K& Acesta f6ia ese ^ i cate 3 cole, pe luna ' si costa 2 fiorini'v. a.

pentru membrii a so ciatiunei-, era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 1 galbenu cu porto w v, poştei. C >

„fâi^v, . v^ s a .

TRANSILVANIA. Foîa Asociatiunei transilvane pentru literatura romana

si cultur'a poporului romanu.

? Abonamentulu se face numai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii c o

lectori.

- u a ^ c t

Nr. 1 5 . -2

Brasiovu 1. Augustu 1875. Anulu VIII. S u m a r i u : Estrasu dein dioariulu vieţii mele dela 15. Martie 1848 pana la 18. Ianuarie 1849. (Fine). — Glosse despre

agricultura. — BcoDomi'a. Casse de economii. Eeonomi'a din copilăria. — Cuventu de deschidere tienutu in adunarea despart, alu XVII. la S. Eeginu. — Procesu verbale. -— Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia.

Estrasu dein dioariulu vieţii mele dela 15 Martie 1848 pana Ia 18 Ianuarie 1849.

(Fine . )

La I b a s f a l e u s'au adunatu gldtele romane din satele Hundorf, Giacosiu, S. Ernea , S. Alma, S. Siarosiu si Valdhitu sub comand'a căpitanului Ad., W a c h s m a n n ; dra la tribuni si gldte amu tramisu in-structi'a cuviintidsa, mai alesu a) câ se asculte de comandante , si mandatele lui se le implindsca acu-ra tu ; b) câ cei dispuşi la posturi se fia privighîetori, cu ochi ageri, cu minte intrdga, si cu credintia buna ; c) se se ferdsca câ de focu de beţia, de predatiuni si răpir i ; d) câ pana la terminulu de inschimbatu se fia cu răbdare in positiunea sa scl.

E r a la Mediasiu s'a despusu a 2-a dra comandante cetăţii maiorulu Io. Clococeanu.

In 14 Ian. s'a pusu comandante preste gard'a nat. din prefectura Mediasiului maiorulu Andr. Schus-ter din locu.

Acest'a m'a provocatu câ 1) Se despunu la Valdhitu si la Copsia mare

din susu — si la Sieic'a-mica, si Hasîagn din josu — picheturi sub conducerea barbatiloru intielepti, câ se pazdsca marginile Scaunului, si din tempu in tempu se insciintiedie la Mediasiu.

2) câ la Mediasiu totu pe 3 di le , se despunu cate 50 fetiori pentru paza , asiediandu'i in cortele, si se renduescu cate 6 picheturi diu'a ndptea spre Blasielu.

3) Câ la comandantele generalu aflatoriu acum in Mediasiu se tramitu unu ordonantiu, carele la 12 dre in arniddi se va inschimbâ, si unu centurione, care se pdrte mandatele dela. comand'a de Brigada. 77)

L a satele marginali din susii — s'a pusu super-inspectoru Moise Florea din Berthan.

L a celea din josu — Ioanu Comanu din Sieic'a mica.

Pen t ru 50 fetiori s'a tramisu la Buz' si Brateiu, câ se vina cate 25 dintr 'unu satu cu căpitanii loru pe mane la arniddi.

Asemenea câ din Ber thanu si Siarosiu se idsa 35 gardişti armaţi la Ibasfaleu in casarma pe 8 dile.

In 15 Ian. Pop 'a Roth dra m'a chiamatu la Pre

tor iu , spunendu ck rebellii suntu aprdpe de e lu , si nu pdte invinge singuru cu administratiunea. 78)

Inse in acea di dupa arniddi candu au sositu scrisdrea lui in Mediasiu, se audia bubuitulu tunuri-loru, pentru ck atunci cei imperatesci s'au lovitu cu ungurii la G a n f a l e u , de unde cei imperatesci de catra sdra s'au retrasu.

Acestu atacu s'a renoitu in 16 Ian. pana la 11 dre a. med. batenduse cu rebellii la S e u c ' a si pe siesulu S. M a r t i n u l u i , si alu S o m u s t e l n i c u l u i , de unde cei imperatesci dra s'au retrasu.

In 16 Ian. candu esiamu dela Vespere, amu au-ditu din nou bubuindu tunurile, inse acum mai aprdpe, ele erau pe dealulu Veltiului.

In acdst'a di (16 Ian.) mi s'a comisu de catra comandantele gardei Schuster, ck, — fiindu-ck militi'a remasa in Mediasiu, si gard 'a naţionala a prefecturei acesteia, din mandatulu comand, generalu de 13 1. c. trebue se formedie trupele de reserva ale armatei imperatesci , carea acum e in focu: asia eu in graba se comittu capitaniloru din Sieîc 'a-mare, Agkrbiciu, Frku'a , Copsi'a-mica, Vorumlocu, Soal'a si Mordesiu, câ pe mane sdra se se adune in Frku 'a cu provisiune pe 8 dile, si se aştepte acolo despueetiunile comandantului ; si ck din totu satulu se fia „minimum" 2 călăreţi pentru comunicatiunca iute.

E u acestea tdte leamu despusu in tocma, si cu iutial'a cea mai mare in ndptea acea au ajunsu punc-tualu in totu loculu, — si s'au pornitu gard 'a la Freu 'a .

Sdr'a pre la cina amu primitu insciintiare dela maiorulu Clococeanu: „Ungurii suntu acf, si inca pdte — in ndptea acdst'a voru intra in Mediasiu; deci eu se'mi scutescu capulu cu grab'a, ck pentru mine nu e gratia la rebelii.*

XV. Fug1 a mea din Mediasiu. Asia amu incarcatu iute soci'a si 4 prunci pe

caruti 'a protopopului Fa rago , dra pe carulu meu amu pusu ceva vestmente de patu si de imbracatu si puţ ina provisiune.

Tdte stradele acum pre la miediulu nopţii erau in mişcare, toti in tdte laturile căutau refugiu.

Noi inca amu lasatu cas'a cu tdte celea incar-24

cata supraveghierei ospetaresei locuitdrie in casuti 'a parochiala cea de langa pdrt 'a curţii ndstre. — I n podurile caseloru la înme erau 200 mertie g rau cura ţ i i ; 180 rnertie ovesu; dra cucuruzu cu tuleu 24 cara ; in 2 celarii aveamu 12 - buti cu 600 v. vinu vechiu si nou; 3 buti cu yinarsu; in curte 10 orgii lemne si 8 r imatori ; la Maieru in Adernichin (Hm-ter Eschen) 1 vaca cu vitielu, 2 junei frumoşi, unu cosieriu cu 8 cara cucuruzu scl.

Si amu esitu fora nici o gr i ja , fara nici unu suspinu, câ cum amu merge la unu ospetiu — si amu mersu tdta ndptea pana in Agarbiciu la paro-chulu de acolo Nicolae Dopu.

Aici in 5/17 Ian. amu santitu ap 'a cu parochulu in ajunulu botezului D. si ne-amu stropitu cu dens'a noi si mulţimea poporului.

Dupa amiddi amu vediutu ck vine avant-gard'a miliţiei imperat. de catra Mediasiu — si amu intre-batu pre comandantele ei, ck ce se facemu cu gard'a nat. adunata la Frku'a, care mi-a respunsu, ck ia demandatu, se se imprascia pe a casa' cu tdta iutidl'a, câ se nu o afle ungurii adunata. "Totu dela acest'a amu sciutu, ck ungurii adi la 1 0 1 / 2 a. med. au in-tratu in Mediasiu.

Si noi dara din preuna cu par. din Agarbiciu ne-amu dusu pe ndpte in S i e i c ' a - m a r e .

D e acf de catra diua in 18/6 Ian. (Serbatdrea Bot. D.) ne-amu dusu cu militi'a la olalta pana in Sibiiu, unde amu sositu de catra sdra.

In Sibiiu amu fostu la comitetulu nat. si la can-celari'a comand, generalu, de mi-amu scosu pasuportu pentru tdta intemplarea, pe unu anu intregu.

Dela cancelari 'a comand, generalu amu primitu decretulu despre intarirea oficialiloru din comitatulu cetatii-de Balta, cu datu 12 Iau. 1848 Nrii 116, 122 si 192 si form'a juramentului pentru aceştia cu datu 15 Ian. in 3 limbi, nemtiesce, unguresce si romanesce si alte scripte si suplice ale privaţiloru din acelu co-mitatu pentrli pertractare. 79)

In poterea acestui decretu, administratorului Co-mendo pre langa pensiunea sa de 600 fl. ii se mai aplacidddia 300 fl.; mie si lui Roth — pana candu vomu fi de lipsa langa administratorulu — ni se dk diurnii de 2 fiorini la unulu*). E r a oficialiloru pro-visorii, si celoru stabili se aprobddia 2/3 din proiep-tat 'a ' plata anuala ; si anume pentru notariu 466 fl. 40 cr. pentru perceptori si assessori cari ultimi de-odata se fia si inspectori , cate 400 fl. Mediculu si fiscalulu se aiba cate 266 40 cr.; pentru forestieriu, protocolistu si archivariu cate 200 fl. ~— si acest'a

166

*) E c a , asia remunera comandantele gener . chiaru si pe cei pusi in fruntea afaceriloru, câ se'si repună vieti'a pentru cate 2 fl., era alţii chiaru pentru nimicu. Celoru 7 membrii ai comitetului le promissese cate 1 0 0 fl. pe luna , dara va i de locu pana 'iau scosu dela Fronius . Secretarii si ceilalţi funcţionari de manipulatiune ai comitetului au servitu gratis. Red. Trans.

determinatiune o motivddia in urmatoriulu m o d u : fiindu-ck contributiunea anuala a comitatului cetatii-de Balta a fostu pana acum câ la 55,000 fl., dra acum dupa separatiunea celoru 13 sate sasesci a sca-diutu la 42,000 fl., din cari numai 1/6 pa r t e , adecă 7000 fl.; se pdte separa pentru solvirea anuala a oficialiloru comitetului.

l£ra asupr 'a proiectului despre infiintiarea cassei domestice asia respunde :

Cass'a domesteca intr 'adeveru a fostu in usu pkna la a. 1 7 6 2 ; ck-ci dupa fia-care fiorinii de con-tributiune militaria se mai aruncau cate 20 cr. , din cari 13 cr. la cass'a provinciala; inse din caus'a mai multoru abusuri, si a nesufficientiei, aceşti 20 cr. s'au indusu in cass'a provinciala; acum inse cass'a provinciala e in multe moduri-desecata, si erogatiunile suie preste 100,000 fl. pre langa perceptiuni.

Totuşi concede, ck administratiunea se se in-grigiesca de infiintiarea cassei domestece, si prevede a fi bunu proiectulu, câ din dreptulu crismaritului bine precisatu si esarendatu 1/10 parte se deservdsca de suceursu la cass'a domesteca; numai planulu spre acestu scopu bine lamuri tu , si elaboratu in cointie-legere cu possessorii din comitatu se se substdrna la In. Gubernu spre aprobare.

Lauda si acea lucrare a administrat iunei, ck a alesu oficiali bărbaţi cualificati, si ck a respectatu dupa proport iune pre tdte trele naţionalităţile.

Adauge in fine, ck form'a juramentului intru respectarea principiului „egalei îndreptăţir i" o submite in 3 l imbi; mai observa ck oficialiloru numai dela diu'a depunerei ju ramentu lu i le va amblâ plat'a.

Td te acestea erâ bine pregătite, inse pentru noi acum erâ p r e a t a r d i u a se pune in lucrare, si asia eu urmandu consiliulu unui domnu intieleptu dela cancelari'a comandei generale, pana ce se va alege lucrulu cu turburarile revolutionarie, in 21 Ian. m'amu retrasu din Sibiiu l a R a c o v i t i a .

In t ru acdst'a di dela 8 dre demandtia pana la 3 d. a. s'au batutu la Sibiiu cei imperatesci cu rebellii; dupa care aceştia s'au retrasu.

In Racovitia dupa ce m'amu incortelatu la ved. preotdsa fat'a lui Erddlyi a par. gr. cat. din Orlatu, a treia di in 23 Ian. soci'a mea a nascutu cu pace fecioru si a dou'a di botesanduse prin parochulu de acolo Io. Moldovanu, ii s'a datu nume I o s i f u.

In acdsta casa amu siediutu in pace 1 luna de dile, platindu pe tdta diu'a 1 fl. a rg intu; inse mai multu n'a voitu se ne tiena.

De acf iu 18 Febr . sub protectiunea locoten. D. Ursu — care a tienutu mai nainte si pe Sim. Barnutiu mai multu tempu ascunsu la sene in căm a r a de catra gradina — amu intraţii in scdl'a comunei — fiindu gdla — si amu petrecutu acolo pana in 8 Martin 1849.

In t re acestea in 27 Ian. (Sâmbăta) si in 3 Febr . (Sâmbăta) au intratu Muscalii pe la Turnu-ros iu in Transilvani 'a.

—(UT")—

Si asia in 4 Febr . (Dumineca) s'a tienutu bătaia crunta la Oen'a-Sibiiului.

Locuindu eu in scdla, imi aduse cumnatulu meu Georgiu Porescu nunciulu , ck petrecundu Bem in Mediasiu 14 di le , cas'a mea parochiala s'a tienutu sub paza mili taria, si asia a fostu neatacata; inse, dupa ce s'a departatu Bem de acolo , unii cetatieni, sasi, romani si t iegani, insociti cu cati-va honvedi pre la vecinii mei incortelati , au intratu in curte si mi-au jafuitu cas'a.

Inse D. Georgiu Duldner, senatorii onorariu ve-nerandu in etate de 84 ani si fostu mai de multu agentu alu Ppelui Metternich in Iassi, intielegundu despre jafuirea casei mele, a venitu cu ai sei — si a caratu la sene din cărţile si scrisorile mele cate au aflatu pe josu imprasciate, si pastrandu-le cu scum-patate, mi le-a reintorsu in Aug. 1849 cu acea in-destulire a anemei sale, ck a potutu concurge si elu in catu-va Ia mângâierea m e a , dupa atâtea ostenele si snferintie sacrificate pentru pacea patriei si inta-rirea tronului in cerculu meu de activitate.

Acestui dnu marinimosu amu a multiamf si a-ceste tdte acte oficidse, cate in acestu diariu se co-memor£dia; dara si actele insusi pdrta pe sene semnele cumu au fostu călcate in pitidre si infectate.

Dupa batai'a dela Ocn'a din 4 Febr. ' memorata mai in susu, au urmatn altele, mai alesu totu duminica , pana candu in 4 Martiu 1849 cei impera-tesci au gonitu pre rebelii pre la Mediasiu pana la Sighisidra; lasandu pe Muscali, si puţ in i din, militi'a de reserva in Sibiiu.

Noi intielegundu ac^st 'a , in 6 Martiu ne amu decisu, ck cu protopopulu . F a r a g o se ne intdrcemu la Mediasiu, si acolo se descarcu soci'a si pruncii, era noi mai pre usioru ori unde ne vomu pote" scutf capulu ; si asia

In 8 Martiu amu pornitu din Racoviti 'a catra Mediasiu. In 9 Martiu amu masu pe ndpte la pa-rochulu din Slimnicu, si in 10 demauâti 'a amu tre-cutu dealulu pana la ospetari 'a V e s e u d u l u i .

Aici ne-a internpinatu unu dragonu cu sabi'a scdsa si stropitu de sânge, si dupa elu fetiorulu dlui Schaffen din Mediasiu, care serviâ in batalionulu de venatori şi cunoscutu de aprdpe alu meu, care inca departe cunoscundume a str igatu: „intdrceti-ve ck ungurii ajungu la Sieic'a-mare.

Atunci noi ne si intdrseramu iute, si candu amu intratu in Slimnicu, ne-au ajunsu si patru companii de ostasime imperat^sca.

Aici unu cunoscutu imi descoperi in secretu, ck grosulu armatei nu vine indereptu , ci ck , sub conducerea generariului Puchner t rage dela Seghisidra catra Fagaras iu scl.

Acumu ne amu silitu se ajungemu la Sibiiu înaintea acelei trupe, ce n i - a s i succesn; aici neaflandu airea cortelu, ne-au primitu Ioane Decei in cortelulu seu la unu semlariu pe strad'a morii, Ia acesta casa cu doue renduri nu eră pdrta , ci numai usia de in

tratu, si in tractulu de asupr 'a siedea numai Decei cu fratele seu clericu rom. cat. si cu sor'a sa fata mare, si asia carale le-amu asiediatu in vecini preste strata la una ospetaria.

Muscalii 2 batalidne si unu escadronu de cala-rime, din preuna cu militi'a ce se află in Sibiiu (du 7 mineca) in H Martiu desu de demanetia au esitu pe siesulu Sibiiului si s'au pusu in ordine de' bătaia.

Noi la prandiu ne-amu intielesu, ck dupa ce in Sibiiu nu aflamu fenu la v i te , se scdtemu trasurile la unu satu, si mam'a se aiba grija de servitori, e>a noi se ne intdrcemu indereptu in Sibiiu.

Pornindu noi cu cara le , cosacii muscalesci ne strimtorâ se ducemu fenu afara pe campulu de bătălia, inse dupa ce liamu spusu ck noi suntemu popi si mergemu a casa, ni-au dimisu.

E u prevediendu pericululu, erasi m'amu intorsu la soci'a m e a , câ se esimu cu totulu din cuibulu acel 'a; inse dupa ce Io. Decei a disu ck vine cu mine, era protopopulu F a r a g o mi-a spusu, ck fiindu'i o ca-laria bolnavdsa nu pdte por ta mai de parte pe soci'a mea cu prunci i : era pe soci'a mea, ingrozita de călătoria cu 5 prunci mici nu o amu mai potutu înduplecă câ se 6sa din Sibiiu, o amu lasatu acolo in cortelulu lui Decei sub protectiunea ceriului si scutulu clericului si a fetei rudeniiloru soţiei mele.

Asia eu cu suspinulu pe ânema , si cu sperarea ck mane erasi ne vomu mai vedd, m'amu despartitu de ai mei la 2 dre dupa ami£di.

Candu eramu de asupr 'a in par tea de catra sudu a cetăţii, amu vediutu cu Decei dinpreuna, cumu se ivescu de catra Siur 'a mare, si se asiddia pe dealu ungurii , si amu disu ambi de oda tă : „Semnu reu pe noi, curendu nu ne vomu pote" intdrce in Sibiiu.

Ajungtmdu la pdrt 'a casarmei. amu voitu a intră in cetate, câ ori si cum se'mi iau soci'a si pruncii, inse pdrt 'a palisadeloru eră incuidta; si asia amu pornitu mai departe.

L a 3 dre, candu eramu pe la S c h e l e n b e r g se audia bubuindu tunurile, apoi aceea bătălia a tienutu pana seYa la 9 dre, candu apoi ungurii au intratu in Sibiiu.

Noi tienendu lini'a drumului catra Turnulu-ro-siu, candu eramu pe inaltimea in dreptulu ruineloru cetăţii Talmaciu, sdrele apunea scaklatu in nori ro-sieteci, si resunâ pana acolo bubuitulu tunuri loru; £ra inderetulu nostru veniâ mulţ ime de cara si ca-rutie, si mulţime de dmeni fugindu din Sibiiu, si de prin pregiuru.

P e ndpte ne-amu asiediatu in B o i t i a la paro-chulu I-iu; elu inca se gătea de duca; militi'a inca de catra diua ne-a ajunsu, cu recruţii inca nearmat i ; si asia pe tdta lăţimea drumului trecundu unii pe lan ga alţii, care de care mai r a p e d e , in 12 Martiu candu esie" sdrele amu trecutu pre langa Turnu- ro -siu in strimtdrea muntiloru, p re l anga ' ap'a Oltului, pana ce amu ajunsu in Caneni , cea din taiu comunitate in Romani 'a .

2 4 *

— f 1 6 8 ~ \ -

Aici amu petrecuta de luni sdra pana sâmbăta"] dem. din causa, ck toti ne spunea, ck vinu Muscalii mii de mii câ se intre in. Transilvani 'a si se bata pe rebeli i ; dra Turcii vinu dupa ei câ se apere marginile.

Inse, dupa ce amu cunoscuta, ck nu e nimicu din acelea faime, era cei imperatesci cu tdte deregatoriile civile si militarie, se stracura in laintrulu t ierei; dra de alta par te lips'a de nutrementu a crescuţii asia de mare, in catu o mămăliga cernuta cu ciurulu, si o pogace de malaiu, fîa-care erâ cate unu vigesima-riu, si acum nici asia nu se capatâ.

Sâmbăta in 17 Mart. amu pornita caţra R e n a n i c u ; pe cale mai antaiu amu ajunsu in Ciuciulesci; de aici amu trecuta pre langa schitulu C o r n e t u la C a l i n e s c i si l a P r o i e n i , apoi trecundu ap'a L o t r u amu ajunsu la Monastirea C o z i a.

Aici n'au voita a ne primf in cortelu, si asia prin C u c i u l a t a amu ajunsu ndptea tardiu in C a -l i m a n e s c i .

Aici m'amu nimerita intr 'unu cortelu cu gene-rariulu Pfersman; acest'a cunoscundume, 'mi a insuflata sperare cu încredere in tactic'a guvernului.

Ore cine furandu din caruti 'a protopopului F a -rago unu sacu cu ovesu, si eu cu graba dandu dupa elu, a lasatu saculu, si a fugita; inse acdst'a intem-plare a a lungata somnulu dela n o i , si asia amu prinsu la trasuri, si t recundu gur 'a valei amu tienutu drumulu prin B o g d a n e s c i , O l t e n i si B o s i o -r e n i . .

Aici dela monastirea Fedelesioiu cu egumenulu in t răsura cu 4 cai venea si D. G. Baritiu, si m'amu bucuratu de densulu, vediendu'lu scapatu din gur 'a leului.

De aici prin C e t a t i u e Dumineca d. am. in 18 Mart', amu ajunsu in Remnicu.

Aici sci-ne Ddieu cum amu t r ă i t a , ck-ci pane nici pe bani scumpi n 'amu capata tu , pana Luni d. am. candu prin intrevenire amu potutu cumpăra 6 panis idre; si asia dupa ce mi-amu luata remasu bunu dela generariulu Pfersman n la 4 dre dupa am. amu porniţii din Remnicu la P i t e s c i , cu sperare ck acolo vomu ajunge mai usioru la pane ; si t recundu Oltulu amu masu pe ndpte in B o d e s c i .

Marti amu călătorită prin B l i d a r i , V a l e a d e a l u l u i n e g r u , C o t o r d g e , M i l c o i u si T o -p o l o g u ; aici e staţiune poştala. De aici pre langa V a l e a - l u m i n i i o r u , pe D e a i u l u G l o m a n u l u i , unde in culme e una ospetar ia , amu pogoritu la M o n a s t i r e a M a i c e l o r u , si amu ajunsu in D r a -g a n u ; aici inca e staţiune poştala. De aici pe ndpte amu mersu in B a s c o v u .

Mercuri in 21 Martiu inainte de am. amu sosita in P i t e s c i .

Aici mai antaiu amu fostu constrinsi a depune armele la agenti 'a austriaca.

I n cancelari 'a agenţiei erâ mai mulţi orasieni adunaţi câ se primdsca pe străini ; inse audiendu ck

noi ne-amu marturitu la protocolu a fi gr. catolici, nimeni nu voia se ne pr imdsca, ci unu sunetu mestecată cu risu de batjocura se audia de tdte laturile, pana candu unu orasidnu cu numele George Petrescu, a pasitu la midiulocu, si a disu: „ E u fra-tiloru numai in dilele trecute amu scapatu din prin-s d r e , pent ru apărarea libertăţii patriei ndstrei celei asupr i te ; deci pre aceştia, cari pent ru apărarea libertăţii patriei sa le , au devenitu espatriati, de si suntu de alta confessiune, ii voiu primf eu la mine*).

c Glosse despre agricultura. Economi 'a rurale e crutiarea si folosirea cea

mai buna a poteriloru de pamentu spre a castigâ cu midiuldcele cele mai pucine fruptele cele 'mai bune, si mai multe, spre a ne marf starea ndstra materiale si a nu perde nimicu din ce avemu.

Acdst'a resulta din observarea ordinei si a mo-deratiunei intru lucrarea pamentului, prin ce, folosulu deja castigatu cu suddre si diligintia va avd durata îndelungata.

Pamentulu e unu subst ra tu , carele folosinduse cu intieleptiune si cu băgare de seina, ne produce fruptele cele mai de trebuintia pentru sustienerea, resp. acoperirea trebuintieloru viet iei ; ' elu e bas'a economiei ndstre.

Ungari 'a in deosebi e stătu agricultoriu. Agr icu l tura e sorgentele iubirei de patria si de

naţ iune; ea cresce soldaţi bravi pentru aperarea din laintru si din afara, pentru stabilirea drdinei si a pa-cei publice.

Agricultur 'a legata fiendu de lucrarea pamentului, pre carele ne aflamu, ea e cea mai buna cres-catdria de moralitate si de probitate. Prd bine dice Oratiu in epistolele sale ( I I , 1 145) , ck ea e unu repausu, un'a serbatdria vesela, ce indulcesce corpulu si sufletulu lucratorîului dupa multe fatigia, unu ada-postu, carele ne face se uitamu greutatea orei, ce o petrecemu. Dar ' fiindu asia s tr insu legata de pamentu, pre de alta parte cresce servilismu, ma chiaru laşi tate; feudalitatea si iobagi'a „kantschu" suntu fi-liele ei, ck-ci astea suntu unu dreptu publicu cu substratu nemiscatoriu, usuatu câ dreptu privata alu unei caste privilegiate.

Dreptu aceea statele agriculturali nu suntu asia liberali, câ celea de industr ia; loru nu le plăcu mis-

*) No i amu fostu tractaţi in Pi tesc i si mai moj icesce , nu dein caus'a confessiuniloru, ck de aceea nu a venitu vorba , si apoi mai toti era orthodoxi c u dn. I. Branu si Oprea Circa (pe atunci capitanu) in frunte; ci dein cause polit ice. A m u avutu norocu c u mediculu de aco lo , care era si staroste c. r., care m e lua de braşiu, ck-ci m e cunoscea mai de multu si ne scose pe toti dein locand'a unde merseramu se gustamu c e v a , ck-ci eramu câ morţi de fome si de fatiga. Câţiva greci si bulgari, toti de partit'a rusesca, era p'aci s e n e c iomagesca . Red. Trans.

— 169 —

carile sociali; arare ori damu de conflicte au încurcături ipotecarie; loru le lipsesce vialitatea, ck-ci sub-stratulu loru nu o concede; capitalulu loru nu se pdte perde asia"usioru; asia ele nu se pre" temu de resbdia.

Agricultur'a e de natura conservativa; ei uu-i plăcu schimbările.

Plugariululu mai tare pretiuesce persdn'a si da-tinele, decatu .chiar' legea. Popdrale agricultdrie des-vdlta s i ' su s t i enu drepturile consuetudinarie; ele nu partenescu desvoltarea multora caste.

Dupa acestea venimu la întrebarea, ck cum avemu se cultivamu pamentu lu , castigandu pre langa cru-tiarea lui multe producte.

Premitiendu cumu-ck capitaliale pamentului suntu sementi'a sî instrumentele de lucru , enuncîamu, ck metodulu bunu intru lucrarea pamentului e acela, unde folosimu multu lucru si multe capitalia, £ru totu-data crutiamu pamentulu. Mai reu purcedemu acolo, unde lucramu pucinu, si concredemu totu na-turei.

Ast 'a intru adeveru produce multe lucruri, unde nu cere multa ostenela, d. e. numai adunatu lu , cu-lesulu. Inse cele mai multe producte suntu de a se nobilitâ, prin serguinti 'a omului. . Productele cele mai de pucinu pretiu totuşi ceru dresi-care capitalu. Culegatoriulu de fragi are lipsa celu pucinu de o cosiărca. Numai ck natur 'a pamentului are de a fi tractata asia, câ se servegca totu-odata spre mai multe scopuri.

Economi'a l ibera , precum o aflamu in Transi l van ia , produce pucine î rupte , pentru ck tdte se semăna fara planu, fara ordine, si dupa plăcu. E r u p tele deosebite, semenarea lo ru , gunoirea pamentului ceru regule. Unele frupte au lipsa de locu apatosu, umedu, altele prefera parti petrdse, tiepisie; unelora le place faci'a sdrelui, altora umbr'a.

In locuri padurdse s'a indatenatu urmatdrea cultu ra : pomii se despdia de scdrtia; cdgi'a loru se ta ia , si apoi se arde. Dupa acest'a se asc^pta o pldia buna ; in urni 'a cărei se a r a , au semăna pamentulu. Dar ' ardiendu-se scdrti'a, pomii nu crescu; eY taiandu-se aceştia, remane multa buruăna, aschi-t ie , cari impedeca desvoltarea frupteloru semenate.

P e aiurea otarulu se împarte in 2 par t i ; un'a se folosesce in continuu de pas iune , ceealalta se se-mena parte cu sementia de ve>a, parte cu cea de e>na, eY alt'a remane nefolosita (ogoru). Romanii partenescu acestu metodu; dara nu e b u n u , ck-ci pamentulu folositu in continuu de pasiune, sterpindu cu incetulu, nu da nutretiu de treba.

Paupertatea scusa acest'a procedere , ck-ci nu pretende multa sementia si gunoiu, de drece campulu odichnesce totu, la alu 3-lea anu.

Pentru locuri apatdse, in specie pentru posesiuni mar i , este mai practicabile acelu metodu, dupa care semenarea graneloru se schimba cu cultivarea erbei, anume pamentulu in decursu de mai mulţi ani se

folosesce numai câ a ră tu ra , eY dupa aceea totu in acelu restimpu de fenatiu.

Celu mai bunu metodu e acel'a, unde iu fia-care anu se folosesce campulu in t r egu , semenendu'lu cu bucate, linte, fasole e t c ; pentru ck iulesnesce folosirea teritoriului intregu, fia acest'a de ver' ce natura.

Pamentulu e usioru au g r e u , dupa cum e in stare a se usca mai curendu, au mai anevoia, a pierde mai usioru -au maî greu umediel'a sa.

Plantele de viptu suntft de deosebite specie; unora le trebue nutrementu mai multu dela pamentu, altele se indestulescu cu mai pucinu. Pr in aceea, ck semenamu mazerichi'a cu e W a , devine pamentulu mai consistente, mai tare. Ordiulu semenatu fiindu, inpucin^za buruieVa; strugurii albi au lipsa de locu varosu, celi roşii dein contra de celu petrosu. '

Scimu, ck nitrogenulu si varulu fosforicu suntu factorii principali ai nutrementului vegetabilieloru si ai inmultirei. Dupa ce nitrogenulu in corpurile ani-maleloru jdca mare rolu, fiindu elementu caracteris-ticu alu carnei, eY dsele loru contienu si ocsidu fosforicu, asia gunoirea cu superfosforatulu, adecă cu solutiunea ce se compune dein varu si fosforu ocsi-datu, e fdrte practicabile.

Intensitatea cea mai mare o are economi'a rurale in giurulu orasieloru mai mari si avute prin cultivarea gradiniloru.

Asia vedemu, ck pamentulu se pdte lucra in multe feliuri; speciele mai susu numerate ne dau p roba , ck din ce e metodulu mai b u n u , cu atatu produce frupte mai multe, cu catu clim'a e mai cal-durdsa, cu atatu potemu folosi unu metodu mai bunu, potemu prelungi tempulu lucrului, potemu secera mai de multe or i ; cu catu e mai culta o tiera, cu atatu e mai usioru a ne folosi de unu metodu mai perfectu. E constatatu, ck capitalulu si lucratorii la noi suntu scumpi, eY in tieri avute ettini; pre candu pamentulu la noi fiindu destulu, e eftinu, eY in tieri străine cu avuţia e scumpu.

I I . Pamentulu sta in progressiune cu popula-t iunea; mulţi locuitori dau mulţi lucratori si multe capitalia. Mulţi locuitori, asiediati pre pucinu pamentu , marescu pretiulu acestuia. In Ungari 'a cu teritoriulu de 5853 mile • cadu 2755 locuitori pre unu milu • ; în Belgiu cadu pre langa unu ter i tor iu de 537 mile • 9290 suflete pre unu milu; in Itali 'a cadu pre langa unu teritoriu de 5166 m. • 4697 suflete pre unu milu • ; in specie in Transi lvani 'a cu una estensiune de 954. 55 mile • vinu 2208 locuitori pre unu milu P r e cându jugerulu de pamentu productivu in Boemi'a, unde desimea relativa a populatiunei e mare, — costa 203 fl., la noi abia ajunge 40 fl.*) Trebue dar' se ne folosimu pamentulu intregu, cu multu capitalu si mulţi lucratori.

*) Aici ne luamu voia a observa, ck pretiulu pamentului in Transilvani'a differe forte multu. In comitate este

— 170 —

Midiuldce spre acdst'a sun tu : Se castigamu pamentu productivu prin apaducte, unde locurile suntu grele, petrdse, au prin scdterea ape i , unde locurile suntu pre umede ; se uscamu bălti, lacuri, nordia; se regulamu riurile, de

— 171 —

acestea catise bărbaţi filantropi isi propuseră câ se dedea pe omeni la economia dein etatea cea mai frag e d a , dein copilăria, de candu intra in casele de copii si in scdlele elementarie. Acdsta idea incepti a-se realisâ de cativa ani incdce mai antaiu in Bel-giu si mai alesu dein initiativ'a dlui professoriu dela universitatea dein Gand . la inceputu intre mari dificultăţi, dupa aceea cu successe atatu de strălucite, incatu astadi idei'a este inbraciosiata aprdpe de tdta omenimea europdna. Deci dea ce ne dice nobilele nostru confrate Riureanu prin publicatiunea sa : Susu institutori si instituţdrie, professori si professdre, tati si mame, juni si copii, susu naţiunea intrdga, se ne punemu pe economia^ adecă pre păstrarea averei cas- | tigate si inmultîrqa. ei successiva, pentru câ se avemil la ce ne intende in diîe negre, in desastruri si la bel tranetie.

, Ddca vitiulu avaritiei este spurcatu si gretiosu, apoi vitiulu r is ipei , alu dilapidatiunei fatalistice isi ;are loculu seu in cas'a nebuniloru. Romanulu este imai applecatu spre risipa decatu spre avaritia. Acestu defectu ilu cunoscu fdrte bine vecinii lui si'lu intorcu de minune in folosulu loru, dra romanulu intr'aceea remane la sapa de lemnu. Este constatatu cu mii de exemple, ck vitiulu risipei câ de 15 ani incdce s'a intensu mai vertosu la teneriinea ndstra născuta sdu si numai crescută pe la cetati si oppide , câ si ori-ce morbu contagiosu, câ lepr 'a , câ c ium'a , câ rii'a, câ coler'a, si acestu reu merge inainte predandu si spoliandu; elu ruinddia familii numerdse si ingrdpa venitoriulu la nenumerabili juni . Acf trebue se se caute medicina cu ori-ce pretin.

Nu pretendemu noi betr&nii, câ copilii sdu nepoţii nostrii petrecundu de ex. la scdle, sdu in armata, sdu la comerciu e t c , se se ajungă numai cu atâta, cu catu ne ajungeamu noi inainte cu 4 0 — 5 0 de ani. Scimu noi fdrte bene, ck valdrea lucruriloru s'au schimbatu; intrebarea inse este: in ce propor-t iune?

Pela 1795 candu mosiu-meu isi tramise mai antaiu pe cei doi fiii ai sei la unic'a scdţa mai mare rornandsca care era pe atunci, le incarck pe unu caru cu doi boi vre-o trei ferdele (banitie) farina de grau curatu pentru taiatiei, cate 4 — 5 cupe (ocale) de fasole, mazăre , l in te , prune uscate , unu steandu cu brandia si ceva lardu, le mai dede in mana si vre-o c i n c i m a r i a s i , ii inbrack bene de d rna , cu cidreci albi , cisme de T u r d a , peptariu de mielu albu si sumanu negru, le cetf rogatiunile de drumu, apoi pleck cu ei câ se le midiulocdsca si pane dela episcopia*).

. In Paresi 'mi (Martiu) candu s'a dusu se'si ve-dia copiii, p r ima intrebare'i fu: „mai aveţi vreunu b a n u ? " „Mai avemu unu mariasiu," fu respunsulu

*) L a scolelele dela Blas iu se dâ pane pe fia-care di la vreo 2 4 0 de şcolari si studenţi dein veniturile basericesci .

baiatiloru*). In Oct. 1820 candu tata-meu m'a data cu frate-meu Alexandru mai antaiu la scdl'a din T r a s -cau, ne imbrack in cidreci veneti si in cojocelu negru de mielu, apoi tocmf cu jupanulu Bdcsi Zsig-mond Andrâs se ne dea locuintia si mâncare de trei ori pe di câ se ne saturamu, si se'i dea pe 10 luni 60 florini val. de Vien'a (24 fl. v. austr.) si 20 ferdele de grau. Asia petrecuramu acolo trei ani. Dara in Clusiu pe la 1828—30 ilu costk indoitu atâta, adecă cate 120 fl. val. de V. si cate 20 ferdele (pr. 1 fl. v. de v.J pe 10 luni. Dupa 40 de ani tienerea filiu-meu la gimnasiulu din Sibiiu sub conditiunile ndstre dela Clusiu me costk preste 300 fl. val. austr. pe 10 luni, dara cu vestmente cu totu.

Repaus, br. Nic. Ios ika , cunoscutulu scriptoriu si revoluţionarul, spune ck in a. 1809 facendu-se cadetu la unu regimentu in Galiti'a, matusiele sale s'au miratu de luxulu mamei lui, ck iau datu c i n c i camesi de fu-ioru tiesute in casa la e a , de iobagesele ce avea. Astadi? (Vedi Autobiografi'a sa.)

Proportiunile speseloru indegetate aici pentru" trei generat iuni , se potu lua de regula la classea: ndstra midiulocia. Ce'mi veti dice inse , ddca astadi vedemu nenumerati teneri mândrii si f l a m e n d i cu cate 50 de florini v. a. pe l una? „Mai bin' mândru si flamendu, decatu ciulu si sa tu lu?" isi bate jocu poporulu de ei. Nu fara cause grave observa repau-satulu mitropolitu Andreiu la diverse ocasiuni: „Eca ' i morţi de fdme, dara ,pdrta pelaria ci l indru, sur tucui si pantaloni taiati dupa mod'a cea mai noua, stifletteî de lacu, manusi glacde si monoclu de cavaleru. Ore au trebuintia tenerii nostrii de asemenea secaturi? Si apoi imbracati asia eleganţii vinu se'mi spună ck na mai potu subsiste la scdla, se le dau , se'i ajutu. Si ddca le dau, sciţi unde m e r g u ? " — De altumentrea asemenea scene amu vediutu cu toţii fdrte numerdse. Dn. Ioanu P . dete la unuia 5 fl., câ se'si ajute in lips'a ext rema: de multiamita ilu tavalf prin Gur 'a satului. La altu locu unulu intra- cu sugar 'a in gura câ se cdra bani de drumu. I s'au datu 10 fl. v. a.; se uitk la ei cu unu despretiu suveranu , câ si cum ar vrea se'ti dica cu celu Lazaroni dela Ne.apole, sdu cu dervisiulu cersitoriu: „Sarantocule, nu'ti e ruşine se'mi dai numai atâta ?„ Acestea inse suntu jo-carii pe langa nebuni 'a criminale a aceloru parenti, carii dau fililoru sei la m a n a cate 5 0 0 — 1 0 0 0 florini, 1 0 0 - 2 0 0 galbini, ii incarca pe calea ferata câ se mdrga „Ia invetiaturi mai inalte." Ati vediutu pe acei teneri jocandu role de cavaleri in cetăţile europene, inse numai de joi pana mai apoi , pentru ck in doue, multu trei luni de dile remanu flamendi si goli câ napulu. „Bani t a t a , ck ddca n u , me iu-puscu!" — „Ce ai facutu s t rengariule , vino acasă, se nu me ruinedi." — „Vrei se r emanu prostu câ

*) Marias iu (Mariannus dela ic6n'a St-ei Măriei) a v e a val6re de 17 cruceri v. de Vien'a .

— 172 —

t ine? Tramite 'mi bani, sdu ca nu me mai vedi in vidtia."

P e la 186 % s'a vediutu teneru romano-bulgaru de 20 de ani, care a trasu pe tata-seu la respundere, ca ci l'a generatu, ddca nu'i dk atati bani cati vrea elu. In acelasiu tempu altnlu dela Bucuresci risipf in vreo 2 ani preste 4 mii de galbini in Parisu cu femei numite Demi-monde. Numerulu celoru incbisi pentru datorii in Clichy inca este considerabile.

Amu' ajunsu, câ chiaru si ministeriulu ungurescu se recomande cu totu adensulu infientiarea c a s s e -l o r u d e e c o n o m i i (Sparkassen) pe la tdte scdlele, pentru tenerimea de ambele sexe. Se adoptamu si noi cu tdte braciale acdsta ideia fericita si se o realisamn pe la scdlele nds t re , câ tenerimea se se dedea la economia, la păs t ra re , la ceea ce se dice latinesce si ital. Pars imonia , care s'a perdutu dein limb'a ndstra; se restabilimu acestu terminu in dic-tionariu si in vidtia. Dara cumu se realisamu idei'a? Cetiţi cartea lui I. M. Riureanu, apoi mergeţi la A1-b i n ' a dein Sibiiu si la cassele de economii si pensiuni ale sasiloru dela Brasiovu si Sibiiu, câ se aflaţi cumu acei dmeni in 3 6 — 4 0 de ani au adunatu dein sumusidre neinsemnate câteva milidne de florini*), dra A l b i n 'a care incepu asia dicundu numai alaltaeri, si inca luptandu cu opiniunile cele mai bizare ale al tora, este pe calea cea mai buna de a face in diece aceea ce au facutu saşii in patrudieci de ani. Milidne multe intra pe fia-care anu dela poporu in pungile fabricantiloru de v inarsu ; acelea milidne se le adu-namu precumu aduna albinele cdr'a si mie rea , inse nu pentru alţii, ci pentru noi insine.

Cuventu de deschidere t ienutu in adunarea despartiementului alu X V I I - l e a , la S

Reg inu in 16 . Iu l iu 1875 .

Onorata adunare, stimatiloru domni si iubiti loru fraţi!

I n dio'a de ad i , cu ajutoriulu atotu-potintelui Dumnedieu, ne vedemu drasi adunaţi , intru împlinirea unei, dintre celea mai mari, mai ardiende si mai sacre datorintie naţionali.

In dio'a de adi ne aflamu a duo'a dra acf adunaţi in siedintia genera la , dela constituirea acestui despart iementu alu asociatiunei ndstre romane transilvane, alu cărei scopu es te , a pune bas 'a unui vii-toriu mai fericitu scumpei ndstre naţiuni.

*) Kronstăater a l lgemeine Pens ions-Ansta l t institutu in-fientiatu de ani 3 1 , destinatu a imparti pensiuni betraniloru si betraneloru, aduna totu cu sumusidre mici si mai multu totu de aci din locu pana in 3 1 D e c . 1 8 7 4 fondulu de 1 mi l ionu 0 2 7 , 3 2 5 florini 2 9 cr. val . a. Cu 2 sugar i , cu 1 litra d e v inu mai pucinu, vinarsu nic i -decumu ,• pantl icutiele mai raris ioru, _ profumarii de l o c u , si dela 2 milidne de familii mil idnele in bani se facu multu mai curendu decatu ar crede cineva.

In dio'a de adi me simtiu acf a dou'a dra feric i tu , vediendu-ve adunaţ i , si inca intr 'unu numeru frumosielu si mai mare decatu in anulu trecutu, intru Împlinirea sacrei datorintie facia cu noi insine, si facia cu viitoriulu natiunei.

Ve salutu Domniloru si fratiloru, cu caldurdsa ai fratiasca iubire, si pre candu ve aducu multiamire in numele natiunei, pentru zelulu si simtiemintele nobile naţionale, ce v'au indemnatu a ve aduna ; — in ante de tdte aducu multiamita cerescului părinte carele, precum in tempii cei mai vitregi au veghiatu asupra soitei ndstre, asia si acuma ne protege si ne ajuta intru punerea basei , spre unu viitoriu mai fericitu !

Onorata adunare! In dio'a de adi me simtiu ferice — me bucuru! Acdsta bucuria me face se uitu durerea , ce am suferitu-o dih caus'a prea tristului t recutu , a durerdrei sdrte a natiunei nds t re , si din caiisa, ca cu ocasiunea adunarei generale a acestui despartiementu din anulu trecutu in Toplitia romana nu am potutu a ne vedea adunaţi intr 'unu numeru, precum pretinde caus 'a , scopulu si agendele pentru care ne adunaseramu.

Nu voiescu a enumera -neci suferintiele trecutului, . neci a motiva caus'a ce ne-au impedecatu — de a ne fi potutu aduna in anulu trecutu in numerulu cuvenitoriu; nu voiescu a improspeta dorerea in a-cestu momentu sublimu, candu me bucuru si ne bu-curamu.

E u am crediutu domniloru, si numai aceea cre-dintia m'au mangaiatu, ck in Topliti 'a r o m a n a , nu din nepăsare facia cu caus'a cea sânta, ci din caus'a greutati loru si pedeciloru, ce au dominatu atunci, nu a potutu fi adunarea mai numerdsa ; si de dre-ce greutăţile si pedecile nici pana adi nu au incetatu, asia si adi ne martgaia totu numai credinti 'a, ck intru împrejurări mai favoritdre ne vomu vedea in mai mare numeru adunaţ i ; me mângâia si speranti 'a, ck tempulu va sosf, si ck atunci se va documenta cum-ck caus'a nu a fostu si nu este nepăsarea.

E u credu d loru , cum-ck este de prisosn a ve dissertâ mai pe largu despre scopulu asociatiunei transilvane pentru literatur'a si cu l tu ra poporului romanu, ck-ci chiaru din numirea acestei asociatiuni se vede pre deplinu, cum-ck scopulu acestei asociatiuni este, in intregulu intielesu alu cuventului san tu ; pentru ck cuventele l i teratura, cultura cuprindu in sine totu ce e sublimu, totu ce e grandiosu, totu ce e asiguratoriu pentru a ajunge la perfecţiunea si fericirea pentru care este creatu omulu insusi de Dumnedieu! E u credu Dloru si aceea , cum-ck este de prisosu a ve aretâ tristele urmări ale nepasarei facia cu una asociatiune câ acdsta; credu a fi de prisosu a ve arata sdu enumera pretidsele frupte ale oste-neleloru si sacrificieloru ce se voru pune pe acestu sacru altariu. Pentru ck vedemu, care este sdrtea popdraloru ce se afla in intunereculu nesciintiei ,£si ce este sdrtea popdraloru civilisate mai alesu in tem-

— 173 —

pii moderni, candu de si armele brutale invingu, totuşi armele culturei suntu neinvingibile.

De 6re-ce dara arm'a cea mai nobila si mai po-ternica este cultur'a, si de dre-ce scopulu asociatiunei transilvane es te , a ne potea procură, acdsta arma, fara care nu numai ck nu ne vomu eluptâ fericire si gloria, ddra suntemu amenintiati chiaru cu totala si rusinds'a per i re , din acestu motivu urmddia de sene, ck fia-care romanu adeveratu are s a c r a dato-rintia a concurge cu possibilulu ajutoriu la procurarea acestei arme nobile si poternice; dra aceea da-torintia o pdte impl in i :

1) Inscrienduse câ membru fundatoriu, sdu or-dinariu, sdu incai ajutatoriu alu asociatiunei, si perse-verandu a solvi tacs 'a câ atare.

2 ) A adună la inscriere pe toti acei confraţi, cari aru fi in stare a respnnde una sdu alta tacsa, dara carii din ori-ce causa inca nu s'au inscrisu intre membri . Acestea suntu dloru cele mai momen-tdse datorintie ce le avemu de ale implini facia cu exintenti 'a si viitoriulu natiunei ndstre.

I n catu amu satisfăcuta acestei sacre si indispensabile datorintie si in ce modu amu potea satisface pre deplinu, acdsta este in t rebarea , acdst'a este ordinea dilei de adi.

I n nainte de amu ajunge la desbaterea acestei intrebari momentdse permiteti 'mi dloru, a'mi implini datorinti 'a de a ve mărturisi , ck eu pana acumu numai in parte vedu a fi implinita acdsta sânta dato-rintia, pent ru ck nu vedu in lista acelu numeru de membri ce aru trebui, si aru potea fi, si pent ru ck nici dintre membri inscrisi, necum se fia solvitu taxele din propriulu loru indemnu, dara nici dupa re-petite invitări nu au grabitu a'si implini sant'a da-torintia.

Acdsta imprejurare dloru imi causdza neespri-mabila dorere, si sum convinsu , cum-ck si dvdstra, care prin parteciparea la acdsta adunare 'mi dati probe ck ve jace la anima sdrtea nat iunei , consimţiţi cu m i n e !

E u si in acdsta privintia credu ck me pociu consolă cu aceea, ck nici miculu numeru de membri si nici neregulata platire a taxeloru nu se pdte adscrie directu unei pecatdse nepasari facia cu sdrtea natiunei, ci mai multu impregiurari loru sinistre ce au do-minatu in anulu trecutu, si a n u m e :

1) Pedecele , de a ne potea adună in numeru mai mare si a potea face mai p re largu cunoscuta constituirea acestui despartiementu si mai virtosu a face cunoscutu scopulu asociatiunei transilvane chiaru si poporului tieranu.

2) Nefavoritdrea recolta, s tagnarea comerciului si industriei, grelele imposite, si din aceste provenit 'a lipsa de bani, se nu dicu miseria.

Me consolezu mai departe si cu speranti 'a, ck in anulu curente vomu potea ajunge la resultate mai imbucuratdr ie; pentru-ck acumu nu amu avutu pe-

deci in privinti 'a adunare i , si pent ru ck in acestu anu avemu sperantia de mai buna recolta.

Mai vertosu inse credu, ck de dre-ce adunarea generala a asociatiunei transilvane se va tienea aicea cu finea lui Augustu, acdsta impregiurare momentdsa va insufleti pre fia-care romanu, căruia ii j ace sdrtea si ondrea natiunei la anima, câ se a r a t e , ck pe te-ritoriulu acestui despart iementu alu asociatiunei se afla romani, carii cunoscu pre deplinu maretiulu scopu alu asociatiunei, isi cunoscu si isi implinescu sacr 'a datorintia facia cu naţiunea.

In t ra acdsta bucur i a , credintia si sperantia — multiamindu cerescului părinte pentru ajutoriulu ce ne a datu ca se ne potemu aduna si revedea, si ro -gandu' lu câ se se indure a ne lumina animile si spiritele intru cundscerea lipseloru si datorintieloru si a ne da dumnedieesculu ajutoriu intru deslegarea greleloru probleme facia cu esistenti'a si fericitulu viitoriu alu natiunei, — imi repetu eordial 'a salutare si caldurds'a iubire fratidsca, si cu acdsta dechiaru siedinti'a de deschisa. M a i o r u , pres.

Nr. 1 2 2 - 1 8 7 5 .

Procesu verbale luatu in siedinti'a ordinaria a comitetului asociat iunei trans . t ienuta in 6 Iuliu c. n. 1 8 7 5 sub presidiulu dlui consil iariu g u b . pensionatu Pave lu Dunc'a , fiindu de facia dnii m e m b r i i : Z . B o i u , V i s . Romanu, dr. I. Nemes iu , I . V . Rusu , I . Cretiu

si dr. Aur . Brote .

§ 7 3 . S e presenta conspectulu cassei despre percep-tiunile si erogatiunile asociat iunei dela siedinti'a comitetului dein 8 Iuniu a. c. jjana la siedinti'a presente . D e i n ace lu conspecta resulta, cum-câ in restempulu numita s'au incassatu la fondulu asociatiunei 1 0 1 9 fl. 5 7 cr. si s'au erogatu 2 5 4 fl. 4 9 cr. (Nr. prot. ag . 120 , 1875 . )

Spre scientia. § 74 . Se presenta conspectulu cassei despre starea fon

dului academiei pre tempulu acestei s iedintie . D e i n ace lu conspectu resulta, cum-câ fondulu academiei are in proprietatea sa, 1 3 , 2 1 4 fl. .82 cr. (Nr. prot. 1 2 1 , 1875 . )

Spre scientia. § 75 . In necsu cu conspectulu cassei de sub § 7 3 se

raporteza in specialu despre banii incursi la fondulu asociatiunei pre tempulu dela siedinti'a comitetului dein 8 Iuniu a. c. pana la siedinti'a presente, si a n u m e :

a) Câ procente obvenitof ie cu 1 Iul iu a. c. dupa cou-ponii obligâtiuniloru urb. trans. , au incursu: 8 9 2 fl. 2 6 ' / 2 cr. (Nr. 114 , 1 8 7 5 . )

b) Câ procente obvenitorie cu 1 Iul iu a. c. dupa cou-ponii obligâtiuniloru de stata, au incursu in argentu 77 fl. 7 0 cr. (Nr. 1 1 6 , 1875 . )

c) Câ procente obvenitorie dupa acţiunile dela institu-tulu Albinei , s'au incassatu 2 2 fl. 4 4 cr. (Nr. 119 , 1 8 7 5 ) .

d) Câ tacse de membri i ordinari si prenumeratiune la Transilvâni'a 22 fl. (Nr. 110 , 1 1 3 , 1 8 7 5 .

S e iau spre scientia. § 76. In n e x u cu conspectulu de sub § 74, se rapor-

2 5

— 174 —

teza in specialu despre banii incursi la fondulu academiei , dela siedinti'a comitetului dein 1 0 Apri le a. c. pana Ia sie-dinti'a presente si a n u m e :

a) Câ procente obvenitorie cu 1 Iul iu a. c. dupa cou-ponii obligatiuniloru urb. trans. au incursu 2 1 7 ,fl. 2 6 ' / 2 cr. (Nr. 115, 1 8 7 5 ) .

b) Câ procente obvenit6rie c u 1 Iul iu a. c. d u p a . c o u -ponii obligatiuniloru de s tătu , au incursu in argentu 1 2 fl. 6 0 cr. (Nr- 116, 1 8 7 5 ) .

c) Câ interese dupa acţiunile dela institutulu Albinei 22 fl. 4 4 cr. (Nr. 119 , 1 8 7 5 ) .

S e iau spre scientia. § 77 . S e presenta doue documente , prin care se con

stata , câ argentulu disponibi la s'a schimbatu in B N o t e eu sum'a de 9 5 fl. 19 cr. (Nr . 117, 1 1 8 , 1875 . )

Spre scientia . § 78 . Secrelariulu II presenta unu contu sunatoriu

despre 11 fl. 8 0 cr. câ tacse de insertiuni si por to , pentru publicarea conchiamarei adunarei generale estraOrdinarie a aso-ciat iunei in diuariulu oficiosu: „Buda-Pest i -Kozlony, si cere a se asemnâ la cass'a asociat iunei esolvirea aceluia.

S e asemeneza la cass'a asociatiunei esolvirea respectivu lu i contu.

§ 79 . D o m n i i Ioanu Barbu si D e m e t r i u H e n s i u , docenţ i in Sadu, ceru a se dâ pre seam'a bibl iotecei sc61ei de-acolo, cate-unu esemplariu gratuitu de in Transilvani'a de pre anii 1 8 6 9 — 1 8 7 5 inc lus ive (Nr. 108 , 1 8 7 5 ) .

S e accorda cererei respect ive , si dlu bibliotecariu se in-sarcineza a tramite la adres'a scolei dein S a d u , cate unu esemmplar iu dein Transi lvani 'a de pre anii indigitati .

§ 8 0 . Direcţ iunea despart iementului cercuale alu Sa-bes iului ( I V ) substerne protacolulu siedintiei sub-comitetului dein 2 3 Maiu a. c.

D e i n amentitulu protocolu r e s u l t a , câ sub-comitetulu s'a ocupatu cu afaceri curente , indigitate sub Nri i prot. I, II , III , I V si VT; eY sub Nri i prot. V opineza pentru con-chiamarea adunarei gener . vi itorie la Reghinulu s a s e s c u , in fine sub Nr. prot. V I I si V I I I se iau niesuri pentru t ienerea adunarei cercuale a despartiementului , cum si pentru inca-sarea tacseloru restante dela membri i asociat iunei (Nr. 107 , 1 8 7 5 . )

S e iau spre scientia. § 8 1 . Direc ţ iunea despartiementului cercuale alu Bra-

s iovului (I) aşterne protocolele siedintieloru sub-comitetului dein 2 8 Apri le ( 1 0 Maiu), 2 /14 si 6/18 Iuniu a. c.

D e i n cest ionatele protoc61e resulta urmatoriele lucrări ale sub-comitetului r e s p e c t i v u :

a) D u p a raportulu directiunei de sub Nr. prot. 14 s'au impartitu la 2 0 scole dein despart iementulu respect ivu recui-site de instrucţiune si cârti in pretiu de 4 0 fl. 8 0 cr.

b) Sub Nr. prot. 15 s'au facutu noue disposit iuni pentru incasarea tacseloru restante, conformu indigitarei cuprinse in conclus iunea comitetului centrale dto 13 Maiu a. c.

c) S u b Nr . 17 se iau disposit iuni pentru t ienerea adunarei cerc. prosime la Covasn'a in 13 Iul iu c. v. a. c. I n fine

d) Sub-comitetulu sub datulu 2 8 / 1 5 Iuniu a. c. aratandu piedeci le si greutăţile, ce le intempina la incassarea tacseloru restante, si-da părerea, ca comitetulu centrale se faca paşii

necesari la proxim'a adunare g enera l e , câ conclusulu adunarei generale dein 1 8 6 5 , relativu la computarea tacseloru restante dupa sirulu aniloru se se modifice as ia , câ tacse le solvite se se inscria pe acelia'si a n i , pe care dechiara respect ivi i membrii , câ voiescu a le solvi (Nr. 111 , 1875 . )

Lucrări le sub-comitetului de sub a, b si c se iau spre plăcuta sc ient ia , eY cu privire la cest iunea de sub d ) , se voru face paşii de lipsa, la proxim'a adunare generale .

§ 8 2 . Secretariulu II . presenteza fascicululu de in „Re-vist'a contemporana" de pre lun'a lui Maiu a. c , dăruita pre sem'a bibl iotecei asociatiunei .

S e primesce pre langa espress iunea recunoscientiei pro-tocolarie si se transpune domnului bibl iotecariu, spre a se inferi in registrulu bibliotecei asociariunei.

§ 8 3 . L a propunerea domnului comembru V . Romanu, se statoresce ordinea lucrarilouu pentru adunarea generale estraordinaria, conchiamata la Alb'a-Iuli'a pre 18 Iul iu c. n.

§ 84 . L a propunerea secret. I I . se d e c i d e : a se asemnâ la cass'a aseciatiunei un'a antecipatiune de i 5 fl. v . a. câ spese de călătoria, pentru acelu oficialu alu asociatiunei , carele v a partecipâ la adunarea geUerale estraordinaria, t ie-n e n d a la Alb'a-Iuli'a in 18. Iul ie c. n.

Verif icarea acestui procesu verbale se concrede domni-loru membri i Z. Bo iu , D r . I. N e m e s i u si I . Cretiu.

Sibi iu, datulu câ mai susu.

In absenti'a domnului v ice-pres iedinte

Pavelu Dunc 'a mp. Ioane V. Rusu,

secret II .

S'a perlesu si verificatu. Sibi iu, 8. Iu l iu cC. n. 1875 . Z. Bo iu mp. D r . N e m e s i u mp. Ioane Cretiu mp.

Nr. 1 3 7 - 1 8 7 5 .

Procese verbale alu adunarei generale e s t r a o r d i n a r i e a asociatiunei transi lvane si cultur'a poporulul'TfomlmîîŢ T îenute in 6 /18 Iul iu

1875 in urbea libera regesca A l b ' a - I u l i ' a .

I. Vice-presiedintele comitetului asociatiunei transilvane domnulu Iacobu Bolog'a, dupa seversirea ser-vitiului D-dieescu in biseric'a' gr. or. dein orasiu, saluta pe membrii asociatiunei adunaţi la acestu locu, prin un'a cuventare acomodată, si dupa ce a desfa-siuratu chiamarea acestei adunări genera le , a cetitu programulu edatu de catra comitetulu asociatiunei dein siedinti'a tieuuta in 6 Iuliu e. n. 1875 Nr. 122 pentru acesta adunare, si conformu acestui programu, vice-presiedintele comitetului, câ presiedinte alu adunarei, dechiara siedinti'a de deschisa, si provoca adunarea a pasf la alegerea unui notariu ad-hoc.

AdunaVea primesce cuventarea presiedintelui cu plăcere, si luandu actu despre conclusulu si disposi-tiunile relative la tienerea adunarei generali presente, luate de comitetulu asociatiunei, alege prin aclaroa-tiime de notariu ad-hoc alu adunarei , pre membrulu Rubinu Patitia, care coprinde loculu de notariu.

I I . Presiedintele pune la ordinea dilei spre des-

— 175 —

batere reasumarea si eventualmente modificarea conclusului adunarei generale dein anulu trecutu 1874 de sub Nrii X L I . si X L I I . prot.

Membrulu Axente Severa, cerendu cuventu dupa scurta motivare, prin care arata, cum-ca dein intem-plarea repausarei multu onoratului si prddemnului fostu presiedinte alu asociatiunei Basiliu Baronu d e P o p u , a cărui osemente suntu astrucate in orasiulu Reginu, agendele venitdrei adunări generale a asociatiunei transilvane, s'au schimbata si au luatu altu aventu decum se potea presupune in adunarea generale din anulu trecutu la Dev 'a , dein indemnulu prestarei omagiului, ce'lu datorimu meriteloru repau-satului presiedinte, propune, cum-ca adunarea generale ordinaria venitdria se nu se tiena in L u g o s i u, precumu s'a fostu decisu in adunarea dela Dev'a, tienuta in anulu trecutu, ci acea adunare se se tiena in orasiulu R e g h i n u .

Nefiindu nici un'a cont ra-propunere , adunarea primesce acdsta propunere in unanimitate , si pre-siedintele enuncia câ conclusu: ca adunarea generale estraordinaria a asociatiunei modifica conclusulu adunarei generali dein anulu trecutu» 1 8 7 4 , tienute in Dev'a de sub Nrii 41 si 42 intr 'acolo, cum-ca veni-tdrea adunare generale ordinaria a asociatiunei t ransilvane nu se va tiene in L u g o s i u , ci in orasiulu R e g h i n u .

I I I . Presiedintele pune la ordine defigerea dilei adunarei generali o r d i n a r i e pe anulu acesta.

M e m b r u l u Axente Severu propune diu'a adunarei pre 28 Augustu 1875.

Membrulu Alecsandru Tordosianu e de contra-părere si p r o p u n e , cum-ca diu'a adunarei generale se se defiga pre 29 A u g u s t u n. 1875 , adecă pre Dominec'a dupa Sant'a-Maria.

Mai vorbindu Mezei si capitanulu Stezariu pre langa propunerea lui Tordosianu, propunetoriulu Axente Severu 'si retrage propunerea si presiedintele enuncia câ conclusu, cum-ca adunarea generale proxima se va tiend la R e g h i n u in 29 A u g u s t u 1875 st. n.

IV. Michaelu Cirlea se rdga a se esmite un'a comissiune pentru conscrierea de membrii noi la aso-ciatiunea transilvana, in urm'a căreia se esmitu Alecsandru Tordos ianu , Gregoriu Mezei si Alecsandru Comanescu, câ membrii ai comissiunei couscrietdrie si siedinti'a se suspinde pre dra, spre a dâ tempu inscrierei membriloru.

V. Dupa decursulu tempului prefiptu presiedintele redeschide siedinti'a si comissiunea esmisa prin ra-portatoriulu seu G r e g o r i u M e z e i aduce la cunos-ciinti'a adunarei generale, cum-ck dupa list'a achisa aici sub •/. s'au inscrisu câ membrii ordinari 9 insi si au depusu câ tacse la olalta sum'a de 45 fl. dr' pentru diplome au intratu 8 fl. v. a.

Adunarea generale primesce sub urări de „se traidsca" pre membrii noui in sirulu membriloru ordinari ai asociatiunei transilvane si dispune, câ banii intraţi se se predea cassariului asociatiunei.

VI . Dupa acdst'a domnulu presiedinte multia-mesce adunarei pentru spriginulu datu asociatiunei si pentru bun'a ordine observata, la care d. Axente Severu respunde prin cuvente petrundietdrie, dandu espresiune multiamirei adunarei cu portarea cea ami-cabile si de tactu a presiedintelui si urandu-i , ck la mulţi ani se traidsca spre binele si înflorirea asociatiunei ndstre.

Ambe aceste vorbiri s'au primitu de catra adunare cu eschiamatiuni de „se traidsca."

VIL S'a cetitu protocolulu presente si s'a verificaţii in presenti 'a adunarei .

Cu acdst'a presiediutele dechiara siedinti'a adunarei generale de inchisa si protocolulu s'a incheiatu si subscrisu.

Alb'a-Iuh'a in 6/18 Iuliu 1875. Rubinu Patit ia m. p. Iacobu Bologa m. p .

notariu ad-hoc. presiedinte.

Adunarea generale extraordînaria a asociatiunei transilvane pentru literatur'a si cultur 'a poporului romanu convocata pe 18 ale 1. c. la Alb'a-Iuli 'a isi inplîni missiunea sa, precumu se vedea din processulu verbale publicata in acestu Nr. In t re altele se correse errdrea comissa in adunarea dela Deva, errdre in senesi fdrte innocenta , inspirata de cele mai nobili sentimente, care totuşi potea se aiba consecentie fdrte neplăcute pentru venitoriu. Asia dara adunarea generale ordinaria se va tienea pe a. 1875 in oppidulu R e g i n u . Au fostu cause grave, atatu interne, catu si e x t e r n e , eare au inpusu atatu comitetului, catu si conferentiloru particularie tienute despre acdsta cest iune, si in fine adunarei extraor-dinarie, necessitatea de a modifica conclusulu dela Deva. Bărbaţii transilvani au sciutu si voru scf ap -pretia intru tdta poterea cuventului invitarea fratiloru lugosiani, precumu o au apretiatu pe a fratiloru dela Sighetu din Maramurasiu in an s 1869 , comunicata prin demnulu de înalta si sincera veneratiune domnu si parente Pave lu , astadi episcopu diecesanu; dara precumu atunci, asia si acumu se vedu constrinsi a'si calea pe dorintiele loru si a remand pe territoriulu TransilvanieiTfcumu amu dice, Theresiane, de candu adecă se făcuse mare principatu. L a s ' ck chiaru titlulu asociatiunei ndstre sanctionatu de augustulu monarchu in a. 1861 suna numai pentru Transi lvani'a , dara apoi trebue se t ienemu înaintea ochiloru inca si impregiurarea, ck unde acestei asociatiuni ii este permissu a fi ambu lan ta , adecă a'si tiend adunările sale in diverse parti ale Transilvaniei, ceealalta asociatiune fundata in Aradu, întocma, pentru aceleaşi scopuri, dupa repetite rogari nu a fostu in stare se'si câştige acestu dreptu dela guberniulu Ungariei , unu dreptu pe care astadi ilu au nenumerate alte societăţi, reuniunî, compani i , consort iuri , scientifice, Hte-ra r i e , artistice etc. preste totu territoriulu Europei ;

— 176 —

pana si in Russi'a, pe care ungureniloru le place a o insultă la t