinde griiulile plutei si nu lipsia,mult ca toata pluta sa se facti bueatL Farapluta este ans6 neputinta absoluta de a seaph;furia apei covarsesce puterile omului celui

mai tare si raffle de stanci peste care se arup-

ca Valurile nu ur lasa in cate-va secundedin omul pe care uenorocirea fi facutusa cada in apti, nici macar cit ar putè fidestul pentru a-i conserva memoria.

Plutasii se incercau se miscp pinta cu dru-gurile lor din bon, ans6 aflandu-se insusi pestanci lunecoase puteau se eada in fleeareminutu in mijlocul apei. Desi din niomentu

in momentu acoperiti de vahui, ii nu per-dean capul, ci munceau cu cumplita osteneala.

Nei pe de alta parte lueramu voinic la car-me si instinctul ne spunek cum trebuià sit

.manoperamu. A descrie acele cincispredece mi-

-unto de pericul cste pre greu i or-ce jn-

cercare u'ar da adevrata idee despre porr

sitiunea in care ne aflamu ; destul ca deodata

ne vOurinu ear inaintandu, locurile deviinjumai putin periculease i peste 4ece minuteBistrita era ear ling

Amu scapatu, 1ise tovarasul meu, re-

sufiandu-se adanc.

Scapatu, slava Domnului! respunse uuu

plutasu. Dar eine m'a pusu pe mme se vpucu pluta cand e apa atilt de ulica! Sell

domnule, cti puteamu sa ne ingropamu acolo ?Am sinytit'o ! Cand e apa mai mare

locul e mai putin primejdiosu?Mai pa0u. Atunei treci lesne pe dea-

impra stancelor, dar asa te opresci i poti prebine sa dai pelea popei.

Ce spuneal de Peatra lui Toadg ? Se

---,

i

l'ar

fi i

n

pi liniscita.

346 DIN CARPATL

yede a s'a nenoracitu unul Toader acolo ?

Asa. E o povestire jalnica. Dragostea a

fostu de villa..Mari ce spui? Ean istorisesce-ne pove-

stea lui Toader.Acus, domnule, numai sa me" mai re-

sight.

Dupa trecere de cateva minute, plutasul Si-mion ii aprinse liuleaua Si inceptIi in mo-dui urmateru

Istoria lui Toader 0 a Miriima.

Era o data dar de-atunci trebue sa fiemult cati eu sciu povestea asta de la bu-nica care earasi a auclit'o de la bunica eiera odata umt omu numitu Toma care traikin locul celu mai selbaticu ala muntilor dinpartea dreapta a Bistritei. Acestu Toma fu-gia de alti oameni i traià puntrea in sin-guratate. Cum se ascundu iirii prin bizu-

niile lor si esu numai capd ii silesce foa-

mea, asa sedeh i elu ascunsu in pescera

lui si esia numai din and in and ; atunci

umbla ratacindu prin codri si se intorcea cutotu soiul de vePatu a casa. La unu anu odatacobo-i'a o pluta i o duceh lit targu s'o

Yendä. La Pasci sau la alte serbatori marlse arath i elu la aduntirile Romanilor, darnu se amestech ir, petrecerile i jocurile fle-e/nor. 'Nat/ lumea un poreclise selbaticul"

fetele fugiau de densul eu groaza. Uniiii faceau cruce eand ilu vedeau si sopteauin sine : nu e lueru curatu, altii ilu luau inrisu si-i qiceau:ce cauti printre oameni, du-tede petrece cu tovarasii tei, cu ursii si

mistretii. Aceste Iiceri i inveninau cugetul

si mai tare, si-lu faceau tot mai selbaticu

adese ori se uith posomorit la cei ce-lu lu-au in risu amenintia cu moarte.

Inteunu satu din ceea parte a Bistriteiera o veduva tnrii si4, bouatil, numita Catrina.

Toma o vOuse de multe ori apuca o dra-goste nebunit dupit densa. De unde fugia inainte

de oameni, acum cauth sa se apropie i sa seamestece cu d6nsii, numai pentru ca se placaCatrinei, dar cum s'intampla ades in lumeaasta ea din doi numai unul sa ie amorezatu

ear celaltu nu, Carina, nu-lu putea suferiand Toma Yoh), sa se apropie de (1.6nsa ea

se tot departa. lute() cli Toma isi lu ini-

ma, se duse Ia Catrina a casa si o intrebadaca, nu voesce sa se duel dupa, densul. Ca-trina i respunse ca nu are de gandu sa tra-iasca, cu nrsii i cu lupii i cit voesce sa re-mae intre oameni; ea ar ti i fagaduitu lui

Trohiit a Margarintei cit se va mrtrith cu dOn-

sul i ca Toma sa-si aleaga pe una de sarnalui. Toma s'a supe'ratu tare de aeestu res-punsu, a lasatu pe Catrina i s'a facutu ne-yelutu mai multi ani de qile, ear Catrinamaritatu cu Trohin en care a si traltuani. De la o yreme i fach unu baietu pe

care-lu botezare' Toader i Toader era toatabueuria lor, caci de min ailed se arata, maidesceptu i mai cu inima decat alti copii. Iiintreceh po toti in putere i ghibacieOcala, pe toti in vorba. lute() qi mur)

Trohin si Catrina remase ear Areduvii. Actima

era prea bkrana, ca sit mai gandeasca lacasatorie i ingura sa multamire era Toa-der. Cum sunt la munte unii din braqi mainalti i frumosi decat ceila1i, asa era Toa-der mai voinieu si mai mandru cleat toti

fflecali La venatoare nime nu era mai in-drasnetti deck elu, lime nu se acata asa

:

ea

o

s'amulçi

si

es

si-i

si

ei-i

DIN CARPATI. 847

de line pe virful stancelor celor mai rapedi,nici se masura cu d6nsul la jocu i la tranta,nici se intrecek la fuga sau la inotatu. Toatefetele 6i duceau dorul §i toti parintii aru fidoritu sa-lu aiba de ginere, dar Toader nicivoia sit iee pe fete in salmi §i traia, numai

pentru fericirea mamei sale.In vremile acele Toma se arra& ear prin

locurile din care se Meuse nev6dutu atatu ama-

ru de ani. 136tranii care-lu mai cuuosceau unintrebara ce ,se facuse atata vreme, dar eluse tot apara, de respunsu §i nu von, 0, lespue nimic. Cu d6nsu1 adusese §i o fetid,Mariuca, frumu0c5, §i blanda ca radele lunei.Unii diceau ca Toma fusese insuratu in valeci ca murindu-i nevasta, s'a intorsu-sfirceasca dilele cu fata lui Mariuca, in mun-ii altii mai r6i la limba, spuneaucit fusese hetu prin codri §i ca fata era defuratu, alcii socoteau it Toma trebue sa fifostu ostacu. Aa potriveh fiecare dupadul §i inchipuirea sa. CAW de necredinciosu

selbaticu fusese Toma in tinereta, pe fatalui o crescea bine §i cu frica lui Dumnedeu,ki nu trecei o Duminica sau o di de serbatoare,

n. care sa nu trimata pe Mariuca la biserica.Toma se prefacuse mult. Elu nu mai fugia §1se ascundea, de oameni cdmai inainte, ci umbla

sta la povestire cu dncii. Cand veneavorba despre Catrina sau despre Toader sauand intalnei pc acesta, fata lui se faceh po-somorita §i amenintatoare. Toader 6110 se-Meuse mare 0 voinicu ca unu zmeu. Catrinailu tot indemna sa se insoare §i-i died:La ce nu gandesci la casatorie, Todirica, ?

Eu acuma sunt b6trana, i mani, poimani amsa moru. Nu vrei sa am multamirea sa te v6dugospodaritu pang a nu ma duce? Dumnegeu scie

citt Otimescu, vq6ndu-te burlacu §i singuru,unde ar trebui sa, ai nevasta i copii §i se tebucuri de d6n0i cum m'am bucuratu eu de tine."

Ear Toader se tot apark, qicèndu ca maiare vreme, ca, de s'ar insurh, ar trebui sase ingrijeasca de femee i de copii i ca n'arput6 sa mai poarte de grija, mamei lui. Acestetoate erau numai vorbe. Pricina adev6rata

pentru care nu voia, sa se insoare era ca se(Muse in dragoste cu Mariuca fata lui Toma.Intalnindu-se adese-ori la biserica, ii avuse

prileju sa se vada §i sa-0 vorbeasca, ci cetrebue mai ;milt cleat o videre §i o vorbirepentru ca doi tineri sa se inteleaga and su-&tele lor sunt deopotriva? Toader i Ma-riuca se intalneau adese-ori §i petrecean

impreuna oare fericite, and Toader era

dusu de a casa la v6nato sau la treaba.Anlundoi se fereau in Ctoate chipurile canu oumva a se afle ceva despre dragos-tea lor fiindca scieau pre tine cat de

mare era ura lui Toma asupra lui ToaderToma ar fi in stare sali resbune gro-

zav. Dar cat de bine sa se Weasel doiamorez4i, lumea tot afla despre dragostea

lor. Fie ca li se cetesce in ochi, fie ca seamesteca dracul ca sa le facit r6u, lumea aft,tot. Antei lumea se face ca nu scie, ba

Inca le da prileju ca sa se'ntalneasca c O.,

se prinda bine in dragoste pang ce nu maipotu trai until fara altul, c'apoi incepu ba-bele a se'ngriji, a increti fruntea a scorn i

vorbe rele, ale pune piedici, a vorbi r6u deunul in casa altuia pang, ce in sfarcitu se ne-norocescu amundoi. Aca, s'int6mpla §i data

asta, vorba se lati ca, Toader a sa, ice peMarina ; unul se duse §i o spuse Catrinei,

altul o spusé lui Toma c1 amundoi pitrinçii

sa-§i

pdrintesci;

gitu-

ci citsi

318 DIN CARPATI.

erau foarte ingrijii. Catrina chema pe Toa-der si-i (Use Ce vorbe se vorbescu in satu,dar Toader se rusiuti si, tagadueh si spuneh

i

ca nu-i adeve'rat pang ce mama lui ilu crop.Toma ans6 nu spuse nimica catra fata

numai o pazia mai bine si era foarteratu. De multe ori se duceh de-a cnsa 4icOnduca are treaba i s'asculideh ca se vada ce osil faca Ma'riuca. Intr'o sarit o vNil cum seduceh de-acas i o urmari pe departe. Pemalul Bistritei auII o §ueratura, apoi rel.&si Mariuca indreptandu-se spre acelu locu.Acolo v6qh i pe Toader care o ascepth.Toma se ascunse si ascultit tot ce vorbeauimpreuna. Mariuca-i qiceh plangendu cumtata-so de o bucatti de vreme e foarte peso-moritu si nu mai este cu (Musa ca mai ina-into. Toader i povesti ca mama lui atlase

despre drogostea lor. Apoi se sarutau i Toa-der incepà a o mangaie qicendu-i ca trebuesa fug amundoi ; ca elu nu mai poatefLr gensa i cL l'oma p unu omu ra iciosu care n'are s'o dee duprt dënsul. Mari=se impotrivi antei dar apoi vefendu ca atrI faxa Toader e numai chinu i durere,se botart sa fuga cu (Musa Dupa re u-ser 1i e sa high' a doua ii se saru.-

tar6 de multe ori si se despartire' p1angr3ndu.

Viindu a casa, Mariuca isi facit q bucceluta dintoate lucrusoarele ei i asceptA sa yie ceasul ho-taritu ca sa, se duca, dar Toma se primblasetoata

noaptea fartica se doarma s'a doua qi era gat-beim si arath crudu i selbaticu. Despre saralua 4ioa buna de la fata lui, qicendu-i ca seduce sa taie lemne in padure sit ca are srt seintoarca tarepu. Atuuci se despartise si Toa-der de la mama hti cu multa durere si seduse a locul hotaritu Lpe malul Bistriteit

scobori o luntre ca s iee inte6nsa ipe

riuca i sa fuga. Mariuca sosi i amundoise strinser'e' in brace si se coboreau pe maluca sa intre in luntre. Toader era in luntre sivoiit sa traga dupti dOnsul ii e Mariuca candse ivl i Toma pe ve'rful unei stanci striga

turbatu de manic : hotu hint he lege vreisa-mi furi fata !" dicOndu asa arunca cu toporul

dupti ansul lovi tocmai in frunte. Toa-der caqii dealungul in luntre, ear Mariuca ti-Vindu grozav se arunca dupa dënsul. Tocmai

atunci se risipi i stanca cea neagra din v&-ful muntelui si capndu peste dnii i-aingro-patu in fundul apei. Toma ans6 se facii np-vOutu si de atunci nime nu l'a mai ve4utunici n'a mai agitu despre elu.

In adancul noptilor treatorul aude adese-glasuri jalnice care esu din simburele

stiince i plangu cu amar.

Gaud sfrtrsi Simion istoria lui Toader si a

Mariucai, sara incepuse a lati umbrele saleimprejurul nostru. Tovarasul men si en eramu

amendoi acufundati, in gtinduri. Povestea jui

Simion cuprinsese cu tristeta r amicul mellin mine despeptase amintiri pe care timpul

cle malt le stersese, ear al doilea plutasu cc

la capatul celalaltu al plutei, incepit deodataa calla cu. glasu duiosu unu cantecu, pe carede atunci nu l'am mai pututt uith :

Tuna Doamne i tasnescePe acelu ce dispartcsceDragostea cea infocatADe-und feciorti si de o fatal

Iacub Negruzzi.

sup6-

trAi

uri-

qi,

MA-

si-i

ori

0

lui,

§

Is

pi

pi-ls

POESII. 349.

E s i I.

HOTARIREA.

(Traducere din L. Maud).

Ea vine'n vale sub'Am stet aratu curagiul meu,De ce srt trernuru de-oCe laimrtrui nu face r6u?

Top o salutg, cu plitcereEu singuru trecu, nu indreznescu,

nu ridicu a me vedere,0 steal frdmoasit sa priveteu!

and vine, floarea sta, plecatIpiiseri antu asa voiosu,

Natura 'ntreag' amoru Paratii,De ce eu singur sunt fridosu?

Am plänsu cu inima 'ntristatitLungi nopti, and stele se ivescu,N'am cutezatu sn-i dicu veodatitCuvOntul &deer hthèscu"!

Am sit m'asedu pe-acele -trunchiuriPe-acolo trece negresit,

sit-i vorbescu ca piutre visuri,ce't lume am iubitu.

Eu treu Ce EipainiA ktc petrunde!Ea vine, imatd hia zari!Mai bine% Wig VOiri aScunde,

cum ea trece voiu privi!

N. Schellitti.

UNU BALU.

Simtu o mare fericire de-a sta singuru in WereDe si stricta convenintd m silesce-a fi la balu,Cxci sunt lenesu de naturg m'd leglnu cu placereInteo dulce somnolentd pe alu visurilor valu.

Ce norocu earn n'am pum fracti, n'am pusu focoaleCi mg'ntindu in libertate pe-unu divanu nepretuituSau me primblu farN grip. s calcu damele pe poaleOfi sl rupu yre o dente% c'unu. çilciiiu nesocotitu.

Vai de-amicii 6,re-acunui jocu, 'audl in corseteSi se perdu fiteendu la curte in cadrilul incurcatuVai de mumele martire te producu pe a lor feteS'adormu, entice matroane, intr'unu unghiu intunecatu

Mai ales vai de-a lor fete ce sNtutle d'inocentiiCath grabnicu sa p4ardd inteanu modu cuviinclosu :Una spune vorbe multe, alta tace on prudentNSi ca crinul albu se pleacd suspinAndu misterios.

Vai de voi barbati nimernici, voi ca tinere neveste!Ce la arii, ferN dd grijk de-a ponth v'atf IndesatuPoate draga-fe conSoarte v'a jucatu trei, patru festePe &And voi iu arti de-oparte paralutele v'ati datu.

Vai de paid sbuOumatg ce de toti SQ ingrijesceCa s'N fie de toti mdne criticatd in ()ram,Chiar de celu ce'n immuare iot dofeturi grhmNdesceSub cuvinte cN are-a casit mut drAguta de bpilasu.

Eu vg plangu pe toti din sufietu i stau singura in facereDe si strictd convenintd m'ar sill sd flu la imlu,Dar sunt lenesu de naturd me"' legInu cu plNcereInteo dulcd somnolentd 1i alit ivThutiloil dela.

.P.

Q SARA,

In tr'o di de atrA sarapi cu cerul azurinuAm e§itu la ampu afarltL'alu naturei fragedu s6nu.

te

Ca-i to

sl

cit'n acts

I

4

si

movilit,

copild,

§i

§i

§'am

§i

350 Po Est

Mgndrul soare pe unu munteObositu se inclinASi prin- vgile tgcnteTainici timbre coboriA.

Ear din umbre, soapte lineUfidulau armoniosSi sburau in juru de minePeste codrul celu frundosu.

En sedeam pe-o colinioargRaiu sgditu en dalbe floriPrivindu firea rumeuioargDormitAndu in suave dori.

Nu departe de la mineUnu castelu se inaltAS'intr's serei dulci lumineFruntea vesel isi scaldi.

Eu sedeam s'a mea privirePeste Plaiuri aruncamSi in tainicg gAndirePeste titri 0 mAri plutiara,

CInd deodatg o lumingDin alu curtii micu balconuResflreazg dare lingPe Angustul orizonu.

Si la gingasa lumina,Cu multu farmecu suridCuduVedu o Nutirg virgingCa unu visu dragu, apar6ndu;

Oeliii sei: douc isvoareDe focu duke, rApitoru,Fruntea ei: o lunisoargPe unn ceru lieurgtoru.

Ana pe frunioasa-i fafgLucian vatii Angeresci

,-.. sta...=...u=c..aa

Cum pe flori in dimineatiRadele cele ceresci.

Putin Aug . .. s'o antareCa melodii dulci din eeruPunèndu toate in mirareSbura, lin cgtrA eteru.

Lafrumoasa ei ivireEu de toate am uitatu,Spre apusu a mea privireMai mult nu am indreptatu

Eu aveam s'indreptu privireaSpre unu dalbu de resgrituD'unde-si revArsA zimbireaUnu altu soare mai iubitu

Nu vedeam eu lung, steleNu vedeam azurul luluN'audiam pe petricelePgrituasul cristalinu.

Dar vedeam o inAndrg 4intiS'audiam soptirea ei$i pe fata ei divingVedeam doi luceferei,

Atunci beatu de fericireDe-a ei frumuseti räpitnPlini de flackri de lubireSub balcoun en am vorbitu:

Fericitu care privescePintre lacrimi fata taFericitu care doresceGura dalee-a-ti sgrutiDar ce fericitu ar fiAcelu care rid inbl?

Moise Popiliu.

.............1,

APELIJ LA AUTORII ROMXNI. 851.

Ape lu la autorii. romanionSocietatea literarg Junimea" din Iassi posede o tipografie complecta, a ea-

rei intrebuintare o pune la disposiOunea autorilor romani cu urmgtoarele con-:

1) Ori ce manuseriptu romanescu, a cgrui oportunitate se va 11 constatatude unu Comitetu alesu pentru fiecare opu dintre membrii compete0 ai Juni-mei", se va imprima cu cheltuiala Societacii.

2) Din vinderea cgrcilor tipg'rite, Societatea ii reservg dreptul de a se in-demniza, socotinduti cinci galbeni pentru coala de 16 pagine la una mie esem-plare formatul Charpentier. Banii reintrati au destinarea de a servi la altepublicaViuni de acela§u feliu.

3) Odatg Societatea indemnizatg conf. art. precedentu, totu venitul din vin-derea cgrtilor este alu autorului.

4) Administratiunea Tipografiei Societ4i este obligatg, fatg cu autorii de cgAiimprimate la ea, de a le da din anu in anu socotealg despre vinderea carVlorlor, resp. de a le respunde banii ce ii se cuvinu.

.5) Ortogafia cu care se imprimg cgrcile romgnesci a le Societglii, estecea publicatg in cartea D-lui Maiorescu Despre scrierea limbei romgme". Cu

toate aceste Societatea nu impune ortografia ei in modu obligatoriu, ci invitg nu-mai pe acei autori, cari aru voi sg-§i vadg scrierile imprimate altfeliu, ca sit men-tioneze aceasta espres.

6) Pentru ficsarea precului, cu care sg se venda o carte imprimatg, Societa-tea se va intelge totdeauna cu autorul ei.

7) Autorii, can cu aceste conditiuni stint dispu§i a se folosi de inlesnirea cele presintg Socictatea pnin tipografia ei, voru binevoi a adressa manuscriptullor aceluia din membrii SocietAii, care este insgrcinatu cu administraciunea anualga Tipografiei (Adressa: Administratorul Tipografiei Societgii Junimea, Iassi, caseleBancei). Membrul administratoru dg chitan0 de primire, inainteazg manuscriptulin desbaterea Societatii §i, la casu de primire, se obligg in numele Societatiila editarea manuscriptului sub condiOunile cuprinse in acestu apelu.

8) Manuscriptele, care nu voru pare Comitetului Societgii apte pentru im-primatu, se voru inapoi indatg autorilor bor.

9) In privin0 prioritglii la punerea sub presti, von fi preterite cg4ile pen-tru usul scoalelor.

kllarele routine, care n'an pUblicatu dna, acestu apelu, stint din non rugate a-lu reproduce.1

852 htricbmilr.

ANUNCIURI.

Cu acestu num0,ru se sfirsesce anul nthiu alu ConvorbirilorLiterare." Acei deanth abonati care im voescu srt sufere o intre-ruptiune in primirea foiei, sunt rugati s inoeascA abonamentul.

Se aM de venqare la Tivografia Societh4ii Junimea toate nu-merile Convorbirilor Literare" pe anul I (1 Martie 1867 1 Martie1868) brosate intr'unu volumu. Pretul 1 galbenu.

De vönclare in magazinul Domnului Hildebrand, casele ,Bancei :

Musk" clasica pentru claviru

cu preturile cele mai moderate.

1) Beethoven, Sonata au clair de lune". Pretul 3% lei vechi.

2) Sonate pathetique, ;/ 4 lei.

3) Haydn, Sonata NO. 1.71

3 lei.

Toate trei in editiunear de lucsu a Jui E. Ifallberger din Stuttgart.

itedactoru Cespur*torn: .140 Nburtazi, Tipografia SocietiAii &mime&